Redacţia şi Administraţia Strada Mântuleasa No. 9 —Bucureşti.
www.dacaromamca.ro
No. 23.
4 Martie 1907.
PI POPULPIRPi
$£are în fiecare "Duminecă
COMITETUL DE REDACŢIE-
ION KALENDERU
P Gârboviceanu i	P, Dulfu
G. Coşbuo	V. S. Moga
G-1P.V Năsturel	N. Nicolaescu
Gb. Adamescu	Gr. Teodossiu
I. Otescu	C. C. Pop. Taşoă
			
ANUL X.
J'foua Farfumerie şi Droguerie jVledicinală T6MA g'RĂTULESeU
Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti.
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia.de lavande, de verveine şi portugal, eto., ape şi pomezi de quinquina parfumatei Capilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru menagin, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice rnaşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlint, carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, fiori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : uut de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, orayoano, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, grauule, injeeţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplineso unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos indepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
ltogat asortiment do cauciucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şisistematieeirigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare. preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază In orice parte a Ţărei, contra rauburs, prompt şi ou preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă.
www.dacaromanica.ro
Anul X.
No. 23
4 Martie 1907.
jfUbina
Jţsvistă Enciclopedică populară
Ab.n.m.ntul In ţar* pe m iţei 6 I Abonamentul în atr&ln. pa an lai •
»	»	»	6 luni > S I Un număr.......... bani
Pentru anunelurl 1 leu linia. Misa publloltate, 5 bani euv&ntul.
Manuaorlpcele nepublloate se ard.
SUMARUL:
P. Dulfu, Doi brazi, — Visul mamei (poezii). — Sofia Nădejde, Teama, frica, spaima.— Ecaterina Volănescu, Femeia daneză.—O societate de agricultură în Transilvania. — Serbarea băncii «Zăvoiul» din R.-Vâlcea. — Ce este cârciuma ? — St. N., Monumentul dela Adamclisi. -- V. S. Moga, Lucrările agricole în luna Martie.— Şt. Hepjtes, Starea agricolă a României la finele lui Fevruarie. — Cronica săptămânii. — Inform a ţiuni. — Scrison către redacţie.
Varietăţi: Mandatele poştale.
Păreri şi propuneri: Pentru conducătorii bibliotecilor populare.
Sfaturi practice: Cum să hrănim vacile cari dau lapte pentru copii. — Pentru vindecarea limbricilor.
Hustraţiuni: Catedrala din Tulcea. — Cum se socoteşte că a fost monumentul dela AdamclissiO piatră din brâul de jos ai monumentului; — O piatră din brâul de sus; — Vedere a ruinelor dela Adamclisi.—Gr. Triandafil, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.
DOI BRAZI
Doi «brazi» aveam... Cu ce drag i-am crescut, De mici lăstari! cu câtă străduire!..
Săltă ’n piept inima-mi de fericire,
Când îi vedeam înalţi ce s’au făcut.
Veni un trăsnet... şi—dintr’o lovire —
Pe unu-1 doborî... Cel’lalt, pierdut,
Tânjind de dor, un timp s’a mai ţinut...
Alături azi ei zac în adormire.
Şi soarele, de-atunci, ascuns e ’n ceaţă. Pământul e un larg pustiu de gliiaţă.
Întreaga lume ’n noapte-i cufundată.
... O, vânt hain, — mi i-ai culcat pe ei! —
De ce nu mă culcaşi cu ei de-odată, —
Să dorm şi eu azi — lângă «brazii» mei?
www.dacoromanica.ro
594
ALBINA
VISUL MUMEI.
Prin somnul care ’n zori veni de sus Să-mi curme plânsul: ochii ce-mi văzură?.. Strângeam la piept cu-a dragostei căldură P’ai mei luceferi mândri, ce-au apus.
Erau ca ’n viaţă tocmai, la făptură, —
Senini, duioşi, — cum alţii ’n lume nus!— îi sărutam cu-acelaşi dor nespus.
Cuvinte dulci le isvorau din gură.
Şi par’că nu eram pe-această lume,
Ci ’ntr’alta de un farmec fără nume:
Acolo ’n lumea lor de veselie.
... O, pentru ce mă deşteptaşi azi, soare ?
De ce, de ce nu mă lăsaşi tu oare Să dorm visând aşa — o veşnicie?
•p. IDulfu.
----------------------
Cum să hrănim vacile cari dau lapte pentru copii.
Negreşit, cel mai priitor lapte pentru creşterea şi buna des-voltare a copiilor este al mamei. Când împrejurările împiedică pe unii copii a aveâ asemenea lapte, trebue să le dăm lapte de vacă. Se cere însă ca copilul să bea lapte dela aceiaşi vacă şi aceasta să aibă o îngrijire deosebită. Ziarul Veterinarul ne spune că regulamentul comunal al oraşului Berlin impune celor ce vând lapte pentru copii să hrănească vacile cu următorul nutreţ:
1)	Fân de câmpie bine cules păstrat, cu culoare verzue, cu miros plăcut, neprăfuit şi să nu conţie plante otrăvitoare. 2) Paie de grâu uscate, fără rugină şi nestricate. 3) Tărâţe de secară şi de grâu nestricate. 4) Ovăz, orz şi secară, de cea mai bună calitate. 5) Făină din cea mai bună calitate. 6) Borhot proaspăt dela fabricele de bere.
www.dacoramamca.ro
Catedrala din Tnlcea.
Este clădită cu cheltuiala locuitorilor şi are un cor numeros şi bine organizat, Întreţinut de Primărie.
www.dacoramamca.ro
596
ALBINA
TEAMA, FRICA, SPAIMA.
ată o treime cu urmări foarte rele asupra minţei şi sănătâţei copiilor şi tinerilor. Poporul din pâţăniile sale cunoaşte relele spaimei. Dovadă că vorbeşte de «boala spăriatului». El ştie că din spaimă copiii capătă friguri şi alte boli. Multora li s’ar păreâ ciudat ca di’n-tr’o spaimă să capete friguri sau lingoare, boli pricinuite de acele fiinţe nespus de mici, căror li se zice microbi. Ştiinţa înse le tălmăceşte pe toate. S’a dovedit că adesea oamenii au microbi pricinuitori de boale, fără a fi bolnavi câtă vreme nu le e trupul slăbit de-o muncă prea mare, de o spaimă, de frig ori de foame îndelungată. îndată înse ce, din vre-o pricină din cele de mai sus sau din altă slăbire, organele (inima, plămânii) şi sângele care le hrăneşte, nu sunt în toată puterea, microbii se ’nmulţesc, prind putere şi boala izbucneşte. Par’că ar fi nişte duşmani, stau la pândă, te aşteaptă să fi slăbit din ceva ca să te dovedească 1
Lucrul nu-i de mirare, deoarece cam aşa se petrece. Câtă vreme nu suntem slăbiţi, sângele şi organele noastre îi omoară.
Frica, teama, spaima, slăbesc trupul. Iată ce spune Ri-bot, în lucrarea sa, despre frică. «E greu de făcut deosebire între frica firească şi cea dăunătoare, bolnăvicioasă. Cea di’ntâiu, care pote fi mai bine numită băgare de seamă, e folositoare pentru apărarea vieţei». Dar, zice învăţatul de mai sus : «Putem face o deosebire : Orice frică e stricătoare, îndată ce, în loc de-a încordâ numai şi în loc de-a fi un imbold de apărare, e o pricină de nirr:cire».
Ribot arată că frica are asupra organismului aceeaşi in-rîurire rea ca şi durerea mai mare ori mai mică, după cum e şi spaima. Iată-le pe scurt:
«Circulaţia sângelui se turbură, vasele se îngustează, inima bate mai încet, resuflarea se micşorează, se turbură mistuirea, lipseşte poftă de mâncare, scade lucrarea ghindurilor, a ficatului; se coboară căldura».
Iar simptomele mai slabe ale dure	nu e vorba, la
dreptul, de durere, ci numai de neplăcere, se potrivesc de a-semenea cu înrîurirea ce o au fricile mai mici. Lehmann a
www.dacoramanica.ro
ALBINA
597
făcut o cercetare asupra a cinci persoane. Făcându-le să aibă plăceri şi neplăceri, a aflat c’un instrument ce înrîurire au avut aceste stări sufleteşti. La orice simţire plăcută mărimea braţului a crescut, de asemenea şi bătăile pulsului (la în-cheetura mânei) s’au înmulţit tot astfel a crescut şi pieptul. In neplăceri, fie cât de mici, s’a micşorat 'resuflarea şi s’a făcut neregulată. Dacă tinerii şi copiii sunt zilnic chinuiţi de frica de pedeapsă şi de note ori de grija lecţiilor prea grele pentru puterile lor, slăbesc zi cu zi şi, de multe ori le sunt tot atât de dăunătoare ca şi spaimele mari. Aşa dar despre aceste frici şi griji, încuibate zi cu zi în sufletele copiilor, voiu mai spune ceva.
Greşesc reu mumele cari, pentru a aveâ linişte, sperie copiii, de mici chiar, cu: «Ia ! Vine Caua să te mănânce», ori : «Auzi, vine lupul», sau «Chem moşneagul să te ia în traistă». Această teamă slăbeşte puterea sufletească şi trupească a copilului mai mult, poate, decât teama de bătaie. S’a măsurat cu instrumente cum frici mici schimbă pe dată bătăile inimei, pulsul şi resuflarea. Bine înţeles, în reu, nu în bine.
