.____________________________________________s__•_____~ i- __ No. 32 6 Maiu 1907 REVISTA POPULARA Apare în fiecare "Duminecă COMITETUL DE REDACŢIE P. Dulfu P Gârbovlceann A G. Coşbuo G-1P.V Năsturel N. Nicolaescu Gr. Teodossiu C. C. Pop. Taşoă. Gh. Adamesou I. Otesca atuleasa No. 9 —Bucureşti. ica.ro î Bedaoţia şi Administraţia Strada ]taua parfumerie şi Sroguerie JVIedicinală T6MA Bl^ĂTULESeU Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti. Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alesr, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru înenagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşiue pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin*, carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi lelurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment ele caucincărlc şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei. ca : vată şi lifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canulo, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază în orice parte a Ţărei, contra raraburs, prompt şi cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. www.dacoromanica.ro Anul X No. 32. 6 Maiu L907. Albina Revistă Enciclopedică populară —— Abonamentul In ţari pe a» Uel S f Abonamentul în etr&ln. pe an lei • » > » 6 luni . 3 I un număr........15 bani Pentru anuneiurl l leu linia. Mlea publicitate, 5 bani euuântul. Manuscriptele nepublieate se ard. SUMARUL»: Redacţiunea, 10 Maiu. — /. Halinderu, Cuvântare in şedinţa Academiei dela 18 Aprilie 19o7.—M. oadoveanu, Văraticul.—/V. Rădulescu-Niger, Vorba bună (poezie). — Nicolaescu şi Stoinescu, Stup fără matcă. — A, Ioana Dare. — V. S. Moga, Lucrările agricole în luna Maiu : Urzica, Porumbul, Hrişcă, Rapiţa, Lucerna, Pomii, Podgorii, Albine, Gândeci de mătase.—/?., Oraşul Cruşova din Turcia.—Cronica săptămânii.—Informaţiuni. ti otite: Societatea Tibişoiu.—Starea semănăturilor. Pagina glumeaţă : Vorbe do clacă.—La birt.—Copilul nemulţumit.—Tot bietele^soacre. Husiraiiuni: Majestatea Sa Regina României; — Majestatea Sa Regele României.— Intrarea Mănăstirii Văraticul.—Ioana Dare.—Oraşul Cruşova din Turcia. 10 MAIU frVV/ egreşit, în anul acesta ziua de 10 Maiu ne găseşte *n*-ro stare sufletească neobişnuită. După nenoro-cirea care a sguduit adânc liniştea ţării, orice Ro- ‘'J3 mân cu dor de patria sa priveşte cu îngrijorare evenimentele ce se desfăşoară ca să vază reîntemeindu-se din ce în ce mai puternic încrederea şi dragostea între toţi fiii neamului. Orăşenii ca şi sătenii trebuie să ştie că siguranţa şi buna lor stare atârnă nu numai de silinţele ce fiecare îşi va da pentru bunul mers al afacerilor sale particulare, ci şi de chipul cum fiecare se va gândi la interesele obşteşti. Mersul temeinic şi sigur al statului va fi chezăşia liniştei şi păcii fiecăruia în particular. Pentru această idee, ziua de 10 Maiu este bine venită spre a da prilej tuturor nu numai să serbeze amintirea unor momente înălţătoare din trecut, ci încă să vază datoria lor prezentă şi viitoare. www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro T Majesfafea Sa ‘RegeleVRomâniei. www.dacoromanica.ro 834 ALBINA Zi a întemeierii Domniei principelui Caro!, zi a proclamării neatârnării noastre, zi a încoronării primului nostru-Rege, ziua de 10 Maiu este un program întreg de activitate naţională. Pentru ca aceste fapte să se fi putut îndeplini, a fost nevoie de lupte grele şi de jertfe de tot felul. Părinţii noştri şi-au făcut datoria. Dar străduinţele lor nu pot fi pentru noi ca economiile unui părinte strângător pe cari un fiu nepăsător să Ie risipească. Generaţia de azi e silită să fie .la înălţimea generaţiilor trecute şi moştenirea lăsată de ele nu numai cată să fie păzită neatinsă, dar încă să fie crescută. Când M. S. Regele a hotărît să pună ca deviză a ordinului «Coroanei României» aceste cuvinte Prin noi înşine El a voit să spună pe de o parte că aşa a putut poporul român să treacă prin atâtea valuri de nevoi ce s’au abătut peste capul lui, dar pe de alta a ţintit să dea pentru viitor această îndrumare că şi de acum înainte numai prin noi înşine vom putea să trăim şi să propăşim. Să serbăm dar şi anul acesta ziua de 10 Maiu. Dacă în 1906 am sărbătorit-o cu bucurie şi veselie, acum s’o prăznuim cu pietate ca pe o zi sfântă. De trei ori sfântă zi, căci ea însemnează statornicia faţă de nesiguranţa trecutului, însemnează ridicarea încrederii în sine a poporului după două veacuri de umilinţă, însemnează intrarea în mijlocul statelor civilizate ale Europei. Să ne îndreptăm deci cu toţii privirile la Acela care întrupează aceste fapte în persoana Sa şi înconjurând tronul cu dragostea noastră, să ne legăm a închina ţării toată munca şi silinţele noastre. Iar dacă răni adânci s’au arătat în trupul nostru social, să fim noi în de noi medicul care le vindecă şi în puterea noastră de viaţă, în înţelepciunea şi buna chibzuinţă a tuturor să găsim nu numai leacul uitării, dar şi balsamul întăririi viitoare. Redacfiunea. r'v v y v* v v ^ TyTT v * — Aclu-ţi aminte de pâinea şi sarea ce ai mâncat dela cel ce te-a ajutat şi nu o uită în veci. I ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ www.dacoromanica.ro ALBINA 835 Cuvântarea d-lui Ion Kalinderu, preşedinte al Academie Române, in şedinţa solemnă dela 18 Aprilie 1907. Onoraţi Colegi, E prima dată când suntem chemaţi a proclama premiile în şedinţă publică solemnă. Aceasta o facem potrivit articolului 17 din noul regulament, care prevede ca odată cu proclamarea premiilor acordate, să se citească în şedinţă şi rapoartele speciale asupra tuturor operelor premiate. Proclamarea premiilor în acest mod nu e o inovaţiune, căci a existat şi în vechile dispoziţiuni. Ea fiinţează de multă vreme la instituţiile analoage din alte părţi, şi are de scop să deâ o solemnitate decernării recompenselor şi un imbold mai mult la izbândă mai departe. _ ( Aflându-mă la sfârşitul misiunii mele de preşedinte, simt în momentele acestea un sentiment de regret, ca să nu zic de tris-teţă, sentimentul despărţirii de o sarcină scumpă inimii, pe care l-au simţit toţi colegii ce au avut parte să ocupe scaunul prezidenţial în această incintă. Am însă mâugâerea că mi-a fost dat să prezidez în anul jubi-lar, în care ţara întreagă s'a bucurat de împlinirea a 40 de ani de domnie fericită şi rodnică a M. S. Regelui. La aceste serbări naţionale, Academia a luat parte cu toată însufleţirea ce i-o dau sentimentele sale pentru Suveran şi Dinastie, într’un an, când împliniâ şi ea patru decenii de activitate pe ogorul culturei române. Asemenea mă bucur că pot prezida şedinţa de azi, şi că trei ani dearândul am avut onoare să conduc întrunirile şi lucrările Academiei, care e călăuzită numai de dorinţa de a servi cât mai bine patria. In acest răstimp am avut fericitul prilej să pot pătrunde toată activitatea noastră, atât de variată şi privitoare la întreaga viaţă românească: literară, ştiinţifică şi artistică. Am mai putut să mă încredinţez, mai mult decât o puteam face ca simplu membru, că Academia contribue atât direct la progresul nostru cultural, cât şi indirect, prin premiile ce acordă în fiecare an, ca şi prin publicarea, în Anale sau în cărţi deosebite, a lucărilor erudiţilor şi tinerilor noştri talentaţi. Prin exemplul ce dă, prin tendinţa ce caută să imprime unei munci intelectuale, îndreptată numai spre adevăr, spre frumos şi spre tot ce este folositor, Academia pune temelia dezvoltării noastre viitoare şi îşi face din plin chemarea ei. Astfel îndrumată şi susţinută fără şovăire, activitatea noastră corespunde năzuinţei naţionale şi dorinţei generoşilor testatori şi donatori, care ne-au lăsat avutul lor pentru înălţarea literelor şi ştiinţelor române. Ea corespunde neîndois şi intenţiunilor înaltului nostru Protector şi Preşedinte onorar, M. S. Regelui, care ne-a învrednicit în www.dacQromanica.ro 836 ALBINA nenumătate rânduri cu sprijinul Său şi ne-a cinstit fără încetare cu colaborarea şi cu luminatele Sale îndemnuri. Pentru înalta bunăvoinţă la care ne-a făcut părtaşi, îmi permit a transmite Maiestâţei Sale adânca noastră recunoştinţă, împreună cu urările cele mai vii, ca Pronia să reverse încă mulţi, mulţi ani, binefacerile sale