Anul X.
No. 25.
18 Martie 1907.
REVISTA POPULARA
îneca
COMITETUL DE REDACŢIE
P Gârboviceanu A P. Bulfu
G. Cosbuc G-1P.V Năsturel
N. Nicolaescu
Gr. Teodossiu
Gta. Adamescu
I. Otescu
Redacţia şi Administraţia Strada Mântuleasa No. 9 —Bucureşti,
www.dacaromamca.ro
jtaua parfumerie şi Droguerie Medicinală T6MA B'RĂTULtseU
Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti.
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumatei Capilarine, col-cream de.la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru menagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi ielurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc.	%
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injeeţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplineso unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi Întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le rddea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Bogat asortiment de cauciucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi filoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alto utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază în orice p?irte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi cu preţurile cele mai iefţine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă.
www.dacaromamca.ro
Anol X.	No. 25.	18 Martie 1907.
/Ilbina
Revistă Enciclopedică populară
abonamentul în ţar& pe an Uel 5 I Abonamentul în străin, pe an tel a
»	»	» 6 luni >	3 | Un număr..................16 bani
Pentru anunelurl 1 leu linia. |UUoa publicitate, S bani euvântuL Manuscriptele nepublioace se ard.
SUMARUL.:
Clitre locuitorii satelor. — In numele M. S. Regelui. . . — Către toţi cucernicii preoţi şi către toţi învăţătorii din comunele rurale. — O circulară a băncilor populare. — A., Românii din Turcia. — Dr. Lux, Oprirea opiului în ChinaNicolaescu şi Stoinescu, Curăţirea stupilor şi alte lucrări asemenea. — O. Boiu, Agricultura în California (sfârşit). — V. S. Moga, Cronica agricolă, economică şi comercială. — Activitatea societăţii Gheorghn bazar- din Buşteni.—Bisericile din Brăila. — De pe Domeniile Coroanei.— Cronica săptămânii.—Din zicăto'rilo poporului.—Cărţi primite In redacţie.—Ce face alcoolul V — Biblioteci populare.—Inforinaţiuni.—Mulţumiri.
Sfaturi practice: Pentru cei cari îngrijesc păsările.
Hustraţiuni: Dimitrie Cazacovici.— Biserica Sf. Arhangheli din Brăila.
Câtre locuitorii satelor.
recem prin zile nespus de grele. In câteva ţinuturi, parte din locuitorii satelor s’au răs-vrătit în potriva legilor ţării. Ei au uitat că nu poate să fie Stat temeinic aşezat, dacă cetăţenii de orice stare şi cu orice ocupa-ţiune nu ascultă de legi.
Purtarea aceasta nu se potriveşte cu numele bun ce Românul îşi făcuse şi nici cu,obiceiurile noastre. Toată lumea se deprinsese să vază în regatul României sentinela civilizaţiei la gurile Dunării.
Sătenii răsculaţi trebuie să înţeleagă ei singuri că numai într’un stat cu bună întocmire înlăuntru şi respectat în afară, drepturile câştigate de ei se pot păstră neatinse, iar starea lor se poate îmbunătăţi din ce în ce.
Să nu uite că nişte turburări grozave ca acestea vor aduce nu numai sărăcirea unora — cum cred
www.dacQromanica.ro
650
ALBINA
ei —, ci sărăcirea generală a ţării, că din această sărăcie vor suferi ei mai groaznic decât toţi. In organizarea de azi a statelor, toate păturile sociale, toate interesele felurite, toate chipurile de muncă şi de producţiune, toate acestea se ţin strâns legate unele de altele şi o sdrobire într’o parte aduce o turburare în întregul organism al statului.
- Acum mai puţin ca oricând se putea aşteptă cineva la o ridicare a sătenilor. Acum toţi oamenii cugetători din ţară n’aveau altă preocupare mai însemnată de cât să cerceteze starea populaţiei rurale şi să caute mijloacele cele mai priincioase pentru a o îmbunătăţi.
Cade în sarcina preoţilor şi a învăţătorilor şi în genere a tuturor celora cari iubesc pe ţărani să le spună şi să le lămurească toate acestea
Lucrul trebuie făcut fără cea mai mică întârziere, căci, din nenorocire, afară de ţăranii ridicaţi pentru a cere îmbunătăţirea stării lor economice, s’au format în unele judeţe cete numeroase de rău-fă-cători, cari au dus focul şi jaful din sat în sat şi chiar în oraşe. Aceştia sunt adevăraţi duşmani ai ţăranilor. In furia lor, nu ţin socoteală de nimic şi prăpădesc chiar locuinţele sătenilor, fraţii lor de muncă şi de nevoi.
Datoria noastră, ca şi a preoţilor şi a învăţătorilor, este să spunem sătenilor să nu asculte de îndemnurile lor criminale. Să se liniştească cât mai neîntârziat, căci guvernul va luă îndată măsuri spre binele lor. Cele mai grabnice din aceste măsuri se pot citi în proclamaţiunea dată de miniştrii ţării în numele Majestăţii Sale Regelui, pe care o publicăm mai la vale.
Numai cu liniştirea lucrurilor, Europa va urmă să aibă aceeaş bună părere despre blândeţa şi buna chibzuinţă a poporului român.
Să ţinem încă socoteală că aceste răsvrătiri se întâmplă după patruzeci de ani de domnie glorioasă a Regelui Carol, a cărui inimă iubitoare pentru popor sângeră de durere, căci el pe proprietăţile Sale şi ale Coroanei a căutat neîncetat a face sacrificii
www.dacoromanica.io
ALBINA
651
pentru propăşirea intelectuală şi economică a muncitorului dela ţară. Nu se cădea să i se amărască aceste minute solemne în care se sărbătoriâ o mare perioadă de desvoltare a statului nostru.
E de obşte cunoscut că prin foc şi pradă nu se poate ajunge la o îmbunătăţire — sau şi dacă se dobândeşte cevâ după trecerea lor, cu ce preţ? Ou preţul averilor, cu preţul liniştei generale, cu preţ de vieţi, într’o vorbă cu ruina ţării.
Şi nu credem că poate fi un Român adevărat care să dorească ruina patriei sale!
Chemaţi la guvern în împrejurările cele mai grele, cerem concursul călduros şi patriotic al - tuturor, pentru restabilirea liniştei, siguranţei şi păcii obşteşti.
Spre a îndestulă cereri drepte şi legitime, M. S. Regele a încuviinţat a se luă de îndată următoarele măsuri:
Să se desfiinţeze taxa de 5 lei a legei pentru asigurarea în contra lipsei de porumb provenită din secetă.
Să se desfiinţeze cu totul taxa Statului pe decalilru de vin, percepându-se numai aceea pentru fondul comunal.
Pentru perceperea impozitului fonciar asupra proprietăţii mici ţărăneşti, venitul pământului să fie socotit întocmai ca acel al proprietăţilor mari.
Proprietăţile Statului, precum şi ale aşezămintelor publice de binefacere şi de cultură naţională, să fie căutate în regie, sau arendate deadreptul la ţărani.
Să se ia măsurile cele mai temeinice pentru a întări băncile populare, ca ele să poală ajută pe ţărani în arendări de moşii.
Măsurarea dreaptă a pământurilor date în învoeli şi ră-fuirea cinstită a socotelilor agricole vor fi supraveghiate, pedepsindu-se cu cea mai mare asprime măsurările şi ră-fuelile false.
Se va pregăti o lege pentru uşurarea învoelilor agricole.
Pământurile de cultură date în bani se vor plăti în bani. Invoelile de munci agricole vor arătă felul şi câtimea a-cestor munci, iar plăţile se vor răfui după preţurile obişnuite din timpul când munca se face. Munca agricolă cu care se îndatorează un cap de familie nu va întrece puterea acesteia. Pentru banii daţi înainte pe muncă sau pentru rămăşiţi de munci plătite nu se va luă o dobândă mai
Comitetul „Albinei^.
In numele M. S. REGELUI,
www.dacaromamca.ro
652
ALBINA
mult de 10 la sută pe an; dobânda nu se va schimbă întv'o reducere a preţurilor învoelilor. Nu se va îngădui ca în în-voelile agricole să se pună sarcine «pe nume», ci sarcinele vor trebui totdeauna să fie proporţionale cu numărul de pogoane date fiecărui locuitor în învoeală.
Pe moşiile arendate ţăranii vor plăti pământurile închiriate lor cu un spor ele cel mult o treime peste valoarea acestor locuri după contractul de arendare.
Se va pregăti o lege pentru ca nici un arendaş să nu poată ţine în arendă mai mult de două moşii, coprinzănd împreună o întindere de 4.000 hectare, fie arendarea directă sau indirectă, sub orice formă ar fi, fie prin rude, slujbaşi, sau persoane interpuse.
Se va pregăti o lege prin care se înfiinţează dregătorii administrative, care să reguleze şi să garanteze aplicarea legilor şi regulamentelor privitoare la învoclile agricole.
Se va pregăti o lege pentru înfiinţarea Casei rurale, spre a inlezni ţăranilor luarea în arendă şi cumpărarea de proprietăţi.
Acestea sunt dorinţele M. S. Regelui şi ale guvernului Său.
In aceste zile de grea suferinţă obştească, rugăm pe toţi. Românii, de orice treaptă şi condiţiune socială, să dea guvernului tot ajutorul ce este in putinţa lor pentru readucerea liniştei şi bunei rândueli întemeiate pe dreptate.
Trebue să intrăm în noul an agricol cu încredere în viitor şi cu muncă paşnică şi spornică. Neorânduelile nu pot trage după sine decât foamete şi sărăcie.