E neapărat trebuitor ca toţi cari au în mână creşterea şi învăţarea copiilor şi tinerilor să se gândescă şi să se întrebe ce însemnează slăbirea şi bolile de nervi, cari se văd a-zi mereu înmulţindu-se. Dar, ar trebui să fie săritor în ochi faptul că în ţeri ca America, Anglia, Germania, (de s’ar cerceta şi la noi), jumătate din copiii dela şcoală au dureri de cap, ameţeli, n’au poftă de mâncare, sunt obosiţi, n’au viociunea vârstei lor şi sunt cu sângele slab.
Asta arată că şcoala, aşa cum e alcătuită a-zi, slăbeşte copiii. In loc să le întărească mintea, să le-o formeze treptat, fiecăruia după puterile lui, şi să-i întărească pentru lupta vieţei, ea îi slăbeşte. Pricina acestui reu se datoreşte în mare parte fricei zilnice ce au şcolarii de mustrările, ocările, pedepsele şi de notele ce vor căpătă, de grija că nu vor şti lecţiile, prea multe şi prea grele. Teama de-a nu şti, de-a căpătă notă rea ori mai slabă decât tovarăşii, e demonul care chinue pe copil zi şi noapte, ii strică pofta de mâncare, îi întunecă veselia şi bucuria, atât de trebuitoare copiilor. Are bietul o grije, care-i ţine inimoara strânsă ca’n meningheâ şi 1 face nefericit. Dacă grijile pot înbolnăvi.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
598
de nervi pe oamenii mari, cum credem că nu pot fi dăunătoare copiilor şi tinerilor?
învăţaţi, ca Ribot, Mosso şi alţii, au dovedit că frica, teama, grija, care i tot o frică, otrăvesc creerii şi sunt una din pricinile bolilor de nervi, atât de răspândite a-zi.
Şcolarii, cu cât sunt mai silitori, cu atât mai mult se tem de note rele. Această teamă îi otrăveşte ani de-a rândul, ii tace de n’au poftă de mâncare, de sufăr de dureri de cap. Şi, dacă nu dă peste ei vre-o boală molipsitoare, e destul că sunt slabi şi mai târziu îi apucă felurite boli de nervi.
In şcoli nu mai sunt a-zi pedepse, cum erau mai de mult; dar a remas o Cauă fioroasă, «catalogul», cu note care duc cu ele spaima şcolarilor. De-ar străbate cineva în sufletele copiilor şi ale tinerilor, ar vedea că teama de note le amăreşte viaţa. Sufletele lor gingaşe sufăr mult mai tare. Vedeţi cum un copil ori un tânăr, pentru un lucru ce nouă ni se pare mic, sufere şi varsă lacrimi. Deci la ei suferinţa a ajuns la culme. De aceea greşesc acei cari măsoară suferinţa copiilor cu a lor; la aceştia e mult mai vie, mai puternică, deci, şi mai dăunătoare.
Dacă o grije zilnică e în stare să doboare un om mare, cu atâta mai mult va prăpădi un copil fraged, chinuindu-1 ani dearândul. Poate desfiinţarea notelor să pară o revoluţie, cum a părut şi desfiinţarea pedepselor şi-a premiilor. Cu toate acestea pedagogia de a-zi o cere.
Şcolarul nu trebuie să ’nveţe de frică, ci din dragostea de-a şti, care în unii copii e mai mare, în alţii mai mică, după cum le e şi puterea de-a înţelege şi ae-a cugetă. A-zi, doar, se ştie că mintea tuturor copiilor nu se poate turna într’acelaşi calapod. Dacă unii şcolari nu se dau la învăţătură, vina nu e a lor, ci ades a telului cum voim să-i învăţăm. Sunt mulţi cari nu pricep, fiindcă tot li se dă după carte, în loc sâ’nveţe lucrurile din practică, aşa cum le-a învăţat omenirea. Dovadă că nu au minte proastă e că mulţi din ei, lăsându-se de şcoală, ajung meşteşugari buni ori negustori cari se’mbogăţesc.
Şcolarii sunt dornici a află lucruri nouă; dar e vorba să ştim cum să le dăm.
Aşa dar, cele mai de multe ori, şcolarul nu e vinovat că nu pricepe, cu ce drept atunci îl înfricoşăm cu notele?
Şcoala e datoare a spori puterile minţei, nu a le micşoră.
www.dacoroinamca.ro
ALBINA
599
Adesea copiii pricep anevoe; frica de note rele inse îi face să pară şi mai nepricepuţi; pe când o purtare blajină şi cu răbdare le dă curaj îi face să aibă încredere în mintea lor, sporindu-le puterea de-a pricepe.
Profesorul trebuie să cunoască priceperea fiecărui şcolar, să-şi dea osteneala să i o sporească, dar s’aţiţe şi să insufle teamă prin notele ce va pune, e tot ce poate fi mai greşit. Notele ar puteâ, cel mult, fi pentru profesor, cu care el să ’nsemne gradul de pricepere al fiecărui şcolar, deşi mai bine ar fi ca profesorul să ştie pe dinafară puterea rninţei fiecăruia. La ce să tremure şcolarul zi şi noapte pen-tr’un punct ? Eşind din şcoală, notele nu-i folosesc la nimic ; dar slăbiciunea nervilor, de multe ori îl va doborî în lupta grea a vieţei.
Şcoala nu e un fel de alergare, unde să se întreacă şcolarii, care pe care, ci trebuie să-şi dea silinţă dascălii a scoate din toţi copiii oameni folositori, însă după puterile rninţei lor.
întrebaţi pe toţi cei cari au trecut prin şcoală, fiind şcolari buni, şi vă vor mărturisi ce grozav în chinueâ frica şi grija de note, de concursuri şi examene; cum de multeori această teamă le-a stricat nervii, lucru ce-1 simt şi după ani dela eşirea din şcoală. E neînduios că în cel mai reu şi mai prost şcolar e dragoste de-a şti şi putinţă de-a pricepe ; dar, cu cât acestea sunt mai mici, cu atâta îi e mai cu neputinţă a le da la iveală, de teamă, fie de pedeapsă, fie de note. Teama i le nimiceşte, pe când blândeţa, dragostea, vorbele bune, făcându-i bucurie, îi sporesc toate puterile. Cum am văzut, inima bate mai bine, resuflarea se face cum trebuie, căldura sporeşte şi creerii, mai bine hrăniţi, au mai multă putere de-a cugetă şi de-a înţelege. Vedeţi deci că e lucru pipăit şi că nu vorbim pe dibuite.
Ţinţa unei creşteri bune trebuie să fie a ne feri de tot ce insuflă teamă, de tot ce micşorează puterile trupeşti şi sufleteşti ale copiilor şi tinerilor, deci de pedepse, concursuri, examene ori note.
Cele dintâiu mandate poştale interne s’au făcut la noi in 1890; iar în 1892 s’au emis şi pentru trimeterile de bani în streinătate.
Sofia Nădejde

Mandatele postate.
www.dacoromanica.ro
600
ALBINA
Femeia Daneză W.
Progresul cultural şi economic pe care l-a atins Danemarca întrece orice aşteptare omenească. Călătorul e surprins de ceea ce vede aci, şi că în această mică ţărişoară mai ales locuitorii ţărani au atins punctul cel mai înalt al îndestulării şi mulţumirii pământeşti
O perfectă ordine domneşte în toate ramurile de activitate omenească; pretutindeni: inteligenţă, hărnicie şi mulţumire sufletească. Nici un om nu rămâne în urmă în lupta pentru viaţă, şi pretutindeni, în oraş, în sat, în fabrică, în câmp, aceeaşi activitate rodnică şi mii de braţe se mişcă în zorul de muncă, mulţumind bunului D-zeu pentru atâta fericire şi atâtea daruri, cu care i a înzestrat.
Satele daneze, cu străzile lor drepte şi largi, cu alee minunate cu grădini frumoase, cu clădiri măreţe, nici pe departe nu se aseamănă cu satele româneşti, ci au înfăţişarea unor orăşele apusene. Dealungul şoselelor bine întreţinute şi umbrite de alee încântătoare, se înşiră în ordine perfectă gospodăriile ţăranilor Danezi, cu grădini spaţioase, cu case mari, drăguţe la vedere, închise între ziduri tari, posedând măreţia unor cetăţui din vremurile vechi. Nimic nu se aseamănă cu satele noastre, cu casele ţăranilor noştri, aşâ mici şi nehigienice, care arată nu numai neştiinţa şi reaua stare materială, dar şi urmele neperitoare ale vijeliilor noroadelor flămânde şi pustiitoare, ce sute de ani s’au cernut pe acest sărman pământ. In Danemarca par’că veacuri de linişte şi de siguranţă au îngăduit omului să-şi lege temeinic viaţa lui şi a urmaşilor lui de aceiaş vatră, de acelaş colţişor de pământ, iar nu ca la noi, unde abiâ acum începem o viaţă nouă, stabilă şi încrezătoare că am scăpat pentru totdeauna de vremurile dureroase prin care am trecut de atâtea ori când prin foc, când prin sabia atâtor popoare prădalnice şi cutropitoare.
