Redacţia Admini3^^(g^SAjbâfâi^itf3a No 9-Bucureşti Anul X. No. 40. 1 Iuli3 1907. TA POPULARA Apare în fiecare "Duminecă COMITETUL DE REDACŢIE: ION K ALIN CERU P. Gârboviceanu A P. Dulfu G. Coşbuc G-1P.V. Năsturel Gh. Adamescu I. Otescu V. S. Moga N. Nicolaoscn Gr. Teodossiu V C. C. Pop.-Taşoă. floua parfumeric şi Droguerie Medicinală T6MA Bl^ĂTULESeU Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti. Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici fran-oeze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate. Capilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru incuagin, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestlâ, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi Ii-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşitie pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi ielurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de cauciucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canulo, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază in orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi ou preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. ■ţ.iV www.dacaromanica.ro Anul X No. 40 1 Iulie 1907. Albina Revistă Enciclopedică populară *b«nam«ntul In far A pe a* Itel 6 I Abonamentul în străin, pe an left O > » » 6 luni > 9 | Un număr......................16 bam Pentru anunelurft 1 leu linia. Ml«a publieitate, 6 bani cuvântul. Manuscriptele nepublloate se ard. SUMARUL: /. Kalinderu, Cuvântare la Institutul Gtetelişnmi.—N., Cum a fost Sarinisegetr.za.— Regulamentul pentru vizitarea mănăstirilor. — M. /. Popescu-Ricman, badea Măcelarii. — Irlmia Popescu, Păduchii boilor. —Moş Neagu, Pungaşii din Bâlciuri. — St. Murat, Starea agricolă a României la finele ionel Iunie (st. n.) 1907.— <3. Băicoianu, Severinul în timpurile moderne. — Un apel al Primăriei. — Magazinele de consum. — Inspecţia şcolară dela Buftea.—Statistica agricolă a anului curent.—O serbare.—Apel.—Cronica săptămânii.—In -formaţiuni. —Bibliografii.—Mulţumiri. ttotife: Bănci populare. Varietăţi: Un oraş unde nu se scoate pălăria. Sfaturi practice: Buba mânzului. Păreri şi propuneri: Pentru casele de economie ale şcolarilor din sate. Pagina glumeaţă: Â Pann, Cuiul lui Nastratin. Uustrafiuni: Planul Sarmisegetuzei reconstituite.—Păduche de bou. — Liceul Traian» din Turnu Severin.—Parcul municipal din Turnu Severln._ Cuvântarea d-lui Kalinderu la Institutul Otetelişanu. In zilele de 23 şi 24 Iunie a. c., s’au ţinut examenele la institutul de fete Ion Otetelişanu dela Măgurele. Au azistat d-nii : Ilarot, ministru Cultelor, A. Saligny preşedintele Academiei Române, 1. Kalinderu şi d-na Emilia Stroie Popescu, din partea ministerului Instrucţiunii Publice. In ziua din urmă a avut loc încheierea anului şcolar prin o producţiune a elevelor. Asemenea eleva Elena Lazar din classa VI a rostit o cuvântare de mulţumire M. S. Regelui, înaltul protector al institutului, distinselor persoane cari au asistat la examene, şi îndeosebi d-lui Ion Kalinderu, care a fondat această şcoală şi urmează să se intereseze de cursul ei şi de eleve. Apoi d-1 director Slavici a arătat educaţiunea ce s’a dat fetelor şi speranţele ce se pun într'insele, de a fi in viaţă model de lemei muncitoare, luminate şi bine făcătoare. In urmă d-1 Ion Kalinderu, a ţinut acest discurs: Scumpe eleve, Viu totdeauna cu plăcere în mijlocul vostru. Bucuria mea e mai mare la examene, sau în ziua în care se sfârşesc, pentrucă pot să preţuesc progresul ce aţi făcut. Sunt foarte mulţumit că răspunsurile voastre au fost satisfăcătoare, ca şi obiectele ce aţi lucrat, sub conducerea d-nei directoare Slavici, d-lui director Slavici şi a corpului profesoral. Asemenea vă mulţumesc pentru sârguinţa ce aţi pus în acest an la studii şi lucrări. Progresul vostru e un prinos de recunoştinţă pentru mult www.dacoromamca.ro 1056 ALBINA regretatul binefăcător, pentru M. S. Regele, înaltul patron al Institutului, ca şi pentru Academie şi toţi aceia cari se ostenesc pentru voi, in frunte cu mult respectatul şi veneratul domn Sturdza, care de un lung şir de ani închină munca şi mintea sa Academiei şi instituţiunilor ei. Cum însă scopul şcoalei e mult mai întins şi folositor patriei, recunoştinţa voastră rămâne să se desăvârşească de-acum înainte, mai mult sau mai puţin, după stăruinţa ce veţi pune fiecare întru aplicarea cunoştinţelor ce aţi primit. In această privinţă mă adesez în special vouă, care isprăviţi cursurile şi vă înapoiaţi la căminele părinteşti. Timp de 6 ani, cât aţi stat în institut, v’aţi pătruns fără îndoială de viitoarea voastră datorie şi de sigur că veţi căută să răspândiţi lumina, munca