Anul X
No. 35
27 MAIU 1907,
REVISTA POPULARA
umineca
COMITETUL DE REDACŢIE
A P, Dulfu
GârbOTiceaau
V. S. Moga
G. Cosbuo
N. Nicoiaesou
G-1P.V Năsturel
Gr. Teodossiu
Gh. Adamescu
I.	Otescu
Redacţia şi Administraţia Strada Mântuieasa No. 3 — Bucureştii
www.dacoromanica.ro
j'foua par/umerie şi Droguerie jYîeOicinalâ T6MA B^ĂTULESGU
Bucureşti, calea Grivlţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti.
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia,- de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi poluezi de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru mcnagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşiue pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină ameri-oană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Bogat asortiment do cauciucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canulo, injectoare şi sistematice iriga toare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază in orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă.
www.dacaromamca.ro
Anul X
No. 35.
27 MAIU L907.

Albina
Revistă Enciclopedică Populară
Abonamentul în ţ*r4 pe m Utl B I Abonamentul In str&in. pe an lei O
»	>	»	6 luni »	3 | Un număr............... bani
Pentru anuneluri 1 leu linia. Mloa publicitate, 5 bani euvântui. ManuaorlpCble nepublloace se ard.
SUMARUL*:
Genera/ P V. Năsturel, Patru in6crip(iuni. — M. Sadoveanu, Băile Bălţăteşti.—Dr. Lux., Lupta în potriva beţiei.—Sofia Nădejde, Cartea şi viaţa. — N. Nico/aescu şi G. Stoinescu, Hidromelul. — Din viata lui Linneu. — G. C., Narvalul. —/. Necu/au, Societăţi pentru vânzarea în comun a productelor.—Consumaţia gheţei naturale.—Get-, Dare de seamă : Carto pentru tineretul dela sate.—O circulară către învăţători.—Corespondenţă.—Zece Maiu pe Domeniile Coroanei.—Cronica săptămânii.
Sfaturi practice: Scroafele care vor să fete.—Pentru mătrice.
Notiţe : Bănci populare.—Legea şcolară din Ungaria.
Notiţe bibliografice: Cărţi primite la redacţie.—Reviste nouă.
i/ustrafiuni: Cum se sfârşesc chefurile.— Vânătoare de narval. — Comuna Iancoveţi.
PATRU INSCRIPŢIUNI.
I. Crncea dela Năinăeşti a Ini Udrişte Năsturel.
Este de piatră (destul de gelivă), de coloare vânătă şi are o înălţime de aproape 2m,70 afară de căciula care acopere, la partea superioară, crucea, şi afară de blocul dela rădăcina crucii. Suprafaţa scrisă are o lărgime de 370mm. Braţele crucii încep la 440mm dela vârf şi au o lărgime de 360ram şi o lungime totală de 860mm- Dela înălţimea părţii inferioare a braţelor se află o inscripţiune slavonă, în 18 rânduri, în care slovele au o înălţime minimă de aproape 85mm Grosimea crucii este de 250ram. La partea superioară se află, în dextra, iniţialele I. N. (lisus Nazarineanul), iar în senestra H i (Ţarul Iudeilor); între aceste slove se află alte 2 iniţiale. Sub această inscripţiune a rândului superior se află două circonferinţe concentrice (diametru interior 210mm, iar cel exterior 240ram), pe suprafaţa acestui cerc sunt gravate iniţialele Ic' flancate de 2 stele cu câte 8 raze. In dextra cercului (în exterior) se vede G N Ii apoi de desubt 11 şi sub aceasta un UI sau Lţl; în senestra. . . H, de desubt K. şi sub acesta 3.. Rostul acestor iniţiale nu l-am putut află. Sunt iniţialele unor nume.
In mijlocul braţelor se află 4 circonferinţe concenliico şi
www.dacoromamca.ro
916
ALBINA
anume: cea exterioară are un diametru de 490mm; a doua 470; a treia 340ram; iar a patra 320ram. Pe suprafeţele limitate de aceste 4 circonferinţe se află următoarele inscripţiuni:
In interior, iniţialele Xc~ având la dextra A 8 k. la senestra Ioh d’asupra M0. şi jos AYP. iniţialele celor 4 evanghelişti.
In exergă, cu litere înalte de aproape 55,nm se citeşte: f «Dne săspasenie naşe mă naăabo i vecinei taine evdnie «snă bjii snă dâvie» adică: «începutul zilei mântuirei noastre şi a veşnicei taine de către unul fiul lui Dumnezeu, fiul Fecioarei».
Pe braţul dextru, într’un segment de cerc, se află iniţialele HH având d’asupra şi dedesubt câte o stea cu 8 raze, iar pe senestru iniţialele Kfl în acelaş chip. (m&a=biruitorul).
In exteriorul acestor segmente se află: în dextra iniţialele AY sus şi P jos, iar în senestra A sus şi K jos.
Sub aceste inscripţiuni începe următoarea:
np0H380AfH'îf u>na | ii ckiiocntumiîf cha|iY cKKpKiiifiiif crro ,\\a \
BkABIIMJf CÂ CKH HcTNIKpCTk | Kk iHAKS H Kk (10)fB4A0 K,\i’C | Kfl|IE»lV
npc'Ti'f kai|{ AYâ|pit kk,\mii io AYn\*ana Eo|iba mâehTi pa'Kii kîkYk»| a;8nan Xapih|ie ;\tcnâ | it chkii tr AYa rfii. Pa^Sa: EkA | pkSHC»8 Kox'8, Pas8 Eokoa | /uoe fiipen EaaHKSa. r\8aurrpă | i) chkh tr
Hti;8aa': fluTOHit |.......Pa^ ii chbh tr ^\oupa iltiApoi |......:
EoHKa. yV,i$MHTpa (?) 3a a»h • • I.........AYairk l|ona. uit. | A-
A’kAwa: mic iwciţa avaiY 11. am 1 11 ka'E’. ^âp-Ţs:
adică,
Cu vrerea Tatălui şi ajutorul Fiului şi săvârşirea sfântului Duh, ri-dicatu-s’a această cinstită cruce întru ruga şi întru lauda Bunăvestirii a prea sfintei Născătoarei de Dumnezeu Maria, în zilele lui Iui Mihail voevod prin ruga robilor lui Dumnezeu jupân Udrişte, Despa şi fii lui Matei, Radul. Şi s’a făcut aceasta de robul întru Hristos la o laltă cu
preotul meu Vlaicul, Dumitra şi fii lui Necula, Antonie.....pentru
feciorii lui: Dobra, Andrei......Voica, Dumitra, în zilele.......
Manea Ţona din . . Dediul. Scrisă luna Mai 5 zile, în anul 7167=1659. (St. Nicolaescu).
Crucea se găseşte azi înfiptă în curtea bisericei satului Nămăeşti din judeţul Muscel, în partea despre Miazăzi a bisericei (1). Cine şi când a fost adus-o şi pus-o acolo, nu se ştie; ceeace se ştie însă este că din timpurile mai vechi crucea era înălţată pe linia satului, cam în dreptul stradei ce duce la schit. De altfel, din inscripţiunea reprodusă mai sus se vede că nu avem a face cu o cruce de mormânt ci cu una comemorativă: va fi fost poate pusă ca hotar, sau la vre-un puţ, de către jupân Udrişte Vt. Logofătul Năstu-
(1) Biserica este zidită în sec. XVIII lea de Gheorghe Rucăreanul şi
de fiul său Nicolae şi are hramul sf. Nicolae.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
917
rel cu soţia lui de a doua jupâneasa Despa cu care a avut pe Radul, cunoscut sub numele dq Radul-Toma Banul Năsturel. Matei este fiul din prima căsătorie cu jupâneasa Ma-ria Corbeanca, fata Vornicului Vintilă şi sora lui Teodosie Banul şi a lui Negoiţă Postelnicul Corbeanul. Matei sau Mateiaş (1) fu adoptat de mătuşa sa, Doamna Elena, şi botezat de Matei Basarab.
II.	Pisania Bisericii „ Stol ni cuini “ din Târgovişte.
De şi indicaţiunile pisaniei sunt foarte precise totuşi, Târ-goviştenii,— unii din ei,—afirmă că „Stolnicul“ ctitor este vestitul boier învăţat din secolul al XVII-lea. fratele lui Drăghiei Măgureanul şi al lui Şerb an Vodă Canlacuzino, pe când în realitate, aci este vorba de un strănepot al lui Drăghiei şi anume de feciorul lui Matei Banul; prin ur mare nepot de fiu al Pârvului marele stolnic şi strănepot •de fecior al lui Drăghiei Spătarul Măgureanul.
Acest strănepot, Constantin Stolnicul, a avut de soţie pe jupâneasa Safta, fata lui Iordache Canlacuzino, din Moldova.
Eată pisania:
«f Ac(e)astă sfântă biserică, lăcaş Dumnezeului Savaot, a(l) căria hram «Uspenia Bogorodiţ(a) (adormirea Născătoarei de Dumnezeu) şi pervo •■(întâiul) mucenic Ştefan să prăznueşte, den temelie este zidită în lo-«cul unia ce mai denainle de lemnă era făcută, cum spun, de Udre Brătescul; care, de multă vreme şi răotăţi, căzuse şi să risipise Aşa, *d i jupan Costanlin Cantacuzino biv. Vel. Stolnic cu jupâniţa sa Safta, •«de zid, cum să vede, o au făcut în cinste şi slava ^veşinicului Dum-<nezeu şi în buna pomenire şi bunului lor nem şi al lor. Isprăvind-o ->la anul dela zidire lumii 7213 (1704 —5).»
IU. Biserica Grădiştea din Vlaşca.
Legenda atribuie lui Mihail Voevod ctitoria acestui sfân-lâcaş; în realitate însă Marele Erou, în urma diferitelor lupte cu Turcii, «miluî, pentribdreaptă şi credincioasă slujbă «ce i-au slujit», pe boierul Domniei sale jupân Vâlcul, cu satul Grădiştea.
După trecere de peste o jumătate de secol urmaşii lui Vâlcul ridicară, cum spune pisania «Dumnezeiasca sfântă •«această biserică, făcută den temelie ca să fie de pohvală «Uspeniei Bogorodiţe cu toată voia Bunei Vistiar şi a ju-«pândsi lui Grăjdanii. O, pre curată primeşte! Vă dni Id> *Costantin Voevod. Msţa Septemvrie 8 It. 7166=1657.»