Bogăţia câmpiilor daneze nu se poate descrie. E tot ce ştiinţa şi technica modernă poate să acorde omului harnic şi priceput. Pământul ţării tăiat în lungi fâşii şi acoperit cu bogate semănături, zugrăvite în mii do culori, par nişte velinţo întinse la soare, şi se arată în orice timp al zilei ca cel mai frumos decor de teatru. Ca într’o minunată panoramă, ochiul liber soarbe cu nesaţiu încântătoarea privelişte, se pierde în vălmăşagul atâtor bogăţii, iar gândul fuge, sboară în depărtare, străbate distanţa 1
1) D-na Bcaterina P. Volănescu, învăţătoare, a avut ocazie să petreacă mai mult timp în Danemarca, ca asistentă in diferite şcoale de gospodării. D-sa. ne trimete articolul de faţă în care ne povesteşte inpresiile ce a cules în cursul petrecerii salo în ţara aceea. (Nota Redacţiei).
www.dacoromamca.ro
ALBINA
COI
şi compară trist viaţa sărmanului nostru ţăran cu a fericitului Danez !...
Intrând în curtea oricărui ţăran, oricât de sărac ar fi, rămâi uimit de ordinea, curăţenia şi cuprinsul gospodăriei lui: şi aci, ca şi afară, predomină belşug şi mulţumire. In formă de cetate în patru colţuri, are într’o lăture o casă mare şi sănătoasă cu odăi de locuit, bucătărie, cancelarie, pimniţă şi odăi pentru servitori. In altă lăture, grajdul vitelor, în care trăiesc în cea mai deplină curăţenie şi îndestulare cel puţin 2 cai voinici de rasă, precum şi câteva vaci de lapte ; mai departe : cocina sistematică a porcilor, coteţul pasărilor, magazia instrumentelor agricole, magazia de păstrat nutreţul, pompa de apă, pompa de scos urina animalelor, vatra de bălegar, toate împrejmuind o curte mare, semănată jumătate cu flori în mii de culori şi brazde bogate de zarzavat şi legume.
In casă domneşte ordine şi curăţenie şi nimic nu lipseşte ca ţăranul să trăiască mulţumit. Masa lui e higienică şi bogată; copiii în perfectă curăţenie şi sănătate, iar gazda-femeia daneză are cunoştinţe depline pentru conducerea şi întreţinerea grelei sale gospodării. Gospodăriile ţăranilor danezi, fiind duse de ochiul ager şi mâna hărnică a unei femei atât de bine pregătită pentru viaţă, înnaintează şi se îmbunătăţesc zi cu zi.
Din punct de vedere moral, au ajuns a fi proverbiali în ţările de nord. Călătorul poate trece în cea mai mare linişte atât ziua cât şi noaptea prin locurile cele mai singuratice, absolut fără nici o teamă. Poliţia se arată foarte rar şi aceasta mai mult spre a împiedica relele băuturilor spirtoase. Sătenii cari cad în vreo vină se pedepsesc punându-se să sădească şi să întreţină timp de câţiva ani un număr mai mare sau mai mic de pomi pe marginea şoselelor, după fapta lor. Crimele sunt rare în Danemarca şi de divorţuri se aude numai când şi când. Aveau şi ei până acum câţi va ani un mare cusur: erau foarte beţivi; dar cu încetul obiceiul a început a se pierde, din pricina stăruitoarelor silinţe ale societăţilor antialcoolice. In tot timpul zilei, pe străzile oraşelor, prin câmpii, prin sate, prin fabrici, furnică mulţime de confecţionări femei şi bărbaţi înscrişi de bună voie în ligile antialcoolice şi îndeamnă stăruitor poporul şăse depărteze dela iubirea băuturilor spirtoase. Prin propaganda lor, au cucerit hotelele şi cârciumile de prin sate şi oraşe şi pentru nimic în lume nu se dă mai mult peste raţia de băuturi crezută necesară oricărui om. Prin propaganda lor atât de binefăcătoare, au redat ţării oameni înţelepţi, harnici şi sănătoşi, au împuţinat spitalele, au rărit temniţele, iar în locul lor au ridicat şcoala, şi pe fiecare stradă vezi zeci de automate (maşini care vând singure) unde pentru 5 ore (6 bani) se vinde o cană de lapte proaspăt, căldicel.
învăţătura Danezilor e tot atât de înaintată şi binefăcătoare. Şcoli practice speciale pregătesc poporul pentru cea mai muncitoare viaţă şi dătătoare de belşug şi mulţumire. Totul se predă
www.dacoromanica.ro
602
ALBINA
în armonie cu trebuinţele vieţii, nimic nu se învaţă fără folos ; de aceea progresul cultural a acestei ţări se vede la toţi fiii ei, ne mai rămânând în toată ţara, unul singur măcar, fie bărbat sau femeie, bogat sau sărac, stăpân sau servitor, care să nu ştie carte şi să nu se folosească de bine facerile nepreţuite ale învăţăturii. Nici chiar idioţii şi mărginiţii la minte nu sunt excluşi din acest lavorabil curent. Şi pentru ei, poporul a înfiinţat o şcoală la Breining, unde învăţaţi şi harnici profesori se străduesc să le ofere ceea ce natură le-a răpit prin vitregia ei.
Nu numai atât, ţăranul şi ţăranca daneză nu se mulţumesc numai să termine cursul primar. Sufletul lor e dornic de cunoştinţe şi mai înalte, de aceea se vede în toată Danemarca cum caută care mai de care să ocupe cât mai curând locurile vacante pe la şcoalele de agricultură, menaj, lăptărie, profesionale, sau să ia parte la acele binefăcătoare cursuri de seară, cunoscute sub numele de «Universităţi populare». Din această sete de cu-noştinţi noi, s’au înfiinţat în timpul cel mai scurt, în această ţărişoară cu o populaţie de 2 milioane locuitori: 29 şcoli de agricultură, 19 şcoli de lăptărie, 68 şcoli de menaj şi 103 universităţi populare, toate cu cursuri şi de bărbaţi şi de femei.
Apoi le mai întreţin focul viu al culturii şi cele 523 biblioteci locale şi ambulante cu 8.745,325 volume. O statistică nouă spune că în toată Danomarca, nu numai că nu se găseşte nici un analfabet, dar 21% din populaţiunea ţărănească, bărbaţi şi femei, au absolvit şi cursul unei şcoale superioare speciale de agricultură şi menaj-agricol.
Dacă Danemarca a ajuns atât de departe pe calea culturalii, şi economică, dacă progresul dăinueşte în toate ramurile de activitate, daca viaţa e atât de mulţumită, trebuie ştiut că unul din factorii cari au contribuit Ia cucerirea atâtor izbânzi e şi femeia Daneză. Ea, prin educaţiunea dată fiilor ei, a pregătit poporul pentru această măreaţă luptă, l-a îndemnat, l-a aruncat în vălmăşagul curentelor dătătoare de viaţă. Alături cu bărbatul său, ca nedeslipit tovarăş de muncă, ea a ştiut să-şi înşuşască: credinţă, abnegaţiune, dragoste de muncă, conştiinţă naţională, simţul de onoare, iubirea de familie, în fine toate simţirile nobile ce trebuie să fie în inima femeiască, pentru ca să corespundă pe deplin înaltei sale chemări.
In scurtul timp cât am trăit printre ele, am constatat cu convingere că femeia daneză şi în special ţăranca, e o femeie cu a-dovărat ideală, care îşi dă perfect seama de rolul său nobil, atât ca soţie, tovarăşe de fericire şi durere, ca mamă iubitoare şi îngrijitoare a cerinţelor sufleteşti, fizice şi morale ale copiilor ei, şi în fine ca cetâţeanâ.
Ca bună şi blândă mamă, ştie să insufle copiilor ei, prin creşterea ce le dă, exemple frumoase ; le înlătură înclinaţiunile rele, cu care de obiceiu copilul se naşte, formându-le ast-fel caracterul încât să folosească şi lor pentru viaţă, şi ţării lor ca oameni cu adevărat morali, inteligenţi, şi buni patrioţi. Ea posedă cea mai
www.dacoromamca.ro
ALBINA
60»
scumpă podoabă de virtuţi, care o ridică din sfera femeilor de rând, şi o pun în rândul puterilor menite să reverse numai bine şi mulţumire pe pământ. Prin curăţia moravurilor şi prin înţeleptul rol ce şi-a luat de conducătoare în bine a maselor, ea este considerată ca mântuitoarea stărei triste din trecut şi creatoarea fericirii de azi.
Poporul Danez a înţeles mai bine ca alte popoare rolul înalt pe care îl are femeia în destinul naţiei sale. El a ţinut seamă de marele adevăr că numai când factorul atât de însemnat în viaţa noastră socială, nedeslipitul tovarăş de muncăal bărbatului, lemeia — va fi pregătită pentru aceleaşi aspiraţinni şi năzuinţe ca şi bărbatul; când i se va sădi în inimă dorul de muncă şi ambiţiunea de a spori avutul familiei; numai atunci se va naşte o generaţiune activă, care nu va fi biruită de nici o nevoie şi nu va fi înfrântă de nici un potop de primejdii.
Ca oameni practici, au dat femeii acea cultură necesară vieţii ţărăneşti, iar bărbatului o bună tovarăşe, o soţie capabilă, o bună mamă şi foarte demnă de a l ajută în lucrări. Ei au voit să facă din fiicile lor nişte fermiere modeste şi inteligente, iar nu nişte mândre şi duşmance gospodăriei. De aceea au închis mai toate şcoalele de lete cu alte direcţiuni, dând în schimb o mare desvoltare învăţământului agricol şi gospodărese.