Guvernul îşi va da toate silinţele pentru ca legile să fie aplicate cu sfinţenie şi pentru ca nedreptatea şi apăsarea să fie înlăturate; dar guvernul este totdeodată hotărît a în-frănă cu energie neorânduelile şi a pedepsi cu asprime pe cei cari ar căută să se folosească de prădăciuni.
Bucureşti, în 12 Martie 1907.
I). A. Stnrza, preşedintele consiliului de miniştri, ministru de externe şi ad interim le războiu.
Spini Haret, ministrul cultelor şi al instrucţiunii publice.
Ion I. C. Bratianu, ministru de interne.
Emil Costincscu, ministru de finanţe.
Anton Carp, ministru agriculturii, cornerciului, domeniilor şi industriei.
Toma Stei ian, ministrul justiţiei.
Yasile G. Morţiu), ministrul lucrărilor publice.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
G53
Către toţi cucernicii preoţi şi către toţi invăţătorii din comunele rurale.
Cucernice Părinte,
Domnule învăţător,
Mare şi grea nenorocire a căzut peste noi. A voit sfântul Dumnezeu să ne încerce ori să ne pedepsească pentru păcatele noastre, şi ne-a dat să vedem ceea ce părinţii noştri nu văzuseră niciodată în ţara noastră cea blândă.
Să ne plecăm capetele şi să primim cu supunere voia lui cea înaltă. Dar tot voia lui este ca noi să ne facem datoria noastră de creştini. Şi această datorie este de a potoli pe cei turburaţi, de a împăca pe fraţi şi de a aduce pacea şi liniştea printre oameni.
Datoria aceasta o aveţi cu deosebire voi, păstori ai turmei lui Cliristos, şi voi, învăţători ai neamului; căci fraţii noştri săteni numai dela voi pot _auzi cuvântul cel bun, numai de la voi pot primi lumina cea adevărată.
Faceţi să înceteze lupta între fraţi. Faceţi-i să înţeleagă că cu foc şi cu arme nu se poate îndreptă ţara, ci, din contră, i se pregăteşte peirea. Vrăşmaşii ţârii sunt mulţi şi puternici, şi ei atâta aşteaptă, să ne duşmănim noi unii cu alţii, pentru ca să ne stăpânească şi să ne pună pe grumaz un jug mult mai greu decât al suferinţelor noastre de astăzi, şi pe care nimeni nu-1 va mai putea apoi ridică niciodată.
Vrăjmaşi ai ţerii sunt aceia cari au venit pe ascuns să sufle zizania între noi, ca să nu ne putem înţelege la nevoile noastre. Deschideţi mintea sătenilor, şi faceţi-i să înţeleagă că nu trebue să asculte de şoaptele ticăloşilor cari îi îndeamnă la rău, şi după ce au adus jalea şi ruina, se fac nevăzuţi ca duhurile iadului.
Au sătenii nevoi mari, fără îndoială, şi nimeni din noi nu le tăgădueşte. Dar iată că glasul lor s’a auzit, şi vine îndreptarea. Maiestatea Sa Regele, înţeleptul nostru stăpânitor, ne-a chemat la cârma ţării pe noi şi ne-a poruncit ce trebue să facem, pentru ca să alinăm durerile poporului.
Şi noi am luat măsuri ca de îndată să se uşureze dările pentru săteni
şi să li se uşureze mult învoelile pentru muncă.
şi să se facă judecători cari să le judece păsurile şi să le dea dreptate
şi ca nimeni să nu mai poată ţine în arendă mai mult de două moşii
şi să se ajute băncile săteşti, ca să se desfiinţeze camăta
www.dacoromanica.ro
654
ALBINA
şi să se ajute sătenii când vor găsi pământ de cumpărat sau de luat în arendă ;
iar moşiile Statului şi ale aşezămintelor publice să nu se mai dea cu arendă la alţii, ci să fie căutate numai de Stat sau de aşezămintele acelea, muncindu-le cu sătenii, ori să fie arendate chiar la săteni.
Şi mai sunt şi alte îmbunătăţiri pe care le vom face, şi cari se spun mai pe larg în manifestul pe care l-am dat către săteni, în numele Maiestăţii Sale Regelui.
Trebue acum ca voi, preoţi şi învăţători, să umblaţi din om în om, şi să le arătaţi acestea, şi’ să le lămuriţi ce însemnează lucrurile pe cari le-am scris noi în manifestul nostru. Trebue să-i faceţi să înţeleagă că îmbunătăţirile ce li se fac sunt aşa de mari, că poate mulţi din ei nici nu în-drăsneau să nădăjduească de a le vedeâ împlinite. Spune-ţi-le că cuvântul Maiestăţei Sale Regelui este sfânt, şi că şi noi, sfetnicii lui, suntem oameni bătrâni, cari nu ne-am călcat niciodată cuvântul; şi dovadă este că până acum nu le-am făgăduit lucruri mari, pentru că ştiam că nu le puteam face; dar acum făgăduim, pentru că ştim că putem să ne ţinem de cuvânt.
Voi, preoţii, trageţi clopotele dela biserică, îmbrăcaţi-vă în sfintele vestminte, luaţi în mână crucea şi evanghelia, ca să se adune poporul; şi vorbiţi-i şi voi, şi învăţătorii, şi faceţi să intre pacea şi dragostea între oameni, şi să piară duhul cel rău dintre ei. Aceasta este chemarea voastră, şi mai mare răspundere veţi aveâ înaintea lui Dumnezeu şi oamenilor dacă nu o veţi împlini.
Veţi şti, cucernici preoţi, că pentru toate cele pe cari vi le scriu aci, am primit toată aprobarea şi dela I. Prea Sfinţiţii Mitropoliţi şi Episcopi ai Sfintei noastre biserici.
Ministrul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice, Spiru C. Haret.
Noi, Chiriarchii Sfintei Noastre Biserici Autocefale Ortodoxe Române, vă poftim cu tot dinadinsul, cucernici preoţi, ca să citiţi şi să împliniţi cu sfinţenie sfaturile de mai sus. f fosif, Mitropolit Primat al României, f Partenie, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, t Atanasie, Episcop al Râmnicului Noului Severin. f Gherasini, Episcop al Romanului, f Dionisie, Episcop al Buzăului, f Conon, Episcop al Huşilor, f Gherasim, Episcop al Argeşului, f Pinten, Episcop al Dunării de jos.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
655
O circulară a băncilor populare
Consiliul de administraţie al Casei centrale a băncilor populare şi cooperativelor săteşti a trimes următoarea circulară către preşedinţii băncilor populare din ţară:
Domnule preşedinte,
Este vie încă în mintea d-v. amintirea sfaturilor paşnice ce prin congresele, circulările şi prin personalul ei de control, casa centrală v’a dat de aproape patru ani de zile.
Ştiţi că întotdeauna v’am sfătuit să învăţaţi pe săteni să caute îmbunătăţirea soartei lor în muncă şi economie.
Ştiţi de asemenea că întotdeauna şi pretutindeni v’am spus că . violenţa este calea cea mai rea pentru a ajunge la desrobirea economică şi că numai prin linişte şi prin respectarea ordinei publice, băncile vor puteâ să propăşească şi-să dea roadele ce ţara aşteaptă de la dânsele.
Faţă de răscoalele ce au isbucnit în nordul Moldovei, tăcem apel la d-v. ca să puneţi în practică sfaturile pe cari neîncetat vi le am dat.
Credem că numai propovăduind să fie liniştiţi şi să se abţină dela acte de răsvrătire, Băncile vor puteâ să se arate demne de încrederea ce lumea a pus într’însele şi demne de direcţiunea ce le-a dat-o Casa lor centrală.
Iată de ce contăm pe d-v. că prin autoritatea ce aveţi, prin prestigiul ce Băncile exercită în comune să îndemnaţi pe locu-tori la linişte, să le explicaţi cum prin asemenea mijloace îngreunează soarta lor şi ameninţă viitorul însuşi al Băncilor.
In deosebi, ne adresăm vouă învăţători şi preoţi, cari prin munca voastră aţi întemeiat şi condus până aci Băncile Populare şi vă îndemnăm ca în aceste momente grele să vă arătaţi demni de sarcina ce vi s’a încredinţat, dând pretutindeni pilda cea mai bună, răspândind în tot locul pacea şi ordinea.
Să ştiţi că în puterea voastră stă să dovediţi tuturora că Băncile populare sunt în satele noastre focare de lumină, care în vremuri grele ştiu să lumineze pe cei ce apucă pe căi greşite şi să-i readucă pe calea cea dreaptă.
Casa centrală v’a dat destule dovezi de părinteasca ei îngrijire, Niciodată nu s’a dat în lături, când a fost vorba să vă spriji-nească sau să lupte pentru binele sătenilor. Nu uitaţi că pe cale paşnică şi prin cererile ce aţi făcut Casei centrale, aţi dobândit deja legea societăţilor cooperative, legea obştiilor săteşti, scutire de patentă şi alte numeroase foloase cari au îmbunătăţit soarta sătenilor.
Aşa că şi de data aceasta sătenii ar fi putut să se adreseze prin bănci Casei centrale, dacă aveau vre-o cerere dreaptă de iăcut, ca să o cercetăm şi s’o supunem celor în drept.
Răsvrătindu-se, ei îngreunează Casei centrale putinţa de a-i sprijini.
www.dacaromanica.ro
056
ALBINA
Prin urmart, ea este în drept acum să ceară dela d v. să-i arătaţi că v’aţi folosit de staturile ei şi să-i înlesniţi prin purtarea d-v. în momentele do faţă să lupte şi în viitor cu aceeaşi autoritate pentru binele sătenilor.
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE Preşedinte EMIL COSTINESCU
Membri: Diviitrie S. Nenifescu, Toma Cămărăşescu, Vin-lilă.I. C. Brătianu, Paul Brătăşeanu, C. Slere, T. Emandi, V. C. Vârnav, Grigore G. Cantacuzino, Barbu Catargi, Di-mitrie Brezeanu.