In interiorul bisericei, la mijloc, se află o piatră de mormânt, având pe margini următoarea inscripţiune:
(1) Muntele Mateiaşi ii poartă şi azi numele; moşia era zestrea jupâ-niţei Maria, mama lui Mateiaşi Postelnicul Năsturel, mort la vârsta de 17 ani. Jupâniţş însăşi a murit după o săptămână dela naşterea lui Mateiaşi. Fiind botezat şi înfiiat de Doamna Elena, mulţi l-au considerat ca fecior al lui Matei Basarab V. V.
www.dacaramanica.ro
918
ALBINA
«t Aicea se repaosă jupăneasa Mariia, muma jupanului Bunei Ve* «S(l)ugear şi coconii lui Enachi, i Vla(d)u, Chirana. Msta Dechemvrie 28 vito 7156= 1047.»
In tinda bisericei s’a fost aflat o piatră de mormânt de lm,500 lungime şi 0m,720 lăţime, azi, dată afară în curte, aproape ştearsă de tot; însă din actele familiei după care cucernicul paroh, sfinţia sa părintele G. Popescu Sachelarie, posedă copii, pe această piatră ar fi fost inscripţiunea ce reproducem aci:
«f Aci, sub această piatră, odihneşte sufletul răposatei jupăneasa Grăj-*dana fiica Nichii Slugerul feciorul Bunei Vistierul Grădişteanul. Şi «s’a pristăvit în luna Iunie 24 în zi de Vineri. In zilele bunului Domn *Şărban Vodă Basarab la 7155.»
Data 7155 este evident greşită. In adevăr, <Şerb an Vodă Basarab nu poate fi Radul Şerban Basarab, ci numai Şer-ban Cantacuzino, pe vremea căruia trăiâ şi Nica Slugerul Grădişteanul. Eroarea provine dela zeci şi credem că adevărata dată este 7195=1687 când, în adevăr, domneşte Şăr-ban Vodă. De alt fel la 7195, zi-întâiu de Iunie a căzut Miercuri şi, prin urmare, Miercuri 1, Miercuri 22 şi Vineri 24 Iunie ne dovedeşte eroarea făcută la citirea milesimului.
Sfântul locaş a fost reparat în anul 1905 de către actualul proprietar al moşiei Grădiştea, d-1 Matei I. Noica şi soţia d-sale Paraschiva. Fapta d-lui Noica este vrednică de toată lauda şi această laudă ar fi strălucit mai cu putere daca se păstra pe zidurile bisericei şi chipurile vechilor ctitori.
Arătându-mi, cu această ocasiune, mâhnirea ce simţi am în faţa unui procedeu atât de neconform cu cerinţele să zic numai istorice, Sfinţia sa părintele parohul, mi-a explicat că a fost în intenţiunea şi dorinţa d-lui Noica să păstreze şi chipurile vechilor ctitori, dar zugrăveala era atât de întunecată şi tencuiala se măcinâ cu uşurinţă în cât a trebuit să renunţe la restaurarea acestor chipuri ctitoriceşti. Daca la fostul proprietar s’ar află copii după acele obraze boiereşti, d-1 Noica ar putea încă să vină în ajutorul istoriei, repro-ducându-le pe pereţi.
IV. frncea-hrisov a lui Matei Basarab.
In judeţul Muscel, plasa Podgorii Goleşti, comuna Ştefă-neşti, pe soseaua Piteşti-Ştefăneşti-Bucureşti, se află înfiptă, la încrucişaarea acestei şosele naţionale cu şoseaua din satul Târgu-Dealului-Stefăneşti, o cruce de piatră naltă de de 3m,150, lată de 0m,460 şi groasă de 0m,320. Braţele crucii au o lungime de lm,100 şi o lăţime de 0m,430, ele sunt la 0m,500 dela vârful crucii
Pe braţe şi pe vârf se află:
Sus în dextra Soarele, în senestra luna nouă întoarsă şi între ele I". II'. Lţ\ I'.; sub acestea un cerc cu inscripţiunea
www.dacoromanica.ro
ALBINA
919
lOilll. Cercul este flancat de câte 2 stele una sub alta, cu câte 6 raze; sub această inscripţiune un cerc mai mare cu iniţialele Ic'. Xc ; în dextra acestui cerc se află iniţialele A\W într’un cerc mai mic, iar în senestra iniţialele MP asemenea într’un cerc; sub arcul cel mare se află iniţialele AXK, închise iarăşi într’un cerc.
Pe corpul crucii începând de sub braţe se citeşte:
<t Adec eu robulă lui D(u)mnezeu luT Matei Băsărab Voivod şi Domnă «a Ţărăi Itumăneşt'i) văzăndă Dumne me plansoare acestor sâra(c)i «carii au vii în Delul Piteştilor, că-i asupriri cu vinăriciari jie nu le iau de în sevei 1 cum au fost obiciaiul de (la) alţi Domni bătrâni, ce-i asu-«prsscu de le ia mai mult, Dumne m6 m’am m(i)lostivit de am pus le <gătur(i) în cestă sf(ă)ntâ (cruce): Cine va hi vinăriceri (ori ai D)umne «mia ori în urma Dum(ne) mel(e) la alţi Domni şi le va strica ac(e)astâ
‘(toc)melă şi nu va lua de în sevei 1.şi . . .va bani 30 şi de
«ploc(on) bani 12 şi de părpăr...să pe ... . . bani 12 au va
strică ac(e)astă leg(ă)tur(ă) acela om să liie afurisit i blestemat de Vlă-«dica Xc~ şi 300 şi 18 sfinţi părinţi ij vă Nekie şi parte cu Iuda şi cu «Arie într’un loc în ve(c).»
General P. V. Năsturel.
—'	't ~
13ĂILE; BĂLŢĂTE^Tl.
Bâlţăteşti este un drum prin mijlocul satului, foarte frumos drum, străjuit pe dreapta şi pe stânga de arbori uriaşi. .Satul mare, cu multe gospodării, cu câteva clădiri foarte curate, îţi mângâie privirile.
Dar cine îţi va vorbi despre sat şi despre gospodării, când colo, sub deal, se înnalţă stabilimentul de băi al Bâl-ţăteştilor? Pe drumul mare care vine dela Piatra, care duce la mănăstiri şi la Târgul Neamţului, când încep a sosi, în obişnuitul nour de pulbere, trăsurile cu vizitatori, cine se uită la sat? Privirile dornice se îndreptă spre fund, supt geana de pădure, unde se înnalţă clădirile nouă, unde este un restaurant de mâna întâia, o muzică dela Bucureşti şi un otel cum rar se găseşte.
Bolnavi puţini. Şi câţi sunt, au nevoe de linişte: vin odată, ş’a doua oară uu mai au ce căută. Oamenii cari vin aici, vin din alte pricini. Mai întâiu şi mai întâiu, vin să petreacă. — Despre celelalte argumente nu-i nevoie să mai vorbim; acesta face cât toate celelalte.
Petreceri se găsesc şi-n alte părţi negreşit. Omul grămădit în plictiseala Bucureştilor, ori în praful unui oraş ori-
www.dacoramamca.ro
920
ALBINA
care ar fi el, vrea să intre în bogăţia de viaţă a naturii, în mireazma pădurilor de brazi, şi mai ales în liniştea mănăstirească a unui colţişor de raiu, într’o poiană singuratică, unde nu mai aude, măcar puţină vreme, larma şi zbuciumul vieţii.
Ce se întâmplă însă? La staţiile de băi se adună o lume pestriţă, care nu sufere nici de cum de vre-o boală, se a-dună lume multă care are sete de petrecere. Iar omul de mijloc doar nu părăseşte zadarnic Bucureştii. Dacă nu va găsi la băi pe prietenul căsniciei sale, pe duşmanii lui, pe mătuşa a cărei moştenire o aşteaptă, dacă nu va găsi viaţa întreagă a oraşului pe care l a părăsit, — atunci de ce Dumnezeu se mai turbură, de ce-şi răscoleşte gospodăria, ş’o încarcă în munţi de cufere, de ce se ceartă cu conductorii în trenuri, de ce înjură pe hamali în gări, de ce mai ţipă de moarte cucoanele când trăsura grea se cumpăneşte la cotitura mai scurtă a unui drum ?
Ce rost are altfel viaţa? De ce cheltueşte omul banii? Aici ai baluri? Ai lume? Cheltueşti bani? Petreci bine, tot aşa de bine cum ai petrece la Bucureşti. Ai ca adaus necazurile dusului şi ale întorsului, dar asta nu se mai bagă în seamă, — căci la urma urmei şi după asta se găseşte o răsplată. O toamnă ş’o iarnă întreagă ai de povestit unui oraş întreg cât de bine ai petrecut, frumoasă sau puţin frumoasă doamnă, şi mult te vei bucură când vecinele şi prietenele, la povestirile dumitale înflăcărate, se vor face galbene de necaz şi de invidie !
*
Pe drumul străjuit de copaci uriaşi am intrat în Bălţă-teşti. Un timp am mers prin întunerec. Căsuţele se zăreau negre printre grădini, ori la marginea drumului, cu ferestruicile lor luminate. Oameni treceau pe supt arbori, ca umbre, vorbind domol.
Deodată zărim în văzduh, în fund, un fum luminos alburiu, apoi şi lumina electrică se arată vioae, pâlpâind. Muzica cântă un vals, a cărui legănare domoală vine până la noi, prin noaptea liniştită. Ne apropiem. Clădiri mari, curate, în grădini bine îngrijite. In fund, restaurantul, unde cântă muzica. Un portar cu livrea, cu nasturi lucitori, ne ese în-nainte, se ploconeşte foarte ceremonios şi ne arată drumul
www.dacaromanica.ro
ALBINA
921
pe care-1 vedem destul de bine noi singuri. Pe terasa restaurantului câţiva tineri au isprăvit cina şi vorbesc înfierbântaţi în jurul paharelor pline. O familie s’a grămădit mai în tund : două fete ciripesc vesel şi cucoana vorbeşte şi râde prea tare.
