Anul X No. 38 17 Iunie 1907 POPULARA REVISTA Apare în fiecare "Duminecă COMITETUL DE REDACŢIE P. Gârboviceanu A P. Dulfu V. S. Moga G. Coşbuc N. Nicolaescu G-1P.V. Năsturel Gr. Teodossiu Gh. Adamesou I. I. Otescu Redacţia si A.1 miaWtWW.daCOrOffiaaiCa.ro NO 9 - Bucureşti J'foua farfumerie şi Droguerie Medicinală T6MA BftĂTULESeU Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti. Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pontezi de quinquina parfumate. Capilarine, col-croam de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentiu fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, so-luţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de cauciucărle şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare.pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc-. La cerere, expediază în orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi ou preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. 52—33 www.dacoromamca.ro Anol X. No. 38. 17 Iunie 1907. Albina Revistă Enciclopedică populară Abonamentul In ţ«r& pe an I*ei 5 I Abonamentul în strâln. pe an lei • * » ^ 6 luni > 3 | Un număr.................15 bam Pentru anuneluri 1 leu linia. Mioa publicitate, 5 bani cuvântul. Manuscriptele nepublioate se ard. SUMARUL: Enciclica Sf. Sinod despre sărbători. — P. Dulfu, Povestea Privighetoarei (poezie). — St. N., Bacăul, Trotuşul şi Ajudul. — M. D. Popescu, Creşterea gândacilor de mătase. — Irimia Popescu, Păduchii de veşminte. — Dela Corod, O excursiune folositoare. — Examenele cursului primar. — V. S. Moga, Cronica agricolă, economică şi comercială: Starea generală a lucrurilor şi producţiunii agricole ; Ploile şi recoltele; Starea producţiunii agricole în streinătate; Muncile agricole; Preţurile. —Familia regală la Cocioc.—Sim» Tescarlu, Sfaturi pentru pregătirea pâinii.—Cronica săptămânii.- Informaţiuni.— Mulţumire. Păreri şi propuneri: Teatrul la sate. Pagina glumeaţă: La un examen.—Păcală .şi Tândală.—Doctorul şi Bucătăreasa.—îndatoritor.—Precauţiunea lui Bepvescu. Sfaturi practice: Cum se ucid peştii —In privinţa câinilor turbaţi. i/ustrafiuni: Vedere'din Bacău.—Copii jucând o piesa pe un teatru pe pe Domeniile Coroanei.—Cuptor de pâine din comuna Gherghiţa. Eneielieă asupra sărbătorilor Sfântul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române către binecredincioşii creştini ortodoxi, mai ale săteni din păzilul de Dumnezeu Regat al României. Noi, din mila lui Dumnezeu smeriţii Arhierei membri ai Sfântului Sinod al Sfintei Biserici autocefale ortodoxe române, Vă lacem cunoscut, iubiţilor noştri fii duhovniceşti din această creştinească, a noastră patrie România, cele ce urmează: Datu-ni s’au de ştire cum că mulţi dintre voi, în loc de a urmă cuvântul Dumnezeescului Apostol Pavel, care zice: «Răscumpă raţi vremea că zilele rele sunt» adică în loc de a vă îndeletnici, fără preget, cu munca câmpului şi lucrul mâinelor, ca să vă puteţi câştigă cu cinste cele trebuincioase vieţei, mai ales după atâtea răutăţi şi păcate ce s’au săvârşit acum nu de mult în ţară, vă pierdeţi vremea în nelucrare sub cuvânt că e cutare sau cutare sărbătoare. Luaţi seama, iubiţilor, că vremea este scumpă; ea trece şi nu se mai întoarce şi odată perdută e perdută pentru totdeauna. De aceea multă pagubă sufletească şi materialnicâ îşi pricinuesc cei ce stau în nelucrare, nu zicem mai multe zile, nici o zi, ci chiar numai câteva ceasuri. La câţi muncitori de pământ nu li s’au întâmplat adesea per- www.dacaromamca.ro 1000 ALBINA deri mari pentru câteva ceasuri, ce le mai trebuiau ca să sfârşească munca şi nu le-au putut avea din pricina că s’au pornit îndelungate, ploi, secetă cu arşiţă. Şi dacă nelucrarea numai de câteva ceasuri poate aduce atâtea daune, dar când întrerupi zeci de zile întregi tocmai in temeiul ei, cu cât va fi mai covârşitoare dauna ? Astfel fac, iubiţilor, acei dintre voi cari pe lângă Sfânta Duminecă şi celelalte sărbători legiuite de biserică, ţin ca sărbători cu încetare dela lucru mai multe alte zile, ce sunt izvodiri ale vechilor închinători de idoli şi ca atare sunt lepădate şi osândite de Sfintele canoane, atât ele cât şi izvoditorii lor. Insă sărbătorile ce toţi creştini sunt datori a le serba sunt: Duminicele de peste an în care se cuprinde şi Dumineca Paştilor şi Dumineca Pogorârii Duhului Sfânt; Douăsprezece praznice împărăteşti ale Maicii Domnului şi ale Mântuitorului nostru lisus Hristos; Treisprezece sărbători întru cinstea sfinţilor pe care creştinătatea i-a cinstit, cu deosebire pentru virtuţile lor cele mari, precum Sf. Erarh Vasile, Sf. Ioan Botezătorul, St. Trei Erahi, Sf. Marele Mucenic Gheorghe, Sfinţi împăraţi Constantin şi Elena, Sf. Apostoli Petru şi Pavel, St. Prooroc Ilie, Cuvioasa Parascheva, Sf. Marele Mucenic Dimitrie, St. Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. Ierarh Nieolae. Pe lângă aceste sărbători pentru toţi creştinii, mai sunt unele sărbători locale, adică numai pentru creştinii din o localitate: ca hramurile bisericilor şi zilele sfinţilor ale căror Sf. Moaşte se află acolo. Toate aceste sărbători să le serbaţi prin odihnă de lucru greu al mâinilor şi prin îndeletniciri duhovniceşti, cum e a merge la biserică spre a face rugăciune, a ascultă cuvântul lui Dumnezeu, şi a vă împărtăşi cu Sfintele Taine; aducânduvă aminte cu mulţumire, de binefacerile primite dela Dumnezeu; iar acasă a vă îndeletnici cu citirea Sf. Scripturi şi a cărţilor folositoare de suflet şi pentru buna creştere a casnicilor voştri, a fi binefăcători către cei sărmani, a cercetă pe cei bolnavi, mai ales pre cei fără de ajutor şi alte lucrări pentru luminarea sufletească şi îmbunătăţirea năravurilor. Astfel să vă îndeletniciţi în sărbători, învăţând şi sfătuindu-vă pe sine-vă în psalmi şi în laude, şi în cântări duhovniceşti, ca