Anul X.	No. 20.
•ft.
11 Fevruarie 1907.
POPULARA
Apare în fiecare "Duminecă

COMITETUL DE REDACŢIE:
ION KALINDERU
P Gârboviceana A P, Dulfu
G. Coşbuo G-l P.V Năsturel Gh. Adamescu 1. Otescu
V. S. Moga N. Nicolaescu Gr. Teodossiu V C. C. Pop. Taşcă.
’ v Redacţia şi Administraţia Strada Hântuleasa No. 9 —Bucureşti.
www.dacoromamca.ro
JJoua Parfumerie şi Sroguerie jVîsdicinală T6MA !3i}ĂTULE;seU
Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti.
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia.de lavande, de vorveine şi portugal, ete., ape şi pomezi do quinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasiliriă, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru mcnagiu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestîd, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii, şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentrn parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat do morun pentru cura de iearnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Dogat asortiment de cauciucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoaro pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu, platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază în orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi ou preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă.
www.dacaromanica.ro
Anul X.
No. 29
11 Fevruarie 1907
Albina
Stevisfă Enciclopedică populară
Hbonimtotul în ţ»ri pe aa b«l B I Abonamentul în străin, pa an lsl •
»	»	»	6 lunl-i' 8 I Un numii.........16 bani
Pentru anunelurl 1 leu linia. Mica publioţtate, 6 bani euuântul.
Manusorlptele nepublloate se ard.
-------------M
ÎSVM*rW!
Din literatura româna: V. Alecsandri,' OXăitfea Rinului (poezie).—Bănci populare la sate.—Em. Qâr/eanu, Odată (povestire).—Sărbătoarea copacilor. — Dr. Lux, Trimiterea fotografiilor prin telegraf.—/?. Marinescu-Jiiava, Cercurile culturale săteşti. — Palatul Artelor.— Q. Nanolescu-Vâlcea, Culesul şi pâstratul cartofilor. — V. S. Moga, Cronica agricolă, economică şi comercială. — Din istoria timbrelor poştale. — Doctorie contra beţiei. — Dela Academie. —Serbări pentru 21 Ianuarie.— Dela sate.—Cronica săptămânii.—Informaţiuni.— Haz.—Cărţi primite la redacţie.—Mulţumiri.—Apel.
Sfaturi practice: Cum combatem negii şi bătăturile.
i/ustraţiuni: Căderea Rinului.—Chipul Regelui Angliei trimis prin telegraf. — Palatul Artelor la Expoziţia din 1006. — Timbru de scrisoare din 1858; — Timbru de gazetă din 3858; — Timbrul principatelor-unito din 1862 ;—Timbrul Domnitorului Cuza ; — Primul timbru al Domnitorului Carol.— Generalul Iacob Lahovari. _
Căderea Rinului
de
Y. Alecsandri.
Măreţ, adânc şi luciu călătoreşte Rinul
Prin munţi cu fruntea albă, prin văi cu lunci frumoase;
Nepăsător gingantic de timpuri furtunoase,
El curge ’n liniştire, nesocotind Destinul!
Ca un balaur verde ce mişc’a sale noduri Trecut-au prin oraşe cu mândre catedrale,
Prin sate care poartă stigmaturi feodale,
Pe lângă vechi casteluri, pe sub boltite poduri.
Şi veşnic el văzut-au sărmana omenire Luptându-se cu moartea ’n viaţa-i trecătoare.
Văzut-au căzând tronuri şi dispărând popoare Ce se credeau eterne pe culmea do mărire.
«O, lume schimbătoare! O, tristă vanitate !
«Se darmă munţi, cetatea se darmă, omul piere!
«Eu singur, martur pacinic de-a globului mistere, «Curg mândru ’n nepăsare cu o lină maiestate!
www.dacoramamca.ro
Căderea Rinului
ALBINA
511
«Nimic nu mă opreşte în calea-mi triumfală,
«Şi timpul adormit-au de secuii lângă mine!
Astfel voios şi falnic şopteşte Rinu ’n sine,
Dar iată sub picioare-i prăpastia ’nfernală !
El cade!.. Din nălţime în fund se prăbuşeşte C’un muget lung, sălbatic, grozav, răsunător.
Din stânci în stânci el saltă sdrobit; se risipeşte Precum o ’mpărăţie de glorios popor.
Frumoasa-i limpezime în clipă turburată Se schimbă ’n largi troene de spume argintii Ce valmeş se răstoarnă cu-o furie turbată,
Formând o avalanşă de cataracte mii.
Şi valuri peste valuri s’asvârl spumegătoare,
Se sparg ţîşnind în aer şi ferb scoţând scântei Şi pulberea, de apă, alin plutind la soare,
Se ’ncinge, ca o nimfă, cu brâu de curcubei.
O	aspră clocotire, o cruntă detunare Anunţă catastrofa şi ’nsuflă reci flori.
Iar munţii de zăpadă treziţi în depărtare,
Privind acea cădere, îşi pun un văl de nori...
Sublim, sublim spectacol! Bătrânul fluviu pare C’a să dispară vecinie în haos sgomotos ;
Dar Rinul e puternic! dar Rinul nu dispare,
El a umplut abisul şi trece maiestos!
Luându-şi cursul pacinic, din nou se ’ndreaptă Rinul Prin sate şi oraşe, prin munţi, prin văi frumoase. Nepăsător gigantic de timpuri furtunoase,
El pasă cu mândrie, căci a învins Destinul!
Bănci populare la sate.
Prin stăruinţa şi prin staturile date de către preotul Ştefan Niculescu, poporenilor săi, s’a înfiinţat o bancă populară cu numele «Sfinţii Voivozi» în corn. Carabaea judeţul Constanţa, cu 35 membri, însumând 10.000 lei subscrişi dintre care 4.400 lei vărsaţi.
www.dacaromamca.ro
512
ALBINA
ODA TA!
e frumoase erau zilele de Crăciun odată! Cum aşteptam, Doamne, să cadă cele de pe urmă frunze din grădina lui Vodă Sturza, să contenească picăturile reci de ploaie, şi să se acopere cerul cu norii cenuşii, buclaţi ca lâna, din cari aveau să se coboare, liniştiţi, fulgii în-i'oieţi de ninsoare! In ziua când iarna porniâ să cearnă, puzderie, do sus, ştiam că se scutură lloarea albă a unei primăveri cereşti:
—	Unde or fi copacii ceia, mamă?
—	Departe, drăguţă, tocmai după nori !
*
Cât ai clipi din ochi, şesul Copoului se învăliâ în pânză albă de sărbătoare. Toţi erau bucuroşi; numai grădina lui Vodă, din faţa casei noastre, îşi tremură ramurile ca de frig,— mi se pă-reă că-i tare mâhnită.
Cum venise omătul, cât n’ai gândi, veni şi Crăciunul.
—	«Ştii tu ce e mâini ?» mă întrebă mama.
Cum să nu fi ştiut, dar tăceam, căci îmi răspundea atât de dulce glasul scump, ce parcă-mi aburiă faţa:
—	«E ajunul Crăciunului, puiule.» Şi mă sărută.
In seara aceea mă culcam de vreme. închideam ochii strânşi-strânşi, doar voiu adormi; dar ei se deschideau cu încetul, se făceau mari, şi privirea întâlniă luminiţa de aur a candelii, din faţa pătişorului. Mare ciudă aveam pe candelă în noaptea aceea! La urma-urmei mă hotărâm să stau treaz. Atunci, de după îmbrăcămintea de argint a Sfântului Neculai, mi se desluşiâ chipul senin al bătrânului: îmi surâdeâ, iar cele trei degete împreunate mă binecuvântau.
Adormiam târziu, târziu.......
*
In ajun porţile erau lăsate deschise în larg; umblau colindătorii. Mult mi a mângâiat copilăria glasurile uşoare, subţiri ca clinchetul unor clopoţei de argint, ale copilaşilor colindători: «Florile dalbe.»
La fiecare rând mă duceam la fereastră, mă Iipiam de mama care îmi puneă mâna pe cap, cu degetele pe frunte; aşâ ascultam melodia duioasă ce povestiă naşterea Mântuitorului.
Pe colindători îi plătiam eu; le dădeam gologani noni, strălucitori ca jăratecul.
*
In fundul ogrăzii noastre, într’o căsuţă, stăteau: mătuşa Sma-randa, —slugă bătrână, credincioasă; — bărbatul ei — moş Toa-der, — şi un copilaş, mai de-o vârstă cu mine — Petrache, — îl creşteau de suflet. Cu Petrache răscoliam toată grădina, ridicam omătul cu picioarele de par’că viscoliâ.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
513
Aşă îngrijiţi şi văruiă, mătuşa Smaranda căsuţa ceea, că iarna nici nu o deosebiai de nămeţii ce se grămădiau într’acolo. Numai pe liogeag flutură, uşor, caerul albăstriu de fum. . .
