Anul X No. 47—48 19 -26 August 1907 REVISTA POPULARA Apare în fiecare "Duminecă COMITETUL DE REDACŢIE P. Gârboviceanu A P. Dulfu G. Coşbuc G-1P.V. Năsturel N. Nicolauscu Gr. Teodossiu Gh. Adamescu I. I. Otescu Redacţia şi AdminisUftfW.dteelanHilitalrosa No. 9—Bucureşti JCoua parfumerie şi Droguerie jVledicinală T6MA B'RĂTULESeU Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti. Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru mcnagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşiue pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin®, carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltaro, orayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos indepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de canclncărie şi pansamente cum instrumente şi acoe-sorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canulo, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază in orioe parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi ou preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. 52-40 www.dacoromanica.ro Anul X No. 47—48 19—26 August 1907. l&SBîa Revistă Enciclopedică populară Decretul Regal pentru amnistie.—Raportul d-lui Ministru al Justiţiei către M. S. Regele.— Dr. Lux, Baloanele cu cârmă.—Sofia Nădejde, Relele băuturilor spirtoase (sfârşit).— X, Măsuri contra Nicotinei.-N. Bibiri, Un sfat părinţilor.—O statistică interesantă.— St. N., Castelul de la nran.—/. MihăUescu, Băncile săteşti. — V. 5. Moga, Lucrările agricole în luna Septemvrie.— 3. Teodorescu-Ldrileanu, Firul vieţii. — Elena oentea, O şezătoare. — Starea semănăturilor.- Escursiunea Prinţilor moştenitori la Sf. Mănăstire Tismana. *- /?., Societatea pentru protecţiunea animalelor. — Băncile populare din Transilvania.—De pe Dom. Coroanei. —Adăpatul vitelor uratis.—(Die Zeii), Poduri de furnici. — <7., Statistica oraşului Bucureşti în 190G.-Cronica săptămânii.—Informaţiuni. — Din «Monitorul oiicial . — Mulţumiri. Erata. Păreri şi propuneri: Personalul de administraţie al moşiilor. Glume: Minciună de copil.—Zgârcitescu păcălit. ilustrafiuni: Ridicarea în aer a balonului «Patrie-- la Paris ; —Balonul Patrie» trecând pe deasupra oraşului Paris.—Vederea Branului;— Castelul de la Bran.—Pagina glumeaţă : Maimuţa şi grădinarul. Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa haţională Rege al României. La toţi de faţă şi viitori sănătate. Văzând raportul ministrului nostru secretar de Stat la departamentul justiţiei cu No. 12.593, în puterea art. 93 din Constituţie, am decretat şi decretăm: Art. 1. — Amnistiăm faptele de atentat la liniştea Statului nostru săvârşite cu ocaziunea răscoalelor ţărăneşti din primăvara acestui an, precum şi cele de provocare la atentai. Art. 2. — Se exceptează : a) atentatele cu omoruri; b) faptele săvârşite de primari, ajutori de primari, învăţători, preoţi şi şefi de garnizoană. Art. 3. — Ministrul noastru secretar de Stat la departamentul justiţiei este însărcinat cu executare acestui decret. Dat în castelul Peles la 9 August 1907. (ss) CAR OL. Ministrul Justiţiei (ss) T. Ste/ian. SUJVTRRULi: CAR O LI-iu www.dacaromanica.ro 1216 ALBINA Raportul d-lui ministru ai justiţiei Sire, Pentru faptele săvârşite cu ocaziunea răscoalelor ţărăneşti, din primăvara trecută, au fost reţinuţi şi daţi judecăţi 7.807 inşi, şi anume : 7.640 peatru destrucţi uni, devastaţiu ni şi jefuiri, fapte cari, după scopul şi împrejurările în cari au fost săvârşite, constituesc atentate contra liniştei Statului şi deci au caracter politic. 164 acuzaţi de devastaţiuni, jefuiri şi omoruri, 3 acuzaţi de a fi provocat atentate contra liniştei statului. Dintre ei, 1153 au fost judecaţi până acuma, fiind 1066 achitaţi, iar 87 condamnaţi, unii la pedepse ioarte uşoare, alţii la pedeapsa cea mai grea, munca silnică pe viaţă. Cei nejudecaţi încă, în număr de 6654 sunt: 1932 arestaţi, 4682 lăsaţi liberi pănă la judecată, şi 40 dispăruţi. Printre cei nejudecaţi se găsesc: 14 primari, 18 învăţători, 9 preoţi şi 16 şefi de garnizoană. Marea deosebire între hotărîrile justiţiei cu tot caracterul comun al răsco.alelor, de şi se explică, atât prin calificarea juridică diferită a faptelor, cât prin modul de a judeca al juraţilor şi prin curentele de opiniuni ce s’au format în multe localităţi şi la cari au contribuit chiar unii din proprietarii devastaţi, a puteâ fi considerată ca o nedreptate, ceeace ar fi de natură să întârzie liniştea spiritelor. Pe de altă parte, prelungirea inevitabilă a timpului în cari ar trebui să se judece numeroşii acuzaţi, ar întreţine vrajba între locuitorii săteni, şi proprietari şi arendaşi. In vedere că ordinea e restabilită pretutindeni, şi dorinţa tuturor e ca ea să devie trainică şi desăvârşită, ceeace nu se poate dobândi decât prin liniştea spiritelor, la care de sigur va contribui mult şi uitarea trecutului. Şi fiindcă magistraţii însărcinaţi cu instruirea şi judecata a-cestor afaceri ne raportează căinţa celor răsculaţi, care îşi dau acum seamă de rătăcirea lor, iar familiile nenorocite ale numeroşilor arestaţi imploră dela Majestatea Voastră ertarea acestor rătăciri. Iată pentru ce, Sire, cunoscând atât înalta înţelepciune şi patriotica hotărîre cu care Majestatea Voastră V’aţi îngrijit în totdeauna de a face să domnească ordinea în Stat, cât şi generozitatea cu care aţi ertat celor greşiţi, ori de câte ori interesul public a cerut-o, iau libertatea de a Vă rugă să uzaţi şi de astă dată de prerogativa amnistierei faptelor săvârşite cu ocaziunea răscoalelor din primăvara trecută, fie judecate fie nejudecate încă, Ca urmare firească a acestei amnistieri, se va amnistiâ şi fapta www.dacaromamca.ro ALBINA 1217 de provocare imputată celor daţi în judecată ca autori morali ai atentatelor la siguranţa Statului. Socotesc însă, Sire, că trebuesc exceptate, pe de o parte, atentatele cu omoruri, cari n’au nici o scuză, şi deci nu trebuesc uitate; şi pe de altă parte, faptele săvârşite de primari, învăţători, preoţi şi şefi de garnizoane, întru cât aceştia nu pot fi consideraţi ca rătăciţi. Dacă Majestatea Voastră încuviinţează rugămintea mea, O rog respectos să semneze alăturatul decret. Sunt cu cel mai profund respect Sire, al Majeslăţi Voastre prea supus şi plecat servitor Ministru justiţiei, Toma Stelian-* Odată cu drecretul de amnistie, M. S. Regele a semnat şi un decret prin care se graţiază 22 condamnaţi în afacerea revoltelor ţărăneşti. Baloanele cu cârmă. (1). aiorul Paul Renard zice că abia în 1783, după sute de ani de dorinţi neputincioase, au putut oamenii să se înnalţe şi să plutească în văzduh. Minunea au făcut-o fraţii Mongolfier, cari au reuşit să înnalţe baloane, încălzind aerul din ele şi deci fă-cându-le mai uşoare decât pătura de aer în care se aflau. După cum un dop de plută, băgat în fundul unui vas cu apă, nu stă, ci apa îl împinge în sus; tot aşa şi aerul împinge în sus balonul care plin cu aer cald, e mai uşor decât el. întocmai aşâ se întâmplă cu fumul cald, care se înnalţă in sus şi el, precum ştim cu toţii. Cu toate acestea descoperirea fraţilor Mongolfier pare a fi una din cele multe, cari au fost făcute odată, apoi uitate şi pe urmă descoperite din nou. Intr’un articol al lui F. M. Feldhaus despre «Inginerii din vrâsta de mijloc», publicat în «National Zeitung», vedem că într’o carte a oraşului Frankfurt pe Mein, din 1490, se vede desemnat şi descris un balon, care prin ajutorul aerului încălzit se urcă sus şi slujeâ la dat semnale în războiu. Aşk dar descoperirea 1 (1) După un articol al maiorului Paul Renard (Paris) publicat în «Die Neue Freie Presse» Viena. www.dacoromamca.ro 1218 ALBINA fraţilor Mongolfier ar fi fost cunoscută cel puţin de pe la 1490. îndată ce s’a văzut că e chip de urcat în văzduh, de plutit şi de coborit, dar mai ales după ce, în loc de baloanele cu aer cald, s’au întrebuinţat cele pline cu hidrogen sau cu o carbură de hidrogen uşoară, se credea că va fi uşor de tot a găsi chip de a le cârmui în văzduh cum cârmuiau corăbiile pe apă. Dar n’a fost aşa. In zadar au încercat a înzestra baloanele cu ventrele (pânze) şi cârmă, căci nu izbutiră. Descurajindu-se, au ajuns la idee că nici nu e cu putinţă cârmuirea lor Nici nu se putea, pe câtă vreme nu cunoşteau maşini uşoare în stare a da putere multă, cu care balonul să înfrunte vânturile. Ca să meargă în potriva vântului, balonul ar fi trebuit să se poată mişcâ prin maşina sa mai cu mare iuţeală decât a vântului ce urmă să învingă. Şi să nu uităm că în ape curenţii cu cari au de luptat corăbiile sunt abia de 1 m. până la 2 pe secundă, iar cei mai mari a-jung la 4 m., pe când vânturile cu iuţeală de 4 m. pe secundă abia adie, iar cele de 6 m., 8 m. şi 10 m. nu sunt rari de loc, ba din când în când sunt şi de 15 m , iar furtunile ajung până la 30 şi chiar 40 de m. pe secundă. Prin urmare baloanele, ca să poată înainta împotriva unul vânt cumpătat de 8 m. pe secundă, trebuie să poată face în aerul liniştit cel puţin 9 m. sau 10 în acelaşi timp. Şi cu oameni nu se putea capătă astfel de iuţeală. Cei cari au făcut paşi însemnaţi către dezlegarea greutăţei sunt: generalul Meusnier (1784), inginerul Gifjfard 1852 şi 1855), inginerul Dupuy de Lome (1872), toţi francezi şi austriacul Haenlein (1873), în sfârşit fraţii Tissandicr (1883 şi 1884). Numai Dupuy de Lome şi fraţii Tissandier erau în stare a măsură şi cunoaşte iuţeala baloanelor lor. Iuţeala fiind mai mică decât a vântului, pe vremea încercărei, fireşte că n’au putut dovedi că sunt în stare a le cârmui. In 1884, la 9 August, s’au înnălţat în văzduh cu balonul «La France» căpitanul Charles Renard şi locotenentul Krcbs dela staţia baloanelor militare dela Chalais-Meudon; au făcut pe sus un cerc de 4 klm. şi s’au întors tocmai la locul de unde plecaseră. In 1884 şi 1885 au făcut şapte încercări. In 1884, tot cei doi sus pomeniţi, iar www.dacaromamca.ro 1220 ALBINA în 1885 le-a făcut Charles Renard cu frate-so Paul Renard, după care dăm aceste amănunte; iar la cele din urmă două a luat parte şi Duhe-Poidevin In 5 dăţi s’au coborît la locul de plecare, după un drum de 13 klm. De două ori încercările au eşit rău: în 1884, pentru că s’a stricat ceva la motor; iar în 1885, pentru că vântul s’a întărit şi-a fost mai repede decât puteâ balonul învinge. «La France» pu-teâ face în aer cu totul liniştit 6m 5 pe secundă sau 23.4 klm. pe ceas. La Paris e o zi din patru, in care iuţeala e mai mică decât a balonului, deci într’un sfert de an ar fi putut călători după voie. Dupuy de Lome ajunsese numai până la 2 m. pe secundă, iar fraţii Tissandier, la 4 m. «La France» avea o formă neobişnuită, căci eră mai umflată la partea dinainte. In balonul cel mare eră unul mic umplut cu aer (ca şi la Meusnier şi Dupuy de Lome). Gondola în care şedeau călătorii era foarte lungăreaţă şi legată de balon cu vergi aşa fel că se ţinea bine de tot şi ţeapăn. Motorul mişca o helice, după cum îndemnase generalul Meusnier. «La France» avea helice foarte mare şi aşezată la partea dinainte a gondolei. Motorul lui Renard îl purtă o baterie de pile cu acid clorocromic, născocită de el, care puteâ da pân la 9 cai vapor putere. Dupuy de Lome întrebuinţa puterea a opt oameni; iar fraţii Tissandier aveau un motor de 3—4 cai vapor. îndărătul gondolei balonului «La France» eră o cârmă cu faţă foarte mare şi cu totul ţeapănă. Balonul, ca să fie lesne de mânuit, trebuie să-l putem urcă la ce înnălţime voim şi ţinea acolo. Pentru acest scop «La France» aveâ felurite aripi. Mai trebuie ca balonul să-şi păstreze linia de mers. Se mai cere ca fundul gondolei să stea orizontal şi să nu se hlo-băneze, căci ar puteâ da jos călătorii. După încercările dela 1884 şi 1885, Charles Renard, sprijinit pe ele, a putut află ce putere trebuie să aibă motorul ca să poată da o iuţeală cerută unui balon de cutare sau cutare mărime. S’a văzut că trebuie o iuţeală de cel puţin 13 m. pe secundă, deci de două ori cât dâdeâ motorul întrebuinţat la balonul «La France.» Spre a o aveâ, ar fi trebuit un motor nu de 18 cai vapor, ci de 72, adecă de 2:) (8) mai mare decât a celui încercat. Alt chip nu era: trebuiâ aflat un motor mai uşor, care să dea mai multă putere. Cel întrebuinţat cântăreâ 44 kgr. de fiecare cal va- www.dacaromamca.ro Balonul „Patrie** trecând pe deasupra oraşului Paris. www.dacoramamca.ro . 