gura să vi se umple de lauda lui Dumnezeu şi a binefăcătorilor voştri, inima să vi se umple de dragostea către părinţi, fii, fraţii şi către toţi oamenii, către păstori duhovniceşti, către dregători şi stăpânire şi către Prea înălţatul nostru Domn şi Rege Carol I, pe care Dumnezeu L’-au rânduit să cârmuiască ţara aceasta; mâinile să le întindeţi numai spre fapte potrivite cu poruncile lui Dumnezeu şi cu legile Ţârii, dând tuturor cele ce sunteţi datori: celui cu dajdia, dajdie, celui cu dijma, dijmă, celui cu cinstea, cinste, celui cu frica, frică; picioarele să le îndreptaţi numai pe calea păcei, mulţumind totdeauna pentru toate întru numele Domnului lisus Hristos, lui Dumnezeu şi Tatălui. V’am spus acestea, iubiţilor, ca să ştiţi ce sărbători trebue să www.dacoromanica.ro ALBINA 1001 ţineţi şi ce să laceţi în ele, că de nu veţi ţine şi nu veţi face aşâ, veţi fi fără desvinuire înaintea dreptului judecător precum zice Mântuitorul în Sfânta Evanghelie: «De n’aşi fi grăit lor, păcat n’ar aveâ, iar acum n’au îndreptare de păcatul lor». In cât pentru noi nădăjduim întru Domnul că cele ce scriem vouă şi le faceţi şi le veţi face. Dar pe lângă aceste sărbători, cari sunt vistierie de adevărată viaţă creştinească pentru creştini de toate stările şi de toată vârsta, bărbaţi şi femei, mulţi dintre voi fraţilor, au obiceiul de a ţineâ, precum am spus, şi alte sărbători, streine de predania sfintei noastre Biserici şi pline de eresuri păgâneşti. Dintre aceste aşâ zise sărbători amintim acifMarţile şi Joile după Paşti, Rusaliile, Foca, Iii3 Pălie, Pintilie călătorul, Răpotinul, Drăgaica, Paparuda, Circovii, Filipiii, Vinerea ş. a., care toate sunt ’ amăgiri copilăreşti şi rătăciri păgâneşti. In adevăr, este lucru copilăresc a socoti bunăoară că e bine a serbâ, Joile după Paşti, pentru ferirea holdelor de grindină, sau că e bine a serbâ pe Ilie Pălie, pentru a nu se păli grânele, sau că serbarea lui Foca este apărătoarea de foc, iar a lui Filip de fiare sălbatice, sau că a nu lucră Vinerea e bine pentru păstrarea sănătăţii şi a frumuseţei. De unde să aibă aceste zile asemenea putere? Ele, bunăoară Joia şi Vinerea, au numele dela nişte idoli păgâneşti şi ceeace credeau păgânii despre aceşti idoli, au apucat a crede creştinii despre zilele cari poartă numele lor. O, ce deşeartă credinţă! Aceasta se vede arătat din ■cuvintele Marelui Pavel Apostolul neamurilor, care învaţă că idolul nu este nimica în lume, deci şi zilele numite cu nume idoleşti n’au în ele nici o putere. Numai diavolul, tatăl minciunii, •dela început s’a slujit de idoli şi de tot ce s’a numit cu numele lor, ca nişte unelte, ca să depărteze pe oameni dela închinarea adevăratului Dumnezeu. Dar cu venirea Mântuitorului au răsărit lumii lumina cunoştinţei şi a adevăratei credinţe. De aceea creştinul în sfântul botez lepădându-se de satana, s’a lepădat şi de toate slujbele lui, adică şi de astfel de sărbători păgâneşti şi le-au blestemat. Aceasta se cuvine să tacă din nou, toţi cei ce ţin atare sărbători cu credinţă că le pot aduce un bine oarecare. Ele nu aduc vreun bine, ci aduc îndoită pagubă, adică şi sufletului pe care-1 închină diavolului, fâcându-1 astlel părtaş de aceiaşi osândă în focul cel veşnic — şi trupului, pentru că-şi perd vremea de geaba, -dându-se la lene, care-i maica sărăciei şi a toată răutatea. Părăsiţi dar, iubiţilor, un obiceiu deşert ca acesta şi atât de primejdios. Pentru ca să aveţi ploi la vreme, bună linişte văzduhului, înbelşugare la roade şi să fiţi feriţi de foc, de foamete şi de alte rele, năzuiţi la sfânta rugăciune, uniţi-vă în voinţă şi gândire cu sfinţii slujitori ai bisericii, care fac în toată vremea rugăciuni, nu lui Joe sau Venerei, ci adevăratului Dumnezeu, pentru bună liniştea văzduhului, pentru îmbelşugarea roadelor www.dacoramanica.ro 1002 ALRIN A pământului, pentru ca să se păzească toată ţara de foc, de loamete, de ciumă şi de orice primejdie. Nu mai stăruiţi în (leşărtăciunea minţii voastre, ci nădăjduiţi întru Dumnezeul cel viu, care dă nouă cu îndestulare şi aerul şi apa şi lumina şi rodurile pământului şi cele patru timpuri ale anului adică : primăvara, vara, toamna şi iarna şi toate celelalte bunătăţi. Căci «Bun este Domnul tutulor» (Ps. 94, 24) şi către Dânsul iar nu către idoli a zis Proorocul David: «Deschizând tu mâna ta toate se vor umplea de bunătate, iar întorcându-ţi tu faţa, toate se vor turbură». Poruncim dar, celor ce ţineţi acele sărbători păgâneşti, şi vă rugăm întru numele Domnului nostru Isus Ilristos, că de acum înainte să nu mai ţineţi. Să eşiţi la lucru şi la lucrarea voastră în acele zile, de dimineaţa până seara. Iar de veţi mai serba nişte asemenea sărbători păgâneşti, să ştiţi că păgâni sunteţi şi lepădaţi de sfânta noastră lege. Să ştiţi că nu veţi mai primi dela Biserică sau dela preoţi nici botez, nici împărtăşanie, nici slujbe pentru voi sau pentru fiii voştri. Prinoasele vostre vor fi lepădate, rugele voastre întru blestem se vor întoarce, după cuvântul proorocului : «Jertfele voastre şi sărbătorile voastre urîciune sunt sufletului meu», zice Domnul. Insă de vă veţi părăsi de aceste drăceşti iscodiri, tot ce veţi face cu cuvântul sau cu lucrul, le veţi face toate întru numele Domnului Iisus carele este de-a dreapta lui Dumnezeu. El va mijloci pentru voi, precum pururea mijloceşte pentru noi toţi către Dumnezeu şi Tatăl ca să vă dea toate cele de trebuinţă, căci Lui singur se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui, şi Fiul şi Slântului Duh, acum şi pururea şi în veci vecilor amin. Dată în şedinţa SI. Sinod dela 16 Maiu, anul mântuirii 1907. în Bucureşti. f Iosif Mitropolit Primat, f Partlienie Mitropolit Moldovei şi Sucevei, f Atanasle al Râmnicului, y Diouisie ai Buzăului, f Con o n, Episcop Huşilor, f Gherasim, Episcop