şi ordinea în familia voastră, în cercul, satul sau oraşul în care veţi trăi. Cu bunăvoinţă veţi putea face mult bine, căci aţi primit o educaţiune care vă permite nu numai să ştiţi cum să vă purtaţi, pentru a servi ca pildă, ci şi cum să lucraţi pentru a învinge greutăţile şi a stârpi răul acolo unde îl veţi întâlni Asemenea v’aţi putut încredinţâ că în definitiv o pornire bună sau rea, e mai mult un obiceiu, o a doua natură, sau «de zece ori mai tare decât natura» cum a zis ducele de Welington. Nu e însă mai puţin adevărat, că o deprindere se poate şi desface, dacă cel care încearcă o cunoaşte bine şi întrebuinţează mijloace potrivite. Se mai cer şi alte calităţi: în primul rând iniţiativă şi o voinţă tare. Apoi pătrundere pentru a şti să prindeţi toate împrejurările care pot fi de folos, şi a nu slăbi acţiunea, până ce prefacerea n’a prins adânc în locul celei dinainte. Odată ajunse aci, trebue apoi să urmaţi a stimula noua direcţiune, căci orice calitate, orce tendinţă, se stinge dăcă nu e neîncetat în acţiune. In sfârşit vă mai povăţuesc ca în tot ce veţi face să întrebuinţaţi cât mai mult exemplele. Voi înşivă să fiţi o pildă vie, neuitând niciodată maxima filosofului roman: «exemplele mişcă mai tare decât vorbele.» Asemenea să vă folosiţi de orice împrejurare ce vă oferă viaţa, pentru a face binele, căci un sfat, un exemplu dat la timp prinde mai uşor. Implinindu-vă în acest chip datoria, lucraţi în interesul vostru propriu. In institut v’aţi. însuşit multe deprinderi bune. Ele vor fi www.dacoramamca.ro ALBINA 1057 însă, după cum zisei, cu atât mai trainice şi mai folosi-toare, cu cât le veţi practică mai mult. Prin practica lor câştigaţi o mai mare siguranţă şi o libertate de cugetare care vă va permite să vă îndreptaţi mintea şi asupra altor chestiuni. In sfârşit spiritul, care e continuu ocupat, câştigă în vioiciune, ca şi munca care întreţine corpul şi-l face mai sprinten, mai rezistent. încredinţat că fiecare din voi, care absolviţi în acest an, e pătrunsă de datoria de a fi folositoare semenelor, îmi fac o plăcere a vă oferi câte o rochie ca amintire. Iar vouă, care mai rămâneţi, vă doresc petrecere frumoasă în vacanţă, pentruca la toamnă să puteţi reîncepe studiul cu puteri înviorate. Să trăiţi, scumpe copile! CUM A FOST SARMISEQETUZA ? D-l Teohari Antonescu, profesor de archeologie (1) la universitatea din Iaşi, a publicat o lucrare aretând cum trebuie să fi fost această cetate, Capitala Daciei sub Decebal şi apoi sub Traian şi urmaşii lui. La expoziţia din 1006 se putea vedea în Palatul artelor cetatea făcută mic, dar aşa cum a fost cu împrejurimile, cu zidurile, cu porţile, cu turnurile de apărare, cu palatul lui Decebal, La miazănoapte de Dunăre, zice d-l Teohari Antonescu, nu se află, pe la 100 după Hristos, cetate şi oraş mai mare decât Sarmisegetuza. Ruinele ei sunt şi astăzi în fiinţă la Grădişte (2) în colţul despre miazăzi-apus al câmpiei Haţegului în Transilvania. Câmpia e frumoasă şi largă, e tot odată şi roditoare, udată de ape ce vin de pe munţii Haţegului. Culmile acestuia fac un părete dela apus spre resărit pănă di’ncolo de vârful Rătezatului, cel mai înnalt din lanţ. La apus muntele Râşcei închide câmpia, iar la resărit muntele Sebeşului, aşa că valea sau câmpia e cu trei laturi. Se putea greu intră aci, căci erau numai trei căi înguste, prăpăstioase şi lesne de. apărat. Di’nspre apus e Poarta de fier a Ardealului pri’ntre cuhnile Haţegului (la miazăzi) şi ale Râşcei (la miază noapte). Di’nspre resărit e poarta Merişorului 1 2 (1) Archeologia este ştiinţa trecutului după remăşiţi (ruine de zidiri, inscripţii, bani, statuie, etc.). (2) Grădişte e cuvânt slav, şi înseamnă cetate. www.dacoromanica.ro 1058 ALBINA între culmea Rătezatului, la miazăzi, şi nodul Godeanului la miazănoapte. La intrarea acestei căi grele în valea Haţegului se află stânca înnaltă şi prăpăstioasă dela Cri-vadia. Dela miazănoapte se întră prin strâmtoarea îngustă dela Orlea, lângă care păzeşte dealul Orlea, ca un turn uriaş. Prin trecătoarea Merişorului valea Haţegului stă în legătură cu valea Jiului spre Oltenia; iar prin Poarta de fier cu Banatul de astăzi şi deci prin amândouă cu Dunărea. Prin trecătoarea Oriei se leagă cu câmpia Transilvaniei (Ardealului). Cetatea Sarmisezetuzei se află zidită nu se ştie când, în colţul de miazăzi-apus al câmpiei, acolo unde era mai înnaltă. Baronul de Hohenhausen a cercetat ruinele cetăţei şi a publicat o lucrare la 1775, dând şi planul. Cetatea era în 4 muchi. Laturile cele mai scurte erau cele dela miazăzi spre miază noapte (563 m.); cele dela apus spre resărit erau de 623 m. Zidurile au fost groase dela 2—21/» m. Erau