1222 ALBINA por, deci 352 de kgr. Ca să capete balonul iuţeala îndoită’ ar fi trebuit un motor care să dea un cal vapor la 5 kgr greutate sau ca motorul de 352 de kgr. să dea 72 de cai vapor. Minunea aceasta a făcut-o industria automobilelor. Aşa că, pe la 1700, aproape ajunsese la idealul urmărit de aeronauţi. Santos Dumont s’a ' folosit de motorii cei noi. Iuţeala balonului lui eră de 8 m. pe secundă. Dar motorul lui putea da şi 11 metri. De ce nu se foloseâ de a-ceastă iuţeală? Charles Renard a aflat că la astfel de iuţeală balonul n’ar fi mai avut stabilitate, ci s’ar fi hlobănat rău. Iată încheerea lui Charles Renard: „Dacă un balon a-junge cu putere de 20 cai vapori, la iuţeala cea mai mare ce poate avea fără a da jos pe călători şi-i vom da unul cu putere de 100 de cai vapor, cei 80 vor sluji numai casă ne rupă gâtul. “ Leacul? Au fost un fel de pene în felul celor de coade păsărilor şi felurite pânze potrivit aşezate. In 1904 a împărtăşit Academiei de ştiinţe cercetările sale, dar moartea l-a împiedicat a le pune în lucrare. Totuşi s’au întrebuinţat la balonul «LaPatrie», durat prin stăruinţa şi cu cheltuiala fraţilor Lebaudy, sub privegherea inginerului Juliot. «La Patrie» nu hlobănează, stă orizontal şi are motor puternic. Prin aceste însuşiri întrece pe «La France» şi poate călători după voie, nepăsândui de vânturile obişinuite. Se ştie că «La Patrie» a tăcut anul acesta, sute de călătorii, fără să i se întâmple nici e nenorocire şi că însuşi preşedintele consiliului a călătorit de câteva ori. Guvernul francez a hotărît să mai dureze încă trei baloane mai mari decât «La Patrie» şi pe acesta să-l mărească. Dăm aci după «L’Illustration» chipul acestui balon în timpul călătoriilor sale. l)r. Lux. Minciună de copil. Un copil se cocoţase într’un măr şi cam vrea să-şi umple buzunarele. Iată stăpânul grădinei. — Te-ai apucat să furi mere! — Aşi! Nici n’am gândit. — Dar ce faci acolo ? — Vreau să pun la loc câteva mere ce erau căzute pe jos. www.dacoromanica.ro ALBINA 1223 Relele băuturilor spirtoase. //. uiţi citind cele ce se scriu despre relele băuturilor spirtoase vor zice: „ Toată lumea bea şt nu mai e aşa bolnavă Am spus la început că nenorocirea cea mare e că spirtul nu ucide de o dată; omul bea ani de zile, dar nu ştie unde şi când îl pocneşte boala. Pe unul îl loveşte la stomah şi moare de buboae şi de răni. Altul moare de inimă, de ficat ori de plămâni sau de creeri. Pe fiecare îl loveşte în ce are mai slab, fără să ştie pricina cei din jurul lui. Mulţi nebunesc ori ajung damblagii, spitalele din lumea întreagă gem de jertfele ce face această băutură blestemată. E drept că pe lume omul are o mulţime de nenorociri, de lipsuri şi neajunsuri şi, ca să le uite, ca să nu le simţă cu atâta putere, beâ, neştiind că e mai reu decât dacă s’ar omorî di’ntr’o dată, fiindcă băutorii nu-şi strică numai lor, dar îşi nenorocesc familia şi copiii. Iată ce arată o cercetare a unui învăţat: 60 de familii de alcoolici, au avut 304 copii, dintre aceştia 192 au murit de mici, dintre care 48 de spasme grele, 112 au trăit, dar din ei 60 au fost epileptici. Copiii băutorilor sunt nu numai epileptici, dar unii rămân idioţi, proşti, slabi. Norocul e că a treia generaţie de băutori se stinge fiind sterpi. Asta înseamnă că spirtul a reuşit să omoare cu totul ghindurile înmulţirei neamului. Din cele spuse se vede că spirtul din toate băuturile e otravă care atacă nu numai creerii, dar toate organele, şi, slăbindu-le, orice boală se capătă mai lezne. Se poate zice că beţia duce pe ’ncetul pe unii la spital, pe alţii la azilele de damblagii şi nebuni, iar pe alţii la închisoare; căci mulţi cari nu nebunesc de-a binele, ajung apucaţi, furioşi şi de-aci păn la a face tără de legi mult nu e. Neapărat, fiecare îşi pune întrebarea: cum de mulţi beau şi nu-i atacă băutura pe toţi la un fel? Pricina e că fiecare se naşte cu alte apucături moştenite dela mamă ori dela tată; unul are inima mai tare, altul mai slabă ; altul are stomahul mai suferitor, şi aşa cu toate organele. Acest lucru se poate vedeâ nu numai la otrăvirea cu spirt, dar şi la alte boale. Unii vin pe lume cu rinichii slabi ori www.dacaromamca.ro 1224 ALBINA cu ficatul sau creerii păcătoşi şi spirtul le atacă mai curând dacă bea băuturi spirtoase. Un ins care nu-i din părinţi băutori şi are toate organele sănătoase va puteâ să bea mai mult decât unul slab şi din părinţi băutori. Aceasta însă nu înseamnă că spirtul nu-i otrăvitor, ci că organele unora fiind sănătoase, spirtul le va atacă mai anevoie, deci, cu cât cineva e mai slab şi din părinţi mai băutori, cu atâta îl va otrăvi şi răpune mai lesne băutura. Mulţi, prin moştenire, sunt aplecaţi la boli de nervi. Prin întrebuinţarea spirtoaselor pripesc îmbolnăvirea. Podagra, diabetul (zahărul în ud), bubele pe trup, îngrăşarea, damblalele şi multe alte boli se datoresc moştenirilor în mare parte dela părinţi băutori. De şi paralizia generală pare a fi numai o boală a minţei căpătată din pricina sifilisului, totuşi e numai o părere. Sifilisul nu-i de-ajuns să aducă boala creerului numită paralizia generală, căci atunci ar trebui ca toţi cei cari au avut sifilis şi s’au căutat reu, să capete paralizia. Pe urmă mai sunt cazuri de inşi cari au paralizie generală fără să fi fost sifilitici. Dacă mulţi sifilitici au paralizie generală, aceasta arată că creerii lor au fost înclinaţi spre această boală din pricina părinţilor, cari au fost nebuni ori băutori ori au avut o altă slăbiciune a creerilor. Nu poate fi boală de creeri fără de o aplecare moştenită, care e mai totdeauna din pricina alcoolizmului părinţilor. De otrăvirile cu plumb, fosfor, mercur, oxid de cărbune, sufăr mult mai reu lucrătorii beţivi. Ba unii nu le pot suferi de loc. Asupra epilepsiei, are spirtul o înrâurire grozavă. Inşi cari în copilărie au avut ceva spasme, dacă la vârsta de 20 ori de 30 -de ani se dau la beţie, capătă la fiecare îmbă-tare atacuri epileptice, cari cu vremea se tot îndesesc. înclinarea spre epilepsie o au mai ales copiii băutorilor. Orice băutură alcoolică slăbeşte organizmul, la unii mai mult, la alţii mai puţin şi face să iasă la iveală boli, cari altfel nu s’ar fi aretat. «Repet, zice dr. Joffroy, că, pentru a se crea aceste înclinări nouă bolnave, că, pentru a crea această înclinare spre moştenire, care stăpâneşte aproape toate boalele, al-coolizmul e cel di’ntâiu pricinuitor; el face mai mult reuşi mai multe jertfe decât oftica şi decât sifilisul. De-oarece www.dacoromamca.ro ALBINA 1225 alcoolizmul nu atinge numai pe insul care beâ, ci reul se răsfrânge şi asupra urmaşilor. Nu poate fi nepedepsit fiiul unui alcoolic. Alcoolizmul începe la tată, loveşte pe urmaşi, şi, în cele de mai multeori, lucrarea lui rea merge mai în-nainte păn’ ce peste patru cinci generaţii, a nimicit familia. Dar mai înnainte de-a ajunge aci, alcoolicii şi urmaşii lor cad de boală, nebunie, ori ajung criminali, umplând cum am spus mai sus, spitalele, azilele de nebuni ori temniţele. „ Sunt orbi cei cari nesocotesc primejdia alcoolului din pricina intereselor băneşti“. După cele spuse, nu ştiu cine s’ar mai putea îndoi, de relele pricinuite de alcool. Să nu crează însă cetitorii că relele de mai sus privesc numai pe baş-beţivi. Alcoolici şi deci mai mult sau mai puţin otrăviţi, sunt toţi acei cari beau băuturi spirtoase, atâta numai că se otrăvesc mai pe ’ncetul. E prea adevărat că viaţa e plină de nenorociri şi de dureri, iar oamenii cred că bând le lasă în fundul păharului. Se ’nşeală înse amar, căci uitarea de-o clipă o plătesc cu boală şi cădere nu numai ei, dar şi urmaşii lor ! E trist şi ruşinos ca omul, cu mintea lui, să cază mai jos ca animalele cari n’au ajuns la această rătăcire, n’au căutat otrăvuri cu cari să-şi ameţească creerii, cum a făcut şi face omul întrebuinţând ba alcool, ba tutun, ba opiu. Sfârşim spunând din nou: Numai un leac pentru stârpi rea răului ce fac băuturile spirtoase: să luminăm cât mai mult minţile, arctând relele neînchipuit de mari ce face asupra omenirei alcoolul. Cine ştie dacă această otravă nu e menită să stingă rasa albă?! Nu vă miraţi: Ruşii, cu votca lor au păţit ruşine dela Japonezii cumpătaţi, cari beau aproape numai ceaiu. Dine ar fi, să-i imităm. Sofia Nădejde Păreri şi propuneri. In ziarul «Universul», un cititor observând răul ce urmează din pricină că personalul de administraţie a moşiilor particulare sunt streini şi lipsiţi de studii speciale, propune ca asemenea funcţionari să se recruteze numai dintre absolvenţii şcoalelor de agricultură de diferite grade. Pentru acest scop ar trebui să se prevază în legea tocmelilor agricole câteva dispoziţiuni în acest sens. Propunătorul se gândeşte şi la aceia cari fără studii speciale ocupă azi asemenea funcţiuni şi e de părere că aceia s’ar puteâ prezentă înaintea unei comisiuni de examinare şi dacă reuşesc să capete certificate echivalente. www.dacaromamca.ro 1226 ALBINA Măsuri contra nicotinei Este deobşte ştiut că ceeace face rău fumătorului este nicotină conţinută în tutun. Un învăţat francez a injectat epuri de casă cu infuziuni de tutun obişnuit şi a constatat că aceste injecţiuni determinau leziuni ale vaselor mari, aortită cronică, plăci calcare, etc,; dar operând apoi cu infuziuni de tutun desintoxicat a constatat că injecţiunile de astă dată nu produc nici o leziune. Experienţa aceasta dovedeşte că tutunul are inconveniente pentru sănătate. S’a născut atunci chestiunea dacă n’ar trebui să se scoată cu desăvârşire nicotină din tutun? încercări s’au făcut şi au izbutit să producă tutun lipsit cu totul de nicotină; dar fumătorii au declarat că asemenea tutun e lipsit cu totul de orice gust, deci nu produce nici o plăcere. Atunci medicii cari se ocupă cu lucrul acesta au ajuns la încheerea că trebuie micşorată proporţia nicotinei în aşa mod ca să fie micşorată şi primejdia. Cari sunt mijloacele prin cari se împuţinează efectele nicotinei ? Sunt multe şi felurite. Vechea narghelea—pe care şi azi o întrebuinţează Turcii—eră un instrument de fumat care făcea să se piarză mai toată nicotină. Se vede însă că obiceiul de a fuma cu narghileaua nu se mai poate generaliza. Mulţi au încercat şi au avut greţuri şi vărsături. Ţigareta lungă — cât e mai lungă cu atât e mai bună — şi luleaua şi ciubucul sunt de asemenea mijloace de a se înlătură din nicotină oricărui tutun. Vata care se pune în lulele ori în cartoanele ţigărilor mici este iarăşi bună. In fine sunt mijloace chimice prin care se împuţinează nicotină din tutun. In Germania sunt două fabrici, la Brema şi la Breslau, cari au pus în consumaţie ţigări deznico- www.dacoromanica.ro ALBINA 1227 tinizate, Trebuie să se ştie însă că aceste ţigări nu sunt cu totul deznicotinizate, ci numai în parte. De altfel se ştie că în afară de unele tutunuri turceşti şi de Havana tutunurile naturale nu sunt de fumat. Trebue ca prin maceraţiune sau fermen-taţiune, să piardă o bună parte din nicotină ce conţin: până la patru cincimi. Ţigările speciale de Brema şi Breslau sunt puţin mai sărace în nicotină. Mai este la Lyon o Societate anonimă de tutunuri desintoxicate care exploatează un procedeu chimic inventat de dr. Parant, procedeu care pe lângă că scoate o mai mare cantitate de nicotină din tutun dar nu alterează nici gustul tutunului şi astfel fumătorii se pot obişnui mai repede cu el. X. -------------------- TTxi sfat părinţilor. în urma împrejurărilor grele prin care a