Argeşului. Cinicii al Unitarei de Jos. t Valerian Râmn cianul. t Cnlistrat Itârlâdeanu. + Mcletie Gălăţianu. •j- Nifon Plocştianu. f (’alist I. Itotoşeueanu. Sofrouie Craioveanu. t Melchisedek Piteşteanu. f Giienadie Bacăoanul. r VW VTVTV yy V ▼ vyvvfvvvv — Lenea e cucoană mare, care n’are de mâncare. www.dacoroinamca.ro ALBINA 1003 POVESTEA PRIVIGHETOAREI t==] I. A fost un împărat — când-va — Ş'aueă o fată, frâţioare, Aţa frumoasă... că la soare Puteai privi, la dânsa — ba. li şi mersese vestea ’n lume, Fecioarei, -- şi de dor mânaţi. Veneau s'o ceară... ce ’mpăraţi! Şi ce de prinţi cu falnic nume ! Ea, nici că se uită la ei. — — cVrei să ’mpleteşti cosi albe, fată?» - care face linia Constanţa-Alexandria (Egipt). Pretutindeni amfost însoţiţi de tânărul şi inimosul director al prefecturii d-1 Rădulescu, care nu ştia cum mai bine să ne mulţumească pe toţi. Seara, elevi şi profesori, am luat masa la un restaurant pe malul mării. Constanţa seara e o adevărată feerie. Cu stradele ei largi şi bine întreţinute, cu clădirile noi ce s’au ridicat în ultimul timp, iluminate cu electricitate, ea a căpătat înfăţişearea unui port europenesc, din care răsare vechea cetate Tom’is în care Ovidiu şi-a scris nemuritoarele sale Triste; iar în ziua când lucrările portului vor fi complect terminate Constanţa va deveni un port maritim de întâia mână. A douazi, Luni, la orele 7 dimineaţa, toţi escursionişti erau adunaţi în faţa statuiei lui Ovidiu, de unde după o mică gustare, am plecat să vizităm frumoasa catedrală cu atâta drăgălăşie pictată de maestrul Mirea. La orele 9, ne-am dus în port, unde d-1 Inginer diriginte Pâslă cu o mare bunăvoinţă a condus pe escursionişti prin toate atelierile unde se lucrează diversele piese ce servesc la construcţia portului, am vizitat silozurile ce sunt în construcţiune şi apoi depozitul unde se găsesc enorme cisterne pentru petroleu. Este imposibil de descris măreţia acestor lucrări, numai văzândule poţi să-ţi dai socoteală de însemnătatea lor. Mii de lucrători, în majoritate Români, lucrează cu chibzuială www.dacoromamca.ro ALBINA 1013 şi pricepere la cele mai artistice lucrări ce s’au făcut în ţara noastră. întreg personalul diriginte al portului este compus numai din ingineri Români în frunte cu d-1 Pâslă inginerul şef al lucrărilor. Pontoane plutitoare lucrează la aşezarea de uriaşe blocuri în fundul mării, iar scafandrierii cari aşează blocurile în fundul mării, în costumele lor bizare, par nişte enormi raci de mare ce apar şi dispar în adâncime. S’a făcut şi o plimbare cu vaporul în largul mării, după care ne-am întors cu toţii în oraş pentru a lua dejunul oferit de d-1 prefect Vârnav elevilor şi profesorilor, iar la orele 3 p. m. trenul s’a pns în mişcare, luând drumul spre Bucureşti, unde am sosit la orele 9y2 seara, ducând cu noi frumoasa amintire a două zile bine şi cu folos întrebuinţate. Examenele cursului primar. Pentru sfârşitul anului şcolar curgător, regulamentul şcoa-lelor primare s’a modificat în ce priveşte examenul. Primele trei clase nu vor mai avea examen. Promovarea elevilor se va face după notele obţinute în cursul anului. Cei ce au urmat clasa IV, vor da un examen de absolvire în faţa unei comisiuni compuse din institutorii şcolii şi notele obţinute la acest examen, vor decide de promovarea lor. --—ogc-frglfrsfrs- I ■- ■ Păreri şi propuneri- Multă discuţie s’a făcut în privinţa teatrului la sate, în privinţa căruia Administraţia Domeniilor Coroanei a luat cele d’întâiu măsuri şi a dat cele d’întâiu exemple. Noi ne-am spus părerea cu alte ocazii şi am susţinut că asemenea încercări tre-buesc încurajate şi desvoltate. Un amic al revistei noastre, care semnează cu pseudonimul Delamotru, ne trimite o interesantă comunicare despre activitatea extraşcolară a învăţătorului şi vorbeşte cu deosebire despre teatru. Nu caut să insist asupra tendinţei moralizatoare a teatrului în mijlocul poporului, căci distracţia plăcută ce el procură sătenilor şi ajutoarele ce se dau copiilor prin mijlocirea lui, sunt în deobşte cunoscute. Un lucru trebuie ştiut însă: dacă alcoolismul a făcut şi face atâtea victime printre ţărănime, aceasta provine în mare parte din cauză că ţăranul nu are alt mijloc de petrecere, nu-şi poate omorî vremea decât consumându-şi micul său avut pentru câteva pahare de alcool, care îi otrăveşte sângele şi îi i-a minţile. învăţătorul, prin teatru, încetul cu încetul poate distruge acele focare veninoase care de multe ori devin leagănul unor crime furioase. Şi e bine să se dea un avânt cât mai mare acestei instituţiuni populare, şi să nu pierdem un moment din vedere că ea corespunde cum www.dacaromamca.ro Copii jucând o piesă pe un teatru de pe Domeniile Coroanei. ALBINA 1015 nu se poate mai bine necesităţii de a mai înveseli şi îndrumă din ce în ce pe căi sănătoase pe marea mulţime, căria, afară de cârciuma satului, îi lipseşte orice alt mijloc de adunare frăţească şi educativă. Corespondentul nostru vorbeşte în special despre o reprezentaţie teatrală dată de copiii din Punghina, judeţul Mehedinţi, sub conducerea învăţătorului C. M. Georgescu. r-—=n=--------------------jr=-~—■ ■—) Cronica Acricolâ, Economică si Comercială I I ~ =11'——ir^= 'j Starea generală a lucrărilor şi a producfiunii agricole. In anul trecut la această dată, ne găseam în toiul secerei în toată ţara, iar agricultorii noştri îşi făceau fel de fel de socoteli cu privire la preţul grâului şi altor cereale, a căror recoltă, după cum se ştie, a trecut în multe localităţi din jară peste aşteptările noastre. In acest an la aceeaş dată, în adevăr secerea a început ici colea, dar socoteala cu privire la preţuri şi produsul grâului şi altor cereale, la hectar, nu se poate face cu siguranţă, căci nu se poate şti câtă recoltă se va dobândi la hectar, nici de ce