Un chelner în ţinută reglementară, cu frac şi cu şervetul pe braţul stâng, se înclină, ne încredinţează că au vinul cel mai bun, vinul propriu, al stabilimentului, ne destăinueşte că orchestra care cântă aşa de minunat e din Bucureşti, tocmai din Bucureşti, şi ne aduce, alergând ca’n izbiri de vânt, câte-o sardea, jumări, două jumătăţi de pui şi câte-un păhărel de vin, pentru care, după adânci socoteli, plătim opt iranci. y3cump, dar face: vin din pivniţele stabilimentului, cu apă puţină, orchestră dela Bucureşti, portar în livrea, chelner care aleargă şi te serveşte gâfâind, şi puiul fript destul de grabnic, aşa ca să-l poată sfâşia un tânăr cu măsele de oţel.
Suntem foarte încântaţi. Şi chelner şi portar, toată lumea ne salută cu o ceremonie fără cusur, — iar noi după ce eşim din această civilizată sălbătăcie, ne uităm în dreapta şi n stânga, şi prietenul meu mă întreabă :
«Ei, acu unde mergem să mâncăm ceva! Eu, drept să-ţi spun, nu mai pot de foame ...»
Iar taratul dela Bucureşti cântă cu duioşie şi becurile electrice pâlpâie somnoroase.
*
Fericiţi muritorii cari, venind pe aceste meleaguri, nu mai pot de bucurie la vederea chelnerului şi la scumpetea lucrurilor, Cu mirare şi cu uimire se uită unul la altul : Pe cinste, poţi jura că eşti la Bucureşti, absolut nici o deosebire!...
Dar aceasta nu-i nimic. Petrecerile sunt ce sunt. Balurile mai ales, balurile în care se vânează băieţi buni şi fete cu zestre, sunt adevărate încântări. Petrecerile carnavalului, balurile oraşelor, iarna, sunt nimicuri. Aici, în saloanele băilor, oricine ştie că veseliile sunt fără frâu. Băile sunt locuri de petrecere şi nimic altceva ! Poate de una din aceste petre- t ceri însufleţite s’a minunat aşa de tare un Arab, un om care veneâ din sălbâtăciile Asiei ... lnâmplarea aceasta cu Arabul e povestită de un om foarte fin, care a scris multe lucruri frumoase acu o jumătate de veac. Se potriveşte, mi se pare, şi aici.
www.dacoromanica.ro
922
ALBINA
Zice-că un Arab, — om cu trecere în ţara lui, şi-a părăsit haremul şi palatul lui de lene şi a venit să viziteze Europa, şi Parisul mai ales, despre care se spun atâtea minuni până la marginea pământului. In Paris, face legături cu câţiva oameni de seamă şi, dus de ei, vizitează teatrul şi opera.
«Ei, îţi place ? întrebă unul din Europeni.
—	Da, zice simplu străinul. De ce să nu-mi placă?
Mai vede Luvrul, vede alte lucruri din vechi rămase, palate, catedrale, — Arabul mărturiseşte că toate-i plac, cum nu. De plăcut, îi plăceau, se vedea, dar fiiind om de gust şi puţin cam şiret, n’avea plăcerea prea gălăgioasă.
In sfârşit, ca om de seamă în ţara lui ce eră, e poftit la o petrecere în lumea mare, unde o muzică aleasă cântă şi unde cavalerii la modă şi doamnele cele mai frumoase trebuiau să danţeze, — bunăoară cum se danţează cu toată inima la o staţie de băi, unde cântă o orchestră cu adevărat bucureşteanâ.
Intră Asiaticul: vede strălucirea aceea orbitoare, vede oaspeţi în haine scumpe, simte mirosul florilor, priveşte la covoarele preţioase din juru-i, ascultă melodiile armonioase care cereau legănările jocului, — şi rămâne uimit, cu ochii mari.
«A ! aici ai dat de dracul, Arabule ! îşi zic Franţujii; aici n’ai putut să-ţi mai stăpâneşti admiraţia ...»
Şi’n adevăr Arabul păreâ foarte mişcat şi întrebă cu luare-aminte :
«Cum se numeşte mă rog petrecerea asta?
—	Bal se numeşte.
—	Aşa? Şi danţează bărbaţii cu femeile?
—	Da ».
Străinul pare foarte minunat, pleacă, .şi Europenii rămân încântaţi că în sfârşit oaspetele a fost aşa de mişcat de o petrecere europeană.
Trece un timp. — Iată că vine din ţara aceea, depărtată, în care se întorsese străinul, o carte. Cei ce-I primiseră, o răsfoesc, nu înţeleg nimica, dar pricep, că au de-atace cu impresiile Asiaticului. Ca oameni curioşi ce erau, se duc la un profesor bătrân care ştiâ limba arăbească şi i-o dau lui s’o citească, şi de ce-o afla acolo să le spue şi lor.
N’a fost mică uimirea lor când profesorul le-a tradus o pagină din cartea aceia, în care călătorul vorbeâ cam aşa:
www.dacoromanica.ro
ALBINA
923
«Printre toate ciudăţeniile ţărilor pe care le-am colindat, una mai ales m’a izbit, în Paris: o petrecere a Europenilor, care se cheamă bal. Se adună la un loc, într’o casă împodobită frumos, între flori şi parfumuri, bărbaţi foarte veseli, şi temei cari au braţele goale şi sânii goi... Se dedau unui joc foarte ciudat, înlănţuindu-şi braţele: câte un bărbat şi câte o femee. După ce se aţâţă astfel o vreme, într’un târziu sting * luminile şi încep o defrânare grozavă . . . Pentru poftele lor sunt pregătite anume sofale şi covoare scumpe. Eu n’am stat până la sfârşit şi n’am văzut, — dar jocul lor, şi femeile pe jumătate goale, şi pregătirile, nu se poate să aibă alt sfârşit ...»
Dacă Parizienii au rămas mulţumiţi de judecata Asiaticului, povestea nu spune. Viriovat pentru greşala lui nu ştiu dacă a fost el, ori noi am fost vinovaţi, cu greşala noastră.
Mihail Sadoveanu.
■-------- 5----------------
Lupta în potriva beţiei.
S au speriat în Franţa de relele pricinuite de băuturi spirtoase. Au făcut legi, s’au luat măsuri, căci văd că merg la peire şi înjosire, dacă nu se pune stavilă reului.
Au înţeles că un popor cu mintea întunecată de băutură şi cu simţirile selbătăcite nu poate purtă lupta cea mare pentru traiu, nici în vreme de pace, nici în războiu.
Au înţeles că beţia prăpădeşte nu numai pe omul bântuit de această patimă, dar şi pe urmaşii lui, chinuind şi amărând pe toţi cei cari stau în legătură cu beţivul ca rude, ca soţie sau ca prieteni ori vecini.
Sub nume de beţie nu trebuie să înţelegem numai starea aceea când dânsul e ameţit, umblă împleticindu-se şi izbindu-se de garduri sau rostogolindu se prin şanţuri, ci şi deprinderea de-a beâ regulat în fie-care zi un număr de pâhare de rachiu sau de aşâ zise «licheururi» sau mai bine spirturi îndulcite şi cu .tot felul de mirodenii în ele. Ca să nu crează cineva că e reu de băut numai rachiuri sau spirturi, vom spune că vinul şi berea pot fi tot aşâ de vătămătoare, dacă numărul păharelor golite e mărişor. Un păhar de vin sau unul de bere nu poate face reu, dar păcatul e că la treaba asta e greu să te opreşti la vreme. Merge vorba de-o halbă de bere sau de-un pahar de vin şi când colo di’ntr’un păhar se fac cinci, dacă nu zece : pagubă mare pentru pungă şi tot aşâ de mare şi pentru sănătate.
Intr’o povaţă ce ministerul treburilor dinnăuntru a trimis-o
www.dacoromanica.ro
Cum se sfârşesc chefurile.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
925
nu de mult către prefecţi şi primari vorbeşte de lupta ce trebuie în potriva primejdiei celei mai mari ce ameninţă pe poporul franţuzesc. Şi cu drept cuvânt, căci in Franţa se bea mai mult de cât ori în ce ţeară alta din lume.
E acolo legea dela 1873 care pedepseşte pe cei ce se vor prinde beţi pe uliţi, în pieţe, în cafenele, în crâşme şi în alte locuri. Dar legea a remas slove negre pe hârtie albă; căci cei în drept par a o fi uitat sau a o dă la spate.
De-a8emenea aceeaşi lege opreşte pe crâşmari sau alţi desfăcători de băuturi spirtoase a mai dă de băut la inşi ameţiţi sau beţi. îi opreşte a vinde astlel de băuturi la tineri sub şasesprezece ani.
Cere deci ministrul să se aibă în vedere călcarea legei şi să se pedepsească vinovaţii.
Mai e o lege dela 1880, prin care se dă drept primarilor a nu lăsă penimeni să deschizâ crâşme sau cafenele prin apropiere de bisereci, ţinterime, spitale, şcoli primare sau mai înnalte. Dar nici în privinţa această nu s’a luat mai nici o măsură. Abia într’o mie de comune fmr a fi auzit de lege!
Ministrul cere să i se respunză dece nu ţin seamă de lege şi dece nu se lolosesc primarii de dreptul ce li s’a dat.
Dr. Ouade arată că pricina nu e numai nepăsarea sau interseul bănesc al unor consilieri comunali, ci în deosebi teama de a nu se certa cu crâşmarii, oameni cu trecere la alegeri.
La noi lupta în potriva năravului băuturei trebuie să înceapă cu stăruinţă şi pe toate căile. Innainte de toate pilda cea bună trebuie s’o dea oamenii cei luminaţi din sate şi mahalale. Dacă li s’ar vorbi celor nevoiaşi, zi şi noapte, că băuturile spirtoase şi beţia sunt lucru reu şi ruşinos, ar fi în zadar, pe câtă vreme vor vedeâ pe dătătorii de poveţe bând din bielşug sau chiar îmbătându-se. Pe urmă trebuie scoasă din capetele oamertilor credinţa că rachiul sau băuturile spirtoase dau putere. Mulţi au văzut mume dând copiilor de ţâţă pâine muiată în rachiu ca să doarmă sau să capete putere ! Bine înţeles că ar trebui mai întâiu ca înşişi apostolii cumpătării să se încredinţeze că băuturile spirtoase nu dau putere sau vlagă, ci că di’mpotrivă slăbesc şi că puterea ce par a da e o înşelăciune.