di’ntr’un miez de pietre neregulate legate cu tencuială aşa de tare ca şi piatra. Acest miez se afla învelit cu pietre tăiat regulat şi pe di’n-lăuntru şi pe di’nafară. Zidul se poate vedea mai bine pe partea de resărit. In jurul zidului, afară poate de partea apusană, unde nu era nevoie.se află un şanţ lat de 80 la 40 de metri. Partea câmpiei unde era Sarmisegetuza se pleca pe deoparte încet dela miazăzi spre miazănoapte. Apoi cetatea fiind zidită de-o parte şi de alta a riuşorului Clopotiva, locul se plecă spre acesta, covăţindu-se. La 170 de paşi spre miazănoapte de zidul cetăţei sunt ruinolo unui amfiteatru (1). Pri’ntre amfiteatru şi cetate trecea un drum, cărui îi zic şi acum «drumul lui Traian». Spre miazăzi-apus, pe culmea dealului lui Dănilă sunt remăşiţi de zidăria romană. In linie cu colţul de rniazăzi-resărit, cam la 100 de paşi, se află o măgură înnaltă şi între aceasta şi cetate, nişte izvoare bogate de apă. D-l Teoliari Antonescu se slujeşte, pe lângă înseşi ruinele de astăzi, de lucrările a doi învăţaţi nemţi, Cichorius şi Pe-tersen, cari au căutat să învie cetatea după icoanele numeroase ce se văd pe columna lui Traian din Roma, columnă sau stâlp înnălţat spre a preamări înfrângerea lui Decebal şi cucerirea Daciei. Dâin aci planul Sarmisegetuzei aşa cum crede d-l Teohari Antonescu c’a fost. Laturea de resărit începe în colţul de miazăzi-resărit (a), unul din locurile cele mai înnalte ale cetăţei. In b e o poartă, la c e altă poartă. La ci este colţul dela iniazănoapte-resărit. (1) Amfiteatrul era o împrejmuire rotundă sau lungăreaţă, cu trepte în jurul ei. Aci se luptau oamenii şi fiarele, se întreceau carele, etc. www.dacoramamca.ro ALBINA 1059 Aci e un deal pe care se urcă zidul, pe muchea dealului e poarta e. De aci zidul se coboară pe clina dealului păn’ la /, unde riuşorul Clopotiva eşea din cetate. De acolea se în-nalţă pe un părete de stâncă până la colţul de miazănoapte-apus. Ca să nu poată pătrunde duşmanul prin albia riului, locul de eşire l-au întărit cu ridicături de pământ, cu gard de şarampoi, la stânga, şi în lăuntru cu zid de piatră şi turnuri, la dreapta. Laturea apuseană începe la h, unde e foarte Planul Sarmisegefuzei reconstituite. nalt locul. De-aci locul se pleacă mereu spre miazănoapte1 iar zidul îl urmează. In dreptul porţii l e o vâlcea adâncă pe care o apără încovăetura zidului. De acolo locul mergei înnălţându-se păn la poarta »?, unde e un turn cu trei caturi. Aci e o stâncă uriaşe, pe care se reazimă o parte din zidul dela miazănoapte. In h, în l şi în j au fost porţi. Laturea de miazăzi, cea mai lungă, leagă colţul a cu i, cobo-rându se în valea riului şi apoi urcându-se. Intrarea riului în cetate o vedem apărată nu numai prin turnuri, dar şi prin o întăritură sau cetăţuie lipită lângă zid. Pe aci era şi ocul de intrare în cetate. www.dacoramamca.ro 1060 ALBINA Zidul trebuie să fl fbst gros de 2 1/i—S m., cum se vede-după bucata remasă la resărit şi care o fl de pe vremea Dacilor. Innălţimea trebuie să fl fost cel puţin de 10 —12 m., căci tot aşa de ’nalte sunt alejcetăţuiei Colţea din apropiere şi despre care o să mai vorbim. Acest zid se înnălţâ pe-o ridicătură meşteşugită de pământ (1 V2—2 m.,) Şanţul eră adânc de cel puţin 5 m. şi lat de 30 m.; ba pe laturea de miazăzi, unde primejdia eră mai mare, chiar de 40 m. Zidurile erau întărite cu turnuri, mai ales la intrarea şi la eşirea riului (/, u la miazăzi: u şi g la cetăţuea lipită de zid, f şi BADEA MĂCELARUL. — Poveste — odată, în vremea de demult— foarte demult—, â un om foarte bogat, dar zgârcit din cale afară, iul ăsta n’avea copii şi numai singur cu soţia lui bucurau de toate prinoasele cu care bunul Dumnezeu îi dăruise. Din tinereţea lor, agonisiră foarte mulţi bani, c'abia să-i fi luat două perechi de desagi. Ce se gândi omul nostru într’o zi?— şi zise către soţia sa: —«Fă femee, eu o să mă duc, să ascund unde-va banii ăştia să nu ne pomenim într’o noapte cu niscai făcători de iele şi să ne pună mâna pe alergătura şi strângătura noastră din tinereţe. — Că bine zici, măi omule, zise femeea, e bine zis; să te asiguri de vreme rea». Astfel, moşul nostru, a douazi de dimineaţă, pleacă să-şi găsească loc unde să ascundă comoara. Găsi un copac gros şi găunos şi acolo hotărî să ascundă comoara Luă banii şi făcu o scobitură jn coastele copacului, îi ascunse acolo şi puse capacul la loc, ca să nu se cunoască şi plecă acasă cu inima plină că ş’a asigurat averea. Din când în când omul se mai duceâ pe la copacul cu comoara, să vadă dacă stă bine şi să-şi mai pună şi alţi bani, ce-i strângea. Dela un cârd de vreme, de câte ori se duceâ omul nostru pe la comoară, o