Anul XI No. 5 4 Noemvrie 1907, Apare în fiecare "Duminecă COMITETUL DE P.EDACŢIE: ION KAL1NDERU p. Dulfu Gârbovlceanu V. -S. Moga G. Coşbuc G-l F .V Năsturel N. Nlcolaescu Gr., Teodossl-j Gh. Adamescu '.■■MM I. Otescu Wmk mâ Redacţia şi Administraţia Strada /Aântuleasa No. 9. Bucureşti. www.dacoramamca.ro Jfoua parfumerie şi Droguerie JtîeDicinaîă TOMA Bl^ĂTULESeU Bucureşti, calea Criviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti. Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrioi franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briiiantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de «juinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete, Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şl culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru piotură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştarun, precum şi felurile uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de mc 'un pentru cura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplâstre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce indeplineso unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos indepărtându-!e cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de cauciucărie şi pansamente cum instrumente şi acoe-sorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi DentisticeL, ca : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhaîatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază în orioe parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi ou preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din aceagtă branşă. 52-48 4^ A 4. iib â h dfc, Ai A ii*r. «Ah nâi mfoi www.dacarotnamca.ro Anul XI. Ho. 5. 4 Noemvrie 1907. ittbina Revistă Enciclopedică Populară Abonamentul în ţară pa an bel B I Abonamentul în atr&ln. pa an lei 8 » » » 6 luni k 3 I Un autnîţ......15 bani Pentru anuneiurl 1 Iau Vnia. (Viloa opblUîlPata, 5 bani euuântul. jvianuaer1 _ = nepuhlleeta pe ard. --------------*--- sOjvrătsîîrL.: Pimen, O serbare pentru 15G0 de ani. — /. Haiinderu, Cuvântare la Congresul absolvenţilor şcoalei de agricultură.—Serbarea redeschiderii Şcoalei normale din Galaţi.—Inaugurarea monumentului din Turnu-AIăgurele.—i Draaoslav, Lăcomia (poveste).— V. S. Moga, Cronica agricolă, economică şi comercială. — l-ZSt. Muratf Starea agricolă a României la finele lunei Octomvrie.—Cronica săptămânii.—/?/. Ţinţariu, Sborul rândunelelor. — Administraţiej, Sfaturi /d-lor abonaţi.—Informaţiuni. Notiţe: Cărţi noi. Roman: Primejdioasele întâmplări ale Marinarului franţuz Ludovic Tregan, povestite de el însuşi, trad. de C. G Pop-Taşcă : Capitolul II (tine). Capitolul III (cu ilustraţie). Ilustraţiune: Monumentul din Turnu-Măgurele. Pagina glumeaţă: Carne de măgar (cu ilustraţie).—La medic.—La birt. O serbare pentru 1500 de ani. (40Î-1907). «'urnea creştină, în deosebi apusenii, se pregătesc a serba împlinirea a 1500 de ani dela moartea sf. Ioan Chri-sostom. Papa şi tot clerul bisericii Romane, sunt preocu Păţi de săvârşirea acestei serbări. Şi unii din scriitorii W) bisericii orientale, au scris despre această serbare jubij * liară. Şi unii şi alţii bine au făcut, căci, în adevăr, nu trebue să treacă şub tăcere un aşamoment privitor la un însemnat ierarch bisericesc pentru toată lumea creştină, ca sf. Ioan Chrisostom. Apusenii, mai ales, au un îndemn şi mai mare de-a sărbători amintirea sf. Chrisostom după un program bogat şi variat, de oare-ee cu această ocaziune, li se dă înlesnirea ca iii slujba bisericească, să arate creştinilor lor, frumuseţea care împodobeşte sfânta Liturghie a iui Chrisostom, care după cum se spune se va săvârşi pe Altarele bisericilor papistaşe. Bine fac romano-catolicii că au hotărît să săvârşească Liturghia lui Chrisostom cu prilejul acestor serbări, căci, cu siguranţă, că atunci în sufletele multor credincioşi-papistaşi, se vor deşteptă timpurile de splendoare şi de tărie a BişeHei vechi Ecumenice, «are avea caracterul de unitate, întemeiat pe unicul şi singurii! ei Cap, Domnul nostru Isus Christos. www.dacoromamca.ro 178 ALBINA Ce ideal de credinţă ne împrospătează serbarea amintirii lui Chrisostom şi câte lupte crâncene, ne aminteşte ea, în vâlto-rile căror lupte, au intrat muiţi din ierarcâii bisericeşti! Unii au învins, alţii au fost învinşi; destul că Biserica lui Ch’ristos, care are prerogativa că nici puterile iadului nu o vor învinge, a rămas păstrătoare credincioasă a adevăratei învăţături doctrinale neschimbate şi nemodificate, încredinţate ei de întemeetorul Chri-stos, desvoltate de apostoli şi predicate de Biserica veche ecumenică. Aceâsta este cea ortodoxă de răsărit. Dar să ne întoarcem la serbarea aceasta. Nu cunosc dacă o asemenea serbare se va fi făcut în anul mântuiri 1407. Nu ştiu dacă ierarchia bisericii apusene, care a trăit acum cinci sute de ani îndărăt, o fi fost tot aşa de entusiasmată pentru amintirea sf. Chrisostom, cum este cea de azi. Un lucru însă cred a şti, că această serbare atât de entusiasmată este ca o mângâiere binefăcătoare pentru biserica păpistă-şească, faţă de adâncile dureri, ce a avut a suferi în timpul din urmă............. Pe noi Românii, cu a noastră sfântă Biserică strămoşească de răsărit, ne însufleţeşte serbarea sf. Chrisostom, şi precum aproape în toate zilele dintr’un an se săvârşeşte cu evlavie sfânta liturghie a acest'1 mare ierarch şi pomeneşte numele lui, tot aşa şi acum şi toi, deauna se va sărbători amintirea sf. Chrisostom. Insă, acest incident care motivează o manifestare duhovnicească a întregii lumi creştine, pentru noi Românii, mai are o altă însemnătate foarte mare, cu privire la cel mai adânc al nostru trecut strămoşesc, ca neam şi ca lege sau credinţă strămoşească. Cănd sărbătoritul Chrisostom, acum cinsprezece sute de ani îndărăt, îşi avea scaunul său în vechiul Bizanţ sau Constantino-pol de astăzi, de unde păstoriâ turma sa, atunci, în acel timp, adică acum cinsprezece sute de ani îndărăt, trăia şi îşi avea scaunul său în vechiul Tomis(l) sau oraşul Constanţa de astăzi (Dobro-gia) de unde păstoreâ turma sa, un mare şi învăţat ierarch, contimporan, btfn prieten şi cald apărător al lui Chrisostom; acesta eră Episcopul Teotim I supranumit filozoful. Episcopul Teotim este al şeaselea episcop, în rândul celorlalţi doisprezece episcopi cunoscuţi până acum care din Tomis au condus biserica din Scytia (Dobrogea) sau ceata credincioşilor, alcătuită din moşii şi strămoşii noştri romani, care jacum optsprezece sute de ani, când au venit din imperiul român au adus CU ei sămânţa creştinizmului; care, aici a crescut şi s’a desvoltat, alcătuind o biserică creştină cu a ei ierarchie de preoţi şi episcopi şi o administraţie bisericească cu o reşedinţă episcopală şi mai târziu metropolitană. Toţi istoricii mari, greci şi romani, contimporani cu episcopul nostru Teotim dela Tomis-Constanţa, şe întrec a-i aduce cuvinte de laudă ca unui mare învăţat (filosof), ca unui înţelept, cu mare autoritate înaintea tuturor, în cât unii istorici spun că episcopul Teotim dela Tomis pe timpul împeratorilor Tedosiu şi Arcadiu eră considerat ca cel mai mare episcop din orient. Teotim a fost şi un aprig propovăduitor sau un apostol al (1) Vezi: Acta Sanctorum pag. 753. Tom. II Godefrido. ed. 1866. Paris. www.dacoramamca.ro albină 179 creştinizmului printre Huni; cari, pentru minunile săvârşite de el, îl numeau «Dumnezeul Romanilor» Iată un caz foarte însemnat pentru neaimii nostru românesc, ■ca din incidentul serbării amintirii lui