Îmi amintesc: eră într’un Ajun, privind fumul cum isvoră de-asupra acoperământului căsuţei, mi se facil dor de Petrache: «Ce-o fi făcând oare?»
—	Mamă, hai la mătuşa Smaranda.
—	Iiaidem.
Şi-a pus mama un şal în spate, a umplut un săculeţ cu smochine, strafide, migdale, — cu de toate, şi-aui pornit Parcă-i văd. Mâncau. Din mijlocul măsuţei joase, se împrăştiâ mirodenia cimbrului presărat pe friptură. Mătuşa Smaranda s’a sculat repede; moş Toader mai stângaciu, a răsturnat scăunaşul când s’a ridicat; Petrache alergă lângă mine. Nu ştiu cum, dar şi mama eră stingherită; se înroşise şi nu isbutiă să răstoarne săculeţul cu bunătăţi pe masă.
—	«Mă iertaţi. . . Mătuşă Smarandă. . . uite am venit să vă urăm şi noi sărbători fericite.» Şi glasul mamei tremură aşâ cum de multe ori 1 am auzit pe urmă. Bătrânii,' fără să poată scoate o vorbă, îi sărutară mânile. Pe Petrache l-am sărutat eu.
Eră atâta seninătate în odăiţa ceea !
S’a ruinat casa în care am ascultat cele d’întâiu colinzi, şi totuşi o văd încă; s’a dărâmat căsuţa albă; au murit şi bătrânii, şi Petrache, şi par’că tot îi zăresc la măsuţa lor, deasupra căreia flutură mirodenia de cimbru; s’a stins de mult surîsul duios, fermecător al mamei, şi totuşi el e raza ce se strecoară până la mine, co-şi topeşte strălucirea în lacrima ce mi-a căzut din ochi. Doar fulgii se cern aevea, liniştiţi, ca şi atunci... Nu se aud la fereastră «Florile dalbe ?»
Em. Qârleanu.
Cum combatem negii şi bătăturile.
Revista «Sănătatea» dă după «British medical» următoarele indicaţiuni despre combaterea negilor şi bătăturilor. Se pare că cel mai bun leac contra acestora este apa de mare. Muiăm puţină vată în apă de mare şi o punem pe negul ce voim să-l distrugem.
r	rf w t w y w yyy y y y y y ^
— Arătură cu sudoare, şi de te doare, dar în urmă veselie are.
www.dacaramamca.ro
514
ALBINA
Sărbătoarea copacilor.
fc=><=3
m vorbit în No. 8 al «Albinei» de sărbătoarea jţ copacilor şi-a păserilor, care o să se întemeeze şt serbeze regulat în fiecare an în Ungaria. Putem da oareşi cari amănunte asupra serbărei copacilor sau pomilor şi în alte ţeri. Copiii din şcoli, sădind fiecare câte un copac sau pomişor şi îngrijind de el, prind dragoste pentru copaci şi pomi şi se feresc de a-i cionti şi rupe unde-i întâlnesc, ca să-şi ia o vargă sau ca să nu se obosească şi zăbovească luând roadele de pe creangă.
Călătorii povestesc de unii selbateci că ar fi având obiceiul să taie pomii spre a puteâ culege roadele pe îndelete; noi înse credem că năravul acesta nu poate fi cine ştie ce răspândit; căci n’ar mai aveâ pomi de loc, dacă s’ar purtă aşa fel cu ei. O fi văzut vre-un European că un sel-batec o fi tăiat dintr’o pădure neumblată vre-un pom pentru foc şi s’o fi întâmplat să fi avut pomul şi roade ori e fi fost vre-un nătâng zănatec selbatecul acela. Om la locul lui, cu scaun Ia cap, nu poate fi cel care şi ar tăia pomul care-i dă roade în fiecare an, numai pentru a nu se obosi suindu-se în el.
Serbătoarea copacilor s’a înfiinţat cu scopul de-a deprinde pe copii a-i iubi, mai întâiu în Statele-Unite şi anume în statul Nebraska în 1872. In curând serbarea copacilor s’a întins în toate statele republicei mari americane.
In Italia serbarea copacilor a ajuns sub îngrijirea statului în 1902 şi tot în acest an s’a înfiinţat şi în Spania, iar în 1904 a luat-o statul sub priveghere. Serbarea aceasta mai este în Belgia, Rusia, Suedia, Austria, Ungaria, Sviţera, Portugalia şi Japonia, care nu puteâ să nu ia pilda cea bună. In Franţia în fiecare primăvară es copiii la locurile unde ar trebui pomi sau copaci şi sădeşte fiecare câte unul sub privegherea învăţătorilor şi a fruntaşilor satelor sau oraşelor. Sunt ţinuturi în Franţa unde s’a făcut chiar o mulţime de întovărăşiri pentru împăduriri.
Şi-au dat seamă de rostul pomilor în sate şi de al copacilor sau al arborilor de tot felul pe dealuri şi munţi.
La noi în fiecare an este serbătoare a şcoalelor rurale nu-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
51»
mită serbarea Sâdirei Pomilor înfiinţată prin horărîrea Ministerului de Instrucţie din 13 Fevruarie 1902. Ea se face într’o Joi înnainte de Florii, întotdeauna în luna lui Martie.
Se formează grupe de câte opt şcolari din cele din urmă două clase. Fiecare grupă sădeşte un pom. Sădirea se face prin locurile slobode ale comunei, pe la şcoale şi pe la locurile şcoalei şi bisericei
De obiceiu se sădesc pomi roditori; dar se pot pune şi duzi, tei, castani selbateci şi plopi.
In dimineaţa zilei hotărîte pentru această serbare, elevii şcoalei înşiraţi câte doi merg cântând spre locul ales. E-levii celor două din urmă clase duc cu ei pomi, unelte trebuincioase pentru facerea gropilor şi pentru sădire. Cei mai mici duc şi ei câte ceva : ori gunoiu ori din cele trebuitoare la împrejmuirea pomilor după sădire.
La locul de sădire, învăţătorul stringe pe copii în cerc şi ţine un cuvânt despre cum trebue sădit orice pom şi de îngrijirile ce trebuie să i se dea pentru ca munca să nu fie zadarnică.
Se lac apoi gropi de elevii cei mari. Pământul scos se amestecă bine cu gunoiul adus. Se aşează în groapă un par şi alături pomişorul; apoi groapa se umple şi se împrejmueşte.
Peste 3—4 septâmâni, într’o zi după prânz, elevii merg din nou cu învăţătorul şi leagă, cu teiu, pomii de pari.
învăţătorul ţine socoteală de felul şi numărul pomilor sădiţi în fiecare an.
Ministerul cere să i se dea seamă în fiecare an despre starea acestor pomi. El a pus şi premii în bani, cari se vor da învăţătorilor cari vor fi sădit mai mulţi pomi.
N’ar trebui să se lase lucrurile baltă nici cu pomii nici cu păserelele. Anul acesta ne-a dovedit că nu e de glumit cu omizile ; iar lipsa poamelor prin sate e de bună seamă o nenorocire pentru sănătatea şi pentru punga locuitorilor.
■-------------------------
— Dacă durerea de cap ne-ar veni înaintea beţiei, ne-am păzi a bea prea mult; dar plăcerea, ca să ne înşele merge înainte şi ne ascunde urmările rele.
—— — ---------------------
www.dacoromamca.fo
516
ALBINA
Trimiterea fotografiilor prin telegraf.
Ştiinţa care a dat omului putinţa de-a se folosi de puterile naturii pentru a o supune voinţei sale, tot lucrează mereu şi pe zi pe zi face descoperiri menite a spori şi mai mult puterea noastră.
Ferice de-acele popoare cari se folosesc de ştiinţă spre a-şi uşura şi face mai vrednică munca, spre a se apără de boale şi a duce o viaţă mai fericită şi mai înnaltă, mai omenească !
Astăzi o să dăm lămuriri asupra unui pas nou făcut de ştiinţă.
Dacă, în vechime sau chiar numai de două trei sute de ani în urmă, ar fi spus cineva că o să ajungă, vremea, când oamenii vor putea aveâ maşini cu cari să zboare în văzduh şi să se înnalţe păn’ la 10.000 de metri deasupra Pământului, ar fi zis toţi că bietul prooroc şi-a pierdut minţile. Dacă ar fi spus că oamenii vor ajunge să aibă căruţi fără cai, căruţi cari să alerge mai răpede decât telegarii cei mai buni şi că va fi o vreme când puterea aburilor va purta maşini şi va face o muncă de zeci de ori mai mare decât toţi oamenii şi toate dobitoacele la un loc, neapărat că nime nu l-ar fi crezut, ar fi clătinat din cap şi n’ar fi avut tocmai bună părere despre mintea proorocului.