trecut ţara noastră, suntem datori să muncim, suntem datori să contribuim cu toţii la vindecarea ranelor, la alinarea suferinţelor şi durerilor cauzate prin acele împrejurări. Una din cauzele principale care a contribuit foarte mult la răscoalele ţărăneşti este şi faptul că, prin comunele rurale, se găsesc cu duiumul o sumedenie de oameni fără căpătâiu, cari trăesc pe spinarea altora. Asemenea oameni, în număr mult mai mare, se găsesc şi la oraşe. Aceşti oameni, cari nu-şi pot câştigă existenţa zilnică, din cauză că n’au învăţat vre-un meşteşug, trândavi, cărora nu le place să muncească, însă cari sunt foarte şmecheri şi buni palavragii, dându-se do oameni învăţaţi, ştiutori a tot ce nu ştie poporul de jos, umplu capul ţăranului nostru cu fel de fel de erezii, cu fel de fel de minciuni: ba că nu este Dumnezeu, ba că pământul este lăsat dela Dumnezeu să fie a tuturora de o potrivă, prin aceasta vârînd ura şi duşmănia contra proprietarilor şi arendaşilor; alţii făcând pe jălbarii, fac diferite jalbe locuitorilor, unii contra altora, numai să iasă câţiva gologani. Astăzi aşa, mâine aşa, ani de zile tot aşa, iată la ce rezultat am ajuns ! Ferească Dumnezeu de mai rău ! Ca să nu mai sporim numărul oamenilor fără nici un căpătâiu, cari fac rău şi aduc nenorociri unei ţări, suntem datori ca pe copiii noştri să-i învăţăm şcoala trebuitoare; pentru a le asigură www.dacoromanica.ro 1228 ALBINA , existenţa zilnică. Nu mai daţi copiii în acele şcoli pecari nu le pot termină din cauza cheltuelilor ce necesitează. învăţaţi pe copii şcoala primară şi pe urmă daţi-i la meşteşug, să înveţe ceva cu care să-şi poată câştigă pâinea de toate zilele. Vorbesc mai mult pentru acei părinţi, cari nu dispun de mijloace, cărora nu le dă mâna să înveţe pe copiii lor carte multă şi cu folos puţin. De cât să facă un copil 4, 5 clase de liceu şi pe urmă să se lase, mai bine să nu facă liceul de loc, căci acei copii cari rămân cu câteva clase de liceu făcute sau chiar cu liceul întreg, acei copii devenind oameni mari nu se pot întreţine singuri, nu-şi pot câştiga existenţa zilnică, acei oameni devin proletari, veşnic postulanţi de slujbe, rămân nişte oameni stricaţi, fără nici un căpâtâiu şi cred că nu s’ar găsi un părinte, să fie bucuros de aşa copil. Noi, aceşti nevoiaşi, să căutăm ca prin învăţătura ce o dăm copiilor noştri să le asigurăm existenţa zilnică, traiul de mâine. In alte ţări nu se învaţă carte pentru a căpătă slujbă. Acolo se învaţă carte spre a-ţi formă viitorul. Acolo bogatul ca şi nevoiaşul îşi dă copilul în şcoli de meserii, de eomer-ciu, agricultură, etc. La noi locuitorul dela ţară, lucrătorul cu ziua, până şi văduva sărmană, îşi dă copilul să înveţe la liceu, în speranţă de a căpătă slujbă, şi când nu-1 mai pot întreţine, din cauza cheltuelilor, îl ţin acasă fără nici un folos, ba ce e mai mult, părinţii trebue să muncească din greu pentru a-1 hrăni, a-1 îmbrăcă şi a-i da de cheltuială. Iată cât suntem de greşiţi în formarea viitorului copiilor noştri! Meşteşug să lăsăm moştenire la copii, căci numai acei oameni cari se întreţin singuri, numai acei oameni cari ştiu şi pot să producă ceva, aceia numai sunt membri folositori ţării. 3ST. IBibiri Institutor, BacSu. ----HZ?****tek3*>*>t=**- O statistică interesantă. După cea din urmă statistică, numărul total al bisericilor de diverse culturi, existente în oraşele României, se ridică la 1049. Din acestea sunt: 606 biserici ortodoxe, 352 sinagoge, 37 biserici catolice, 26 temple protestante şi 28 moschei. In ceeace priveşte hotelurile, oraşele noastre posedă un total de 391 hoteluri, 814 birturi, 1193 cârciume-birturi şi 2536 camere mobilate. Avem 828 brutării, 1184 de măcelării, 930 restaurante, 4670 cârciumi, 956 cafenele şi 249 fabrici de bere. Şi în sfârşit locuitorii României se distrează în 63 de teatre, 51 cafe-concerte şi 138 de cluburi. www.dacaromamca.ro ALBINA 1229 CASTELUL DELA BRAN C=>=3 e drumul ce duce dela Câmpulung prin Rucâr, Dra-goslovele-Giuvala la Braşov, se află la graniţa Transilvaniei un număr de sate: Şirnea, Moiecii de sus, Moiecii de jos, Măgura, Şimonul, Branul, Poarta, Predealul, Sohodolul. Din acestea, Branul e cel mai însemnat şi cu o parte din Şimon. La Bran, cărui Nemţii îi zic Torzburg, Ungurii Torcsvăr şi Românii Bran, se află castelul sau ce-tăţuia Branului zisă încă şi Feste Dietrichstein, după numele mai marelui cavalerilor germani, cari l-au întemeiat la 1211. Iată ce se află scris în cartea păstrată la castel, în care iscălesc toţi călătorii. „Copie «de pe introducerea din tomul întâiu al «Memoriului» castelului Torzburg, al oraşului Braşov, (înnoit în 1886—1887) şi care memoriu s’a dat spre păstrare în Arhiva oraşului Braşov. M ~Zl. 8636/887. „Torsburgul (Cetatea Dietrichstein [stânca lui Dietrih) «Intre lanţul înnalt al Bucemului, cărui vârf mai înnalt zis Omul are 2.508 m., şi intre Piatra Craiului, cea tăiată de prăpăstii, al cărui vârf, aşa zisul vâri al Păstorului are 2241 de m., peste faţa mărei Adriatice, se deschide tre-câtoarea largă a Branului care duce în regatul României, iar la intrarea trecătoarei, la 24 de chilm., dela graniţă, pe stânca lui Dietrich, scăldată de valurile de cristal ale Turcului (Torzbach), se înnalţă castelul Branului (Torzburgul). «Durarea acestuia, dintru'ntii de lemn, se datoreşte tagmei cavalerilor germani, cărora regele Andrea al Il-lea a dăruit la 1211 o dată cu ţeara Bârsei şi această fâşie de pământ. Domnia cavalerilor a dăinuit numai păn la 1225, când regele însuşi intră în ţeara Bârsei şi alungă de acolea pe cavalerii primejdioşi prin puterea lor mereu crescătoare. «Cea di’ntâiu ştire documentară în privinţa cetâţuiei Branului e din anul 1377 dela regele Ludovic I iu, care lăudă www.dacaromanica.ro 1230 ALBINA făgăduinţa dată de oraşul Braşov de-a ridică în locul cetă-ţuiei de lemn ruinată una de piatră şi zid şi în schimb ii întăreşte bucurarea de drepturile politice şi private. «Cum străluciau meterezurile şi turnurile cetăţuiei celei nouă în vale şi spre Piatra Craiului. Eră o cetăţuie Domnească; turnul cel mare întrecea în înălţime pe cele mici, puternic stăteâ turnul cel lat la o parte, iar privirile păzitorului zbura pân departe în ţeară şi puteâ zări duşmanul de departe. «Curând însă văzură Braşovenii că mai marii castelului puşi de rege erau vecini supărători. încălcări, samavolnicii, omoruri puse la cale de castelani îi turburau; iar când acestea se făceau asupra supuşilor domnilor Valahiei, Braşoveni Vederea Branului. aveau de purtat respunderea la intrarea în ţeara vecină. «Din aceste pricini s’au nevoit Braşovenii a căpătă în stăpânire cetâţuia zidită de ei. Regii s’au învoit şi luară ca împrumut sume mari de bani, dându-le ca amanet cetăţuea cu pădurile de pe munţi, cu morile şi toate privilegiile. La 1 Ianuarie 1498, le-a amanetat regele Vladislav al II-lea, în puterea documentului ce se păstrează în arhiva oraşului, cetăţuea Branului cu toate veniturile ei pentru o mie de florini; iar mai apoi a mai luat deseori şi alţi bani. Pilda a urmat-o şi domnii Transilvaniei Sigismund Bathori (1602) www.dacaromamca.ro ALBINA 1231 Gabriel Bethlen (1625) şi Gheorghe Rakozi (1651), aşa suma totală împrumutată s’a urcat la 50.000 de florini. «Dela 1498 stăpâneşte Braşovul aşa zisa domnie a Bra-nului şi a cetăţuei, iar la 27 Fevruarie 1653, dieta ţerei, adunată la Alba Iulie, a întărit stăpânirea Braşovului pe temeiul dat de G. Rakoczi al 11-lea la 6 Mart 1652. Castelul dela Bran. «De oarece, pe lângă cetăţuea Branului treceâ odinioară o cale de negoţ foarte umblată către ţerile dunărene, trecă-toarea slujiâ Turcilor la năvălirile lor în patria noastră. La poalele cetăţuei se tăcea cercetarea oştilor. Când se întorcea un Voevod îndărăt în Valahia şi îl găzduiau în cetăţue; când aduceau aci un voevod prins din Moldova; când aduce un sol trimis anume veşti însemnate despre duşman ori aduc un spion turcesc prins şi-1 dau pe mâna castelanului, ca să-l judece şi să-l dea Ţiganilor aşezaţi în apropierea castelului, să-l spânzure. Dar aceste vremuri pline de zgomotul războiului fac parte din istoria trecutului, — Turcul s’a liniştit şi se teme să nu-1 alunge pe el din Europa. Pe înnâlţimile şi’n văile Branului domneşte o linişte idilică. «Copilul timpului nou, calea de curând durată pela Temeş www.dacoromamca.ro 1-232 ALBINA şi Predeal, prin care trece cu zgomot locomotiva, a făcut să înceteze aproape cu totul negoţul cu România pe valea Branului. «Braşov. 30 Iulie 1887. Consiliul Comunal Franz von Brenneberg cu mâna sa. Primar Traugott Boyer, cu mâna sa. Prim notar». Dăm aci două vederi ale castelului trate. după două cărţi ilus-St. fi. Băncile să/teneşti. Prin înfiinţarea băncilor economice la sate, mare bine s’a făcut ţăranului român. Ele l-au scăpat de cămătari. Ele sunt menite a ajută pe sătean în limitele posibilului, şi a-i da la îndemână atunci când nevoile lui cer. Pentru ca scopul lor să fie ajuns, urmează ca din capitalurile ce au să se dea cu împrumut sătenilor, adică să se ajute mai mult cei nevoiaşi, iar nu să se înlesnească numai un mic număr. Membrii consiliului trebuesc a fi devotaţi cauzei generale, plasând capitalul societăţii la aceia cari vor dovedi prin fapte că au întrebuinţat bine suma împrumutată. Inspecţiunile băncilor să fie cât mai dese şi foarte stricte, şi acolo unde se va constata cea mai mică abatere, să se dea în vileag şi pe vinovaţi să-i trimită înaintea justiţiei. Ca să inspectezi bine o bancă nu e destul a controla scriptele şi cassa, ci se cade a întrebă pe membri de bunul mers al societăţii, a controla' parte din chitanţe de depuneri ca mise, şi acestea controlate cu registru, şi în limitele posibilului a se întreţine de mersul băncii şi a cercetă de foloasele aduse săteanului. /. Mihăilescu învăţ. Hulubeşti-Dâmboviţa. ' ----------------------- www.dacoromanica.ro ALBINA 1233 Lucrările agricole in luna Septemvrie. Pentru cereale. In această lună prima lucrare este semănatul grâului, care în unele localităţi începe chiar dela 15 August st. v., când timpul este destul de bun şi când pământul este bine pregătit de mai nainte, fie că locul a fost ogor, fie că a fost trifoişte. Grâul, ca şi orzul de toamnă şi secara, se mai seamănă şi după acele aplante cari prin recolta lor timpurie, ne dau destul timp de a lucră pământul bine şi a face semănatul în bune condiţiuni. Astfel de plante sunt rapiţa şi leguminoasele, ca mazărea, fasolea, etc. Sămânţa de grâu, etc., nu trebuie să aibă nici un miros de mucegaiu, să fie grea şi curăţită de orice murdărie; de aceea înainte de semănat trebuie dată la trior ori la ciur ca seminţele cele bune să nu mai fie amestecate la cele slabe, ori cu alte necurăţenii. După această lucrare seminţele trebuiesc văruite ori spălate în apă în care s’a topit piatră vânătă. Astăzi se întrebuinţează mai mult spălatul cu piatră vânătă decât văruitul. Se ia 1 kgr. piatră vânătă, care se topeşte în 100 litri de apă; apoi în această apă se pun seminţele de grâu, etc. şi se lasă să stea 5 —10 minute; după aceea se scot şi se întind pe o arie ca să se svânteze de prea multă umezeală. Seminţele se pot strop! şi pe o arie. Un lucrător cu o lopată de lemn aruncă seminţele; altul cu o stropitoare stropeşte seminţele şi al treilea lucrător tot cu o lopată de lemn amestecă bine seminţele ca toate să fie udate. In acest caz se întrebuinţează numai 150 gr. piatră vânătă, topită în 10 litri de apă pentru hectolitri de grâu. O altă metodă ce se întrebuinţează în Franţa este apa caldă de 50 grade centigrade, în care se pun seminţele de grâu, etc. şi se lasă să stea 15 minute, www.dacoramamca.ro 1234 ALBINA după aceea se scot seminţele de grâu, etc. se întind pe o arie unde se svântează la soare sau în bătaia vântului şi apoi să se semene Când se întrebuinţează văruitul seminţelor se ia 2 kgr. var, care se stinge în 12 litri de apă; în