Director general, Duca.
Sub-direclor, F. Enescu ----■==>8>6>@<3-sg<=-
Românii din Turcia.
eamul românesc se întinde dincolo de hotarele statului (SjT'j român. Peste tot, împrejurul graniţelor regatului nostru v sunt grupe compacte de Români sau provincii întregi, locuite de fraţi, supuşi altor stăpâniri. Afară de aceştia,
e)	se află alte provincii româneşti mult mai depărtate, în mijlocul Turciei Europene.
Dacă legăturile între Românii din principate şi cei din statele vecine au fost foarte strânse în toată curgerea vremilor de când neamul nostru s’a închegat şi de când soarta vitregă a despărţit în mai multe frânturi poporul român dela nordul Dunării, cu totul altfel s’au petrecut lucrurile faţă de Românii din Turcia.
De sigur că a fost o vreme când peninsula balcanică cuprin-deâ grupe mari de Români, mai cu deosebire în vremea imperiului româno-bulgar şi când limba noastră se vorbiâ până în inima actualului regal al Greciei. împrejurările istorice însă au pus din ce în ce mai multe pedici dezvoltării românismului în peninsula balcanică şi neamurile streine au înghiţit unele părţi ale teritorului ocupat de Români. Astfel românimea dela sudul Dunării s’a împuţinat, apăsată do pe o parte din nord de către Bulgari, Sârbi şi alte neamuri, pe de alta din sud de către Greci. De aceea cu timpul numărul lor s’a micşorat, iar legăturile cu cele două principate au devenit din ce în ce mai rare. Putem zice chiar că Românii din nord uitase cu totul despre cei din sud.
Cea dintâiu lucrare în care ni se vorbeşte pe larg despre Românii din Turcia este o cronică anonimă din veacul XVII. Ea îi numeşte Cuţovlahi, după cum le zic până astăzi Grecii.
«Sunt aceşti Coţovlahi oameni nu mai osebiţi nici în chip nici în une obicee, nici în tăria şi în făptura trupului decât Româ-
www.dacoromamca.ro
ALBINA
G57
nii aceştia şi limba lor românească ca a acestora, numai mai stricată şi mai amestecată cu de această proastă grecească şi cu
turcească.... Şi limba şi-au mai stricat, şi ei s’au împuţinat,
drept că şi ei desăvârşit sub jugul turcesc cu acei greci despre acolo s’au supus, unde şi stăpânire şi tot şi-au pierdut..De-i în-
treba pe ei neştine: ce eşti? ei zic: Vlahos, adică Român şi locurile lor unde locuesc le zic Vlahia, iar ţării aceştia ei îi zic
Vlahia cea mare...... Şi unii şi alţii, cu puţină vreme, într’un loc
atlându-se, prea lesne se pot înţelege. De crezut este că şi acei Coţovlahi dintre aceşti Români sunt şi se trag......
Dimitrie Cazacovici.
«Coţovlahi le zic grecii, râzându-i şi bajocură lăcându-şi de dânşii adică şchiopi, orbi, blestemaţi, hoţi şi ca acestea le zic că sunt.... Căci Grecii aceştia văzând şi ei toată altă lume râzând de dânşii şi batjocorindu-i, au stătut şi au obosit şi ei prin gunoaile lor, ca cocoşii, părându-le că au mai rămas vlagă, unde văd zugră-viturile celor vechi ai lor, ei între dânşii îşi fac mângâeri şi bucurie, soţii părându-le «ă au de cineva bajocorii lor......»
Aşa vorbeşte cronicarul. Vorbele lui însă nu au putut să răspândească destule cunoştinţe printre Români.
Peste o sută cinci zeci de ani au trecut până când în principate să se producă un curent pentru o apropiere între cei din stânga Dunării şi fraţii lor din împărăţia Turcească.
Intre aceea cari au contribuit în bună parte la această stare de lucruri este şi poetul Dimitrie Bolintineanu.
In 1858 Bolintineanu scrie amintirile sale din călătoria ce face la Macedoneni ca sâ-i cunoască, el însuşi fiind Macedonean după
www.dacaromamca.ro
658
ALBINA
tată, le publică în Bucureşti în 1863. In această scriere el tăcu şi istoria acelei poporaţii româneşti, după cunoştinţele câte erau atunci la îndemâna unuia care nu se ocupase în special cu istoria, cum erâ Bolintineanu.
Vorbeşte cu Românii de toate treptele. Aceştia aud miraţi că există o ţară românească depărtată, cu organizare proprie, cu locuitori mulţi şi toţi români.
Publică un număr de proverbe, şi mici poizi în dialect şi un mic vocabular.
Spune că domnitorul Grigore Ghica din Moldova voise să a-jute pe Românii din Macedonia pentru şcoli, dar nu puiu să-şi pună în aplicare ideia.
Ea deveni realitate în anul 1864 şi se datoreşte lui Bolintineanu.
Devenind Ministru în cabinetul lui Mihail Kogălniceanu, el hotărî ca statul să dea ajutor pentru întemeierea câtorva şcoli,
Acest ajutor găsea un mic început făcut acolo încă din 1860, când Dimitrie Cazacovici întemeiase cu mai mulţi români un comitet care adresase un apel la toţi Românii de acolo ca să înlăture limba greacă din şcoală şi biserică. Tot ei tipăriră prima gramatică macedoneană lăcută de Massim profesor în Bucureşti.
Intr’un număr viitor vom vedea cum au început şi cum s’au desvoltat şcoalele Românilor din Macedonia şi mai ales cum este starea lor de azi.
Pentru aceasta ne vom servi de o lucrare de d. M. V. Cor-descu, tipărită de Ministerul Instrucţiei Publice.
---—e«----------------
OPRIREA OPIULUI (A HONULUI) ÎN CHINA.
Opiul sau, cum i se mai zice, afionul se scoate din căeiu-liile şi hlujii macului, când au încă suc alb. Acest suc alb uscat e opiul sau afionul.
La Turci cam obişnuesc a mânca opiu, în alte părţi din Europa au năravul de a-1 fuma. Dar e mai puţin cunoscut şi chiar pe unde se găseşte, ca în unele porturi sau în oraşe mari ca Londra şi Parisul, s’a adus din China.
Turcii iau opiul sub formă de hapuri (120 sau 60 cântăresc un dram=3 grame) şi anume după masă.
Afionul luat astfel aţiţă, face vorbăreţ şi buclucaş. Se ştie că teriachiii (aşa li se zice mâncătorilor de opiu) iau afion şi când au de făcut o muncă grea şi care cere încordarea tuturor puterilor trupului. La noi înse se întrebuinţează vorba asta numai în înţeles de ameţit sau zurbagiu.
Turcii dau afion şi cailor la drum greu.
Iată cum ne zugrăveşte Landiorgia, pe teriachii turcii.
«Doisprezece inşi stau cu picioarele sub ei pe divan. Li
www.dacoromanica.ro
ALBINA
659
se dâ cafea şi apoi hapuri de opiu. îndată se şi văd urmările. Unii, cei mai tineri, par mai veseli decât de obiceiu; încep a râde şi a cântă. Ceialalţi se scoală furioşi, trag săbiile şi le vântură cu furie; dar nu lovesc pe nime. Poliţia vine şi le ia armele. Se lasă, dar tot zbiară mereu. Alţii, bătrâni, nu ştiu nimieă, stau hăbăuciţi. Unul în vrâstă de 70 de ani nici n’a băgat de seamă istoria cu săbiile ; stătea înmărmurit: ochii îi erau deschişi, vedea, simţeâ, dar nu se putea mişcă».
In China şi în Malezia nu mănâncă opiu, ci îl fumează di’ntr’un fel de pipe foarte mici. Acum câte-va sute de ani fumau opiul, în China, numai oameni foarte bogaţi, dar pe la 1840 năravul ajunsese peste măsură de întins.
Cea mai mare parte din opiul întrebuinţat în China se aduce din India. Intra pe fiecare an 70.000 de lăzi, cari se plăteau cu vre-o trei sute de milioane de lei!
Cel ce fumează opiu simte întâiu şi’ntâiu împrăştiindu i-se toate grijile şi toate durerile, apoi îl apucă furia: urlă se zbate şi sfarmă tot. ce-i cade sub mână. Nu rareori es pe uliţă şi ucid pe cine întâlnesc. Unul s’a răpezit cu atâta turbare la un soldat, care-i stă cu suliţa întinsă în faţă, încât l-a pătruns suliţa şi-a ajuns de-a ucis pe soldat cu pumnalul. De aceea acuma păzitorii au câte-o furcă şi se apără cu ea.
Atât mâncătorii cât şi fumătorii de afion încep a lua câte puţin ; dar din ce în ce iau tot mai mult, nu mai pot munci, se prăpădesc cu sănătatea, se fac ca nişte schelete.
Năravul e o nenorocire pentru China şi mai de multe ori oamenii din fruntea ei au încercat să-l oprească. Mai întâiu au pus vamă grea pe opiul venit de-afară. Dar vameşii închideau ochii şi-şi umpleau pungile. Numai unul din Şan-ghai a băgat în buzunar un milion de lei în anul 1860.
In 1839 au încercat cu pedepsele, ameninţând cu moarte pe cei cari vor îndrăzni să fumeze; mai apoi s’au mulţumit cu închisoarea în chiliuţi deosebite în cari să stea câte unul sub pază bună şi pedeapsa cu moarte aveâ să se dea numai după a doua greşeală. Legea nu s’a putut pune în lucrare, fiindcă eră prea aspră şi vinovaţi erau păn’ în palatul împărătesc.