Dar, când ar fi cutezat să spuie că o să ne putem da veste dela un capăt al lumei la altul, cu iuţeala fulgerului şi că o să putem sta de vorbă, chiar auzindu-ne glasul, de la depărtări de mii şi mii de poşte? Şi totuşi iată că avem telegraful, prin care trimetem nişte semne, ca un fel de slove ori chiar slove ; iată că avem telefonul, prin care vorbim dela Bucureşti la Iaşi, ba chiar dela Bucureşti la Paris. Iar ca minunea să fie şi mai mare, în vremea din urmă ne-am învrednicit a ajunge să avem telegraf şi telefon fără sirmă! Să mai pomenim de întrebuinţarea vântului, a căderilor şi cursurilor de apă, a umflărei şi căderei mărei pentru a face lumină, căldură şi pentru a purta plugurile şi orice alte maşinării?
Dar să le lăsăm pe celealalte minuni, că ne-ar trebui multă hârtie spre a le povesti, şi să ne mulţumim, deocamdată, cu
www.dacoromamca.ro
ALBINA
517
minunea trimiterei fotografiilor prin telegraf; căci aşa începe numai, iar învăţaţii muncesc de ani de zile spre a puteă născoci un chip nu numai de-a vorbi dela depărtare de mii de poşte, dar chiar de-a-1 şi vedeâ pe cel cu care stăm la taifas.
Iată cum face minunea de trimite fotografii profesorul Korn din Muenich (Bavaria). Vrea să trimiţă dela Paris la Berlin, să zicem, fotografia preşedintelui republicei sau a unui actor ori învăţat. Ce face? II fotografiază pe o peliţă foarte subţire şi străvezie. Această peliţă o aşează lipind’o pe-un sul scorburos de sticlă. Acest sul stă înnăuntrul altui sul de lemn, aşa că se află la întunerec. Sulul cel de sticlă se poate învârti cât de răpede poftim întorcându-se în jur împreună c’o osie, care-i trece dealungul, drept prin mijloc. Fiindcă osia aceasta are o răglitură ca la şurup, învârtindu-se osia în mutelcele (piuliţele) ei, sulul înnaintează încet. In păretele sulului de lemn e o gaură mică, prin care trimetem dela o lampă lumină de cade pe fotografie.
Une locuri peliţă e străvezie, alte locuri mai puţin străvezie, iar pe aiurea chiar nu lasă de fel lumină prin ea. Prin urmare lumina ce trece are putere întocmai după cum e mai mult sau mai puţin străvezie peliţă prin care trece. Lumina, după ce trece prin peliţă, dă de-o sticlă în trei muchi, care-o îndreaptă spre un fund al sulului pe-o foae de Seleniu. Seleniul e un fel de rudă cu Pucioasa, dar are o însuşire foarte de seamă pentru noi. Prin Seleniu nu prea poate trece electricitatea, dar dacă îl luminăm, o lasă să treacă şi anume pe cât lumina ce cade pe el e mai puternică, pe atâta şi Seleniul lasă mai lesne trecere slobodă electricităţei.
Prin foaea de Seleniu trece curentul electric dela o maşină care-1 face (pile etc.) Când nu lucrează lumina asupa Seleniului, curentul nu trece, când lucrează trece; dar cu cât lumina e mai puternică, şi curentul ce trece, e mai tare.
Prin urmare, în timp ce sulul se învârteşte şi lumina cade pe fotografie treptat-treptat dela un capăt al ei păn’ la celălalt, fără să lase ceva neatins, prin foaea de Seleniu trec curenţi electrici în totul asemănători la putere cu lumina ce lucrează asupra Seleniului. Curenţii aceştia aruncaţi în sirmă pot ajunge dela Paris la Berlin sau şi mai departe.
Să vedem acuma în ce chip se foloseşte de ei acolo ca
www.dacarotnamca.ro
518
ALBINA
să facă o fotografie la fel cu cea din sulul dela Paris. La Berlin e un sul întocmai ca şi ce' dela Paris, dar pe acesta, în jurul sulului de stică se află o peliţă simţitoare de cele ce se întrebuinţează la fotografiat, peliţă în totul la fel cu cea dela Paris.
Şi sulul de lemn dela Berlin are o găurice prin care poate pătrunde în el lumina unei lămpi. Dar în drumul acestei lumini e o foae de aluminiu, în legătura cu sârma în care vine curentul dela Paris. Când curentul nu vine de loc»
Chipul Regelui Angliei transmis prin telegraf în 11 minute şi jumătate.
foaea de aluminiu nu lasă de loc lumină în sul; dacă vine un curent slab, foaea se fereşte şi dă drumul la o câtime de lumină şi aşa treptat, cu cât curentul ce vine e mai tare, cu atâta şi lumina ce pătrunde în sul de lucrează asupra peliţei simţitoare, e şi ea mai puternică.
Fireşte că sulul dela Berlin se învârteşte şi el întocmai şi ’ntocmai ca şi cel dela Paris, încât aduce rând pe rând toate punctele peliţei în dreptul găuricei. Ce se va întâmplă? Lumina dela Berlin va lucra asupra peliţei întocmai cum a lucrat şi lumina la Paris venind de pe faţa persoanei fotografiate pe peliţă simţitoare ; căci prin peliţă cu fotografie pe ea, la Paris, a trecut lumina întocmai cum lucrase mai
www.dacaromanica.ro
ALBINA
019
tare sau mai slab cu cea dela persoana fotografiată. Se va face deci pe peliţa deia Berlin o fotografie la fel cu cea dela Paris. Vom lucră cu această peliţă după regulele meşteşugului fotografilor şi vom căpăta fotografia ca şi cum persoana dela Paris ar fi stat înnaintea peliţei simţitoare dela Berlin.
In cât timp se poate face minunea aceasta? La început, acum trei ani, îi trebuea 40 de minute; acuma îi ajung 12 sau chiar 6.
Numai stăruiu asupra chipului, cu adevărat dibaciu, cum a izbutit Korn că îndrepte un neajuns al Seleniului, care, o dată ce a lucrat asupra lui o lumină şi l-a făcut să poată lăsă un curent de-o tărie potrivită cu lumina, nu-şi pierde chiar într'o clipă însuşirea câştigată, ci o păstrează încă niţel. Niţel, dar destul pentru a încurcă fotografia. Cum spuneam înse, Korn a găsit chip de-a înlăturat acest neajuns tot prin ajutorul Seleniului întrebuinţat la staţia de primire aşa ca să îndrepte neajunsul celui dela staţia de trimitere.
Acei di’ntre cititorii noştri, cari cunosc cum lucrează telefonul, vor vedeâ că este o asemănare mare între ceea ce se petrece la trimeterea vorbei prin sirmă şi la trimiterea fotografiei.
O să vorbim în alt număr despre telefon şi atunci vom aretâ asemănarea mai pe larg.
Dr. Lux.
Cercurile culturale sătesti.
j
S’a vorbit şi s’a lăudat foarte mult iniţiativa de a se forma şi la noi, aşa numitele «Cercuri culturale săteşti -, cari prin şezători şi conferinţe publice, să răspândească lumina şi să îndru-meze populaţia noastră sătească pe calea pe care cu toţii i-o dorim. Ideia e demnă de toată lauda şi orice bun pati’iot trebuie s’o aprobe.
E foarte bună şi prea cuminţească fapta de a luă pilde folositoare dela alte ţări; prin aceste frumoase cercuri culturale, s’a ajuns în Bucovina şi mai ales în Transilvania, la rezultate neaşteptate şi de o vădită îndrumare pe o cale mai sănătoasă.
La noi însă, rezultatele obţinute dela 190', (când au luat naştere £C3Ste cercuri culturale) şi până astăzi nu corespund pe deplin aşteptărilor acelora cari au instituit aceste cercuri. Cauzele sunt diferite.
www.dacaromamca.ro
520
ALBINA
Aici în judeţul Ilfov, am luat parte la mai multe din aceste şezători, la cari am avut plăcerea să aud tratându-se despre «literatura din secolul al XVII-lea», despre «nebuloasa primitivă» şi multe alte asemenea subiecte, cari numai pentru o îndrumare practică nu slujesc şi cărora nu li se dă nici o atenţiune de cei chemaţi pentru ascultare, nepricepându-le.