a-ceastă apă de var se moaie grâul bine şi se lasă sâ stea 20 minute; după aceea se scoate, se pune pe o arie unde se amestecă cu puţin praf de var ca să se svânteze mai iute. Oricare ar fi mijlocul de a prepară seminţele de grâu, etc., ca să nu fie atacate de tăciune şi mă-lură, trebuie semănate în timp de 24 ore ca să nu încolţească. La caz când seminţele nu s’ar puteâ semăna din cauza timpului ploios, atunci trebuie-ca să fie întinse în strat foarte subţire în magazie şi date la lopată, ca să se usuce bine, căci altfel ele s’ar strică. Sămânţa de grâu, orz, secară, etc., aruncată, pe pământ, trebuie să fie atâta ca să acopere la răsărire tot pământul aşâ că ţinerile plante, prin creşterea lor şi prin modul lor de înfrăţire, să nu fie supărate unele de altele. Cătăţimea de sămânţă ce trebuie semănată de lucrător, depinde de modul cum s’a lucrat pământul, de bogăţiea lui roditoare,' de timpul când se seamănă, de calitatea seminţei şi de adâncimea la care trebuie îngropată sămânţa în pământ. Orice sămânţă trebuie îngropată în pământ aşâ în cât să găsească umezeală, aer şi căldură, ca să poată încolţi şi răsări mai de grabă. Seminţele mai mari, ca grâul, porumbul, etc., se pot îngropa la 15 cm., iar cele mici de trifoi, rapiţă, lucernă şi meiu, se îngroapă aproape la suprafaţa pământului, cu grapa sau cu tăfălugul. Semănatul grâului, etc., se face cu braţele şi cu maşina de semănat. Cu maşina se poate face prin împrăştiere şi în rânduri depărtate de 10—25 cm. Y Grâul se seamănă la hectar în 125—150 litri, când se seamănă cu mâna; iar cu maşina în rânduri 100 —150 litri. Orzul, 200 — 250 lei; iar în rânduri cu maşina 125—160 litri. Secara 200—240 litri, în www.dacoramaiiica.ro ALBINA 1235 pământurile mai roditoare 150 — 175 litri; cu maşina în rânduri 100—150 litri şi în pământ sărac până la 300 litri la hectar. După semănat, grâul se grăpează, şi după aceea se tăvălugeşte. Recolta cartofului. Când vrejii încep a se usca şi pojghiţa de pe cartofi (tubercule) frecate între degete nu se mai des-lipeşte, este semn că materia' făinoasă (feculă) ce cartofii conţin este destulă făcută. Recolta se face cu un anumit plug ori cu sapa. Cartofii recoltaţi se fac grămezi mai mari şi se lasă pe câmp vre-o câteva zile, ca să se mai svinte de prisosul de apă ce conţin; noaptea însă, ca să nu cadă rouă pe ei se acoperă cu vrejii lor, iar ziua se lasă în bâtaea soarelui şi a vântului. Peste iarnă cartofii se păstrează în pivniţe sau în gropi. Locul unde se fac gropile trebuie puţin ridicat şi bine uscat; gropile trebuie să fie adâncite de un metru şi tot atât de largă, deci numărul gropilor depinde că cătăţimea de tubercule ce se pot recoltă de pe un hectar, care poate să fie de 20 — 40 mii de kgr. şi chiar şi mai mult. Pe fundul gropii ca şi împrejur se pune un strat de paie, după aceea se pune un rând de cartofi şi un strat de paie gros de 6 cm. Când groapa s’a umplut, se pune un strat de paie gros de 50 cm. şi peste paie un strat de pământ de 30—50 cm. Mai nainte de a pune cartofii în gropi, se aleg pentru mâncare, şi cei destinaţi pentru semănat. După aceea se aruncă peste ei praf de var nestins, ca să se svânteze de prea multă umezeală; varul mai omoară orice urmă de boală, de care ar putea suferi cartofii în timpul iernii. Cartofii în pivniţă se păstrează în nisip bine uscat. Culesul porumbului. Porumbul semănat la timp se poate culege în această lună. Culesul se poate face fără foi sau cu foile pe ştulete, când sunt mai multe braţe. Foile de pe ştulete dau o bună hrană pentru vite, şi sunt www.dacoromanica.iD 1236 ALBINA bune la umplerea saltelelor, mai cu seamă la saltelele pe care dorm copiii cei mici. După ce s’a cules porumbul, se duce acasă unde se pune in pătule şi se păstrează până ce se tre-eră; iar cocenii se taie, se fac mici snopi, apoi se duc acasă unde se păstrează până ce sedau vitelor ca hrană. Pătulul sau coşarul în care se păstrează porum- ' bul, trebuie să fie îngust, ridicat dela pământ de 1 metru şi aşezat de-acurmezişul vântului ce bate în acea localitate, şi bine acoperit. Sătenii agricultori cari produc porumb puţin, îl pot păstră chiar în podul casei, unde se poate usca mai bine, chiar dacă porumbul la cules n’a fost destul de copt, fiindcă în acest caz se poate întoarce cu o lopată de lemn şi astfel se înlesneşte uscarea porumbului. Porumbul poate să producă la hectar 30—60 hectolitri boabe. Recolta sfeclelor. Recolta se poate face cu furca de fier cu 3 — 4 dinţi, cu casmaua ori cu un anumit plug. După ce s’a recoltat, se taie toate foile de pe rădăcini afară de vre-o câteva rădăcini destinate pentru sămânţă. La acestea se lasă trei foi dela mijloc. După ce s’a tăeat foile, se fac grămezi şi se lasă în bătaea soarelui şi a vântului vre-o trei zile, iar peste noapte grămezile se acoper cu foi, ca să fie ferite de rouă sau bruma din timpul nopţii. Sfeclele se păstrează în gropi ca şi cartofii, afară de sfeclele de sămânţă care se păstrează în pivniţă în nisip. Se face o groapă în pământ cam de 1 m. adâncime şi 2 m. lărgime, iar lungimea depinde de numărul sfeclelor. Pe fundul gropii ca şi pe margine trebuie să se pună un strat de paie. După aceia se aşează sfeclele în groapă şi chiar a-fară din groapă până la înălţimea de 1 m. şi chiar mai mult; apoi se acoperă cu un strat de paie gros de 50 cm. şi peste paie se pune unul de pământ, ca apa de ploaie să nu poată străbate la sfecle. Iarna sfeclele se dau ca hrană vitelor după ce www.dacoramamca.ro ALBINA 1237 s’au tocat cu toporul ori cu un cuţit sau cu o anumită maşină. Ele se pot amestecă cu paie ori cu fân uscat. Sfecla de zahăr îndată ce s’a recoltat, se duce la fabrică şi se scoate zahărul din ea. Culesul viilor. Strugurii se culeg când sunt copţi. Ciorchina coaptă are o culoare oacheşe, atârnă mai mult în jos, boabele sunt,moi şi se deslipesc uşor de pe ciorchină, iar pieliţa bobului este străvazie. Strugurii se culeg când sunt svântaţi de rouă sau de apă de ploaie. La cules strugurii necopţi bine să nu se amestece cu cei copţi, nici strugurii negri cu cei albi, iar vasele în care se culeg strugurii să fie cât se poate de curate. După cules, strugurii se storşesc cu o anumită maşină; după aceea se varsă în teasc, de unde mustul curge printr’o sită ca să nu treacă şi boştina. După ce mustul s’a scurs şi boştina s’a tescuit, tot mustul se toarnă în buţi sau tocitoare ca să fiarbă. Mustul din strugurii albi are nevoie de o căldură de 13—15 gr. Reamur, iar cel negru o căldură de 15—20 gr. Reamur. In mustul aii), când flierbe, se pot pune vre-o câteva kgr. de ciorchină fără bo-ştină, pe când în mustul negru se pun vre-o câteva kgr. de boştina, fără ciorchină. Vasele în care fierbe mustul trebuesc umplute în aceiaşi zi. In pivniţa sau crama în care sunt puse buţile în care fierbe mustul trebuie să fie o căldură de 15—20 gr. centigrade. Din tescovina care rămâne se scoate rachiul de tescovină; ea se mai poate întrebuinţa peste iarnă la hrana vitelor, în cazul acesta trebuie bine păstrată în gropi sau tocitoare. Tot în această lună se pritoceşte vinul alb care are vârsta de un an şi după pritoc se limpezeşte cu cleiu, cu albuşi de ou sau cu cleiu de peşte. In grădina de pomi, Culesul poamelor văratice se fac când sunt coapte bine, iar cele tomnatice şi iernatice se mai lasă www.dacoromamca.ro 1238 ALBINA în anumite locuri ca să se coacă mai bine. Astfel de poame niciodată nu se scutură, ci se culeg cu mâna. Din merele mai zemoase se poate face o t>ău-tură numită cidru sau vin de mere. Se fac gropile pentru sădirea pomilor roditori. Adâncimea şi lăţimea gropilor trebue să fie cel puţin de 1 m. Cu cât gropile sunt făcute mai de timpuriu cu atât este mai bine la sădirea pomilor. In grădina de legume. Se scoate ceapa, usturoiul şi alte zarzavaturi. Ceapa şi usturoiul după recoltă se fac funii, care se lasă 15 zile în bătaea soarelui şi după aceea se pun la păstrare. Ceapa ernează mai bine în pod iar usturoiul în pivniţă. Morcovul, ca şi alte legume rădă-cinoase, după ce s’a scos din pământ se păstrează peste iarnă în pivniţă în nisip, sau afară în gropi ca şi cartofii. Rădăcinele destinate pentru sămânţă se păstrează în pivniţă sau chiar în gropi, punându-le tocmai de-asupra după ce groapa s’a umplut, aşa că stratul de pae ce se pune de-asupra gropii să acopere aceste rădăcini. Stupăria. In această lună se face o recoltă mai mult de miere. Se despărţese stupii cu matca tânără, de stupii cu matca bătrână, care se cunoaşte de primul roit, căci cu primul roi pleacă totdeauna matca bătrână. Se împreună roii cei slabi ca astfel să poată ernâ mai uşor. Stupii cu matca tânără, cari se lasă de sămânţă, li se retează foarte puţin fagurii dacă sunt umpluţi cu miere. Alte lucrări. Din această lună începe a se da ca hrană vitelor câte puţin fân, aşa ca să se poată deprinde cu acest nutreţ. Aceasta cu deosebire pentru cai. Ciobanii să nu adăpostească oile prin locuri umede; iar seara şi dimineaţa înainte de a le duce la păşune să le dea o mână de fân sau chiar paie. www.dacaramanica.ro ALBINA 1239 Porcii destinaţi pentru îngrăşare, se duc în pădurile de stejar şi fag, unde se îngraşe cu ghindă Şi jir. V. S. Moga. ---»fa»gt^ffSa!=»i-- ZETiruil 'Vieţii. — Poveste — A fost într’o vreme un împărat, căruia îi clase Dumnezeu numai un fecior, dar clin păcate nici acesta nu eră soi — după cum se trăgea din neam împărătesc — curat ca vorba ceea: «ce folos că tata a fost Domn, dacă eu sunt neom !» Cusurul care îl avea, eră că nu se împăca de loc cu cartea ; măcar să-l fi tăiat 'bucăţi şi să-l fi pus prin pari, lui tot nu-i plăceâ să înveţe măca* carte; că cel care ştie carte are parte şi omul fără învăţătură de carte e ca şi un dobitoc, numai că grăeşte cu atâta se deosibeşte. Feciorul de împărat părându-ise cartea grea de tot şi fiind îngrozit de mustrările dascălilor, a părinţilor şi celorlalte neamuri umblă rezleţ ferindu-se de lume parcă o urase şi îşi pierdeă vre mea cu câte nimicuri, cu pozne şi alte năsbâtii, neascultând pe-. nimeni, ca şi când ar fi lost de capul lui, fără nici un stăpân şi fără frica oarecui. Intr’o dimineaţă, când se scoală feciorul de împărat, vede un mosoraş cu nişte fire de mătase deşirate pe trupul lui. Vru să se joace cu el, dar de o dată auzi un glas din mosorel: — Bâete, asta-i firul-zilelor tale, ia seama şi ţi-le cruţă. Mirân-du-se, luă mosorul în mână, se uită lung la el, ca la un lucru foarte ciudat. 11 suci, îl învârti, îl întorceâ şi pe o parte şi pe şi pe alta fi mereu îl nacăjiâ gândul : ce ar fi dacă voiu deşiră o ţâră, firul de pe mosor?