Anglia însă, ca să-şi apere comerţul, a silit pe China, învingând-o în războiu, să lase negoţul slobod ! Totodată vama urcată a făcut să înceapă a se cultivă mac în China şi deci a se face opiu în ţară.
Acuma, în urma deşteptărei Chinei, după .războiul di’ntre Rusia şi Japonia, iarăşi s’a luat hotărîrea de a stârpi năravul. Ştim că negustorii au cerut să se lungească termenul ca să nu păgubească prea mult. Se pare însă că de data asta guvernul chinez nu se va mai lăsă aşa de moale, căci la spatele lui se află Japonezii, cari ştiu că China nu se va putea ridică, păn’ ce nu va scăpă de această pacoste. Lupta
www.dacoromamca.ro
660
ALBINA
va fi grea, căci năravul şi patima au rădăcini adânci. Dacă se isbuteşte însă, va fi o lecţie pentru- noi, cari vorbim şi scriem împotrivă afionului nostru— rachiul, — dar nu facem mai nimic, afară de zgomot.
Dr. Lux.

Curăţirea stupilor şi alte lucrări asemenea.
Curăţirea stupilor. Cu prilejui cercetării de primăvară, curăţim ramele, fundul şi pereţii uleiului. Fundul e în totdeauna acoperit cu fărâmi de ceară, albine moarte şi pă-stură, în care găselniţile fac culcuş pentru ouăle şi puetul lor. Stupul e dat jos de pe fund şi toate necurăţeniile sunt răzuite şi măturate. Curăţirea se întinde şi la păreţi, faguri şi rame. Se răzuie ceara care împiedică mişcarea ramelor; se retează fagurii prea vechi, strâmbi sau mucegăiţi, şi se spală cu un burete ramele murdărite de albinele atinse de diaree (treapăd, urdinare).
Rânduirea fagurilor. După curăţire, stupul se aşează din nou pe fundul său Dacă a fost găsit în bună stare, va fi umplut cu faguri şi lăsat în pace pănă la recoltă.
Rânduirea fagurilor are mare însemnătate pentru bunul mers al roiului, în curgerea verii. Ea are de ţintă: 1) a lăsă măteii loc din destul pentru ouat; 2) a împiedică întinderea peste măsură a puetului, în paguba strânsurii; 3) a îngădui albinele să-şi îndeplinească cerinţa firească de a scoate ceară şi a clădi câţiva faguri, fără a păgubi strânsura.
O bună rânduială a fagurilor, într’un stup cu două urdinişuri se face în chipul următor : In capătul din partea cuibului se aşează 2 faguri clădiţi în întregime, dar fără miere; lângă ei şi spre cuib urmează un alt fagure cu puţină miere capăcită în partea de sus. După el şi în dreptul urdinişului se rânduesc fagurii cu puet, cum se găsesc. Mierea de deasupra puetului se descăpăceşte. Prin aceasta, matca e îmboldită la ouat. Albinele cară mierea descăpă-cită în alţi faguri, iar ouatul se întinde în locul ei şi se restrânge astfel pe un număr mai mic de rame. Fagurii cu multe căsuţe de trântori se aşează în partea magaziei de strânsură, tocmai în capătul celălalt al stupului. După fagurii cu puet vine un nou fagure clădit şi cu puţină miere
www.dacoromanica.ro
ALBINA
6G1
căpăcită în partea de sus, şi apoi alţii goi, ca să fie cu totul 12 la număr.
Al treisprezecilea fagure şi toţi ceilalţi fără soţ (15, 17 19) vor fi clădiţi în întregime şi vor conţine în partea de sus miere căpăcită; iar între ei se pun rame numai cu începuturi de faguri. Astfel dăm albinelor 4 faguri de clădit. In nici un caz nu trebue să punem rame cu începuturi de faguri, sau cu faguri tipăriţi între doi faguri clădiţi dar goi, fiindcă albinele se îndeamnă anevoe a începe clădiri noi. Mai voios lungesc căsuţele fagurilor clădiţi. Aceştia capătă grosime mare şi nu mai pot fi strămutaţi; iar cei clădiţi din nou rămân subţiri, mai ales în partea de sus.
Prin această rânduire, matca are locul trebuincios pentru cuib; albinele pot îngrămădi strânsura în fagurii clădiţi fără a stânjeni ouatul, şi au putinţa de a face ceară când vor voi şi în condiţiile cele mai priincioase. Fagurii noi ies drepţi fiindcă clădirea lor e îndreptată după fagurii dintr'o parte şi din cealaltă.
Dacă uleiul are un singur urdiniş la mijloc, rânduirea fagurilor se face după aceeaşi regulă. In dreptul urdinişului se aşează fagurii cu puet, iar în stânga şi în dreapta lor se înşiruesc ceilalţi, punând unul cu început de fagure între doi clădiţi. Când n’avem destui faguri clădiţi, ca să umplem stupul, punem în capătul dinspre urdiniş un fagure fără puet. După el urmează toţi tagurii cu puet, în ordinea în care se găsesc; apoi vin ceilalţi faguri pe care îi mai avem, aşezând pe cei cu mai puţină miere, "mai aproape de puet. Restul stupului poate fi umplut fără nici un neajuns cu faguri tipăriţi, ori numai cu începuturi de faguri.
Dacă pe lângă rânduirea de mai sus, îngrijim ca în timpul verii, urdinişul să nu fie deschis mai mult de 8 —12 centimetri, după puterea roiului, nu vom aveâ să ne temem că puetul ar putea să capete fără folos o întindere prea mare. Dacă, în timpul culesului celui mare, urdinişul e deschis în întregime, sau stupul e ridicat de pe fund, aşâ ca aerul să bată deadreptul într’un număr mare de rame, matca e pornită să-şi întindă prea mult cuibul, strâmtorând magazia de strânsură.
A doua cercetare a stupilor bănuiţi. Stupii, care ne-au lăsat îndoială asupra mâteii şi a puetului, sunt cercetaţi din nou la 15 zile după întâia cercetare de primăvară. In tim-
www.dacoromanica.ro
662
ALBINA
pul acesta trebue ca albinele să fi avut cel puţin 8 zile frumoase de cules, pentru ca să se îndemne la părăsirea puetului, potrivit cu mulţimea lor.
Pentru ca să ne dăm seama de starea stupilor bănuiţi mai nainte de a-i cercetă înăuntru, aruncăm o ochire repede la urdiniş. La unii, pe fiecare minut 25—30 de albine încărcate cu polen se grămădesc a-şi deschide drumul înăuntru. In învălmăşagul celor care intră şi ies, 15—20 de lucrătoare cu capul şi cu pântecele aduse în jos bat repede din aripi, dinaintea urdinişului. Ele fac vânt, ca să primenească aerul din stup. Semnele acestea sunt dovezi neîndoielnice că stupul s’a îndreptat.
E de prisos să-l mai deschidem. La alţi stupi, mişcarea e mai slabă. Pe aceştia îi cercetăm înăuntru. Să începem cu No. 3 al cărui puet la întâia cercetare erâ rar şi împrăştiat fără rânduială Dacă e ca şi mai nainte, e semn neîndoielnic că matca e bătrână şi istovită. Acest stup se desfiinţează, se împreună cu altul sau e ajutat a-şi face o nouă matcă, după împrejurări. Se poate însă ca el să se fi îndreptat, adică să aibă puet de lucrătoare, des şi căpâ-cit. 11 umplem în asemenea caz cu rame. Se mai poate să găsim botei cu pui de matcă. E dovadă că albinele îşi primenesc matca. Să ajutăm stupul cu două rame cu puet luat din alt stup, ca să întreţinem numărul lucrătoarelor. La 14 zile cel mai târziu, stupul va avea ouă dela matca cea tânără şi la 23 de zile, puet căpăcit. Dacă la aceste date, nu dovedim nici ouă, nici puet, primenirea măteii n’a reuşit. Nici o îndreptare nu mii putem nădăjdui.
Stupul No. 4, în care am găsit numai ouă şi puet căpăcit de trântori, se poate înfăţişă acum astfel:
1)	Cu puet căpăcit de lu:rătoare şi de trântori. Aceasta e dovadă că matca e bătrână şi rodnicia ei e sleită. Albinele o vor primeni. Stupul trebue ajutat cu puet luat din alţi stupi, supraveghiat şi cercetat din 8 în 8 zile.
2)	Cu puet numai de trântori. Stupul e bezmetic şi are lucrătoare ouătoare; dacă e slab, îl desfiinţăm.
La stupul No. 6, care n’aveâ nici o urmă de ouă sau de puet, putem găsi:
1)	Puet des de lucrătoare. Matca şi-a început ouatul. Umple stupul cu faguri. El va merge bine.
2)	Puet rar şi împrăştiat fără rânduială şi una sau mai
www.dacoromamca.ro
ALBINA
663
multe botei cu matcă. Aceasta e semn că matca e bătrână şi albinele o primenesc. împuterniceşte stupul cu doi faguri cu puet, supraveghiază-1 şi cercetează-1 din 8 în 8 zile.
3)	Numai puet de trântori. Ori matca e prea bătrână, ori că stupul e bezmetic. Dacă stupul e slab, ostenelile de a-1 îndreptă nu sunt răsplătite prin rezultatele căpătate; de aceea e mai de folos să-l desfiinţăm.
N.	Xicolaescu şi (J. Stoinescu. —------------------
Agricultura în California (i).