Această eră de înflorire şi de progres în Danemarca, creiată în mare parte de femei, îşi areînceputul pela mijlocul secolului XIX când «Mântuitorul ţărănimei» marele poet şi teolog, înflăcăratul tribun al poporului Gruncltvig se pune în fruntea poporului şi începe marea operă de regenerare morală şi materială a Danezilor, inflăcărândule minţile şi inimile prin episoade din mitologia popoarelor de nord (1).
Ei înfiinţă şcoli superioare la ţară cunoscute sub numele de Universităţi populare (Follcehoyskoler) unde recheamă la lumină, hărnicie şi iniţiativă pe toţi tinerii de ambele sexe între 16	20
ani, şi unde îi prepară pentru o viaţă nouă intelectuală, morală şi plină de activitate. Poporul cuprins în vârtejul progresului şi înţelegând foloasele atât de binefăcătoare ale acestor şcoale, nu stete pe gânduri, le înmulţi, le organiză, şi azi Danemarca se poate mândri cu aceste şcoale proprii numai ei, unde pe lângă studiul limbii materne, matematicilor, geografiei, istoriei, religiei, cântului, gimnasticei, lucrului manual, agriculturei, ere şterei vitelor, higienei şi zootehniei, tinerii se deprind cu viaţa în comun, cu dragostea de patrie, cu spiritul de asociaţie în 1
(1) Nicnlae Fr. Grundtvig, născut în 1783, mort în 1872, a studiat din tinereţe tradiţiunile popoarelor nordice şi în 1808, a publicat o însemnată lucrare asupra mitologiei acestor popoare. S’a ocupat eu studiul istoriei şi cu teologia, dar întreaga lui activitatea se caracteriză printr’un înfocat patriotism. A fost predicator, a purtat titlu onorific de episcop, a construit un sistem de filozofie creştină, dar spiritul lui practic l-a îndemnat să ia parte la toate mişcările politice din timpul său, să fie unul din promotorii constituţiei liberale din 1849 şi din organizatorii învăţământului.
www.dacoromamca.ro
604
ALBINA
diferite întreprinderi, şi mai presus de toate cu o viaţă activă, raţională şi încontinuu crescând.
Iniluenţa acestor bineiăcătoare şcoalo a fost pentru Danezi, de cea mai înaltă utilitate în practica vieţii sub toate raporturile. Femeia părăsind odată băncile acestei şcoale, păşeşte în viaţa socială înzestrată cu tot ce-i necesar ca cultură, inteligenţă, hărnicie şi onestitate în toate.
Aceste şcoale prin cultura ce au dat femeii daneze, au pus bazele înaltului progres ce domneşte azi în toată Danemarca.
Din răspândirea acestor şcoale, ca o completare a culturei femeii, s’au născu! şcoalele de menaj, atât de bine făcătoare atât pentru populaţiunea ţărănească, cât şi pentru cea din oraşe.
Ecaterina P. Volănescu.
------=>&>!> ---------
0 societate de agricultură in Transilvania
«Reniunea română de agricultură din comitatul Sibiu» şi-a întocmit programul de muncă pe anul 1907. Acest program dovedeşte munua înţeleaptă şi rodnică a Românilor de peste Car-paţi şi poate fi luat ca model:
1.	Se vor ţine întruniri agricole în mai multe comune de lângă comuna Sibiu.
2.	Se va ţine o expoziţie de vite de prăsilă, împărţindu-se premii în bani.
3.	Se va procură câte o viţea de rasă curată Pintzgau mai multor săteni.
4.	Se vor acordă proprietarilor mici pentru procurarea de vite de prăsilă, împrumuturi cu 5 la sută, plătibile în 4 rate semestriale.
5.	Se vor distribui locuitorilor coşniţe şi unelte de albinărit.
6.	Se vor procură membrilor 13 vieri de rasă englezească, în vârstă de 2 luni. Membrii vor plăti acei vieri până în doi ani şi la timp, îl va pune la dispoziţia proprietarilor pentru reproducţie.
7.	Se vor împărţi gratuit seminţe de trifoi şi lucernă pentru nutreţ.
8.	Se vor împărţi mai multe mii de peri, pruni, cireşi, gutui, etc.
9.	Se va ţine un curs de altoit pomii în comuna Sibişel.
10.	Se vor da trei premii pentru cele mai bune monografii ale comunelor din comitat.
11.	Se vor organiza comiţii agricole în diferite centre ale comitatului.
12.	Se vor colecţiona păpuşi îmbrăcate cu costum naţional pentru a se păstră portul original al ţăranilor, etc.
—------■« -a	-------
www.dacaramamca.ro
ALBINA
605
Serbarea Băncii populare „Zăvoiul11 din R.-Vâlcea.
Din iniţiativa d-lui Petre Petrescu, institutor şi director al şcoalei mixte din acest oraş, s’a înfiinţat o Bancă populară pentru locuitorii plugari din mahalalele mărginaşe ale oraşului.
In ziua de 18 Fevruarie, societarii Băncii populare «Zăvoiul» au fost convocaţi în adunare generală, în sala Teatrului «Adrian».
Din darea de seamă pe care a făcut-o preşedintele Băncii, se vede progresul realizat de această Bancă în timp de 2 ani. S’a constituit cu 40 membri şi în prezent are 205. A avut un capital subscris de 3000 lei şi acum a ajuns la 20.000 lei. Se vărsaso la constituire 300 lei şi în 2 ani capitalul vărsat a a-juns la 16 mii. S’au primit în Bancă economii spre fructificare de vre-o 3000 lei şi în decurs de 2 ani, Banca a împrumutat pe sătenii din cătunele mărginaşe şi comuna Vlădeşti cu aproape 19.000 lei. Conducătorii Băncii, animaţi de cele mai înalte sentimente pentru binele poporului, au fost adevăraţi părinţi pentru populaţia nevoiaşe. In toate Duminicele s’au ţinut şedinţe în care timp s’au dat şi cele mai frumoase sfaturi sătenilor.
Conducătorii Băncii, văzând nepăsarea autorităţilor comunale pentru şcoala poporului, au luat iniţiativa de a strânge fondurile necesare construirii unui local de şcoală cu sală specială pentru Banca populară «Zăvoiul». Până în prezent au reuşit să strângă peste 1.500 lei în acest scop.
Conducătorii Băncii au mai înfiinţat şi o bibliotecă pentru popor, precum şi premii cititorilor mai stăruitori şi pentru sătenii ce vor cultivă J/2 pogon de pământ cu lucerna, trifoiu şi sfecle de nutreţ.
După ce s’au rezolvat chestiunile puse în program, după ce s’au ales consiliul de administraţie şi comisia censorilor, s’au proclamat membrii de onoare: S. P. S. S. Episcopul Râmnicului, d-1 A. Alexiu, fost primar, d-1 V. Pleşoianu, mare proprietar, d l Cantacuzino, inginer şi pe d-1 Pascu Popescu, revizor şcolar, cari au ajutat Banca.
Fruntaşii sătenilor au organizat apoi în onoarea neobositului lor preşedinte şi a celorlalţi conducători o masă frăţească.
Asistent.
Ce este cârciuma?
Cârciuma, zice un scriitor englez, în totdeauna a fost, este şi va fi pragul puşcăriei, filiala caselor de nebuni, un biurou de plasare pentru spitale, un loc de întâlnire pentru cartofori şi pungaşi, o vi-zuine pentru criminali şi vagabonzi.
www.dacaromaiiica.ro
ALBINA
606
Monumentul de la Adamc/issi.
C—ii-4
ii.
In numărul de septămâna trecută am dat oareşicari amănunte despre acest monument. In numărul de astăzi dăm şi monumentul cam aşâ cum trebuie să fi fost, când l-a isprăvit Traian. De când l-au închipuit învăţaţii, aşâ cum se vede în icoana ce dăm, s'a dovedit că partea pătrată pe care şeade trunchiul înarmat eră mai înnaltă, aproape de două ori cât se vede. Pricina e că o bucată de vreme s’a crezut că inscripţia nu se află pe o singură faţă, ci pe două. Acuma s’a dovedit că eră numai pe cea dela resărit şi deci că înnăl-ţimea părţei pătrate eră mai mare şi monumentul mai măreţ.
Rugăm pe cetitorii noştri să mai cetească din nou descrierea monumentului făţă cu figura ce dăm.
De oarece în inscripţie se vorbeşte a câtea oară eră Traian tribun, a câtea împărat şi consul, se poate hotărî anul în care s’a isprăvit lucrarea monumentului. D-l Gr. Tocilescu crede că în 108 sau 109 după Hristos, deci după învingerea şi cucerirea desăvârşită a Daciei. D-sa crede că planul l-a dat tot vestitul Apolodor dela Damasc, care a făcut podul peste Dunăre la Turnul Severin (unde atunci eră Drobetae). Dar lucrul mai prost de cât pe Columna lui Traian, îl lămureşte prin aceea că în partea aceasta a împărăţiei romane nu erau meşteri dibaci şi piatra eră proastă, scoasă dintr’o pie-trărie nu departe de locul monumentului. Se pare că au lucrat meşterii ce erau în legiunea din apropiere.
Ori cum, monumentul e dela Traian, cuceritorul Daciei, şi tot dela el e şi cetatea din apropiere, din ale cărei ruine am dat câteva vederi.
In privinţa rostului şi însemnătăţei acestui monument pentru noi, iată ce frumos vorbeşte d-l profesor Teohar Anto-nescu în numărul pomenit din «Convorbiri literare».
