Anv.1 X. No. 37. 10 Iunie 1907. Redacţia şi Administraţia Strada Mâatnleasa No. 9.—Bucureşti. www.dacaromamca.ro POPULARA ^pare în fiecare duminecă COMITETUL L>E REDACŢIE: ION KALINDERU P. Gârboviceanu A P Dulfu G. Coşbco G-l P V Nasture» Gb. Adamescu I. Otescu V. S. Moga N Nicolaescu Gr. Teodossiu V G. C. Fcp.-Taşcă. Jfoua Parfumerie şi Droguerie Medicinală T6MA B^ĂTULESeU Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti. Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de vorveine şi portugal, ele., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzjnă şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, fiori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos indepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment do cauciucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi tiloane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe' trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alto utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază în orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi ou preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. 52—32 www.dacoromamca.ro Anul X No. 37. 10 Iunie 1907. ^Iblna Revistă Enciclopedică Populară abonamentul în ţar& pe »» toi B I abonamentul in etrâln. pa an lei a » > > 6 luni »• ' 3 ( Un numâr.....16 ban» Pentru anuneiurl 1 leu Unla, MisaLpkwiaitate, s bani «uv&ncul. ________________________________________________. SUMARUL: Meşagiul Regal.—Enciclică asupra posturilor. — G. Coşbuc, Două prototipuri ale vrăjitorilor: II. Heliodor.—Sofia Nădejde, Pe cine doare, leagă». St. N, Podul lui Traian.— Lacul Sărat. — N. Nicolaescu şi d. Stoinescu, Hidroinelul. —M. S. Regele pe Domeniile Coroanei. — Cutiile S. P. A.—Păreri şi propuneri.—Starea semănăturilor.— Irimia Popescti, Păduchii de cap. — /?. Vântul, Prepararea paielor de pălării din Japonia. — Apel. — De pe Domeniile Coroanei.—Cronica săptămânii.-Bibliografie. — Societatea Mercur . — Informa-ţiuni.-Licitaţii. Sfaturi practice: Pentru prinderea şoarecilor.—Pentru a ţine raţe. Pagina glumeaţă: /. Adam, Răsgândire.—A. Pann, Nastratin Hogea. l/ustrafiunf: Portul Galaţi.—Vedere din Lacul Sărat.—Portul Bulina.— Păcală în luptă cu dracii. MEŞAGIUL REGAL D=<=3 Dăm aci textul mesagiului regal citit de d. Preşedinte al consiliului dc miniştrii la deschiderea Camerelor in ziua de 7 Iunie 1907. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, în urma dizolvării Adunărilor legiuitoare, Colegiile electorale au fost întrunite pentru ca ţara să-şi arate voinţa în împrejurările prin cari trecem. Liniştea internă şi pacea dintre cetăţeni sunt o necesitate de prima ordine pentru desvoltarea normală şi propăşirea neîntreruptă a unei ţări. Aveţi o frumoasă chemare, aceea de a stabili un echilibru satisfăcător între păturile sociale, care formează baza existenţei Statului. Ploile ultimelor săptămâni au împrăştiat îngrijirile unei secete ameninţătoare. Astăzi speranţele într’o recoltă satisfăcătoare au reînviat şi munca www.dacQromanica.ro 972 ALBINA agricolă vă reclamă la căminele Domniilor-voastre. De aceea v’am convocat acum, numai într’o sesiune extra-ordinară, pentru a vă constitui. Până în sesiunea de toamnă aveţi timp îndestulător a studia aducerea la îndeplinire a măsurilor anunţate în numele Meu de manifestul guvernului din 12 Martie anul curent. Asigurând bunul traiu al ţărănimei şi aşezând relaţiunile dintre proprietarii mari şi săteni, spre mulţumirea ambelor părţi, veţi desăvîrşî, prin buna înţelegere şi conlucrarea tuturor, o mare şi binefăcătoare reformă, care va rămâne trainică. Urez ca această legislatură să fie în toate privinţele spornică şi să asigure progresul economic şi desvoltarea fericită a scumpei noastre ţări. Sesiunea extraordinară a Corpurilor legiuitoare este deschisă. CAROL. Preşedintele Consiliului de Miniştrii şi Ministru al Afacerilor Străine D. A. Sturza. Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii, Spiru Haret. Ministrul de Interne, Ion I. C. Brătianu. Ministrul Finanţelor Emil Costinescu. Ministrul Agriculturii, Industriei, Comerciului şi Domeniilor, Anton Carp. Ministrul Justiţiei, Toma Stelian. Ministrul Lucrărilor Publice, V. G. Morţun. Ministrul Războiului, General Al. Averescu. No. 2.575 1907, Iunie 7, Bucureşti Păreri şi propuneri. D. V. Nicolescu, învăţător, publică în ziarul «Universul» un articol asupra şcoalelor primare rurale şi arată câtă nevoe este de a se deschide cât mai multe şcoale în sate. Nu poate fi nici de cum vorba de falimentul şcoalei primare rurale; ci din contră rezultatele câştigate de ea, in raport cu forţele de cari a dispus, apar destul de surprinzătoare. Ne mai arată că trebuesc luate serioase măsuri pentru instruirea şi educarea poporului, cari, pe lângă construcţia de noui localuri de şcoale, s’ar rezumă în două: I. Sporirea considerabilă a numărului şcoalelor normale de învăţători, pentru ca să poată da numărul suficient de absolvenţi. II. Aplicarea strictă a legii pentru obligativitatea învăţământului primar www.dacoromanica.ro ALBINA 973 ENCICLICĂ ASUPRA POSTURILOR Sfântul Sinod al Sfintei biseriei autoeefale ortodoxe române Prea cucernicilor 'preoţi şi tuturor creştinilor ortodocşi din păsitul de Dumnezeu regat al României: har, pace şi mântuire clela Domnul Nostru Iisus Hristos şi dela smerenia noastră arhierească, bine cuvântare. Cunoscută este tuturor bunilor creştini puterea postului, căci de ar fi ascultat strămoşii noştrii porunca dumnezeească, de a nu se atinge de pomul cunoştinţei binelui şi al răului, n’am fi suferit urmările păcatului strămoşesc, cu toate nevoile şi boa-lele cele purtătoare de moarte. Bunul Dumnezeu în nemărginita lui bunătate şi-a revărsat mila asupra noastră şi ne-a trimis pe unul născut Fiul său, pe Domnul Nostru Iisus Hristos, care să ne scape din ghiarele morţii şi să ne curăţească de tot păcatul. Ca om s’a supus tuturor nevoin-ţelor, postind şi rugându-se necontenit. Milostivul Dumnezeu n’avea nevoe de a posti, dar ca să ne deâ pildă de răbdare şi ascultare, a postit 40 de zile, ca şi noi să ţinem slântul şi marele post, pentru ca să ne curăţim simţirile şi să vedem pe Hristos, strălucind cu neapropiala lumină a învierei. Sfinţii şi dumnezeeştii Apostoli, cari au luminat toată lumea cu lumina credinţei, ne-au învăţat să postim Mercurea şi Vinerea, pentru amintirea patimilor Domnului. Iar Sfinţii părinţi întru cinstea acestor dascăli ai lumii, au aşezat postul sfinţilor Apostoli, ca lepădând poftele trupeşti să ne luminăm mintea cu lumina dreptei credinţe. De asemenea, pentru cinstea ce se cuvine Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu, s’a aşezat postul sfintei fecioare Maria, care se încheie cu sărbătoarea adormirei ei. Şi fiind-că nimeni din prooroci n’a fost mai mare ca St. Ioan, serbăm cu post tăerea capului său. Se mai posteşte postul Naşterei Mântuitorului şi ajunul Botezul Domnului, precum şi ziua Grucei. Orice alte posturi sunt nepotrivite şi neprimite de biserică. Acestea sunt posturile orânduite de biserică fiilor săi, pentru ca să-i deprindă la lucrări duhovniceşti, pentru uşurarea şi erta-rea păcatelor, pentru mântuirea şi ajutorul lor, şi pentru ca cu mai mult spor să meargă pe calea vieţii morale. Postul este o virtute, o întrecere, potrivit învăţăturii Mântuitorului: «De nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a Vameşilor şi a Fariseilor, nu veţi intră întru împărăţia lui Dumnezeu». De aceea la trebuinţă şi sub povaţa părintelui duhovnicesc unii creş- www.dacoromamca.io 974 ALBINA tini mai ţin şi alte posturi. Ba la vreme de mare cumpănă, Biserica poate orândui post chiar pentru comunităţi întregi. Dar Sf. noastră Biserică, ca o maică duioasă, care totdeauna a avut milă de fiii săi şi nu i-a lăsat să se rătăi-ciască, iertându-le unele abateri şi Sf. Sinod îngrijindu-se de mântuirea sufletelor creştinilor încredinţaţi păstoriei sale şi dorind a-şi păstra pe fiii săi în stare de bună sănătate, crede că P. S. Chiriachi, precumpănind împrejurările vieţii sociale din viaţa poporului românesc, pot dă deslegare pentru cei bolnavi şi slabi, pentru lehuze şi copii, pentru bătrâni şi neputincioşi, pentru şcoale şi cantine, internate şi ospicii, pentru armată şi ţărănimea rurală, pentru cei ce vin regulat la serviciu divin, sau zidesc şi contribuesc la, zidiri şi întreţineri de biserici, şcoale, instituţii, ospicii de binefaceri, precum şi pe cei ce ajută pe fete la măritiş, pe tineri la învăţătură, arte şi meserii şi pre tot cel ce face milă şi judecată dreaptă cu văduva şi cu or fânul, cu săracul şi cu mişelul. In timpurile grele prin care trecem, fiecare se nevocştc de a’şi agonisi hrana de toate zilele, muncind necontenit; căci munca dă viaţă, iar trândăvia şi lenea sunt pricinuitoare de boale aducătoare de moarte. Ca să poată cineva munci cu folos, trebue să-şi întărească trupul prin o mâncare îndestulătoare. Lupta pentru trai trebue să fie înblânzită prin iubirea de aproapele şi dorinţa de a face bine. Mântuitorul ne spune ; «Lucraţi nu pentru mâncarea acea peritoaro, ci pentru mâncarea aceea care rămâne spre viaţa veşnică, care Fiul omului va da vouă». (loan VI, 27) Aşa dar grijea noastră să fie mai mult pentru sullet, ca să fie vrenic a se hrăni totdeauna cu pănca vieţii. Ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate spre slava Iui Dumnezeu să le faceţi. Nimeni să nu vă înşele pe voi cu cuvinte deşarte, că pentru aceasta vine mânia lui Dumnezeu. Fiţi următori lui Dumnezeu ca nişte fii iubiţi şi umblaţi întru dragoste, precum şi Hristos ne-a iubit pre noi şi s’a adus pre sine jertfă cu bună mireasmă. Ca Iii ai luminii să umblaţi, că roada Duhului este întru toată bunătatea şi dreptatea şi adevărul; şi vă umpleţi de Duhul vorbind între voi în psalmi şi în laude şi cântări duhovniceşti, lăudând şi cântând întru inimile voastre Domnului. Pace fraţilor şi dragoste cu credinţa dela Dumnezeu Tatăl şi Domnul lisus Hristos. Darul Domnului Nostru lisus Hristos şi Dragostea lui Dumne- www.dacoromamca.ro ALBINA 975 zeu şi Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh, să fie cu voi cu toţi Amin. Dată în şedinţa Si. Sinod dela 16 Maiu, anul mântuiri 1907, în Bucureşti. f Iosif Mitropolit Primat, f Parthenie Mitropolit Moldovei şi Sucevei, f Atanasie al Râmnicului, t Dionisie ai Buzăului, f Conon, Episcop Huşilor, f Gherasim, Episcop Argeşului. •f Pimeu al Dunărei de Jos. \ Talerian Râmniciauui. t Calistrat Bârlădcanu. i Meletie Găl&ţlanu. Nifon Ploeştianu. •y ('alist I. Botoşeneanu. t Sofronie Oraioveanu. Melchisedek Piteşteanu. ■y Giienadie Bacăoanul. -------------------------- Două prototipuri ale vrăjitorilor. II. Heliodor. cest Heliodor era creştin, dar neputând ajunge la poziţii înalte, fiind om foarte ambiţios, de ciudă s’a făcut elevul unui Ovreiu vestit pentru arta magică şi prin ajutorul acestuia a făcut legături cu Diavolul care i-a dat ca ajutor pe un Gaspar din iad. Heliodor îşi începe vrăjitoriile. Intr’o zi la jocurile de circ în Catanea el întrebă pe un tânăr, Hrisis, rudă de aproape cu sfântul Leon, dacă nu vrea să ia şi el parte la curse. «Eu n’am cal» a zis Hrisis. Atunci Heliodor: «Dacă ţii la asta, îţi dau eu un cal care să-i întreacă p9 toţi». Hrisis ne-bănuind vr’o primejdie, s’a învoit. Heliodor îi aduce un cal alb, şi într’adevăr spre uimirea tuturor, Hrisis întrece pe toţi cu calul său. Prefectul oraşului, mirat de un cal aşa de bun, trimite ostaşi să-i aducă îndată pe Hrisis cu calul. Dar pe când Hrisis sta călare în faţa prefectului, calul de sub el dispare şi Hrisis se pomeneşte pe pământ în picioare. «Unde e calul» întrebă prefectul «vreau să-l trimit împăratului, căci numai lui i se cuvine un cal aşa de bun». Dar rămase mut de spaimă, Hrisis mai ales. Prefectul dă ordin să-l închidă. Sfântul Leon aude, se duce la prefect şi-i spune că Hrisis n’a avut nici odată vr’un cal, nici alb, nici negru, şi că numai vrăjitorul Heliodor a făcut acest lucru. Prefectul dă lui Hrisis drumul şi închide pe Heliodor. Acesta, pe când îl duceau ostaşii la închisoare, se învoeşte cu ei www.dacoromanica.ro 970 ALBINA să-l facă scăpat şi el le va da un bulgăre de aur de 3 livre. In închisoare el dă bulgărele, ei îl fac scăpat şi spun prefectului că Heliodor a fugit pe calul cel alb. Prefectul crede şi-i iartă; când însă ei îşi caută aurul să-l împartă, văd că bulgărele e piatră de pe drum, tocmai de 3 livre de grea. Heliodor odată întâlnind nişte femei, a vrăjit înaintea lor un râu, aşa că ele în faţa a o mulţime de oameni şi-au ridicat hainele ca să treacă prin apă. Pe negustori îi înşela dându-le pietre în loc de bani, încât tot comerciul s’a zăpăcit în Sicilia. împăratul trimite pe un Heraclides cu porunca să-l aducă în 30 zile pe Heliodor în Bizanţ. «Dar să nu te laşi înşelat, să n’asculţi de nici un pretext, şi să-l aduci!» Heraclides soseşte cu corabia şi găseşte pe Heliodor pe mal. Vrăjitorul le iese înainte şi-i întreabă: «Salutare fraţilor! Nu cumva căutaţi pe un anumit Heliodor! Nu vă osteniţi, eu sunt. Puteam să fug, dar mai bine am voit să vă ies înainte !» Heraclides se miră. Heliodor zice : «Dacă îmi dai cuvântul că împăratul nu-mi va face nici un rău, eu voiu face să sosim într’o singură zi în Bizanţ). Cum într’o zi, că nouă ne-au trebuit 12 zile!» —Las’ pe mine zice Heliodor, tu stăi aici, petrecându-ţi până în ultima zi, şi în ziua asta plecăm şi ajungem». Şi a rămas Pleraclides, iar în ziua ultimă au făcut cu toţii o bae; vrăjitorul le-a spus să-şi bage cu toţii capul în apă, când şi-au scos capul, spre mirarea lor se aflau cu toţii îmbrăcaţi pe străzile Bizanţului. împăratul furios n’a voit să ştie de nimic şi a poruncit să-i tae numai decât capul. Vrăjitorul s’a rugat să-i dea mai întâiu apă să bea. I-au dat, un pahar, două, trei, a băut 10 şi tot nu era sătul. I-au adus în urmă un ciubăr întreg. Heliodor s’a aruncat în ciubăr şi zicând : La revedere împărate în Catanea! a dispărut. Heraclides a fost trimis a douaoară în Sicilia, el din nou a prins pe vrăjitor şi l-a adus la împăratul şi din nou Heliodor a dispărut, de rândul acesta prin perete. In urmă după multe-multe nebunii şi rele câte-a făcut, sfântul Leon care păn’acum îl sfătuia tot cu blândeţe, s’a hotărît să-i facă sfârşit. Odată, pe când sfântul Leon, episcopul, tocmai eşia cu sfântul pahar în mijlocul slujbei, intră Heliodor în catedrală, se vâră între mulţime şi începe s’as-vârle din picioare în felul catârilor, făcând astfel pe mulţi să râdă, iar pe alţii să murmure. Totodată el şoptea în jur că astăzi are să facă pe episcop şi pe toţi preoţii să joace ca ţapii prin biserică. Şi fiindcă episcopul văzu, că