calitato va fi grâul. In adevăr, în anul acesta producţiunea grâului la hectar fiind mai mică, din cauza secetei din luna Aprilie şi Maiu, atât la noi în ţară, cât şi în alte ţări producătoare de grâne, atât în Europa, cât şi în Statele-Unite Americane, preţul la grâu va trebui să se mărească, în raport cu producţiunea şi calitatea grânelor. Deci câştigul va trebui să fie mai mare pentru agricultorii noştri. Păcat numai că din acest câştig folosesc mai mult samsarii, cari au şi început să cutreere satele noastre, oferind preţuri pentru grâu nu tocmai bune. Totdeauna s’a atras atenţiunea agricultorilor noştri în această privinţă ca să nu se lase a fi amăgiţi de samsarii speculanţi, cari fără nici o greutate iau câştiguri mari dela agricultorii noştri. Dacă aceşti oameni de rea credinţă pot înşelă pe marele agricultor, atunci ce vom zice de micul agricultor ! Ar trebui să L,e dea ordin primarilor de prin comunele rurale ca astfel de oameni să nu fie îngăduiţi a se aşeză prin comune. Numai cu modul acesta agricultorii vor puteă folosi mai bine de câştigul muncei lor, şi îşi vor puteă da mai bine socoteala de adevăratul preţ ce pot prinde din vânzarea grâului, etc., mai cu seamă în acest an, când se ştie că aproape toată recolta de grâu era să fie prăpădită din cauza secetei, dacă ploi abundente n’ar fi căzut peste câmpiile ţărei nostre. 0 & www.dacoromamca.ro 101G ALBINA Ploile şi recoltele. Mulţămită dar ploilor, cari au început să cadă îndestul de mari, şi în unele părţi chiar însoţite de grindină, de pe la 12 Maiu şi până la sfârşitul lunei, precum şi ploilor ce au căzut pe la începutul acestei luni, atât recolta grâului, cât şi a celor lalte cereale s’au îndreptat în mare parte; aşa că putem zice, că recolta grâului în acest an va fi mijlocie, ca producţiune şi calitate. In cât priveşte porumburile, pe cari ploile le-au apucat răsărite sau semănate, sunt destul de mari, în cât acum'se sapă pentru a doua oară; iar la porumburile răsărite, au început a le da spicul şi rodul. Cele semănate în urma ploilor, până la această dată, au putut fi săpate odată. Dacă toamna va fi mai lungă şi călduroasă, vom puteâ aveâ recolta de porumb destul de bună. In urma ploilor din Maiu s’au putut face destule semănături: de porumb, cartofi, fasole* mazăre şi linte. S’a putut începe cu facerea ogoarelor pentru semănăturile de toamnă. Viile ca şi pomii roditori, îşi au partea lor bună de vegetaţiune, ca şi livezile, naturale şi artificiale. In urma ploilor, putem zice, că totul s’a schimbat în folosul producţiunii noastre agricole. Deci adevăratul adevăr este: că apa formează primul element de rodire a fiecărui pământ agricol. După cum omul rabdă mai mult de sete decât de foame* aşa şi plantele: dau rod mai bun într’un pământ mai sărac, având umezeala trebuincioasă, decât într’un pământ bogat şi uscat. Starea producţiunii agricole în streinătate. In toate ţările din Europa, producătoare de cereale, în urma ploilor, semănăturile de toamnă ca şi cele de primăvară s’au mai îndreptat spre bine. Cu privire la Statele-Unite, aflăm din ziarele agricole străine că producţiunea grâului în acest an va fi de 200 milioane de hectolitri; pe când în anul trecut a fost de 257 de milioane de hectolitri. In tot cazul acest adevăr îl vom puteâ cunoaşte mai bine, când seceratul, şi mai cu seamă tree-ratul îşi vor spune ultimul cuvânt în această privinţă. Muncite agricole. Actualmente ne găsim într’un timp când muncitorul agricol' este căutat la secerat, la săpătul porumbului, la cositul fâne-ţelor naturale şi artificiale, la plivitul viilor ca şi la treerat. Preţurile Afacerile cu cereale ca şi preţurile se menţin în stare bună7 după cum se poate vedeâ din tabloul următor : www.dacaromanica.ro ALBINA 1017 Iată în rezumat preţurile cu cari s’a vândut cerealele din târgul Brăila dcla 1 Iunie st. v. şi până la această dată. Grâul s’a vândut, suta de kgr. cu 14—17 lei şi 50 cent. Porumbul idem cu 8—11 > » Cincantinul idem cu 11- 12 » 3> Orzoaica idem cu 14—15 » Orzul idem cu 14—15 — > Secara idem cu 15 » 50 > Ovăzul idem cu 14 s 50 Fasolea idem cu 21 y> — La târgul din Bucureşti (Obor), grâul de calitate bună se vinde cu 80—90 lei kila ; de calitate inferioară cu 75 — 80 lei lei kila. Orzul cu 52 —58 lei kila. Ovăzul cu 48 — 53 lei kila. Secara cu 74—78 lei kila. Porumbul cu 50—55 lei kila. Preţul nutreţului. Fânul de calitate bună se vinde cu 60 — 65 lei mia de kgr., cel de calitate inferioară cu 52 — 60 lei mia de kgr., fânul de meiu păsăresc cu 64—68 lei mia de kgr.; iar paiele de grâu cu 30—40 lei mia de kilogr. Preţul vitelor. Boii mari şi graşi se vând cu 600 — 700 lei perechia; boii buni de jug cu 500—600 lei perechia; boii de rând cu 350 — 500 lei perechia şi vacile de lapte cu 100—200 lei una. Caii buni de trăsură se vând cu 350 — 500 lei unul; iar cei de rând cu 90—300 lei unul. Târgurile străine. Afacerile cu cereale ca şi preţurile, nu lasă nimic de dorit. Astfel la târgul din Paris, grânele indigene ca şi cele străine, s’a vândut cu 24—25 lei şi 50 cent., secara cu 19—21 lei; orzurile cu 17—19 lei; ovăzurile cu 19 — 22 lei şi porumbul cu 17—18 lei. Făina de grâu cu 34—36 lei şi 50 cent. şi făina de secară cu 25—27 lei şi 50 cent. Fasolea se vinde cu 90—72 lei, mazărea cu 31—55 lei şi lintea cu 60—85 lei. In celelalte târguri franceze, grânele se vând cu 24 lei; secara şi orzul cu 18 lei şi ovăzul cu 20 lei. In târgurile din Belgia, grânele se vând cu 17—18 lei şi 50 cenL; secara şi orzul, cu 15—19 lei iar ovăzul cu 15—20 lei. La târgul din Viena şi Budapesta, grâul se vinde cu 21 Iei şi 70 cent.; secara cu 17 lei; orzul şi ovăzul cu 14-15 lei. In târgurile din Germania grânele se vând cu 24—26 lei; secara şi orzul cu 22—25 lei şi ovăzul cu 23—25 lei. In Olanda, grânele se vând cu 23—25 lei. In Elveţia