păsărică veneâ şi se puneâ în copacul cu comoara şi cântă astfel : «Cine strânge nu mănâncă ! Cine strânge nu mănâncă !». Omul nostru câte odată se năcăjiâ şi svârleâ cu ciomagul după ea, dar păsărică zbură www.dacaramanica.ro 1064 ALBINA şi venea de se punea pe copac şi îşi începeâ din nou cântecul. Intr’o zi, omul nostru spuse şi nevestei de astă întâmplare: —N’auzi tu, fa nevastă, de câteori mă duc pe la copacul cu comoara, dela un timp încoace, îmi tot cântă o păsărea pe creanga copacului, astfel: «Cine strânge nu mănâncă 1 Cine strânge nu mănâncă !» Ce o mai fi şi istoria asta? 1 — «De, mă omule, zise nevasta, Dumnezeu mai ştie, ce o fi şi asta ! . . . Ia să zici şi tu, când ăi mai auzi-o cântând astfel: — Dar cine mănâncă?—să vezi, ce răspunde!» A aouazi, omul nostru se duse iar pe la comoară să vază ce mai este. Păsărică năsdrăvană, veni, se puse pe copac şi îşi începu cântecul : «Cine strânge nu mănâncă 1 . .» — «Dar cine mănâncă?» întrebă omul. Ca o minune..-păsărică îi răspunse: «Badea Măcelarul mănâncă 1». Omul rămase mirat de acest răspuns şi merse de spuse şi nevestei cele auzite din gura acelei păsărele năsdrăvane. Când se mai duse omul nostru, peste câteva zile să-şi vază comoara, nu mai găsi nimic. Ce se întâmplase ? gârla ce trecea prin apropiere de copacul aceia, venise mare şi surpase mai mulţi copaci şi surpase şi pe cel cu comoara, ducându-i la vale cine ştie unde. Trist şi mâhnit, până în suflet, omul nostru veni a-casă şi spuse şi nevestei cele întâmplate. Tocmai atunci îşi lămuriră ei că păsărică aceea fost trimisă dela Dumnezeu. Atunci dar îşi luă ciomagul şi traista cu merinde de drum şi plecă la vale pe albia gârlei, să vadă nu s’o fi oprit undeva copacul cu comoara. După cele trei zile, îl găsi în nişte prunduri, aruncat de apă; merse la el, dar bagă de seamă că partea cu banii, lipsea. întrebă pe nişte oameni, ce erau pe acolo, dacă a văzut cine a tăiat din copacul acela şi oamenii). îi spuseră că Badea Măcelarul a tăiat. Ii arătară unde locuiâ şi omul nostru merse acasă la Badea Măcelarul. Badea Măcelarul îl primi cu voe bună şi mărturisi că în adevăr el a tăiat din copac şi a găsit acolo înăuntru banii de care îl întreabă străinul călător. Acesta, om drept la Dumnezeu şi cu frică, cum află că banii erau ai lui, vru să-i dea înapoi. De o cam dată, omul nostru nu vroi să primească banii şi îi istorisi dela început toată tărăşania copacului cu comoara şi cu păsărică cea năsdrăvană, care i-a spus că banii o să-i mănânce Badea Măcelarul. www.dacoroinaiiica.ro ALBINA 1065 Acum, urmă străinul, am voit să aflu ce e cu minunea asta; sunt încredinţat că aşa a voit Dumnezeu şi ţi-i las sâ-i mănânci sănătos». Badea Măcelarul nu voi cu nici un chip să oprească banii şi după ce îi puse în două perechi de desagi, îi aşeză pe un măgar şi îi dete streinului să-i ducă acasă. 'Omul nostru, văzând că Badea Măcelarul nu voeşte cu nici un preţ să oprească banii, îşi luă rămas bun şi mulţumindu i de bunătate plecă cu banii spre casă. Pe drum, obosit de picioare, voi să se mai odihnească puţin şi trase la umbra unui tufan. Lăsă măgarul să mai pască şi el se dete puţin într’o rână. Tocmai aci, firul vieţii lui îşi depănă sfârşitul şi omul nostru îşi luă rămas bun din lume şi dela comoara lui iubită şi trecu în lumea cea de veci. Măgarul, rămas singur, o luă rasna prin pădure cu desagii cu banii în spinare. Tot ducându-se şi învârtindu-se bietul măgar cu sarcina în spinare, îl întâlniră nişte ciobani cu oile. Ciobanii ăştia se duceau să vânză mieii, la tăere, lui Badea Măcelarul. Spre seară, ajunseră la el, vândurâ mieii şi fiind noapte, rămaseră până a douazi. Ciobanii luară cu ei şi măgarul acela cu banii, dar nu căutară în desagi, crezând că o să fie niscai merinde şi gândind că e răsnit dela vre-o turmă streină de oi. Badea Măcelarul recunoscu măgarul, care îl dăduse cu banii străinului. Atunci văzu el că bani ăştia sunt ursiţi să-i mănânce el şi îi luă; apoi umplîi desagii ciobanilor cu merinde, îi legă la loc şi îi puse pe măgar. Dimineaţa, ciobanii îşi luară rămas bun: mulţumiră lui Badea Măcelarul pentru găzduire şi plecară fără să bage de-seamăşi astfel Badea Mâcelărul rămase cu banii, pe cum prezisese păsărică năsdrăvană. Marin /. Popescu Ricman. Băbiciu Romana*/. Bănci Populare. In aceste timpuri de restrişte, locuitorii satului Ariciu, com Gulianca, judeţul Râm.