într’ade-văr Heliodor are gândul acesta, se duse drept la el, îi puse de gât epitrahilul şi-l scoase din biserică întocmai ca pe-un cal, şi ducându l la locul numit Ahilion îl puse pe rug şi nu şi-a luat mâna de pe gâtul lui Heliodor până ce trupul acestuia nu s’a prefăcut în cenuşe. G. Coşbuc- www.dacaramanica.ro Portul Galaţi 978 ALBINA „PE CINE D6AKE, LEAGA“ fc==3 t ceastă zicătoare arată că poporul ştie că durerile sufleteşti fac tot aceleaşi daune trupului ca şi cele trupeşti, ba mai ales că sunt mai adânci şi mai zguduitoare decât ele. Oamenii de ştiinţă, cercetând, au găsit că o durere oarecare trupească nu pricinuieşte reu numai acolo unde doare, ci că face schimbări în tot trupul. Mai întâiu de toate inima bate mai rar; din pricina aceasta sângele nu merge regulat spre plămâni, resuflarea nu se tace cum trebuie, uneori e mai rară, alteori mai adâncă, semn de înnăbuşire, de aice nevoia de-a ofta. Tot din pricina durerilor mari, — ca răni, arsuri,—vine nepoftă de mâncare, nemistuire şi înbolnăvire de stomac şi de maţe. Au fost întâmplări, când, din pricina unei dureri trupeşti, inima s’a oprit de-a bate şi a urmat moartea. Alţii de durere -mare au înnălbit. Dacă'inima nu bate cum trebuie şi resuflarea nu se face regulat, sângele se umple de tot felul de otrăvi. Când simţim durere e dovadă că în trup sunt nişte schimbări neprielnice vieţei, de aceea se poate zice că durerea e o strajă care ne vesteşte că ni se întâmplă ceva reu ori chiar primejdios. Durerile sufleteşti pricinuesc aceleaşi schimbări trupeşti. Inima bate rar, neregulat şi cei cari o au mai slabă mor la vestea unei nenorociri mari. Mulţi oameni albesc di’ntr’o dată, când au o durere mare sufletească. Nu’nzădar zic oamenii că supărarea e cea mai rea boală. S’au văzut oameni cari din supărare nu mai pot mânca gura le e amară, uscată şi seacă ca la o arşiţă mare. O bătrână care şi-a pierdut un fecior iubit, a murit de foame, fiindcă nu putea înghiţi nimic. De asemenea un tată tot la aşa nenorocire, n’a putut înghiţi vre-o şase septămâni, doar câte puţină apă. Se întâmplase o paralizie, o neputinţă a nervilor dela în-ghiţitoare. Nu toţi oamenii sufăr deopotrivă: unii sunt mai nesimţitori pentru durerile trupeşti. Aşa ni se spune de unul că într’o bătălie fusese rănit la un deget. L’a rupt cu dinţii şi la aruncat. Tot asfel sunt unii soldaţi răniţi, cu oasele sfărâmate dar nu simt durere şi merg înnainte. La popoarele mai selbatece, inşii sufăr operaţii grele fără de-a fi adormiţi. www.dacoromamca.ro ALBINA 979 Foamea, setea, frigul şi căldura prea mare, toate pricinuesc durere şi omul caută a se feri de ele. Ori cât ar păreâ de minunat, dar e sigur că durerile, —fie trupeşti, fie sufleteşti, — au lucrat mult la propăşirea minţei. Spre a se feri de ele, oamenii au făcut tot soiul de născociri. O durere suferită le-a remas neştearsă în minte şi au căutat să nu o mai întâlnească. După cum unii oameni sufăr mai uşor durerile trupeşti şi înving boale grele, tot astfel sunt unii cari trec prin mari şi cumplite nenorociri şi dureri sufleteşti fără a fi loviţi de moarte ori de vre-o neputinţă vădită. Aceasta atârnă de puterea de viaţă mai mare sua mai mică a fiecăruia. Credinţa în atotputernicia proniei dă multă putere în împrejurările şi nenorocirile mari prin cari avem adesea de trecut. Cea mai frumoasă pildă de asemenea răbdare a durerilor trupeşti şi sufleteşti vedem la Iov. Bolnav, plin de răni gro zave, cari îl dureau îngrozitor, cu averea pierdută, şi tot nu se văitâ, nu cârtiâ; chiar pierderea copiilor, vrea să zică tot ce are un părinte mai scump, nu-1 face să-şi blesteme soarta. Asta nu înseamnă că datoria omului nu-i de a se apără mereu de suferinţi, ci că, atunci când vede că tot zbuciumul, tot blestemul e în zădar, să ştie a se stăpâni. Ce i-ar fi folosit lui Iov blestemele, dacă soarta neîndurată l’a făcut să piardă tot ce i eră mai drag. E prea adevărat că în durerile mari, — fie trupeşti, fie sufleteşti, — omul simte nevoie de-a se izbi, de-a rupe de pe el, de-a ţipă, ca şi cum prin aceasta ar puteâ alungă su-suferinţa. Astea îjgse suntapucături di’ntr’o vreme,când mintea nu putea cugetă deajuns. Azi omul, cu cât e mai cuminte, cu atât sufletul îi este mai oţelit şi caută a se stăpâni. Durerile trupeşti, am spus, sunt o strajă pentru ca trupul nostru să fie în stare bună. Dacă lipsa de hrană nu ne-ar da cârcei foamea; ades nu ne am prea da osteneală să muncim şi să avem cele trebuitoare. Tot aşa setea ne arată că în sânge e lipsă de apă. Durerile ce aduce osteneala dau de ştire că e nevoie de odihnă. O rană, o suferinţă în lâuntru, vestesc minţei că o primejdie ameninţă. Tot astfel suferinţele sufleteşti, moaie inimile oamenilor, mulţumită milei ce-au simţit bătrânii pentru suferinţele altora, avem şi azi atâtea spitale, la cari boierii au lăsat averi şi www.dacoromamca.ro 980 ALBINA moşii. Omul care a suferit, crede celui ce sufere, dovadă zicala : «sătulul nu crede celui flămând». Femeile, cari au de suferit şi sufăr mai mult, sunt şi mai miloase. Din această milă ese mult bine: ele caută mai cu duioşie pe cei bolnavi şi slabi, ele miluesc din avut şi neavut pe cei sărmani. încât azi, când în lume sunt atâtea nenorociri, suferinţele noastre ne fac să fim mai duioşi cu cei nenorociţi. In suferinţă lor, simţim nenorocirea noastră. Suferind învăţăm ajută pe semeni. E o datorie omenească şi creştinească a căută să împuţinăm durerea pe lume; întotdeauna oamenii, chiar fiind ei rei, vorbesc cu sfinţenie de cei buni, miloşi şi săritori la nenorocirile altora. Poporul zice de un om cu inimă aleasă: «E bun, să-l lipeşti la rană». Dacă durerea, fie trupească ori sufletesscă, aduce atât reu încât, când e prea mare, poate căşuna chiar moartea dintr’odată, iar dacă nu ucide nu mai decât omoarăpe’ncetul, dovadă că atâţia oameni, din supărare, cad la boală şi mai curând ori mai târziu mor. Câte femei nu se ofticesc din pricina traiului reu cu bărbatul? Dacă e fărădelege de a ucide un om cu toporul, apoi tot fără de lege e când îl ucizi pe ’ncetul zi cu zi. Sunt destule dureri pe lume, cari vin fără să ne putem apără de ele; nu trebuie să le mai înmulţim şi noi. Datoria fiecăruia e de-a se purtă cu blândeţe, căci, vorba veche : dacă nu se bate omul de vorbă, zâdarnic lam bate cit, toată pădurea». Ferice de cel care, în fiecare seară, poate zice : «Azi ii am făcut nimănui nici o durere, nici o supărare». Sofia fiădejde. Un mijloc pentru prinderea şoarecilor. Iei o farfurie adâncă şi o aşezi pe scânduri cu fundul în sus, însă o ridici puţin într’o parte, punând o nucă. Bagi de seamă ca nuca să fie eşită prea puţin în afară şi cea mai mare parte să ră-mâe sub farfurie. Şoarecilor le plac mult nucile. El va veni, va intră sub farfurie şi se va prinde acolo. www.dacaromamca.ro ALBINA 981 PODUL LUI TRAIAN u prilejul oraşului Turnul Severinului am atins şi despre Podul lui Traian. Astăzi vom da oare cari amănunte ce ni se par prea de seamă şi prea vrednice a li cunoscute. Iată ce zice Spiridon Gopcevici în cartea sa «Ser-bien und die Serben» Leipzig 1888 pag. 52. «Mai jos de Cladova, la Turn Severin, (mai bine Turnu Severinului, adică Turnul lui Severin) se află încă în Dunăre 16 stâlpi din podul uriaş, durat de împăratul Traian. S’au făcut cercetări asupra a-cestor remăşiţi în 1858, când