Chrisostom să descoperă un vechi şi glorios trecut al nostru, ca nearii românesc. Prin aceasta se dovedeşte că strămoşii noştri au trăit şi au stăpânit aceste părţi, întinzându-se până la ţărmurile Mării-Negre şi laturile Dunării de jos, având o Biserică organizată, şi condusă de vrednici şi sfinţi ierarchi din neamul nostru. Cuvântul multor dintre ei a avut resunet în toată lumea creştină,--luând partb şi în sinoadele ecumenice şi locale din Constantinopol. In deosebi Episcopul Teotim I, a luat parte la două sinoade din Ccnstantino-pol ţinute în ani' 100 şi 402. La acest din urmă sinod Teotim a apărat cu multă tărie pe Chrisostom, care eră învinuit de vrăşmaşii lui în cestiunea ortodoxiei scrierilor lui Origin. Din toate acestea reesâ, că odată cu serbarea de 1.500 de ani pe care lumea creştină o face, fiecare după modul său de a vedea, noi Românii avem dreptul a sărbători pe Sf. Ion Chrisostom şi pe prietenul său şi al nostru Episcop Teotim 1 dela Tomis sau, Constanţa de azi— Dobrogia. __________________Pimen. Cuvântarea D-lui I. Kaliiitieru la Congresul absolvenţilor şcoalei de agricultură, rostită in ziua de 14 Octomvrie 1907. Domnilor, Aţi binevoit a mă alege între preşedinţii de onoare ai acestui «ongres. Vă sunt adânc recunoscător pentru cinstea ce mi-aţi arătat, şi m’am grăbit să viu cu atât mai mult, cu cât lucrările d-voa-•stre privesc agricultura, care de aproape 24 ani alcăţueşte par tea de căpetenie a îndeletnicirilor mele. Agricultura e temelia economică a mai tuturor Statelor, şi mai cu seamă a statului nostru, aşâ că progresul ei e progresul ţe rii întregi. De aceea uu pot fi studii şi sârguinţi mai1 vrednice' fe atenţiunea şi sprijinul-general, decât cele închinate aâestei drumoase activităţi. www.dacaromamca.ro 180 ALBINA Marele orator al Romei Cicero spune că : «Nihil melius, niliiL homine libro dignius, quam agricultura*- Am văzut apoi cu plăcere că v’aţi gândit şi la îmbunătăţirea soartei ţăranilor, din punct de vedere economic. Această chestiune complexă e cea mai arzătoare la ordinea zilei şi stă în strânsă legătură cu agricultura. In alte ocaziuni aim ai’ătat că numai unii din sătenii noştri, suferă de lipsa de pământ. Mai toţi suferă insă de lipsa de învăţătură, de. economie şi de ordine în lucrări, ca şi în viaţă în genere. Despre învăţătură ziceam, la Congresul Corpului Didactic din 1906. că ţăranilor le trebue cât mai multă lumină, căci numai când vor avea lumină, vor şti cum să folosească puterea şi darul ce le-a dat natura şi să se bucure de bunurile sale. Tot atunci am expus în mod sumar măsurile mai urgente, ce* ar trebui luate pentru îndreptarea lucrurilor, fără a li câtuş de-puţin opus dezvoltării împroprietărirei locuitorilor în viitor. Iu cuvântarea ce am rostit primăvara trecută la CongresuL silvic am atins mai pe larg acest punct, arătând tot deodată că. dreptul de proprietate e sfânt. Plecând dela părerea că statul nu poate să se desfacă do toate-moşiile sale căci are anume nevoi de împlinit, m’am oprit şi la îniiinţarea unei bănci rurale, cum se zice, adică a unui institut-pentru înlesnirea creditului ţăranilor. In vederea convingerii ce-au însă ţăranii noştri că statul e dator să le dea pământ, şi chiar proprietarii mari, după cum s’a văzut în nenorocitele răscoale,, spuneam că aşezământul acesta să fie întemceat fără participarea statului, dar sub supravegherea acestuia, aşâ cum sunt şi la noi unele instituţii de credit. O astfel de bancă va îniesnî capitalul trebuincios obştiilor şi ar putea să cumpere şi direct moşiile scoase în vânzare, pentru a le da apoi sătenilor în loturi. Repet că şi ntr’un caz şi intr’al-tul trebuesc luate garanţii pentru plata anuităţilor, fie prin răspunderea anticipată a unei părţi din preţ, lie prin impunerea unor îndatoriri riguroase în ce priveşte lucrarea pământului,, desfacerea recoltei şi altele. In acest chip pe deoparte s’ar îndemnă ţăranii la muncă şi economie, iar pe dealta s’ar pune bazele naturale ale proprietăţii mijlocii, atât de necesară pentru existenţa şi progresul nostru general. Tot banca ar putea împedicâ apoi fărămirea micei proprietăţi, înlesnind unuia din moştenitori răscumpărarea averei părinteşti dela ceilalţi. In provinciile poloneze ale Prusiei, dacă nu mă înşel, sunt ase menea bănci cari s’au înfiinţat pentru a înlesni coloniştilor germani cumpărarea de pământ. Mai adaug că o instituţie de credit întocmită cum zisei, n’ar fi de folos numai locuitorilor ci şi marilor proprietari. Aceia cari ar voi să scape de greutăţile ce apasă asupra moşiilor ar putea vinde o parte locuitorilor prin intermediul băncii, rămânând cu o parte mai mică, mai liberi sau cu mijloace mai multe şi prin urmare în stare să o caute mai bine. Acum aş dori să v’adresez numai câteva cuvinte, despre partea se puteţi lua ca agricultori, la îmbunătăţirea soartei ţăranilor, şi în special al agriculturei lor. ŞL vă voi spune acestea, nu numai din observaţiuni, ci şi din convingerea, ce mi-am format ■de când sunt in capul Administraţiei Domeniului Coroanei, că www.dacaromanica.ro ALBINA 181 sătenii noştri chiar dacă vor avea pământ cât cer, tot nu vor fi la adăpost, din pricină că nu lucrează bine şi că în timpul liber nu se îndeletnicesc de loc sau prea puţin cu industriile domestice. Mai sunt de sigur şi alte cauze* cum e de pildă credinţa ce au, că lor nu le e dat, sau nu li se cade să-şi câştige traiul decât făcând agricultură. In acest răstimp am mai avut satisfacţia să văz atât în agri--cultura Domeniului Coroanei, cât şi în a locuitorilor, roadele muncii desfăşurate de absolvenţii şcoalelor de agricultură aflători în serviciul acestei Administraţiuni. Pot zice chiar că aceste roade sunt mai mari în ce priveşte îmbunătăţirea stării ţăranilor, decât în ce priveşte agricultura Domeniului, căci tot ce am făcut pe Domenii, am făcut în vederea locuitorilor. Am fost călăuzit întrtt aceasta de înalta dorinţă a M. S. Re-.gelui, cât şi de datoria ce are fiecare a contribui ia sporirea puterilor ţerii. Azi, când chestiunea ţărănească este în [examinare, — şi fac urări ca să fie rezolvată cât mai curând, — datoria aceasta e şi mai vie. Ea e îndoită, întreită, dacă vreţi, de oare ce în împrejurările actuale, ori cât ar face statul, îndreptarea nu va putea ii destul de trainică şi de repede, dacă nu-i vor sta într’ajutor toţi. factorii luminaţi, în special proprietarii şi toţi cari trăesc în contact sau în mijlocul sătenilor. Intre aceştia d-voastră sunteţi printre cei d’întâiu. Mai mult, ■sunteţi primii în ce priveşte îmbunătăţirea agriculturei, fiindcă aveţi autoritatea competinţii şi posibilitatea exemplelor. înrâurirea d-voastră va fi şi mai puternică când veţi avea pământ şi mijloace pentru a face agricultură pe socoteala proprie, -căci sunt convins că exploatările d-voastre vor constitui adevărate ferme model. Ingăduiţi-mi însă să observ că, dacă pentru introducerea agriculturii raţionale pe moşiile mari, nu se cere decât cunoştinţi speciale şi mijloacele necesare, nu e tot aşa cu ameliorarea agri--culturii ţărăneşti. Aci aveţi de luptat cu multe pedici, şi în prima linie cu credinţa sătenilor’că bunăstarea lor atârnă numai de întinderea pământului ce au. Or, în realitate lucrurile nu stau tocmai astfel, căci ştiţi că şi cei cari dispun de teren îndestulător se plâng că n’au cu ce trăi. Am băgat apoi de seamă că mulţi dintr’înşii fug de cultura intensivă care cere o muncă îngrijită şi migăloasă, singura care măreşte producţiunea pământului. Pentru a isbutî se impune dar să