Sătenii, cari au lţiat odată parte, a doua oară refuză de a mai veni la aceste conferinţe, la cari, după cum spun ei, n’au ce căută, şi cu foarte multă greutate de-abia se adună un număr foarte mic.
Cred că piedicele cari se întâlnesc în cale de cei cari lucrează pentru cercurile culturale s’ar putea înlătură cel puţin în parte şi n’ar fi nevoie de sacrificii mari:
1.	Mai întâiu de toate, ar fi bine să se încurajeze formarea de Biblioteci săteşti» pentru ca preoţii şi învăţătorii să aibă la îndemână cărţi Jie pentuu îmbogăţirea materialului fie pentru a face citaţii când va fi nevoie.
2.	Conferinţele acestea publice trebuescţinuteîntr’o vorbire cât se poate de populară, pentru că numai aşa pătrund în deprinderile populaţiei noastre săteşti, sfaturile pentru ameliorarea soartei sale.
3.	Când sătenii se vor deprinde prin conferinţe publice cu subiecte alese şi bine studiate, să se intereseze de diferite chestiuni, nu va fi greu ca prin reviste de popularizare, bogate în exemple şi articole uşor de priceput, să se alimenteze săteanul din ce în ce mai dornic de propăşire.
4.	Ar trebui un control mult mai serios al subiectelor alese şi înainte de a fi ţinute în faţa sătenilor.
5.	In zilele destinate şi atât cât durează şezătoarea, localurile de consumaţiuno şi de atracţiune pentru săteni, să fie închise; şi aceasta cu ajutorul primarului şi supravegherea inspectorului comunal. (In privinţa aceasta, sunt dispoziţiuni, cari interzic acestor localuri de a fi deschise, atât cât ţine slujba religioasă în zile de sărbătoare, dar în unele sate aceste dispoziţiuni nu sunt absolut de loc respectate).
6.	La aceste conferinţe e foarte mare nevoie şi de prezenţa inspectorului comunal, care prin respectul ce inspiră sătenilor, îi face mai atenţi la ce se vorbeşte.
7.	Conferinţele vor fi ţinute, atât în localul de şcoală, cât şi în biserică, după oficierea serviciului divin; şi mai ales în biserică, lăcaş de evlavie, smerenie şi atenţiune din partea sătenilor.
8.	Numărul acestor cercuri culturale, ar trebui mărit, ca astfel şezătorile să succeadă mai des. (Actualmente aceste cercuri sunt formate dintr’un număr de învăţători şi preoţi ai mai multor sate, cari în fiecare Duminică ţin câte o şezătoare în câte unul din satele cercului, aşâ că după ce s’a ţinut o conferinţă într’un sat, rândul pentru a doua nu vino decât după două luni, sau mai mult chiar).
9.	E de dorit ca discuţiunile pro şi contra dintre membrii cercului cultural să dispară, pentrucă predispun pe săteni la puţin respect şi puţină atenţiune pentru conferenţiar.
10.	Şi ca aceste şezători culturale, să nu obosească pe săteni, ar fi bine să fie înzestrate şi cu ceva atractiv, şi adică: cântece naţionale, piese de teatru moralizatoare, recitări patriotice, etc.
11.	In această campanie de regenerare, pe lângă revizorii şco-
www.dacaromanica.ro
ALBINA
521
lari, inspectori comunali, medici de plasă, preoţi şi învăţători, s’ar putea face apel şi s’ar găsi în fiecare judeţ, o mulţime de tineri, cari ar putea întrebuinţa cu folos, talentul, capacitatea şi orele lor libere.
Aceste măsuri luate, deocamdată, putem speră că progresul va fi mai însemnat.
Dem. Marinescu-JUava Lic. tn Drept.

Palatul Artelor.
C=i==3
Intre clădirile mai de seamă din expoziţia naţională din anul trecut, Palatul Artelor ocupă un loc de frunte. Cum se vede în gravura alăturată, acest pavilion, care ocupă o suprafaţă de peste 2300 metri patraţi şi este alcătuit la partea centrală cu etaj, iar două aripi deschise îl complectează, are să ne rămână spre întrebuinţare şi în viitor, şi se vorbeşte că o să servească drept loc de o expoziţie etnografică permanentă.
In timpul expoziţiei, cum spune Calendarul Minervei, ser-viâ de muzeu foarte variat. Jos, în aulă, luă loc mai în-tâiu arta tipografică şi a legătoriei; în o poetică disor-dine se înşirau apoi tot felul de amintiri dela oamenii mari ai ţării: haine, mauscripte, decoraţii, obiecte de valoare. In partea dreaptă doctorii şi antropologii îşi expuneau preparatele lor. Abia în etaj eră atmosfera mai artistică. Aici, în toate saloanele, erau operele pictorilor noştri în viaţă. O sală specială eră a «Tinerimei artistice, Alta a răposatului Aman, iar marele salon din faţă, coprindeâ operele genialului nostru Grigorescu, părintele picturei româneşti. O impresie unitară nu făcea expoziţia pictorilor şi sculptorilor români, căci nu există nici o trăsătură de unire între toţi, dar lăsă totuşi convingerea că baza dezvoltărei noastre artistice e pusa şi că dispune de forţe tinere, cari ne îndreptăţesc la mari nădejdi în viitor.
Lucrurile expuse aci erau felurite. Iată ce ne spune Calendarul sătenilor:
înlăuntru palatului eră scaunul pe care-a stat Cuza-Vodă ca preşedinte al tribunalului din Galaţi, chipul lui Cuza aşa de mare, cât eră el, apoi hainele şi sabia lui. Mai eră mormântul lui Ştefan-Vodă şi al Doamnei lui, făcut în tocmai ca la Putna, de peatră scrisă şi înflorită. De-asupra mormântului erau două săbii ruginite. Când l-am văzut, m’a pălit plânsul şi-am zis : sub poarta asta zace mărirea Moldovii!
«încolo, cât îi de mare palatul acela, îs numai potrete, de-ţi iau ochii... în mijloc eră chipul lupoaicei şi-acelor doi copilaşi ce sug, adusă tocmai dela Roma, care închipue lu-
www.dacoromamca.ro
Palatul Artelor la
Generală Română (lin
1908.
www.dacoromanica.ro
524
ALBINA
poaica cea din povestea cu Romul şi Remu. Mai erau făcute mai mici: Cetatea lui Decebal, Cetatea Sucevei, Palatul Domnesc din Târgovişte, Podul lui Traian şi Podul Regele Carol de pe Dunăre. In părete eră chipul Regelui călare, de credea-i că-1 vezi mergând. Am mai văzut cum eră îmbrăcată Doamna lui Ştafan-cel-Mare, care ţinea o carte’n mână, Doamna Despina lui Neagoe, aceea ce şi-a vândut podoabele ca să gătească Mănăstirea Argeşului, fără să mai pue biruri pe norod; apoi Doamna lui Vasile Lupu şi a lui Constantin Brâncoveanu, care torcea în torcătoare. Şi Reginei noastre îi place a toarce, a ţese, a coase.
Culesul şi păstratul cartofilor.
Prin lunile Septemvrie şi Octomvrie, după ce au pierit toate frunzele şi s’au uscat lujerii, cartofii sunt copţi şi trebuesc scoşi. Scosul cel mai bun se face cu sapa, pentrucă nu se vatămă mulţi şi nu rămân în pământ. •
După scos, cartofii ce urmează a se păstră peste iarnă, trebuesc lăsaţi în grămezi de câte 500—1000 kgr., timp de 2—3 zile, pentru ca sub puterea soarelui şi a vântului să iasă umezeala din ei şi să se usuce bine, căci puşi la păstrare îndată după scosul lor din pământ, prin aburul ce vor lăsa se strică toţi.
Un pogon de cartofi rodeşte dela 8.000—20.000 kgr. când se v-a munci pământul bine. Kilogramul de cartofi toamna se vinde cu cel puţin 3 bani şi păstraţi peste iarnă, pentru a se vinde primăvara, cu cel puţin 6 bani, ceeace ar însemnă un venit de 240—420 lei, când s’ar vinde toamna, 480—840 lei când s’ar vinde primăvara. In acest venit se socotesc şi cheltuelile de muncă. Venitul curat ar fi. de 100—700 lei pe an, dela un pogon de cartofi.
Gli. Manolescu-Vaicea.