Să ne dăm acum seama de exploatarea unei asemenea ferme Bonanza. De oarece configuraţia plană a terenului permite în văile cele mari cea mai întinsă întrebuinţare a maşinilor, de aceea acestea împreună cu vitele de muncă al-cătuesc cea mai însemnată partâ a inventarului. Şuri şi grajduri nu sunt aproape de loc şi casa de locuinţă e foarte simplă, de oarece stăpânul nu stă pe moşie decât în în timpul recoltei, şi administratorul şi puţinii lucrători stabili se deprind mai uşor cu împrejurările date, cât timp câştigul e bun şi hrana îndestulătoare şi gustoasă. Fiindcă toate pre-cipitaţiunile atmosferice se îngrămădesc în timpul dintre 1 Noemvrie şi 1 Maiu şi mai cu osebire în lunile Decemvrie, Ianuarie şi Fevruarie şi arareori dă un îngheţ, de aceasta lunile de iarnă sunt perioada de creştere şi muncă. S’a făcut însă experienţă că cele mai sigure şi mai bune recolte se dobândesc atunci când semănăturile s’au făcut de timpuriu.
De aceea de regulă se ară pământul în timpul lunilor de ploae, se lasă în odihnă toată vara şi se seamănă în luna Septemvrie şi Ootomvrie înaintea celei dintâi ploi. Moşiile mari întrebuinţează penru spartul ogorului pluguri cu două până la opt brăzdare cari sunt trase, fie de opt până la zece cai, fie de o locomobilă.
La semănat se întrebuinţează în majoritatea cazurilor maşini pentru împrăştiere şi doi oameni pot să semene cu o asemenea maşină 50 acre (1 acru = 0.4 ha = aproape un pogon) şi mai bine pe zi. Sămânţa se acoperă pe urmă prin gră-pare în care scop se folosesc nişte grape uriaşe, trase de şase cai sau catâri. Odată acestea făcute, cultivatorul de grâu are vacanţă, în toate împrejurările însă dela începutul lui 1
(1) Vezi No. 24.
www.dacoromanica.ro
664
ALBINA
Fevruarie până în Iunie. Apoi începe recolta. Pe când micii agricultori se folosesc la tăiatul grânelor, de regulă de maşini de secerat întrebuinţate şi la noi, cu aparat de legat snopii, pe fermele cele mari ce întrebuinţează o maşină care taie spicele numai cu câţiva centimetri de paie. Pentru a lua din loc un astfel de colos şi pentru a pune în mişcare cuţiteie, cari au o lungime de 4-6 metri sunt trebuincioşi 20—30 cai In schimb însă maşina taie zilnic 26 acri, (10 ha.). Grânele tăiate sunt duse în Cble mai multe cazuri deadreptul la maşina de treer. De aceea fiecare maşină de secerat e urmată de
2—3 care, pe cari se încarcă spicele tăiate printr’un meca-nizm foarte simplu mişcat de cai. Locomobilile maşinelor de treer se încălzesc în cele mai multe cazuri cu paie, cari n’au nici o valoare, decât în vecinătatea oraşelor, şi se ard după secerişul spicelor.
Mai anii trecuţi unii moşieri mari au întrebuinţat în locul maşinilor obişnuite o maşină uriaşă, care taie spicele din holdă, le treerâ le curăţă şi aruncă sacii umpluţi cu grăunţe pe mirişte. In scurt nu e decât o maşină mare de treer, care la una din părţile ei laterale e prevăzută cu un aparat de tăiat. Spicele tăiate cad pe o fâşie fără capăt, care le duce în lada maşinei de treer. Un ventilator după sistemul obişnuit curăţă grânele, lăsând să cază pleava şi paiele pe mirişte. iar grânele curăţite alunecă pe platformă în saci. A-ceştia după ce sunt cusuţi de un lucrător, alunecă pe o pantă înclinată la pământ, de unde sunt încărcaţi într’un car, care urmează maşina. Increagă maşină e pusă în mişcare prin împingere de 50 cai înhămaţi îndărătul ei. Numai 5 oameni sut, trebuincioşi la mânuire. Unul aşează cuţitul, al doilea conduce maşina şezând sus deasupra ventilatorului, al treilea mână caii, al patrulea are mi^nca cea mai grea umple şi coase sacii şi al cincilea unge maşina şi dirigiază întreaga operaţiune. Un asemenea instrument uriaş, poate dovedi pe zi, în împrejurări prielnice 40 acre (== 16 ha), şi e folosit din cauză că recolta grăbeşte fiindcă grăunţele coapte se scutură uşor pe timpul secetos.
Uscăciunea din timpul recoltei are însă folosul că săptămâni întregi se pot lăsă sacii în câmp, până se găseşte timp a-i duce la gară ori la malul râului şi a-i încărca pentru San-Francisco. Din California se trimit grâne de obşte în saci şi deci nu se cunosc marile elevatoare de grâne, care se folosesc şi alte state alte Uniunei. Ca motiv se dă faptul că corăbiile nu pot transporta grânele nepuse în saci, din cauza furtunelor din jurul Capului Horn, încât se poate ca încărcătura să puie în primejdie corabia.
Pentru a dobândi recolte sigure e nevoie în cea mai mare parte a Californiei de o irigaţie artificială, mai ales la cultura viţei de vie şi a poamelor. In nordul văii Sacramento se poate şi fără irigaţie, dar în anii secetoşi irigarea e foarte
www.dacoromamca.ro
ALBINA
665
folositoare. La sud de oraşul Sâcramento, capitala politică a statului, e însă pretutindeni întrebuinţată pe moşiile cari cultivă viţă de vie şi poame şi la sud de Modesto numai atunci se poate cultivă grânele cu izbândă când se îngrijeşte de irigaţiuni artificiale. IJdarea se făcea pănă acum în chipul următor: se ducea un canal mai mare dela un râu în direcţia pantei înclinate şi dela acel canal principal se resfirau în ambele părţi conducte mici de apă.
Pământul se udă, fie că se împarte în straturi mai mici şi se duce apa printre ele în şanţuri, ceeace se obişnueşte la cultivarea pomilor şi legumelor sau şi prin ridicarea de zăgazuri curmezişe, făcând astfel baltă pe terenurile inundabile în mod artificial. O parte din canalurile de irigaţie, sunt lucrări dd artă minunate cari s’au făcut cu cheltuieli mari. De regulă sunt însă instalaţii mai mici făcute de agricultorii sau de o societate de irigaţie.
De îndată ce canalul principal şi stăvilarele sunt lucrate, cheltuelile anuale sunt mici şi instalaţiile rentabile. Succesele unei irigaţii bine făcuto sunt suprinzător de mari, atunci când şi-o cultură bine îngrijită merge cu ea mână în mână. Şi fiindcă cultura îngrijită nu e cu putinţă decât pe fermele mai mici, unde proprietarul munceşte alăturea cu fiii săi, de asta şi folosul scos din irigaţiuni e mai mare aci decât la moşiile mari (2).
Ou toate aceste stăpânii fermelor acestora, când recoltele sunt singurul lor venit, nu sunt în o stare atât de înfloritoare pe cât s’ar părea la prima vedere, mai cu seamă când îşi administrează ei înşişi moşiile. Mulţi din ei s’au vârît în datorii, contractate pentru a puteâ face irigaţii şi alte îmbunătăţiri. La acestea se adaugă lefurile cele mari, dările şi celelalte cheltueli de exploatare Pe o astfel de moşie mare, nu este prin urmare lux, dinpotrivă, cu puţine excepţii, nici o asemănare cu viaţa plăcută de pe moşiile germane. Conacul unei ferme mari e lipsit de orice eleganţă şi nu se deosebeşte întru nimic, afară doar prin mărime, de casa unei ferme mijlocii. Ecaretele se mărginesc în America întreagă (afară de-ale miliardarilor) la strictul necesar. Medalia are în reversul ei şi plângerile fermierilor dovedesc că nu tot ce străluceşte e aur, nici chiar California, ţara aurului.
O	iimpiu Boiu.
Silvicultor, şeful regiei Dom. Cor. Mălini.
(2) Rezultate similare se obţin şi la noi; din nefericire însă avem prea puţine irigaţii, şi chiar acestea nu se practică decât de grădinari bulgari cari încasează venituri grase şi pleacă cu ele în ţara lor.
www.dacQromanica.ro
666
ALBINA

Cronica Agricolă, Economică şl Comercială

Cu topirea zăpezei ce s’a făcut aproape pe nesimţite până la 25 Fevruarie st. v., agricultorii noştri credeau că cel mult până la 10 Martie, o să poată începe la facerea semănăturilor de primăvară, dar dela 25 Fevruarie st. v. a început să cază multă zăpadă, aproape în timp de 8 zile în toată ţara. In multe localităţi, căderea zăpezei a fost însoţită şi de vânt destul de mare, aşa că zăpada a fost îngrămădită destul de mult, în cât a fost oprită şi circularea trenurilor, în unele părţi ale ţărei. Topirea acestei zăpezi prea repede din cauză căldurii care se măreşte din zi în zi poate să aducă şi revărsări de ape peste unele semănături de toamnă, co se găsesc în apropierea apelor curgătoare.
Gândeam că cu sfârşitul lunei lui Fevruarie o să scăpăm de iarnă, când colo a început altă iarnă, pe care o putem numi iarna de primăvară. Ea a întârziat semănăturile din această primăvară cel puţin o lună de zile. Ou cât însă zăpada se va topi pe nesimţite, cu atât apa provenită din topirea ei va fi absorbită mai bine de pământ, aşâ în cât semănăturile de toamnă vor putea creşte cu mai multă putere, spre a fi apărate în contra unei secete ce s’ar putea să avem în luna Maiu.
Din cauza timpului înaintat, semănături de ovăz, orz şi meiu se vor face puţin, în schimb însă se vor puteâ face mai multe semănături de porumb, fasole şi cartofi.
Acei dintre agricultori, cari în toamna anului trecut, după ce au terminat cu semănatul grâului, etc., au căutat de-a făcut cât mai multă arătură pentru semănătura de primăvară, pot să semene mai ales ovăz şi orz. îndată ce pământul se va zvântâ de prisosul de umezeală provenită din topirea ultimei zăpezi, având arătura făcută din toamnă, n’are de cât să semene orzul, să se dea o grapă energică şi pe urmă să tăfălugească bine locul, semănătura se va putea găsi în bune condiţiuni şi se va puteâ aşteptă şi la o bună recoltă.