căutaţi a înlătură aceste cre-■dinţe, ceeace veţi putea obţine, cunoscând firea sătenilor, scobo-rându-vă la nivelul minţii lor în, toate poveţile ce le veţi da şi .neîncercând nici 0 îmbunătăţire decât cu mijloacele ce le stau lor Ia îndemână. Ţăranii noştri sunt apoi neîncrezători şi nu imitează decât •ceeace văd cu ochii şi ce le poate fi de folos imediat. Astfel permiteţi a mai adăogâ că dacă vroiţi ca ostenelile d-voastre să nu die zadarnice, Va trebui să procedaţi treptat, dela mjc la mare şi totdeauna cu îndreptările al6 căror roade sunt mai timpurii. Mai sunt şi alte greutăţi, dar oricât ar fi de mari şi numeroase, fiu pot înfrece puterile d-voastre, mai ales a celor tineri,, «are aveţi desigur şi toate râvna de a fi folositori patriei. www.dacaromamca.ro 182 ALBINA In tot ce veţi face, firul conducător să fie însă introducerea culturii intensive, pentru ca săteanul să poată smulge pământului cât mai multe roade, cu cheltueli cât mai mici. E neîndoios că această schimbare nu se poate face deodată, şi nici atât de curând, fără şcolile necesare. Avem şi acum şcoala speciale. Cursuri de agricultură se predau şi azi. în unele licee,, în seminarii şi în şcoalele primare. învăţământul agricol e însă departe de a fi destul de generalizat în raport cu întinderea agriculturii, care e bogăţia cea mai mare a ţerii noastre. Dar până la reforma învăţământului care se impune şi pentru împlinirea căreia fac cele mai bune urări, până la înfiinţarea numărului trebuincios de şcoale şi răspândirea agriculturii în. ţeară, în acest fel, cum şi prin profesorii ambulanţi, bine caii ficaţi şi geloşi de chemarea lor, silinţele d-voastre vor fi din cele mai preţioase. Ele vor servi la pregătirea spiritelor, cum am făcut pe unele Domenii, pe care Voiu înfiinţa cât de curând şcoale elementare rurale agricole, cu cursuri de scurtă durată. In acestea se vor da absolvenţilor şcolilor primare noţiuni generale teoretice tinzând la cultura intensivă, la creşterea vitelor, şi alte cunoştinţe pe care să le poată aplică cu înlesnire în lucrările şi viaţa’ lor. Asemenea instituţii, cari sunt numeroase în alte părţi, pe moşiile particulare, şi chiar în ţările in care agricultura nu e ramura principală de producţiune, scot nunumai mici agricultori, ci şi muncitori agricoli speciali, cari sunt căutaţi pentru munca lor iscusită şi pentru conducerea diferitelor lucrări într’un chip mai priceput. Dar aceste şcoli vor contribui nu numai la introducerea şi generalizarea culturii intensive. Ele vor fi în acelaş timp un mijloc puternic pentru împedicarea proletariatului intelectual, care la noi, deşi nu arată încă pericol, nu trebue să uităm că aşa cum se prezintă, nu va întârzia să fie. Nu înţeleg câtuş de puţin o stăvilire a elementului rural pentru studiile înalte, dar nu e bine nici să luăm din sat toate firile bune. Multe din acestea se îndreaptă la oraşe, pentru că agricultura primitivă ce se face azi nu le oferă, interes, nici a-tracţie. Când agricultura se va transformă pe baze sistematice, când industriile agricole, ca şi celelalte, vor lua un avânt mare, ca în alte ţeri, atunci va încetă şi goana după funcţiuni publice şi profesiunile libere. Atunci mulţi tineri se vor îndreptă către agricultură, industrie, comerciu, întărind puterile noastre economice şi sociale. In legătură cu schimbarea sistemului de cultură ştiţi apoi că stă creşterea vitelor şi introducerea micilor industrii agricole, cari constitue nunumai un venit, ci şi un mijloc de moralizare, înţeleg prin aceste industrii agricole, cum şi prin cele domestice, pe acelea cari se exercită în timpul liber de peste an şi pot reţine pe săteni dela viţiuri sau alte înclinări vătămătoare. Ele sunt totodată un minunat îndemn la o îngrijire şi lucrare mal bună a câmpului, căci în general oamenii cărora le place să nu-şi piardă vremea în zadar, dau totdauna o mai mare atenţie îndeletnicirii lor principale. www.dacoromanica.ro ALBINA 188 Mai sunt meseriile şi in sfârşit o mulţime de alte. mijloace de existenţă sau de sporirea venitului în mod cinstit. Dar totul atârnă de aflarea celor mai potrivite, după localităţi de tragerea de inimă şi de râvna ce veţi pune. înainte de a sfârşi, fac, Domnilor, cele mai bune urări pentru viitorul Societăţii d-voastre şi pentru realizarea scopului ei, care e şi al agriculturii noastre naţionale. Fac urări pentru viitorul d-voastră personal, spre a vă ’puteâ strădui cât mai mult şi mai bine pentru progresul ţărănimei, al patriei. Serbarea redeschiderii şcoalei normale de învăţători din Galaţi. Duminică, 20 Octomvrie a avut loc serbarea redeschiderii şcoalei normale de învăţători „Costache Negri" din Galaţi care fusese desfiinţată acum doi ani. In sala cea mare, în mijlocul căreia se află aşezat bustul d-lui Haret în bronz, d-sa a fost întâmpinat de d-1 Longinescu, directorul şcoalei şi de corpul profesoral respectiv, de d-nii deputaţi şi senatori şi de alte persoane distinse. Trecând apoi în amfiteatrul şcoalei, d. Haret e primit de arhimandritul de scaun, înconjurat de cler. S’a oficiat serviciul religios pentru botezul drapelului şcoalei. D. Haret a fost naşul drapelului. Mai multe bucăţi muzicale au fost executate de corul şcolar cum şi de cel bisericesc, sub conducerea d-lui Teodorescu, maestru de muzică. După terminarea serviciului divin, d-1 Longinescu, directorul şcoalei, ţine o cuvântâre în care arată că redeschiderea şcoalei normale e o nouă victorie în lupta ce se dă pentru luminarea păturei de jos. Reînfiinţarea acestei şcoli s’a recunoscut ca necesară şi cel dintâi care s’a gândit la aceasta a fost d. ministru Sp. Haret, luptătorul neobosit pentru progresul şcoalelor. După ce face istoricul şcoalei normale „Costache Negri" care datează din anul 1877, după ce arată progresele ei, d. Longinescu spune că serbarea de azi are o mare însemnătate ca fiind serbarea progresului mişcării culturale în astă ţară. Termină aducând d-lui Haret din partea corpului didactic, prinosul de recunoştinţă şi de admiraţie, exprimate şi prin bustul d-lui ministru, oferit şcoalei normale care îşi face o cinste ca săi posede. Corul intonează „Mulţi ani trăiască". D. Gamulea, primarul oraşului, mulţumeştea din partea orăşenilor d-lui Haret, pentru că le-a redat şcoala. Vorbeşte apoi elevul din clasa V a normală Iordan Tăcu, care arată cât de mâhniţi au fost elevii când s’a închis şcoala şi cât de mulţumiţi sunt azi când se deschid iarăşi porţile eL D. ministru Haret mulţumeşte pentru mulţumirile exprimate atât de directorul şcoalei, cât şi de şcolari. Sunt mulţumit zice d-sa că după un moment de depresiune www.dacoromanicajo 184 ALBIKA morală din vremurile dirţ urmă, sufletele se înalţă azi acolo unde au fost şi încă şi mai sus, acolo unde aspirau să ajungă. Când îmi aduc aminte de efectele produse prin desfiinţarea celor trei şcoli normale, de uimirea care a coprins pe toţi şi de înţelegerea lucrurilor de care au dat dovadă aceia cari au luat acele măsuri, declar că nu pot explică sensul măsurei luate-pe care nici azi nu 1 înţeleg. Refuz să cred că în intenţiu-nea aceluia care a procedat astfel a fost să se arunce obrocul peste lumină, pentru că ar fi o scădere sufletească pentru toţi acei care aspiră la mai bine, să se ştie că azi se mai găsesc-oameni cari să împărtăşească ideile învechite de acum câteva sute de ani. Efectele acelei măsuri pripite au fost dezastroase şi numai protestările ţării au făcut ca măsura să nu aibă greutate, căci în loc de trei şcoli normale sau desfiinţat numai