— Pe om cu cuvântul iar nu cu boldul să-l faci să te înţeleagă.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
525

-=-=ll~'--'	==ll'-----—II	31=
Cronica Agricolă, Economică şi Comercială
a#
Dela începutul acestui an, aproape zi cu zi, zăpada a căzut în toată ţara. In multe localităţi a iost şi viscole destul de puternice, în cât au adus multe neajunsuri prin îngrămădirea zăpezii prin comune, cum este prin Bărăgan, fără să mai vorbesc de liniile ferate, cari în unele părţi au stat îngropate mai multe zile în Moldova ca şi în Muntenia. La curăţirea acestor linii ferate, au fost întrebuinţaţi sute de lucrători, spre a se putea pune în circulaţiune mai de grabă liniile ferate înzăpezite. Iată dar un rău, care a adus şi bine acelora cari au fost puşi la lucru pentru aceasta şi cari au câştigat sumo bunişoare. Acelaş lucru s’a observat şi în oraşele mai mari ale ţărei, ca Bucureştii etc., unde Primăria de o parte şi de alta direcţiunea tramvaelor, spre a curăţl stradele mai principale ca şi liniile de tramvai, au întrebuinţat ca muncitori, pe lângă cei aflaţi în Capitală, şi oameni do prin satele învecinate, atât cn mânile cât şi cu carele.
Frigul cel mare urmat după căderea zăpozoi, care în Bucureşti a ajuns până la 27 grade sub zero, a făcut pe multă lume săracă ca să ia bucata de pâine din gura copiilor şi s’o dea pentru lemne, care de multe ori verzi şi încărcate de apă îngheţată, prelungeau lumina în sobă şi fumul pe coş, dar dădeau căldură foarte puţină. Nu numai lemnele s’au scumpit, dar şi hrana zilnică s’a scumpit peste măsură, în raport cu starea noastră economică, şi în raport cu numărul populaţiunii dela sate.
Daca zăpada pentru oraşe şi sate a fost un mare neajuns, acest lucru a fost folositor pentru semănăturile de toamnă, care sub zăpadă au fost ferite de a degeră, aşâ că după cantitatea de zăpadă căzută, ne putem aşteptă la o bună recoltă a acestor semănături. Suntem informaţi că pe cât zăpada a fost folositoare semănăturilor în contra frigului, n’a fost tot atât de folositoare la stârpirea şoarecilor, căci aceştia ascunşi în vizuinile lor adânci, au fost apăraţi de frig, şi făcându-şi drum pe sub zăpadă au distrus semănăturile de toamnă, tot aşâ de bine ca şi înainte de căderea zăpezei. Acest adevăr se va puteâ constată în mod exact numai după ce zăpada se va topi.
In rezumat, din cauza multor zăpezi, situaţiunea semănăturilor de toamnă, atât la noi cât şi în toată Europa, până la această dată, nu lasă nimic de dorit. Din cauza gerului celui mare din luna Ianuarie, nu putem să spunem acelaş lucru şi de starea viilor şi a pomilor roditori, cari se poate foarte bine ca în multe părţi să fi degerat atât la noi cât şi în alte ţări. Adevărul se va puteâ cunoaşte numai cu sosirea primă-verei. Atunci se va vedoâ şi dacă gerul a putut să mai prăpă-
www.dacoromanica.ro
526
ALBINA
dească şi din cuiburile de omizi, ce stau atârnate pe crucile pomilor ca şi pe a copacilor de pădure ca nişte poame necoapte, apucate de frigul unei toamne.
In zilele frumoase ale acestei luni, locuitorii satelor, ce posed grădini cu pomi roditori, ar trebui să se gândească mai serios Ia culesul cuiburilor de omizi, ce le ameninţă recolta poamelor pentru toamna viitoare. Un îndemn al primarului, învăţătorului şi preotului Ia această lucrare, nu poate să fie decât folositoare populaţiunii satelor, nu numai din punct de vedere economic ci şi moral.
Târgurile noastre.
Afacerile cu cereale, ca şi preţurile, din cauza timpului friguros. n’au nici o însemnătate; credem însă că cu sosirea pri-măverei starea actuală a preţurilor se va mai îmbunătăţi.
lată în rezumat preţul mijlociu cu care s’au vândut cerealelo noastre în portul Brăila în luna Ianuarie şi până la această dată: Grâul, suta de kilograme s'a vândut cu 11—14 lei şi 40 ct.
Porumbul	»		»	8—10		» 	 »
Cincuantinul		»		9—10		» 	 »
Orzul	y>	»	»	10—12	»	» 	 »
Ovăzul	»			10—12	>	» 	 >
Orzoaica	2>	>		11—12		»	:■>
Secara	»		»	10—11		» — »
Mazărea		»		12—13		» 	 X*
La târgul din Bucureşti (Obor), grâul bun s’a vândut cu 62—66 lei kila; grâul de calitate mai slabă, 55-62 lei kila; orzul cu 44—52 kila; ovăzul cu 38 — 50 lei kila; secara cu 50— 55 lei kila şi porumbul cu 39—48 lei kila.
Preţul vitelor.
Perechea de boi buni şi graşi s’a vândut cu 500 — 650 lei; boii de jug, cu 350—500 lei; boii de rând cu 250—350 lei perechea; vacile de lapte cu 90 — 200 lei una. Caii buni de trăsură s’a vândut cu 450 — 700 lei unul; iar caii de rând cu 90—300 lei unul.
Preţul nutre\urilor.
Fânul bun s’a vândut cu 59—63 lei mia de kilogr.; fânul de calitate mai inferioară, cu 45 — 59 Iei mia de kilogr.; fânul de meiu, cu 45—52 lei mia de kgr.; iar paiele de grâu cu 20—30 lei mia de kgr.
Târgurile străine.
Afacerile cu cereale ca şi preţurile în toate târgurile străine sunt aproape neschimbate.
Astfel la târgul din Paris, grânele indigene s’a vândut cu 22—23 lei; iar grânele străine cu 16—17 lei; secara cu 17 — 18
www.dacoromanica.ro
ALBINA
527
lei; orzurile cu 18—20 lei; ovăzurile cu 18—21 lei; porumbul cu 16 lei 50 cent.; făina de grâu cu 31—33 lei; făina de secară cu 23—26 lei; fasolea cu 42—72 lei; mazărea cu 31 — 35 Ici şi lintea cu 60—85 lei.
In celelalte târguri franceze, grâul s’a vândut cu 22 lei şi 50 cent.; secara cu 17 lei; orzul cu 18 lei şi ovăzul cu 20 lei. In principalele târguri din Germania, grânele s’au vândut cu 22—26 lei; secara, orzul şi ovăzul cu 21—23 lei. fn târgurile din Belgia. grânele s’au vândut cu 16 —18 lei; secara, orzul şi ovăzul cu 14—17 lei, după localitate.
La târgul din Viena. grâul s’a vândut cu 15—17 lei; secara şi orzul cu 13- 14 lei şi ovăzul cu 15 lei şi 50 cent. La Budapesta grâul, secara, orzul, ovăzul şi porumbul, cu 15 lei şi 50 ct.
In Olanda, ca şi în Elveţia. în principalele târguri, grânele s’au vândut cu 19—20 lei.
La târgul din New-York (America), grâul s’a vândut cu 15—16 lei şi la Chicago cu 14 şi 50 cent.
La târgurile din Algeria şi Tunis, grânele s’a vândut cu 21—23 lei şi 50 cent.; orzul cu 12—14 lei şi ovăzul cu 16—17 lei.
In toate târgurile străine preţurile sunt socotite pe suta de kilograme.
V. S. Moga.
•	--------£	:::s;;s=c—-----
Din istoria timbrelor poştale.
In darea de seamă ce a publicat direcţiunea poştelor pentru ultimii 9 ani, se află şi oarecari date istorice.
Cu privire la timbrele poştale găsim că cele d’intâiu începuturi de timbre poştale la noi datează din 1858 în Moldova. «Aceste timbre au forma rotundă de diametre diferite, iar ca emblemă: un cap de zimbru cu o stea cu cinci ramuri între coarne. In jur se află inscripţiunea : Porto scrisori. In mijloc valoarea timbrului în cifre arabe.»
Tim. de scrisoare din 1858.
Tim. de gazeta din 1858.
Tim. princip.-unite din 18G2.
Valoarea acestor timbre eră de 27 parale, de 54 p., de 108 p., de 81 p.
In 1858 s’a^ făcut tot în Moldova un timbru pentru gazete:
www.dacoromamca.io
528
ALBINA
dreptunghiulare, în mijloc capul de zimbru şi goarna poştală, împrejur : Porto r/azetei şi 5 par.
In 1862 s’au făcut timbrele principatelor unite, având în mijloc armele ambelor principate şi în jur valoarea şi destinaţia. Ele aveau valoare de 3 parale, de 6 p., de 30 p.
Timbrul Domnitorului Cuzn.	Primul timbru al Domnitorului t'arol.