grâul s’a vândut cu 20—22 lei. In Londra (Anglia), grâul se vinde cu 20 lei şi 70 cent,; secara şi orzul cu 14—15 lei şi ovăzul cu 18 lei. La târgul din New-York, grâul s’a vândut cu 19 lei şi 50 centime şi la Chicago cu 17—18 lei. www.dacoromanica.ro 1018 ALBINA In Algeria şi Tunis (Africa), grânele se vând cu 22—24 lei; orzul cu 13—17 lei şi ovăzul cu 16 lei 50 cent. In toate târgurile străine, preţurile sunt socotite numai pe suta de kgr. V. S. Moga. --------------------- Familia Regala la Goeioe. Luni 11 Iunie, la orele 10 a. m., M M. L L. Regele şi Regina, Alteţele lor Regale Principii Moştenitori, cu Principii Carol şi Elisabeta, an plecat în automobile la Domeniul Coroanei Cocioc din judeţul Ilfov. Pe şoseaua naţională Bucureşti PIoeşti, peste apa Snagovului, au fost întâmpinaţi de d. Dim. A. Stur’dza, preşedintele consiliului de miniştri, şi’de d. Ion Kalinderu, administratorul Domeniului Coroanei, care a oferit flori M. S. Reginei şi A. S. R. Principesei Maria şi a urat bun venit. In drum spre Cocioc, in satul Tâncăbeşti, Maiestăţile lor au fost întâmpinate de d. C. Băicoianu şi în dreptul satului Ţigăneşti Le au eşit înainte maicele schitului cari au oferit flori Auguştilor noştri Suverani. Maiestăţile Lor S’au oprit în cătunul Piscu, depandite de comuna Cocioc unde au vizitat casele de administraţie şi şcoala unde erau adunaţi elevii şi locuitorii, care au făcut ovaţiuni entuziaste. M. S. Regele a binevoit a se jîntreţine mai lung cu veteranii adunaţi în număr mare, şi a se informă despre progresul învăţământului, iar M. S. Regina s’a informat de aproape despre cultura viermilor de mătase. Da aci au trecut prin Bălteni şi au mers prin cătunul Brătuleşti unde au vizitat şcoala cu atelierul de lucru manual. La sosire d. învăţător a salutat pe Maiestăţile Lor şi a arătat, în câteva cuvinte cât se simt de fericiţi învăţătorii aflători pe Domeniul Coroanei. La sfârşit elevii dorobanţi au executat mai multe exerciţii militare, iar cei din clasele întâia şi a doua, au făcut diferite exerciţii gimnastice sub conducerea d-rei învăţătoare. Dela şcoală au trecut la biserică unde au fost întâmpinaţi de paroh, care în numele poporenilor a mulţumit M. S. Regelui pentru înalta vizită. In urmă, mergând în comuna Cocioc, a binevoit a vizită ate-lierile de frângherie şi împletituri în richită, împreună cu muzeele obiectelor confecţionate într’însele, teatru sătesc, cum şi casa silvicultorului Domeniului. Din Cocioc s’au îndreptat către Periş, la casa centrală a administraţiei, unde au fost primiţi de d. Er. Medianu, şeful regiei; de d-na Medianu, care a oferit buchete de flori M. S. Reginei şi A. S. R. Principesei Moştenitoare, cum şi de d. Inginer Gheorghiu, deputat şi mare industrial, de mulţi proprietari din împrejurimi, de autorităţile comunale şi de un mare număr de săteni. Acî Maiestăţile Lor au luat dejunul, în care au participat d. Dim. A. Sturdza, d. Ion Kalinderu, d. Maior I. Chiriţeseu, inspector militar general şcolar şi d. comandant al jandarmilor. Maiestăţile www.dacoramamca.ro ALBINA 1019 Lor au rămas satisfăcuţi de frumoasa casă de administaţie, clădită în stil românesc şi situată în mijlocul unui întins parc. După amiazi, Suveranii au binevoit a merge la şcoala din Pe-riş, fiind întâmpinaţi la sosire de d. învăţător cu elevii-dorobanţi. Aci mai erau faţă învăţătoarele cu elevii din comunele Buriaşi şi Bălteni, tot depe Domeniul Coroanei, cum şi mulţi dintre locuitorii din Periş şi din jur. Maiestăţile Lor au asistat la o mică reprezentaţie teatrală, şi au examinat apoi lucrările manuale ale şcolarilor, şi îndeosebi fabricaţiunea periilor introdusă de administraţia Domeniului Coroanei. După ce au exprimat d-lui învăţător înalta satisfacţiune, au trecut la spitalul din apropiere, unde au fost conduşi de d. şi d-na D-r. Drăguşescu şi s’au oprit la mai mulţi bolnavi cu care au vorbit. M. S. Regele s’a interesat în deosebi de starea sanitară a populaţiunei depe Domeniu, ale cărui sate sunt bine îngrijite. Părăsind spitalul Maiestăţile, Lor au mers apoi în automobile prin pepiniera de pomi roditori, prin grădina de flori, vie şi ha-merie, la stupărie. In lunca zisă a stupăriei au admirat cirezile de vaci de rasa Algau şi s’au interesat la lucrările de drenaj executate pentru scurgerea apei şi asanarea localităţii. Inapoindu-se după acea la casele de administraţie, au fost din nou aclamaţi de locuitori, cari după ce Maiestăţile Lor au luat loc în chioşcul din parc, au urmat hora maro şi frumoasă începută mai înainte. In urmă a binevoit a vizită lăptăria sistematică, cu instalaţia pentru lumina electrică, interesându-se de modul fabricării untu-lni şi brânzeturilor; asemenea grajdurile, fabrica de olărie şi teracotă, cu expoziţia de obiecte, dîn cari au ales mai multe bucăţi, cum şi ferăstrăul pentru scânduri şi parchete de stejar. De aci tranversând o parte din câmpul secţiei Periş s’au dus la casa de vânătoare şi pepinierile de lângă linia ferată. Au făcut o plimbare în automobile pe drumul {«Domniţa-Elisabe ta»care duce prin pădure la Scroviştea, unde e un canton silvic şi o mare pepinieră forestieră. Pădurea Domeniului Coroanei se sfărşeşt eaci pe marginea lacului Bălteni, intr’o privelişţe caro a încântatpe Maiestăţile Lor. La înapoiere s’a urmat acelaş drum până la Brătuleşti, unde M. S. Regele a exprimat d-lui Medianu, şeful regiei şi d-lui silvicultor Gh. Codrescu, înalta Sa satisfacţiune şi a binevoit a acordă câteva dinsticţiuni la diferite persoane din localitate şi. impiegaţi ai Domeniului Coroanei. Dnpn aceia au plecat direct la Bucureşti, însoţiţi fiind de d prim ministru D. Sturdza şi Kalinderu. Pe tot drumul dela Domeniu erau ridicate din distanţă în distanţă arcuri de verdeaţă; iar clădirile administraţiei, şcoalele-primăriile precum şi multe din