Fiind timpul prea înaintat, acei agricultori, cari au deja locurile arată de cu toamnă, ar face o mare greşală ca să mai piardă timpul cu a doua arătură, în care să semene ovăzul, etc. Acei dintre agricultori cari au neglijat facerea arăturilor de toamnă, acum îşi pot da mai bine socoteala, de răul ce au făcut, în dauna producţiunii agricole, şi cât de rău îşi cunosc astfel de agricultori interesele lor particulare.
Acei dintre agricultori cari au neglijat de a face arătura de cu toamnă, se pot compara cu acei potgoreni cari, de asemenea au neglijat îngropatul viilor, sub cuvânt că poate ca
www.dacoromanica.ro
ALBINA
667
iarna să nu fie friguroasă,, şi de ce să mai cheltuiască pentru îngropat.
Astăzi să ştie, sigur, că din cauza frigului celui mare din luna Ianuarie, toate viile din potgorii cari n’au fost îngropate, au degerat.
Astfel că potgorenii cari n’au îngropat viile, făcând economie la această lucrare de vre o 200 lei, astăzi ar da bucuros şi 600 lei numai să-si poată scăpă viile da acest rău; adică, ca să nu fie degerate.
De aceia, este bine ca fie ce cultivator, să se ţine de vorba românească din bătrâni: «ce poţi face astăzi să nu amâni nici odată pe ziua de mâne.»
In cât priveşte semănăturile de toamnă, nu putem spune nimic despre ele decât bine şi acest lucru după datele oficiale. Nu tot astfel se poate spune la această dată de starea semănăturilor din alte ţări, ca Germania şi Rusie, unde în multe localităţi, semănătura de grâu de toamnă a degerat, acelaş lucru se vede şi în unele localităţi din Franţa. Cu sosirea primâverei când va puteâ începe adevărata ve-getaţiune a semănăturilor, se va puteâ şti mai bine, întru cât semănăturile de toamnă din unele ţări din Europa, a suferit mai mult de frig.
Târgurile noastre. Deşi încă n’a început campania agricolă comercială, din cauză că Dunărea este încă îngheţată, cu toate acestea se vede de pe acum o mare mişcare în afacerile cu cereale şi, mai cu seamă la porumb, al cărui preţ a început a se mai urcă, precum şi la alte cereale, în raport cu preţurile ce le-au avut în luna Ianuarie.
Iată în rezumat preţurile mijlocii cu care s’a vândut cerealele noastre în portul Brăila, ca şi alte produse agricole :	.
Grâul suta de	kilogr. s’a	vândut cu	11—15	lei	Şi	—	cent
Porumbul	idem	cu	8—10	»	$	30	»
Cincantinul	idem	cu	9-11	»	»	—	»
Orzul	idem	cu	11-13	»	))	—	»
Ovăzul	idem	cu	11—13		»	—	»
Orzoaica	idem	cu	12—14	»	))	—	*
Secara	idem	cu	11—13	»	i	80	
Sămânţa de in	idem	cu	28	»	»	—	»
» de cânepă idem		cu	21	»	»	—	
Târgurile străine. In unele târguri străine preţurile la grâne sunt staţionare din cauza marelui export de grâu din Republica Argentinia, care au început să sosească în mare cătăţime în târgurile din Europa.
Astfel la târgul din Paris, grânele indigene s’a vândut cu 22—23 lei şi 50 ct; iar grânele străine cu 16 —18 lei; secara cu 17 — 18 lei; orzurile cu 17—20 lei; ovăzurile cu 18 — 21 lei; porumbul cu 16 lei şi 50 ct.; făina de grâu cu 31—33
www.dacaromamca.ro
668
ALBTNA
lei şi 50 ct.; şi de secară cu 28—'26 lei; fasolea cu 40—72 lei; mazărea cu 31 35 leişi lintea cu 60— 85 lei.
In celelalte târguri franceze grâul s’a vândut cu 22 lei şi 70 ct.; secara cu 17 lei şi 30 ct.; orzul cu 18 lei şi 30 ct. şi ovăzul cu 20 lei.
In principalele târguri din Germania, grâul s’a vândut cu 23—24 lei şi 50 cent.; secara, orzul şi ovăzul cu 21—23 lei şi 50 ct. In Belgia, grâul s’a vândut cu 17 —18 lei; secara eu 14 —15 lei; orzul cu 13—17 lei şi ovăzul cu 15—18 lei.
La târgul din Viena, grâul s’a vândut cu 17 lei, orzul şi secara cu 14 lei şi ovăzul cu 15 lei şi 50 ct.
La Budapesta, grâul, secara, orzul şi ovăzul, se vând cu
15	lei şi 50 cent.
In Italia grâul se vinde cu 22—23 lei; secara, orzul şi ovăzul cu 19—20 lei şi 50 ct. In Elveţia, grâul s’a vândut cu
21—	22 lei; secara şi orzul cu 15—10 lei şi 50 ct. şi ovăzul cu 19—20 lei.
La New-York (America), grâul s’a vândut cu 15—16 lei şi la Chicago cu 14—15 lei.
La târgurile din Algeria şi Tunis, grâul s’a vândut cu
22— 23 lei şi 60 ct.; orzul cu 12 — 14 şi 60 ct. şi ovăzul cu
16	lei şi 50 ct.
- In toate târgurile străine preţurile sunt socotite pe suta de kilogram.
Ta târgul din Bucureşti (Obor), grâul bun s’a vândut cu 61 — 66 lei kila; grâul de calitate inferioară s’a vândut cu 52—62 lei; orzul s’a vândut cu 45 — 53 lei kila; ovăzul cu 43—49 lei kila şi porumbut cu 40—51 lei kila.
Credem că la aceste cereale preţul se va ridică, îndată cu începerea exportului în străinătate.
Preţul vitelor. Perechia de boi graşi s’a vândut cu 550—650; boii de jug cu 460—550 lei perechia pboifde rând cu 300—400 lei perechia.
Preţul vacilor de lapte variază dela 90—300 lei una. Caii de trăsură se vând cu 300 — 600 lei unul; caii de rând cu 90—300 lei unul.
Preţul nutreţului. Fânul de calitate bună se vinde cu 60—63 lei mia de kilograme; de calitate inferioară cu 45 — 60 lei mia do kgr.; fânul de meiu păsăresc se vinde cu 44—55 lei mia de kgr.; iar paiele de grâu, etc. cu 19 — 30 lei mia de kilograme.
Preţul lemnelor. Lemnele de cer cojite, se vând cu 29—31 lei mia de kgr.; cele ne cojite cu 27 — 29 lei mia de kgr.; iar lemnele de şleau, cu 25—27 mia de kgr.
V. S. Moga.
www.dacaromamca.ro

ALBINA	669
Activitatea Societăţei „Gheorghe Lazăr“ din Buşteni.
Duminică 18 Februarie, s’a ţinut în localul şcoalei Domeniul Coroanei Buşteni, întrunirea generală a societăţei economică-cul-turală «Gheorglie Lazăr».
D-nul Mihăilescu, preşedintele societăţei deschide şedinţa arătând în cuvântarea sa progresul făcut’de societate’în trei ani de existenţă, progres datorit sprijinului material şi moral al d-lui administrator al Domeniului Coroanei. De aceea, spune d-nul Mihăilescu, nu putem începe mai bine această solemnitate decât rugând pe d-nul Kalinderu, să bine voiască a primi prinosul nostru de respectuoasă admiraţiune şi recunoştiinţă.
D-nul casier arată cum societatea a ajuns în trei ani în fruntea băncilor populare din acea regiune, graţienumai administraţiunei Domeniului Coroanei care pare a fi o autoritate creată aproape numai pentru folosul inoral şi material al sătenilor.
Intr’adevăr, spune d-1 casier, nu s’a cruţat nimic pentru ridicarea noastră: localul societăţei, care e o’ frumoasă podoabă a cătunului nostru, îl avem gratuit; mobilierul, luminatul, încălzitul şi mai presus de toate frumoasa noastră bibliotecă bogată astăzi cu peste 800 de volume, toate le datorăm numai adminis-traţiunii Domeniului Coroanei.
Trecând la partea iinaneiară, d-nul Casier arată că societatea a început în Noemvrie 1903 cu un capital de 1.430 lei, numărul societarilor fiind de 33. Astăzi sunt 200 de societari, iar activul băncii se ridică la 53.133 lei 60 afară de fondul de rezervă de 865 lei şi fondul cultural şi filantropic de 465 lei.
In aceşti trei ani de existenţă societatea a acordat împrumuturi în valoare totală de 109.732 lei pentru cumpărări do vite, nutreţuri, construiri şi reparaţiuni de case, nunţi, botezuri, înmormântări şi altele. ’
Adunarea se termină prin realegerea comitetului şi prin acla-marea d-lui I. Kalinderh.
-----“Oo	° o-»---
Bisericile din Brăila.
CS=S1
In Brăila sunt opt biserici ortodoxe cu 28 preoţi, 14 cântăreţi şi 8 paracliseri.
Din poporaţia acestui oraş de 46.715 (Statistica^ din 1891) sunt 35.708 ortodocşi.
Dăm astăzi vederea uneia din cele mai vechi biserici din Brăila: Sf. Arhangheli.
www.dacaromanica.ro
Biserica' Sf. Arhangheli din Brăila,
ALBINA
671
Be pe Domeniile Coroanei.
In zilele de 27 şi 128 Fevruarie a. c. domnul Ion Kalinderu, a inspectat Domeniul Coroanei Mălini din jud. Suceava.