In 1865 s’au tipărit pentru întâia dată timbre cu efigia Domnitorului Cuza : de 2 parale, de 5 p., de 20 p.
Tot cu chipul domnitorului se imprimară cele dela 1866 încoace.
Astăzi avem timbre de diferite colori cu valori între 1 centimă şi 5 lei.
UDoctorie în contra "beţiei.
In Suedia şi Norvegia beţia obicinuită se pedepseşte cu închisoare. Revista Bunul Econom ne spune că întreţinerea în acest timp este o adevărată cură contra beţiei. îndată ce este închis, vinovatul nu capătă altă mâncare dimineaţa şi seara, decât o pâne şi vin sau rachiu, după cum cei arestat bea vin sau rachiu. Dar pânea nu i se dă decât într’un blid plin cu vin sau rachiu, în care a stat muiată o oră. In prima zi beţivul mănâncă cu plăcere pânea, a doua zi îi pare mai puţin plăcută. Puţin după aceea o primeşte cu adevărat desgust. In genere în 8 sau 10 zile aceasta îi produce aşa greaţă în cât unii nici într’un chip nu voesc să mănânce acea mâncare care li se dă fără milă.
După ce se săvârşeşte această cură, beţivul—afară de rare excepţiuni — este cu totul vindecat. Mulţi renunţă cu desăvârşire la. vin, al cărui miro3 chiar le produce un desgust nemărginit.
— ----------------
www.dacaromamca.ro
ALBINA
529
Dela Academie.
Academia Română a ţinut la 2 Fevruarie şedinţă publică. D 1 Hepites a făcut o interesantă comunicarea despre Comisiunea din Roma, care se se ocupă cu cutremurele de pământ.
D-l Preşedinte Ion Kalinderu a oferit Academiei, din partea autoarei, d-na Elena Cornescu, născută Mânu, un frumos album de aŢesături şi cusături naţionale» din judeţele Argeş, Muscel, Vâlcea, Doljiu, Olt, Gorjiu şi Prahova.
D-sa a arătat meritele şi sacrificiile autoarei şi a exprimat speranţa că mişcarea începută va creşte nu numai în ce priveşte cusăturile, ci şi în ce priveşte întreagă noastră industrie de casă, care întocmită cu gust şi după cele mai frumoase modele naţionale se poate transformă intru’un stil românesc artistic.
Expoziţiunea din anul trecut a arătat cât de fericit se pot potrivi motive de arhitectură-bisericească în arhitectura civilă şi monumentală, căci frumosul e totdeauna un element dătător de viaţă, fie în propriul său domeniu, fie în domenii alăturate.
Serbări pentru 24 Ianuarie.
In comuna Bragadir, jud. Teleorman, ziua de 24 Ianuarie s’a serbat printr’un Te Deuin, la care au luat parte corul şcoalei, prin cântări şi recitări şi prin două cuvântări ale d-lui Glieţu, învăţător : una despre unirea principatelor şi alta despre magazinele de consum.
* *
24 Ianuarie s’a sărbătorit în Turnu Severin în modul următor : Toate şcoalele primare de ambe sexe au fost concentrate la şcoala de bâeţi No. 3, ca cea mai în centrul oraşului.
La orele 11 a. m., după terminarea serviciului divin, în prezenţa d-lui primar, a d-nelor şi d-lor institutori, a mai multor d-ni profesori dela liceu, a părinţilor copiilor, elevii şi elevele şcoalei de băeţi şi fete No. 3, sub conducerea institutorilor D. Coravu, au intonat «Imnul Naţional». D-na Lucreţia I. Paulian, institutoare, delegata şcoalelor, a rostit o cuvântare ocazională în termeni bine simţiţi, culegând a-plauso şi felicitări.	#
Elevii şi elevele şcoalelor au recitat diferite poezii şi au executat cântece relative de sărbătoare, cu multă animaţie. D-l Primar şi publicul au rămas foarte mulţumiţi de cele ce au văzut, şi sub impresia că numai şcoalole mai sărbătoresc aceste zile mari din viaţa noastră naţională, s’au despărţit mulţumind d-lor institutori şi institutoare de modul cum sp ocupă de fiii ţării.
După prânz a fost serbare şcolară la liceu, unde elevii au executat diferite cântece naţionale patriotice şi au rostit de-clamări şi cuvântări. __________________
www.dacaramamca.ro
530
ALBINA
1— Tr==ll-----—H—'-----
DEL/] S/1TE
In comuna Poroschia, judeţul Teleorman, s’a înfiinţat în antil 1906, o societate culturală religioasă «-Regina Elisabeta.»
Ea are de scop a răspândi printre sătenii cărturari cunoştinţele noi, publicate în revistele: «Biserica ortodoxă, Albina, Vulturul, Revista Regele Carol» şi «Ziarul Universul», precum şi broşurile societăţei «Steaua».
Capitalul societăţii va fi format din suma ce se va strânge dela membrii activi ai societăţei, cari vor plăti câte 5 bani pe lună cei ştiutori de carte şi 10 bani cei neştiutori, cari vor semna într’un registru de achitarea suinei.
Se plănueşte de asemenea şi înfiinţarea unei biblioteci.
Societatea va fi condusă de un comitet. Acesta a proclamat ca preşedintă de onoare pe doamna Maria General C. Poenaru.
El va îngriji de bunul mers al societăţii şi va priveghiâ ca Dumineca până în prânz să nu se ipai vânză nici prin dosul cârciumilor băuturi spirtoase. Asemenea va organiză sărbătorile naţionale.
La fundarea societăţii vedem înscrişi peste 50 de membri.
Având în vedere scopul frumos şi naţional al acestei societăţi, îi dorim din suflet toată isbânda. Urăm de asemenea d-lui Ion M. Uiescu, institutorul local, să urmeze cu aceiaşi hărnicie ca până acum pentru binele sătenilor, căci asemenenea silinţe reunite, vor ridică ţărănimea română.
-----«ama---------
Grorţica 5ăptămâaii-
Doliu la Curtea Regală.
Curtea noastră Regală a luat doliu din cauza morţii Alteţei Sale Principesei Clementina de Coburg, mama princepelui Fer-dinand al Bulgariei.
In aceeaşi vreme A. S. R. Principele Ferdinand moştenitorul Tronului, a asistat împreună cu reprezentanţii altor Suverani la înmormântarea defunctei, în oraşul Coburg din Germania.
Moartea ministrului de externe.
Mercuri 7 Fevruarie, a încetat din viaţă generalul Iacob La-hovari, ministrul nostru de externe, în sanatoriul d-rului Bonnet din Paris, unde se dusese în ultimele zile ca să-şi caute sănătatea.
Generalul Lahovari s’a născut la 16 Ianuarie 1846. După dobândirea gradului de sublocotenent în artilerie, a absolvit şcoala politehnică din Paris, apoi a dobândit diplma de licenţiat în ştiinţe la (acuitatea din Paris, şi în urmă a urmat şi cursurile
www.dacoromanica.ro
ALBINA
531
şcoalei de stat major francez. A lucrat în timpul răsboiulut pentru neatârnare la operaţiunile marelui stat major; după războiţi, ajunge şef al statului major al diviziei Bucureşti şimai în urmă ca general, şef al marelui stat major al armatei. In 1891
ocupă funcţiunea de ministru de războiu, demnitate pe care a ocupat-o în mai multe rânduri, sub guvernul conservator. In 1904, i s’a încredinţat ministerul de externe, — demnitate în care îl surprinde moartea.
. Generalul Lahovari a fost şi profesor la facultatea de ştiinţe din Bucureşti.
Corpul lui va fi adus în Capitală spre a se înmormânta cu cinstea cuvenită.
Atât în Cameră cât şi în Senat, s’au rostit discursuri despre meritele defunctului şi s’a ridicat apoi şedinţa în semn de doliu.
Monetele negăurite.
Ministerul de finanţe a dat o circulară către administraţiile financiare, prin care le pune în vedere să primească până la 15 Fevruarie a. c., monedele de nikel neperforate, care vor fi rămas încă în circulaţie.
Dela această dată monetele de nikel negăurite vor rămâne fără nici o valoare.
Programul şcoalelor secundare.
Ministerul de instrucţie, primind mai multe reclamaţiuni că programa şcoalelor secundare este prea încărcată, şi luând avizul consiliului permanent de instrucţie, a instituit mai multe comi-siuni care să se ocupe cu reviziuirea şi simplificarea acestor programe. Odată cu reducerea materiei se va propune şi reducerea orarului, dacă va fi nevoie.
Generalul Iacul» Lahovari.
www.dacaromanica.ro
532
ALBINA
Moartea scriitorului Italian Carducci.