apele erau peste măsură de scăzute, lată şi dările de seamă: «I. Din darea de seamă a d-hii maior împărătesc si regesc Imbrişevici. Orşova 6 Martie 1858. «La 15 Ianuarie 1858 m’am dus la ruinele Podului lui Traian, însoţit de d-1 preot Bilsky din Orşova, de agentul î. şi r. austriac din Turnul Severin, Koller şi de d-1 inginer şi arhitect Brand, aceşti doi din urmă însărcinaţi de societatea î. şi r. pri-veligiată a plutirei cu vapoare pe Dunăre, cu conducerea clădirei şantierului din Turnul Severin. > După măsurătoarea din Orşova, înnălţimea apei era de l7—4" sub nula, de aceea se vedeau 16 stâlpi din podul vechiu roman eşind din apă. Aceşti stâlpi, precum şi cele două capete de pod, unul pe malul serbesc şi altul pe cel românesc, se văd făcuţi din zidărie amestecată şi că au fost, de pe semnele remase, îmbrăcaţi peste tot cu pietre mari cioplite. Ba într’un stâlp lat de 10° se văd şi-acuma bucăţi de piatră tăiată în mărime de Va de clafter cubic. E foarte trist că locuitorii din Turnul Severin întrebuinţează cele mai mari din pietrile cioplite, pe cât aflu, la zidăria unei fântâni şi astfel nimicesc ceeace vremea a mai lăsat din acest monument uriaş al arhitecturei romane. www.dacoromanica.ro 1)82 ALBINA In mijlocul unuia din stâlpi am aliat un truncliiu de stejar zidit, din care unii supuşi români se ne-voeau a desprinde bucăţi, ca amintire. Pe lângă darea de seamă s’au trimis bucăţi din acel trunchiu şi din cărămizile cu cari era zidit; apoi tiparul unei cărămizi, desprinsă din stâlp, pe care se vedeau literele H I O R E, apoi două cărămizi cu inscripţia COH II IIISP. II. Direcţia clădirilor societăţei î. şi r. privilegiate a plutirei cu vapoare pe Dunăre. Turnul Severin 6 Martie 1858. Remăşiţele podului roman dela Turnul Severin le-am aflat la 15 Ianuarie, acest an, când apa era l'—4" sub nula, după măsurătoarea dela Orşova. Lungimea podului, dela capul de pod de pe ţer mul românesc până la cel serbesc e de 598 de cla-fteri de Viena. In albia Dunărei se vedeau 16 stâlpi, din cari 4 între ţer mul românesc şi-o insulă, iar 12 între acea insulă şi ţermul serbesc. Podul întreg a trebuit înse să fi avut 20 de stâlpi, căci între stâlpul No. 5 de azi şi No. 6 e loc pentru 4 stâlpi. Remăşiţele stâlpilor au lungime de 10°—3' pân la 12° şi lăţime dela 7°—3' pân la 7°—5', stâlpul cu No. 12 are lăţime de 10°, pe el se văd şi acum pietre de năsip cioplite în mărime pân la !/g de clafter cubic. Lăţimea capului de pod e tot aşa de mare ca şi a picioarelor şi trebuie să se fi răzimat pe ebbolta;— în faţa di’nnainte a capului podului se văd găuri cu laturea de b'' pân la 6" şi adânci de 18'' păn la 2'. In aceste găuri se văd urme de lemn. Dela amândouă capetele de pod, spre înnălţimile vecine se văd rămăşiţe de ziduri, cari au stat în legătură cu podul, de unde urmează, că podul de lemn a fost aşezat foarte sus de-asupra apei, ca să nu-1 atingă când ar fi fost mai umflată Dunărea. Temeliile capetelor podului şi ale stâlpilor a fost din zidărie de beton, iar cealaltă clădire, după remăşiţele cercetate de zidărie amestecată, îmbrăcată cu pietre mari, regulat cioplite. (ss) F. Deuster, privighetor ai clădirilor. www.dacoromanica.ro ALBINA 985 Afară de alte amănunte pline de interes pentru Severineni şi pentru toţi Românii cari vor face pe acolo vre o călătorie şi nu vor trece cu vederea remăşiţele trecutului nostru, e de băgat aminte că pietrile sfeterisite s’ar putea, poate, găsi în fiinţă la fântâna sau la alte clădiri ce s’au făcut cu ele. însemnat lucru e că remăşiţele de zidărie ce s’ar li mai putut vedea clela capul podului spre înnălţimi şi în legătură cu cetatea Drobetae. st n. -------------- LACUL SĂRAT Lacul Sărat este una din cele mai de frunte stabilimente balneare din ţara noastră. Aşezat la o depărtare de vre-o 5 chilometri de oraşul Brăila, este legat cu el printr’o şosea bună, pe care circulă acum şi un tramvaiu electric. Vedere din Lacul Sărat. El era cunoscut înainte de 1861, când s’a făcut primul studiu, dar începe a căpătă însemnătate mai mare numai de pe la 1872. An cu an, s’au ridicat acolo construcţiuni care de care mai frumoase, fie de particulari fio de către Stat, s’a clădit stabiliment de băi, s’au făcut grădini şi parcuri. www.dacoramamca.ro 984 ALBINA Astăzi Lacul Sărat e foarte cercetat de bolnavi între 1 Maiu şi 1 Septemvrie. Pentru anul 1898 statistica dă 8703 vizitatori. Desigur de atunci e o mare creştere. Bolnavii vin aci ca să facă băi şi să se ungă pe corp cu nămol. Boalele ce se curarisesc de obiceiu sunt: scrofulele, reumatismul, boalele de femei, sifilisul. HIDROMELUL (l). Fabricarea hidromelului cu maia artificială. Metoda Keyser şi Boulanger. Dacă n’avem păstură sau drojdii de vin, putem să le înlocuim cu oricare din amestecurile A, B,0, D, fără ca să schimbăm întru nimic modul de pregătire. A j Maltopeptone lcc,5 la litru de must. | Bitartrat de potasiu . . lgr.5 > J» ( Maltopeptone lcc,5 > B. { Bitartrat de potasiu . . . lgr,5 » » ( Phosphat de amoniac . . lgr. » » ( Peptone spongios 0gr,12 » » C. | Bitartrat de potasiu . . . lgr,5 » » 1 Phosphat de amoniac. . . lgr. » » ( Biphosphat de calciu. . . lgr. » » r> I Phosphat de amoniac. . . 2gr. » » 1 Bitartrat de potasiu . . . 2gr. » * { Sulfat de magnesie,. . . 0gr,l » » întrebuinţarea oricăruia din amestecurile de mai sus produce o fierbere repede şi un hidromel de cea mai bună calitate, care se păstrează multă vreme. Amestecul e mai în-tâiu topit în câţiva litri de must călduţ şi apoi turnat în butoiu şi bine amestecat cu mustul pentru hidromel. Cea dintâiu însuşire a unui hidromel bun e tăria lui. Aceasta îl păstrează oricât de mult, ferindu-1 de oţeţire; iar dacă se învecheşte, hidromelul poate stă alături de cele mai bune vinuri. Tăria atârnă atât de proporţia de apă amestecată cu miere, cât şi de prefacerea mai mult sau mai puţin deplină în spirt a părţilor dulci din must. Cu cât fierberea a fost mai deplină, cu atât hidromelul e mai tare şi sec. Când fierberea nu e completă, el rămâne mai dulce ; dar pe de altă parte, dacă tăria nu e îndestulătoare e mai supus la stricăciune. 1 (1) Vezi Xo. 3G. www.dacoramamca.ro ALBINA 985 Tăria de 13 — 14 grade a spirtului din el e cea mai potrivită. Cea mai mare tărie ce o poate căpătă e de 15 —16 grade. In timpul pregătirii, îndată ce tăria a atins acest grad, fierberea se opreşte, chiar dacă nu s’a prefăcut toată dulceaţa în spirt. La 15 grade, tăria spirtului nimiceşte fermenţii ma-ielei. A doua însuşire a hidromelului e gustul şi aroma lui. Acestea se schimbă după felul mierii. Un hidromel pregătit dintr’o miere închisă îşi pierde mai încet gustul de miere, decât unul din miere albă; dar învechindu-se devine mai aromat. Se pot pregăti trei neamuri do hidromel: hidromelul sec, ■căruia nu i-a rămas *nici un gust de dulceaţă, coprinde 15 grade de spirt şi 1—2 la sută dulceaţă ; hidromelul dulce cu 13—15 grade de spirt şi cu 4—5 la sută „dulceaţă, şi hidromelul spumos. Ca să hotărîm din nainte tăria spirtului din hidromel, măsurăm gradul de dulceaţă al mustului. Mierea putând să conţină cătâţimi foarte scliimbăcioase de zahăr, nu trebuie să ne călăuzim în pregătirea mustului de o greutate anumită de miere la litru de apă, fiindcă, cu aceeiaşi cătăţiine de miere, şi cu acelaş mers în fierbere nu căpătăm totdeauna hidromel de aceeaşi tărie. E de trebuinţă să ne servim de un instrument numit glucometru (sau de alcoolometru Baumă), care măsoară dulceaţa mierii şi arată tăria spirtuiui ce tre buie să dea mustul după fierbere. Pentru aceasta, punem într'un pahar adânc must şi băgăm în el glucoinetrul care se va cufundă până la un loc. Cetim gradul însemnat în acel loc, şi acela va fi dulceaţa mustului. Ca să căpătăm hidromel sec, nu trebuie să punem la litru de apă mai multă miere decât trebuie spre a aveâ 15 grade de spirt. 