-Sărat nu numai câ au fost cei mai liniştiţi, dar, ascultători sfatului dat de învăţător şi de Preotul Ionescu, au înfiinţat banca populară «înflorirea» cu 33 membri. Actele au fost autentificate de judecătoria Balta-Alba şi publicate in Monitorul Oficial No. 16. www.dacaromamca.ro 1066 ALBINA IP ăd-T-icliii t>oilor. La boi se întâlnesc trei feluri de păduchi: Unii se găsesc, mai cu osebire în părul dintre rădăcina coanelor şi moţ etc., pe aci prîn ceafă şi marginea de sus a gâtului. Alţii se pot răspândi peste tot corpul. Către primăvară, cam pe la sfârşitul lui Fevruarie, vita păduchioasă se înfăţişează cam astfel: slabă, fără vlagă în privirea ei, pare că abia, se ţine pe picioare ; părul lung, murdar, fără nici un lustru, plin de baligă de la pulpe şi părţile de jos ale picioarelor; pe ici pe colea, pe la gât, pe latura coastelor, etc., părul e căzut, iar pielea se arată îngroşată, plină de mătreaţă. Mătreaţa se află pe tot corpul; părul e plin de lindini. Viţeii păduchioşi sufer de cele mai multe ori şi de pecingini. Vita bolnavă n’are linişte, Rău îngrijită, rău hrănită şi rău curăţită, o tortură şi o sug neîncetat parazitele din care cauză se linge mereu cu limba, se scarpină cu coarnele, se hârjie de toate corpurile din prejur. Păduche de bou (zis în ştiinţă triehoclectes scalaris), de 20 de ori mai mare decât în natură. In tratamentul păduchilor la vitele bovine trebuie să băgăm de seamă să 'nu le otrăvim, ştiind că ele se ling. De aceea nu trebuie a ne sluji de medicamente tari, iritante, nici de acelea care conţine argint viu. Fricţiuni cu corpuri grase sau o spălătură bună cu apă cu creolină sau cu apă sulfuroasă, vindecă repede animalul, avându-se în acelaşi timp grije de curăţenie şi îngrijirea traiului lui. Orice tratament ce s’ar face, fie ia cal fie la bou, trebuie repetat după 8 zile pentru a ucide şi tinerii păduchi ce es din lindini. Irimia Popescn 1 " * Medic Yeterinăr. 911110 i-r f'*; ^ o}- ' r-f » ’ * . ^ ’ —-------—'— www.dacoromamca.ro ALBINA 1067 Puqjşaşii diq bâlciuri. ici un loc şi nici un prilej nu e mai potrivit pentru exerciţiile pungaşilor ca bâlciurile. Aceştia se perfecţionează din zi în zi; de aceea, sătenii mai ales, cari merg la bâlciuri, trebuie să bage bine de seamă ca să nu fie traşi pe storă. Cu deosebire, cu jocul de cărţi izbutesc ei să tragă pe sfoară pe cei nebăgători de seamă. De obiceiu, când în vre-o baracă ce serveşte de cârciumă, se adună mai mulţi, unul din aceşti musafiri scoate un pachet de cărţi de joc şi se face a căuta unul" sau mai mulţi jucători. îndată es din mulţime doi trei cari se prezentă. Se aşează cu toţi la joc. Cei doi sau trei câştigă, câştigă mereu spre marea mirare a celor de faţă grămădiţi în jurul lor. Fiecare se gândeşte cam aşa: Mă, ce prost e ăsta 1 Vine singur cu cărţile şi se dă gâscă de jumulit în mâna streinilor. încet încet câte un sătean sau orăşean mai slab de îngeri, ia locul unuia sau altuia din jucători şi partida urmează. Norocul se întoarce şi cel cu cărţile încasează mereu până se scoală şi zice glumind: Văd că n’aveţi noroc azi, nu vreau să vă iau prea mulţi bani . . . Şi pleacă. Cine l-ar urmări, ar vedeâ că se duce la un loc ştiut şi se întâlneşte cu cei doi sau trei jucători dintâiu şi petrec împreună. Aceia erau învoiţi cu dânsul ca să câştige şi să ia ochii celor dimprejur. Cărţile erau măsluite. Şi câte alte meşteşuguri n’au pungaşii din bâlciuri ! Feriţi-vă de ei ! Moş tteagu. Un oraş unde nu se scoate pălăria. In oraşul Şrudin din Boemia, a fost la începutul iernii trecute o groaznică epidemie de influenţă. Văzând aceasta, consiliul municipal a hotărât după sfatul medicilor, să recomande locuitorilor să nu mai scoată pălăria când se întâlnesc pe stradă, dela 1 Noemvrie, până la 1 Aprilie. www.dacoramamca.io 1068 ALBINA Starea agricolă a României ia /inele lunei 3unie 1907 st. n. Ploile din ultimele zile ale lunei Maiu şi dela începutul lui Iunie, au schimbat mult în bine starea agricolă care la sfârşitul lunei precedente era foarte îngrijitoare. Pretutindeni şi cu deosebire în Moldova, unde ploile au fost mai dese, semănăturile, fâneţele şi păşunele s’au înviorat şi s’au dezvoltat mai bine în această lună. Grâul de toamnă, deşi cam mic în paiu şi rar, a făcut spic mare şi frumos, el a înflorit la începutul lunei şi a legat în con-diţiuni’ foarte bune. Tot asemeni secara şi orzul de toamnă. în părţile de câmpie şi în Dobrogea, semănăturile de toamnă s’au copt repede şi în cele mai bune condiţiuni în a doua jumătate a lunei când timpul a fost frumos, uscat şi foarte călduros. La sfârşitul lunei secara, orzul şi chiar grâul ajunseseră la maturitate Şi începuseră a se seceră. Semănăturile de primăvară, ca orzul, ovăzul, porumbul, meiul, păringul, sorgul şi alte plante de nutreţ care încă nu răsărisera sau începuseră a se usca, au revenit şi s’au dezvoltat cu vigoare, crescând mult şi dându-le fraţi noi.jOrzul şi cu deosebire ovăzul s’au mai îndesit şi au