asupra M. S. Regelui, asupra M. S. Reginei, asupra întegei noastre Familii Domnitoare! In ziua când proclamăm premiile, eare provin în mare parte din daruri, cuvinese să ne purtăm gândul către binefăcătorii cari le-au urzit, către aceia care pătrunşi de datoriile lor, ca oamenii şi ca buni Români, au închinat parte, sau poate chiar tot rodul muncii lor, Academiei Române, cea d’întâiu şi mai înaltă instituţie de cultură română ! Fie-le dar memoria binecuvântată acum şi totdeauna! Fie ca cei din timpul de faţă, ca şi cei viitori, să se încălzească de nobilele lor sentimente! Iar ca vrednică recunoştinţă, fie ca cei cari primesc premiile să le privească mai mult ca un îndemn la continuarea studiilor cu şi mai multă dragoste de adevăr şi de lumină, spre mărirea ţării, spre desăvârşirea binelui general! Asemenea fac urări ca cei laureaţi să servească altora de pildă, iar cei cari n’au putut izbuti să nu se descurajeze, căci o ne-izbândă poate învioră puterile tot atât de mult ca fi o victorie! Onoraţi Colegi, înainte de a trece la enunţarea premiilor, ţin să amintesc că decernarea lor s’a făcut pentru întâia dată conform dispoziţiu-nilor din noul regulament. După acestea, premiile Eliade-Rădu-lescu, Lazăr şi Adamachi se acordă deadreptul de către Secţiile respective, iar celelalte de plen, care votează asupra lucrărilor propuse de secţiuni. In anul acesta am încuviinţat următoarele premii: 1) Premiul Eliade-Rădulescu, de 5.000 lei, pentru o scriere de literatură sau de filologie, care se va judecă mai meritorie dintre cele publicate dela 1 Noemvrie 1904 până la 31 Octomvrie 1906. 2) Premiul Adaiuachi, de 5.000 lei, divizibil, pentru scrieri istorice, economice, juridice, filozofice, apărute dela 1 Noemvrie 1905 până la 31 Octomvrie 1906. 3) Premiul Asociaţiuuei Craiovene peutrn dezvoltarea învăţământului public, de 1.500 lei, destinat celei mai bune cărţi didactice în limba română, dintre cele tipărite dela 1 Noemvrie 1902 până la 31 Octomvrie 1906. A mai fost premiul Năsturel, de 4.000 lei, pentru orice carte scrisă în limba română, cu conţinut de orice natură, care se va judecă mai meritorie printre cele publicate dela 1 Noemvrie 1905 până la 31 Octomvrie 1906. La acest premiu s’au prezentat 38 de scrieri, cari s’au distribuit spre cercetare Secţiunilor, după cuprinsul lor. Fiecare Secţiune a recomandat apoi plenului câte o operă care a găsit-o mai meritorie, dar la votare n’a întrunit nici una majoritatea de voturi prevăzute de Statute, aşâ că premiul a trebuit să se capitalizeze. Am fost cei d’intâiu care am regretat aceasta foarte mult; şi www.dacoromanica.ro ALBINA 837 pentru ca pe viitor Academia să nu se mai găsească într’o asemenea situaţiune, plenul a schimbat regulamentul în sensul că s’a instituit o comisiune specială, compusă din câte 4 membri de fiecare Secţiune, care să examineze lucrările şi să decidă, atât asupra premiului Năsturel, cât şi al Asociaţiunii Craiovene. In acest chip s’a luat plenului hotărîrea definitivă şi s’a dat comisiunii, care fiind alcătuită într’un număr mai mic de membri, e în măsură să cunoască mai de aproape valoarea cărţilor prezentate. Iată acum şi numerul operelor intrate la celelalte premii şi numele celei căreia s’a dat fiecare din ele. La premiul Eliadc-ltădiilcscn, au concurat 16 scrieri, dintre cari Secţiunea literară a ales Etymologisches Worterbuch der rumă-nischen Sprache. Lateinisches Element de Dr. Sextil Puşcariu profesor la Universitatea din Cernăuţi. In acest Dicţionar etimologic al limbei române, care tractează despre elementul latin, cu consideraţiuni la toate limbele romanice, se ţine seamă de etimologiile merituosului învăţat Cihac, publicate acum 37 de ani, precum şi de îndreptările ce li s’au adus de filologii cari i-au urmat. Lucrarea e întocmită după no-uele progrese făcute de ştiinţa filologiei romanice, şi în special a celei româneşti. Ea ne înfăţişează pe autor ca specialist, aşâ< după cum e privit de fruntaşul de azi al filologiei romanice, colegul nostru onorar d. W. Majmr-Liibke, ca şi ceilalţi romanişti: d-nii H. Schuhardt, M. Bartoli, G. Weigand, Sandfeld-Jensen, cari au publicat recensiuni elogioase âsupra operei ce am premiat. înainte, d. Puşcariu s’a ocupat serios de etimologia română, luminând origina multor cuvinte din limba noastră, iar de un timp încoace s’a ridicat în regiunile înalte ale studiilor filologiei romanice. Aceasta a făcut pe Academie să-l aleagă acum doi ani membru corespondent, şi, de curând, să recurgă la d-sa pentru întocmirea Marelui dicţionar al limbii române. Secţiunea literară având în vedere valoarea operei prezentate, cât şi de calităţile ştiinţifice ale d-lui Puşcariu, dela care aşteptăm şi alte lucrări de seamă, i-a acordat acest premiu. Premiul Adamachi, divizibil, s'a decernat precum urmează : 2.000 de lei d-lui Pompiliu Eliade pentru Histoire de /’ Espri, public en Roumanie au dix-neuvicme siecle. Tome premier :L’occu-pation turque et Ies premiers Princes indigen.es, 1821 —1828. 1.000 de lei d-lui Dr. M. Câmpeanu, pentru încercarea de psi-cologie militară, individuală, şi colectivă. 1.000 de lei d-lui Vespasian Erbiceanu, pentru Tendinţele noi în drept. Studii de drept civil şi penal. 500 de lei d-lui D. F. Caian, pentru Istoricul oraşului Focşani. 500 de lei d-lui Stoica Nicolaescu, pentru Documente slavo-ro-mâne cu privire la relaţiile ţării Româneşti şi Moldovei cu Ardealul în secolul XV şi XVI. Lucrarea d-lui Eliade L’histoire de Esprit public en Roumanie eu dix nenoieme siecle, tomul întâiu prezentat la premiu, se ocupă de spiritul public în ţara noastră în epoca dela 1821 la 1828. Autorul înţelegând sub acest termin viaţa publică intelectuală, morală, cum şi literatura, a studiat negreşit, pe lângă influenţa franceză — despre care scrisese înainte o lucrare tot aşa de meritorie— şi influenţele : grecească, rusească şi austriacă, cari au contribuit după timpuri, la formarea spiritului public la noi. www.dacoromamca.ro 838 ALBINA In prima parte se ocupă cu situaţiunea generală a ţării, ca : siguranţă înăuntru, epidemii, şi cu domniile lui Gr. Ghica în Muntenia şi a lui Ion Sturdza în Moldova, pe cari le pune chiar paralel, arătând, cu deosebire de alţi istorici, că Ion Sturdza nu eră din vechia familie moldovenească şi că a fost un Domnitor mult mai bun, decât se admite în genere. Tratează apoi despre venirea Turcilor, despre dominaţiunea consulului rusesc în Principate, despre partidele politice şi rezumă epoca dela 1821 la 1828 din punct de vedere al ideilor, ca pe una din cele mai agitate, şi cel puţin tot atât de interesantă,, ca a domniilor fanariote. Despre Regulamentul Organic zice că el conţine dorinţe adesea formulate de Români. In partea a doua înfăţişează pe boierul Constantin Radovici de Goleşti, ca tip de român de tranziţiune, analizând relaţiunea lui de călătorie. Vorbeşte apoi de tinerii cari au făcut studii în apus, iar capitolul din urmă e consacrat limbii şi literaturii noastre. Ca concluzie, autorul zice că în România secolul al 18-lea este istoria unei boli grave, iar al 19-lea a unei covalescenţe încete. Aceasta rămâne însă să se vază mai târziu, deoarece e o concluzie a lucrări întregi, nu numai a materiei din primul volum. In aşteptare ca d-1 Eliade, care e profesor universitar şi dezvoltă o activitate literară deosebită, să dea şi celelalte tomuri din lucrarea ce şi-a propus să scrie, Academia i-a decernat cea mai mare parte din premiu. (Sfârşitul în numărul viitor). —----------------------- VĂRATICUL. e la ceasurile trei şi jumătate pornim cu piciorul* iar peste munte, la Varatic. Prin liniştea şi căldura zilei o apucăm pe un drum nou, abia acum desfundat, tăiat în hăţişuri. Trecem peste nenumărate poduri, cu lemnul proaspăt încă tăiat cu toporul din preajmă ; trecem printre rarişti, prin poeni ; ici colo câte un izvor lunecă repede printre erburi; şi noi suim printre adânci singurătăţi. Spre asfinţit, din când în când, din luminişuri, se lămuresc, sub streaşină cerului valuri de munţi: cresc în piscuri îndrăsneţe, se coboară în unde moi ; prăpăstiile închid par că lacuri de umbră albastră, peste care un abur uşor pluteşte; munţi peste munţi cresc, se depărtează tot mai şterşi, se înfundă