24 —251a sută de must (adică 13° Baume) dau aproape 15 grade de spirt. Pentru hidromelul dulce punem 26—27 la sută miere (adică 14°—15° Baume). Căldura cea mai priitoare fierberii e între 20—25 de grade. Ea nu trebuie depăşită, mai ales pentru hidromelul dulce. La o căldură prea mare, rămâne multă dulceaţă neprefăcută în spirt. Vânturarea mustului înlesneşte totdeauna fierberea, mai ales dacă căldura s’a ridicat, fiindcă răcoreşte şi o înteţeşte, dacă s’a domolit. Când căldura e priitoare, fierberea mare nu trebuie să treacă niciodată peste o lună. După aceasta urmează o fierbere domoală, care se prelungeşte câtevâ luni (aproape 6 luni) şi numai după acest timp căpătăm o băutură de bună calitate, care se poate limpezi. La sfârşitul celei dintâi luni de fierbere, glucometru trebue să arate 2—3 la sută zahăr neprefăcut în hidromelul sec şi 4—6° 0, în cel dulce. După fierberea mare, hidromelul sec e pus în pivniţă, unde îşi isprăveşte încet maiaua, lucrarea sa şi se limpezeşte; pe când hidromelul dulce e tras în alt vas ca să-l despărţim de www.dacoramamca.ro 985 ALBINA drojdie şi apoi îl limpezim. Pentru limpezit se recomandă: Tanin cu eter, 12 grame. Subnitrat de bismut, 12 grame şi Două albuşuri de ou pentru 100 litri. Acest amestec se bate bine în hidromel. După 20 de zile, limpezirea e sfârşită şi hidromelul poate fl tras în sticle. N. Nicolacscu şi U. Stoincscu. /V. 5. Regele pe Domeniile Coroanei. £oi, 31 Maiu, la orele 10 dimineaţa, M. M. L. L. Regele şi Regina, cu A. S. R. Principesa Maria, Principele Carol şi Principesa Elisabeta, au plecat in automobile la domeniile Coroanei Gherghiţa din judeţul Prahova. La hotarul judeţului Prahova, Maiestăţile lor au fost întâmpinate de d-1 Luca Ionescu, prefectul judeţului, şi de d-1 Căpitan Laptev, comandantul jardarmeriei, iar la satul Potigraf, în apropierea domeniului Coroanei, de către d-1 Ion Kalinderu, administratorul domeniilor Coroanei, care Le-a urat bun venit, cum şi de consiliul comunal în frunte cu primarul, de învăţător cu elevii şi de numeroşi săteni din localitate şi de prin împrejurimi. Corul şcolar a intonat imnul regal. M. S. Regele s’a informat despre starea semănăturilor. De aci Suveranii, însoţiţi de d. administrator al domeniilor Coroanei şi de d-1 prefect au urmat drumul intrând pe domeniul Coroanei. Maiestăţile Lor S’au oprit întâiu în comuna Balta-Doamnei, unde au vizitat primăria, biserica complet restaurată de administraţia domeniului Coroanei, şi apoi şcoala unde elevii erau adunaţi. Sătenii Le-au făcut ovaţiuni entusiaste. Plecând mai departe au ajuns la ferma principală a domeniului, care e cea mai bine instalată. Acî Maiestăţile Lor au vizitat diferitele construcţiuni şi stabilimente agricole. In special au atras atenţia perdelele de protecţie contra vântului, cum şi plantaţiunile din fermă şi din curţile locuinţilor personalului compuse din pomi roditori. De acî Maiesăţile Lor S’au îndreptat către căttmul Lacul-Tur-cului, pendinte de comuna Balta-Doamnei, unde au fost primiţi cu aceeaş căldură do populaţiune. Maiestăţile Lor au vizitat şcoala un nou local clădit de curând de administraţia domeniului, în stil românesc, şi an exprimat înalta lor afecţiune pentru orân-duiala şi curăţenia ce au constatat nu numai în şcoală, ci şi în sate pe la locuitori. In drum au mai vizitat stupăria şi florăria, cum şi întinsele pepiniere din cari se împart în fiecare au mii de pomi roditori ţăranilor pentru grădinele şi înfrumuseţarea gospodăriilor lor. La ora 1 au ajuns în comuna Gherghiţa, la frumoasele case de administraţie. In curtea acestora au fost întâmpinaţi de consiliul comunal, de preoţi, |invăţători, fruntaşii şi locuitorii co- www.dacoromanica.ro ALBINA 987 munei. D-na Manolescu, soţia girantului domeniului Gherghiţa, a oferit buchete de flori M. S. Reginei şi A. S. R. Principesei Mari a. După sfârşirea aclamaţiunilor, M. S. Regele s’a întreţinut cu mulţi din cei de faţă despre nevoile lor, observând cu satisfac-ţiune că sătenii de pe Gherghiţa nu vor avea lipsă din cauza secetei, deoarece în urma ploilor semănăturile, livezile şi păşunile s’au îndreptat mult, aşa că promit o recoltă îndestulătoare. O vie plăcere a oferit Maiestăţilor Lor drumurile şi căile de exploatare de pe domeniul Coroanei, cum şi liniile cari despăr-ţesc tarlalele., toate plantate pe unul şi două rânduri cu pomi roditori, dând întregului domeniu aspectul unui parc întins şi bine îngrijit. M. S. Regina a fost viu impresionată de portul femeilor, fetelor şi al copiilor, cari cu lacrimi de bucurie, I-au aruncat pe tot drumul flori peste flori, în automobil şi pe cale. In toate părţile unde S’a oprit, M. S. Regina s'a interesat de ţesăturile şi cusăturile naţionale, de cultura cânepei şi inului şi alte îndeletniciri. După prânz, la orele 3, Suveranii au mers la cătunul Sudiţi, pendinte de comuna Meri-Petchi, unde au fost primiţi cu mare căldură. Aci au vizitat şcoala, interesându-Se în deosebi de cultura ver-milor de mătase. Intre locuitori aflându se şi câţiva veterani dela 1877, M. S. Regele, reaminţindu-Şi de zilele răsboiului, S’a întreţinut cu dânşii despre starea lor. Au trecut apoi la Sf. biserică, unde preotul a rostit o cuvântare, arătând prefacerile în bine ce a adus administraţia Domeniului Coroanei în starea populaţiunii locale din toate punctele de vedere. In urmă, Maiestăţile Lor, S’au înapoiat la Gherghiţa. Au vizitat această comună, care e mai mult un târguşor, existând din veacul al XV-lea, când servea ca reşedinţă aproape statornică unora din Domni, cum a fost Basarab-cel-Bătrân (Laiot), Pă-traşcu-cel-Bun şi alţii. La biserica Domnească, Suveranii au fost întâmpinaţi de preotul care-, în numele obştei, a urat Suveranilor bun venit, şi Le-a mulţumit pentru binefacerile ce revarsă asupra lor. Intr’o călduroasă cuvântare a arătat apoi că biserica e zidită de Matei Basarab-Voevod. Aflându-se însă într’o stare ruinată, a fost radical reparată după dorinţa M. S. Regelui, care poartă o părintească grije casei Domnului, şcoalei şi binele supuşilor Săi. Sfârşind Cucernicia sa a implorat harul Ceresc asupra Familiei Regale. La şcoală Suveranii au vizitat, pe lângă şalele de clasă, atelierul de lucru manual, biblioteca populară. Pe urmă au trecut la sediul societăţii economice culturale şi apoi la primărie, unde Ii aşteaptă consiliul comunal. Părăsind Gherghiţa, pentru a merge în comuna Ciumaţi, tot pe domeniul Coroanei, M. S. Regele a" exprimat d-lui Gh. Manolescu, girantul regiei Domeniului Coroanei, şi celorlalţi funcţionari înalta Sa satisfacţiune. In Ciumaţi, Maiestăţile Lor au vizitat şcoala, unde au fost primiţi de autoritatea comunală, de preot, de consiliul comunal şi de elevi cu d. învăţător în cap, cari au urat Maiestăţilor Lor bun venit. Maiestăţile Lor au asistat la o mică producţiune şcolară