* Pentru ştiinţă în general, cl are o importanţă extraordinară: el este manifestul unic şi cel mai preţios al unei întregi periode artistice din viaţa imperiului roman; el este închegarea, dacă nu cea mai frumoasă, in orice caz, cea mai potrivită a puierei creatoare artistice, nu numai a unei părţi din societatea romană într'un timp dat, dar a omenirei întregi în vremea atotputerniciei romane. In mărimile clădirei din Adamclissi s'a înjghebat firea unei întregi societăţi omeneşti, fire prozaică şi domoală, dar tocmai de aceea interesantă şi demnă de cunoscut.
«Pentru noi Românii, trofeul mai are o importanţă: el este simbolul ccl mai vădit al drepturilor noastre politice peste
www.dacaromamca.ro
Cmu se socoteşte că a fost monumentali (lela Adamclissi,
608
ALBINA
Dobrogea, pentru că în şirul de reliefe săpate în piatră stă scrisă mărturia cea mai veridică a naţionaliţăţei noastre, care, şi aici peste Dunăre, s'a plămădit din acelaşi aluat daco-roman, din care s'a plămădit şi în patria noastră de di'ncoace. Pe trofeu găsim noi înscrisă epopea cruntă a luptelor di’ntre Romani şi Daci şi de unde izvorăsc începuturile noastre. Şi în mijlocul frământărilor aprige naţionale ale popoarelor dela Dunărea de jos, poate că n’ar fi tocmai fără folos să se arate lumei, pri’ntr’un document, aşa de real şi impunător, că Dobrogea este a noastră, că pe pământul ei s'a zemeslit neamul nostru prin sângele răsipit în luptă, dar mai cu seamă prin alcătuire de oraşe daco-romane, unde, precum este cazul cu Municipiul Tropaeum Trajani, coloniştii daci şi romani au fost aşezaţi laolaltă şi mai înnainte de cei de di'ncoace de Dunăre.»
Iată acuma şi câteva amănunte despre cetatea de lângă monument, Tropaeum Trajani, luate din scrierea arhiepi-copului Raymund Netzhammer «Antichităţile creştine în Dobrogea.»
«Cum am mai spus, numele acestui loc însemnat se uitase. Dar trei pietre cu inscripţii aflate acolo au aretat numele şi mai apoi s’a găsit pus şi în lista de oraşe dată de Hie-rokles. D-l Tocilescu a făcut cunoscută descoperirea la 8 Iulie 1892 în şedinţa Academiei din Paris. Toată lumea învăţaţilor au aflat cu interes lucrul.
Piatră din brâul de jos.
«In locul, unde se află acuma ruinele, făcuse Traian, după isprăvirea războaelor cu Dacii, un lagăr şi zidise o cetate. Locul l-a ales foarte bine, ca şi pe al oraşului Troesmis, căci din trei părţi îl apărau maluri înnalte povârnite răpede.
«Că oraşul eră foarte tare întărit se dovedeşte de pe zidul gros şi înnalt de pietre tăiate, unul din cele mai frumoase şi din cele mai bine păstrate din acea vreme. Satul a ajuns municipiu pe la mijlocul veacului al IlI-lea după Hr. şi avea senat. Constantin cel Mare a găsit oraşul în mare
www.dacaromanica.ro
Vedere a ruinelor dela Adamclisi,
010
ALBINA
parte ruinat din pricina multor războae, de-aceea l-a ridicat din nou şi i-a dat numele Civilas Tropaeorutn, cum se vede de pe piatra de inscripţie aflată. N’a fost nevoie de făcut zidurile din nou, ci numai de meremetuit şi de pus în stare bună. Constantin a făcut din Tropaeum cetate puternică şi bine păzită de-o garnizoană.»
Deosebeşte două răstimpuri în istoria şi clădirea oraşului: răstimpul dela Traian la Constantin şi cel dela Constantin pân’ la dărâmarea cetăţei. Răstimpul dela Constantin a lăsat şi urme de clădiri creştine. Cetatea aveâ patru porţi: la Miazănoapte, la Miazăzi, la Resărit şi la Apus şi două drumuri pavate cari se tăeau în cruce. Am aretat altă dată în «Albina» ce bisereci şi ce clădiri mirene s’au putut dovedi de pe ruinele în Binţă. In partea Nord-Vestică a oraşului se află una din cele mai frumoase bisereci creştine vechi, ce se cunosc în Roma sau aiurea. Biserica eră cu trei naosuri sau trupuri şi cu stâlpi foarte frumoşi de marmură, cum se văd. poate, în una din figurile date în numărul trecut.
O piatră din brâul de sus.
In această cetate a fost dela o vreme şi locul de şedere a episcopului Sciţiei mici (Dobrogei). La 787 după Hristos eră episcop Teodoros, care a luat parte la soborul de atunci, la Nichea.
Cercetările asupra oraşului lui Traian şi asupra oraşului lui Constantin sunt de abia începute şi putem să no aşteptăm la descoperiri însemnate, care să facă pe învăţaţii din toată lumea să vie să vază remăşiţele puterei şi civilizaţiei strămoşilor noştri.
St fi.
■<X=>d3KLD|S>o-
3?elitru, vindecarea limbriailor.
Când suntem siguri că copilul are limbrici, îi dăm în fiecare dimineaţă pe nemâncate, vreme de două săptămâni, sămânţă de santonin în praf sau în cofeturi. Să se ceară la farmacie. Din când în când să-i dăm şi o curăţenie
-----gStSHs-------
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1511
LUCRĂRILE agricole y luna hârtie.
Jmn începe această lună, agricultorul să nu piardă nici o zi, căci cu cât arăturile şi semănăturile vor fi făcute mai timpuriu, cu atât vor izbuti mai bine şi recolta lor va fi mai mulţumitoare. Graba este cu atât mai necesară cu cât de multe ori luna Aprilie este secetoasă.
Grâul de 'primăvară.
Deşi grâul de toamnă e mai roditor, adică produce mai mult, cu toate astea în unele localităţi se seamănă şi grâu de primăvară mai cu seamă atunci când toamna s’a semănat puţin grâu. Grâul de primăvară se seamănă într’un loc gras, care s’a arat de toamnă, aşa că primăvara se face a doua arătură şi după aceea se seamănă grâu. Grâul de primăvară se seamănă după plante prăşitoare ca porumbul, fasolea şi sfecla, etc.
Ovăzul.
Dacă timpul este bun, această cereală se poate semăna în luna Februarie şi numai când timpul e rău în Februarie, atunci se seamănă în Martie. Ovăzul creşte mai bine în localităţile umede, de aceea la noi reuşeşte mai bine în Moldova şi dă o producţie mai bună. La noi se seamănă ovăzul comun, ovăzul alb şi ovăzul negru de Ungaria şi ovăzul numit de Ligovo. Ovăzul se seamănă după o plantă prăşitoare; dar se poate semăna şi după grâu; numai prima arătură trebue făcută de cu toamnă. Când se seamăn;! în ţelină şi în trifoişte se mulţumeşte cu o singură arătură. La hectar se seamănă 250—325 litri. Când se seamănă cu maşina în rânduri, se pune la hectar 150—250 litri de seminţe; când se seamănă prea târziu este bine a se semăna sup brazdă. După ce s’a semănat, se grăpează şi după aceea se tăvălugeşte.
Secara.
Se seamănă mai cu seamă în pământurile uşoare şi după o plantă prăşitoare. Semănăturile se fac întocmai ca la grâul de primăvară. Cătăţimea de seminţe este deia 200—250 litri de seminţe.
Măzărichea.
Sunt două soiuri: de toamnă şi de primăvară. La noi în ţară se cultivă mai mult măzărichea de primăvară. Măzărichea se seamănă cât se poate de timpuriu, în locuri bine lucrate. In locurile ţârânoase izbuteşte mai bine decât în locurile tari. La un hectar se pune cam 140—160 litri seminţe. Măzărichea, înainte de semănat, se amestecă cu orz
www.dacQromanica.ro
612
ALBINA
sau cu ovăz. La un hectolitru de măzăriche se pune 15—20 litri de ovăz; în acest caz se mai numeşte borceag.
Mazărea de câmp surie de primăvară.
Această leguminoasă se dă mai mult ca nuntreţ verde vitelor, reuşeşte în pământurile în care reuşeşte şi grâul; iar pământul se lucrează ca şi pentru măzăriche. La hectar se seamănă 125 litri semânţă din care 16 litri sunt ovăz. După ce s’a semănat, locul se grăpează, si după aceea se tăfă-lugeşte.
Lintea.
La noi în ţară creşte mai bine în localităţile mai muntoase şi în pământurile uşoare, bine lucrate şi roditoare. Se seamănă mai mult prin împrăştiere. La hectar trebue 200 litri de seminţe. După ce s’a semănat, locul se grăpează şi după aceea se tăfălugeşte.
Meiul.
Pământul în care creşte mai bine meiul este cel nisipos şi calcaros. Pământul în care se seamănă meiu, se ară odată toamna şi a doua arătură se face când se seamănă. La hectar trebue 10—20 kgr. seminţe, după cum se seamănă pentru nuntreţ de vite sau pentru seminţele lui. După semănat locul se grăpează bine şi după aceea se tăfălugeşte. Meiul poată să producă la hectar dela 15—40 hectolitri. Boabele de meiu se întrebuinţează la hrana paserilor şi a omului şi se face din ele şi bragă. Ca fân este un bun nutreţ pentru toate vitele.