Marele scriitor italian Giosue Carducci a murit la Bolonia (Italia) în vârstă de 71 ani.
Informatiuni.
3
= Adunarea Comitetului «Albinei».
In ziua de 4 Fevruarie c., s’a întrunit la Administraţia Domeniului Coroanei comitetul revistei populare «Albina», sub prezidenţia d-lui Ion Kalinderu.
S’a discutat asupra situaţiunei financiare a revistei, cum şi asupra redactării şi răspândirii ei cât mai mult.
— Adunarea Comitetului soc. «Steaua».
In ziua de 4 Fevruarie c., s’a întrunit la Administraţia Dom. Coroanei comitetul societăţii culturale «Steaua», sub prezidenţia d-lui Ion Kalinderu şi fiind prezenţi d-nii Ilaret, Sava Şomănescu, Chr. Negoescu, P. Gârboviceanu, C. Alexandrescu şi Păr. Const. Ionescu.
După ce s’a luat la cunoştinţă expunerea d-lui Haret, privitoare la situaţiunea casei societăţii, s’a aprobat să se dea gratuit publicaţiuni câtorva biblioteci din ţară. S’a luat apoi în discuţie mai multe manuscrise ce au intrat pentru a fi publicate în biblioteca societăţii, admiţându-se lucrarea d-lui dr. Lupaş, despre originea Românilor, şi s’a încuviinţat un ajutor de 300 lei d-lui ing. Condeescu pentru imprimarea în a doua ediţie a manualului său de mecanică, necesar meseriaşilor şi muncitorilor industriali.
In urmă s’au luat mai multe dispoziţiuni pentru înscrierea de membri şi răspândirea cât mai mult a cărticelelor populare ale societăţii.
= Marelo compozitor muzical Mascagni a sosit în Bucureşti, spre a da câteva concerte cu ajutorul orhestrei ministerului instrucţiunii publice. Multe dintre bucăţile muzicale cari se vor cântă sunt datorite însemnatului scriitor.
= In urma propunerii d-lui Hazu, inspector al şcoalelor de meserii din ţară, ministerul de instrucţie a instituit premii pentru cele mai reuşite lucruri de casă în stil românesc, executate de maeştrii şcoalelor de meserii.
= Institutorii şi învăţătorii cari au fost înscrişi pe tabloul celor cari urmau să se prezinte în faţa comisiunii medicale spre a fi scoşi la pensie, şi nu s’au prezentat, vor fi excluşi din învăţământ. Acei cari însă au lipsit şi au motivat cu acte lipsa, vor fi amânaţi până la anul, câd vor trebui neapărat să se prezinte în faţa comisiunii medicale.
= Cererile dezertorilor şi nesupuşilor cari au etate de 27 ani, sunt însuraţi şi au copii, spre a fi daţi în trupa cu schimbul,
www.dacaromamca.ro
ALBINA
533
trebue făcute din partea soţiilor lor către minister, şi înaintate de ele în scrisori recomandate de a dreptul ministerului de râsboiu.
= La 25 Fevruarie a. c., se va ţine în Bucureşti adunarea subscriitorilor noii tovarăşii săteşti. «Ţăranii la Expoziţie». Ei vor fonda un mare han ţărănesc în Bucureşti, menit a fi adăpostul tuturor ţăranilor din ţară, ce vor aveă afaceri în Capitală.
= Comuna Paşcani (Suceava), a fost autorizată a cedă, gratuit, ministerului instrucţiunii publice, 3 încăperi de-ale fostului schit Brăteşti, dimpreună cu un hectar teren din grădina schitului cu destinaţiune a servi la înfiinţarea unei şcoale de economie casnică pentru fetele de ţară.
== O revistă populară în Transilvania.
Dela 1 Ianuarie a început să apară în Sibiu revista «Ţara noastră». Ea e publicată de către Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român. Director este poetul O. Goga.
= Se aduce la cunoştinţa d-lor agricultori că la Ferma Laza sunt de vânzare 8 vagoane orzoaica de sămânţă cu preţul de lei 14 suta de kilograme. Amatorii se pot adresă direct la numita fermă prin Vaslui.
= Neaprobându-se de ministerul Domeniilor preţurile oferite la licitaţia care a avut loc în ziua de 26 Ianuarie 1907, pentru vânzarea grajdurilor construite de serviciul Zootehnic la expoziţia naţională din 1906, în ziua de 17 Fevruarie 1907 orele 10 a. m., se va ţine în localul acestui minister (Serv. Zootehnic), o nouă licitaţie publică cu oferte sigilate. Se cere o garanţie de 10% din valoarea întregei clădiri, valoarea socotită după preţul ce va oferi. Doritorii de a luă parte (la licitaţie, pot vedea grajdurile în toate zilele la expoziţie, iar pentru orice alte da-talii ce vor avea nevoe, să se adreseze în toate zilele şi orele de lucru la ministerul Agriculturei, serviciul zootehnic.
Legea comptabilităţei va fi obligatoare la ţinerea acestei lici-taţiuni.
= Iată rezultatul mulgerii oilor pe rase la oeria statului dela Anadalkioi (Constanţa), în Septemvrie 1906 :
Rasa Southdown-Ţigae-albă, media pe zi 238 gr. de cap; Me-rinos-Ţigae, idem 198 gr. de cap; Merinos-Spancă idem 190 gr, de cap; Friză-Ţigae, idem 156 gr. de cap; Merinos, idem 136 gr. de cap de oaie.
HM A. Z
Cum te chiamă măi copile?
—	Ioan.
—	Da pe tatăl tău cum îl chiamă?
—	Vârtolomeiu.
—	Da pe mumă-ta?
—	Nu ştiu.
—	Dar cum îi zice tatăl tău?
—	Drac împeliţat!
www.dacaramanica.ro
534
ALBINA
Cărţi primite la. 3RecLa.oţie
in cursul lunilor Decemvrie şi Ianuarie.
S. Nicoloscu-Scartzan, Rezolv ir ea chestiunei ţărăneşti 1906. Bucureşti. 78 Pagine. Preţul....?
Creditul agricol. Raportul directorului general către D. Min. al Financelor pentru gestiunea anului 1905 — 1906. Buc. 1908. Imprimerea Statului. 76 pagini.
Agricola. (D. P). Casa rurală. Bucureşti 1908. Tip. Voinţa Naţională. 56 pagini.
Conferinţele pastorale ale personalului didactic primar urban din ţară. învăţătorii urbani n’ar putea şi n’ar trebui să aibă
0	activitate extraşcolară ca cei rurali ? Ce-ar putea face ei pentru instrucţia şi mai ales pentru educaţia adulţilor şi în general a orăşenilor? Târgu-Neamţu. 1906. Broşură de 65 pagini.
Gheorghiţă a Popei. Publicaţiune din «Românul*. An. 35-lea Târgu-Neamţu 1906, broşură de 24 pagine.
Jubileul şcoalei Haritina Oigârtu născută Stavru Sclivanitu din corn. Poroschia, jud. Teleorman, 1866 — 1906, broşura de XIII pagine.
I.	M. Iiiescu, Statutele societăţii culturale «Regina Elisabeta» din comuna Poroschia, jud Teleorman. Alexandria 1906, broşură de 6 pagine.
Elena Ştefanopol, Ce cântă inima română. închinare adoratului nostru Rege. 1906, Bucureşti, broşură de 16 pagine.
N. C. Teodorescu, învăţător Stroeşti-Argeş, Maramă ori foc ? piesă ţărănească de moravuri. Câmpulung 1906, broşurăde 55 pagine.
Zulnia C. Isăceseu, directoarea şcoalei de fete «M. Eminescu» din Piatra N. Satul şi învăţătorul, piesă de teatru populară. Piatra N. 1906. Volum de 134 pagine. Preţul 2,50.
Direcţiunea generală a Poştelor, telegrafelor şi telefoanelor, Dare de seamă asupra serviciilor de postă, telegraf şi telefon dela
1	Aprilie 1894 până la 1 Aprilie 1905. Bucureşti Imprimeria Statului 1908. Volum de 700 pagine.
A apărut numărul 253 din «Bibliotecapentru toţi . Doctorul fără voe, de Moliere. Traducerea este făcută cu îngrijire şi se poate procură pentru minimul preţ de 30 bani dela Librăria e-ditoare Leon Alcalay, Bucureşti.