locuinţele sătenilor erau împodobite cu flori. — Vecinătatea bună ridică preţul casei. www.dacoromamca.ro 1020 ALBINA Sfaturi pentru pregătirea pâinii. De câte ori a fost vorba despre pelagră, s’a pomenit propunerea ce s’a făcut de mulţi: de a se înlocui în parte în alimentaţia săteanului, mămăliga prin pâine. In această chestie primim din partea unui învăţător o serie de instrucţiuni de natură practică în privinţa preparării pâinii la ţară. Le supunem cititorilor noştri ca să provocăm şi alte păreri. Măcinarea grâului. Grâul se macină în una şi aceeaşi moară cu păpuşoiul, numai se înţelege nu urluit, cum de obiceiu fac unii morari cu făina de păpuşoiu. Din făină de grâu se face pâine. Despre pregătirea plămezei. Ca să nu se dea la fie care ocazie câte 15, 20 până la 30 bani pe plămadă de târg, se pot pregăti următoarele plă-măzi de casă: 1) «Plămadă de ocazie». Se încălzeşte niţel borş, cât să poţi ţine mâna în el, se amestecă bine cu o mână făină de grâu, la care în fine se adaugă încă pe atâta făină de păpuşoiu şi 2 cartofi bine fărâmaţi. Toate acestea, bine fărâmate, se pun la o căldură proporţionată, timp de 24 ore. 2) «Plămadă din aluatul pâinei.» La flecare ocazie când se coace pâine, din aluatul ce rămâne la urmă pe covată, se face un golomoţ de aluat, tare frământându-se încă odată bine, se păstrează în făină până la o nouă ocazie de făcut pâine. Facerea aluatului. Se amestecă puţină făină de grâu cu apă căldicică, sărată, şi cu aluat sau drojdie de bere. După ce s’a dospit acest amestec, (ceeace se poate cunoaşte după creşterea şi crăpa-rea pe de-asupra, având formate în năuntru numai băşicuţe), i se adaogă făina necesară pentru pâine, care se moaie cu apă călduţă, sărată, aşa ca să nu fie nici moale, nici prea vârtos. Se frământă atâta până se ia de pe mâini, se lasă, se presară cu făină şi se acoperă iar bine ca să se dospească din nou. Când începe a dospi, e bine să pui focul în cuptor, care când e ars se cunoaşte după aceea: că întreaga boltă a lui e alba. E bine ca aluatul dospit să se împartă în porţiuni a câte o pâine, cu 1/l oră înainte de punerea lui în cuptor. Procedând astfel va creşte mai bine. Iar ca să nu se ardă pâinea, e bine a încercă vatra cuptorului prin aruncarea a puţină făină de păpuşoiu ori pene de pasăre, cari dacă se vor pârli imediat, e semn că cuptorul e prea ars şi trebuie să se mai aştepte. www.dacoromamca.io ALBINA 1021 Pâinea eu cartofi. Se fierb cartofii, cam o jumătate parte câtă făină vrei să coci, (de pui mai mulţi, ar deveni pâinea prea cartofoasă), cari se fărâmă bine, în mâini sau cu altceva, şi se adaugă când e aluatul pe jumătate frământat, continuându-se astfel frământarea până la fine, cum s’a spus mai sus. Şi atât! Cuptor dc pâine din comuna Ghergliiţa. Timpul lăsărei pâinei în cuptor. a) Pâinea albă se lasă în cuptor timp de l]/2 oră. b) Pâinea din grâu amestecat (brunată) ls/4*oră. c) Pâinea din secară (pâinea neagră), 2 ore.* Semnele pâinei bine coapte. a) Să fie uşoară şi să sune a gol. b) Să nu fie fierbinte. La pâinea necoaptă încă bine, miezul e în fierbântare din cauza vaporilor, nu poţi ţine mâna pe ea. c) Se poate înfige în pâine până la miez o vargă (beţişor), care de va eşî cu miez o parte crud, pâinea nu e coaptă. Simion Tescariu învăţător. www.dacaromamca.ro 1022 ALBINA In privinţa câinilor turbaţi. Găinii ploniţi de turbare se cunosc după următoarele semne: ţin gura căscată, le curg balele, au ochii roşii, nu beau apă, urlă, se reped la alţi câini, la copii, la oameni streini şi chiar la stăpânii lor. Asemenea câini trebuesc ţinuţi de către stăpânii lor închişi sau legaţi şi imediat să se anunţe poliţia sau serviciul veterinar, care îşi are sediul la primăria oraşului. îndată ce o persoană a fost muşcată de un câine turbat, să-şi spele rana cu acid fenic 5 la sută sau s’o ardă cu ferul roşu. Dacă aceasta nu s'a făcut in timp de 3 ore după muşcătură, atunci să se prezinte serviciului sanitar al oraşului şi să ceară a fi transmisă în cura institutului antirabic din Bucureşti. Toţi câinii muşcaţi de altul turbat să se ucidă sau să se ţie legaţi şi în observaţie 3 luni. Cuşca şi locul unde au dormit câini turbaţi să se desinfecteze cu acid fenic 5 la sută şi cu apă fierbinte. = Biurourile Corpurilor Legiuitoare s’au constituit. Senatul a ales preşedinte pe d-1 Petre Aurelian, Camera, pe d-1 Miliail Pherechide. = Dumineca trecută s’a ţinut în Bucureşti congresul anual al «Ligei pentru unitatea culturală a Românilor.» S’au ales membri în comitetul central: Principele Basarab Brânco-veanu, N. Iorga şi Generalul Teii. = In cursul săptămânii trecute s’au făcut alegerile pentru consiliul comunal din Bucureşti şi din alte oraşe principale ale ţârii. = In judeţul Iaşi şi Argeş, tcrminându-se toate cercetările justiţiei, s’au început procesele ţăranilor cari au luat parte la turburări în Martie trecut. = Săptămâna trecută a fost toiul târgului Moşilor în Bucureşti. Ca de obîceiu, toată familia regală a vizitat târgul Joi. = In oraşul Ploeşti, ivindu-se multe cazuri de turbare, Primăria a luat măsuri de pază, silind pe proprietarii de câini să-i ţie legaţi în curte ori să le pună botniţă. = Dumineca trecută s’a sărbătorit punerea pietrei fundamentale a unui pavilion al societăţei «Materna», care e întemeiată de doamne drnr societatea bucureşteană şi care adună copii săraci şi-i .creşte cu bune îngrijiri. — Dela 23 Iunie, vor începe să circule trenuri de plăcere : la diferite staţiuni balneare şi climaterice din ţară. — Se aduce la cunoştinţa generală, că Stabilimentul de băi de nomol al Eforiei dela Tekir-Ghiol este deschis în stagiunea 1907, dela 16 Iunie 1907 până la 1 Septemvrie 1907. D. Constantin P. Gheorghe, dirigintele şcoalei din comuna Bragadiru -Bulgaru, judeţul Ilfov, în numele sătenilor şi elevilor, aduc