a elevilor. www.dacaromanica.ro 988 ALBINA Tot acî Suveranii au fost salutaţi de un alt fiu din popor, care grăind în numele locuitorilor, a exprimat recunoştiinţa lor pentru fericirea ce le-a fost dată în ziua înălţării Domnului, prin împlinirea visului nutrit de multă vreme de a vedea în mijlocul lor pe M. S. Regele şi Familia Regală. M. S. Regele S’a mai interesat la d. primar despre starea comunei şi, apoi timpul fiind înaintat, au pornit la Bucureşti, unde an sosit la orele 8 Va seara. Pe tot drumul de pe Domeniul Coroanei au fost ridicate, din distanţă în distanţă, arcuri de verdeaţă, iar multe din casele locuitorilor erau împodobite cu ghirlande de flori. Cutiile S. P. A. Se ştie că Societatea pentru protecţiunea animalelor în scop de a alcătui un fond necesar pentru luarea în întreprindere şi conducere de însă-şi S. P. A. a serviciului de hingherie şi crearea unui adăpost provizoriu pentru orice lei de animale, s’a adresat diferitelor instituţiuni pentru a permite instalarea unor cutii pentru strângerea banilor. Aceste cutii au forma cutiilor poştale, însă de o mărime mai mică. Pe faţadă este zugrăvit un câine cu un taler în gură şi scris : «Fie-vă milă de noi». In luna Martie abiâvG cutii au fost instalate şi totuşi s’au strâns suma de lei 121 bani 15. Numai cutia instalată la Casa de Bancă Steriu a produs lei 39 bani 45. Iată şi locurile unde sunt instalate cele 10 cutii: 1) Banca Naţională ;) Marmorosch, Blank & Comp. ; 3) Banca Generală Română ; 4' Banca României; 5) Banca Steriu ; 6i Palatul Justiţiei; 7) Casa D-nei Take Ionescu, Str. Cătun; 8i Clubul Tinerimei; 9) Piaţa Teatrului: Hotel Continental; 10) Cancelaria S. P. A, Populaţiunea Bucureşteană este în destul de revoltată asupra sistemului barbar de prindere al câinilor şi este bucuroasă că Societatea pentru protecţia animalelor stărue să pue capăt acestei stări de lucruri şi stăruie să înzestreze Capitala ou o instalaţiune conform ultimilor perfecţiuni. Multe persoane care nu freouentează Casele de Bancă, s’au adresat Cancelariei S. P. A. şi au cerut ca să se instaleze cutii şi în localurile şi pieţile publire. Şi în adevăr cutiile din Piaţa teatrului şi Palatul de Justiţie dau cel mai mare produs, căci nu este trecător care să nu se oprească şi să nu arunce câteva centime. Un mare magazin din strada Lipscani, a cerut de asemenea instalarea unei cutii în loealul sau, oferind în acelaş timp şi suma de 20 lei tot pentru serviciul de hingherie. Până în prezent S. P. A. a strâns suma de 3243. lei, rezultată din conferinţe şi aceste cutii. www.dacaromamca.ro ALBINA 989 Sperăm că faţă de energia ce o desfăşoară Societatea pentru proiecţia animalelor în curând să avem un serviciu de ecarisagiu demn de o ţară civilizată. Starea semănăturilor. Ultimele telegrame primite la ministerul de domenii, arată că starea semănăturilor din judeţele mai jos menţionate e următoarea : Argeş. — Semănăturile sunt în general slabe. Arăturile pentru porumb continuă şi acum în multe localităţi. Se simte nevoe de ploaie la câmp ; căci ploile căzute sunt numai în regiunile muntoase. Brăila. — Semănăturile de toamnă s’au îmbunătăţit simţitor în urma ploilor căzute. Semănăturile da primăvară sunt frumoase. Prăşitul porumbului continuă. Bacău. — Starea semănăturilor de toamnă e bună, arăturile şi semănăturile de porumb s’au terminat. Prăşila I continuă cu activitate; în unele localităţi continuă prăşila II. Viile promit o recoltă de mijloc; pomii roditori de asemenea. Imaşurile şi fâneţele bune. Constanţa. — Semănăturile de toamnă bunişoare. Păşunile frumoase. Pomii şi viile bunicele. A plouat aproape în tot judeţul în zilele de 24, 25, 27 şi 30 Maiu. Coviuiuiu. — Atât semănăturile de toamnă cât şi cele de primăvară s’au îmbunătăţit simţitor în urma ploilor căzute. Recolta porumbului promite mult. Păşunile s’au îndreptat. Pomii şi viile sunt mediocre. Dolj. — Grâul, fâneţele şi porumbul mijlocii. Arăturile şi semănăturile de porumb continuă cu activitate. Se mai simte nevoe de ploaie. Pentru a ţine raţe. Nu e numai de cât necesară apa curgătoare. Pentru ele ajunge şi un vas tăiat în jumătate ori o troacă*de spălat, aşezate în pământ, apoi un şopron ori coteţ, însă totdeauna uscat. Raţele încep să ouă prin Fevruarie ori cel mult în Martie şi ouă neîntrerupt până în August, ba chiar până în Septemvrie. In cele mai multe cazuri raţele nu voesc să clocească; de aceea e delipsă să folosim cleşte. Clo-cirea ţine 26 până la 32 zile. (Economia). www.dacoromanica.ro 990 ALBINA PĂDUCHII DE CAP im alele ca şi omul îşi au păduchii lor. Omul nutreşte două feluri de păduchi: păduchele de cap (numit în ştiinţăpedicul-us capitis) şi păduchele de -) rufe, de cămaşe (zis pediculus vestiminti). Aceşti păduchi au gura astfel întocmită în cât pot înţepă pielea şi suge sânge. înţepătura lor e însoţită de oarecare durere şi mâncărime. Păduchele de cap, de o coloare mai închisă ca cel de pe haine, este mai mic ca acesta. El are capul triunghiular şi se mişcă prin trei părechi de picioare. Se prăseşte foarte iute: o femee de păduche face 50 până la 60 de ouă, pe care le lipeşte ici şi colo pe firele de păr ale capului. Din aceşti lindeni, după 6 zile es mici păduchi, care în timp de 17—20 de zile, ajung maturi, în stare de. a se reproduce. Un învăţat Murray a studiat aceşti păduchi, la mai multe rase de oameni şi a constatat că ei se deosibesc la culoare după rase. Aşa, păduchele de cap al locuitorilor din Europa are o coloare cam cenuşie; al Australienilor şi Negrilor din partea occidentală a Africei este aproape negru; al Hinduşilor, fumuriu ; al Hotentoţilor portocaliu; al Chine-jilor şi Japonezilor bruni-gălbui, etc. Păduchii de pe o rasă de om, nu ar putea trăi pe o altă rasă. Aşa se citează de către Darwin că păduchii de care erau bântuiţi mai mulţi locuitori din insulele Sandwich, piereau în trei patru zile pe corpul mateloţilor englezi. In America, păduchii ar fi fost foarte răspândiţi înaintea venirei Europenilor în acest continent. Bingley povesteşte că aceşti paraziţi ereau atât de răspândiţi la Azteci, (un popor care locuia în Mexic) în cât regii lor, ca să-i scape puneau un bir de păduchi în natură. Celebrul căpitan spaniol Fernand Cortex, care în 1519 cuceri Mexicul, se zice că ar fi găsit în palatul lui Montesuma, ultimul rege indigen al acelei ţări, mai mulţi saci plini! Unii dintre oameni îşi mănâncă păduchii. Astfel sunt IIo-tentoţii, unii Australieni, etc. Păduchii se pot prăsi la orice om neîngrijit, necurăţit. Copiii însă sunt cei mai bântuiţi. Pentrucă păduchiitse iau dela om la om, se întâlnesc mai ales la copiii de 'şcoală, prin cazărmi, în ateliere, etc. Păduchii sunt insecte aptere, adică fără aripi. Boala pe care ei o produc sc numeşte în ştiinţă phtiriasă. Poporul zice numai că omul sau animalul cu păduchi, este păduchios. Ca să n’ai păduchi, trebuie să fii curat înainte do toate, şi să te fereşti de a nu-i căpătă dela cei murdari, cei pă-ducliioşi. Ca să se vindece cineva de păduchi, să facă astfel: după www.dacoromaiiica.ro ALBINA 991 ce-şi va tunde părul, se va spălă pe cap, cu soluţiuni slabe de sublimat corosiv, sau cu o pomadă fenicată 1%, sau cu undelemn fenecat 1—2%. Se mai întrebuinţează şi petroleul: o parte petrol şi 10 părţi untdelemn. Asemenea o alifie vânătă-mercurială, pomadă de