Mai în deosebi în mahalalele oraşelor, şi mai mult de cât ori unde în ale Bucureştilor, norodul e foarte stricat. E destul să ne uităm Ia aşa zisele mustării sau crâşme proaste şi le vom vedeâ pline până noaptea târziu, în fie-care seară, de oameni tineri, cari cheltuesc tot ce au câştigat şi a doua zi se duc la muncă hămeiţi şi ca vai de om. Neapărat că’n cele crâşme nu lipsesc nici Jemeile (slugi sau Dumnezeu mai ştie ce), cari ţin la petrecere cu bărbaţii.
Câtă vreme crâşmele vor fi pline, la ce ne putem aştepta? La muncă încordată şi cu pricepere făcută? La banii puşi la case de iconomie ? La ridicarea Românilor şi la scuturarea jugului sub care ne-au pus străinii ce sau aşezat între noi şi se
www.dacoromanica.ro
926
ALBINA
vor mai aşezâ? La întemeiarea de căsătorii binecuvântate cu copii şi cari să meargă îmbogăţindu-seV
Ori cine înţelege că vom ajunge cu totul la alt sfârşit şi că, dacă nu vom luâ seamă, ni se va spune în faţă, din ce în ce mai des şi mai apăsat, că Românul nu e vrednic a trăi muncind şi că tot ce e în ţara aceasta se datoreşte străinilor. Incheerea va fi că vor cere să aibă tot ei privegherea, paza şi cârmuirea, ca unii ce au interese mari de apărat.
Astfel de vorbe le-au şi spus pe seama noastră nu o dată şi le spun mereu.
Iată de ce ne bucurăm, când auzim c’o să înceapă şi în mahalalele noastre mişcare de ridicare şi întărire a Românilor doritori de-a fi stăpâni în ţeara lor. Unul din duşmanii în potriva cărora o să avem de purtat războiul, e şi patima beţiei.
Cu mintea limpede se poartă şi se câştigă războaele. Cine merge la luptă cu fumurile spirtului în cap, păţeşte ruşine.
• Dr. Lux.
---------------------
CARTEA ŞI VIAŢA.
selea.
r/KW eParte de noi credinţa că nu-i de mare folos cartea, rcj] Da, e de mare folos; dar să nu uităm lumea aevea. chw Erau foarte cuminţi cei vechi, cari au zis că : nimic nu e în minte, dacă n'a fost şi în simţuri. Dar trebuie adăogat, pe lângă cele cinci simţuri şi pe-al şea-Numai punând în mişcare muşchii, ne dăm seama de o mulţime de lucruri: întâmpinăm greutăţi şi dăm prilej minţei să lucreze şi să afle feluri şi chipuri de a le învinge, învăţătura numai din carte are două rele: întâiu, desvaţă mintea de orice lucrare practică, face pe om neîndemănatec; numai e, cum am zice, om întreg, care nu se slujeşte, pe lângă creeri şi de cele zece degete. Omul a ajuns a fi om, slujindu-se nu numai de cugetare, dar şi de muşchii mâinilor şi degetelor. Mintea porunceâ şi aceştia împlineau poruncile; iar când nu mai puteau, mintea trebuea să vie în ajutor cu chibzuieli nouă. Munca a înlesnit înnaintarea omenirii.
Prin carte se pot păstră şi împrăştiâ mai bine toate descoperirile minţei, dar pentru asta trebuie însoţită şi stăpânită de lucrarea practică. Altfel cartea nu-şi îndeplineşte menirea; căci, în loc să ajute şi să lumineze minţile, înlesnind lucrul practic, aduce tânjeală şi neputinţă la muncă: O învăţătură de zeci de ani, scoasă numai din cărţi, strică puterea judecăţei; omul nu mai deosebeşte ce se poate de ce nu se poate, fiindcă în carte merg toate lesne. Ba deseori se face chiar un fel de prăpastie între carte şi muncă. însuşi
www.dacoramamca.ro
ALBINA
927
ţeranul ajunge la credinţă că învăţătura de carte trebuie s’aducă după sine un traiu făr de muncă practică. Iată ce zice Riedler despre cei cu învăţătura căpătată numai din cărţi:
«Ştiu, dar nu pot; au auzit multe, dar fără să le fi văzut şi pipăit. Şi-au făcut închipuiri, dar nu le-au pătruns înţelesul; judecă bunătatea sau reutatea faptelor făr’ ale cunoaşte aevea. Astea sunt roadele cărturarilor vechi.
«De aceea capătă îngâmfare, închipuindu-şi că ştiu grozav de mult şi despreţuesc greutăţile şi îndărătnicia lucrurilor adevărate. Ba chiar despreţuiesc şi munca. Acest fel de învăţătură depărtează dela practică». •
Acum vedem cât de mare dreptate au acei cari îndrumează şcolile spre muncă practică. Greşesc acei cari cred că şcoala sătească are menirea să înveţe pe copii numai a ceti, a scrie, şi-a socoti. Şcoala trebuie să-l pregătească şi să-l înarmeze pentru viaţă. Dar pentru asta n’ajung cartea şi vorbele, trebuie pilde şi şcolarii să lucreze singuri şi din muncă să se lumineze şi să-şi întărească judecata şi agerească simţurile. Se vaită unii de îndărătnicia săteanului, care nu vrea să se ia după sfaturi şi vorbo. Această îndărătnicie înse e foarte firească : pricina este că mintea ţeranului e deprinsă să vază aevea faptele, nu numai să le auză ca pe nişte basme. Cunoştiinţele lui, bune rele cum sunt, i s’au întipărit prin simţuri şi prin muncă; pe când spusele învăţătorului sau ale conferenţiarilor sunt vorbe, fie oricât de folositoare, dar sunt ştiinţă fără putinţă.
Săteanul n’are nici vreme nici destule cunoştiinţi, să cerce. Un cărturar vrea să-l înveţe pe ţeran că e reu cum lucrează pământul, că trebuie să-l îngraşe, să semene nutreţ pentru vite şi o mulţime de sfaturi bune, dar luate de pe carte. Cărturarul poate n’a făcut niciodată practică, nu cunoaşte o mulţime de amănunte, astfel că ţeranul, dacă l-ar urma, ori n’ar reuşi, ori ar întimpinâ greutăţi, pe cari nu le-ar putea învinge, nefiind pregătit. Ştiind că în cele mai mici lucrări practice sunt o sumedenie de întâmplări neprevăzute, de cari numai cel ce lucrează îşi dă seamă, săteanul, cu mintea lui practică, simte slăbiciunea celor ce-i vorbesc, simte că au o ştiinţă făr de putinţă. E acelaşi lucru, ca şi cuin, nefiind croitor, ai ceti o carte pe larg despre croitorie şi ai voi să dai lecţii de a-ceest meşteşug. Negreşit cel întâiu cârpaciu va fi mai iscusit de cât noi, şi-şi va bate joc de toate spusele noastre ; va simţi că nu ştim a ţine acul nici a face nod.
Atunci, ce încredere să aibă el în spusele noastre, fie ele cât de frumpase şi mari, dacă vede că nu le ştim pe cele mici ? Aşa, bunăoară, se zice că, după ce un conferenţiar a vorbit de foloasele îngrăşămintelor chimice şi de alte lucruri bune pentru grâu, secară, ovăz, un sătean mucalit scoase nişte spice de grâu, de ovăz şi de secară şi zise:
www.dacaromamca.ro
928
ALBINA
— Frumos ai grăit, domnule, dar ian spune-mi care ce neam de pâine e ?
Conferenţiarul a sfeclit-o; dar arată într’un noroc spicele de ovăz şi zise că-s de grâu! Sătenii au râs. Pas să mai crează ceva din cele spuse!
Aşa se va întâmplă şi cu sfaturile morale, câtă vreme nu se cunoaşte felul de a trăi şi cugetă al săteanului. îndărătnicia, de care îl învinuim e din pricină că el e deprins să vază şi să pipăie ce aude şi nu să lucreze pe închipuite. .Muncind, mintea e mereu ţinută trează de piedecile ce se ivesc. Mintea care lufcrează numai cetind nu întâmpină piedeci: cartea nu muşcă, nu sare ’n cap, nu primejdueşte şi nu se înpotriveşte; ne întâmpinând piedeci, mintea nu se agereşte mereu, ci dacă ai cap bun şi judecată, e de ajuns. De aceea amar se înşeală cărturarii cari merg la sate, crezând că prin vorbe vor schimbă pe ţerani. Asta nu se poate şi nici n’ar fi de folos.
Din cele spuse vedem că, dacă săteanul nu trimite de bună voie copilul la şcoală, pricina e că vede puţin folos. Şcoala, în loc să-l lumineze şi pregătească pe nesimţite şi fireşte pentru meşteşugul de plugar şi de cetăţean, îl înstrăinează. Zic unii că şcoala are numai menirea să înveţe a ceti, a scrie, a socoti nu şi gospodăria şi agricultura. Dar ţeranul nu poate primi să piarză copilul şase ani pentru un cetit şi scris ca vai de el. Poate în alte ţeri, unde sătenii sunt agricultori iscusiţi, să meargă aşa; dar la noi nu.
. Cu cât vedem că sătenii sunt mai îndărătnici, cu atâta mai mult şcoala trebuie să stăruie a face din tineret gospodari model. S’ar puteâ face mult şi asupra celor mai în vrâstă, dar unind vorbele cu pilde, cum s’a făcut în Italia cu câmpurile de cercare. De unde ţeranii işi băteau joc de spusele conferenţiarilor, când au văzut câtimea de grâu împătrită şi frumoasă de pe bucata de pământ îngrăşată cu îngrăşăminte chimice, au cerut să li se dea şi lor.
Pentru ca săteanul să crează şi să urmeze sfaturile bune ce i se dau, trebuie să le vază puse în lucrare.
In comuna Ceraşu din judeţul Prahova, prin iniţiativa şi stăruinţa d-lui V. Mihăilescu-Drajna, directorul şcoalei locale, s’a înfiinţat pe ziua de 1 Ianuarie 1907 o bancă populară cu numele «Libertatea», având până în prezent 306 societari. Situa-ţiunea sumară încheiată în seara zilei de 10 Maiu c., ne arată că afacerile acestei societăţi trec peste suma de 40.000 lei.
Sofia Nădejde.

Bănci populare.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
929
HIDROMELUL.
Din vremile vechi, mierea a fost întrebuinţată la pregătirea unei băuturi plăcute şi sănătoase, numită hidromel. Când e bine pregătită, această băutură are toate însuşirile vinului. La noi, hidromelul e cunoscut azi mai mult din nume. Pricina trebue s’o căutăm în primul rând, în împuţinarea din ce în ce mai mare a stupilor şi în al doilea rând, în necunoştinţa stuparilor de a-1 pregăti.