Pe lângă afacerile privitoare Ia domeniu, d-sa a vizitat biserica, şcoala şi Banca populară.
La şcoală a fost întâmpinat de învăţători, care i au urat bună-venire. In clase a cestionat pe elevi şi celor mai silitori le-a dăruit cărţi, ilustraţiuni şi bani. Din întrebările ce a pus, văzând dorinţa unora din copii de a deveni meseriaşi, d-sa i-a lăudat şi le-a dat sfaturi părinteşti privitor la viaţa tihnită ce duc meseriaşii harnici. Atrage apoi atenţiunea asupra calităţilor ce trebue să aibă fiecare cetăţean, care e conştient de rolul său ca om, de a-şi cunoaşte îndatoririle de cinste şi de bun patriot, iubitor de ţară, de neam şi Dinastie, pentru fericirea naţiunii.
La bancă C. S. Păr. Gr. Niculescu, i-a prezentat bilanţul, arătând progresele societăţii şi mulţumindu-i pentru preţiosul sprijin moral şi material ce le dă. D l Kalinderu a fost satisfăcut de mersul băncii şi a rugat pe d l Preşedinte şi pe casier, ca împreună cu ceilalţi membri, să pună tot interesul pentru prosperitatea nu numai materială ci şi morală a sătenilor. Preotul şi învăţătorul sunt luminătorii satelor, de aceea d-sa pune toată speranţa în bunăvoinţa şi destoinicia lor.
In ziua de 12 Martie, retrăgându-se cabinetul prezidat de d-1 G. Gr. Cantacuzino, M. S. Regele a însărcinat pe d-1 Dimitrie Sturdza să formeze un minister nou. Ministerul s’a compus astfel : D. Sturdza, ministru de externe, d-1 Sp. Haret, ministru de instrucţie, Ion I. C. Brătianu, ministru de interne, E. Costinescu, ministru de finanţe, A. Carp, ministru de domenii, T. Stelian, ministru de justiţie, V. S. Morţun, ministru de lucrări publice, General Ave-rescu, ministru de râsboiu.

=og>S>(|)<3<3'==— -
www.dacaromamca.ro
67
ALBINA
Pentru cei cari îngrijesc păşărele
Foarte adesea sticleţii şi canarii fac păduchi. Ca să le vindeci acoperă seara colivia cu o pânză albă ; dimineaţa ai s’o vezi plină de păduchi. Ia pânza şi o înmoaie în apă fiartă ca să omori păduchii. Repetă în fiecare seară acelaş lucru până nu mai vezi nici un păduche pe pânză.
Dacă tot nu poţi izbuti, amestecă praf de purici (insecticid), cu tibişir pisat şi presară sub aripele păsării.
DIN ZICATORILE POPORULUI
„Par’ că-i luase pânza de pe obraz”
Creangă în basmul său «Harap Alb» zice într’un loc;: «Harap Alb cufundat în gânduri şi galbăn la faţă de par’că-i luase pânza de pe obraz»
Acesta zieătoare arată un om foarte slab sau un om galben la faţă şi palid de frică.
Cum capătă ea însemnarea aceasta?
D. Zâne (Proverbe, voi. VII, 54) o pune în legătură cu obiceiul de la înmormântări de a acoperi cadavrul cu o pânză.
Obiceiul e descris de Marian (înmormântarea la Români, pag 85).
De la această pânză vine proverbul citat adică vrea să spună că omul despre care e vorba e aşa de galben la faţă încât seamănă cu un cadavru.
--------------------- R-
Cărţi primite la redacţie
în cursul lunilor Ianuarie şi Februarie.
Diac. A.Constantinescu, Dare de seamă despre afacerile societăţii clerului Român «Solidaritatea^ din eparhia Dunării de jos. Galaţi 1906. Broşură de 23 pagine.
Tr. Q. Djuvara, Dreptul, de autor al streinilor in România. Bucureşti. 1907. Broşură 42 pagini. Preţul 1 leu.
V. Săghinescu, Evreii în România (1418—1906). Rezolvirea chestiei evreeşti în România. Iaşi 1906. 172 pagini. Preţul 1 leu.
Raportul anual al societăţii academice române , Junimea", in Cernăuţi. Anul XXVII. Cernăuţi 1906. 29 pagini.
Ştefan Riritzescu, Chestiuni de educaţiune şi de didactică experimentală. Bucureşti. Librăria Alcalay. 1906. 236 pagini. Preţul . . .
S. Leonte (Adjunct Ci. I), Studiul câtorva elemente din budgetul războiului. Tip. Lâzâreanu. 1907. Bucureşti. 122 pagine.
Ministerul Agriculturii. Statistica agricolă pentru anul 1903. Imprimeria Statului. 1907 Bucureşti. 27 pagine.
P' T V v	V VTT T M ▼ V » 'V * W
— Să preţueşti pe om după cinstea şi vrednicia lui, iar nu după averea lui.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
------
673
Ce face alcoolul eP
Revista «Antialcoolul» după John Burns, răs punde astfel:
Alcoolul mânjeşte tot ce atinge. Omul căruia al coolul nu-i poate pune jugul, îi răpeşte mintea Sapă încet acolo unde nu poate distruge dintr’odată. Pentru individ beţia e o boală grea, pentru mulţime e un flagel, pentru ţară e o piedică în buna ei des-voltare, paralizând toate forţele active ale naţiunii, oprind introducerea tuturor reformelor culturale şi industriale.
Din iniţiativa d-lui I. A. Petrescu, sa înfiinţat în Medgedia o bibliotecă populară în sala corporaţiei meseriilor.
Biblioteca se compune de o cam dată din o colecţiune de peste 200 volume cărţi diferite, parte cumpărate de învăţător, parfe donate.
Se adresează rugăciuni bunilor români să ajute Ia mărirea acestor biblioteci.
■ = Spuneam, cu bucurie, în No. 22 al revistei că Banca «Polenul» din Mărunţişul (Dâmboviţa),a dăruit 1.000 lei pentru construirea unui local de şcoală în acea comună. Primim acum ştirea că suma dăruită e şi mai mare: 2.300 lei. Mai mare merit pentru conducătorii băncii.
= Epitropia Bisericii din satul Milostea, jud. Vâlcea, aduce mulţumiri sătenilor Nicolae Smedoiu şi Constantina Dânâcescu, cari au donat mai multe obiecte pentru biserică.
= D. F. Grigorescu, dirigintele şcoalei de băeţi din comuna Chirnogi (Ilfov), aduce vii mulţumiri d-lor H. II. Dittmer, arendaşul moşiei Chirnogi şi d-lui G. Danielescu, fostul proprietar, pentru buna-voinţă ce a avut dăruind bani în folosul balului ce s’a dat la şcoală.
= D. I. Brătulescu, dirigintele şcoalei din Grădiştea (Vâlcea), mulţumeşte d-lui Dumitru B. Tomescu, proprietar, care a donat pentru biblioteca şcoalei mai multe cărţi.
Iolm Bimis.
Biblioteci populare
MULŢUMIRI
www.dacoramamca.ro
674
ALBINA
DEBIT
CAPITAL DE
Pe semestrul
6.993.545			
558.094	-		
1.630.100	-		
138.300	-	2.320.009	—
172.830				
7.865	85		
1.174	55		
866	81)		
752	75		
3.994	95		
933	23		
12.280	—		
2.250	85		
800	—		
600	-		
2.195	85		
430	—		
290	—	207.264	83
2.288	41	V •	
29.000	—		
6.272	55	>	
25.288	88	j 62.849	84
		106.145	65
404.440	67	1	
44.937	85	1 449.378	52
	—	lu.145.647	84
			
Cuponne 5°/0 Ianuarie 1907. Valoarea cupoanelor de la 1 Ianuarie 1907 dela scris func 6% aflate în circulaţie la 31 Decemvrie 190i Cupoane 5% Ianuarie 1907. Idem dela scris
4% idem ......................................
Plata Scris. Func. 5°/o eşite la sorţi la trag. 5( Valoar. a scris. func. 5 % eşite la sorţi trag.50 Plata Scris. Func. 4°/0 eşite la sorţi la trag. 15 Valoarea scris. func. 4% idem Apuntamente .... Suma cheltuită in Sem
11/906........................
Cheltueli genenale...........
Furnituri pe cancrlarie. . . imprimate şi registre . . . lndemnizaţi de deplasare . .
încălzit şi iluminat........
Posta şi Telegraf............
Mărci de prezenţă............
Publicaţiuni.................
Gratific aţinui..............
Indeinnizarea casierului . . .
Întreţinerea localului societaţei întreţinerea mobilierului . .
Paragraf extraordinar . . ■
Biblioteca . . Suma ce urmează a se amortiza
în sem. 11/906 ........................
Localul societaţei . . . Idem	Idem
Mobilier...............Idem	Idem
Beneficii diverse. Sumă cheltuită în sem
Balanţa contului.......................
Capital de rezervă. Procente 2% % cuvenite cap. de rezervă în sem. 11/906 ... ■ . . Beneficii de repărţit. 90% a se distribui proprietarilor ca divid. 4.44 % pe anul 1906 a-
supra ratei sem. 1/907 .........................
10% membrilor consiliului de administraţie şi directorilor.............................'. .
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
11/906
p. Preşedintele consiliului de administraţie, Ion Kalinderu.

ALBINA
675
REVIREMENT
// 1906
CREDIT
El însuşi. Saldo contului precedent . . Anuit. lmpr. Sem. Îl 1096 5 %. Rata sem. II 1906 dela împrumutările realizate până la 30 Iunie 1906 :
Cheltueli de administr. 146.486 45)
Procente............. 6.632.114,52’
Amortizare ....	1.429.227,14
Anuit. Impr. Som. II 1906 4%. Idem dela împrumut 4% reali .at până la 30 Decemvrie 1900 :
Cheltueli de administr. 14.895,92
Procente............... 558.060,14,
Amortizare .	. .	138.169,331
Amortizarea anticipata 5 %. Suma incasată în sem. II 1906 ca amortizare anticipată .............................. ...