gudron, compusă din părţi egale de gudron şi untură de porc. Irimia l'opescn. Medic Veterinar. CRONICA ŞTIINŢIFICA Prepararea paielor de pălărie din Japonia Grâul, care dă paele pentru pălării în Japonia, se cultivă aproape numai în regiunea O/cayama aproape de ţermurile mărei Interioare; cele mai bune paie de pălării provin din localitatea Kasaoka. Ele se cultivă pe povârnişurile dealurilor, bătute de soare la amiazi şi adăpostite din partea nordică : vântul de mare le este prielnic. Cu cât înălţimea este mai mare, cu atâta paiele sunt mai albe. Climatul este temperat, îngheţurile sunt mai rari şi mai puţin aspre ; iarna este uscată, primăvara caldă şi umedă. Cultura se face în brazde ridicate de 12 centimetri, iar pământul este îngrăşat prin îngrăşeminte omeneşti împrăştiate. * * Straturile se fac pe la sfârşitul lui Noembrie sau încep în Decemvrie, iar recolta pe la sfârşitul lui Maiu sau începutul lui Iunie. Semânţa este mică şi n’are preţ prea mare pentru consumare. Seceratul se face la câţiva centimetri deasupra pământului: se fac snopi delâ 10—12 centimetri în diametru, se usucă la soare pe nişte capre de bambu, apoi se deslipesc spicele prin ajutorul unui pieptene de fer, care serveşte de asemenea şi la scoaterea boabelor de orez. Paiele sunt apoi înălbite prin ajutorul vaporilor de acid sulfuros adus de aburul de apă, iar snopii rămăn expuşi Ta la aburi timp de cinci ore. După uscare paiele sunt tăiate atât dela partea de jos cât şi dela partea de sus dela 2 noduri, reducându-le la o lungime aproape de 18 centimetri. Alegerea paielor se face prin ajutorul unor ciururi de tinichea, ce aleg paiele în trei categorii. Paiele sunt apoi despicate din nou; Japonezii au pentru aceasta un aparat special făcut dintr’o pâlnie; Deschizătura cea mică este străbătută de o foaie simplă; — e o pâlnie potrivită pentru fiecare dimensiune de paie. •* * * www.dacoromanica.ro 992 ALBINA Această industrie datează în Japonia de 15 ani; ea a dat un export anual de 8.802 000 bucăţi pentru 7.640.000 franci fără să fie coprinsă consumaţia locală. Anglia este ţara care importă cel mai mult din aceste paie de pălării, Franţa vine în al patrulea loc după Statele Unite şi Hong-Kong; dar la 1902 importaţia în Franţa s’a încincit în valoare faţă de aceea dela 1901. E destul de probabil, că grânele din alte regiuni tractate cu îngrijire ar putea de asemenea să dea producte, ce ar putea fi exportate în străinătate. Ce nu s’ar putea face din paiele, ce cresc cu atâta ambudanţă pe scumpul pământ al al ţărei noastre? De câtva timp împletiturile de paie din insula Madagascar par a fi cerute în Franţa. (Cf. Journal officiel de Madagascar et dependaces, 10 fevrier 1904). A. Vântul. Portul Sulina. (?= A P E b --S) =ă Dirigintele şcolii din com. Scundu, jud. Vâlcea, roagă călduros şi cu insistenţă pe d-nii librari, persoanele caritabile şi societăţi culturale, a venii în ajutorul bibliotecii acelei şcoli cu cărţi folositoare şi necesare culturii săteanului. ---- www.dacoromanica.ro ALBINA 993 OF & "De ţje *Qomeniile Coroanei ia 1 In urma ploilor din zilele trecute s’au îndreptat mult, atât semănăturile cât şi livezile şi păşiunile. Cu toate acestea nici unele nici altele nu promit o recoltă abundentă, din care cauză Administraţia Domeniului Coroanei a invitat acum câtva timp agenţii săi să studieze starea culturilor sătenilor spre a se putea luă din timp măsuri pentru preîntâmpinarea lipsei. In acest scop, d-1 Kalinderu le-a atras atenţiunea asupra ordinelor din din anul 1899, când Administraţiunea Domeniului Coroanei a înleznit locuitorilor să semene meiu, sorg şi porumb de nutreţ, pentru asigurarea hranei vitelor. Această dispoziţiune a dat atunci roade bune şi se aplică şi în acest an, acolo unde livezile vor fi mai slabe, mai ales că în acest mod se va introduce cultura nutreţurilor. eroaica Săptămânii- Din Ţară. — A. S. R. Principele Ferdinand a făcut o călătorie de câteva zile la Sigmaringen şi s’a întors la 5 Iunie. = Principele Bulgariei, mergând la Viena, s’a oprit o zi în Bucureşti şi a fost oaspele M. S. Regelui. = In ziua de 7 Iunie s’au adunat noii aleşi ai Camerei şi ai Senatului. După o slujbă religioasă, deputaţii şi senatorii s’au întrunit în sala Camerei şi au ascultat mesagiul pentru deschiderea Corpurilor legiuitoare. = Comisiunea monumentelor istorice, sub prezidenţia d-lui I. Kalinderu, a ţinut zilele trecute şedinţă şi a hotărît să se ia imediat măsuri de a opri reparaţiile ce au început pe la diferite mănăstiri şi să nu se dea autorizaţie de continuare decât după ce se va constata dacă repa-raţiunele nu strică interesul istoric sau religios. = Societatea «Cultura şi ajutorul femeii» — sub patronagiul M. S. Reginei şi sub preşedenţia A. S. Regale Principesei Maria, a înfiinţat un bazar pentru a pune in vânzare lucruri de mână făcute de femeile sărace, pe cari societatea voeşte să le ajute în acest chip. = Societatea de ştiinţe din Bucureşti a ţinut la universitate adunarea sa anuală. = In 3 Iunie, alergări de cai organizate de ofiţerii de cavalerie la Craiova. = Asemenea alergări la Bucureşti, în fiecare Duminecă. = Alte alegeri de cai la Anadolchioi, lângă Constanţa. = La Azilul Elena Doamna, secţia normală, s’a deschis o expoziţie de ţesături şi alte lucruri făcute de eleve. = A murit FI. Thierrin, directorul unei şcoale particulare din Bucureşti, probabil cea mai veche şcoală de acest fel. Ea fusese înfiinţată de Schewitz, un elveţian, pe la 1847 şi a fost apoi continuată de decedatul. = Societatea centrală de arme, gimnastică, dare la semn şi nataţiune din Bucureşti, a dat în zilele acestea serbarea sa anuală. == Academia Română a ţinut şedinţă publică Vinerea trecută. D. V. Babeş a citit un memoriu despre prevenirea febrei tifoide şi alte chestiuni de mare importanţă. Dela Românii de peste munţi. == Şease studenţi români dela universitatea din Cluj au fost pedep-iţi sever de către senatul universitar, pentru că au luat parte la adu- www.dacoramamca.ro 994 ALBINA nările poporale din primăvara aceasta, ţinute în contra proiectului lui Apponyi. = încă un deputat Român Goldiş, a fost oprit să vorbească în Camera ungurească. împăratul ar fi spus cuvântul său aspru împotrivim acestei purtări. Din ţiri streine. = Duma, parlamentul din Rusia, a fost disolvată. = Din Petersburg vine ştirea că într’un sat aproape de Astrahan, s’au produs trei cazuri de moarte de ciumă. — «♦■eata—-■■■ Bibliografii. In editura «Librăriei Naţionale» 47, Calea Victoriei, Bucureşti, a apărut a Il-a ediţie din meşteşugită lucrare a membrului nostru în comitet P. Dulfu intitulată: Isprăvile lui Păcală. Cartea a fost premiată de Academia Română cu premiul «Eliade Rădulescu» de 5.000 lei. Această ediţie e din nou prelucrată cu numeroase ilustraţiuni şi cu deosebită îngrijire tipărită. De vânzare la librăria editoare şi la toate librăriile din ţară, cu preţul numai de lei 1.75 volumul. La comenzile mai mari se acordă rabat. Ori cât ai fi de întristat, citind isprăvile lui păcală, nu-ţi poţi stăpâni râsul. Păcală în luptă ca dracii. Distractivă, plăcută şi scrisă într’o limbă curat românească această carte n’ar trebui să lipsească din casa nimănui. Ar fi foarte potrivită de a fi împărţită ca premii absolvenţilor şcoalelor urbane şi rurale, atât prin conţinut cât şi prin cost. O recomandăm în deosebi abonaţilor noştri şi îi îndemnăm a se grăbi s’o cumpere, deorece fiind trasă într’un număr foarte restrâns de exemplare în curând nu se va mai găsi. * * * Din Biblioteca pentru toţi a apărut No. 264 — 265: «Regele petrece», în cinci acte, de Victor Hugo, tradusă din franţuzeşte de Ludovic Dauş. Preţul 60 bani. ——-=>?