In hidromel, mierea şi ap'ele ce rămân dela spălarea uneltelor şi a cerii îşi pot găsi mare întrebuinţare. El e mijlocul cel mai sigur de desfacere al mierii, care nu poate fi altfel vândută. Astfel hidromelul ar putea ajunge o băutură obicinuită, al cărţii preţ să nu întreacă pe al vinului.
Hidromelul e un amestec de miere cu apă. In proporţii potri vite, acest amestec e asemănător cu mustul .de struguri, ale cărui proprietăţi şi însuşiri le are. Ca şi mustul de struguri şi de poame, amestecul acesta sufere la o căldură potrivită, lucrarea fermenţilor care prelac dulceaţa în spirt şi devine după tierbere o băutură spirtoasă la fel cu vinul.
In ţările, unde creşterea albinelor e răspândită ,se fabrică hidromel de către mulţi stupari, pentru trebuinţele lor. Fiecare îşi aveâ felul său propriu de a fabrică la întâmplare, fără nici o cunoştinţă sigură, hidromeluri de cele mai multe ori proaste. Nimeni nu-şi dedea osteneală să studieze cu deamănuntul modul lui de pregătire, în condiţiunile cele mai priitoare. Abiâ în timpul din urmă, câţiva stupari învăţaţi s’au dedat cu dinadinsul acestor studii şi astăzi ştiinţa e in stăpânirea procedeielor celor mai sigure de reuşită. Printre greutăţile, pe care le întâmpinăm la labricara hidromelului sunt 2 de căpetenie -.încetineala fierberii şi păstrarea unei călduri neschimbate. Când încerci a pregăti această băutură, te isbeşti de greutatea cu care mustul de miere intră în fierbere, şi de încetineala cu care se preface dulceaţa mierii în spirt. Fierberea durează adesea mai multe luni, ba chiar un an.
Mustul de miere nu intră repede în fierbere, ca cel de struguri, fiindcă nu poartă în el maiaua care să se prăsească îndată şi să prefacă dulceaţa în spirt. Mierea curată cum ne-o dă estractorul e lipsită cu desăvârşire de fermenţi şi-i mai lipseşte hrana trebuincioasă pentru prăsirea lor. Ea cuprinde încă acid formic, antiseptic puternic, pus de albine în căsuţe, tocmai ca să înpiedice orice fierbere. Chiar când intră în fierbere, durata lungă a prefacerii dulceţii în spirt dă timp să se prăsească alte soiuri de fermenţi care prefac mustul în oţet.
Lucrul de căpetenie la fabricarea hidromelului e să căpătăm o fierbere mare şi repede, care să năbuşească prăsirea fermenţilor de oţet şi să prefacă fără primejdie dulceaţa în spirt. Pentru aceasta se cere:
www.dacaromanica.ro
930
ALBINA
1)	Sâ însămânţăm mustul cu o maia bună pregătită.
2)	Să dăm fermenţilor o hrană care să răspundă cerinţelor pentru prăsirea lor;
3)	Să punem mustul la o căldură cât mai priitoare vieţuirii fermenţilor.
Sunt mai multe metode pentru a pregăti hidromelul, printr'o fierbere regulată, repede şi deplină. Pare că metoda care dă cele mai bune rezultate e aceea care alege ca maiâ, chiar strugurele.
Fabricarea hidromelului cu struguri. Metoda Godon. Punem într’un butoi curat, struguri mustiţi, socotind câte 5—6 kg. la 100 de litri de must de miere. Topim apoi miere curată în apă caldă, în proporţie de 400 grame la un litru de apă, când vrem să căpătăm un hidromel de 15°—16° grade tărie şi numai 220—230 grame miere la litru de apă pentru un hidromel de 10—12 grade tărie. Turnăm mustul peste struguri, lăsând butoiu 1 gol de câteva degete pentru fiert. Puţin acid tartric (20 grame la 100 litri must) zoreşte fierberea şi dă băuturii un gust acrişor, plăcut. A doua zi boştina de struguri s’a ridicat deasupra;mustul a dat în fiert şi căldura din el s’a urcat la 25—28 grade centigrade, când afară sunt numai 10—12 grade. învelim butoiul cu o pătură groasă ca să nu-şi piardă căldura şi să nu pătrundă albinele la must.
Dimineaţa şi seara mestecăm boştina cu un băţ, afară de zilele din urmă, când fierberea e pe sfârşit. Atunci ne mulţumim a scoate pe cep cam a treia parte din must şi a-1 vărsă pe vrană. După 9—10 zile, şi cel mult 15, hidromelul a stat din fiert. II lăsăm puţin timp să se liniştească deplin şi apoi îl trecem în alt vas, în care se limpezeşte.
(Va urma)	N. Nicolaescn şi G. Stoinescn.
Scroafele cari vor să fete.
Revista Economia din Caransebeş dă următoarele amănunte despre îngrijirile ce trebuie date scroafelor cari sunt gata a fătâ.
Apropiindu-se timpul de a lătâ, trebue în prima linie să ne îngrijim de o poiată largă, sănătoasă şi nu prea rece. Aici apoi facem din scânduri un despărţământ, unde să poată intră numai purceii cei mici, şi unul mai mare numai pentru scroafă. Aceste despărţăminte se pot face — dacă nu avem alt loc — şi în grajdul vitelor cornute. Scroafa se poate îmblânzi mult şi prin aceea, că nainte de fătare o scărpinăm pe spate şi pe foaie. în acest caz ea se culcă mai iute şi după fătat se poartă mult mai blândă faţă de purcelaşi.
-----<X5&5©©o--------
www.dacoromamca.ro
ALBINA
931
DIN VIAŢA LUI LINNEU Somnul florilor.
Vestitul botanist svedian Linneu a descoperit somnul plantelor. Intr’o noapte voi să cerceteze nişte amănunte la o .floare de Rochiţa rândunelei. Eră întunerec beznă, dar ştiâ bine unde văzuse, de cu ziuă, o mulţime de flori de-acestea mari şi deschise de curând. Luă aşa dar un felinar şi se duse să rupă câteva. Când colo nici urmă de flori, numai frunze. îşi închipui că le-o fi rupt cinevâ şi se întoarse destul de plictisit în casă. Care nu i-a fost însă mirarea, când, a doua zi, găsi florile la locul ştiut mai frumoase şi mai deschise decât ori când. In noaptea următoare, s’a dus să vază ce e cu şiretenia asta. Florile intraseră ca’n pământ. Dar acuma n’a mai stat la îndoială şi-a aflat că florile noaptea se ’nchid, «dorm ca şi animalele». Mai pe urmă s’a aflat că şi frunzele dorm.
Linneu şi balaurul dela Hamburg.
In muzeul oraşului Hamburg se afla un schelet de puiu de balaur cu şapte capete. Veneâ lume de pe lume să-l vază şi se află acolo de multă vreme. Odată merge Linneu şi bagă de seamă că în loc să fie bălaur eră un schelet de dihor şi că în adevăr avea şapte capete, dar dela şapte dihori şi prinse cu sârmă, dar cari nici odată nu stătuseră pe acelaşi trup.
N’are ce face şi spune adevărul. Atâta i-a trebuit. Şi-a aprins paie ’n cap, nu numai cu părinţii oraşului, dar şi cu cel ce aveâ drepturi asupra aşa zisului balaur.
Au voit să i facă proces şi-a trebuit să fugă ca un tâlhar la vreme de noapte, în haine schimbate!
Aceste istorioare se povestesc pentru că se serbează acuma două sute de ani dela naşterea lui Linneu.
Legea şcolară din Ungaria.
Legea şcolară prezentată de Ministrul Appony, votată de Camera, Deputaţilor s’a votat şi de adunarea Magnaţilor. Episcopii români au luat cuvântul şi au combătut-o.
www.dacoramamca.ro
932
ALBINA
NARVALUL
In apele mărilor şi ale oceanelor trăesc o sumedenie de vietăţi, cari la cea dintâiu aruncătură de ochi pot fi luate drept peşti. Printre ele sunt unele foarte curioase, atât prin făptura cât şi prin apucăturile lor, şi de aceea merită să fie mai bine cunoscute.
Intre asemenea animale numim: balena, delfinul, cacelotul, narvalul şi altele. De data asta vom vorbi numai de unul din ele, căruia i se zice narvcil.
Narvalul este un animal destul de ciudat la înfăţişare.
Corpul său se subţiează dela cap către coadă în chip de fus, aşâ că neştiuitorii l-ar puteă socoti fără multă gândire că e peşte. Capul narvalului are botul scurt, fruntea rotunjită, doi ochi mici şi o gură nu tocmai mare.
In falca de sus, el are doi dinţi, dintre care cel din dreapta este ascuns în gingie, iar cel din stânga este lungit afară din gură, întocmai ca o suliţă răsucită şi teşită la vârf.
Acestui dinte i se dă numele de apărătoare şi este cam cât a treia parte din lungimea totală a animalului.
Când e tânăr, narvalul are în falca de sus trei perechi de dinţi, cari dispar, când îmbătrâneşte. La femeie, apărătoarea este totdeauna mică.
Narvalul foloseşte acest dinte uriaş ca armă de atac şi de apărare. Se spune că îi mai slujeşte ca să spargă ghiaţa prin mările cele îngheţate dela pol, pe unde trăeşte. Ii mai slujeşte încă, spre a deslipi depe stânci animale cu coajă, pe care le mănâncă.
Deasupra capului, narvalul are o răsuflătore în chip de seceră, pe unde aruncă apa afară, când respiră.
De o parte şi de alta a trunchiului, acest animal are două înnotătoare în formă de lopeţi. Trupul i se sfârşeşte cu o coadă mare şi foarte puternică, despărţită în două.
Narvalul este acoperit cu piele, lipsită de păr, însă strălucitor, sub care se află un strat gros de grăsime.
La tinereţe, pielea îi e cenuşie închisă cu pete negre, albă pe de lături şi pe pântece. Când îmbătrâneşte, pielea se îngălbeneşte, iar petele se mai deschid la faţă şi se mai măresc.