Macul.
Reuşeşte bine în pământurile roditoare, uşoare şi bine lucrate. Dacă pământul este sărac, trebue bine îngrăşat. Pentru cultura macului, pământul trebue arat de trei ori: toamna, arătură adâncă; primăvara, îndată ce pământul s’a zvântat; a treia, înainte de semănat. Sămânţa amestecată cu pământ sau nisip, se împrăştie cu mâna, sau se seamănă cu maşina în rânduri depărtate de 50—60 c. m. La hectar trebue 3—4 litri de seminţe. După semănat, semânţa se acopere cu grapa de mărăcini şi după aceea locul se tăfălugeşte. Macul se sapă de 2 şi chiar de 3 ori şi se răreşte aşa ca între fire să fie o depărtare de 25 c. m.
Muştarul.
La noi în ţară creşte în stare sălbatică. Muştarul alb se poate cultivă mai mult ca plantă de nutreţ pentru animale, pe când muştarul negru se cultivă pentru seminţele lui din care se scoate uleiul. Muştarul creşte bine în pământurile roditoare şi ravene, cari trebue arate de mai multe ori. Semănatul se face prin împrăştiare: la hectar 6—7 krg. de seminţe. După semănat, se grăpează şi locul se poate tăfălugi.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
613
Sfecla.
Sunt mai multe soiuri, unele sunt pentru vite, altele se întrebuinţează la fabricarea zahărului. Sfecla creşte bine în pământurile mai uşoare ravene şi roditoare. Dacă pământul este sărac trebue îngrăşat cu gunoiu putrezit pe jumătate: la hectar se pune 17.000 kgr. bâlegar. Sfecla se poate semăna prin aruncare sau în rânduri cu maşina. Rândurile să fie depărtate de 25—30 c. m, pentru sfecla de zahăr; de 50 c. m., pentru sfecla de nutreţ. La hectar se pune- la 7 kgr. seminţe.
Cicoarea.
Se cultivă pentru rădăcina ei. Pământurile în care creşte mai bine sunt luncile, care sunt de comun roditoare. Pentru cultivarea cicoarei se fac trei arături: una toamna; a doua prin Februarie sau începutul lui Martie; a treia când se seamănă. Cicoarea se poate semăna din luna Martie până în luna Maiu. Semănăturile se fac prin împrăştiere sau în rânduri cu maşina. Depărtarea între rânduri să fie 20—30 c. m. La hectar 4—6 kgr. seminţe.
Rapiţa de primăvară.
Se seamănă numai prin aruncare, în luna Martie, când pământul cuprinde o cătăţime de umezeală pentru ca rapiţa să crească mai curând.
Morcovul şi păstârnaoul.
Aceste două plante rădăcinoase se cultivă pentru hrana vitelor. Să fie pământul bogat şi să se lucreze bine. Morcovul şi păstârnaoul se seamănă numai în rânduri cu maşina; între rânduri să fie 40 — 50 c. m., La hectar trebue 4—5 kgr. seminţe. După semănat, seminţele se pot acoperi cu tăfălu-gul sau cu grapa întoarsă.
Trifoiul roşu şi cel alb, lucerna.
Aceste leguminoase servă ca nutreţ pentru vite. Pământul în care se seamănă să fi fost bine lucrat şi îngrăşat cu bălegar putred. Semănăturile se fac prin împrăştiere, cu mâna sau cu maşina. Semănătorul să fie om dibaciu, căci dintr’o mână încărcată cu seminţe trebue să arunce de 3 şi chiar de 4 ori. Când se aruncă semânţa, se loveşte cu degetul arătător ca să se împrăştie puţin. Seminţele de trifoiu roşu se seamănă la hectar dela 14—25 kgr. Trifoiul alb 10—12 kgr. Trifoiul alb rezistă şi în pământurile nisipoase şi mai sărace. In acest caz se lasă ca păşciune pentru vite. Sămânţa de lucernă se seamănă la hectar 25—30 kgr. Seminţele se acopere cu tăfălugul sau cu o grapă întoarsă. Dacă avem grapă de mărăcini, se întrebuinţează această grapă. Trifoiul roşu se seamănă 12—20 kgr. seminţe.
www.dacaromamca.ro
014
ALBINA
Visdeiut şi sparcela.
Se seamănă ca şi trifoiul într’o semănătură de ovăz. Se-mânţa de visdeiu se seamănă la hectar dela 20—30 kgr., iar de sparcetă dela 400—500 litri.
Cultura inului şi a cânepei.
Se cultivă pentru sămânţa şi tulpină din care se scoate fuiorul. Inul poate să reuşească în orice pământ şi după orice plantă numai cât pământul să fie bine lucrat şi bine îngrăşat cu bălegar putrezit. Inul se seamănă de de la 14 Martie, prin împrăştiere: la hectar 200 kgr., după cum se seamănă pentru fuior, sau-pentru sămânţă.
Alte lucrări.
Semănăturile de toamnă ca grâul, orzul şi secara se gră-pează, când s’a văzut că pământul a prins scoarţă pe deasupra.
Lucrările viei.
Se desgroapă via; viţa se taie cu cosorul. Dacă timpul e prea călduros, tăiatul se face mai mult dimineaţa şi spre seară. Se taie mai întâiu coardele mai timpurii şi de soiu mai bune, pe urmă celelalte. După tăiat, via se arăceşte : aracii cei buni sunt de stejar despicat. După aceea se leagă cu teiu netopit. Legatul se poate face în formă de cerc sau în linie dreaptă cu pământul. După legat via se sapă.
La 1 Martie începe altoitul butaşilor americani cu viţă românească. După ce s’a isprăvit cu altoitul, se sădesc altoii.
Vinul.
Vinul se pune în sticle după o vechime de 2 sau 3 ani în luna Martie, când timpul e frumos şi senin. Când vinul se pune în sticle, trebue să fie limpede; să ne ajutăm cu o cană.
In grădina de pomi.
In şcoala de pomi începe altoitul îndată ce seva sau mâzga * a început a se mişcă în pomi. Când timpul e rece şi ploios, nu este bine a altoi, nici când este căldură prea mare peste zi.
In grădina de legume.
Dacă răzoarele nu le-am putut face în luna Februarie, după cum am văzut, se fac în această lună. Mai întâiu se seamănă mazărea şi bobul, după aceea ceapa, usturoiul şi legumile rădăcinoase. Semănătura se face în rânduri.
Lângă casă şi spre miazăzi adică în bătaia soarelui se face răsadniţa. Se face o groapă în pământ în patru colţuri adâncă de 50—70 c. m., şi împrejurată cu scânduri. Scândura care se află în spatele răsadniţei să fie înaltă de 50 c. m., iar cea dinainte de 25 c. m. După aceea groapa se umple cu bălegar care se aşează cu o furcă de fler şi se calcă bine cu picioarele. Este mai bun bălegarul de cal.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
615
Peste balegar se pune un strat de pământ gros de 25 c. m.T pământul trebue să fie bun şi mărunţit. Pe urmă răsadniţa se acopere cu un geam sau cu o rogojină şi se lasă 4 - 6 zile. După aceea pământul se potriveşte cu o greblă şi se împarte în mici răzoare pe care se seamănă seminţe de varză, conopidă, pătlăgele etc. Când este frig, fie ziua fie noaptea, răsadniţa trebue acoperită, iar ziua când este cald, se descopere. Răsadurile se udă şi se plivesc de câte ori au trebuinţă. Când timpul se încălzeşte mai mult, răsadniţa se lasă descoperită şi noaptea.
Vitele de muncă.
Fiindcă în Martie începe adevărata muncă a câmpului, vitele trebue bine hrănite cu fân bun, iar rădăcini de sfeclă şi morcovi să li se dea mai puţin; în schimb trebue să li se dea grăunţe. Mâncarea trebue să li se dea la ora liotă-rîtă, fiindcă vitele nu pot aşteptă.
Vacile şi oile; porcii.
Vacile şi oile se pot scoate la păşune şi dacă nu e iarbă îndestul, li se dau şi alte nutreţuri uscate.
In această lună începe fătarea oilor. Dacă timpul este rece, oile trebue lăsate să fete în coşare; dacă este călduros, pot făta afară la câmp.
Scroafele cari s’au vierit în Octomvrie fată în această lună; acele cari nu au avut căldurele în Octomvrie sau Noemvrie se dau la vier în Martie. Purceii se înţarcă după 5 săptămâni, când trebue bine hrăniţi, cu burueni tăiate şi amestecate cu târâţe şi cu boabe de secară şi cu făină de secară.
Albinele.
Pela 9 Martie (Mucenici) sau ceva mai târziu se scot stupii dela iernat şi se aşează în stupine când se caută unul câte unul ca să se vadă dacă se găsesc în stare bună, dacă au ce mâncă pănă când albinele vor găsi flori pe câmp de unde îşi adună hrana. Toţi stupii trebue curăţiţi cu o pană sau cu o bucată de pâslă de orice murdărie: în acest caz stupii se ridică cu gura în sus şi albinele cu ajutorul fumului se fac de se îngrămădesc în fundul stupului. Se taie fagurii mucegăiţi şi se curăţă de albinele moarte şi de otice murdărie. Se înseamnă toţi stupii de seminţe şi se îngrijesc bine. Dacă prin Martie timpul e ploios, se hrănesc şi stupii de semânţă, se dă ca hrană dela 100 — 125 grame sirop sau miere.