două. Totuşi efectele se simt azi. Intr’o ţară cu un popor latin şi care e mândru de această descendenţă, în ţara noastră instrucţia e puţină şi noi, cari ne mândrim a fi făclia orientului, purtăm totuşi stigmatul ruşinos al ignoranţei poporului. Şi ca dovadă că aşi este, aduc în sprijinul celor spuse datele statistice prin care se constată că, în privinţa instrucţiunei, ţara noastră e între cele din urmă. ' Aceasta fiind situaţia, este extraordinar că în astă ţară nu s’a. produs o mişcare de indignare mai puternică cu aceea care-a fost. Deşi statisticele străine arată în mod falş că în ţara noastră sunt 12 la sută ştiutori de carte, totuşi datoria noastră este să căutăm a face ca nici un om adult să nu fie neştiutor de carte. E de neînţeles deci, că azi când toţi ne muncim să aruncăm de noi această ruşine s’au găsit oameni cari să susţină că ia. noi e o pletoră de ştiutori de carte. D. minisiru face apoi comparaţie între situaţia culturală a Franţei şi înti’e situaţia culturală a ţării noastre şi arată că deşi şcoalele normale dau un număr de 300 învăţători, ei fiind destinaţi însă să umple golurile naţionale de învăţământ, ne trebue încă 2000 de învăţători. A fost deci o atitudine vinovată faţă de ţară, când s’a căutat a se desfiinţa şcoala normală şi mai ales în condiţiile în care desfiinţarea a fost făcuta. Nu e locul, continuă d-sa, să caraoterisez aci această măsură. Regret că trebue Să vorbesc astfel, o fac pentru ca să se ştie că în viitor va fi imposibil un astfel de atentat la existenţa mijloacelor de instruire a poporului nostru. Sunt în drept însă să vorbesc, de oarece din cauză măsurilor luate s’au resimţit şi şcoalele rurale, a căror disproporţie de-elevi a crescut în mod vădit A fost cevâ uimitor, căci toată munca din trecut a fost dată înapoi în câteva zile. www.dacoromamca.ro ALBINA 185 Mai departe, d. Haret spune că ceeace s’a întâmplat in ţară nu eră nevoe să se întâmple, căci acei ce văd clar, ştiu unde «este răul şi ce trebue făcut pentru îndreptarea sa. Răul stă în insuficienţa administrativă, financiară, raporturile dintre clasele sociale şi mai presus de toate în întunerecul minţei. Când ain văzut că poporul nostru inteligent a ajuns aici unde a ajuns astă primăvară, mă mir că se mai găsesc încă oameni «cari să creadă că învăţămîntul la sate strică. Ceiace s’a întâmplat se mai poate întâmplă şi încă şi mai rău. \şâ fiind o o datorie a noastră nu numai morală, nu numai de milă, dar o datorie de noi înşine a conservă mijloasele pentru luminarea satului, căci întunericul populaţiei constitue un pericol pentru orice ţară. Nu face nimănui injuria de a spune că se găseşte cinevâ caro să creadă contrar celor spuse de mine. Doresc ca redeschiderea şcoalei normale să fie simbolul reîn-•vicrei mijloacelor pentru luminarea poporului. Serbarea de azi să fie de bun augur şi să fie o îndreptare nestrămutată şi de neîntors înapoi, către un viitor mai bun şi apropiat, foarte apropiat. Dacă trecuta sesiune parlamentară ar fi fost mai lungă aş fi făcut mult mai mult pentru luminarea poporului, căci multe se «cere pentru ajungerea acestui rezultat. Promit însă restaurarea şcoalei din Buzău şi când vom avea mai mulţi învăţători, voiu înmulţi şi mai mult localurile de şcoli. Azi însă trebue să ne face cu toţii datoria să conservăm ceeace a\em şi ceeace facem să facem cu prisos. Ministrul, urează corpului didactic din judeţ şi din Galaţi să lucreze înainte ca să-şi păstreze locul ce li se cuvine şi în acelaşi timp să păstreze oraşului locul ce i se cuvine în viaţa intelectuală a ţârei. După d. ministru, ia cuvîntul d. revizor şcolar de Covurluiu care recomandă d-lui ministru pe învăţătorii ce vor fi decoraţi, ■arată ce rol însemnat au avut ei la potolirea răscoalelor din trecut, salvând astiel patria. D. ministru răspunde d-lui revizor, spunând că ocazia ce i se dă de a vorbi din nou e una din puţinele ocazii care-1 mulţumeşte şi pe care le-a avut de când conduce departamentul ministerului de instrucţie. D. revizor şcolar a vorbit despre răscoalele din Covurlui şi despre rolul avut-de învăţătorime în timpul când au trecut peste noi acele nenorociri. Vă asigur insă că acelaş a fost rolul învăţătorimei în toate părţile unde am avut de îndurat acea nenorocire. In toate părţile preoţimea şiînvăţătorimea au lucrat fără preget pentru adevăr şi lumină. Alţii dintre ei au dat dovadă de acte de eroism lacându-şi datoria prin a-şi pune în pericol viaţa şi .«anatatea. www.dacoromamcajo 186 ALBINA Aceste fapte 'ale lor merită, să fie înscrise cu litere de aur în istoria învăţătorimei şi preoţimei de la ţară. Pe când unii au privit cu sânge rece acea nenorocită mişcare, şi n’au văzut scăparea decât în represiune, ei au întrebuinţat vorbe bune înlăturând cât mai mult nenorocirea. In evenimentele de astă primăvară toţi şi-au făcut datoria. Oştirea şi-a făcut-o strălucit; strălucit şi-a făcut preoţimea şi învăţătorimea. E un mare păcat, d-lor, zice d. ministru, năpastea când cade pe capul unui om, dar e mai trist când cade asupra unui întreg corp. Acei ce nu ştiu ce se petrece la ţară de cât din informaţiile din pagina a patra a ziarelor, ei au putut atacă preoţimea şi învăţătorimea, căci ei nu ştiu ce este viaţa de acolo şi cari sunt factorii cari lucrează acolo. Dacă ei ar 9 ştiut ce se petrece acolo, ei nu ar fi aruncat vina asupra lor. La vremuri turburi pierzi sângele rece şi vezi negru în toate părţile. Eu fiind şeful lor răspunzător în faţa ţărei, eu cunosc rolul ce ei l-au avut în acele vremuri grele. Puţin îmi pasă ce se va zice de mine, căci eu ştiu că mi-am făcut datoria şi cred Că îni-atn făcut B bine Mulţumesc lui D-zeu că am reuşit în faţa dv. ca să vă mulţumesc şi aş voi ca mulţumirea mea să ajungă la toţi aceia lângă cari eu nu mă pot duce. Urez preoţimei şi învăţătorimei să-şi continue datoria în viitor. După acea mare muncă nu cred că pot să mă adresez mai bine spre a mulţumi decât învăţătorilor şi preoţilor. Pe ei îi chem la muncă, îi rog să nu-şi părăsească calea pe care vreau să facă paşi cât mai repezi. După aceasta d. ministru decorează cu „Răsplata Muncei" pentru învăţătură cl. I pe învăţătorii Salviu, Patriciu, Toni, Stra-tulescu din Bereşti, M. Ion din Rogojeni şi Ştef. Davin din Oancea. După amiazi la orele 4 d. ministru a asistat la inaugurarea localului soc. de scrimă şi gimnastică unde au vorbit d-nii gen. Constantinescu, preşedintele societăţei, prefect Atanasiu, şi Ie-a răspuns d. Haret care a promis că va căută să introducă în şcoli în mod obligatoriu gimnastica şi tragerea la semn. PUBLICAŢIUNE Societatea de Credit Român din Bucureşti va începe a plăti, de Miercuri 7/20 Noemvrie corent, cupoanele scrisurilor funciare rurale cu scadenţa de 1 Ianuarie 1908, precum şi titlurile eşite la sorţi la ultima tragere. 