înspicat. In definitiv starea cerealelor în urma ploilor, foarte bine făcătoare, s’a îmbunătăţit mult pretutindeni. Semănăturile de porumb, suspendate în luna precedentă din secetei, s’bu continuat cu cea mai mare activitate până pela 20 ale lunei Iunie. Deşi foarte târziu, ele s’au făcut încondi-ţiuni mulţumitoare. Porumburile semănate sau răsărite înnain-te de înc eperea secetei din Maiu sau chiar în cursul acelei perioade, s’au dezvoltat repede şi foarte mult în luna următoare, până la jumătatea căreia ele se prăşiseră în cele mai multe părţi. In ultima jumătate a lunei Iunie s’au răriţat şi muşuroit porumburile semănate timpuriu şi acele mai înaintate în vegetaţiune, cărora, la sfârşitul lunei le dăduse spicul şi chiar, mătasea. S’au dezvoltat şi s’au muşuroit sfeclele de zahăr, cele de nutreţ, cartofii şi alte plante prăşitoare. •Rapiţa pe unde a fost — slabă şi puţină — s’a secerat în prima jumătate a lunei; recoltatul ei nu s’a făcut în condiţiuni favorabile din cauza timpului ploios. Fâneţele naturale ca şi cele artificiale s’au îmbunătăţit mult; ele s’au dezvoltat repede după ploile din această lună. Către sfârşitul lunei în multe părţi s’a început cositul lor. Lucernele şi chiar fâneţele care se cosiseră înaintea ploilor, acuma sunt aproape de a doua coasă. Păşunele şi izlazurile s’au îndreptat binişor în cea mai mare parte a ţărei, vitele găsesc cu ce se hrăni îndeajuns. Din cauza secetei şi a căldurilor dela sfârşitul lunci iarba începuse a se usca din nou cu deosebire în părţile undo au căzut mai puţine ploi. Arborii, arbuştii şi pomii roditori au progresat mult şi sunt destul de viguroşi. In livezile şi pădurile a căror frunză fusese distrusă de omizi, ea a dat din nou. Fructele cari s’au copt până în prezent sunt în abondenţă; cu toate acestea în unele regiuni ele nu s’au făcut de loc. www.dacaromamca.ro ALBINA 1069 Viţa de vie a legat pretutindeni destul de bine, mai ales în podgoriile plantate din nou şi bine întreţinute. Prin unele părţi a început să apară mana. Vitele s’au îndreptat având cu ce se hrăni, însă în mai multe părţi ele suferă de febra aftoasă. In definitiv, dacă seceta din luna precedentă produsese cerealelor şi fâneţelor o pardere foarte însemnată, ploile căzute în Iunie au îmbunătăţit foarte mult această stare. In Moldova şi în părţile unde ploile au fost mai abundante şi au căzut mai de timpuriu, se speră a se obţine mai mult de jumătate ca în anii cei buni. Producţiunea cerealelor, de şi nu va fi decât mijlocie, iar în unele părţi din regiunea de câmpie chiar mică de tot, în schimb va fi de o calitate foarte bună. Starea porumburilor timpurii este destul de mulţumitoare şi pe alocuri chiar foarte bună. Porumburile târzii un pot progresă din cauza secetei din ultima decadă; ele începuseră chiar a suferi din această cauză şi a căldurilor simţitoare. 1. St. Murat Directorul Institutului Meteorologic. SCRINUL ÎN TIMPURIL f MODZRNZ. Severinul a fost în multe rânduri distrus şi din nou reînfiinţat. Noul oraş Severin s’a fondat în 1S83 după un plan anume întocmit, parcelându-se locurile, numerotându-se şi fixându-se numărul stânjenilor fie-cărui loc, făcându-se uliţele drepte şi pieţe publice în formă dreptunghiulare, aşa că Severinul este unul din oraşele cele mai regulate din ţeară, care şi merită a fi vizitat. In centrul oraşului este un parc foarte frumos în faţa palatului municipal, care de asemenea este o clădire dintre cele mai frumoase. In spatele său se află o hală, din nou construită după toate cerinţele higienei moderne. Pe marginea Dunării pe un loc înalt care domină valea Dunărei este grădina publică, care are o vedere pe Dunăre din cele mai încântătoare. Bulevardul pe marginea Dunărei dela un cap până la celălalt a oraşului spre gară, cu o alee de 3 rânduri de castani, este podoaba oraşului. Liceul Trajan cu o grădină botanică din cele mai complect asortate, în care se află o colecţie remarcabilă de trandafiri, cum rareori se vede în vre-o grădină botanică, şi cu vedere pe Dunăre din cele mai pitoreşti. www.dacaromamca.ro biceul „Traian44 din 1 urnu Severin, 1072 ALBIXA Un şantier de construcţiuni navale pe marginea Dunării, unde se construesc vapoare, şlepuri, poduri şi pontoane şi orice lucruri atingătoare de navigaţie, înzestrat cu maşinele cele mai perfecţionate, puse în mişcare de motoare mari, având şi lumină electrică, poate că rivalizeze cu ori-care şantier. Portul oraşului este înzestrat cu un cheiu sistematic şi cu o şosea paralelă dealungul Dunării dela cheiu şi până la depoul de cărbuni al vapoarelor, şi care se va prelungi până la ocoalele de râmători. Şcolile publice primare sunt din nou construite după modelul cel