în taina zării, acolo unde şi soarele lunecă, tras ca de nevăzute puteri. Iar la răsărit, din când în când, din ochiuri de poeni, se www.dacaromanica.ro ALBINA 839 zăreşte pe piscu-i sălbatec, departe, ruina cetăţii Neamţului. Cuibul acesta sur al bătrânilor războinici se vede de pretutindeni, de pe toată cununa munţilor care împresură valea Moldovei. Dispare întâiu, multă vreme n’o vezi, apoi deodată zimţii ei ciudaţi se zugrăvesc în fund, în răsărit. Par’câ te urmăreşte, necontenit tresare înnaintea ta ca un semn al vremurilor vechi. Suim încet, osteniţi. Din când în când câte-o mierlă trece drumul dintr’un tufiş în altul, fâlfâind uşurel, la faţa pământului. La un popas scurt, dintr’un desiş din vale, vine până la noi un huruit dulce, înnăbuşit de turturică. In urmă, pe Agapia, se adună nouri; se învălmăşesc rotocoale, se întunecă par’că de mânie. Tunetul murmură moale, răsunând ca o căruţă la poduri,-* zâpuşala creşte; suim şi coborîm pe drumul cotit, pe de-asupra văilor îmbrăcate în întunecos veştmânt de brazi. Printr’un ochiu de poiană, zărim turnurile Văraticului. Dispar multă vreme, pe urmă iar le zărim. Mai avem încă drum destul. Coborîm, apoi, prin albie de pârău, cu pas încet pătrundem în sat, şi dintr’odată sunt izbit de marea tăcere a uliţei, de marea curăţenie a caselor cu cerdacuri nalte, vopsite vânăt deschis. Grădiniţi de trandafiri le împresoară; şi e o grijă aşâ de migăloasă în toate, par’că ar fi o întrecere necontenită. Maici, unele bătrâne, cu feţele liniştite, altele tinere, care te privesc în treacăt, cercetător, ca orice temei curioase, trec drumul. Ca şi la Agapia, biserica cu rândul de chilii din jur s’au clădit din nou, acum, de curând. Clădiri nouă am văzut cât lumea, şi n’am nici-o dorinţă să le cercetez cu dea-mănuntul şi pe acestea. Sunetul clopotului se împrăştie dulce în sfârşitul liniştit al zilei. Apoi tace. Şi peste sat se întinde tăcere mai mare, şi peste sat, şi ’n muntele încărcat de brazi sumbri, cari se ridică drept de-asupra bisericii în roşeaţa asfinţitului. Pe o jumătate de ceas intrăm în casa maicei Conta, sora scriitorului, o femee cu trăsături energice, frumoasă odinioară, foarte pătrunzătoare şi inteligentă acum. Cu ochi ascuţiţi ne priveşte; se tângue că e bolnavă; apoi, din vorbă în vorbă, suferinţa pare a-i trece, şi începe a vorbi mult, mult şi repede despre lucruri felurite. Pentru toate întrebările are un răspuns, la toate împrejurările www.dacoromamca.ro 840 ALBINA găseşte o eşire. Pare închisă într’un fel de bătrânească şi solidă filosofie practică. Unde a învăţat atâtea lucruri maica? unde-a învăţat a cunoaşte lumea? De mică copilă aici a crescut, în mănăstire adecă, a învăţat puţină carte pe care o putea învăţă. Viaţă lumească n’a dus. «Ba nu, ba nu, răspunde maica Conta; şi aici se învaţă. .. Toate le înţelegi din cunoaşterea oamenilor şi a necazurilor lor... înţelegerea asta şi aici o poţi câştigă, căci aici, vara, lume de pe lume, felurită lume vine şi se îngrămădeşte în jurul mănăstirii... Doar nu degeaba-i zice Văraticului Colţ de Paris. ..» Ba mai degrabă s’ar putea zice Văraticului: încă un vis pierdut! * Când pornim spre Băltăţeşti, soarele asfinţeşte. Păşim încet printr’o minunată alee de cireşi, apoi apucăm la dreapta peste câmp, prin fâneţe înflorite, învăluiţi de mirezme calde. Văraticul rămâne în urmă, cu uşoare zgomote care pătrund limpede în câmpie prin tăcerea amurgului, in pâclă uşoară, sub curgerea negrilor brazi ai muntelui. Căsuţele răsar albe din frunzişurile grădinilor, par’că ar zâmbi înserării". Prin fâneţele bogate, suim la deal şi dulcele miros al florilor ne pătrunde până în suflet. Greeri nenumăraţi ţârâe domol, lung, răsunător. Ici-colo cristeii se chiamă, cârâind înnăbuşit pe sub pletele erburilor. Pe deal, deasupra satului Valea-Seacă, ne întâlnim cu un ciobănel cu faţa rumenă, cu ochi vioi, care uneşte în cârd vre-o douăzeci de oi cu o surioară a lui, micuţă. Flueră numai din buze, îşi îngroaşă glasul, şi tot pocneşte în pământ cu un toiag mai mare decât el. «Ale cui sunt oile acestea, măi ciobane? — Apoi a lui Vasile-a-Moşneagului... — Cum te chiamă? — Ion. — Carte ai învăţat? — Da, am învăţat, da’ numai vre-o cinci clase. ' — Bravo! atunci ai isprăvit toată şcoala. Şi ce eşti tu la oilea astea? Cioban ori strungăraş? — Eu îs şi cioban, şi strungăraş: eu duc toată regula! — Tu ţii răbuşul .. Vra să zică ai şi răbuş... www.dacoromamca.ro ALBINA 841 Intrarea mănăstirii Văratecul (înainte de incendiu). — Am. îaca ţâncu ‘ista de soră; după aceea am fraţi mai mari, şi mai mărunţei. . . — Da de eşit la joc ai eşit? — Cum nu, am, da’ l-am uitat pe-o zare de deal...» Răspunde fără sfială şi toarte limpede. Din când în când îşi îndeamnă oile: Brrr! şi flueră scurt ridicând băţul lung. Vorbeşte aşâ, zâmbind şi privind în altă parte: înţelege el că asta-i aşâ, numai vorbă de clacă! «Da oi ai tu, mâi ciobane? — Apoi am... că oile astea-s a noastre toate... — Vra să zică tu eşti feciorul lui Vasile-a Moşneagului... Apoi da, cam aşâ. . . — Da’ fraţi mai ai ? www.dacoromamca.ro 842 ALBINA — Hei! încă nu, încă n’am şaisprezece ani. . . — Da altfel ai învăţat tu a jucâ şi a chiui prin prundurile astea.. . — Cum nu? Par’că n’am auzit eu cântând aşâ, câte-o horă hoţească? ...» Dă o raită înnapoi, face ocolul cârdului, strigând cu glas când răsunător, când înnăbuşit din gâtlej, apoi se zvârle sprinten în bâtă, ne-ajunge din urmă, îşi dă căciula pe ceafă şi ne zâmbeşte ca şi cum ar zice că nici nu i pasă, lumea asta, cât se vede, e toată împărăţia lui! «Noi mergem spre Bâltăţeşti, zic eu; cunoşti tu pe popa de-acolo? — Cum nu? Acolo-i popă părintele Gavril Enăchescu. . . — Bătrân tare e? — Ba nu, nui tocma bătrân. . . — Cum nui bătrân? — Apoi nici nu i-a crescut barba! — Ce spui! popă fără barbă se poate? — Dă, — aşâ, câte-o leacă, tot i-au dat nişte cioturi...» Trecu un răstimp. Tovarăşul meu îl întreabă: «Bre Ionică, trebue să ştii tu pe omul cel cu copii mulţi, din Topoliţa. . . — Pe Ion Bălan?, cum să nu-1 ştiu... Cel cu douăzeci de feciori... Ştiu, cum nu!.. — Oare, bre, să fie toţi ai lui Ion Bălan, cei douăzeci de feciori? — Eu ştiu? Poate să se mai fi rătăcit şi sămânţă de prin sat, că nu prea seamănă unul cu altul. . . — Aşâ? — D’apoi cum ! ...» îşi scutură căciula ’n cap cu un rîs potolit şi-şi îndeamnă la vale oile, în vatra satului. După ce ne despărţim de el, urcăm iar la deal printre grădini omeneşti şi ne oprim ca să răsuflăm într’un pâlc de mesteacăni. Focuri ard ici colo, în sat, prin ogrăzi. Amestecuri de glasuri s’aud de jos foarte lămurit. Câte-un răstimp, câinii latră întărâtaţi pe la porţi. Glasuri îi alungă: Hi, javră! — Un strigăt de femee tresare, cântând par’că o chemare: «Mârioară hăij. . Mărioară. . .» Răsunetul trece, răsună prelung pe vale. In înserarea www.dacaromamca.ro ALBINA 843 caldă, se face tăcere. Intunerecul s'a întins pretutindeni; numai în pâlcul nostru de mesteacăni, drepţi ca făclii de ceară albă, parcă a rămas o urmă de lumină blândă. Mihail Sadoveanu. ----— VORBA1 BUNĂ. Vorba bună se afundă Când nu-i minte s’o pătrundă. Vorba rea pluteşte ’n undă. Vorba rea, sămânţă vie, Trece ’n sbor şi nu se ştie Când s’a prins şi iese ’n glie; E vicleană, e uşoară, Trece iute, se strecoară, Creşte deasă şi omoară. Dar plugarul de ce are Minte pentru răspieare Şi unelte ce-1 fac tare! Cu unelte să muncească, Cu mintea să cliibzuiască Toată viaţa-i plugărească ! Dacă vorba rea îi vine, S’o gândească bine, bine, Ca de el să nu s’anine; De-a simţi-o ’n el, grăbească Intr’o clipă s’o plivească, Nu să stea să-l amăgească. Că, te uită : amăgirea Plămădeşte răzvrătirea, Strică toată rânduirea ! Vorba bună e povaţă, Cele de bun rost învaţă, Indreptează şi dă viaţă. Vorba bună-i potrivire : Pune tainicile fire Intre sat şi Stăpânire, Intre Curţi şi între sate. Cu ’nvoeli după dreptate Spornic pentru toţi legate. Vorba bună de-acum fie Tuturora temelie De bun rost şi de frăţie! N. Rădnlescu-Niger. Societatea Tibişoiu. Societatea Tibişoiu a organizat în Bucureşti în sala Liedertafel, o serbare cu ocazia împărţirei de îmbrăcăminte şi ajutoare copiilor săraci ai societăţei. Serbarea s’a terminat la orele 5, copiii plecând veseli pe