3—1 www.dacaromamca.ro AT.BTNA 187 Inagurarea monumentului din Turnu-Măgufele. uminecă, 28 [Octomvrie, s’a inagurat la Turnu-Măgurele frumosul monument al Indepedenţei, ridicat în amintirea ostaşilor căzuţi pe câmpul de luptă în 18 77—8, pentru neatârnarea ţării. Monumentul înfăţişează pe unul din acesi dorobanţi car şi-au jertfit viaţa pentru liberarea scumpei noastre patrii şi este turnatd in bronz. Este lucrat cu măestrie de sculporul'Românelli şi şi seamănă mult cu dorobanţul pictorului nostru Gngorescu. Serbarea s*a început la orele 10 dimineaţa, fiind de faţă d-nii: general Averescu, ministrul de răsboi, generalii Capitanovici, Budişteanu, Hiotu, Bengescu, Zotu, prefecţii Iarca şi Ghica, primarul local cu consiliul comunal, deputaţi şi senatori, şi un public foarte numeros. In momentul când cade pânza care acoperea monumentul se intonează imnul regal, se citeşte apoi pomelnicul soldaţilor căzuţi în răsboi şi se cântă un marş funebru. D-l ministru de răsboi şi parte din persoanele de faţă semnează actul comemorativ, care se aşează sub piatră dela spatele monumentului, în timp ce muzica cântă un marş şi tunul bubue măreţ. Cu acest prilej, d-l’ general Averescu a rostit următorul discurs: Măreaţă se arată înaintea ochilor, sus j>e piedestal, imagina de bronz a dorobanţului legendar, măreaţă prin forma şi atitudinea falnică, prin gestul înfruntător ce a ştiut şă-i dea arta, mai cu seamă prin amintirile glorioase ce deşteaptă în sufletele noastre această imagine. Ne reaminteşte acest monument pe bravii care trecând, întocmai ca strămoşii lor odinioară, dincolo de Dunăre, au stropit cu sângele lor câmpurile de luptă, unde^ datoria către ţară-i chemă, ne mai reaminteşte că din acel sânge scump nouă a răsărit neatârnarea noastră şi că prin el, după veacuri de amorţeală România a reapărut în faţa lumii, viguroasă în suflet de o nouă viaţă. Dacă gândul pierderilor îndurate, deşteptat prin chipul ce vedem înainte, ne îndurerează şi face să ni se strângă inima, gândul trecutului, care a dat acele sfinte pierderi ne umple făptura de mândrie pentru trecut, de bucurie pentru timpul de faţă, de nădejde şi încredere pentru viitor. Glorificarea vitejilor căzuţi pentru ţară, pe lângă că este un tribut pios adus celor cari cu vieţele au împletit cununele de lauri ce împodobesc drapelele noastre glorioase, mai este şi un izvor puternic de bărbăţie, pentru cei cari stăm azi la umbra acestor drapele, gata a ne jertfi cu ace-laş drag pentru scumpa noastă moşie. Pentru militari, monumentul de faţă e o dovadă, că jertfa, ce o fac găseşte o largă răsplată în recunoştinţa celor pentru cari se jertfesc. Sunt fericit că într’o împrejurare ca aceasta îmi este dat să azist în numele armatei. Cinste celor cari au avut fericita idee şi celor cari au contribuit la ridicarea monumentului, mărturie nepieritoare a valoarei soldatului român! Urmând cu gândul direcţiunea pe care s’au mişcat cu zecile, www.dacaromamcajo Monumentul din Turnu Măgurele. www.dacoromanica.ro ALBINA 189 de mii de viteji acum 30 ani, mintea mea, ca şi a tuturor, împinsă de un sentiment de admiraţiune şi recunoştinţă, merge la căpetenia care i-a condus pe aceea calea din isbâ’ndă în isbândă împărtăşind cu ei nu numai greutăţile şi oboseala răsboiului, dar şi primejdiile lui, în momentele cele mai hotărâtoare, întocmai ca cele mai de frunte căpetenii din istoria răsboaelor. Consider ca o cinste rară pentru mine că, evocând aceste scumpe şi gloioase amintiri, pot să strig în numele armatei împreună cu cei de faţă: Trăiască Regele, trăiaâcă Regina trăiască AA. LL. trăiască familia regală. D-l colonel G. Solacolu, comandantul reg. 21 de infanterie şi cel căruia îi revine cinstea de a fi luat inţiativ ridicării monumentului, povesteşte în scurte cuvinte faptele vitejeşti ale soldaţilor batalionului de Teleorman şi Vlaşca în 1877, când sub ploaia do gloanţe şi de bombe duşmane s’au asvârlitîn lanţurile Griviţei No. 2, o iau, o pierd, o câştigă iarăşi şi mor, f’ăcân-eu-şi datoria. Ideia ridicării monumentului e legată de faptul că pe aci o parte din armată a trecut Dunărea în cap cu Măria Sa şi tot pe aci au trecut şi prinşii din răsboi şi trofeele luate din lupte. D-l Solacolu aduce prinos de renunoştinţo şi de devotament A. S. Regale, Principelui moştenitor, care a dat binevoitorul său concurs, mulţumeşte camarazilor din regimentele 20 şi 21, precum şi soldaţilor, d-lui ministru de răsboi, fostului şi actualului prefect, autorităţilor, societăţilor şi celor, cari au dat concursul Iot. încredinţează monumentul d-lui primar al oraşului, care primeşte monumentul, în semn de iubire şi glorie pentru ostaşi şi de onoare pentrti oraş. Mai vorbesc d-l Costovici, primarul oraşului, şi d-l general în rezervă Bengescu. Se trimit apoi telegrame de felicitări M. Sale Regelui şi A. S. Regale Principelui Ferdinand. In sfârşit se face, în sunetul muzicei, defilarea a 300 oficeri veterani, a elevilor şcoalelor şi a soldaţilor pedeştri şi călări. Monumentul dela Turnu Măgurele va vorbi viitorime! de jertfele pe cari le-au făcut'strămoşii eijpentru dobândirea libertăţii atât de scumpe tuturor. ÎNŞTIINŢARE Rugăm pe iubiţii noştri abonaţi rămaşi în urmă cu Plata abonamentului să se grăbească a-1 achită. Pe acei cari ne datoresc pe mai mulţi ani din urmă, îi rugăm a ne trimete cât mai neîntârziat posibil măcar parte din datorie, dacă le vine greu să trimeată odată tot. Anul al Xl-lea fiind deja început, rugăm a ni se trimete abonamentul pentru a ne scuti de cheltueli cu trimiterea chitanţelor prin poştă, avize de plată, etc. S2—I Administraţia^ «=>si»ţ>®$ In urma ploilor dela 19 şi 20 ale acestei luni timpul s?a răcit foarte mult, în cât în ziua de 21 au început dejâ să cadă zăpadă nu numai în localităţile mai muntoase, ci chiar la şesul ţerei şi chiar în Bucureşti. Nimeni nu se aştepta la această schimbare bruscă-de temperatură, în urma afâ-tor zile calde din luna aceasta, în care căldura a fost mai ridicată decât în multe zile din luna Septemvrie. Seceta din luna Septemvrie şi Octomvrie până la căderea ploilor, în care de obiceiu se Iac cele mai multe semănături în anii mai ploioşi, pe lângă răul că a împiedicat semănăturile, dar a făcut şi bine; căci s’a putut coace bine porumbul şi s’a putut culege în cele mai bune condiţiuni; acelaşi lucru se pot spune şi despre culesul viilor. Târgurile noastre. Afacerile cu cereale caşi preţurile, în decursul lunei acesteia au devenit din ce în ce mai însemnate, după cum şe poate vedeâ în tabloul Grâul, suta de kgr. de faţă: s’a vândut CU 17-—23 lei şi Ct. Porumbul » » » 12—13 » — » Secara » » » 18 » 85 » Orzul » )) » 13-15 » 50 » Orzoaica » >: » 15—16 » 60 » Ovăzul » » » 13—14 » 85 » Meiul » » » 11 » 50 » Fasolea » » » 18—25 » — » Mazărea » » » 15—16 » — » Fapiţa » » » 14—15 » — » Târgurile streine. In târgurile streine ca şi la noi, preţurile în această luna au început a se ma. urcă, deşi în ţările Europei semănăturile de toamnă s’a făcut la timp în condiţiuni bune şi ve* getaţia acestor semănături e destul de înaintată. La târgul din Paris grânele indigene caşi cele străine s’a vândut cu 23 —26 Iei; secara cu 18 —19 lei; orzurile cu 18—19 lei şi 50 cent.; ovâzurile cu 18—19 lei şi 70 cent.; porumbul cu 20 — 21 lei şi 50 cent.; făina de grâu cu 34 — 36 lei şi făina de secară cu 28 — 29 lei. In celelalte târguri franceze, grânele s’a vândut cu 21--22 lei şi 80 ct.; secara, orzul şi ovăzul cu 17 lei şi 50 :ent. In Germania, la Berlin şi Munchen, grâul s’a vândut cu www.dacoromamca.io 196 ai.bina 28—29 lei; iar secara, orzul şi ovăzul cu 25 — 26 lei; în celelalte târguri, grâul s’a vândut cu 22—23 lei; secara or-.zul şi ovăzul cu 17—21 lei. La târgul din Belgia, grâul s’a vândut cu 18—19 Iei; secara cir 17—18; orzul cu 16—17 lei şi ovăzul cu 18 — 19 -lei şi 50 cent. La Viena şi Budapesta, grâul s’a vândut cu 25 lei; secara cu 20—21 lei; orzul şi ovăzul cu 18—20 lei. La Londra, grâul s'a vândut cu 22—23 lei; secara, orezul şi ovăzul cu 10—17 lei. In Elveţia, grâul, secara, orzul şi ovăzul s’a vândut cu 19— 20 lei. In Olanda, grâul s’a vândut cu 21 — 22 lei. La târgul din New-York (America), grâul s’a vândut cu 20— 21 lei; secara şi ovăzul cu 14 lei; iar orzul cu 17 lei. La