Narvahi trăesc în mările îngheţate. Ei umblă în cete decâte cincisprezece până la douăzeci şi înnoată cu mare iuţeală. Le place să se joce veseli în apă, făcând un sgomot asurzitor. Coră-bierii spun că i-au văzut adesea, cum se ţineau după corăbii şi cum îşi încrucişeau apărătorile lor, întocmai ca nişte spade lungi.
Narvalul se hrăneşte cu raci, cu melci fără de coaje şi cu peşti. Credinţa că ei se folosesc de apărători, ca să facă bătaie cu balena, nu este întemeiată. Şi la urma urmei n’ar aveâ d e
www.dacaromanica.ro
ALBINA
933
ce să se lupte cu aceste animale uriaşe, căci nu le folosesc nici ca hrană şi nici ca pradă.
Locuitorii Nordului vânează narvalii pentru carne, pe care o găsesc foarte bună de mâncare.
Vânătoare de N ar val.
Cu deosebire untura este gustoasă. Din apărători se fac lucruri asemănătoare cu cele do fildoş. Cu toate astea, narvalii nu se vânează atât de mult, pentrucă se prind cu anevoinţă, din pricina marei iuţeli cu cari înnoată.
Cu apărătoare cu tot, narvalul ajunge la o mărime de aproape 10 metri.
Narvalul este un mamifer, adică naşte pui vii şi-i hrăneşte cu lapte.
<j. C.
Pentru mătrice.
4 Când copiii au tăeturi, dureri de pântece, îşi freacă picioarele, se svârcolesc, să li se dea una sau două linguriţe unt de ricin ori sirop de revent, ori două linguriţe de dulceaţă ori să li se bage la şezut un săpunel din săpun tăiat subţire ca un condeiu de gâscă şi uns cu untdelemn ori să li se facă clis-tire cu apă căldicică şi puţin untdelemn.
www.dacaromamca.ro
934
ALBINA
Societăţi pentru vânzarea in comun a productelor
(Dintr’o cuvântare către săteni).
fu toţii ştiţi că prin sate umblă, la vremea asta, câte un samsar, care arvuneşte în toate părţile şi cumpără pâne multă pentru vre-un negustor mare. Vine la sătean, intră în vorbă şi nu uită a se văicărâ că e slab târgul, că preţurile au căzut... Şi-l ia ’n râs cu te miri ce. Dar omul nostru e tare de târg, nu se lasă aşa cu una cu două... Negustorul îl mai ridică: ti dă treizeci sau cel mult treizeci şi cinci lei pe chila de popu-şoiu (adică 8—9 lei suta de kgr.; o chilă de popu-şoiu sau de grâu cântărind cam 400 kgr); iar pe chila de grâu 45 lei (sau 11—12 lei suta de kgr.) Omul nu vrea deodată, se gândeşte la preţ mai bun, dar se gândeşte apoi şi la nevoile care nu-1 lasă; îşi aduce aminte că şi cutare megieş a vândut la târg chiar, ori la iarmaroc (obor) tot cam cu preţul ista şi, după multă tărăgăneală, se învoeşte. îi dă cele două chile de popuşoiu şi una de grâu, primeşte banii şi începe a împărţi. .. Dar iată că după trecere de câteva zile sau o săptămână, aude că proprietarul dela moşia asta sau cealaltă, a vândut tot acuma popuşoii cu 50 lei chila, iar nu cu 35, şi grâul cu 65 şi nici de cum cu 45...
«Va să zică cu 15 lei mai mult la chila de popuşoiu— se gândeşte omul — şi cu 20 lei mai mult la grâu. La două chile de popuşoi şi una de grâu am pierdut eu dar 15 + 15 + 20... 50 lei în capăt! Poate că proprietarul are sumă mare de chile şi se împacă deadreptul cu negustorii mari, dar eu ce pot să fac pentru o chilă două de pâne ce-o am de dat?... Şi cu toate astea, ce bine-ar fi să fi luat şi eu acuma cu 50 lei mai mult!»
Oameni buni, părerea de rău a creştinului acestuia e cu totul dreaptă. Şi e foarte adevărat că ei a pierdut 50 lei ca şi cum i-ar fi furat cineva din pungă, ori i-ar fi svârlit într’o baltă! Adică au
www.dacaromamca.ro
ALBINA
935
fost câştigaţi de samsar, pentrucă negustorul mare îi plăteşte samsarului tot clupă cum sunt preţurile la Galaţi, Brăila sau alte târguri mari de desfa-care a productelor. Dar samsarul, numai pentru mijlocirea între cumpărător şi un vânzător a luat 50 de lei. El însă cumpără mult. Cât câştigă el oare, dacă ia dela 100 de oameni tot câte 50 lei? 5.000 de lei în capăt!
Şi băgaţi de seamă, c’am făcut socoteala pentru omul care vinde toamna sau iarna şi, ori cum, ia paralele grămadă. Dar câţi nu sunt cari, gâtuiţi de nevoie, vând înnainte de-a culege, pe preţuri de nimica! Şi atunci pierderea e mult mai mare.
De asemenea să nu uităm că d-voastră nu pierdeţi numai la vânzarea popuşoiului şi a grâului, ci tot aşa vă zboară o mare parte din câştigul drept şi la vânzarea vinului, a fructelor şi cliiar a pasărilor, a laptelui şi a altor roduri.
Acum e întrebarea: aţi putea scăpă de nevoia asta? s’ar putea ca acei bani să rămâe în pungile d-voastră? Puteţi, oameni buni, şi încă uşor. Anume: printr’o tovărăşie între d-voastră. Ceeace nu poate face un om singur, pot face mai mulţi uniţi, căci ştiţi vorba ceeaa: «In unire stă puterea.»
In alte ţeri, ca Germania, Norvegia, sunt multe tovărăşii de-acestea, numite Societăţi pentru vânzarea în comun a productelor. Şi chiar şi în ţara noastră sunt câteva, ca în corn. Arsache din jud. Vlaşca şi în alte părţi, unde n’au ce căută samsarii. .. Şi asemenea tovărăşii merg minunat de bine.
Ştiţi că în multe părţi, (ca şi la noi în comună), sunt tovărăşii care se chiamă «Bănci populare.» Se poate formă însă şi mai uşor o tovărăşie între oameni pentru vânzarea la un loc a productelor. La o bancă, trebuesc bani chiar dela început, dar aici nu. Aici se întovărăşesc gospodarii făcând legături între ei prin acte întărite, tot cam ca la formarea unei bănci populare. După ce se întovărăşesc o sută de gospodari de pildă, sau şi mai mulţi, — căci cu cât sunt mai mulţi în tovărăşie cu atât e mai bine şi, vor fi mulţi, căci toţi au nevoie
www.dacoramamca.ro
936
ALBINA
de aşa societate,— arată fiecare cam câte chile de popuşoiu sau de grâu ar avea de vândut. Oei cari conduc tovărăşia se înţeleg prin scrisori cu negustorii mari şi iau arvună cu preţul care trebuie. Ba încă pot luâ şi avansuri, adică bani înnainte pentru cei ce au nevoie, fără ca să se scadă din preţ... Şi astfel rămâne câştig celor 100 de oameni cel puţin 5.000 de lei pe an, cu care să-şi acopere trebuinţele lor, iar nu să îmbogăţească pe alţii... Ce ziceţi, dragii mei, nu i bună asta ?
—	Cum nu! Mai bună nici că se poate.
—	Ei, dacă-i bună, s’o facem! Să n’o lăsăm de azi pe mâne, că-i păcat şi de noi. La întrunirea vii toare vom întocmi «Statutele», adică regulele după care trebuie să se conducă această tovărăşie.
Comisiunea interimară a Capitalei, luând avizul consiliului de igienă, care a constatat că ghiaţa naturală ce se debitează în oraş nu-i curată, şi astfel întrebuinţarea ei în băuturi artificiale sau naturale sau pe alimentele cari se consumă netrecute prin foc, poate primejdui sănătatea publicului ce le consumă, a ordonat următoarele:
Nici un debitant ,fie el stabilit sau ambulant, n’are voe a pune ghiaţă naturală spre a răci băuturile sau a răci alimentele, direct în ele sau pe ele.
Vor avea voe însă a întrebuinţa ghiaţă pentru răcirea pe din afară a vaselor cari conţin băuturi sau alimente sau vor întrebuinţa pentru răcirea lor un recipient în care ghiaţa să fie ermetic închisă şi care chiar poate chiar introdus sau pus direct pe ele spre a Ie răci şi păstră-
Pentru supravegherea acestor dispoziţiuni, agenţii sanitari şi poliţienişti vor inspecta cât mai des băuturile şi alimentele publice ca : bragagerii, limonagerii, cafenele, birLuri, băcănii, cofetării etc. ; cât şi băuturile ce se pun în vânzare pe strade de către bragagii, rahagii, limonagii şi alţi comercianţi ambulanţi şi în caz de se vor constată că aceste băuturi şi alimente conţin gheaţă naturală pusă direct în ele le vor confiscă, băuturile putând fi chiar vărsate sau denaturate.
Contravenienţii vor fi daţi judecâţei.
I.	Neculau.
Coropceni, Vasluiu.
Consumaţia gheţei naturale
www.dacoromamca.ro
ALBINA
937
DARE DE S cAMA
Carte pentru tineretul detaşate de Teodor Pandite, ofiţer în oastea ţării, Mihaiu Lupescu, şi Leon Mrejeru, învăţători.
Am răsfoit această carte nouă, scrisă de cei trei întovărăşiţi în vederea unui scop atât de bun : răspândirea literaturii populare curate şi a cunoştinţelor folositoare printre ştiutorii de carte dela sate. In cele 285 pagini, câte le are tipărite, cu slove mărişoare, am găsit multe lucruri preţioase pentru mintea şi inima ţăranilor noştri.
Pe lângă partea recreativă, alcătuită din : urâturi, glume, poveşti, frământături de limbă, ghicitori, etc., culese din popor, întâlneşti mai la fiecare pas sfatul cel bun, cunoştinţe folositoare, învăţături menite a îndemna la faptă bună şi românească, adică a rodi în sufletele cititorilor. Se vede cât de colo grija ce au pus-o autorii — câte-şi trei feciori de ţărani — de a-şi vedea neamul trăind o viaţă mai omenească, cu bună rânduială, în credinţa şi legea străbună.