la casele lor şi aducând mulţumiri generoaselor doamne din societate, cari prin bunăvoinţa lor îndulcesc suferinţele micilor copii. Primul copil ajutat de societate în anul 1884 se numiâ «Tibişoiu > de unde şi-a şi luat numele societatea. Societatea numără astăzi peste 300 elevi săraci dela şcoalele publice, cari sunt sub îngrijirea sa. ---- www.dacoromamca.ro 844 ALBINA 5TUP FĂRĂ MATCĂ (BEZMETIC). ieirea mătcii la un stup aduce în câteva luni, ba chiar în câtevă săptămâni, pierderea roiului, dacă nu se ia în pripă măsuri de îndreptare. Pricinile pieirii mătcii. Pieirea mătcii se întâmplă din multe pricini. Matca trăeşte dela trei până la cinci ani şi moare de bătrâneţe ori de boală. Acestea sunt pricinile fireşti, care pot aduce în timpul iernatului pierderea a 3—4 mătci la suta de Stupi; dar în curgerea verii o mulţime de alte pricini se pot ivi. Cercetarea de primăvară făcută de timpuriu, când albinele nu şi-au început lucrările poate fi o pricină. Matca e ucisă chiar de albinele sale, care se înfurie în-tr’atâta de această stricare a liniştii, încât fără să-şi mai dea seama de ceeace f-ac, îşi ucid matca. Alteori, matca înspăimântată fuge departe de grămada de albine, în părţile reci al stupului, unde înghiaţă şi moare. Unii stupii devin bezmetici în timpul roitului. Matca tânără ieşită să se împreune cu un trântor se rătăceşte, îşi găseşte moartea în văzduh, ori nimereşte la întoarcere într’un stup strein, unde viaţa nu-i e niciodată cruţată. De asemenea în timpul cercetărilor, ea poate fi prinsă între rame şi pereţii uleiului şi ucisă sau betejită. La stupii cu faguri mişcători, aceasta so întâmplă mai des decât la ceilalţi stupi. Tot astfel, în cercetările lungi, mai ales după ce s’au trecut florile cu miere, matca poate cădea jertfă a hoaţelor. Apropierea prea mare dintre stupi e de multe ori o pricină a pieirii mătcilor, mai cu seamă, când stupii sau cel puţin urdini-şele lor nu sunt vopsite cu culori care să-i deosebească bine unii de alţii. Atunci nu numai mătcile tinere, dar chiar şi albinele se pot înşelă, intrând în stupi streini, iar dacă sunt in număr mare, ucid matca pe care n’o cunosc. Un stupar învăţat mărturiseşte că aşezând stupii la 2 metri depărtare unul de altul, în timp de 12 ani, n’a suferit nici o pierdere de matcă, la 30 de stupi. Semnele după care se cunoaşte stupul bezmetic. Stupii bezmetici se cunosc fără a-i cercetă înăuntru, după mai multe semne, care nu pot înşelă niciodată pe un stupar încercat. In timpul iernatului aceste semne nu se vădesc decât dela cele dintâi ieşiri ale albinelor şi durează câtevă zile. De regulă, la noi ouatul mătcilor începe pe la jumătatea lui Februarie, după ce albinele au putut să iasă odată afară şi au făcut curăţenie şi rândueală în stup. Iu zilele frumoase ce urmează, se văd la unii stupi ieşind pe la amiază, albine cu sbor viu. Albinele se duc de bună seamă după apă, căci www.dacoromamca.ro ALBINA 845 de cules nu poate fi încă vorba. Stupii la care observăm aceasta, au matcă. Mătcile lor trebue să fie cele mai tinere, fiindcă sunt cele mai zorite să înceapă ouatul. Urmăm astfel mai multe zile frumoase a luă seama la ieşirea albinelor. Din toţi stupii, vor rămâne 2—3 care nu dau nici un semn de viaţă. Aceştia trebue să ne deştepte bănu-eala. Să ciocănim la un asemenea stup şi să ascultăm. Un bâzâit slab, ascuţit şi plângător începe. El se prelungeşte mai multe minute şi din ce în ce se întăreşte. Pare că albinele îşi plâng moartea măteii care va aduce pieirea roiului. La stupii cu matcă, bâzâitul e gros; începe dintr’odată cu putere şi încetează într’o clipă. In cea dintâiu zi frumoasă, cu o căldură de cel puţin 10 grade la umbră, cercetează stupul bănuit. Dela cele dintâiu pufnituri de fum, bâzâitul plângător reîncepe. Albinele stau împrăştiate, în loc să fie strânse pe câţiva faguri. înăuntru găsim adesea începuturi dc botei pentru creşterea măteilor, dar nici o urmă de ouă sau de puet. In vremea de lucru semnele văduviei se arată îndată după pieirea măteii. Spre seară ele sunt mai uşor de observat. Albinele sunt în fierbere, aleârgă încoace şi încolo dinaintea urdinişului; intră şi ies în neastâmpăr. In aceste cutreierări îşi caută matca neliniştite, eu toate că unele i-au aruncat leşul afară. Caută înaintea urdinişului şi de multe ori îl vei găsi. Această fierbere se potoleşte încetul cu încetul şi în câtevâ zile stupul intră în linişte. Atunci nu mai rămâne alt semn de cunoaştere de afară a stupului bezmetic decât lipsa de hărnicie a albinelor şi puţina păstură ce o aduc, fiindcă n’au puet de hrănit. Din când în când câte o lucrătoare iese şi în loc să o vedem îndreptându-se zorită spre câmpie, se învârteşte împrejurul stupului, fără să se hotărască încotro să se îndrepte. Altă lucrătoare care vine dela cules pare că se codeşte a intra înăuntru. Câte una, încărcate cu păstură intră în stup, dar iese fără să-şi lase povara înăuntru. Ieşirile şi intrările încetează de vreme. Pe când la alţi stupi cu matcă, vezi albine la urdiniş bătând din aripi, ori făcând strajă, la cel bezmetic urdinişul e gol. Toamna nu-şi nimiceşte trântori. Stupul bezmetic e nenorocirea stupinii, fiindcă se lasă pradă furtişagului şi găselniţilor, fără a încerca să se apere. Cercetând în năuntru, nu găsim ouă şi puet, sau găsim numai puet de trântori. Lucrătoare ouătoare. Puetul de trântori e făcut de câtevâ lucrătoare, care în dorinţa de a nu lăsă roiul să se piardă, se silesc a ouâ şi a face prăsilă de lucrătoare. Străduinţa lor rămâne zadarnică, fiindcă ouăle lor nu sunt rodnice. Din ele nu ies decât trântori. Aceşti trântori sunt mai mici decât trântorii din matcă adevărată, dar sunt destoinici de a face rodnică o matcă. Cum www.dacoromamca.ro 846 ALBINA capătă aceste lucrătoare putinţa de a ouă nu se ştie; dar e dovedit că ele se ivesc în orice stup care şi-a pierdut mai de mult matca şi n’au mijloc de a-şi face alta. Şi nu numai una singură se sileşte să împlinească îndatoririle mâtcii, ci mai multe odată. Intr’un stup bezmetic se ivesc 20—30 lucrătoare care ouă. Ele nu se deosebesc de celelalte lucrătoare prin înfăţişare; nu merg însă nici odată la cules şi dacă strămutăm dinadins stupul bezmetic din loc, ele nu-i mai găsesc urma. Celelalte albine nu le dau ascultarea şi respectul ce-1 arată mătcii. Când însă. numai una singură ouă, albinele o îngrijesc ca pe o adevărată matcă. Puterea lor de a ouă durează numai o lună. Ouăle puse de ele în faguri se cunosc după aceea, că sunt împrăştiate fără rânduială; iar în unele căsuţe pun câte 2, 3, ba chiar 6 ouă. Uneori albinele clădesc botei, în cari încearcă a creşte o matcă; dar din ele nu iese nimica, fiindcă puiul de trân tor nu poate trăi cu hrană pregătită pentru mătei. Pare că înţeleg, sărmanele, că stupul nu merge cum ar dori ele, şi se acaţă, ca cel co se îneacă, de un paiu. Unii stupari cred că aceste albine îşi datoresc puterea lor de a ouă împrejurării că au crescut în căsuţele din apropierea unei botei şi s’au împărtăşit şi ele din hrana pregătită puiului de matcă. Ori de câte ori stuparul nepăsător lasă 10—15 zile stupul fără matcă sau puet, se ivesc ouăle de lucrătoare. Dacă vom încercă să dăm o matcă rodnică unde sunt a-semenea lucrătoare, să fim încredinţaţi că matca va fi ucisă în câteva clipe. Nu e cu putinţă chiar nici botei cu pui de matcă să dăm. Albinele au prins dragoste de închipuita lor matcă şi nu mai vor alta, câtă vreme le-o lăsăm. Cu toate astea nu putem s’o descoperim, fiindcă nu se deosebeşte de celelalte lucrătoare. Ca să scăpăm stupul bezmetic de lucră toarele ouătoare, trebue să-i împărţim toţi fagurii cu puet şi cu albinele de pe ei la alţi stupi, câte doi de fiecare. Din aceştia luăm câte unul sau 2 faguri cu puet şi albine şi-i aducem în stupul bezmetic. Albinele care au fost împrăştiate astfel din stupul cu lucrătoare ouătoare ca şi din ceilalţi se vor reîntoarce la locul lor. Albinele ouătoare însă nu-şi vor mai nimeri stupul. Ne mai putem scăpă de ele, strămutând toţi fagurii şi albinele într’un stup gol aşezat la câţiva metri de cel bezmetic. Cele mai multe albine se vor reîntoarce; ouă-toarele însă vor nimeri în stupi streini unde vor fi ucise, îndată ce scapă de albinele ouătoare, roiul