— Şi fără să bage de seamă ce tace numai ce trage firul. De odată se vede mai mare, mai chipeş la trup şi când se simţi aşâ, îi păru tare bine, şi nu stătu mult la gând şi mai trase odată. Acum să simţi şi mai mare, llăcău frumos şi bucuria lui când s’a văzut scăpat de învăţătură, nu mai eră altul aşâ de chefos ca el. In vremea asta, iacă împăratul moare şi după împărat, hait, moare şi împărăteasa, şi râmase feciorul său împărat. Numai ce se vede feciorul de împărat înconjurat de sfetnicii împărăteşti, de ostaşi vrednici şi de înţelepţii împărăţiei aceleia; dar el plângeâ plângea întruna, fără a conteni ; până când un sfetnic îndrăznind să-i zică : — Măria Ta, a venit vremea să ne stăpâneşti, să îngrijpşti ca un tată de norod, şi de împărăţie, care o avem din moşi stră- www.dacaramanica.ro 1240 ALBINA moşi ; lăsaţi plânsul pe seama muierilor. Poate plângeţi după părinţi? A sosit timpul să aveţi alt tovarăş de trai: o împărăteasă înţeleaptă milostivă şi cu dragoste de neamul nostru. împăratul cum eră în toiul plânsorei, trage do fir şi iacă alăturea de dânsul o împărăteasă Irumoasă cu un copil în braţe şi cu alţi împrejurul ei. unul strigă: «tată!», altul «mama!» iar celalt se juca cu mustaţa tătâne-su. Când a văzut împăratul minunea asta, a rămas înlemnit şi uitându se la mosoraş, văzu că lemnul se zăreşte printre fire. Iară mai trage de fir, şi se văzu slab, ghebos, tremurând, cum e varga şi de bătrâneţe nici nu puteâ să umble mult de cât de ici-colea. Slab cum eră, se culcă să se mai hodinească o leacă şi îl fură somnul. Cum dormiâ, visă că eră băeat şi învăţă la şcoală. Mulţumea pe părinţi în toate, pe învăţători iarăşi, cu tovarăşii de şcoală trăiâ bine! mă rog, cu toţi se împăcâ bine şi cu sărac şi cu bogat, cu tânăr şi bătrân, iar lumea îl iubeâ mult şi îl lăudă. «Fericită va fi împ&râţea noastră, când are să ajungă acest băeat împărat. Vă îngriji de împărăţie, va mări-o prin războae vitejeşti, va împodobi-o cu biserici mândre, cu curţi frumoase şi norodul va fi fericit, trăind în bogăţii. Şi cum se trezi împăratul îşi aduse aminte de visul care l a visat şi gândi în sinea lui :— «Ce copil nătâng şi nerăbdător am fost— deşirând mereu firul de mătasă de pe mosoraş— aşa că viaţa mea a trecut iute, fără să fac ceva de seamă, o faptă de laudă şi vrednică, fără să-mi fac datoria, care mi-a lăsat-o din mila lui Dumnezeu: să îngrijesc de împărăţie, do neamul meu, chiar şi de sufletul meu». Şi în hohote de plâns căzii jos buimac. Când se desmetici, amărât de viaţa sa, mai trase din fir pentru cea din urmă oară şi un glas puternic răsună din mosorel : — Mori ca un netrebnic din pricina neascultăroi! Mori, fără să fi muncit cât de puţin în viaţa ta, ceva de folos ! Mori, după o viaţă atât dn scurtă şi care ar fi putut să fie lungă, lericită şi blagoslovită de Dumnezeu ! Mori,... urgisind numele neamu- lui tău ! Iacă ce face nerăbdarea, neasecultarea şi nesocotinţa. S. Teodorescn—Kirileanu. — Cinsteşte virtutea, că pe tine te cinsteşti. — Vorba dulce doraoală mânia cea mai mare. www.dacoromanica.ro ALBINA 1241 O ŞEZĂTOARE t Cum şi-o închipueşte o viitoare învăţătoare (Sfârşit) Domnişoara. — Aşa Ionică? Zău ! Ia mai bine vezi îţi mai aduci aminte de poezia pe care ai spus-o tu la examen ? Ionică. — Da cuin-nu, Domnişoară ! Domnişoara. — Atunci ia spune-ne-o s’o mai auzim. Ionică. — (aşezându-se ca să fie văzut de toţi). Aci urmează poezia pe care o recită copilul. Ileana.. — Tare-i mândru. Domnişoara. — Bravo, Ionică ! Mania Catrina. — Să-ţi dea Dumnezeu noroc, gura maicliii, că frumos ai mai zis. Moş Costachi.—Să trăeşti, Ionică, să te faci cărturar ca fră-ţină-tu (râd). Vasile. — Ce tot citeşti acolo, Tofane ? Domnişoara. — Mai bine citeşte-ne şi nouă ceva. Tofan. — Despre vărsatul pasărilor. Mămucăi i-a murit vre-o 5 găini zilele este. Ileana. Doar şi la mine a dat o bolişte în găini ... Măriuca. — Da eu n’ain gâsiţ două moarte ? . . Nevestele. — Şi eu, şi eu, şi eu ! .. Domnişoara. — Bine ai nemerit, Tofane, ia citeşte-ne să vedem ce spune că ne-o fi de folos. Tofan. — Ascultaţi (începe să citească). Vărsatul pasărilor Printre boalele mortale cari nimicesc foarte des numărul pasărilor domestice este şi vărsatul, care mai ales la porumbei se arată la cioc şi cap ; deci cei cari au pasări, îndată ce i moare una, să o spintece să-i scoată ficatul, pe care de-1 va găsi plin de bube, să ştie că e vărsat; atunci se îngroap pasărea moartă ca să nu ia boala şi altele, apoi să cureţe şi să desin-fecteze bine coteţul. Să ia dela farmacie de 10—20 bani ceai de paparoane să facă un ceaiu după numărul pasărilor şi chibzueşte astfel că dintr’un pachet de 10 bani să facă ceaiu de 2—3 ori într'un vas mai mare. Să facă de cu seară, ca dimineaţa mai înainte de a eşi pasările din coteţ, să toarne în vasul lor cu foi cu tot, peste care se mai poate pune puţină apă rece ca să ajungă de băut. Doctoria nu e scumpă; cine voeşte să încerce. Mama Catrina. - Bieţi noră-mi nu i-a murit toate găinele ? Numai cocoşul i-a mai rămas. Şi le-a pus apă descântată în treu-că, ... şi le-a dat să mănânce tărâţe descântate .. . da, când îi omului s’o tragă ... o tragi, n’ai ce-i face. Ioana. — Să pue una moartă la răspântii şi nu-i mai moare cât îi lumea! Aşa am făcut şi nu mi-a mai murit de când eram tânără. Răspântia-i leacu! ! Domnişoara. — De, mătuşe Catrină şi Ioană, să nu vă fie cu supărare, din răspântie şi din descântece n’aveţi de unde scoate leacul. Mai bine nora d-tale curăţa, opăriâ bine poiata. In tărâţe să fi pus ca o lingură de pucioasă pisată bine şi în apă o lin- www.dacoromanica.io 1-242 ALBINA gură de calaican ori măcar usturoiu pi: at şi ar fi fost mai bine. Răspântia şi descântecele nu-s de nici un folos. Ioana. — Răspântia ? Vai de mine ! Şi la morţi oiu spune că-i cu leac ! Ascultă ce-ţi spui, fetică, că-s cu păru sur . .. multe am mai văzut decând trăesc. Moş Costache. Hei, d-ră, astă vară de nu mi-ar fi descântat baba Safta, nu mai vedeam şezătoarea de astăseară . .. Noi ştim ale noastre şi ştim că-s bune ! Domnişoara. — Şi de ce ţi-a descântat, moş Costache? Moş Costache. — De săgetătură cu untură de prapur. Domnişoara. — A, cu uutură ? Şi ce-ai făcut cu untura descântată ? Moş Costache. — Păi m’a tras cu ea după trei feredee făcută cu scuturătură de fâu şi cu şovârf. Domnişoara. — Aşa? Iacă leacu moş Costache? Cele trei fe-redeo, făcute cu tot neamul de flori şi trasul dar, nu untura descântată. Putea să fie şi nedescântată, că tot îţi trecea. Moş Costache. — De d-ră aşa ziceţi d-tră, ăşti mai noi, da-i vorba ca mai de mult, când eram eu copilandru, unde mai ştiam de doftor ? .. Mama Sanda. — Aşa-i măiculiţă, aşa-i ! . . Mama Catrina. — Vezi bine, mai ! acu ! . . Domnişoara. — Acum să vă spui şi eu una : ştiţi băeţelul Ma-rioarei lui Toader Comârlă, do care babe a fost descântat ? Şi aşa-i c’a murit? Maranda. — I s’au isprăvit zilele, d-ră. Domnişoara. — Dar, ia adu-ţi aminte, lele Marando, de băeatul vecinei d-tale, nu-i ţineaţi lumânările când am venit eu cu doctorul ? Aşa e ? Anca. — Aşa-i, aşa-i! Minunea Maicii Domnului! că multe le-turghii mai dăduse biată mumă sa ! Domnişoara. — Da, Anco, negraşit ajutorul lui Dumnezeu, căci fără voia lui nimic nu se face, dar ştii vorba românească : sca-pă-mă Doamne, dă din mâni Române ! Mai multe. — Aşa-i, aşa-i, d-ră ! Domnişoara. — Dumnezeu vrea să ne îngrijim noi mai întâiu. Aşa şi cu păsările d-tră. Nu mai încercaţi cu dessântecele, că tot încercând vi le prăpădeşte boala. Mai bine ar fi să cumpăraţi de 10 bani... cum îi zice, Tofane ? Tofan. — Cică . . . paparoane, d-râ ! Domnişoara. — Aşa ! Mare lucru-i 10 bani ? Nevestele. — Vai de mine, da de unde? Irina. — Da munca noastră cât face? Moş Costache. — (către fete) Dormiţi hai ? (Ilenuţei i se rupe un şir de mărgele) Ei! Vorba mea, că moţăiţi! Săriţi, flăcăi ! (flăcăii vin repede). Flăcăii. — Ce-i, moş Costache ? Moş Costache. — Dumitre, săi de strânge mărgelele (către T. şi V.) Locul vostru nu-i aici. Hai căraţi-vă ! Dumitru. — (Strângând mărgelele) Ce ai păţit, Ilenuţo ? Ilenuţa. — Ia nişte aţă putredă . .! . Domnişoara. — N-aţi cântat nimic fetelor în seara asta!.. Babele. — Chiar aşa, nepoatelor ! Ioana. — Ia cântă tu, Măndico! www.dacaromamca.ro AL BIX A 1243 Măndică. — Zău, lelică Ioană dacă ştiu ! Caută tu Florico! (Fetele rând pe rând ridică din umeri). Ileana. — Aşa vi-i vorba ? Stăi că vă fac eu de râs ! (începe să cânte şi cu ea toate nevestele). De s’ar vinde dragostea, Aş da boii şi vaca, Ca să cumpăr dragostea, Căci dragostea trece prin apă, Nu-i e frică că să ’neacă. Urâtu trece prin sec Şi strigă: mă ’nec, mă ’nec. II. De s’ar vinde urâtu Aş da boii şi plugu Să pot vinde urâtu. Căci dragostea trece prin apă, Nu-i e frică că se ’neaeă, Urâtu trece prin sec Şi strigă: mă ’nec, mă ’nec. Domnişoara. — Aţi păţit-o, fetelor ! Moş Costache. — Să trăiţi nepoatelor m’aţi uns la suflet! Mama Sanda. — Auzi ghiuju! S’a uns, hai? ! Moş Coslathe — Poi cum chiteşti ? Când eram în vremea mea, nu mă uitam la lulu ... (prinde pe Tofan uitându-se la Tincuţa) Ia-n te uită la Tofan ! Dragi ţi-s fetele Tofane ? Dragi! Da tu lor? Şi ele mie ! (râd cu toţii). Leana. — Nu-mi face flăcăul de râs, moş Costache! Moş Costachi. — Da să face singur singurel nepoată ! Tofan. — Aşa ţi-i vorba, moş Ghiduş ? Mă gândeam să-to fac peţitor, dar dacă-i pe atâta îmi schimb gândul. Moş Costache. — (sculându-se) Zău. . . ai pus gând de însurătoare ? Zi... o să nuntim?!.. Ti-i-i-i! îmi ard călcâiele! Şi pe cine să ceri Tofane ? Tofan. — Mai încet, mai încet, moş Costache, că te pripeşti, nu de altceva. Apă... gârla la călcâe. (Toţi încep să râdă). Moş Costache. — (aşezându-se pe scaun, face pe supăratul şi începe să cânte). Baba mea frumoasă nu-i, nu-i, nu-i, nu-i, (Fetele se sfătuesc). Dar cu vorba te mângâi, gâi, gâi, gâi ! llenuţa. — Moş Costache, lasă-ne să cântăm noi. Fetele. — Moş Oosta-a-a-che ! (Nevestele râd). Moş Costache.— Ce vi-i fă? Scoateţi omul din casă afară. Anicuţa. — Dacă nu ne laşi să cântăm noi cântece frumoase de-ale noastre. llenuţa. — Nu târgoveţe . .. Moş Costache. — Da cine nu vă lasă. Voi n’aţi vrut şi de asta am mai hodorogit eu în locul tinereţei. Dumitru. — Da noi hodorogim, moş Costache ? Moş Costachi. — Ba nu, da vorba vine. Domnişoara. — Atunci ziceţi fetelor; dar mai pe ales, ştiţi voi (Fetele încep să cânte aria populară: Măi, măi! Cu ele cântă’toţi). www.dacaromamca.ro 1244 ALBINA Măi, măi! Foae verde magiran, măi, măi Ionel de peste deal, măi, mâi N’ai venit la noi de-un an, măi, măi N'am venit că n’am putut, mâi,măi C’am fost bolnav şi-am zăcut (bis). Moş Costăche. — M’aţi scos din minţi fetiţilor cu glasurile voastre! Măriucă. — Ei, moş Costăche, că mai furăm şi noi pe-aici . . . ori acu nu ne mai bagi în seamă .. Anicuţa. — Ne-a venit rândul nostru. .. Lina. — Şi noi ştim să ungem Ia suflet. . ! Ioana. — Cum nu, măiculiţâ . . ! Maranda. — Mai aşa! Vouă vi-i rându ! Noi ? Ne-am trăit traiul le-am mâncat mălaiu ! Mama Sanda. — Ce vorbeşti, nepoată ? că de-acu aveţi de furcă. Aşa să zic eu cu cuscra Catrina, cu cuscru Costăche. Moş Costăche. — Nu vă fie cu supărare, da pe mine să nu mă puneţi între moşnegi. Babele.— Ila, ha, ha, da între flăcăi vrei? Moş Costăche. — Vezi bine ! (Râd cu toţii). Mama Catrina. — I-ra cursori! Numai vorbi de clacă ! Nevestele să-şi puie gloata la cale, fetelor să le dea Dumnezeu noroc, da noi, de acu cu bătrâneţea .. . Moş Costăche—V’aţi pus pe atâta : să mă faceţi bătrân şi pace ! . . Da nu mă dau cu una cu două. . . Dumitru. — Dar . . . eşti de-a jocului, nu de-a focului! Aşa ? ! (intră moş Panait). Moş Panait — Seara bună la clăcaşi! Toţi. — Pună seara. Moş Panait — Hai, zor-zor, că vine vara şi ne apucă cu cânepa şi lâna netoarsâ, cu cămăşile fără de flori.’ Domnişoara. — (dând mâna cu moş Panait). Şi cum de-ţi ie drumul pe aici moş Panaite? Moş Panait Treceam spre casă, dela frate-meu, şi cum mergeam, auzii de departe . .. glasuri de privighetoare . ’. . Mă gândeam eu, oare în ce pădure or fi ascunse? Dar când m’am apropiat de şcoală, am dat cu gândul unde or fi ascunse. Şi din asta m’am abătut din drum: nu cumva mi-o cântă vre una în faţă?! Domnişoara. Prubuluesc şi eu, că nu ţi-a fi drumul de giâba, ca să te mai tragă inima la şcoală. Ce zici Catinco ? Ionică. — Sărut mâna nănaşule ! (ii sărută mâna). Moş Panait — Să creşti mare fine! Bre-e, Te-ai dat la clăci ! Da la biserică te duci ? Ionică. — Cum de nu ! Moş Panait — Aşa, băete, să fii om de omenie; să nu fie ruşine că te-am ţinut în braţe la botez. Ţi-au făcut spor clăcaşii, d-ră? Domnişoara. — (Către clăcaşi) Ce ziceţi, aţi făcut spor ? Toţi. — Fâcu-u-ut, făcut! Vasile. — Aşa zău, am făcut, nici chiteam! Moş Costăche — Aşteptam câşlegile, să se vadă spor mai bine. Moş Panait. — Da par’că era o vorbă . . . Domnişoara. — Că cânta o fată mare. Catinca. — Păi, oiu cânta : www.dacaromamca.ro ALBINA 1245 De trei zile mă tot duc După bine să-l ajung. Binele de mine fuge, Răul din dărăt m’ajunge; Că, rău îi Doamne cu strein, De îi face apa ’n vin. Tot nu ii fi pe deplin. (Fecare rând se repetă). Moş Panait. — Ta-ari-i mândru ! Să trăeşti, Catinco, tată ! Dumitru. — Da şi privighitorii ştiu să cânte. Ioana. — De, baltă, liai ? Moş Panait — Or fi ştiind ... da eu aş ruga pe d-ra să spuie o fată vre-o poezie mândră ca pe la examen. Domnişoara. — Bucuroasă, moş Panaite, numai să văd care se alege. Nu cumva Florica ? Dumitru. — Zi-i Florico!.. Florica. — Mai tacă-ţi gura mă! De, d-ră să spui «Cântecul fusului». Domnişoara. — Spuneo. Florica. — «Cântecul fusului» (Spune poezia torcând). I. Intre degete se ’ntoarce Sfâra, sfâra . .. subţirel. .. Pe genunchi de maică toarce. Mândru, sprinten, uşurel. II. Şeade caerul în furcă Furca în brâu şi brâu! încins Curge firul nu se încurcă De se rupe iute-i prins III. Toarce fusul, frunza cade ; Toarce fusul, brume cad ; Toarce fusul, ziua scade, Vremea face iernei vad. IV. Şi atunci în şezătoare, Fusule mai harnic eşti; Glasu-ţi de sfârâietoare Ţine ison la poveşti..... V. Pildă eşti de hărnicie Iuţilor depănători Şi răsboaieJe, să fie Căzniciilor comori....... VI. Ale tale albe fire Trase par’că din argint Pot să ’mbrace o omenire; De aceea te alint. www.dacaromanica.ro 1240 ALBINA VII De aceea drag mi eşti mie Fusule bădiţă măi, — Fi-le-ar partea bogăţie Celor meşteri buni ai tăi ! ... . VIII Sfâra ! Sfâra! Te ’nvârteşte Intre degete uşor ; Toarce, toarce, voiniceşte Mândru, sprinten şi cu spor ! Moş Panait. — Să traeşti Florico, că tare-i mândră (Iese dra) Moş Costache. — Să-ţi cânte : Isaia dănţueşte în toamnă ! Vasile. — Să te audă Dumnezeu moş Costache ! Da zi-ne la toţi. Ileana. — I. . . cuin uitai să mă duc la părintele ! De n’aş uita mâine, că tare am nevoie să vie păn’ la mine. Irina. — V-o aghiasmă, hai ? Ileana. — Aşa ! Că zău nici eu nu ştiu ce să lie. .. ; parcă nu-i curată pustia de pivniţă. Mariuca. — Şi eu m’am minunat, Ileano! Lucru curat nu-i, ferească sfântul! Ileana. — Duh rău, duh rău, duce-s’ar în pustie ! Nu-i chip să intri cu lumânarea aprinsă, că de cum scobori 2—3 scări, ţi se stinge uitându-te la ia. Şi apoi par’că te îunăduşi. Şi numai dihănii vezi pe întunerec. Ioana. — Duh rău, duh rău, măiculiţă. Ş’a băgat coada trăsni-Tar din senin (Intră d-ra cu un model în mână. Il dă Linei). Măranda. — Fereşte copila, Ileano, să nu intre înăuntru, c’o bagi în boli. Ileana. — Am încuiat uşile dola gură. Atâta mi-ar trebui ! Domnişoara. — Ce-i aceea Ileano ? Ileana — Ia pivniţa mea, d-ră. Domnişoara. — Pivniţa ? Dar ce are ? Se dărâmă ? Ileana — Că mai bine ar li să pice, decât tot cu frica în sân... Domnişoara. — Dar ce are atunci ? Ioana. — Duh rău, d-ră ! Domnişoara. — Cum duh râu ? Ioana. — Iaca bine. Ileana — Aşa, d-ră ? Şi ziceam, că uitai să chem astăzi pe părintele să-mi facă o aghiazmă. Domnişoara. — Dar spune-mi şi mie ce-i cu duhul de care spui că eu una n’am înţeles nimic. Ileana. — Iaca d-ră de vre-o două săptămâni mai bine, unde-i chip să mai intru cu lumânarea aprinsă în ia. Să stinge cât ai bate din palme. Şi par’câ te înnâduşi! Şi prin întunerec vezi numai dihănii. Domnişoara. — Şi de asta zicerică o ţii încuiată ? Mama Sanda. — Ferească Dumnezeu ... să duci copiliţa . .. Mamu Catrina. — Doamne fereşte de ceasul cel rău ! Mai multe. — Doamne fereşte! Domnişoara. — Şii ce te-aş sfătui eu, Ileano ? Uite, acum când te duci acasă, de n’ui nimic care să degere ori măcar mâine de o li vremea frumoasă . .. www.dacaromamca.ro ALBINA 1247 Ileana. — Da am scos tot din ea, păcatele mele ... numai nişte borangic... încolo am dus tot la mămuca ... Domnişoara. — Mai bine, când te duci, deschide uşile în lături şi ţine-le aşa, pănă mâine seară. Şi dacă poimâine ţi s’o stinge lumânarea, ori te-i mai înnăduşî, atunci să-mi spui şi mie. Ioana. — Şi să chemi pe părintele, că numai crucea şi aghiazma alungă necuratul ... Maica mea!. . Ce am păţit când eram tânără, oiu spune şi la morţi! .. Domnişoara. — Da, nu-i nici un duh rău, Ioano! E aerul stricat de murături, de cartoii încolţiţi, sfecle stricate . . . asta-i! Ioana.— Ba-i ucigă-1 crucea d-ră ! Ce am păţii eu... Eram numai de şase luni luată cu omu meu. Fetele. — Ce ai păţit, lelică Ioană, ce ai păţit ? Ioana. — Maica mea!.. Ne mutasem într’o casă a lui cuconul Mihalache, că'omul meu eră vechil pe moşie. Acu... auzisem eu din unu-altul, cum că casa n’ar ii curată, da minte crudă, nu dădeam crezare. Acu, într’o noapte, Gheorghe dormiâ pe câmp, că eră chiar vremea culesului. Şi eu mă culo singură cuc în casă. Numai pe la mez de noapte, ce aud ? Hodoronc-tronc, liodoronc-tronc în pod. Dau să ies în tindă .. . Când colo, măiculiţa mea, să pic din picioare şi alta nu, pe scara dela gura podului se scoborâ cogemite matahală, albă din cap pănă ’n picioare. Vai de inima mea păn’ la ziuă! Am pus zăvoru la uşe şi afurisita avea o borticicâ. Mi-erâ frică că s’o strecură necuratu pe acolo-Iute la icoană de am luat un fir de husioc din sliţoc, şi-am astupat-o. Ştii. lucru sfânt. Şi cum mai umblă prin tindă ... a doua zi, nici urmă. Aşa! Da frica mea! Am chemat părintele şi mi-a făcut sfeştanie în casă trei săptămâni dearândul şi m’am curăţit... Ce am mai tras! . . De aceea să chemi părintele, Ileano. Domnişoara. — Să-l cheme cum-nu ! Să facă însă şi ce am zis eu. Nu ştiu cum,[Ioano, dar la d-ta a fost duh râu în carne şi-n oase..... Ioana. — Ferească Dumnezeu Domnişoară ! Moş Costache. — Ai spăriat fetele, Ioano, cu minciunele tale. Totan. — Is numai cât pumnul do frică. Moş Panait. — Dar tu ştiu că te-ai făcut cât un munte. Totan. — Să ţiu piept nevoilor ca muntele furtunilor. Moş Costache. — Mai bine d-ra ar cântă ceva, ştii aşa ... că pe mine mă mănâncă călcâiele să le treacă şi lor spaima că nu s’or mai puteâ duce acasă. Dumitru. — Zău aşa d-ră să jucăm o leacă înainte de plecare Nu-i vorbă că eu una, aş stă păn’ la ziuă da mi-i de mama Sanda, că-şi strâmbă gura căscând. Mama Sanda. — Te găsa mila hai ? Ţi-ea sări mai bine. Domnişoara. — Cântaţi fetelor şi-i faceţi gustul lui moş Costache. (fetele încep şă cânte : Colo jos în grădiniţă). Fetele. — Colo jos în grădiniţă, vin surată-vin. Să culegem peliniţă, vin surată-vin. Domnişoara. — Ei, nu jucaţi!? (Se face imediat horă. Fetele cântă din două în două versuri mai încet şi flăcăii strigă strigături din horă. - Fetele: Şi cu ele la cosiţă Să ne împodobim www.dacaramanica.ro 1248 ALBINA Şi la lioră între fetiţe Noi să ne mândrim C’aşa trebue să lie Fica de Român Unde calcă să re’nvie Pământul străbun Haideţi dar în hora mare Să jucăm mereu Şi mâine la şezătoare Să muncim din greu C’aşa trebue să lie Fica de Român Unde calcă să re’nvie Pământul străbun. La strigătura din urmă jucători se lasă de mână, se întorc şi fac hora cu faţa la margine. In vreme ce joacă astfel cortina cade. Starea semănăturilor Telegramele primite de Ministerul de Domenii dela 7 până la 13 August, arată că starea semănăturilor din judeţele jos menţionate e următoarea: Botoşani. — Imaşurile şi lâneţele sunt slabe din cauza lipsei de ploae. Porumbul mai ales cel mai târziu are nevoe de ploae. Se activează treeratul grâului, orzului şi ovăzului. Arăturile pentru toamnă se lac în condiţii bune. Romanaţi. — Treeratul s’a terminat în tot judeţul. Ogoarele pentru arăturile şi semănăturile de toamnă se fac cu mare anevoinţă din cauza lipsei complete de ploi. Porumbul e compromis aproape în tot judeţul. Mehedinţi. — Treeratul aproape terminat. Porumbul mediocru. Constanţa. — Porumburile şi meiurile sunt bune sau buni-şoare după plăşi. Păşunile naturale şi acele artificiale sunt potrivite. Pomii şi viile se prezintă bine până acum. Vlaşca. — Secerişul s’a terminat; treeratul meiului continuă pe alocuri. Calitatea grâului este bună. Se continuă cu iacerea ogoarelor pentru semănăturile de toamnă şi primăvară şi cu semănatul rapiţei. Se urmează cu culesul tutunurilor şi cositul miriştilor. Viile sunt mediocre. R.-Vâlcea. — Porumbul şi viile s’au îndreptat mult, Treeratul grânelor e aproape terminat precum şi cositul fânului. Izlazurile sunt bune. dar pometurile puţine. Vaslui.—Seceratul grâului, orzului şi secarei sunt aproape terminate. Se activează treeratul. Porumburile, semănate târziu se resimt de nevoia ploaiei; viile în unele părţi sunt bune. www.dacoromanica.ro ALBINA 1249 Bârlad. — Treeratul continuă. Roman. — Seceratul grâului, orzului, secărei şi ovăzului s’a terminat. Se continuă treeraturile. Recolta, în general, e satisfăcătoare. Porumbul a început a merge mai bine. Sfeclele de zahăr sunt bune. Imaşurile au început a se îndreptă. Se continuă cu cositul şi aşezatul în stoguri a recoltei. Putna.—Treratul continuă cu multă activitate. Fâneţele sunt în cosit pretutindeni, producţia lor este mică. Viile sunt lrumoase şi promit rod abndant. Imaşurile sunt îndestulătoare. Neamţu. — Porumbul timpuriu e bun, cel mai târziu e slab din cauza lipsei de ploae. Treeratul continuă. Fâneţele se cosesc; imaşurile au început să se usuce din cauza secetei. 0-goarele pentru semănăturile de toamnă se lac cu activitate. Ilfov. — Porumburile timpurii, mediocre. Cele târzii, cari formează majoritatea sunt cu desăvârşire compromise. Livezile naturale şi'cele artificiale sunt foarte slabe. Pomii fructfierii şi viile sunt mediocre. Ialomiţa. — Treeratul continuă. Porumbul, meiul şi fasolea, bune. Se lacţ’ogoare pentru nouile semănături Iaşi. — Recolta spicoaselor, mijlocie. Orzul şi ovăzul au dat producţie mulţumitoare. Porumbul mediocru. Viile asemenea. Pomii în mare parte n’au rod. Păşunele şi fâneţele sunt mijlocii. Fâlciu. — Porumbul timpuriu, bun ; cel târziu a suferit mult de secetă. Viile sunt în mare parte compromise cu desăvârşire. O altă parte promite o recoltă mijlocie, fiind atacate şi de pero-nosperă Imaşurile suferă de secetă. Fâneţele se adună. Brăila. — Semănăturile bune şi locuitorii se ocupă cu treeratul. Excursiunea Prinţilor moştenitori la Sfânta Mănăstire Tismana In ziua de 15 Iulie 1907, Alteţele Lor Regale Principele Fer-dinant, Principesa Maria şi Prinţul Carol, sau oprit 2 ore. După ' ce au vizitat biserica, cercetând odoarele scumpe ce se găseau acolo, au fost întâmpinaţi la eşire de învăţătorul Matei Chiri-cescu dela şcoala din Topeşti, Gorj, care în numele ţărănimei a ţinut o cuvântare pe care Alteţele Lor au ascultat-o cu multă atenţiune. Au vizitat apoi sanatoriul. Eră de faţă d-1 ministru Brătianu, cu doamna, d-1 Aghiotant Grecennu cu doamna, d-1 dr. Culcer Prefect de Gorj, cu doamna, d-1 Titu D. Frumuşeanu, primarul oraşului T.