Chicago, grâul s’a vândut cu 19—20 lei si 50 cent. şi secara cu 15 lei In târgurile din Algeria şi Tunis, grânele s’a vândut cu 22-—-23 lei şi 50 cent.; orzul cu 18:—20 lei şi ovăzul cu 17 lei. In toate târgurile străine, preţurile sunt socotite pe suta -de kgr. ca şi la noi în ţară. Y. S. IAoga. Starea agricolă a României la finele limei Octomyrie st. n. Lipsa aproape completă do precipitafiuni atmosferice clin curbul acestei luni, alâcut ca seceta clin lunile precedente să se -accentueze şi mai mult. Din această cauză, pământul fiind uscat foarte tare, lucrările agricole ca ogoare, arături şi semănături de toamnă s’au iăcut puţine şi acestea foarte greu şi în cea mai mare parte în con--diţiuni cu lotul nesalisfâcâtoare. Arăturile făcute do nevoe clin cauza timpului prea înaintat au eşit bulgăroase sau prăfoase, iar seminţele puse în ele n’au putut germina neavând de loc umezeală. In Moldova unde unile semănături de grâu, secară sau rapiţă s’au făcut după ploile •din August sau Septemvrie, deşi au răsărit, merg însă foarte rău, neputându-se dezvolta; ele sunt rari Şi gâlbenite; în multe părţi s’au pârlit şi uscat din cauza secetei clin uhnă. După puţinele precipitaţiuni din ultimele zile, agricultorii aii început a face arăturile şi semănăturile cu mare activitate, tim- -jiul fiind cu desăvârşire întârziat. Cu toata seceta şi timpul nefavorabil s’au semănat totuşi in www.dacoramamca.ro ALBINA i9r unele părţi ale ţării suprafeţe destul de însemnate de grâu care însă fiind încă nerăsărit, ciorile şi alte paseri, şoarecii şi gândacii mănâncă sămânţa făcând mari stricăciuni. Porumburiles’au cules în cele mai bune condiţiuni în această lună, timpul fiind favorabil; ele s’au copt şi uscat bine chiar acele semănate mai târziu. Au rămas prea puţine porumburi neculese. Producţiunea variază după localităţi şi regiuni, totuşi ea poate fi considerată în general ca sub mijlocie dar de foarte bună calitate. Sfeclele de zahăr şi de nutreţ s’au recoltat pretutindeni, producţiunea lor fiind mică. S’au mai recoltat zarzavaturile care-sunt destul de mulţumitoare. Viile s’au terminat de cules în prima jumătate a lunei; producţiunea în general mică, însă vinul do foarte bună calitate,. Ele s’au curăţat şi pregătit pentru iarnă; viţa nu se poate îngropa, pământul fiind prea uscat. Câmpiile, păşunele, izlazurile, lâneţele şi miriştile sunt uscate şi arse cu desăvârşire, aproape nicăeri vitele nu mai găsesc nimic ce paşte; numai în unele porumbişli şi prin bălţi se mai găseşte câte ceva. Mai în toată ţara vitele se ţin acum cu frunzele de prin vii şi păduri sau cu nutreţurile destinate pentru iarnă care şi dân-sele sunt foarte puţine şi extraordinar de scumpe. Din această cauză preţul vitelor a scăzut foarte mult şi mulţi le vând mai pe nimic. Arborii, arbuştii şi pomii roditori mai au câte puţine frunze_ La multe specii ele au căzut cu totul. Mulţi pomi şi arbori s’au uscat cu totul de secetă; iar la unele specii a căror frunze căzuseră, preâ din vreme, mugurii s’au dezvoltat mult, din cauza timpului frumos şi călduros, dând din nou frunze şi chiar fiori. I. St. Murat. Directorul Institutului Meteorologic, *---. ■■. Cronica Săptămânii. (14 — 31 Octomvrie). Din Ţară. — La 23 Octomvrie s’a oficiat un parastas în biseiucile catedrale dii* ţară pentru odihna sufletului A. S. Principelui de Wied, fratele M. Sale Reginei. — In ziua de 28 Octomvrie s'a inaugurat în Bucureşti statuia lui Lascăr Catargiu. — In zilele de 14, 15 şi 16 Octomvrie s’a ţinut în Bucureşti congresul agronomilor. Dl. C. Disescu, avocat şi fost ministru, a fost ales decan al baroului advocaţilor. — La Alexandria s'a înfiinţat o şcoală de adulţi cu trei secţiuni: a analfabeţilor, a puţinilor ştiitori de carte şi a ucinicilor din ateliere şi prăvălii. — La Bursa Muncii s’au deschis^ cursurile şcoalei de adulţi cu mare solemnitate. întrunirea a fost prezintată de Dl. B. Missir, fost ministru*- www.dacoromanicaio 198 ALBINA Au vorbit d-nii: Marin Alexandteseu şi -directorul şcoalei, despre uece-si ta tea acestei şcoale şi I. Sterian, inginer, despre rolul învăţământului ineşeriilor în ţară. Cuvântările âu fost bine venite, căci au luat parte la întrunire un mare ni năr de meseriaşi. — In com. Fileşti, jud. Govurlui, s’a înfiinţat o societate cooperativă, de credit şi economie, «Emil Miclescu» din iniţiativa funcţionarilor de cale“ferată din staţia Bărboşi, cţi.un capital de 18.000 lei.. Dela Românii din alterări. — Curtea cu juraţi din Oradea-Mare a condamnat la 6 luni de închi-soare_ şi 500_ coroane ca amendă pe d-1 Dnmitru Lascu, din cauza unu: articol publicat în ziarul «Tribuna din Arad- — In Camera ungară din Buda-Pesta, preotul V. Lucaci, deputat, a ţinut o frumoasă cuvântare despre patriotism şi ideia- de stat. Arătând că guvernanţi de azi ai Ungariei au falşificât ideile asupra patriotismului, căci au făcut deosebire între drepturile popoarelor cari trăesc în această ţară: unjuri, români, slovaci, croaţi. Românii nu sunt mai răi patrioţi decât Ungurii, de vreme ce respectă legile chiar atunci când să mdreptează contra lor. Dacă patriotismul unguresc cere ca să înghite pe celelalte naţionalităţi, atunci acestea nu pot ca să nu se revolte con. tra lui. — Altă cuvântare a ţinut’o în acalaş parlament d-1 dr. Teodor Mihali, care a declarat că n’are încredere în guvernul de azi şi în politica de maghiarizare ce O fac. Se plânge cu deosebire de apăsarea administraţiei faţă de a celor cari scriu prin ziare, ca şi asupra lipsei de disciplină în armată, lucru dovedit cu măcelurile dela Pasiade şi Cernova. —• Ziarele^ de peste munţi anunţă că 5 români din Beiuşi au fost pedepsiţi cu câte 15 coroane amendă fiind-că la alegerea de deputat a Dre-otului dr. y. Lucaciu, ar fi arborat steaguri româneşti pe la casele lor. DinTstreinătate.'’ — Grecii cari se aflau în,Bulgaria părăsesc această ţară treptat. 500 Greci au sosit săptămâna trecută la Volo, pentru a se stabili acolo şi în întreaga Ţhesalie, unde au cumpărat proprietăţi. Aceşti noi refugiaţi au luat cu dânşi toate vitele ce aveau şi satele ce părăsesc rămân nelocuite. — Ţăranul ungur George Henci, din Gurba (Ungaria), se ducea cu carul mcarcat de fân la câmp. In car eră şi băiatul lui de 3 ani. Pe drum se dăduse jos din car, ca să îndrepteze hamurile cailor. Băiatul luă chibriturile^ din buzunar şi le aprinse pe rând. Fînul uscat din car se aprinse într’un minut şi tot carul luă foc, iar-nenorocitul băiat îşi găsi moartea în flăcări, în faţa tatălui său. — împăratul şi împărăteasa Germaniei s’au întâlnit cu regele Angliei la Windsor. — Ziarul Parizian «Petit Parisien» publică rezultatul plebiscitului său in chestia ştergerii pedepsei cu moarte. Din 1.412.347 răspunsuri primite, 1.083.655 sunt contra abolirei pedepsei cu moartea. Şi numai 328.692 pentru ştergerea ei. — Ploi torenţiale au început din nou în Italia. De astă dată pagubile cele mai mari sunt în Toscana. Râul Arno a inundat câmpiile. In insula Elba s’au prăbuşit maluri enorme de pământ ruinând mai multe case. — ,In insula Sardinia, furtunile şi ploile au devastat câmpiile, dărâmând multe case. Furtuna şi ploaia torenţială a bântuit şi coasta liguriană şi coasta Franceza, pe la Nizza şi Marsilia. ,Din Petersburg se scrie că o nouă catastrofă, datorită cutremului de pamant se semnalează în jurul oraşului Karatag. Toate oraşele din jurul Karatagulni au fost distruse de cutremur; sunt mii de morţi. www.dacoixwnaiiica.ro ALBINA 199 Sborul rândunelelor. Un prăsitor de porumbei, cari se