Amortizarea anticip. 4 %. Idem Idem . . . Reţineri extraordinare. S ma încasată ca cheltueli de administraţie Ia impr. realizate în semestrul II 1906 . . . Cupon suplementar. Valoarea cup. dela scris.
func. emise pentru împr. realizate
în semestrul II 1906	.........
Capital social 5%. Valoarea cup. de 1 Ianuarie 1907 di la sciis. func. aparţinând acestui fond.............................
Capital social 4%. Idem idem .	. .
Cupoane 5% Ianuarie 1897. Valoarea cup. Ianuarie 1897 nereprezentate Ia plată şi care se perimă conform art.
119 din statute...............
Plata scris. func. 5% trag 30. Valoarea scris.
func. 5% neprezintate la plată şi care se perimă conform art. 119
din statute ......................
Breşniţa propr. societaţei. Procente cuprinse în rate semestr. II 1906 a moşiei
Breşniţa............. ....
Dobânzi anuit. întârziate. Suma incasată în sem.
II 1906 ca dobânzi de întârziere la ratele întârziate plătite dela 1 Iulie - 31 Decemvrie 1906 . . .
		104.680	44
8.207.828	11		
711 124	99	8.918.953	10
202.067	79		
853	35		
1.637	90		
361.762	50	566.321	54
149.710	45		
11.610	90		
1 670	-		
2.382	50	165.373	85
322	32		
389.996	59	390.318	91
	-	10.145.647	84
			
Directorul, D. Sturdza. Şeful serviciului contabilităţeî, Ion Iticulescu.
daca nnanica.ro
676
ALBINA
,cs?
*ă
= La 24 Martie 1907, orele 10','.. a. m., se va ţine licitaţie publică cu oferte închise la Eforia Spitalelor civile din Bucureşti, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparaţiuni strict necesare vilei Ghika din Sinaia.
Devisul e în sumă de lei 1994.
Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
Condiţiunile şi devizul se pot vedea la Serviciul Domenial, secţia Bunurilor, în toate zilele de lucru, între orele 10 —■ 12 a. m.
Garanţie provizorie lei 5% din suma devizului, cea definitivă lei 10% din suma rezultată la licitaţie.
= In ziua de 28 Martie 1917, orele 10 a. m. se va ţine a IlI-a licita-ţiune cu oferte scrise şi sigilate în localul pepinierei Drâgăşani, judeţul Vâlcea, pentru vânzarea sculelor şi obiectelor scoase din uz, notate în tabloul ce urmează anunciului No. 52.739 din 17 Iulie 190G, publicat în «Monitorul Oficial» No. 91 din 22 Iulie 190G. •
Aceste scule şi obiecte se pot vedea în toate zilele de lucru (orele 9—12 şi 3-6) la pepinieră.
= Ncaprobându-se de Ministerul Domeniilor preţurile oferite la licitaţie care a avut loc în ziua de 24 Fevruarie 1907, pentru vânzarea grajdurilor construite de serv. zootehnic la expoziţia naţională din 1906, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 30 Martie 1907 orele 10 a. m., se va ţine în localul acestui minister (serv. zootehnic) o nouă licitaţie publică cu oferte sigilate.
Doritorii de a lua parte la licitaţie, pot vedea grajdurile în toate zilele la expoziţie, iar pentru orice alte detalii ce vor avea nevoe, să se adreseze în toate zilele şi orele de lucru la ministerul Agriculturei, serviciul zootehnic.
= In ziua de 7 Aprile 1907, ora 10 a. m., se va ţine la Eforie, Bulevardul Elisabeta, cât şi la Primăria comunei Ploeşti, pentru conceda-rea spre exploatare a puţurilor şi instalaţiunilor petrolifere dela Oalii-şoru, moşia Sarasca, Matiţa şi Delniţa, jud. Prahova.
Garanţia pentru admitere la licitaţie lei 100.
= In ziua de 9 Aprilie 1907 ora 10 dimineaţa, pentru vânzarea spre exploatare a 4 parchete din pădurea Cacaleţi, judeţul Vlaşca. care pădure se vinde în eomptul antreprenorului G. Papadachi, domiciliat în oraşul Giurgiu.
Vânzarea se face pe hectar, estimatia este de lei 206 hectarul. Garanţia provizorie 500 lei.
= La Eforia spit. civ. din Bucureşti se vor ţine următoarele licita-ţiuni pentru exerciţiuul 1907—1908:
1.	La	24	Martie	1907,	orele	10	a.	m„	pentru	carne de vacă.
2.	La	26	Martie	1907,	orele	10	a.	m.,	pentru	jimblă şi pâine.
3.	La	26	Martie	1907,	orele	10	a.	m.,	pentru	uleiuri minerale.
4.	La	27	Martie	1907,	orele	10	a.	m.,	pentru	untură.
5.	La	27	Martie	1907.	orele	10	a.	m.,	pentru	săpun.
6.	La	28	Martie	1907.	orele	10	a.	m.,	pentru	coloniale.
7.	La 17 Aprige 1907, orele 10 a. m., pentru pânzăria indigenă.

www.dacoromanica.ro
„STEflU A“
Societatea - Steaua» are de scop a lacra pentru întinderea învăţăturii in popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, pa-tr o ice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii do scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în ooeietate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot n-dresa d-lui Spiru C. Ilarei, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioan Knlinderu, Preşedintele Academiei Române.— Vice-preşedinle, Sava Şomănescii, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spiru C. Haret, fost Ministru, profesor universitar.— Secretar, i'onst. Unim, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre («ârboviccaim, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului rom.ân; I. Dimitresco Procopie, fostsenator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădescu, Ministru, profesor universitar; Orlstn S. Negoescu, administrator al Casei Şcoaielor. profesor secundar; Diiu. Cecropld, institutor.— Cenzori, Const. Alinul neşteaiui, inginer de mine; Preotul econom Const lonescu, profesor secundar; Const. Alexaudresca, institutor
Membri înscrişi şi cotizaţinni plătite (urmare).
Eliza Petrescu, elevă, com. Eliza Stoeneşti, jud. Ialomiţa, 1 leu; Radu Gheorghe, com. Eliza Stoeneşti, jud. Ialomiţa, 1 leu; Iancu Georgescu, com. Micşuneşti-Moara, jud. Ilfov, 1 leu; N. Chiriţă, com. Mic.şuneşti-Moara, jud. Ilfov, 1 leu; N. Stoenescu,.com. Micşuneşti-Moara, jud. Ilfov, 1 leu; I. T. Ivaşcu, student, com. Micşuneşti-Moara. jud. Ilfov, 1 leu ; C. Stoenescu, strada Bonaparte 25, Bucureşti, 1 leu; Cristea Danielescu, com. Condieşti, jud. Ialomiţa, I leu; Vochiţa G. Ulescu. com. Condieşti.. jud. Ialomiţa, 1 leu; Dumitru Marinescu, com. Condieşti, jud. Ialomiţa, 1 leu; Moscu I. Mihăilescu, com. Uleşti, jud. Ialomiţa. 1 leu; Florea Cor-coveanu, com. Uleşti, jud. Ialomiţa, 1 leu; Leon Alexandru, Bârcâneşti, jud. Ialomiţa, 1 leu; Leon G. Leonida, şcoala normală a societăţii, (Bucureşti), 1 leu; I. Manolescu, com. Borăneşti, jud. Ialomiţa, 1 leu; Cosla-che lonescu, comuna Borăneşti, judeţul Ialomiţa, 1 leu ; I. Popescu, Alexiu, comuna Speteni, judeţul Ialomiţa, 1 Isu; Aurel Ianculescu comuna Bărcăneşti. judeţul Ialomiţa, 1 leu; Pr. G. Popescu, comuna Co-săreni, judeţul Ialomiţa 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1907 este de 300, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de G11 lei.
(Va arma în numărul viitor).
www.dacaromanica.ro
D-lui Ioan M. Popesou din Căciulaţi =2=
Dirigintele i-tcoalei comuna Cocioc
jud. ilfov ...	.UPflfl
prla Gara Periş. ueureşti.
1
| ■ PĂLĂRII, PĂLĂRII, PĂLĂRII o	h GHETE, GHETE, GHETE ■
f	|§||L I
■ ' 1	
1	
1 mei şi tari, culori şi negre	pentru Dame, Bărbaţi şi Copii 1
prlmeao zilnic	Fabricaţiune proprie l
Noutăţi diferite.	Atelier special pentru comenzi |
Primesc blănării în păstrare.	
			 IBB	
52-51
THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti.
Comitetul central:	la Londra
Laclilan Machintosh Rate,	
6. I. Goschen		
Vicontele Duncannon .	
E. W. II. Barry		n
Robert FI amil ton Lang . .	
Bemetre de Frank ....	Viena
P. Naville		Paris
Ad. Vernes		n
Directori
/ C. A. Stolz l E. E. Goodwin. Censori: Ioan Kalinderu, Demetru luau Ghika şi Arthar Green.
Sediul social:
Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-ghe-
„NflŢIONdL/r
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI
Capital în acţiuni întreg vărsat în
aur...............Lei 2.000.000:
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . .	. . »	3 955 G88.76
Idem format din capital şi alte rezerve »	1.075.842.60
Total în aur Le} 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoianu.
Dir. general E. Griinwald. „NaţionaIia“ asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca : «cas de moarte, supravieţuire, zestre şi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală în Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară.
Inst. de Arte Grafice Carol GoblS-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16. —18.393.
www.dacoromamca.ro