Pasările de curte.
Timpul cel mai bun pentru clocit este dela Martie pănă la 1 Maiu. Când o găină se pune la clocit, se aleg ouăle cele mai proaspete, cari se cunosc punându-le în apă-, ouăle proaspete cad la fund, iar cele stricate rămân la suprafaţa apei.
V. S. Moga.
www.dacaromamca.ro
616
ALBINA
Starea agricolă a României la finele lunei Fevruarie 1807 st- n.
Ninsoarea ce a căzut în cursul acestei luni a acoperit şi mai bine semănăturile în întreaga ţară, aşă că gerurile aspre ce au urmat şi în Fevruarie, n’au putut să le producă vre un rău nicăeri.
Pământul sub zăpadă este în general desgheţat şi semănăturile au continuat să vegeteze încet. Până în prezent nu se ştie nimic pozitiv, se crede totuşi că semănăturile de toamnă au ernat bine şi că nu vor fi suferit de îngheţuri.
Nu tot acelrş lucru se poate spune pentru viile noîngropate şi pentru. plantaţiunile tinere de pomi şi de arbori, care au suferit de geruri în multe părţi ale ţârii, mai ales pe dealuri şi platourile e\puse Crivăţului. Pe unele locuri afară de geruri le-a mai cauzat stricăciuni şi epurii care au ros coaja lăstarilor şi pomilor tineri.
Vitele care n’au fost bine adăpostite au sulerit şi dânsele de gerurile din această lună şi este temere că nu se vor puteâ întrebuinţa la lucrări'e de primăvară din cauză degerăturilor ce au sulerit. Deşi au rvut nutreţ în de ajuns, vitele sunt însă cam slabe, iarna fiind prea aspră.
Din cauză timpului incă rece şi a multei zăpezi ce se menţine, lucrările agricole pentru semănăturile de primăvară vor cam întârzia.
St. C. Hepites.
Directorul Institutului Meteorologic.
■	«rtAn..
Cronica Săptămânii-
înmormântarea lui Qrigorie IriandafU.
Duminecă 25 Fevruarie, s’a înmormântat Grigorie Triandafil, regretatul preşedinte al Adunării Deputaţilor, încetat din viaţă din pricina unei răceli la piept.
Corpul său a fost depus la biserica Albă din Capitală, undo s’a oficiat serviciul religios. Bi erica şi piaţa din faţă erau înţesate de lume: prieteni şi cunoscuţi, miniştri, deputaţi, senatori, profesori şi magistraţi, etc. M. Sa Regele a fost reprezentat prin d-nii: Colonel Gratzoschi şi maior Baranga. A. S. Principele Ferdinand a fost de asemenea de faţă la ceremonia înmormântării.
După sfârşirea serviciului, corpul defunctului a fost aşezat in carul mortuar şi pornit cu mare pompă la cimitirul Bellu.
Panglicele au fost ţinute de către d-nii C. Dissescu, Ion La-hovary, Dr. Istrati, miniştri, şi Barbu Pâltineanu.
Numeroase coroane de flori, din partea prietenilor, a societă-
www.dacoromamca.ro
ALBINA
617
ţilor, a membrilor familiei, etc., au împodobit două care speciale, care mergeau înaintea carului mortuar.
Onorurile militare au fost date de un batalion de vânători, de un batalion de linie, de un escadron de roşiori şi o baterie de artilerie.
Gr. Triandafil, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.
După dorinţa exprimată de defunct, discursuri nu s’a ţinut la înmormântarea sa. Regretatul bărbat, lasă în urma sa numai regrete pentru calităţile sale sufleteşti.
Explozia de pe vaporul francez «lena*.
In apele Toulonului, oraş în Franţa, staţiona vaporul militar «lena». La 27 Fevruarie a explodat o torpilă şi curând după aceea a luat foc şi camera cu praf de puşcă ce se află în partea de jos a vaporului.
întregul vapor a fost asvârlit în aer, ucizând în aceeaşi vreme ca vre-o 200 persoane, oficeri şi soldaţi, cari se aflau pe bord
www.dacaramanica.ro
ALBINA
1)18
în momentul exploziei. In afară de aceştia mai sunt şi vre-o 300 de răniţi.
Se spune că «lena» eră unul din cele mai bune vapoare ale flotei franceze în marea Mediterană. Dar negreşit, cea mai mare părere de rău este aceea că s’au pierdut zadarnic atâtea vieţi omeneşti !
Asasinarea primului ministru bulgar Petcov.
Primul ministru bulgar Petcov a fost ucis, pe când se află în Parcul Boi’is, de către un fost funcţionar Alex. Petrov. Ziarele spun că s’ar fi descoperit un adevărat complot pentru asasinarea mai multor oameni politici. Parchetul şi poliţia bulgară au prins iţele acestei groaznice urzeli politice, arestând mai multe persoane cari n’ar fi străine de uciderea primului ministru.
= In locul vacant la preşedenţia Camerei s’a ales d-1 deputat Cantacuzino-Paşcanu.
= D-1 Doctor C. Istrati a fost numit ministru de domenii, în locul d-lui I. Lahovary, care a trecut la Ministerul de Externe.
= A încetat din vieaţă însemnatul compozitor muzical şi profesor francez Duvernoy. In ţară la noi sunt câţiva muzicanţi cari au urmat studiile de piano la Paris cu el.
= A încetat din vieaţă Casimir Perier, fost preşedinte al Republicii franceze. Ministrul nostru de externe a adresat condoleanţe guvernului francez pentru moartea regretatului bărbat de stat.
= Din pricina venirii mari a apelor Dunării, aceasta s’a revărsat înnecând pământul satelor Mănăstirea, Spanţov, Greaca,
^i altele din jud. Ilfov, şi lăsând pe drumuri pe vreme de iarnă • o mulţime de oameni, cărora le-au prăpădit case, vite, avut.
= In urma unei conferinţe la care au luat parte ministrul de interne, ministrul de externe şi de finanţe, s’a hotărît ca administraţia şcoalelor din Macedonia, care până acum ţineau de Ministerul Cultelor, să treacă la ministerul de externe.
Tot odată se va propune în Cameră, că suma prevăzută în budgetul Ministerului Cultelor să fie trecută în budgetul Ministerului de Externe.
= Dezertorii cari au părăsit armata înainte de 10 Maiu 1906 se pot înapoia la regimentele respective până la 31 Martie a. c., fără a fi expuşi la vreo pedeapsă.
Cei cari n’au trecut de 30 ani vor trebui să-şi completeze termenul pentru serviciul militar, iar cei trecuţi de 30 ani la această dată, vor fi trecuţi în concediu
= Ministerul Instrucţiunii a luat dispoziţiunea ca în câte o comună din judeţele Buzău, Neamţu, Muscel şi Dâmboviţa, să se înfiinţeze câte un atelier de ţesătorie la care să urmeze elevele din cl. III şi a IV-a, cel puţin 2 ore pe săptămână.
= Ministerul Instrucţiunei Publice prin ordinul No. 2.260 din a. c., a intervenit pe lângă d-nii Revizori şcolari să invite pe
www.dacQromanica.ro
ALBINA
619
toţi învăţătorii şi institutorii din ţară să ia parte la concursul instituit de societatea pentru protecţiunea animalelor.
Amintim că pentru cele mai bune lucrări se oferă premii în valoare de lei 150 şi 50.
= Uu nou ziar Basarabean. «Viaţa Basarabiei» va apare zilnic în două ediţii: Una pentru publicul întregei românimi, alta cu litere chirilice (ruseşti), pentru ţăranii Basarabeni.
Prospectul pe care-1 primim la redacţie ne spune că acest ziar va căută să intormeze despre starea locuitorilor din Rusia şi despre chestia basarabeană. El va servi intereselor culturei naţionale româneşti şi va luptă pentru progresul social-economic al românilor din Basarabia. Va da ştiri telegrafice din Rusia şi din toată lumea, informaţiuni despre diferite fapte din ţară şi din streinătate. Pe lângă aceasta va conţine bucăţi literare şi îlustraţiuni.
Abonamentul pentru România este pe an, lei 60, se poate face şi pe o lună cu lei 3, un No. 15 bani.
Adresa: Basarabia, Chişineu, str. Reni 66, d-lui Alexis Nour.
Vă mulţumesc din suflet pentru tabloul colorat ce aţi binevoit a ne trimete, şi care tablou ne reînviază aducerea aminte de luptele vitejilor’dela 1877. Regret că nu v’am putut mulţumi mai la vreme ; cauza este, că fiind ocupat cu diferite lucrări, nu am deschis foile numărului în care se afla tabloul până mai târziu după primirea lui.
D-l M. D. Popescu, învăţător, care a înfiinţat în comuna sa o mică bibliotecă populară, dă conducătorilor de biblioteci populare rurale sfatul următor:
Să dea în mâna cititorilor la început cărţi hazlii, de basme, anecdote, etc., şi-apoi din ce în ce mai instructive şi mai serioase. D-sa cere ca aceia cari conduc bibliotecile să nu-şi facă numai datoria de bibliotecari, ci să fie îndemnători şi conducători ai cititorilor.
In Ziua 12 Martie 1907, orele 10 l/j a m., se va ţine la Eforie B-dul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru închiriarea pe ter men de 3 ani, cu începere dela 23 Aprilie 1907 a următoarelor imobile şi anume :
Scrisori către redacţie.