mai nou. Mai e un abator pe marginea Dunării. Două cazărmi: una de infanterie, care s a făcut de curând, a doua de Roşiori, situată în partea opusă a oraşului pe un deal, sunt construite după cerinţele cele mai moderne. O cazarmă de pompieri şi un observator pentru incendiu. Peste curând se va face pavarea cu asfalt a stradelor din piaţa Tudor Vladimirescu precum şi a bulevardului care în parte s’a şi canalizat. In apropiere de Severin sunt ocoalele de râmători construite după modelele cele mai perfecte din Europa. Se studiază şi alimentarea oraşului cu apă potabilă din prejurul oraşului şi în curând Severinul va deveril unul din oraşele cele mai frumoase ale ţerii. (7. Băicoianu. -cr>- Un apel al Primăriei Primăria Capitalei a adresat următorul apel către persoanele caritabile : Căldurile mari în timpul verei silesc o mare parte din populaţia Capitalei să părăsească oraşul. Primăria, dorind ca şi copiii săraci şi debili, cari după avizul medicilor ar avea absolută nevoe de îngrijiri, să poată petrece o lună într’o regiune sănătoasă, a luat de mai mulţi ani. hotărârea de a trimite colonii şcolare la staţiuni climaterice sau balneare din ţară. Primăria neavând însă disponibilă de cât o sumă redusă, face un călduros apel la toţi cetăţenii caritabili şi cu mijloace pentru a o ajută în această operă. £=>r www.dacoromamca.ro ALBINA 1073 Magazinele de consum. In multe sate din ţara noastră s’au înfiinţat magazine de consum. Sătenii constituiţi în societate îşi fac prăvălia lor, cumpără lucruri mai bune şi mai eftene şi folosesc şi ca cumpărători şi ca negustori. Un mijloc întrebuinţat pentru prosperarea acestor tovărăşii, sunt şi mărcile de economie. O parte din câştigul net se împarte între membri, potrivit cu cumpărăturile făcute, iar constatarea acestor cumpărături se face prin aşa zisele mărci de economie. Sunt mărci de câte 10 bani, 50 bani şi un leu. De pildă, când un membru cumpără marfă de 1 leu şi 50 bani, vânzătorul îi dă gratuit o marcă de 1 leu şi una de 50 bani, pentru a şi le lipi în carnetul pe care membrul cumpărător şi l-a cumpărat de mai nainte pe un preţ cât se poate de scăzut. La sfârşitul anului, se adună valoarea mărcilor din carnet, la care se va socoti prima de consumaţiune ce i se cuvine membrului. « Casa centrală a Băncilor populare a luat măsuri de a tipări anume mărci şi a le împărţi la toate societăţile de economie, după cerere. îndemnăm pe cititorii noştri cari sunt amestecaţi în asemenea întreprinderi să caute a se folosi de aceste bune măsuri ale Casei centrale. Rogulele amănunţite sunt publicate în «Curierul băncilor populare» No. pe Aprilie 1907. ——=>Î>$>#KÎ<=»------- Inspecţia şcolară dela Buftea. In ziua de 20 Iunie a. c., şcoalele din Buftea au fost isnpectate de d-1 Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice, Spiru C. Haret, fiind însoţit de d-nii Mihail Popescu, administratorul Casei Şcoalelor, Inspectorul Gh. Hazu al şcoalelor de meserii, I. Gliiaţâ, revizor şcolar de Ilfov şi de d-1 I. N. Dorobanţu, prefect al judeţului Ilfov. Au mers direct la şcoala elementară de meserii din Buftea «Barbu Al. Ştirbey. Aci d-1 Ministru a vizitat atelierele de fierărie şi lemnărie, sala de clasă, dormitoarele, stupii dirigintelui şi cancelaria. In sala de clasă, d-1 Ministru a văzut, pe lângă lucrările expuse de şcoala .de meserii (unelte de fier şi lemn, seminţe), şi lucrările manuale expuse de d-ra E. Marta, maestra de croitorie din satul Flămânzeni. Dela şcoala de meserii d-1 Miniştrii şi cu toţi cei de mai sus au trecut alături, la şcoala primară, unde dirigintele Ştefan Georgescu chemase pe elevii corişti. Aci mai erau învăţătoarele: Sultana Şt. Teodo-rescu dela postul II, Zoe Segârceanu şi Eliza Georgescu, învăţătoare în satele Flămânzeni şi Buciumeni. Corul şcoalei, sub conducerea dirigintelui, a executat mai multe bucăţi pe 3 voci. După aceasta vizitează amănunţit sala de expoziţie cp lucrul manual, atât al fetelor cât şi al băeţilor şi grădina şcolară cu legume, pomi şi flori. De aci d-1 Ministru a mers la Primărie şi în urmă Ia grădina şcoalei de meserii, ce e lângă şcoală, unde i s’au dat toate desluşirile cerute. cu privire la cultura sistematică a zarzavaturilor şi felul de irigaţie întrebuinţat, atât de d-1 Inspector Hazu, cât şi de dirigintele şcoa-ei, Gh. Simionescu. www.dacaromamca.ro 1074 ALBINA Peste tot d-1 Ministru a rămas mulţumit de ordinea şi stăruinţa ce se depune în şcoala de meserii, opera d-sale, creată pentru binele neamului nostru. Bufteanu. Statististica agricolă a anlnui curent. Din statistica făcută de Ministerul Domenilor extragem datele următoare : Grâul a fost semănat pe o întindere de 1.929.696 