întrebuinţează la poştă cu ducerea scrisorilor, din Anvers (provincie belgiană) a fă-cut o asămănare între sborul unei rândunole şi între sborul unei părechi de porumbei. La 1/48 ceasuri a slobozit la Compiegne capitala unui arondisment în departamentul francez Oise) o pareche de porumbei şi o rândunică. Rândunica îndată a luat calea către apus, pe când porumbeii o vreme au sburat de ici-colo, până ce au aflat adevărata cale La 8 ceasuri 23 minute, rândunica deja s’a reîntors în cuibul ei, iar porumbeii numai la 12 V2 ciasuri au făcut aceasta. Rândunica a făcut calea de 235 chilometri în vreme de 1 cias şi 8 minute, deci a făcut 1 cias cale de 201 chilome-tri; iar în 1 minută 3.355 metri. Alex. Ţinfariu Sfaturi d-/or abonaţi spre a primi revista regulai D.omnii abonaţi cari şi-au schimbat locuinţa cu prilejul S-tului Dumitru, sunt rugaţi a ne comunică noua d-lor adresă, spre a nu suferi întârziere în primirea regulată a revistei. Numerile ce s’ar pierde, necomunicânduni-se la timp schimbarea locuinţei, ne va fi peste putinţă a le mai da d-lor abonaţi, tirajul revistei fiind numai pe numărul abonaţilor. De asemenea aducem la cunoştinţa iubiţilor noştri abonaţi, că dacă nu ne reclamă neprimirea vre unui număr până la primirea numărului următor, după trecere de mai mult timp, nu mai avem nici noi putinţă de a reclamă poş- www.dacaromanica.ro 200 ALBINA tei şi vor rămâne cu numerile lipsă, ele oarece nu avem prisoase spre a le putea din nou trimite. E în interesul d-lor abonaţi să ne reclame imediat ce nu primesc regulat un singur număr. Expediţia revistei făcându-se prin abonament poştal, a-dresele se scriu de la oficiile poştale, de aceea, pentru necorecta adresă să se reclame direct oficiului poştal respectiv şi numai în caz de nesatisfacere să ni se reclame nouă. Numerile revistei expediinclu-se de noi curate şi netăiate, cl-nii abonaţi să refuze primirea revistelor tăiate, comuni• ccinclu-ne de îndată spre a reclamă direcţiei generale. Fiecărui oficiu trimiţindu-i-se săptămânal atâtea reviste câţi -abonaţi are pe lista ce i-se trimite la începutul fiecărui trimestru, d-nii abonaţi să ceară a li se da la vreme revista ~şi de nu li se dă regulat să ne reclame. 12— I Administraţia. Pagin a. glu zn eaţă. D—ii—3 Carne de măgar- Un om se trudiâ în zadar să taie o bucată de friptură tare -anaibşi' îl trecuse năduşelile apăsând cu cuţitul, dar de geaba. Necăjit, bătu de câte-vâ ori în masă, ca să vie băiatul de serviciu. www.dacoromamca.ro ALBINA 201 - Ei băiete, carnea asta e de bou sau de cal. ? — Nu, domnule, este de măgar. — Ah atunci, n’am ce să mai zic, căci măgarul e încăpăţânat Şi bietul om începu să încerce mai departe să-şi îmbucătăţea- scă friptura............ Ei bine, cum îţi mai merge reumatismul ce l-ai căpătat-la braţul cel drept V De minune, domnule doctor. Timp de o oraă mi-am frecat, cu putere .. . genuchiul cel stâng cu doftoria ce mi-ai dat-o rândul trecut, şi durerea s’a dus, de par’că mi-a luat o cu mâna. — Cum ţi-ai frecat genucliiul cel stâng? Negreşit. Mişcarea ce-am făcut, i-a dat braţului drept toată elasticitatea cuvenită. Doctorul a parte. — E bine de ţinut mint prac*tiea--aceasta. O doamnă strigă furioasă băiatului de serviciu dela birt: — Bine neîndămânaticule ce eşti de ce nu bagi de seamă? Poftim acum! Ai vărsat tot sozul pe rochia mea. Băiatul răspunse foarte sfios: Nu vă supăraţi doamnă, câ vă aduc îndată alt soz la mâncare. Unde dai şi unde crapă ! = Comisiunea aleasă dintre d-nii deputaţi şi senatori, pentru ^studiai rea proectelor de legi privitoare la chestiunea ţărănească, şi-a începu— cu temeinicie lucrările încă dela 21 Octoinvrie. Membrii săi se întrunesc, regulat. Iată lista proectelor de lege mai înseninate pe cari guvernul le va prezentă acestei comisiuni, înainte de a fi aduse în desbaterea Parlamentului: Proectul de lege asupra contractelor agricole; proectul asupra Casei Rurale; proectul asupra monopolului băuturilor spirtoase la sate; pro-ectnl asupra judecătoriilor de ocoale; proectul asupra organizării şi constituirii asociaţilor ţărăneşti; proectul contra trusturilor de arendaşi; un proect relativ Ia unele măsuri cari înlesnesc arendarea moşiilor la asociaţiile ţărăneşti şi prin cari se modifică unele articole din legea băncilor populare; proectul asupra ajutorării proprietarilor devastaţi în timpul răscoalelor; reforma administrativă şi un proect asupra reorganizărei jandarmeriei rurale; modificarea legei asupra terenurilor petrolifere; Un proect prin care se împarte ministerul argriculturii, industriei, domeniilor şi comerciului în două ministere : un minister al domeniilor şi agriculturei, şi altul al comerciului şi industriei. Astăzi a apăi t primul număr din Viitorul*, mare ziar, de dimineaţă cu telegrame particulare din ţară şi din lumea întreagă, Viitorul e pus subt conducerea d-lor C. Alimăneşteanu, L G Daca şi C. Banu. Preţul unui număr : o bani in toată ţara. Preţul abonamentului pentru preoţi şi învăţători pe jumătate adică 0 lei pe un an şi 460 pe 6 luni. La medic La birt IxD.forjDCisi-Jivin.i. www.dacoromanica.ro Primejdioasele întâmplări ALE Mariăarului franţuz \UD6Vie TîţEGAfi ÎN NOUA GUINEE '(povestite de el însuşi) TRADUCERE DE C. C. POP.-TAŞCĂ. Nu ne făceau nici un rău şi ne hrăneau foarte bine, mai cu seamă că din pricina băuturii ce ne dau, mâncăm cu mare poftă. Ne credeam scăpaţi de orice primejdie, când într’o zi, băga-răm de seămă că cei ce veneau să ne vadă erau mult mai numeroşi şi tot timpul auziam ţipete sălbatice în sat. Toată noaptea am auzit bătând nişte tobe, iar când ne deşteptarăm în zorii zilei, ne găsirăm din nou legaţi de mâini şi de picioare. Nişte sălbatici armaţi cu pietre tăioase, ne păzeau. Uitătura lor îmi încreţi carnea de spaimă şi strigai : «Prieteni, suntem pierduţi ! Aceşti păzitori ne luară apoi de mâini şi de picioare, ne scoaseră din închisoare şi ne duseră întrro câmpie, unde toată populaţia era adunată împrejurul unui foc {nare cu îngrijire întreţinut de 12 sălbatici goi. Vr’o 100 de oameni armaţi veniră înaintea noastră la marginea câmpiei şi ne duseră până lângă focul pe care se isprăvise de înfierbântat cinci lespezi mari de piatră: Atunci îmi dădui seamă de primejdia în care ne găsiam şi mi se sbârli părul pe cap. Un bătrân, a cărui faţă arătă cea mai nemiloasă cruzime, şi care purtă un lung şorţ de piele de capră, îndepliniă slujba de mare preot în această scârboasă serbare. El se apropie de noi, ne pipăi, ne cercetă cu băgare de seamă, apoi porunci să fim aşezaţi câte cinci, în rând, lângă foc. Un biet marinar gras eră Întâiul, iar eu al 5-lea, ca cel mai slab. Când aceste pregătiri se isprăviră, cele 3 ajutoare ale marelui preot se apropiară de noi. Parcă-i văd încă cu cele 3 şorţuri ale lor, cevâ mai scurte ca ale căpiteniei lor. Ei începură să cânte un cântec sălbatec şi la unele locuri, toată mulţimea repetă în cor cuvintele din urmă; toba băteâ, în timp ce 4 păzitori înşfăcară pe cei d’intâiu din linia noastră şi fiindcă ţipă şi să zbăteâ îl lovi cu ghioaga în cap şi apoi încă cald îl aruncă pe una din-lespezile de piatră puse pe foc. A doua oară începh -cântecul; a doda -oară mulţimea cântă în www.dacoramamca.ro Văzul chinuind un alt nenorocit.... 