-Jiu. Colonia de fete în frunte cu d-na Gribincea, a executat diferite cântări. Mici dorobanţi sub comanda instructorului Bărbu-lescu, au dat onorurile cuvenite. www.dacoromamca.ro 1250 ALBINA «Societatea pentru profecţiunea animalelor.» c==a Am primit zilele trecute broşura cuprinzând darea de seama despre activitatea «Societăţii pentru protecţiunea animalelor pe anul 1906—1907». întemeiată acum trei ani, ea numără 1090 de membri, din cari • 716 în Bucureşti. Negreşit, delao societate atât de tânără nu se cer isbânzi prea mari, mai ales că multă lume a privit cu indiferenţă mişcarea aceasta şi nici glumele rău voitoare n’au lipsit. Manifestaţiunile de ordin general ale ei au fost: participarea la expoziţia din 1906, la congresul de ştiinţe sociale şi concursul pentru compoziţiuni între învăţători şi între elevi. Afară de acestea, societatea s’a ocupat cu propaganda de fapt, aplicată la diferite cazuri particulare : procese-verbale de contravenţiune provocate de către membrii sau agenţii societăţii. Aceste procese s’au judecat şi în multe cazuri s’au obţinut pedepse pentru contravenienţi. Tramvaiele cu cai au atras, cu drept cuvânt, din primul moment atenţiunea societăţii. In adevăr, când vezi pe stradele capitalei acele vagoane strimte încărcate cu călători cari stau ca sardelele şi umplu chiar scările, când te uiţi la nenorociţii cai şi observi sforţările extraordinare ca să tragă şi mai ales ca să urnească din loc vagonul, te miri cum autorităţile pot permite asemenea fapte şi cum direcţia tramvaielor nu ia măsuri ca scandalul să înceteze. Nu voiu să caut acî pricinile şi să stabilesc răspunderile ; socotesc însă că mai vinovată e direcţia tramvaielor decât autoritatea comunală ori cea poliţienească şi doresc, în această privinţă, toată isbânda «Societăţii pentru protecţiunea animalelor.» Ea a obţinut să i se admită afişarea maximelor ei în vagoane, să se pună câteodată 2 cai în loc de 1 ; dar aceste măsuri nu însemnează încă nimic pe lângă ce ar trebui să se facă. Să nu fim pretenţioşi, căci Societatea d’abia a început a lucră; să i mulţumim mai ales de propaganda ce areuşits’o facă printre şcolari, stăruind să se instituie mici asociaţiuni şcolare pentru protecţia animalelor, cari sunt acum în număr de 8. Să-i mulţumim şi pentru seria de broşuri ce a început să publice (apărute până acum 8 numere), cari propagă în diferite chipuri principiile Societăţii şi cari se vând cu preţuri relativ foarte mici. Să-i urăm să-şi ajungă scopul şi în ce priveşte luarea în întreprindere a serviciului de exterminarea câinilor vagabonzi, făcut azi de mizerabilii «hengheri.» Asupra acestei chestiuni, colaboratorul nostru, d-1 Medic-veterinar Irimia Popescu, a publicat în revistă multe articole interesante şi ne pare bine că «Societatea» de care ne ocupăm lucrează tot în sensul vederilor d-sale. Ca să încheiem această scurtă analiză a broşurii Societăţii, reproducem câteva rânduri cari arată procedura practică după care membrii «Societăţii» pot interveni când văd că se maltratează animale şi pot contribui pentru ca ideile Societăţii» să se răspândească. www.dacoroinamca.ro ALBINA 1251 Articolul 27 din Statutele ei zice : Orice membru al Societăfei este dator să arate autorităţilor poliţieneşti sau biuroului Societăţii de câte ori are cunoştinţă de vre-o infracţiune., la dispoziţiile legale, la regulamentele şi ordonanţele poliţieneşti pentru protecţiunea animalelor. Pentru aplicarea acestui articol, Societatea pentru protecţiu nea animalelor dă următoarele sfaturi: Când un membru azistâ la maltratarea unui animal, va căută: 1) să ceară intervenţia unui agent al forţei publice căruia îi va denunţă ca/.ul, arătându i cartea de membru şi cerându-i a se conformă legilor sau dispoziţiunilor poliţieneşti. Sergenţii neavând calitatea de a dresă procese-verbale, contravenientul va fi dus la comisariatul de poliţie eel mai apropiat unde se vor dresă actele, iar numărul sergentului se va însemnă şi comunică Biuroului S. P. A., împreună cu fapta pentru care a intervenit şi locul unde aceasta s’a săvârşit. 2) sau să adreseze plângereaa direct comisariatului de poliţie spre a obţine dresarea actelor legale. 3) sau să denunţe cazul S. P! A., j care va căută să provoace darea în judecată. In nici un caz, nu trebuie să se intervie cu invective şi mai cu seamă prin lovituri. Astfel de procedeuri, in loc de a ajută la propăşirea operei S. P. A., o discreditează pe lângă public Membrii sunt în special rugaţi să semnaleze căruţaşii, chirigiii, birjarii, sacagiii, ai căror cai sunt improprii de a munci. De asemenea dacă in părţile unde locuesc se petrec obişnuite maltratări ţprinderi de păsări, dare la tarbacă, chinuiri de cai de către geambaşi, etc.). Broşura din care extragem rândurile acestea cuprinde şi o interesantă cuvântare a d-şoarei Perieţeanu Buzău, secretara Societăţii şi o conferinţă populară a d lui I. Mihalache, învăţător în judeţul Muscel. Preţul este 25 bani. «Curierul Băncilor populare» dă într’unul din numerele sale din urmă, amănunte interesante despre băncile populare din Transilvania. Până acum întreprinderile româneşti sunt cele mai numeroase şi cu capital mai mare. Capitalul de circulaţie al băncilor româneşti se ridică la 160 de milioane. Acest rezultat îmbucurător este şi mai însemnat prin faptul că în Gele mai multe centre băncile româneşti au avut şi au de luptat cu bănci săseşti şi mai ales cu bănci maghiare foarte puternice şi ajutate de stat. A. Băncile populare din Transilvania. www.dacoromamca.ro 1252 ALBINA (F3 P=i==i IDe pe domeniile Coroanei 1 Zilele trecute d-1 Ion Kalinderu a inspectat Domeniile Coroanei Ruşeţu din judeţul Brăila. Ca totdeauna d-sa a vizitat şi biserica, şcoala, primăria, banca-populară, dispunând să li se facă mai multe îmbunătăţiri, pe, cheltuiala Administraţiei Domeniului Coroanei. Asemenea a dat gratificaţii învăţătorilor şi preoţilor, In aceste vizite a iost primit şi însoţit de autorităţi cum şi de d-1 medic al spitatului din localitate căruia Domeniul Coroanei îi acordă o subvenţie anuală. Cu sătenii d-1 Kalinderu s’a întreţinut despre nevoile lor şi i-a îndemnat să iubească biserica şi şcoala cum şi să se strngă cu toţi în jurul băncei populare care e menită să contribue la îmbunătăţirea stărilor materiale. Le-a spus asemenea că în curând va înfiinţa şi o mică şcoală agricolă, în care absolvenţii claselor primare să poată căpătă în câteva luni cunoştiinţe teoretice şi practice privitoare la cultura pământului şi creşterea vitelor. In zilele de 9—11 August domnul Ion Kalinderu a inspectat Domeniul Coroanei Bicaz din jud. Neamţu. Cu această ocazie d sa a vizitat şi şcoalele, bisericile, banca populară şi societatea coperativă de consum din localitate, la şcoala din Bicaz s’a interesat de aproape de lucru manual, şi în deosebi de cusăturile şi ţesăturile cu caracter curat românesc. A mai vizitat lucrările pentru construcţia bisericii din Cârnu, care va fi gata în anul viitor, iar la 11 August fiind aniversarea Majestăţii A. S. R. Princepelui Ferdinand a asistat la te-deumul slujit în biserica Bicaz. La sfârşit într’o, scurtă cuvântare a arătat însemnătatea zilei şi a dinastiei pentru ţară cum şi datoria tuturora de a ascultă de lege şi tron. Tot în acea zi a pus temeliile la două clădiri de folos obştesc : una pentru teatru sătesc şi bancă, iar cealaltă o baie populară. Asemenea a dispus să se repare tot de A-ţia Domeniului Coroanei biserica din Bicaz şi să se facă alte reparaţiuni pe la şcoale, etc. ------------------------- Adăpatul vitelor gratis, S’a văzut de atâtea ori căruţaşi şi ţărani cu carele cu lemne colindând oraşul în toiul căldurii fără să aibă înlesnirea să poată adăpâ vitele, căci cea mai mare parte din ei sunt oameni nevoiaşi care nu pot plăti 10 bani să adape vitele la havuzurile Primăriei. Şi de multe ori din cauza neadăpării animalelor la timp şi www.dacoromanica.ro ALBINA 1253 din cauza arşiţei soarelui, bietele animale cad în ham, rămânând în nesimţire. Aceste cazuri vara sunt prea numeroase în oraşe. Primăria capitalei oferind Societăţei pentru protecţiunea animalelor deocamdată trei havuzuri cu apă, pe care să le exploateze în folosul său, această din urmă a găsit cu cale că e bine să vie în ajutorul oamenilor săraci şi să le ofere apă pentru adăpatul vitelor fără nici un ban. Cele trei avuzuri : 1) Bulevardul Elisabeta colţ cu strada Plvenei ; 2) strada Brezoianu (Ministerul de Răsboi) şi 3 strada Occident, (sfinţii Voevozi), sunt înzestrate fie-care cu câte 2 găleţi pentru apă, purtând firma S. P. A. «Adăpatul vilelor gratis». Abia de câte va zile funcţionează aceste havuzuri şi atât birjarii cât şi căruţaşii şi camionagiii se îngrămădesc să-şi adape vitele constatând cu bucurie că S. P. A. nu are altă ţintă de cât o mai bună îngrijire a vitelor de muncă şi deci o îmbunătăţire a traiului oamenilor. Iată o întâmplare din care se vede că «furnicile pot cugeta. » Revistei Prometheus» i se scrie. Sunt câţiva ani, privegheam lucrările la o mină de aur în Columbia. Maşinele le purtă apa adusă prihtr’un canal. Din pricină că s’a fost rupt un zăgaz, trebueâ meremetisit canalul tocmai unde trecea printr’o grădină de copaci de cacao. Pentru acest scop l-au golit de apă. In timpul cât era canalul uscat, nişte furnici cărau peste albia canalului, bucăţ de foi dintr’un pom şi le duceau la muşuroiul lor. S’a isprăvit meremetul canalului şi apei i s’a dat iarăşi drumul. S’a făcut astfel un părăiaş lat de vre-o 70 de centimetri. Prin urmare furnicile nu mai puteau urmă înainte căra tul frunzelor, căci le luă apa. In ziua întâia, după ce curgea apa neîntrerupt de câteva ceasuri, se nemeri de venii la locul pe unde căraseră furnicile frunze şi aflai, spre marea mea mirare că furnicile făcuseră de-a curmezişul canalului un «lanţ viu» Era ca un fel de funie, care se învârtea mereu, aşa că se aflau în apă când unele când altele dintre furnici. Peste un timp furnicile dela capătul lanţului au ajuns la celălalt. Se vede că furnicile se aflau trecând canalul uscat. Când a venit încet apa ele s’au încleştat unele de altele. Cele de dedesubt ca să nu se înece căutau să iasă de-asupra, iar cele ce cădeau în apă, făceau şi ele tot aşa. Iată de ce lanţul se învârtea mereu. S’a făcut astfel un pod viu de furnici, de care s’au putut folosi ceae suri sau chiar zile. Mai pe urmă venind apă multă în canale ş-umplându-1, n’am mai văzut furnici. HPoduri de furnici. (Dle Zoit). — Cine unge bine, acela merge bine. www.dacoromanica.ro 1254 ALBINA Statistica oraşului Bucureşti în 1906. In anul trecut 1906, sau născut în Capitală 8 448 copii vii, din cari 4.382 băeţi şi 4.066 fete. E trist de însemnat că din aceştia sunt 1.617 nelegitimi, adică mai mult decât 1e din numărul total. Căsătorii s’au celebrat 2.596. Numărul morţilor e de 6 581 de indivizi, din cari 3.582 bărbaţi şi 2.999 femei. E de observat că mor foarte mulţi copii în vârstă fragedă: 1.644 copii până la un an ; 651 între 1 an şi 5 ani; adică în total 2.295 de copii până la 5 ani morţi din totalul de 6581. Biuroul statistic al Primăriei, după a cărui lucrare luăm aceste date, adaugă că, în privinţa mortalităţii copiilor, comparându-se cu alte oraşe din Europa, stăm aşa de rău încât mai râu decât stau numai oraşele din Rusia. <3. = M. S. Regele a binevoit a uzâ de dreptul de ertare ce i dă Constituţia şi a amnestiat pe toţi sătenii cari au luat parte la răscoalele din Martie şi a graţiat pe cei osândiţi de Curţile cu juraţi. Publicăm actele respecdve în fruntea prezentului număr. = In ziua de 13 August, Maiestăţile Lor Regele şi Regina au plecat din Sinaia în străinătate. S'au dus ia o proprietate ce are lângă oraşul Frieburg din Elveţia. = La 11 August A. S. R. Principele Moştenitor a împlinit vârsta de 42 de ani. Această zi a fost sărbătorită în ţară prin slujbe în bisericele catedrale ale oraşelor. Din partea Camerei Deputaţilor i s’a adresat următoarea telegramă: Adunarea deputaţilor, fericită ori de câte ori poate reînoî expresiu nea sentimentelor sale de dragoste şi devotament pentru ilustra dinas tie a ţârei, trimite Alteţei Voastre Regale, cu ocaziunea celei de a 42 a aniversări a naşterei Sale, urările ei cele mai respectuase de fericire şi prosperitate. Tră ască Alteţa Voastră Regală ! Trăiască A. S. R. Principesa Maria, împreună cu auguştii principi şi principese! Em. Porumbaru Vice-preşed. al Adunării Deputaţilor. — Ştefan C Şendrea, fost ministru, fost prezident al Camerei, profesor la facultatea de drept din Bucureşti, a murit la Budapesta’la 30 Iulie trecut şi a fost înmormântat la Iaşi în ziua de 6 August. = Epidemia de holeră bântuie aeum în partea de miazăzi a Rusiei şi, în deosebi, la Astrahan şi în împrejurimile acestei localităţi. La noi, pe toată linia Prutului s’a rînduit un serviciu special de ob- www.dacaromamca.ro ALBINA 1255 servaţiune sanitară şi medicii trimişi în localitate trimit zilnic rapoarte satisfăcătoare asupra situaţiunei sanitare dela punctele de observaţiune sanitară respective. Afară de aceasta, corespondenţele şi orice provenienţă din Rusia sunt supraveghiate cu cea mai mare scrupulozitate, de personalul sanitar de pe linia Prutului. Dela Românii de peste munţi. = Românii din Ungaria au repurtat o mare isbândă zilele trecute. Fiind vacant un scaun de deputat în Camera Ungurească în oraşul Be-iuş, s’a ales preotul Vasile Lucaci, cunoscutul şi mult iubitul luptător pentru drepturile naţionale ale Românilor. Din ţări streine. = D-l Dimitrie Sturdza, primul ministru al României, înainte de a se întoarce in ţară la* sfârşitul congediului său, a avut întâlniri cu Cancelarul Germaniei Principele de Biilov şi cu Cancelarul Austriei Baronul d’Aehrenthal. = La Semmering, lângă Viena, s’au întâlnit ministrul de externe al Italiei Tittoni cu baronul d’Aehrenthal, cancelarul Austriei. = Bulgarii au serbat cu mari ceremonii împlinirea a 25 de ani de când A. S. R. Principele Ferdinand s’a suit pe tron. = La Geneva s'a întemeiat o importantă organizaţie, cu numele «Soc. universală a Crucei-albe din Geneva.» Ea are de scop gruparea sforţărilor făcute în toate ţările în vederea luptei contra tuberculozei, fcan-cerului, a boalelor epidemice şi infecţioase şi boalelor sociale ca alcoolismul, etc. = In Maroc urmează aceiaşi situaţiune. Se dau lupte intre trupele franceze şi triburile Marocane. Acum s’a ridicat un alt sultan, fratele celui recunoscut de puteri; acesta trage după el multe triburi. Se zice că va porni râzboiu crâncen contra Europenilor. = In ziua de 7 August Regele Angliei s’a întâlnit la Marienbad în Austria cu primul ministru al Franţei. = Se telegrafiază din Viena că trimişii puterilor cari au semnat tratatul din Berlin, au dat guvernului grec lista ofiţerilor din armata grecească. cari — sub pretextul congediului—conduceau bande în Macedonia. Puterile au cerut ca ei să fie rechemaţi imediat Grecia a făgăduit că-i va rechemă, iar pe cei ce nu se vor supune îndată îi va declară dezertori. ------o»-------------- Inforxrta.