vii mulţumiri d-lor D. M. Bragadiru & fiul, proprietarul moşiei Bragadiru, cari au binevoit a înzestra şcoala cu o tablă şi o catedră în valoare de 110 lei. Cronica Săptămânii. Informaţiuni. JVC li 1 ţ ta m i r e. www.dacaromanica.ro PAGIHA QL (J H E AŢA « ■ La un examen. La examenul de ştiinţe naturale. — Fierul lăsat în aer liber suferă oare-care şchimbare? — Da, d-le. — Care ? — Rugineşte. — Bravo ! Dar aurul lăsat, în aer liber şuieră şi el vre o şchirn-bare ? — Da, d-le. — Şi ce şchimbare? — O şchimbare de stăpân. Păcală ai Tândală. » Tândală. —Dragă, nu ştiam de nenorocirea ce ţi s’a întâmplat. De când eşti văduv? Păcală. Dela moartea sărmanei mele neveste. -------------------■ Doctorul ai bucătăreasa. Anica era bucătăreasă la un doctor foarte învăţat, dar foarte distrat. Când era ocupat cu cititul ori cu scrisul lui, nu erâ chip să te mai înţelegi cu dânsul. Intr’o zi, biata femeie, nu ştiu cum face, că înghite un ac do cusut. Iute pune jos ce avea în mână şi aleargă sus în cabinetul doctorului, care, din fericire, erâ acasă. — Domnule! Domnule!... Am înghiţit un ac de cusut. Doctorul, fără să ridice capul din cărţi: — Na 20 de bani, cumpără o testea şi lasă-mă acum. îndatoritor. Zăpăcescu era poftit la masă la nişte prieteni. Şedea lângă stăpâna de casă. Când aduse Iriptura, Zăpăcescu pune furculiţa pe o bucată. — Ce fel, zise gazda, iei bucăţica cea mai rea !... A! nu erâ pentru mine, vream să v-o ofer... ----«9*0*»-------- Precautiunea lui Betivescu, « « Beţivescu într’o noapte se îmbătă tun şi face scandal într’o cârciumă. E dus la secţie şi a doua zi apare înaintea comisarului. Acesta îl ocăreşte: — Nu ţi-e ruşine să faci asemenea fapte ! Să vede că ţi-ai lăsat judecata în fundul paharului. — Peste putinţă, domnule comisar, eu am grijă totdeauna să beau paharul până în fund şi nu las nimic. ------ ----------------- www.dacaromamca.ro 1024 ALBINA De câţi-va ani s’a înfiinţat în Bucureşti o Societate Cooperativă crări manuale, cu numele de ,,MERCUR“. Această societate are reşti şi Constanţa şi a ajuns să deă acţionarilor un dividend de la 31 Martie 1907, din care rezultă că cu un capital de 200.000 de seamă, e că ea este curat românească şi tot personalul ce-1 BILANŢUL ALBINA 1025 de constimaţiune, manufactură, materiale de construcţiune şi lu-astăzi două din cele mai frumoase prăvălii de băcănie din Bucu-12% pe an. Dăm aici Bilanţul general al acestei societăţi încheeat lei, ea face operaţii de peste 500.000 lei. Ceeace e încă de băgat întrebuinţează sunt numai Români. GENERAL ACTIV încheiat la 1905-1906 1906-1907 4.588 69 Cassa, numerar 2.853 20 354.418 55 Mărfuri, conform inventarului 356.562 55 6.683 30 Material — — 700 Acţiuni retrase conform art. 9—10 din Statute 700 10.982 20 Efecte publice, val. n. 11.500 v. r 10 982 20 6.950 . Efecte in cauţiune 7.400 — 3.000 — Efecte in depozit • 10.000 — 17.575 — Vase pentru vin, Bucureşti-Constanţa . . . Mobilierul mag. Bucuresti-Constanţa .... 20.940 15 25.850 65 25.850 65 5.637 60 Mobilier în Biurou, Bucureşti-Constanţa . . 6.032 45 3.147 80 Aparate de iluminat, Bucureşti-Constanţa . 3.651 80 11.365 20 Ustenzile şi unelte, Bucureşti-Constanţa . . 13.096 55 588 — Asigurări Bucureşti-Constanţa 540 — 416 — Cauţiuni depuse 4.845 — 240 50 Carnete pentru primă 235 50 74 — Salarii avansate • . . . . 60 — 20.640 — Chirii avansate Bucureşti-Constanţa .... 15.940 — 2.989 35 Diverşi debitori . . 33.981 80 475.840 84 513.661 85 31 Martie 1907 PASIV. 1 1905-1906 1906 - 1907 200.000 _ Capital 200.000 1.646 25 Acţionari C-t de lichidat 1.546 25 7.070 — Cauţiuni primtte 7.520 — 335 40 Dividend 1903/1904 nereclamate — — 1.278 — » 1904/1905 » 492 7:. » 1905/1906 # 1.237 50 998 40 Prima de consumaţie pe 1905/1906 .... » » ■> » 1906/1907 .... 1.127 45 21.523 93 Fond de rezervă 25 871 43 18391 85 * pentru amortizare 26503 — j 5.321 27 » » lucrări manuale 6.525 92 3.547 52 » » pensiuni 4.350 57 3.449 77 » » ajutor 3.241 32 3.312 85 Salarii datorate 6.488 15 2.700 — Preţul curent pe 1906/1907 — 19 000 — Efecte de plată — 147.220 — Diverşi creditori 168.468 11 40.151 60 Profit & Perdere ... • 60 289 20, 475.846 84 513.661 85 CONTUL DE PRO DEBIT al anului 1905-1906 1906 — 1907 18.728 290 2.460 71 3.048 1.595 3.237 7.650 34.914 13.482 5.187 40.115 55 50 72 70 40 40 46 56 40 60 Chirii, Bucureşti şi Constanţa Asigurări Bucureşti şi Constanţa .... Jetoane de prezenţă Speze de biurou Luminat, Bucureşti şi Constanţa Combustibil » » .... Impozite » » .... întreţinerea » » .... Salarii » » .... Cheltueli generale, Bucureşti-Constanţa . . Fond pentru amortizare Beneficiul net 22.900 795 2.000 169 5.402 2 572 3.613 8.890 46.215 16.637 8.065 60 289 50 45 60 10 90 90 65 65 20 130.818 20 177.551 95 Preşedinte, I. C. Constantiuescu. < FIT & PERDERE 1906 — 1907 CREDIT. 1905-1906 19Q6— 1907 1.490 129.328 19 09 Sold din anul trecut Beneficiul rezultat din vânzarea mărfurilor. ' 4.160 173.391 95 130 818 28 177.551 95. Director, V. C. Drancă. Contabil, Gh. Glimda. www.daoiomamca.ro 1026 ALBINA LICITAŢIUNI La 10 Iulie 1907, ora 10'/s a. m., pentru vânzarea de veci a loturilor din Sinaia, mai jos notate şi anume: 1) «Strada Brătianu».—Lotul No. 9 în suprafaţă de 1225 m. p., garanţie provizorie lei 900. 2) Lotul No. 11 în suprafaţă de 1093 m. p., garanţie prov. lei 500. 3) Lotul No. 29 în suprafaţă de 1440 m. m., garanţie prov. lei 700. 4) «Bulevardul Ghika». — Lotul No. 26 în suprafaţă de 791 m. p., garanţie provizorie lei 300. 