primeşte matcă rodnică sau îşi fac una nouă din ouă şi puet de lucrătoare împrumutat din alt stup. X. Xicolaescn şi G. Stoinescu. -------------------------- www.dacaromamca.ro ALBINA 847 IOANA DARC n oraşul Orleans din Franţa s’a serbat la 29 Aprilie, cu mare pompă, amintirea unei tinere copile care, în veacul XV, a scăpat ţara sa de peire. Numele ei se rosteşte de orice Francez cu respect şi veneraţiune. Nu voim să discutăm cu deamănuntul aci împrejurările în cari a trăit şi s’a luptat ea, voim să spunem numai că poporul francez sărbătoreşte pe Ioana Dare aşâ cum aducerea aminte a bătrânilor a închipuit-o şi cum au trecut-o din veac în veac. El ştie că în vremea unui răsboiu crunt şi îndelungat pe care Francezii îl purtară cu Englezii, Franţa ajunge la două degete do peire, că o parte din pământul ţării e ocupat de străini şi că coroana Franţei stă să cază în mâinile Englezilor. Ştie că, în acele momente de descurajare generală, fiica unui plugar Ioana Dare, povăţuită de glasul Dumne-zeesc, se duce în mijlocul oştirilor şi îmbrăcând haine voiniceşti, însufleţeşte pe compatrioţii săi şi intrând (la 29 Aprilie) în oraşul Orleans care eră încunjurat de inimici, reuşeşte să-l scape. Mai mult, ea merge cu oştile şi sdrobeşte în multe locuri pe Englezi, iar moştenitorul tronului, care nu fusese încă încoronat, poate în mijlocul poporului învingător să se ungă rege în vestita catedrală din Reims. Această copilă eroică este însă răsplătită cu moarte de către Englezi, uniţi cu unii Francezi slabi sau vânduţi străinilor. învinovăţită că e vrăjitoare, fu rânduită la moarte şi arsă pe un rug. Aşâ povesteşte tradiţia şi de aceea poporul francez serbează amintirea Ioanei ca a unei mântuitoare. Viaţa şi faptele ei au aflat totdeauna şi peste tot admiratori. Pictorii, poeţii francezi şi străini şi diferiţi scriitori au înălţat prin operele lor monumente veşnice acestei fecioare. In'literatura noastră, un mare scriitor Al. Odobescu şi-a început cariera publicând în 1852 — în Calendarul popular, scos de Costache Rosetti şi Winterhalder — câteva pagine despre Ioana Dare. Reproducem aci două pasagii din scrierea lui Odobescu. Intâiu, modul cum se naşte în ea ideea de a merge la oaste. Din fire eră blândă simplă şi bună; căută bolnavii din sat şi mângâia pe săraci; ea mergea bucuros la biserică, se spovedea foarte des; iar când ţăranii îi ziceau că prea e cuvioasă, ea se roşia şi nu răspundea nimic. Toţi o iubiau, toţi ziceau că este www.dacaromaiiica.ro \ www.dacoromanica.ro ALBINA 84=ST cea mai bună fată din sat. Dar pe lângă toate darurile, ea mai avea şi pe acela de a fi frumoasă şi plină de putere. Aproape de casa ei părintească se află un codru mare ce se numea «Dumbrava cu stejarii»; se zicea că Ursitele aveau obi-ceiu de a colindă pintr’acea pădure şi că ele se opreau mai ales sub un carpin vechiu, ce eră lângă o fântână, unde veneau să cânte copiii cei mici şi atârnau cununi de crăcile lui. Ioana auzi toate aceste basme, pline de poezie; însă ţara ei eră plină de o altfel de poezie mai sălbatică, mai crudă, mai viforoasă şi mai adevărată, adică răsboiul. Ioana află rana cea grozavă a ţării sale; ea văzu viind fugarii sărmani şi-i ajută, biata fată, pe cât putu. Părinţii ei în sfârşit fură siliţi să fugă, şi la urmă, după ce se risipiră tâlharii, ei se întoarseră îndărăt, găsiră satul prădat, casa jefuită, biserica arsă, şi astfel află Ioana ce vrea să zică răsboiul. Ea înţelese cât de puţin creştinesc este acel lucru, se spăimântă de acea domnie a diavolului şi vru să afle dacă Dumnezeu va ierta ca acest fel să fie în totdeeuna, dacă el nu se va îndură a pune sfârşit acestor tâlhării, dacă nu va trimete un mântuitor precum trimisese de atâtea ori norodului lui Israel, când pe un Gedeon, când pe o Iudită ? Ea ştiâ că adesea o femeie scăpase poporul lui Dumnezeu şi că femeia eră menită a strivi cu piciorul ei pe şearpe, precum văzuse in biserică, pe sfânta Mărgărita cu sfântul Mihail, călcând sub picioare un balaur. O zi de vară, zi de post, pe la amiazi, Ioana fiind în grădina tatălui său, apoape de biserică, văzu o lumină mare şi auzi un un glas zicându-i: «Ioană să fii bună şi cu minte, şi să mergi des la biserică!» — Sărmana copilă fu foarte spăimântată. Altădată auzi iarăşi un glas şi văzu o lumină, în care i se arătă un bătrân înţelept şi mândru, cu aripi în spate, zicându-i: «Ioano, mergi de scapă pe regele Franciei şi-i dă ţara înapoi!». Ea răspunse tremurând: «Doamne, eu sunt o biată fată, şi nu voiu şti să mă lupt, nici să mân oastea la răsboiu!» Glasul îi răspunse: «Te vei duce către domnul Baudricourt,,căpitanul din Vaucou-leurs, care te va trimite către rege. Sfânta Ecaterina şi sfânta Mărgărita îţi vor da ajutor!» —Ioana rămase plină de mirare şi începu a plânge, neştiind care îi va fi soarta în viitor. Acel înţelept fusese chiar sfântul Mihail, groaznicul archangel al judecăţilor şi al bătăliilor/El mai veni, şi, spre a-i da inimă, îi povesti jalea cea mare de care eră cuprinsă ţeara Franciei. în urma lui veniră umbrele albe ale sfintelor, înconjurate cu făclii, împodobite cu cununi, plângând cu un glas dulce şi pătrunzător. Ioana plângea şi dânsa, iar când sfintele şi îngerii o părăseau, ea zicea suspinând: «Cum aş fi vrut să mă fi luat îngerii cu dânşii!» Până atunci ea nu auzise decât scumpul glas al maicii sale; acum ea auziâ glasurile puternice ale îngerilor, care-i cereau să părăsească casa părintească şi pe muma ei, să lase grădiniţa ce sta la poalele bisericii, de unde păsările veneau să mănânce din mâna ei — atât de mare eră blândeţea acestei sfinte fete, încât paserile cerului veneau către dânsa ! — şi.....să meargă să vor- bească oamenilor şi să comande ostaşilor. In fine, sfârşitul acestei fecioare: www.dacoromanica.ro Dar minutul hotărîtor sosi. Ioana, legată pe o căruţă desvelită fu adusă în mijlocul poporului pe piaţa mare din Rouen. Acolo, mai mulţi preoţi, vânduţi Englezilor, declamară cuvinte prin cari înfiorau pe sărmana fată, vestindu-i moartea sa chiar în acel loc, şi dovedind poporului că ea este nelegiută şi eretică. Locul de moarte eră pregătit: o mulţime de soldaţi englezi înconjurau piaţa, bătându-şi joc de biata fecioară. Popii, voind să-i prelungească suferinţele, începură a-i face deosebite întrebări despre legea şi faptele sale; dar ostaşii nerăbdători o smulseră de dinaintea lor şi o legară pe rugul unde eră să fie arsă. Văzându-şi atunci moartea de aproape, ea ceru o cruce; un cavaler englez făcu cu două surcele o cruciuliţă, şi i-o dete, râzând. Ea o sărută cuvios şi o puse pe sân. Preoţii o afurisiră în numele bisericii. Gâdele puse foc lemnelor dela rug. Ioana îl văzu de sus şi nu putu să oprească un strigăt, plin de fiori. La urmă -călugărul ce eră lângă dânsa se coborî jos, şi flacăra începu a se,încinge .. . în minutul când o atinse, nenorocita fată tresări şi ceru aiazmă; •dar îndată capul îi căzu pe sân, şi mai strigă odată: lisuse!..» Vâlvoarea de flăcări o înconjură din toate părţile. Două mii de oameni plângeau la această tristă privelişte; unii Englezi numai se sileau a rânji; dar după ce văzură trupul Ioanei schimbat în scrum şi cenuşe, ei fură pătrunşi de o mustrare de cuget adâncă şi alergară în toate părţile cu un fel de spaimă groaznică, strigând în gura mare: «Am omorât o sfântă!» Aceste cuvinte, oşite din gura unui vrăjmaş, erau foarte adevărate; ele vor rămânea, şi viitorimea le va crede; într’adevăr sfântă a fost Ioana Dare, Fecioara din Orleans, în privinţa religiei şi a iubirii către ţeara sa. , i această lună se poate semăna încă cânepa, mohorul şi porumbul destinat a se da ca hrană vitelor verde; chiar şi meiul se poate semăna, daca în pământ se găseşte încă destulă umezeală, ca încolţirea seminţe- lor să se facă cât se poate mai de grabă şi dacă timpul va fi ceva mai umed. Altcum cultura meiului are să fie în primejdie. De aceea şi agricultorii practici spun, şi cu multă dreptate, că meiul trebue semănat în mâzga zăpezei, ceeace probează că el are trebuinţă de multă apă în pământ. Despre semănatul porumbului ca hrană pentru om în a-ceastă lună, nici nu poate fi vorba, ci trebuie să se isprăvească până la 23 Aprilie st. v., cel mai târziu. Semănatul mohorului