Sunt în această carte crâmpee din istoria ţării, unde se laudă vitejia strămoşilor, a voivozilor, credinţa in nestrămutata bunătate a lui Dumnezeu, iubirea de ţară şi de neam, în sfârşit se scoate la iveală acele însuşiri alese cari leagă pe Român de ţara sa, pe Creştin de Dumnezeu, pe semen de semenul său de acelaş sânge cu el.
Un serviciu însemnat l-au adus autorii explicând părţile de căpetenie din legile mai de seamă. Astfel, pe lângă rezumatul celor cuprinse în Constituţia ţării, adică în legea legilor, se mai fac cunoscute: legea comunală, legea tocmelilor agricole, legea pentru paza satelor şi a averii ţărăneşti, legea pădurilor, câte ceva din legea privitoare la faptele grele (codul penal), legea vânatului, a pescuitului, legea pentru vânzarea moşiilor statului, legea casei de credit viticol, legea clerului mirean, etc.
Se mai găsesc cunoştinţe date pe înţelesul săteanului despre : creşterea vitelor şi a pasărilor, creşterea copiilor, alcătuirea unei gospodării, reguli pentru păstrarea sănătăţii, ajutoare în cazuri de primejdii, îmbunătăţirea pământului, creşterea albinelor şi a viermilor de mătase, etc. Aceste subiecte spun în cuvinte potrivite ce are de făcut săteanul, ca să-i meargă gospodăria bine şi ca el să ajungă om la locul lui: bun gospodar, bun părinte, bun cetăţean.
Privită în total, cartea pentru tineretul dela sate îţi înfăţişează înaintea ochilor un manual de lectură pentru vieaţa de toate zilele a săteanului nostru, pentru care numărul cărţilor bune şi cu cuprins apropiat de priceperea lui este astăzi mărginit.
Câtevâ ilustraţii isbutite ar fi îngroşat ce e drept volumul, dar ar fi făcut să crească şi mai mult preţul ei.
Incheiu aceste rânduri cu nădejdea că această carte va fi folosită nu numai de adulţii satelor, dar şi-de d-nii învăţători între cărţile de premii ale şcolarilor.
Doritorii o pot găsi la librăriile din ţară cu preţul de 1 leu şi 25 bani exemplarul, precum şi la autori, în comuna Zorleni, judeţul Tutova.
Got
www.dacaromamca.ro
Comuna Iancoveţi.
Comuna Iancoveţi este un mic centru de populaţie pe jumătate românesc pe jumătate bulgăresc în vilaetul Monastir (Turcia). Are vre o 900 de locuitori Sunt patru şcoli din cari una românească, cu o institutoare şi un institutor. Această şcoală a fost deschisă în 1897. In ultimul an şcolar a numărat 22 elevi şi eleve.
ALBINA
939
O circulară către învăţători.
Dintr’o circulară a d-lui D.C. Bugeţianu, revizor şcolar din Mehedinţi, recomandând revista noastră Învăţătorilor.
Mişcarea nenorocită clin luna Martie a. c., înegreşte trecutul glorios al neamului nostru, se dovedeşte că avem foarte mult de muncit în mijlocul acestui popor, penru a-i cultivă sufletul * şi a-i lumină mintea, ca să poată urmă în viitor numai calea bună, lucrând numai ce-i este de folos.
In scopul acesta, domnule învăţător, se cere să muncim, să punem stăruinţă, să arătăm tot devotamentul ce reclamă dela noi cauzele naţionale.
Şi pentru a ajunge aci nu cunosc alt leac, pentru a schimbă întru câtva starea poporului nostru decât un puternic îndemn din partea tufrutor, spro a tace să citescâ toţi câţi ştiu carte : scrierile frumoase, pline de învăţături înţelepte şi pilde morale, de fapte istorice, de poveţe religioase; iar pe cei ce nu ştiu să le istorisiţi d-v. sub formă de consilii, conversaţiuni, etc., în timp de sărbători, sau ca şezători seara, ori când veţi găsi timp potrivit.
Aceasta o pot face împreună cu d-v toţi câţi ştiu carte din acea comună cum : Preotul, Primarul, notarul, ajutorul de notar, cântăreţii bisericelor, absolvenţii de orice grad de învăţământ, proprietarul, arendaşul, cornptabilul, îngrijitorul moşiei, şeful de garnizoană şi alţii pe cari d-v. îi cunoşteţi că ştiu şi au plăcere a îndemnă şi pe alţii să asculte ceeace li se vor citi sau explică verbal.
In scopul acesta, dorinţa d-lui Sp. Haret, Ministrul Instrucţiunii Publice şi Cultelor, exprimată prin ordinul No, 15.339 Seria A, din 10 Aprilie a. c., este să răspândiţi cât mai mult printre săteni revista Albina, cea mai populară revistă ce luptă pentru risipirea întunericului dela sate.
De şi abonamentul la această revistă este numai de 5 (cinci) lei pe an cât se pot acoperi cheltuielile de tipar, totuşi aceia dintre d-v. cari vor face cinci abonamente plătite înainte, vor primi în mod gratuit pe al şeaselea, putând cedă acest drept, vr’unui ţăran sărac sau vr’unei instituţii săteşti.
CORESPONDENŢA
D-lui N. Aclam, corn. Ghidigeni, jud. Tutova. — Salamura cu care aţi stropit viţa de vie, fiind prea rece, şi foile de viţe fiind prea încălzite, s’a opărit puţin. Nu poate să aducă strugurilor nici un rău dacă sunt puţine foi veştejite. In cât priveşte butucii degeraţi, la toamnă să-i înlocuiţi cu alţii noui.
www.dacoramanica.ro
940
ALBINA
Zece Maiu pe Domeniile Coroanei.
Ziua de 10 Mai a fost serbate pe Domeniile Coroanei printr’un Tedeum la care au asistat agenţii Domeniului Coroanei, preoţii, învăţătorii cu şcolarii, primarii, şi foarte mulţi locuitori.
După săvârşirea serviciul divin s’au rostit discursuri ocazionale, iar în unele părţi s’au ţinut festivităţi, la care au cântat corul adulţilor şi elevilor şi s’au reprezentat piese de teatru patriotice.
*
* *
La Periş d-1 diriginte Al. Timotescu, a organizat o importantă serbare şcolară cu ajutorul d-lui I. Moldoveanu, şeful atelierului de teracotă, şi al d-lui E. Medianu. Au luat parte elevii şcoalei şi mulţi adulţi, cum şi membrii băncei «Petru Mavroghene».
Cărţi primite ia redacţie
îu cursul lunilor Aprilie şi Maiu
Aldem, Pământul şi fura noastră. (No. 14 din Biblioteca Soc. Steaua). Preţul 15 bani.
O. Wildefiild. trad. /. Bârsan, Salomea. (No. 261 din Biblioteca pentru toţi). Preţul 30 bani.
Preotul I). Miltnilescu, Mihaida Balş 1907. Preţul 40 bani.
Maior S. Leontc, Studiul câtorva elemente din budgetul răsboiului. Bucureşti 1907.
Înv. primar urban. Conferinţe lunare 1906—1907. — Instrucţia militară . in şcoalele noastre. Tg. Neamţu 1906.
Raportul comitetului societăţii pentru cultura şi literatura română in Bucovina de timpul dela 1 Ianuarie 1905 până la 31 Decemvrie 1900. Cernăuţi 1907.
Statutele societăţii Cultura din Urziccni (Ialomiţa) Călăraşi 1907. Achim Ni fon, Muntele Athos (Sfântul Munte). Bucureşti 1907. Asociaţiunea pentru sprijinul învăţătorilor şi şcoalelor române mescrinşe din Braşov, Raportul general al comitetului pe anul de gestiune 1906. Braşov 1907.
Cronica Săptămânii-
= M. S. Regele a vizitat la 19 Maiu, şcoala Superioară de răsboiu.
= Ştirile venite din diferite părţi ale ţării arată că au căzut ploi îndestulătoare în mai toată Muntenia. Moldova şi Dobrogea ; în judeţele Olteniei mult mai puţine. In general starea semănăturilor s’a îmbunătăţit foarte mult.
= Luni 21 Maiu, s’a ţinut congresul federaţiunii societăţilor de gimnastică din ţară. A prezidat d-1 Haret, ministrul instrucţiunii publice, asistat de d-1 general P. V. Năsturel, preşedintele federaţiunii.
= La 20 Maiu, a fost alegerea pentru primul colegiu al senatului.
Numărul senatorilor de ales, este de 60. Au întrunit numărul de voturi
www.dacoromamca.ro
ALBINA
941
cerut de lege numai 52 de persoane j pentru restul de 8 locuri s’a proclamat balotagiu. Din cei 52 de aleşi, 43 sunt membri ai partidului naţional liberal, iar 9 ai partidului conservator.
La 22 s’a făcut alegerea colegiului II de senat.
Trebuia să se aleagă 46 senatori. Numai în două locuri nu s’au întrunit numărul de voturi cerut de lege ; astfel că s’au ales 44 de persoane, fiind şi 2 balotagii. Din 44 aleşi, 43 sunt membri ai partidului naţional liberal, iar 1 al partidului conservator.
REVISTE NOUĂ
In Cernăuţi a apărut o revistă lunară ilustrată «Şcoala, organul reuniunii şcolare române din Bucovina». Redactor responsabil e G. Tofan. Abonamentul e 6 coroane pe an.
Ea cuprinde articole pedagogice, cercetări asupra diferitelor cursuri ce se predau în şcoli, cronici despre întâmplările politice şi culturale ale zilei, dări de seamă de tot felul, etc.
Iată cum exprimă redactorul scopul revistei şi chipul cum îl va aduce la îndeplinire:
Ne vom ocupi cu chestiunea reformării programelor de şcoală, a materialului didactic atât în şcoalele poporale, cât şi în cele secundare. Vom lumini autorităţile ca să puie şcoala in legătură cu nevoile zilnice ale poporului nostru, astfel, ca ea să nu fie privită ca o belea, ci ca o binefacere. Nu vom scăpă din vedere nici organizarea învăţătorimei ca factor conştiut al organizaţiei sociale şi al neamului nostru.
Dar afară de această aotivitate pe terenul şcolar, cât de imens e terenul activităţii extraşcolare a învăţătorului!. Şi această activitate extraşcolară va forma un punct însemnat din programul revistei noastre. Ori şi ce discuţie' relativă la institutele noastre de cultură ne va fi binevenită. Vom ţinea pe cetitorii noştri în curent cu mişcarea literară şi ştiinţifică din toate părţile locuite de Români şi nu vom uită să-i informăm şi despre progresele realizate de popoarele mai înaintate decât noi, cari ne pot servi ca model.