5) Locul în suprafaţă de 2005 m. p., împreună cu clădirile aflate pe dânsul denumite Cârciuma din Poiana lui Puf, situat în Sinaia (Gura Pădurei), pe Şoseaua Sinaia-Predeal, garanţie provizorie lei 800. = Pentru Spitalele Eforiei se vor ţine următoarele licitaţiuni: • 1) La 19 Iunie 1907, orele 10 a. m., pentru reparaţii la Sp. Colentina; 2) In aceiaşi zi, pentru făină şi griş; 3) La 20 Iunie 1907, orele 10 a. m, pentru efecte de postav; 4) In aceeaşi zi, pentru săpun ordinar; o) La 21 Iunie 1907, la orele 10 a. m., pentru reparaţia ferestrelor şi cercevelelor dela Ospiciul Pantelimon; 6) In aceeaşi zi, pentru reparaţiunea faţadei la acelaş Ospiciu; 7) La 22 Iunie 1907, orele 10 a. m., pentru reparaţia învelitorilor Osp. Pantelimon; 8) In aceeaşi zi, pentru reparaţiuni la Osp. Mărcuţa; 9) La 23 Iunie 1907, orele 10 a. m., pentru nivelare şi pavagiu în curtea Spit. de copii; 10) La 25 Iunie 1907, orele 10 a. m., pentru reparaţii generale la Osp. Pantelimon; 11) In aceeaşi zi, pnntru închirierea Stabilimentului de băi după balta Baciului Slănic (Prahova) în contul d-lui Gheorghe Popescu; 12) La 26 Iunie 1907, orele 10 a. m.. pentru împrejmuirea Spitalului Filantropia; 13) La 27 Iunie 1907, orele 10 a. m., pentru reparaţii la Spit. de copii. = La 14 Iulie 1907, ora 10'/» a. m., la Eforie şi la Primăria comunei Brăila, licitaţie publică cu oferte închise pentru vânzarea de veci a locului din oraşul Brăila, Str. Călăraşilor, colţ cu Str. Malului, in întindere de 1107 m. p„ garanţie provizorie lei 2.100. Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc. Condiţiunile speciale, precum şi ori ce informaţiuni se pot luă la Serv. Domenial, secţia Bunurilor Ia Eforie, iar la Brăila la Şeful Cireonscrip-ţiei, in toate zilele şi orele de lucru. Licitaţia se va ţine conform art. 72—83 din legea comptabilitâţii publice. Supra pferte şi oferte condiţionale nu se primesc. Condiţiunile speciale, precum şi orice informaţiuni se pot iuâ la Serv. Domenial, secţia Bunurilor, în toate zilele de lucru, între orele 10'/2 şi până la 12*/a a. m. Librăria naţională din Capitală a pus în vânzare următoarele: Probleme şi exerciţii de Aritmetică de Şl. Neguleseu, Gr. Tcodossiu şi C. Gernescu, cărţi lucrate anume pentru institutori şi învăţători şi conţinând pentru fiecare clasă peste 3000 exerciţii şi probleme rezolvate, având indicate toate lucrările necesare. Le recomandăm d-lor examinatori. Costul unui exemplar pentru o clasă, 1,25 lei. www.dacocomanica.ro „STERI) fl“ Societatea 'Steaua» are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a.răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin (foi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, înspţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalinderu, Preşedintele Academiei Române.— Vicepreşedinte, Nava Somănescu, mare proprietar, fost senator.—. Administrator şi casier Spiru C. Haret, Ministru, profesor universitar.— Secretar, Con st. Butul, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii : Petre HArboriceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român: I. Dimii rescu Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; M. ‘lădoscu. fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const, Alimăneşieaim, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexandrcscc, institutor. membri înscrişi şi cotizaţiani plătite (urmare). I. Trandafirescu (corn. Şişeştii de jos, Mehedinţi), 1 leu; G. Măneseu (corn. Jidoştiţa, Mehedinţi), 1 leu; I Crivineanu (eoni. Deveselu, Mehedinţi), 1 leu, II. Puiu (cum. Miluţa, Mehedinţi), I leu; Pr. St. Ioiiescu (cont. Hotărârii. Mehedinţi), 1 leu; I. Vâlceanu (corn. Dragoteşti, Mehedinţi). 1 leu; Gh. Socolescu (eoni. Bresniţa-Motru, Mehedinţi), 1 leu; V. Bâlâceanu (com. Socoleşti, Mehedinţi), 1 leu; C Marinescu (corn. Car-cenii, Mehedinţi), 1 leu; Sebastian Popescu (com. Isverna, Mehedinţi), 1 leu; N. 0. Popescu (com. Covrigii-Cosleni, Mehedinţi), 1 leu; M. Pre sură (com. Gârniţa-Ghelmegioaia, Mehedinţi), 1 leu; D-ra Maria Deme-trescu (com. Ergheviţa, Mehedinţi), 1 leif; G. M. Guran (com. Isvoru-Aneştilor, Meiiod.), 1 leu; P. Băbeamt (corn. Vagiuleşti, Meh.), 1 leu; I. Mă-nescu (cont. Ghelmegioaia,. Mehedinţi), 1 leu; Gr. Căţan, (com. Ciovar-naşanii, Meliedinţi), 1 leu; M. Andreescu (com. Căzâneşti, Mehedinţi), 1 leu; I. Stoichiţescu (com. Plopu, Meliedinţi), 1 leu; D. I. Papa (com. Igiroasa, Mehedinţi), 1 leu; Gr. Marinescu (com. Burila-Mare. Mehedinţi), 1 leu; V. Bordâncu (com. Buşeşti, Mehedinţi), 1 leu; V. Crăiniceanu (com. Pluta, Mehedinţi), 1 leu; Gr. Drăgulescu (com. Bala de sus, Mehedinţi), 1 leu; N. Predescu (com. Ponoare, Mehedinţi), 1 leu; C. Raco-veanu ţcom. Crăgueşti, Mehedinţi), 1 leu; FI. Vlădeseu (com. Greceşti, Mehedinţi), 1 leu; C. Cuţui (com. Horăşti, Mehedinţi), 1 leu; M. Giugiu com. Slivileşti, Mehedinţi), 1 leu; V. Elena (com. Cireşu, Mehedinţi), 1 eu; N. Melinescu (com. Bărboiu, Mehedinţi), 1 leu. Numărul membrilor înscrişi cu începerea anulpi 1907 este de 463, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 1.828 lei. (Y’a arma in numărul viitor). -«♦- -« www.dacaromanica.ro LIBRĂRIA NAŢIONALĂ Societate Cooperativă pe Acţiuni 47, Calea Yictoriei, 47—Bucureşti înfiinţata cu scopul de a Ieftini articolele de librărie şi papetarie CĂRŢI PENTRU CURSUL * ☆ ☆ * ☆ ☆ ☆ ☆ PRIMAR Şl SECUNDAR Cărţi Literare Române şi Franceze ;== Material Pentru Şcoale şi Biurouri == Tot feiul de Imprimate şi Registre pentru Băncile Populare. ARTICOLE PENTRU PICTURĂ Ş! DESEMN --MARE DEPOSIT DE HÂRTIE . Preţurile mai eftine ea ori-unde. 52-9 Nu cumpăraţi maşini si unelte agricole până nu veţi vizita marele Depou AL Societăţii in comandită WEIL, JOSEPH & Co. Bucureşti — Strada Smârdan No. 7 — Asortat cu tot felul de unelte aratorii, maşini agricole, pentru viticultură şi industriale din cele mai renumite fabrici din străinătate. Se garantează pentru soliditate şi buna funcţiune. Se fac preţurile cele mai avantagioase. Se acordă condiţiuni de plată favorabile. Cereţi catalogul gratis şi franco. 10—3 nst. de Arte Grafice Carol GoblS-sor Rasidescu, Str. DoamneilB.—18.988. www.dacocomanica.ro