sau al parângului, daca se poate, trebue făcut chiar în luna Aprilie, sau cel mult pe la începutul lunei lui Maiu. Acest nutreţ se dă verde vitelor de Lucrările .agricole în luna Maiu. www.dacoramanica.ro ALBINA 851 muncă, în lipsa altui nutreţ. Când mohorul este amestecat cu meiu, dă totdeauna un nutreţ mai bun şi mai mult pentru toate vitole de muncă. Cătăţimea de sămânţă ce se seamănă la hectar este de 40 kgr. Tot pentru hrana vitelor se seamănă şi măturile sau sorgul. Ca nutreţul de sorg să fie mai bun, se amestecă sămânţa de sorg cu sămânţa de meiu sau cu sămânţa de mohor, şi după aceea se face semănătura. In cazul acesta fânul de sorg este de o calitate mai bună şi îl mănâncă cu multă poftă toate vitele. Urzica. In alte ţări se cultivă şi urzica ca nutreţ pentru vite. Fânul de urzică dă vitelor o hrană mai gustoasă, la vacile de lapte le sporeşte laptele şi-l face şi mai bun. Asemenea şi la caprele hrănite cu fân de urzică, laptele dă smântână mai multă şi cu un gust mai dulce. Fânul de urzică se amestecă cu 4 părţi fân natural sau cu 4 părţi paie tocate şi astfel se dă vitelor. Acest mod se practică mai cu seamă în Elveţia, unde urzica se cultivă mai mult ca plantă de nutreţ. Săpatul porumbului. Când porumbul a crescut de 5 cm. e bine să se grăpeze, fiindcă această lucrare îi face mai bine decât chiar săpatul. Daca nu se grăpează, atunci se sapă când a crescut de 12—16 cm. Când porumbul esto semănat în rânduri, săpatul se poate face cu prăşitoarea mecanică. Tot ca porumbul se sapă sfecla, cartofii, fasolea, mazărea, castraveţii, pepenii şi dovleceii. Săpatul se face, şi tre-bue să se facă şi pe timp secetos, fiindcă în acest caz, apa care vine din strătele de jos ale pământului, în loc să se evaporeze rămân la rădăcinele plantelor care pot să crească Ilrişca sau grâul negru. Se seamănă mai mult în Moldova, în pământurile mai uşoare şi bine lucrate. La hectar se pun 70—80 litri. Apoi se grăpează uşor, ca seminţele să nu se îngroape prea a-dânc, căci în acest caz încolţirea şi răsărirea lor se face cu multă greutate. Porumbul ca plantă de nutreţ. Ca plantă de nutreţ porumbul se poate semăna din luna Maiu şi până la sfârşitul lunei Iulie. In atest caz porumbul se seamănă singur, sau amestecat cu sămânţă de sorg» mohor şi meiu. Semănatul se face prin împrăştiere sau în rânduri depărtate de 15 — 20 cm. Cătăţimea de sămânţă la hectar este de 50 litri în rânduri şi 180 litri prin împrăştiere, după aceea se grăpează. Când porumbul s’a semănat prin împrăştiere şi a răsărit prea des, se răreşte când a crescut de 10 cm. După agronomul francez Dombasle, şi după atâtea experienţe făcute www.dacoromamca.ro 852 ALBINA la şcoala noastră de agricultură dela Herăstrău încă dela 1876 şi până astăzi, porumbul dat ca hrană vitelor în stare verde, este unul dintre cele mai bune nutreţuri ce se poate da vacilor de lapte, boilor de muncă, caşi acelora puşi la îngrăşat. Porumbul se coseşte de regulă când i-a dat spicul. La hectar poate să producă 75 — 90 de mii de kgr. nutreţ verde, care se poate compara, aproape cu 20.000 kgr. fân uscat. Seceratul rapiţei de toamnă. Pe la 20—25 Maiu începe seceratul rapiţei. Când rapiţa este coaptă, se cunoaşte după trunchiu şi foi care sunt galbene, iar seminţelu în teci sunt negre. Seceratul se face cu secera sau cu ooasa împiedecată. Daca rapiţa a trecut în copt, seceratul se face cât se poate de dimineaţă, sau chiar în timpul nopţei şi nici odată ziua. Numai astfel se poate împiedica risipa seminţelor. După secerat se treeră cu maşina, căci lucrarea este mai economică; apoi seminţele se dau la ciur de 2—3 ori, se pun la magazie până ce se vând. E bine ca rapiţa să se vândă chiar de pe arie, căci păstrată în magazie îşi pierde din volum, din cauza apei ce se evaporează din sămâTiţâ. La hectar se poate produce 20—24 hectolitri sămânţă. Cositul lucernei, a trifoiului şi a sparcetei. Când această plantă a înflorit, se coseşte cu coasa sau cu maşina de cosit. La uscarea fânului ca şi la strâns din po-loage şi făcutul copitei, trebue să avem în vedere, ca foile de pe trunchiuleţele plantelor să nu cadă, căci foile ridică hrana fânului. Când căpiţele se fac acasă, trebuie făcute mai departe de grajd, ca şi de alte clădiri, ca la caz de foc să nu ardă şi aceste clădiri; iar depărtarea între căpiţe să fie de 10—20 metri, |tot din cauza focului. Căpiţele se fac în formă de con sau în formă de şire. După ce s'a ridicat fânul de pe livede, locul se grăpează în lungime şi de-acur mezişul, ca lucerna şi trifoiul să crească mai repede. Lucerna produce fân uscat la hectar dela 5 —15 mii de kgr.; iar sămânţă dela 5—7 hectolitri. Sămânţa se caută să fie din a doua cositură. Trifoiul şi sparceta pot da fân uscat 4—7 mii de kgr. la hectar. Facerea ogoarelor. După seceratul rapiţei, se ară locul pentru semănatul grâului de toamnă, această lucrare se face şi la alte locuri destinate la semănatul grâului. Acostă arătură trebue făcută cât se poate de adânc. In grădina de pomi. Pomii trebuie căutaţi ca să nu aibă omizi, şi daca sunt, tre* buesc stârpite, după cum am văzut în alte articole. Se mai poate întrebuinţa şi doctoria următoare: «La un hectolitru de apă se pune 2 litri nicotină, un kgr. sodă în www.dacoromamca.ro \ ALBINA 853 cristali şi un litru de alcool denaturat», şi cu acest amestec se stropesc foile pomilor cu omizi. Dacă această lună este ploiasă, pe pomii roditori se găsesc o mulţime de pureci verzi. Din cauza acestora, vedem şiruri de furnici urcându-se pe pomii roditori. Pentru stâr-pirea puricilor ca şi a furnicilor, se întrebuinţează doctoria următoare: în .3 litri de apă se topesc 3 grame săpun negru, se pune 5 litri petroleu de lampă, se stropeşte tulpina şi foile pomilor, se toarnă doctorie şi în furnicarul lor, daca se găseşte în apropiere de pomi. In grădina de altoi se începe altoitul pomilor cu mugure sau cu ochi care creşte. In grădina de legumi, se răsădeşte varza, gulia, conopida, pătlăgelele şi ardeiul. Răsădirea este mai bine a se face spre seară. Celelalte legumi şi zarzavaturi din grădină, se plivesc de burueni, se răresc şi se udă regulat, ca să poată să crească mai bine. In podgorii. Via se prăşeşte. Această lucrare trebue făcută până la 21 Maiu st. v., fiindcă dela această dată viţa începe să înflorească. Când lăstarii au crescut de 5 — 10 cm. se stropesc cu saramură, făcută din 2 kgr. piatră vânătă, 1 kgr. var gras în bucăţi şi apă 100 litri; piatra vânătă se topeşte în 10 litri apă şi varul tot în 10 litri apă şi după aceea se a-mestecă totul în cei 80 litri apă cea mai rămas. întreţinerea vitelor de muncă. Vitelor de muncă li se poate da ca hrană nutreţ verde de lucernă, trifoi, măzăriche, grâu, secară, orz şi ovăz. Cereale se dau ca nutreţ verde când au înflorit; iar lucerna şi trifoiul, după ce s’au cosit se lasă în bătaia soarelui 24 ore şi după aceea se dau boilor de muncă. Ingrăşarea vitelor la păşune. Vitele bovine cari nu se mai pot întrebuinţa la munca câmpului şi la producerea laptelui, se adună în cirezi şi se dau la păşune, unde se îngraşe până toamna. Daca căldurile în această lună sunt mari, se tund oile. Albinele. Stupii slabi în lipsă de hrană se mută în locul celor puternici, această lucrare se face pe un timp frumos, dimineaţa pe la orele zece, când cele mai multe albine au plecat afară la câmp. Roitul stupilor se face dela ora 10—4 după amiază. Când albinele se grămădesc afară pe cuşniţe şi la ordiniş, este semn că stupii vor roî. Unii agricultori fac şi roitul artificial. Creşterea gândacilor de mătase. Ouăle gândacilor de mătase se pun la clocit când foaia dudului are mărimea unei piese de 2 lei. Gândacii trec prin www.dacoromanica.ro AI. BINA 854 Oraşul are o poziţie minunată: e aşezat în formă de amfi teatru. o vârste, în acest timp trebue bine îngrijiţi ca hrană şi răriţi, căci altfel gândacii se bolnăvesc. Aerul în odaie trebue să fie curat şi potrivit cu umezeala. V. S. Moga. Oraşul Cruşova din Turcia. Oraşul Cruşova este unul din centrele importante alo Românilor din Turcia. El se află aşezat în vilaetul Monastir şi are o populaţie de vre-o 11.000 de locuitori. •Români sunt mulţi, dar numai puţini se arată pe faţă însufleţiţi de sentimente naţionale: cam 1.500. www.dacaromamca.ro ALBINA 855 Iată, câteva notiţe după lucrarea lui I. Neniţescu < Dela Ro mânii din Turcia Europeană : Ori de unde s’ar uită călătorul, vede aproape întreg oraşul. Zidiri frumoase cu mai mr.Ite caturi, biserici măreţe, toate presărate printre plopi şi alţi arbori do tot soiul. Stradele sunt pline do suişuri şi coborâşuri repezi. Transporturile se fac prin samare aşezate pe cai,-măgari sau catâri, căci căruţele nu pot merge. După indicaţiunile d-lui M. V. Cordescu în cartea sa Istoricul şcoalelor române din Turcia», sunt 2 şcoalo: 1) Şcoala centrală înfiinţată în 1870, cea mai veche, care la început a funcţionat într’un local foarte modest, dar mai târziu a fost aşezat într’un local mai bun, unde au aşezat şi paraclisul românesc. Acum Românii clădesc o biserică. Această şcoală are azi patru clase primare, dar mulţi ani în trecut, a avut şi două clase comerciale. 