hectare; din acestea au fost distruse complect 10.207 hect. Stricăciunile au lost pricinuite de şoareci, insecte, îngheţ, năbuşală, inundan-ţii şi secetă. Din suprafaţa distrusă cu desăvârşire s’au întors şi semănat cu plante ca ovăz, porumb, mei, etc. 239 873 ht., prin urmare în acest an agricol, cultura grâului nu va putea ocupa o suprafaţă mai mare de 1.600.000 ht. In privinţa perspectivei recoltelor grâul se prezintă bine în 38 comune, unde nu se notează nici o pierdere; mijlocie în 842 comune, cu pierderi de 10—50 la sută, şi rău în 1858 comune, cu pierderi de 40—90 la sută. Deci starea generală este sub-mijlocie. Pioile din urmă au contribuit de sigur la am’iora-rea acestei situaţii, astfel că eslimaţia ar fi de 10 hectolitri la hectar. Rapiţa cultivată pe 41 147 ht., 30.528 ht., distruse cu desăvârşire. Situaţia rapiţei se prezintă mijlocie, căci avem 7 comune cu stare bună, 90 mijlocii şi 79 rea. Orzul e perdut în proporţie de 68 la sută din întinderea cultnrală. Ovăzul se prezintă satisfăcător. Ploile au ameliorat foarte mult această plantă. Estimaţia recoltei este bună. Porumbul s’a cultivat pe o întindere tot atât de mare ca în anul precedent. Starea porumbului se arată jbună în 1221 comune adică jumătate din numărul total al comunelor. In urma ploilor s’au mai tăcut semănături de porumb până la 5 Iunie c. Viile prezintă o situaţie mai mult mijlocie. In 530 comune sunt bune; în 545 mijlocii şi în 354 rele. Gerul de astă iarnă le-a produs multe stricăciuni. Fâneţele promit a da o recoltă bună. Păşunele au suferit ceva mai mult, dar nici ele nu prezintă o rea stare generală. rvvwvwvvw w w * w w v w * v v * — Acela care ştie mai mult e mai mâhnit de pierderea timpului. www.dacaromamca.ro ALBINA 1075 O serbare. In ziua de 8 Maiu a. c., s’a făcut o frumoasă sărbătoare în comuna Vâdenii-Gorj. S’a oficiat întâiu serviciul divin, la biserica parohială din Vădeni, cea reparată şi înzestrată de d-na Pleniceanu, faţă fiind autoritatea comunală, institutorii cu elevii şcoalei şi un mare număr de săteni. Serviciul s’a oficiat de Protoereul judeţului, Economul Stavrofor Ştefan Ni-colăescu, însoţit de întreg clerul din T.-Jiu şi de Pr. Gh. Ciocănescu, parohul din Vădeni. După oficierea Tedeumului, Părintele Protoereu a rostit o cuvântare şi apoi a înmânat d-nei Maria D. Pleniceanu, medalia Răsplata muncii pentru biserică» clasa I, pe care M. S. Regele a binevoit a i-o conferi. A răspuns d-na Maria D. Pleniceanu, mulţumind şi declarând că şi pe viitor gândul său este în a desăvârşi operele începute, dând tot prisosul său, pentru acte filantropice. Să dea Dumnezeu, ca pilda d-nei Măriei D. Pleniceanu, să fie urmată de cât mai mulţi, spre întărirea bisericei şi patriei noastre. Azistent. -îriSŞri'O- Păreri şi propuneri. D. G. Mândru, institutor în Căpoteşti, Putna, ne scrie ca buna dispoziţie stabilită de legea şi regulamentul de înfiinţare a «Casei de Economie» a statului, ca institutorii şi strângă micile e-conomii ale elevilor şi, după ce ele au ajuns suma de un leu, să le verse la casa de iconomie întâmpină multe greutăţi: a) Capitala judeţului e prea departe pentru majoritatea comunelor din judeţ şi sătenii nu prea dau aşa uşor bani, când ştiu că se duc departe. b) învăţătorul nu poate să umble pe drumuri pentru 2—3 lei strânşi pentru casa de iconomie. Astfel banii stau strânşi fără să fructifice. c) Mulţi elevi au depus câte 4—5 lei şi după ce au absolvit cursurile’ şcoalei, au întrerupt depunerea şi nici nu s’au dus să-şi scoată economiile, sau au pierdut livretele. Propune deci ca aceste economii să se verse la banca din sat sub formă de depuneri. Elevii nu pot fi societari, fiind minori; pot însă să-şi depună economiile prin învăţătorul lor. După ce ei absolvesc cursul şcoalei, când au şi vrâsta de 14— 15 ani, pot să câştige chiar cu braţele lor bani, pe cari îi vor pune la banca din sat, care le eliberează livrete în regulă. Când elevii vor ajunge majori, se vor înscrie ca societari cu un capital oarecare, iar capitalul strâns prin depuneri, se va consideră ca prima miză a capitalului subscris. IP1 APEL, Dirigintele şcolii din comuna Scundu, jud. Vâlcea, roagă călduros şi cu insistenţă pe d-nii librari şi persoane caritabile şi autorităţi culturale a.vemî în ajutorul ’ bibliotecii acelei şcolii cu cărţi folositoare şi necesare cultivării'săteanului. www.dacoromanica.ro 1076 ALBINA Cronica Săptămânii. Oin ţară. = A. S. R. Principele Ferdinand a fost zilele trecute Ia Târgovişţe, unde a prezidat comisiunea de examen la şcoala specială de cavalerie. = A. S. R. Principesa Maria a vizitat oraşul Buzeu. = La 24 Iunie s’a deschis expoziţia şcoalei de menaj a Primăriei