Domnule Redactor,
P. Brândzei.

PĂRERI ŞI PROPUNERI
www.dacoromamca.ro
620
AI,BTN A
•	Din Bucureşti», 1. Casa Făgărăşeanu, din calea Victoriei No. 186, ga ranţie provizorie lei 500.
2.	Casa Cristescu, din strada general Florescu No. 10, garanţie provizorie lei 450.
3.	Apartamentul din fund, din imobilul din strada Labirint No. 76, garanţie provizorie 200.
•Palatul Eforiei de pe b-dul Elisabeta» 4) Prăvălia No. 5, garanţie provizorie lei 550.
5.	Prăvălia No. 7, garanţie provizorie lei 500.
6.	Apartamenlul No. 1, din imobilul din strada Soarelui, colţ cu strada Covaci actualmente ocupat de d-1 dr. Luvisch garanţie, provizorie lei 560.
7.	Apartamentul No. 2 din strada Covaci şi Soarelui, ocuput actualmente de d-1 Iosef Negreanu, garanţie provizorie lei 370.
8.	Apartamentul din curtea caselor din strada Soarelui, colţ cu strada Covaci, ocupat acualmente de d-1 Edkardt şi Pappo, garanţie provizorie lei 240.
9.	Magazia zis tunel, din strada Soarelui, de lângă prăvălia ocupată de d-1 Focşeneanu, garanţie provizorie lei 150.
10.	O piviniţă din strada Soarelui No. 1, ocupat actualmente de d-1 loachim D. Hatos, garanţie provizorie lei 76.
11.	Apartamentele din etagiul I şi mansarda, din imobilul din strada Covaci No. 14, ocupat actualmente de d-1 Jean Ilauzer, garanţie provi-zorid lei 600.
«Din judeţul Prahova», 12. Casele cele mari dela schitul Poiana, garanţie provizorie lei 250.
= In ziua de 22 Martie 1907, orele 10 '/, a. m. pentru vânzarea de veci a loturilor	din	Sinaia, strada Furnica,	mai jos notate şi anume :
1.	Lotul	No.	1,	în	suprafaţă	de	1.005	m.	p.	garanţie provizori lei 028.
2.	Lotul	No.	2,	în	suprafaţă	de	1.482	m.	p,	garanţie provizorie lei 926.
3.	Lotul	No.	3,	în	suprafaţă	de	1.355	m.	p.	garanţie provizorie lei 847.
= In ziia de 24 Martie 1907, ora l0‘/3 a. m. pentru darea în întreprindere a construiri de ecarete pe moşiile Eforiei şi anume :
•	Pe moşia Râteşti din jud. Argeş». Una magazie de bucate, devizul de lei 5.233.26.
«Pe moşia Popeni din jud. Ialomiţa*. Un pătul de porumb, devizul de lei 6.031.68.
«Pe moşia Perii Râioşi-Căzăneşti-Gărdeşti din jud. Teleorman». Una casă de areudaş, devizul de lei 4.289.17. Un pătul de bucate, devizul de lei 2.411.48. Total lei 6.700.65.
= In ziua de 20 Martie 1907, orele 10 a. m. se va ţicitaţiune în localul ministerului Domeniilor, pentru închiriarea mai multor imobile din Capitală. Condiţiunile cu care se închiriază sunt publicate în «Monitorul Oficial No. 257 din 17 Februarie 1907.
Pentru orice informaţiuni amatori se vor adresa la minister serviciul Exploatărilor moşiilor şi ecaretelor între orele 11 şi 12 a. m.
= In ziua 26 Martie 1907, ora 10 */> a. ni. pentru vânzarea de vei a locului în suprafaţă de 2.005 m. p. împreună cu clădirile aflate pe dânsul, denumite cârciuma din Poiana lui Puf, situat în Sinaia, (Gura Pă-durei) pe şoseaua Sinaia-Predeal.
Garanţia pentru admitere la licitaţie lei 800.
Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
Condiţiunile speciale, precum şi orice informaţiuni se pot lua la serv. Domenial, secţia Bunurilor, în toate zilele de lucru, între orele 10 ’/.j — 12 V, a. m.
Licitaţiile se vor ţine conform art. 72—83 din legea comptabilităţii publice
Poşta Redacţiei.
= Poezia «Zestrea ta» nu se poate publica.
www.dacoromamca.ro
„S T E A U fl“
Societatea «Steaua» are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, pa-tr o:ice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, sâ facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a» dresă d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, loan Kaliuderu, Preşedintele Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomănesen, tna re proprietar, fost senator.— Administrator şi casier Spiru C. Haret, fost Ministru, profesor universitar.— Secretar, Const. Hanu, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii: Petre Gflrboviceanu, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Dimilrescu Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlftdescu, Ministru, profesor universitar; Oristu S. Jîeiroescu, administrator al CaseiŞcoalelor. profesor secundar; l)im. Ocropid, institutor.--Cenzori. Const. AHmiltteşteann. inginer de mine; Preotul econom Const lonescu, profesor secundar; Const. Ale.vandi eseu, institutor.
Membri Însorişi şl cotlzaţlanl plătite (urmare).
V. Vincescu, str. Călugăru 7, (Bucureşti) 2 lei ; P. Suciu, str. Ş'n-caiu 11, (Bucureşti), 2 lei; M. D unetrescu, str. Labirirt 39, (Bucureşti), 2 lei; I. Nicolaevici, str. Filaret 39, (Bucureşti), 2 lei; Acx. I co-vescu, str. Ştirbei Vodă 156, (Bucureşti) 2 lei; Gli. M, lonescu. str. Mân)-tuleasa 12, (Bucureşti), 2 lei; Gh. Tocanie, 13 Septemvrie 14,' Bucureşti1^ 2 lei; P. A. Grtceanu, str. Ştef. Mih ileanu 18, (Bucureşti), 2 lei; St. G. Brâdişteanu, str. Izvor 125, (Bucureşti), 2 lei; N. D. Slâ'escu, str. Bu_ zeşti 12, (Bucureşti), 3 lei; P. Tomescu, str. Vespasian 55. (Bucureşti)’ 2 lei; Toma C. Petrescu, str. Căluşei 44, (Bucureştii, 2 lei; I. Nic-laescu’ str. Istraielită, (Bucureştii, 2 lei, Alex. Gontelli, str. Birjarii-Noi 46 (Bucureşti), 2 lei; I. Vangheli, str. Ştirbei-Vodă, 37 (Bucureşti), 2 lei; V» Şerbânescu la cantina universitară, (Bucureşti), 2 lei; P. Constn iti o*cu-str. Armaş, 4, (Bucureşti), 2 lei; P Boliutiueanu, str. Sevastipol 20 (Bucureşti), 2 lei; Criditn str. Şief. Mihâileanu 49, (Bucureşti). 2 Iei; M. Du, mitrescu Midi, str. Ştef. Mihăileau t 49. (Bu-ureşti), 2 lei; M. Asad >r, str. Sf. Spiridon 63, (Bucureşti) 2 lei; Ştef Popesci, str. Ţăranilor 98. (Bucureşti), 2 lei; Petre Ghiţescu, str. Esculap 3, (Bu iureşti). 2 lei; Al x. Gonela, str. Sclupturii 9, (Bucureşti), 3 lei; I. Bihirii, str. Principatele. Unite 53, (Bucureşti). 2 lei; Gh. Teodoru, str. Sf. Spiridon 49. Bucu. reşti), 2 lei; Gh. M. Sărăţeanu, str. Dopărâţeanu 20, ‘Bueuresti), 2 lei’ C, Măescu, str Teilor 29. (Bucureşti), 2 lei; C. G. Drăgănescu, B-dul Carol 33, (Bucureşti), 2 lei.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1907 este de 100, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 213 lei.
(Va urma în nnmlirnl viitor).
www.dacoromanica.ro
D-lui loan M. Popesou dtn C&olul&ţi-Dirigintele şcoalei^comuna Cocioc. ' p ^
prin Gara Periş. reşti'
“ ' hi-hthIjTAlahii, VALAHII b"	"
=3E.
I"
mol şl tari, culori şi negre
prlmeso zilnic
Noutăti diferite.
b GHETE, GHETE, GHETE •
n
pentru Dame, Bărbaţi şi Copii
Fabricaţitine proprio
Atelier special pentru comenzi
Primesc blănării în păstrare.

i—==ie.'
62-48
$
THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti.
Comitetul central:	la Londra
Lacidan îlacliintosli Hale, G. I. Gosclien	 Vicontele Duneannon . . .	Y) n
ti. W. II. Barry		
Robert llamilton Bang . .	
Demetre de Krank ....	Viena
P. Naville		Paris
Ad. Vernes		n
Directori:
I €. A. Stolz \ E. E. Goodwiii. Censori: Ioan Kalindern, Demetru luau Ghika şi Arthur Green.
Sediul social:
Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-ghe-
„NdŢIONflL/T
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI
Capital în acţiuni întreg vărsat în
aur...............Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . .	. . »	3.955.688.76
Idem format din capital şi alte rezerve »	1.075.842.60
Total în aur Lej 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoianu.
Dir. general E. Griinwnid. „NAŢiofiALiA11 asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate-combinaţiunile obişnuite ca: «cas de-moarte, supravieţuire, zestre şirentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală în Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară.
Inst. de Arte Grafice Carol Gobl S-aor Rasidescu, Str. Doamnei 16.—18.129.
www.daooioniwiica.iD