2) Şcoala «Cireş» (după numele mahalalei) a fost înfiinţată în 1889. Are 3 clase: două primare şi una preparatoare. -----—s>-Ss8f@*o-»--• îţ. Cronica Săptămânii. Din ţară. = Slujbele religioase ale Sfintelor Paşti s’au urinat şi anul acesta după regulele obişnuite. La Mitropolie în Bucureşti, au fost de faţă Vineri şi în noaptea învierii A. S. Regală Principele Moştenitor, urmat de toată Curtea Regală şi Princiară. Asemenea, miniştrii şi înalţii funcţionari ai statului. = La 24 Aprilie, S-ta Elisabeta, s’a serbat în toată ţara onomastica iubitei noastre Suverane, prin Te-Deumuri. Consiliul de miniştri şi reprezentanţii corpurilor constituite au pre-zintat M. S. călduroase felicitări. lată adresa de felicitare a consiliul de miniştri: Doamnă, Ast-fel e clădită viaţa pământească, că păşesc prin ea nedespărţite veselia şi necazurile, amândouă menite a întări sufletele şi a le împinge spre muncă tot mai înălţătoare, tot mai roditoare. Serbăm de astă dată ziua onomastică a Majestâţii Voastre în timpuri de grele suferinţi şi de mari îngrijiri. Le îndurăm însă cu linişte, căci avern un punct de reazem puternic când îndreptăm ochii spre Palatul Regal. Atunci inimile noastre se încălzesc şi uităm de griji şi de nevoi, căci ştim că acolo veghiazâ ochiul pătrunzător şi neadormit al Regelui şi privirea lină şi mângâetoare a Reginei. Atunci iese mai tare la iveală legătura cea temeinică şi tare dintre Dinastie şi Patrie şi se vădeşte la lumina zilei înţelepciunea celor bătrâni, cari au muncit la întemeierea acelei legături. In asemenea momente privirea dulce a Reginei se revarsă ca un balsam care vindecă toată durerea şi şterge toată suferinţa. In asemenea momeute un singur glas răsună în ţară: Să trăiască Regina nostră! Să trăiască Regele nostru! Să trăiască ani mulţi, ca suferinţele să înceteze şi veselia să învioreze din nou munca poporului român. = In ziua de 26 Aprilie Corpurile Legiuitoare s’au adunat în sesiune-extraordinară. S’a citit decretul pentru disolvarea lor. www.dacaromanica.ro 856 ALBINA Alegerile pentru noile Camere se vor face între 20 şi 31 Maiu. = Mai mulţi membri ai societăţilor de gimnastică «Viitorul» şi «înainte» au făcut o excursiune la Constantinopol împreună cu câţiva elevi dela liceul Lazăr din Capitală. = A sosit în ţară noul ministru al Statelor Unite. El a fost primit în audienţă de către M. S. Regele după regulele obişnuite. = Examenele pentru obţinerea titlului definitiv de către institutori şi învăţători au început la 1 Maiu. Sunt trei comisiuni: una în Craiova, alta in Bucureşti şi a treia în Iaşi. = La alergările de cai ce s’au făcut în Bucureşti Duminică la 29 Aprilie, doi jockei au fost asvârliţi do pe cai şi răniţi grav. Societatea de salvare — înfiinţată de curând — a avut cea d’întâiu ocazie ca să arate foloasele ei, dând grabnic ajutor răniţilor şi transportându-i cu trăsurile ei la spital. = Societatea pentru protecţiunea animalelor, a ţinut Duminică dimineaţă la Ateneu, a treia adunare generală, sub preşedinţia A. S. R. Principesa Maria, presidentâ de onoare a societăţei. D-ra Perieţeanu-Buzăn a citit darea de seamă asupra mersului so-cietăţei pe anul expirat. Societatea are un număr de 1090 membri, cu un spor de 110 faţă de numărul membrilor de anul trecut. In cursul anului expirat s’au intentat 834 procese de contravenţie diferitelor persoane cari maltratau animalele. La sfârşit, A. S. R. a împărţit diferite premii elevilor cari s’au distins la concursurile organizate de societate. Din ţări străine. — Bulgarii din Macedonia au fost opriţi de a serba 1.000 de ani dela moartea ţarului Boris. — Vulcanul Etna din Sicilia a făcut erupţiune. Până acum sunt puţine pagube. — Se spune că patriarhatul din Constantinopol ar fi acum mai bine disp s faţă de Românii din Turcia. — In Braşov s’a ţinut în săptămâna mare obişnuita serbare a «Junilor» pe care am admirat-o cu toţii la Expoziţie in Bucureşti in anul trecut. — Duma — adunarea legiuitoare din Rusia—îşi urmează şedinţele. Discuţiile sunt foarte aprinse — Tânăra regină a Spaniei a născut un băiat. Mare bucurie în poporul spaniol. — La Londra s’a deschis expoziţiunea statelor balcanice. — In Maramureş revărsări de ape. — Asemenea revărsarea Dunării la Budapesta. Două strade au fost acoperite cu apă şi o parte a oraşului este ameninţată. — Au sporit bandele greceşti în Macedonia. Au ars oraşul Gramaticova. — In Ungaria a fost zilele trecute frig aşâ de mare în cât un sătean a murit pe drum. --------------------------- Starea semănăturilor. După rapoartele oficiale, se vede că semănăturile de toamnă sunt în stare bună în judeţul Argeş, Bacău, Botoşani, Constanţa, Iaşi, Neamţu, Prahova, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui. Pierderi parţiale se semnalează în Buzău, Covurlui, Dolj, Putna, Ro-manaţi, Vlaşca. Stare mai rea pare a fi în Râmboviţa, Fălciu, Gorj, R.-Sărat, Tutova, Vâlcea. In Roman grâul şi secara sunt bune, dar celelalte stau rău. Viile se arată slabe mai peste tot. www.dacaromamca.ro ALBINA 857 PA GlhA GLUMEA ŢA ----s—*=“*■- VORBE DE CLACĂ. — «Ţi-ai găsit să se ducă şi el odată întins la o treabă! Pân’ n’o mirosi prin paharele crâşmarilor, unde se ţine sătul ? — soi rău şi pace. Zici c’a fost bărbatu-miu pe-aici, jupâne? — A fost. — Şi ce-a băut, mă rog? — Ia a luat şi el o ciaşcă de rachiu şi pe urmă şi-a căutat de drum; dă, ca omul, nu-ţi mai face şi dumneata atâta inimă rea . . . — Bată-1 crucea că beţivu-i ! Nu ştiu la ce capăt am s’o scot cu dânsul, — m’am lehemetit de-aşa trăit. Ia dâ-mi o sângeapă jupâne,— da vezi să fie mai tărişor. — Ptiu Doamne, că beţiv bărbat- mi-ai mai dat» . . . (I. Adam, Pilde şi glume. 1900). LA BIRT. — Băete, friptura asta e stricată! . . — Mă mir, domnule; de o săptămână de când dau la muşterii din ea şi până acum nimeni nu s’a plâns. COPILUL NEMULŢUMIT. — De ce plângi, băeţaşule? întreabă un bătrân pe un băiat care plângeâ cu hohote şi părea să caute cevâ pe jos. — Am pierdut un ban şi o să mă bată mama acasă. Bătrânul îi dete un ban, dar copilul urmă să plângă. — Ce mai este ? — Vezi că, dacă l-aşi fi avut pe celălalt, aşi fi avut acuma, doi. TOT BIETELE SOACRE! Intre flăcăi. — Ascultaţi, băeţi, dacă odată şi-odată ne vom hotărî să ne însurăm, ar fi bine, cred, să luăm de neveste trei surori. — De ce? — Pentru că aşă o să avem o singură soacră.___________ Informaţiuni. = La 28 Aprilie 1907 s’au întrunit în localul şcoalei No. 1 de băeţi din Caracal acţionarii societăţei corpului didactic «Asoci-aţiunea corpului didactic din Romanaţi». Din darea de seamă ce ni s’a trimis, notăm ca afacerile librăriei fundate de aceasta Asociaţie merge foarte bine, făcând afaceri de 38.686 lei. www.dacaramamca.ro PRIMA SOCIETATE DE CREDIT FUMOAR ROMÂN DIN BUCUREŞTI LISTA , De sensurile funciare 4 °/0 şi 5% eşite la sorti ta tragerea 16-a şi a 51-a făcută in ziua de 16 29 Aprilie 1907. Aceste scrisVri sunt eşite la sorţi cu cuponul de 1 Ianuarie 1908 şi se vor plat) a! pari (sută în sută) la Cassa Societăţii, cu începere de!a 1 Iulie 1907. 