>S>®■ 1.237 511 998 40 Prima de consumaţie pe 1905/1906 .... D » » » 1906/1907 .... 1.127 4.'i 21.523 93 Fond de rezervă 25 871 43 18.391 85 » pentru amortizare 26.503 — 5.321 27 » » lucrări manuale 0.525 92 • 3.547 52 i) » pensiuni ... 4.350 57 3.449 77 » » ajutor 3.241 32 3.312 85 Salarii datorate 6.488 15 2.700 — Preţul curent pe 1906/1907 . — 19 000 — Efecte de plată — 147.220 — Diverşi creditori . . . • 108.408 41 40.151 60 Profit & Perdere ... • 00 289 2H 475.846 84 513.601 85; FIT & PERDERE 1906 — 1907 CREDIT. 1905- 1906 1906-1907 1.490 129.328 19 09 Sold din anul trecut Beneficiul rezultat din vânzarea mărfurilor. 4.100 173.391 95 130 818 28 177.551 95 Director, V. C'. Drancă. Contabil, Gh. Ghindă. ca.ro 998 ALBINA Irxforina.ţi\axLl» = La 15 Octoravrie 1907 orele 2 p. ni., se va ţine concurs la Eforia Spitalelor Civile pentru posturile de externi în medicină. Condiţiunile de admisibilitate cum şi Regulamentul concursului sunt publicate în «Monitorul Oficial» No. 278 din 11 Martie 1900. Registrul de înscrierea candidaţilor este deschis la Cancelaria Eforiei în zilele şi orele de lucru şi se va închide cu 3 zile înainte de ţinerea concursului. = La 1 Noemvrie a. c., orele 2 p. m. se va ţine concurs la Eforia Spitalelor din Bucureşti pentru 9 locuri de medici secondari în specialitatea de medicină internă şi anume: Serviciul medical, Spitalul Colţea. Serviciul II medical, Spitalul Filantropia. Serviciul medical, Spitalul Colentina. Serviciul boalelor venerice, Spitalul Colentina. Serviciul dermatologic, Spitalul Colţei. Serviciul boalelor contagioase, Spitalul de copii. Serviciul medico-chirurgical, Ospiciul Pantelimon. Serviciul boalelor nervoase, Ospiciul Pantelimon. Serviciul medical, Ospiciul Mărcuţa. Condiţiunile de admisibilitate şi programul concursului sunt publicate în «Monitorul Oficial» No. 277 dela 11 Martie 1900. Registru pentru înscrierea candidaţilor se află deschis în orice zi şi oră de lucru, la Eforie şi se va închide cu 10 zile libere înainte de ziua fixată pentru ţinerea concursului. ţ? LICIT AŢIUNI 'Si « = In ziua de 8 Iunie 1907, ora 101/- a. m., pentru darea în întreprindere a reparaţiunilor ulucilor la grădina caselor din strada Fântânei No. 46, din capitală. Devizul în sumă de lei 823 bani 70. = La 16 Iunie 1907, ora 10 1 , a. m., pentru darea în întreprindere a construirii: 1 Un pătul de porumb, proprietatea Popeni, judeţul Ialomiţa, devizul fiind în sumă de lei 6.744,45. 2. Reparaţia magaziei şi pătulului dublu cu magazie la etagiu de pe proprietatea Călăraşi Lichireşti, jud. Ialomiţa, devizul fiind în sumă de lei 4.169,88. = La 19 Iunie 1907, ora 10 ‘/2 a. m., pentru darea în întreprindere ai reparaţiunilor necesarii schitului Şerbăneşti din judeţul Vâlcea. Devizul în sumă de lei 1.626,60. Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc. Condiţinnile şi devizele se pot vedea la serv. Domenial, secţia Bunurilor, yi toate zilele de lucru între orele 10 7» -12 Va a. m. Spre a luă parte la licitaţie se cere garanţie provizorie lei 5 % din suma devizului, definitivă 10 °.0, din suma rezultată la licitaţie. Se pune în vedere d-lor concurenţi art. 72—83 din legea comptabili-tăţii publice. In ziua de 18 Iunie 1907, ora lO'/j a. m. se va ţine la Eforie, Bulevardul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru darea în în-. treprindere a construirei pentru adăogirea unei bucătării la Hotelul vechiu «Sinaia» din Sinaia şi un closet tot la canal în curtea dependinţelor acelui hotel. Devizul e în sumă de lei 5.464 bani 10. Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc. Condiţiunile, planurile şi devizul se pot vedea la Serv. Domenial, secţia Bunurilor, în toate zilele de lucru, între orele 10 — 12 a. m. Garanţie provizorie lei 5% din suma devizului, cea definitivă 10% din suma rezultată la licitaţie. — j=ţ>i>ig)qoriceaiiu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-. I. Diraitrescu Procopie, fostsenator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădcscu. fost Ministru, profesor universitar; Trista S. Ncgoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. Alimflneşteann, inginer de mine: Preotul econom Const. louescu, profesor secundar; Crinst. Alexandresca, institutor. Membri Înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urmare). Pr. I. Păunescu (com. Glogova-Plestoeşti, Mehedinţi), 1 leu; M. Stan-cescu (com. Piria, Mehedinţi), 1 leu; JI. Jlungescu (com. Iiătezu-GIogova, Mehedinţi), 1 leu; I. Isvoranu (com. Izvoarele, Mehedinţi), 1 leu; Ilie Dima (com. Almăjel, Mehedinţi). 1 leu; Sabin Popescu (com. Cloşani. Mehedinţi), 1 leu; C. Danubianu (com. Fânt. Domnească, Mehedinţi), 1 leu; I. Păunescu (com. Comăneşti, Mehedinţi), 1 leu; I. Buţoiu (com. Pitulaşiu, Mehedinţi), 1 leu; N. Argintam (com. Cloşani, Mehedinţi), 1 leu; A. Glurhiescu (com. Stigniţa, Mehedinţi), 1 leu; C. C. Lăzărescu (com. Podeni, Mehedinţi), 1 leu; I. Drăghici (com. Volaiacu, Mehedinţi), 1 leu; D. Giurgiuescu (com. Strâmptu, Mehedinţi), 1 leu; N. Anghelescu (com. Punghina, Mehedinţi), 1 leu; Ion Basa (com. Prisăceana, Mehedinţi), 1 leu; C. Bănescu (com. Rudina, Mehedinţi), 1 leu; V. Bodgros (com. Carcova, Mehedinţi), 1 leu; Gh. Ismană (com. Cacoţi, Mehedinţi), 1 leu; G. Georgian (com. Schela-Cladova, Mehedinţi), 1 leu; JI. Bănescu (com. Broşteni, Jlehedinţi), 1 leu; Gr. Balica (com. Iablaniţa, Mehedinţi), 1 leu; Dna JIaria Strechescu (com. Punghina, Jlehedinţi), 1 leu; Gh. Băloiu (com. Comanda, Jlehedinţi), 1 leu; C. D. Sănduţu (com. Rocşo-venii, Jlehedinţi), 1 leu; Porfir Popescu (com. Pătulele, Mehedinţi), 1 leu; Gh. Ghiaţă (com. Lupşa, Mehedinţi), 1 leu; C. Zahărescu (comuna Rogova, Mehedinţi 1 leu; G. Vârlan (com. Glogova, Jlehedinţi), 1 leu; C. G. Spineanu (com. Orzeşti, Jlehedinţi), 1 leu; I. Făloiu (corn. Oreviţa, Jlehedinţi), 1 leu; I. Cioclov (com. Poroiana-Mare, Mehedinţi), 1 leu. Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1907 este de 432, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 1.797 lei. (Va urmă în num&rnl viitor). www.dacoromanica.ro LIBRĂRIA NAŢIONALĂ Societate Cooperativă pe Acţiuni 47, Calea Yictoriei, 47—Bucureşti înfiinţată cu scopul de a Ieftini articolele de librărie şi papetărie CĂRŢI PENTRU CURSUL ^ ☆ ☆ *■ ☆ ☆ ☆ .* PRIMAR Şl SECUNDAR Cărţi Literare Române şi Franceze == A\aterial Pentru Şcoaie şî Biurouri «bis Toi felul de Imprimate şi Registre pentru Băncile Populare. ARTiCOLE PENTRU PiGTURĂ Şt DESEMN ■...MARE DEPOSIT DE HÂRTIE Preţurile mai eftiue ca ori-unde. 52-8. AL Societăţii in comandită WEIL, JOSEPN & Co. Bucureşti — Strada Smârdan No. 7 — Asortat cu tot felul de unelte aratorii, maşini agricole, pentru viticultură şi industriale din cele mai renumite fabrici din străinătate. Se garantează pentru soliditate şi buna funcţiune. Se fac preţurile cele mai avantagioase. Se acordă condiţiuni de plată favorabile. Cereţi catalogul gratis şi franco. 10-2 Inst. de Arte Grafice Carol Gobl S-sor Rasidescu, Str. DoamneilG.— 18.920. www.dacaromamca.ro