204 ALBINA cor; văzui chinuind un alt nenorocit; mi se păru că totul se învârteşte împrejurul meu şi nu-mi mai dădui seamă de nimic. După câtvâ timp mă simţii apucat la rândul meu. Instinctiv ridicai mâinele spre a-mi apără capul şi întâlnii degetele marelui' preot care mi se păru că mă strânge în somn masonic. Răspunsei semnului. Atunci bătrânul veni spre mine, tăie sforile cu care eram legat şi întorcându-se către mulţimea uimită mă arătă, păru a luă soarele drept martor a celor ce spuneâ şi ţinu o lungă cuvântare în care foarte des repetă vorbele; roa, Olaron! De câte ori el ziceâ acest nume, poporul i*idicâ mâinile la cer şi murmură ca un ecou: Otarou! Când liberatorul meu isprăvi de vorbit îmi făeii semn să-l urmez şi luai loc alături de el la masa unde războinicii tribului mâncau friptă carnea nefericiţilor mei tovarăşi. Mi se păreâ că. visez şi nu înţelegeam decât un lucru: eram scăpat! După masă marele preot se sculă şi se îndreptă către locuinţa sa, luându-mă cu el. Intrai cu el un minut şi îmi spuse-prin gesturi că eram liber şi cevâ mai mult, persoana mea eră sfăntă! CAPITOLUL III. Am stat mai multe luni în mijlocul canibalilor în mânile cărora căzusem, le învăţai limba şi trăiam cu ei vănănd şi pescuind. Satul erâ aşezat într’un loc foarte plăcut: Se numea Rcigek şi aveâ 50—60 case. Casa marelui preot, în care locuiam şi eu, nu semănă cu celelalte. Erâ mai mare, avei o başcă (subsol) unde numai marele preot aveâ drept să intre; rândul din faţa pământului aveâ numai o singură odaie, lungă de 12 picioare şi lată de 20 picioare şi nu corespundeâ nici cu başca nici cu rândul de deasupra; veniâ apof rândul întâi, în carete suiai de afară pe o scară cioplită din topor. Aici erau trei odăi locuite de trei femei, nevestele marelui preot, al cărui nume erâ Lagankeon. Singur el aveâ acest drept, marii sfetnici cari veneau după el nu puteau aveâ decât două şi deci rândul întâi al caselor lor aveau numai câte 2 odăi. Cât pentru popor, ei locuiau în nişte cocioabe sărăcăcioase numai cu un rând! Unele-erau încunjurate de un fel de pridvoare acoperite, cum aveau de altfel şi unele din casele căpeteniilor. Acest drept erâ dat numai acelorâ cari făcuseră vre-o mare ispravă şi după chipul cum erâu construite casele şi pridvoarele, se puteâ cunoaşte rangul proprietarului în trib. Lagankdon se purtâ bine cu mine; prin el mi se înapoiase hainele mele caşi acelea ale nefericiţilor mei tovarăşi, mi se dăduse câteva cărţi, creioane şi hârtie, din cele ce avusesem în corabie. Trăiam acum fără frică şi plănuiam cum să scap şi să fug în Australia. (Va urma). www.dacoromanicajo „STEflU fî“ Societatea «Steaua» are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care mem-'bru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-•dresâ d-lui Spiru O. Haret, strada Verde,’ Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Io.in Knlinderu, Preşedintele Academiei Ro-mâne - Vice-preşedinte, Sara Şomanoscu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spira C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Laun, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre Gfirboviceann, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central -şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-,l. Dimilrescu Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlfldcscu, fost Ministru, profesor universitar; (îristu S. Ncgroescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor.— Cenzori, Corist. Alimilneşteauu, inginer de mine; Preotul econom •Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexaudrescu, institutor. Membri Însorişi şl cotizaţiuni plătite (urmare). Gli. Simionescu (13 Septemvrie 85.. Bucureşti), 2 lei; N. Forţu (Polizu 7. Bucureşti), 2 lei; P. Ştefănescu (Palatul Funcţionarilor, Bucureşti), 5 lei; j.. G. Ekntlieriendi (Belvedere 9, Buor.reşli), 2 lei; I,. Massin Leon (Al. Laliovary 56, Bucureşti), 2 lei: Ioan Nanu Muscel (Cantacuzino 51, Bucureşti), 2 lei; I. Cireşanu (Calea Moşilor 117 Bucureşti), 5 1 i; D. Crăihi-ceailu (Azilul de noapte 4, Bucureşti), 3 lei; Ştefan Olchovschi Arcului 10, Bucureşti), 2 lei, M. Kalinderu (Bucureşti), 10 lei; Patin Mihail (SJi. A-postoli 34, Bucureşti), 2 lei; M. f. Eliad (V. Alexandri 37, Bucureşti), 2 .iei; I. Berindei (G. C. Cantacuzino 62 Bucureşti), 2 lei; Nae Dancovici {I. C, Brătianu, Bucureşti), 3 lei; N. Jovanach (Bucureşti) 2 lei; Caterine lîeblescu (Bucureşti) 2 lei; I. Cantacuzino (junior) (Bucureşti) 2 lei; Toma Dobrescu (Şerban-Vodă 146 Bucureşti), 2 lei; N. Bagdu (Bucureşti), 1 leu; S. Koritzer (Anton Pan 29, Bucureşti), 2 lei; M S. Cioară (Corbului 17 Bucureşti), 2 lei; C. Moruz (Avrămeni Adăşeni), 1 leu; Cernat Ion (Ho-i, L tea; Alex . Borcea (Pillpauţi-Molniţa) 1 leu; D. Ionescu (Zuvrâ l ti; j h. J. Criotea (Hudeştii-Mari), 1 leu; A. Cristescu (Mlleanca), '•îi: C. I . Purţuc (Lişna), 1 leu; Anton Popescu (Dorolioiu), 2 lei; C Laov anschi (Tureatca), 1 leu; Gli. Andrei (Suharău-Dorolioi), 1 leu; Dumitru Popescu (Ruşeţu Brăila), 2 lei; loan Iunian (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Constantin Pascal (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Grigore Slănescu (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Luigi Munteanu (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Petraclie Creţu -{Ruşeţu Brăila), 1 leu; Nicolae M. lliescn (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Dimi-trie Negulescu (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Iohan Finick (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Aristide Ungă (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Anton Ionescu (Ruşeţu Bră-ala), 1 leu; Pană Istrate (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Iosef Baghaj (Ruşeţu, ^ JBrăila), 1 leu; Pavel Opriceanu (Ruşeţu Brăila), 1 leu; Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1907 este de 850, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 2.805 iei. (Va urma în numărul viitor). i ) www.dacoramamca.ro LIBRĂRIA NAŢIONALĂ f Societate Cooperativă pe Acţiuni ' 47, Calea Victoriei, 47—Bucureşti înfiinţata cu scopul do a Ieftini articolele do librărie şl papetarle CĂRŢI PENTRU CURSUL * * * * * ☆ * ☆ PRIMAR Şl SECUNDAR Cărţi Liierare Române şi Franceze Material Pentru Scoale şi Biurouri Tot felul de Imprimate şi Registre pentru Băncile Populare. ARTICOLE PENTRU PICTURĂ Şl DESEMN MARE DEPOSIT DE HÂRTIE —--------- Preţurile mai eftine oa orl-unde. 52-23 rHE BANK OF ROUMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul central: la Londra Lachlan Machintosh Rate, 8. I. Goschen . . Vicontele Dancannon . E. W. H. Barry . . . Robert Hamilton Lang Demetre de Frank . . P. Naville......... Ad. Vernes......... r> r> n n n Viena Paris Directori . /c. ■ 1 E. A. Stolz E. E. Goodwiu. Censori: Ioan Kalinderu Deinetrn loan Ghika şi Artlmr Green. Sediul social: Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala: Bucureşti,Piaţa sf. Gheor-ghe. „NflŢlOîldLd" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUQURES1I Capital în acţiuni întreg vărsat îl aur................Lei 2.000.00( Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . . . . * 3.965 388.78 Idem format din capital şi alte rezerve ». 1.075.842.CC I Total în aur Lei 7.052:531.36 Daune plătite . . . Lei 33.000.0001 Vice-preşedinte A. Băicoianu. Dir. general E. Griinwald. „NAŢionflun“ asigură contra in cediului, a igrindinei», contra rişcu lui pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate | combinaţiunile obişnuite ca: «cas de moarte, supravieţuire, zestre şiren, ă •. Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală in Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în tc te oraşele din ţară. Inst. de Arte Grafice CarolGoblS-sor Basidescu, Str. Doamnei 16.—19:880. www.dacoromamca.ro