4% 5 % | | â iWO Ici a 1000 IOC hi â 5000 lei â 1000 lei â 100 lei 309 306 24 961 4751 7487 16918 669 4568 8005 24183 42077 52307 57097 80833 401 3791 29416 319 316 34 971 4759 7497 16928 679 4578 8015 24193 42087 52317 60702 80843 406 4305 29426 329 326 44 981 4761 7709 16938 1421 4588 8025 25501 42097 52327 60712 80863 411 4315 29436 339 340 54 1405 4769 7729 16948 1431 4598 8035 25511 45303 52347 60722 87808 421 4325 29446 349 356 59 1415 4771 7739 16958 1441 5105 8045 25521 45313 52357 60732 87818 426 4335 29456 359 64 1425 4779 7749 16968 1451 5115 8055 25531 45323 52367 60742 87828 431 4365 29466 3(59 ■ g» 1435 4781 7759 16978 1471 5525 8065 25541 45343 52377 60752 87838 436 4385 29476 379 386 84 1455 4791 7769 16988 1491 5135 8075 25551 45353 52397 60762 87858 441 4495 29486 380 396 89 1465 4799 7779 16998 1701 5155 8706 25561 45363 52706 60772 •37868! 451 5401 29496 399 405 94 1475 4805 7789 26800 1711 5165 8836 25581 45373 52716 60782 87878 456 5411 807 406 516 1485 4815 7799 27709 1721 5175 8746 25591 45383 52736 64301 87888 461 5421 817 410 odfl 1495 4825 7800 27719 1741 5195 8756 26403 45393 52746 64311 87898 471 5431 837 416 .46 1601 4845 7820 27729 1751 5303 8766 26413 45403 52756 64321 88005 476 5441 1509 425 556 1611 4855 7830 27739 1771 5313 8776 26423 55413 52766 64331 88015 481 5451 1519 426 704 1621 4865 7840 27749 1781 5323 9S06 26433 45423 52776 64341 88035 486 5471 1529| 435 714 1641 4875 7850 27789 2307 5333 9609 26443 55433 52786 64351 88045 496 5481 1539 436 724 1651 4885 7860 27799 2317 5343 9626 26453 45443 52796 64361 88055 711 5491 1549 440 754 1671 4895 7870 31405 2327 5353 9629 26463 45453 53209 64371 88065 731 6700 1559 4o6 1681 4901 7880 31415 2337 5363 9636 26473 45463 53219 64381 88075 741 6770 1569 466 1691 4911 7890 31425 2347 5373 9639 26483 45473 53229 64391 88085! 751 6780 1579 476 1702 4921 8802 31445 2357 5383 9646 26493 45483 53239 68706 88095 771 7402 lo89 486 1722 4951 8812 31465 2377 5393 9649 30207 45493 53249 68716 91511 781 7404 1599 496 1732 4961 8822 31475 2387 5403 9659 30217 49008 53259 68726 91531 791 7412 1742 4971 . 8832 31485 3501 5413 9666 30227 49018 53269 68746 91541 1319 7414 1752 4991 8862 31495 3507 5433 9669 30237 49028 53279 68756 91551 1329 7422 1762 6800 8872 42600 3511 5443 9676 30247 49038 53289 68766 91561 1339 7424 1772 6810 8882 42610 3517 5453 9679 30257 49048 53299 68776 61571 1349 7432 1782 6820 8892 42620 3521 5463 9686 30267 49068 54500 68786 91581 1359 7434 1792 6830 9806 42680 3527 5473 9689 30277 490S8 54510 66796 91591 1369 7444 2403 6850 9816 42690 3531 5483 9696 30287 49606 54550 69609 95105 1379 7452 2413 6860 9826 3537 5493 9699 30297 49616 54560 69619 95115 1389 7454 2423 6870 9836 3541 5560 11326 35500 49626 54570 69629 95125 1399 7462 2433 6880 9846 3547 5580 11336 35510 49636 54580 69039 95135 1505 7472 2443 6890 9856 3551 5590 11346 35520 49646 54590 69649 95145 1515 7474 2453 6908 9866 3557 5604 11356 35530 49656 55405 69659 95155 1525 7484 2463 6918 9876 3567 5614 11366 35540 49666 55415 69669 95165 1535 7492 2473 6928 9886 3571 5634 11376 35550 49676 55425 69679 95175 1545 7494 2483 6938 9896 3577 5643 11386 35560 49686 55435 69689 95185 1555 7709 2493 6948 12600 3581 5664 11396 35570 49696 55445 69699 95195 1575 7719 2604 6968 12610 3587 5674 13507 35580 50901 55455 74508 97208 1595 7729 2614 6978 12620 3591 5684 13517 85590 50921 55465 74518 97228 3103 7739 2624 6988 12630 3597 5694 13527 41701 50931 55475 74528 97258 3113 7759 2634 6998 12640 4301 6403 13537 41711 50941 55485 74538 97268 3143 7769 2644 7207 12660 4311 6413 13547 41721 50951 55495 74548 97278 3153 7789 2654 7217 12670 4331 6433 13557 41731 50961 56505 74558 97288 3163 8703 2684 7227 12680 4341 6443 13567 41141 50971 56515 74568 97298 3173 8723 4701 7237 14709 1351 6473 13577 41751 50981 56525 74578 '07112 3183 9456 4709 7247 14719 4361 6483 13587 41771 50991 56545 74588 '07122 3193 9466 | 4711 7257 14729 4371 6493 13597 41781 51401 56555 74598 '07132 3701 9476 4719 7267 14739 4381 7017 24103 41791 51411 56565 79132 '07142 3711 9486 4721 7277 14759 4508 7037 24113 42007 51421 56575 79142 '07152 3721 9496 4729 7287 14769 4518 7047 24123 42027 51431 56585 79162 '07162 3741 16730 4731 7297 14779 4528 7057 24133 42037 51441 56595 79172 107172 3751 16760 4739 7407 14789 4538 7067 24153 42047 51461 57007 7919; 107182 3761 17454 4741 7417 14799 4548 7087 24163 42057 51481 .7017 808 lf 107192 3771 17474 4749 i 467 16908 4558 7097 24173 42067 51491 57097 80821 3781 29406 www.dacoromanica.ro Direcţi u n br „STEflU A“ Societatea «Steaua» are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă ■ a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresă d-lui Spiru C. Harct, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioun Kalinderu, Preşedintele Academiei Române.— Vicepreşedinte, Sava Şomânescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spira C. Hnret, Miniştrii, profesor universitar. — Secretar, Const. liana, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii : Petre Gftrboriceăira, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Pimitrescu Procopie, fostsenator, fost Primar al Capitalei; 31. Vlădcscn, fost Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, fost administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor. — Cenzori, Const. Aiiinăneşteann, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor. Membri înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urmare). Dr. N. Minovici, la Institutul Jledico-Legal (Bucureşti), 2 lei; Dr. N. Stoenescu, la Institutul Medico-Legal (Bucureşti), 2 lei; C. Florescu, grefier, la Institutul Medico-Legal (Bucureşti), 2 lei. Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1907 este de 53, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 1.238 lei. (Va urma în numfirul viitor). Poşta Redacţiei. = D lui Et. Delegalatz. — Cu părere de rău, nu putem publică, nefi-ind potrivite pentru noi. = D-lui G. P.— In momentul când am primit notiţa d-voastră, deja dădusem la tipar o dâre de seamă despre cartea de care vorbiţi. Cu regret,___________________________ CORESPONDENŢA Mai mulţi cititori ne-au întrebat despre numele persoanelor cari obţinut premii la concursul societăţei pentru Protecţiunea Animalelor. Am luat toate informaţiile şi în No. viitor le vom comunică. LICITATIUNI In ziua ele 7 Maiu 1907, ora 10’/. dimineaţa, seva ţine licitaţie publică cu oferte închise, în sala de licitaţii a Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, b-dul Elisabeta No. 3 pentru vânzarea spre exploatare a 4 parchete din pădurea Cacaleţi, judeţul Vlaşca, care pădure se vinde în comptul antreprenorului G. Papadachi, domiciliat în Giurgiu. Vânzarea se face pe hectar, estimaţia este de lei 206 hectarul. Garanţia provizorie 500 leb * •• -♦» •»» 4» -4 www.dacaromamca.ro Biblioteca Şcoalei com. Cocioc, jud. Ilfov prin gara Periş. T T ▼ V •NALÂ Societate Cooperativă pe Acţiuni ^ 47, Calea Yictoriei,—47 Bucureşti Infiinfată cu scopul dea ieftini articolele de iibrârie şi papetărie CĂRŢI PENTRU CURSUL ☆ ☆ ☆ * ☆ ☆ * ☆ PRIMAR Şl SECUNDAR Cărţi Literare Române şi Franceze = Material Pentru Şcoale şi Biurouri Tot felul de Imprimate şi Registre pentru Băncile Populare. ARTICOLE PENTRU PICTURĂ Şl DESEMN ==S£ MARE DEPOSIT DE HÂRTIE :r= Preţurile mai eftine ca cri-unde. 3-52. ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul central: la Londra Lachlan Machlntosh Rule, H. I. dosclien Vicoutele Duncannon , E. W. 11. Barry . . . Robcrt Ilaiuilton bang Demetre de Frank .... Viena P. Naville ........ Paris Ad. Vernes 59 Directori: | C. A. Stolz \ E. E. Goodwi». Censori: loan Kalinderu, Demetru loan Ghika şi Arthor tlreen. Sediul social: Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-ghe. „NdŢIONdLd" SOCIETATE GENERALA DE ASI6URARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în aur.................Lei 2.000.000 Fonduri de reservă compuse din prime şi daune ..... • 3 955 688 75 Idem format din capital şi alte rezerve » 1.075.842.60 Total în aur Lej 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoianu. Dir. general E. (Mnwald. „NAŢiormuA11 asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca : «cas de moarte, supravieţuire,zestre şi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală în Bucureşti, str. Smâraan No. 4. Agenţii în toata oraşele din ţară. Inst. de Arte Grafice Carol GoblS-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16.—18.627* www.dacoroimaiiica.ro