-Ji-u.xii. = In urma redeschiderei şcoalei normale din Galaţi pe 1 Septemvrie a. c., sunt vacante 40 locuri de bursieri şi 10 pentru solvenţi şi numai în cl. I-a. Condiţiunile de admisibilitate pentru aspiranţii la bursele vacante sunt aceleaşi ca şi pentru celelalte şcoale normale şi publicate în «Monitorul Oficial» No. 8G din 18 Iulie a. c. = Un comitet compus din profesori cunoscuţi din Iaşi, încurajat de societatea turiştilor din România, a hotărît să clădească pe vârful Ceahlăului, chiar în vara aceasta, un adăpost permanent de zid, care să poată adăposti comod 25 de persoane. Lucrarea de zidărie a şi început, comitetul face apel de a fi ajutat în întreprinderea sa. Subscripţiunile sunt a se adresă cel mai târziu până la 10 Septemvrie, pe adresa d-lui profesor D. Cădere, str. Săulescu, Iaşi. = In şcoala de menaj externă a Statului din strada Labirint, fiind 20 locuri vacante, înscrierile vor începe dela 1G August şi vor ţine până la 1 Septemvrie. www.dacoramanica.io 1256 ALBINA = La 1 Septemvrie a. c., se reînfiinţează secţia superioară a şcoalei profesionale de gr. II de fete din Bucureşti. Şcoala se va reînfiinţa d’o-dată cu ambele clase VI şi VII; înscrierile se fac între 1 —5 Septemvrie la şcoala profesională de gr. I din str. Fântânei. In clasa VI se vor admite eleve cari au absolvit una din şcoalele profesionale gr. I după 1900, iar în cl. VII se primesc de drept eleve cari au fo3t promovate din cl. VI în momentul când s’a desfiinţat secţia superioară în anul 1905. = Până acum s’au înscris spre a luă parte la congresul internaţional de lăptărie din Haga, 40 de medici veterinari din ţară dela noi. Lucrările congresului vor fi din cele mai importante, iar chestia laptelui se va discută din punct de vedere legislativ, igienic şi industrial. = Studenţii în medicină cari ar dori să ocupe posturi de vaccinatori şi subchirurgi la oraş? şi spitale, sunt ţinuţi să-şi adreseze înscrierile neîntârziat direcţiei generale sanitare. = In localul şcoalei de poduri şi sosele din Bucureşti, se va ţine, cu începere dela 25 Septemvrie, concurs pentru admiterea de elevi în anul preparator. «Monitorul Oficial» cu data de 11 August. = Pentru concursul de admitere în şcoala de eonductori-desenatori, doritorii să se adreBeze până în ziua de 20 Septemvrie a c. direcţiu-nei şcoalei de poduri şi sosele, vârsta 17 şi 22 ani, la l Octomvrie a. c., certificat de absolvire a 4 clase gimnaziale sau a uneia din şcolile superioare de meserii din Bucureşti sau Iaşi; certificate de bună purtare şi de sănătate; actul de naştere şi certificatul de vaccinare. Concursul se va ţine cu începere dela 25 Septemvrie. — La 15 Noemvrie a. c., orele 2 p. m., se va ţine concurs la Eforie pentru G locuri de interni în farmacie pe un stagiu de 3 ani. Programul concursului şi condiţiunile de admisibilitate sunt publicate în «Monitorul Oficial No. 277 din 15 Martie 1897. Registrul de înscrierea candidaţilor se află deschis la cancelaria Eforiei în toate zilele, în orele de lucru şi se va închide în ziua de 3 Noemvrie, ora 1 p. in. Zgârcitescu păcălit. Zgârcitescu e cunoscut pentru dragostea ce are de bani. De câte ori poate, se lipseşte şi de cele neapărat necesare, numai ca să pue un ban deoparte. Cu toate acestea, în lume vrea să treacă de darnic şi de galant cu femeile. Era odată la o serbare pentru săraci. Mai multe doamne din înalta societate adunau bani dela cei ce se aflau de faţă. Una din ele vine la Zgârcitescu şi-i întinde talerul. El scoate o monetă de 5 lei şi o pune, zicând : — Aceasta de hatârul d-voastră. — Mulţumesc. Acum puneţi şi de hatîrul săracilor. Zgârcitescu a fost silit să mai dea o monetă, dar a ocărât în gândul lui două luni şi n’a mâncat vre-o două zile. — Vremea arată pe om de este bun sau rău. www.dacoramanica.ro ALBINA 1257 Din „Monitorul Oficial,, (3—22 August) In No. 101 dela 7 August 1907, s’a publicat decretul prin care s’a înfiinţat o parohie nouă cu numele de Stăneşti cu satele Me-reni, Bălăneşti, şi Săbieşti (Dâmboviţa); — Bursele vacante dela internatele liceelor din Bucureşti şi Iaşi. No. 102 dela 8 August: Regulamentul casei de pensiuni a lucrătorilor din fabricile Regiei monopolurilor Statului. No. 108 dela 15 August: raportul serviciului statistic al ministerului Domeniilor despre mişcarea populaţiei României pe anii 1901—1906. No. 109 dela 17 Aprilie: Regulamentul legii pensiunilor şi ajutoarelor meseriaşilor civili din serviciul armatei. PAGINA GLUMEAŢĂ 5 Maimuţa şi grădinarul www.dacoromamca.ro 1258 ALBINA MULTUUIBI — Elevii clasei a IlI-a a liceului «Sf. Petru şi Pavel» din Ploeşti, aduc mulţumiri d-lui profesor D. Munteanu-Râmnic, pentru munca depusă în conducerea «Societăţii de lectură». — D. Radu Popescu, învăţâtor-diriginte în ceinuna Poboru (Olt), aduce mulţumiri d-lui D. Protopopescu, senator, care a dat o sumă de bani pentru a se cumpără cărţi de premii. — D. Mihail D. Popescu, învăţător, com. Poenarii-Burchii, Prahova, aduce respectoase mulţumiri d-lui General Al. Angelescu, care a binevoit a dona 20 lei, pentru premiile şcolare. — D. I. Băltăcianu, învăţător diriginte în comuna Bercenii-Dobreni (Ilfov), mulţumeşte d-lui I. Procopie Dumitrescu, proprietarul moşiei, care a binevoit a da elevilor şi elevelor diferite obiecte pentru a se împărţi ca premii. ---------------------------- Erata. Lipsind autorii din Bucureşti, s’au strecurat câteva greşeli în articolele «Bârladul» şi «Relele băuturilor spirtoase» din N-rul trecdt. Aşa în «Bârladul» cele mai însemnate sunt: Pag. 1186 al 5-lea rând din jos «preţios» în loc de pretins; pag. 1187, al 5-lea r. din jos Osmosnili în loc de Osmornisli; pag. 1188, r. 18 din sus, Cucelmiva, în loc de Gucelmina; la r. 19 trebuie punct între Ia-roslav şi Iziaslav; r. 22 Sulin nu Şutim-, r. 24, nu trebuie în anul trecut; r. 7 din jos s’a pus Olesei în loc de Oleşei; r. 6 din jos e la în loc de ca; r. 2 din jos e prins în loc de prin. La «Relele băuturilor spiitoase»: pag. 1180 r. 7 din jos e otrăvuri în loc de otrăviri, şi la r. G din jos în în loc de cu; pag. 1181 r. 16 din jos trebuie virgulă după sângeraţi, iar la r. 11 din jos trebuie punct după rinichi şi F în loc de f; jos r. 1 e pane în loc de piere. [rPE Stirqctfi Cititori, Răspândiţi revista „Albina“ în cercul cunoştin teilor D-voastră. ■■ ■ ■ ' .. - -if=— www.dacoromamca.ro „STEflU A“ Societatea «Steaua» are de scop a lucra pentrn întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şl răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un Im pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C. Ilaret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioan Knlinderu, Preşedintele Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şom&nescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiro C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre GArboviceann, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Dimitrescn Procopie, fostsenator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădcscu, fost Ministru, profesor universitar; Oristu S. Ncgoesco, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; J)im. Cecropid, institutor. — Cenzori, Const. Alimăneşteano, inginer de mine; I^reotul econom Const. Iouescn, profesor secundar; Const. Alexandrescn, institutor. Membri Însorişi şi ootizaţlunl plătite (urmare). V. Acsente, învăţătoare (corn. Dumbrăveni, Botoşani), 1 leu; Al. Badiu învăţătoare (corn. Lehneşti-Movila, Botoşani), 1 leu; Gh. Ionescu, învăţătoare (corn. Ripiceni, Botoşani), 1 leu; Maria I. Carale, învăţătoare (corn. Hârlâu, Botoşani,) 2 lei; I. G. Cniuvac, învăţătoare (corn. Todi-reni, Botoşani), 1 leu; Gr. Filipescu, învăţătoare (corn Tudora, Botoşani), 1 leu; I. Bart, învăţătoare (corn. Sărata, Botoşani), 1 leu; Elena Demetriu. învăţ. (corn. Bobuleşti), 1 leu; N. Ştefănescu, advocat (corn. Ştefâneşti), 2 lei; Const. Pevelescu, învăţ. (corn. Bâznoasa, Botoşani), 1 leu. Gh. Cumpătă, învăţ. (corn. Drâcşani, Botoşani), 1 leu; Mihail D. Va-siliu, învăţ. (cont. Tg. Ştefăneşti. Botoşani), 3 lei; Alex. I. Gatencu, învăţător (corn. Tg. Bucecea, Botoşani), 1 leu: Anastasia A. Gafencu, învăţ. (cont. Bucecea, Botoşani), 1 leu; Nicu Brahă, învăţ. corn. Suliţa, jud. Botoşani), 5 lei; Nicu Enăşeanu (Botoşani), 40 lei; C. Graur (Călăraşi), 1 leu; Ioan Iordăchescu (cont. Cristeşti, jud.. Botoşani), 1 leu; D. Cu-ciureanu (com. Iacobeni, Botoşani), 1 leu; Ioan Gheorghiu (Tg. Suliţa), Botoşani, I leu: V. Cumpătă (Tg. Ştefăneşti, Botoşani), 1 leu; Elena V. Cumpătă (Tg. Ştefăneşti, Botoşani), 1 leu; Dumitru I. Staicu (Sadova-Piscu), 1 leu; Dumitru Ene Pascu (Sadova Piscu), 1 leu; Ilie Matei (Sa-dova Piscu), 1 leu; C-tin R. M. Radu (Sadova-Piscu), 1 leu; Ţofcea Pr. Pârvan (Sadova-PDcu), 1 leu; Dumitru Vâlvoi (Sadova-Piscu), 1 leu; Marin I. D. Voicu (Sadova-Piscu), 1 leu; Ion N. I. Sucu (Sadova-Piscu), 1 leu; llie N. Ţinea (Sadova-Piscu), 1 leu; Ion Iordan (Sadova-Ocolna), 1 leu; Achim Achimeseu (Sadova-Piscu), 2 lei; Ion Flctrea Ghiţă (Sadova-Piscu), 1 leu: Tudor Bucur (Sadova-Piscu), 1 leu; Ion Caramaliu, (Sadova-Piscu), 1 leu. Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1907 este de 750, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 2.415 lei. (Va urma In numărul viitor). www.dacaromamca.ro LIBRĂRIA NAŢIONALĂ Societate Cooperativă pe Acţiuni 47, Calea Yictoriei, 47—Bucureşti înfiinţata cu scopul de a Ieftini articolele de librărie şi papetâria CĂRŢI PENTRU CURSUL ☆ ☆ ☆ ☆ ☆ ☆ ☆ ☆ PRIMAR Şl SECUNDAR Cărţi Literare Române şi Franceze == Material Pentru Şcoale şi Biurouri Tot felul de Imprimate şi Registre pentru Băncile Populare. ARTICOLE PENTRU PICTURĂ Ş! DESEMN SSS3S= MARE DEPOSIT DE HÂRTIE Preţurile mai eftlne oa orl-unde. 52-16 tiu cumpăraţi maşini si unelte agricole până nu veţi vizita marele Depou AL Societăţii in comandită WEIL, JOSEPH & Go. Bucureşti — Strada Smârdan No. 7 — Asortat cu tot felul de unelte aratorii, maşini agricole, pentru viticultură şi industriale din cele mai renumite fabrici din străinătate. Se garantează pentru soliditate şi buna funcţiune. Se fac preţurile cele mai avantagioase. Se acordă condiţiuni de plată favorabile. Cereţi catalogul gratis şi franco. 10-10 Inst. de Arte Grafice Carol Gobl S-aor Raaidescu, Str. Doamneil6.—19.378. www.dacoromamca.ro