Revista noastră va fi o tribună publică, de unde se va putea discută tot ce ar puteă contribui la progresarea învăţământului, întărirea şcoalelor, înaintarea culturii — se înţelege in forma cuvenită şi cu argumente necesare.
. *» * *
A ieşit No. 1 din revista «Gândul», ce va apărea în Craiova
sub direcţia d-lui D. Marcu.
Apare lunar. Abonament 3 lei pe an.
----==>K>Sxd#<S<Sc=--
Poşta Administraţiei.
= D lui Ai. VintUescu, învăţător, Urziceni, Ialomiţa. — Ca să putem anunţă cartea despre care ne vorbiţi; trebuie s’o vedem şi noi, deci trimeteţi 2 exemplare şi se va anunţa.
eratA.
In numărul trecut s’a strecurat o greşeală de tipar pe care trebuie s’o îndreptăm. La pagina 904, rândul 11 de sus, s’a pus: *sbârciog adică ciupercă uscată* în loc de a se zice numai: ’sbârciog*. Cuvintele ce urmează sunt de prisos.
------------------------
www.dacoramamca.ro
942
ALBINA
ZaXCITAŢIUNI
= Pentru spitalele Eforiei din Bucureşti, se vor ţine următoarele licitaţii :
1)	La 28 Maiu, orele 10 a. ro., pentru 1 000 stânjeni cubi lemne de foc;
2)	La 29 Maiu, orele 10 a. in., pentru coloniale ;
3)	La 30 Maiu, orele 10 a. m, pentru închiriarea băilor dela Slănic.
4)	La 2 Iunie orele 10 a. m., pentru lapte dulce la Mârcuţa şi Pante-limon ;
5)	La 2 Iunie orele 10 a. m:, pentru carne de vacă;
6)	La 4 Iunie orele 10 a. m., pentru jimblă şi pâine ;
7)	La 4 Iunie orele 10 a. m., pentru lemne de foc la Mărcuţa şi Pan-teliom;
8)	La 5 Iunie orele 10 a. m, pentru reparaţii la spitalul Colţea ;
9)	La 14 Iunie pentru paie ;
10)	La 15 Iunie pentru furagiu ;
11)	La 20 Iunie pentru efecte de postav la Mărcuţa;
12)	La 23 Iunie pentru pavagiu în curtea spitalului de copii.
Idem:
1)	La 28 Maiu 1907, orele 10 a. m., pentru 1.000 stânjeni cubi lemne de foc necesare spitalului Colţea, Filantropia, Colentina şi de Copii;
2)	La 14 Iunie 1907, orele 10 a, ni., pentru paiele de grâu necesare Spitalelor.
3)	La 15 Iunie 1907, orele 10 a. m., pentru ovăzul şi fânul necesar Spitalelor.
= In ziua de 5 Iunie 1907 ora 101/, a. m., se va ţine la Eforie, Bulevardul Elisabeta, cât şi lâ Primăria comunei Sinaia, licitaţie publică, cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de repa-raţiuni strict necesarii a se face pe strada S tu Gheorghe din Sinaia.
Devizul fiind în sumă de lei 1.362,40.
Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
Garanţie provizorie lei 5°/0 din suma devizului, definitivă lei 10% din suma rezultată la licitaţie.
= La 8 Iunie 1907, la Eforie şi la primăria comunei Brăila, pentru închiriarea pe termen de 3 ani, cu începere dela 26 Octomvrie 1907 a tocului din oraşul Brăila strada Călăraşilor colţ cu strada Malului, în întindere de 1407 m. p.
Garanţie pentru admitere la licitaţie va fi de lei 100.
Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
Condiţiunile speciale, preeum şi orice informaţiuni se pot lua la serv. Domenial secţia bunurilor, între orele 101/J —12 1/s a. m.
Licitaţiile se vor ţine conform art. 72—83 din legea comptabilitâţii publice.
PUBLICAŢIE
= Direcţiunea Primei Societăţi de Credit Funciar Romând din Bucureşti, aduce la cunoştinţa detentorilor de scrisuri funciare rurale 4% şi 5%, că plata cupoanelor de 1 Iulie 1907 şi a scrisurilor funciare eşite la sorţi la ultima tragere, se va face cu începere dela 19 Maiu a. c., în toate zilele de lucru, dela orele 11—3 p. m., afară de Joia şi Sâmbăta când nu se fac plăţi.
-----------------------
www.dacoromamca.ro
„S T E fl U A“
Societatea «Steaua» are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folâs practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C. Ilarei, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, loan Kalinderu, Preşedintele Academiei Române.— Vicepreşedinte, Snva Şoniănescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spira C. Haret, Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre Gftrboviceanu, Administrator al Casei Sf, Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale, a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Diinilrescn Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; M-Vlădescu, fost Ministru, profesor universitar; Oistu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. Aliin&neşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexnndrescu, institutor.
Membri înscrişi şi ootizaţiuni plătite (urmare).
Dem. C. Bungeţeanu, revizor şcolar (oraşul T.-Severin, jud. Mehedinţi) 2 lei ; N. Tănăsescu, (com. Drincea, jud. Mehedinţi) 1 leu; Gli. Mitucă (com. Oprişorul, jud. Mehedinţi) 1 leu; Gh. I. Popescu (com. V. Anilor. jud. Mehedinţi) 1 lei ; Gh. Popescu, (com. Pluta, jud. Mehedinţi) 1 leu J D. Cerbulescu, (com. Peri. jud. Mehedinţi) 1 leu Olga Stănescu, (com-Oprişor, jud. Mehedinţi) 1 leu; C. Cernâianu, (com. Strehaia. jud. Me* hedinţi), 1 leu; C. N. Pavnutescu. (com. Balta Verde, jud. Mehedinţi), 1 leu; N. C. Oprescu, (com. Cusmir, jud. Mehedinţi) 1 leu; At. Cioicâ, (com. Strehaia, jud. Mehedinţi), 1 leu ; Ion Popescu, (com. Samarineşti, jud. Mehedinţi), 1 leu ; Andrei Popescu (com. Zegaia, jud. Mehedinţii 1 leu ; Şt. Porojenescu, (com. Salcia, jud. Mehedinţi) 1 leu; Gh. Cerbulescu, (com. Mileni, jud. Mehedinţi) 1 leu; V. Ghindoc, (com. Strehaia, jud. Mehedinţi) 1 leu; Gh. Totirescu, (com. Vidimireşti, jud. Mehedinţi)! leu; D. Danubianu, com. Gruia, jud. Mehedinţi) 1 leu ; Petre Ioviţ (com. Bo-baiţa, jud. Mehedinţii 1 leu; I. D. Bâcescu, (com. Roşiuţa, jud. Mehedinţi) 1 leu; Gh. Bălăceanu (comuna Gura-Motrului, jud. Mehedinţi), 1 leu; C Gherghineseu, (comuna Grozeşti, jud. Mehedinţi) 1 leu ; R. Mihăileanu' (com. Vânju-Mare, jud. Mehedinţi) 1 leu; 1j. Chiser, (com. Cusmir, jud’ Mehedinţi) 1 leu; S. Iscrulescu (com. Iupca, jud. Mehedinţi) l leu; G' Vlădescu, (com. Vrata, jud Mehedinţi) 1 leu; C. Câmpeanu, (com. Ilinova' jud. Mehedinţi) 1 leu; I. Darvareanu, (com. Gemeni, jud Mehedinţi) V leu; D. Dănciulescu, (com. Pădina Mică, jud. Mehedinţi) I leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1907 este de 360, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 16.015 lei.
(Va arma in num&rul viitor).
» ^ -« ► -•
www.daconmamca.ro
y y-f ^ ▼ w y	▼ v w w t w * «r ▼ u
LIBRĂRIA NAŢIONALĂ
Societate Cooperativă pe Acţiuni
47, Calea Victoriei,—47 Bucureşti
înfiinţată cu scopul do a Ieftini articolele de librărie şi papetărie
CĂRŢI PENTRU CURSUL ☆ ☆ ☆ ☆ ☆	PRIMAR Şl SECUNDAR
Cărţi Literare Române şi Franceze
Material Pentru Şcoale şi Biurouri ==
Tot felul de Imprimate şi Registre pentru Băncile Populare. ARTICOLE PENTRU PICTURĂ Şl DESEMN —=-.v.v.v;:;. MARE DEPOSIT DE HÂRTIE
Preţurile mai eftiue ca cri-unde.
6-52.

0	RUGĂMINTE aboanaţilor noştri
Cu prilejul sfârşitului anului şcolar, so dau copiilor silitori premii, tio obiceiu în cârti.
Cu toţii no tiâiii seamă tic înrâurirea ce are asupra copiilor ca şi a adulţilor, citirea de cărţi cu conţinut, nepotrivit.
Din existenţa de 10 ani a revistei „Albina*4 s'a putut vedea că ea este o adevărată călăuză pentru flecare cetăţean. Prin sfaturile ce dă, ca şl prin articolele de higienă, agricultură, horticultură, creşterea vitelor, sericicultură, ea este un bun sfătuitor în orice împrejurare; iar prin bucăţile asupra istorici patriei, dezvoltă dragostea de ţară şi de neam.
Pentru a o puteâ pune în mftnile tuturor, am broşat in volum, colecţii de câte trei luni, cuprinzând câte 13 numere, de câte 0 luni, cuprinzând 20 numere, şi colecţii do câte un an, cuprinzând 52 numere.
Volumul broşat pe 3 luni costă lei 1,50
n	n	» ® n	n	n “)
„	„	„ 1 an	„	„ <>,—
Asemenea am făcut volume legate pe un an, costând 7 lei volumul.
Rugăm dar pe abonaţii noştri cari vor să dăruească cărţi de premii Ia copii, să ia revista „Albina44.
Celor ce cumpără 10 volume, li se dă un rabat de 10 la sută din preţul arătat mai sus.
Facem un căldupos apel Domnilor revizori şcolari, institutori şi învăţători, şi îi rugăm a recomanda revista „Albina44 intre cărţile de premii.
Toate cererile trebuesc însoţite do cost. Chcltuelile de porto suut în socoteala noastră.
Inst. de Arte Grafice Carol GoblS-sor Rasidescu, Str. Doamneil6.— 18.828	'
www.dacoromamca.ro