■   —»—* ■1	' —
— Diavolul e pescuitor de oameni, el îşi potriveşte nada (undiţa) după gustul şi temperamentul pradei sale; leneşii sunt victimile cele mai lezne de prins, căci îmbucă cârligul* undiţei chiar fără nadă.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
535
Pentru d-nii abonaţi
In vedere că mulţi d-ni abonaţi n'au trimis abonamentul, unii nici chiar pe anii trecuţi, deşi i-am avizai în nenumărate rânduri, am fost din nou siliţi să tr im etern chitanţele spre încasare prin recuvremenl poştal. Rugăm dar pe d-nii abonaţi, să aibă buna voinţă, când li se prezintă chitanţele de către factorii poştali, sau sunt avizaţi de oficii, să le achite, deoarece cheltuelile de înapoiere a chitanţelor rămase neachitate sunt foarte mari, faţă de micul abonament al revistei. D-nii abonaţi pol vedeă sacrificiile ce facem, pentru ca revista, deşi cea mai eftină din ţară, totuşi să se îmbunătăţească din ce în ce. Chiar ultimul tablou ce l-am dat cu numărul 17, este o cheltuială însemnată, pe care am făcut-o totuşi cu dragă inimă. Sperăm dar, că d-nii abonaţi vor face tot posibilul şi nu vor amână plata micului abonament, cu care nu sc plăteşte aproape nici hârtia. Am trimis până acum spre încasare chitanţele d-nilor abonaţi din judeţele: Argeş, Buzău, Brăila, Dămboviţa şi Dolj.
Administraţia.
*
MULŢUMIRI
D nul C- Palangă învăţător, dirigintele şcoalei comuna Cervenia jud. Teleorman, aduce mulţumiri în numele elevilor săraci, d-lui Vasile Savu. agronom, pentru că a dăruit 100 lei cu care să se cumpere cărţi de şcoală elevilor săraci.
= Parohul parohiei Oancea-Covurlui aduce mulţumiri publice bunilor creştini: Neculae Scorţeanu şi Vasile Mocanu din aceeaşi parohie, care au cumpărat un clopot de 215 (două-sute-cinci-spre-zece) kilogr. pentru biserica parochială Adormirea Maicii Domnului.
= învăţătorii şcoalei din comuna Poseşti judeţul Prahova, aduc mulţumiri d-lor Gh Comişelu şi Chelaru Ioan, studenţi ai şcoalei normale a societăţei pentru învăţătura poporului Român din Bucureşti, care au depus multă muncă cu elevii acestei şcoale, pentru reuşita unui teatru--bal dat in seara zilei de 1 Ianuarie curent, cum şi d-lor I. Dinescu, absolvent normalist, Dumitru Georgescu (din Buzău) şi Dumitru Lupescu (din Turnii Severin), seminarişti clasa VII, care de asemenea au contribuit la reuşita serbării.
= D-l Gh. Enache, învăţătorul şcoalei din comuna Balinteşti, Covurlui, aduce mulţumiri d-lui C. C. Calciu, arendaşul moşiei Ghibăneşti, că a donat haine în valoare de 100 lei la 5 elevi din această şcoală.
= D-l Miliail S. Alexandrescu, învăţător-diriginte al şcoalei din comuna Ulmu, judeţul Ialomiţa, aduce mulţumiri societăţii de asigurare «Patria» din Bucureşti, în numele celor 15 elevi sărmani cari frecuentează cur-
www.dacoromamca.ro
536
ALBINA
şurile şcoalei din comuna Ulmu, şi cari au fost îmbrăcaţi de sus până jos, cu haine călduroase de iearnă, de către numita societate, prin d-1 I. Sorescu, administratorul moşiei Chirnogi-Ulmi, proprietatea societăţei «Patria».
-A. p e 1
In comuna Chiojdeanca, jud. Prahova, fiind un centru de industrie petroliferă, din care cauză se îngrămădesc foarte mulţi străini, se simte o absolută trebuinţă pentru înfiinţarea unei biblioteci, spre luminarea sătenilor; pentru care se face un călduros apel către toţi oamenii de inimă şi doritori de răspândirea culturei, mai cu seamă în astfel de centre, ca să ajute cu ce-i lasă inima, spre a pune bazele unei biblioteci modeste.
Dirigintele şcoalei, G-Ll. GKinea.
= Subsemnatul rog pe d-nii autori, editori, otc., şi în fine pe toţi Româuii iubitori de neam, de a dărui din lucrările d-lor bibliotecii parocliiale aceea ce vor crede pentru binele săteanului şi pentru întărirea simţământului naţional în această parte a ţării.
Sache/ar V. Ursăcescu
Paroh — învăţător, rtalbaut— Tulcea. ----------------------
ţ?

LICITAŢIUNI ^
= In ziua de 28 Fevruarie 1907, ora 10‘/s dimineaţa, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise în sala de licitaţie a Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, Bulevardul Elisabeta No. 3, pentru vânzarea spre exploatare a 4 parchete din pădurea Cacaleţi, jud. Vlaşca, care pădure se vinde în comptul antreprenorului G. Papadachi, domiciliat în oraşul Giurgiu.
= La 12 Martie 1907, pentru 1.000 stânjeni cubi lemne de foc şi anume: 300 stânjeni pentru spitalul Colţea, 300 pentru Filantropia, 270 pentru Colentina şi 130 pentru Spitalul de Copii şi cari stânjeni sunt necesari pentru exerciţiul viitor 1907 — 1908. Garanţie provizorie de 5°/0, iar cea defin'tivă va fi de 10%.
= La 13 Martie 1907, pentru 850 stânjeni cubi lemne de foc şi anume: 500 stânjeni cubi pentru Ospiciul Alărcuţa şi 350 stânj. cubi pentru Ospiciul Pantelimon, necesari în exerciţiul viitor 1907—1908. Garanţie pro-viaorie de 5%, iar cea definitivă va fi de 10%.
= La 14 Martie 1907, pentru 90 stânjeni cubi lemne de foc pentru Spitalul din Ploeşti, necesari în exerciţiul viitor 1907 — 1908. Garanţie provizorie de 5°/0, iar cea definitivă va fi de 10°/0-
Condtţile speciale, cum şi cele generale se pot vedea la serv, Dome-nial, secţia Bunurilor, în toate zilele de lucru, între orele 10 */2—12 */, a. nr
Licitaţiile se vor ţine în conformitate cu art. 72 şi 83 din legea compta-bilităţei publice.
Poşta Administraţiei.
= F. XDroh., Voineasa-Vâlcea.— Ş’a vorbit de 2 tablouri ale autorului, dar noi am dat un singur tablou colorat. Cel de al doilea eră reprodus numai în negru, cum se face de obiceîu clişeurile.
----  ■ r—£X>■ “ ■ ——
www.dacoromamca.ro
„S T E A U A“
Societatea «Steaua» are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, pa-trio ice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă i se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot <*■ dresă d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioau Kalindern, Preşedintele Academiei Române.— Vicepreşedinte, Sava Şonnliiesm, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spira C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, < onst. liaitu, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii: Petre (SArboviceanu, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor In Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Dimii rescu Procopie, fostsenator, fost Primar al Capitalei; AI. Ylădesca, Ministru, profesor universitar; t'ristu S. Negoescu, administrator al Casei Şr.oa/elof. profesor secundar; Dini. Cecrepid, institutor.— Cenzori, Const. Alimaneşteiinu, inginer de mine; Preotul econom Const lonescn, profesor secundar; Const. Alexandrcscu, institutor.
'Membri înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urmare).
G. A. AntonesCu, institutoare, şcoala str. Popa-Nan (Bucureşti), 2 lei; Ilarian Velculescu, direct, şcoalei normale (Câmpulung), 10 lei; Pr. llie Bărbulescu (Câmpulung), 2 lei; I. N. Ionescu, institutor (Câmpulung), 2 lei; I. lonescu-Boteni, profesor (Câmpulung), 2 lei; Const. Zainan, profesor (Câmpulung), 5 lei; Al. Catargiu, direct, şc. de meserii (Câmpulung), 4 lei; Virginia Gh. Frissonimo, institutoare (Câmpulung), 2 lei; Filoteia Bâdescu, institutoare (Câmpulung), 2 lei; N. A. Ghica, institutor (Câmpulung), 2 lei; Emil Isbăşescu, profesor (Câmpulung), 4 lei; Gh. Lupescu, institutor (Câmpulung), 2 lei; Dr. N. .lugureanu (Câmpulung), 2 lei; Chiriaţa N. Paul (Câmpulung), 2 lei; Virg. Grigorescu, ma-estră şc. profesională (Câmpulung), 2 lei; Zoiculescu Traian, maior (Câmpulung), 2 lei; C. Costăehescu, învăţător (com. Sereşti-Câmpulung),
1	leu; Gabriel Dumitriu, farmacist (Câmpulung), 3 lei; Alexe Th. Di-mache, comerciant (Câmpulung), 2 lei; Dr. Gh. Rigani, medic primar (Câmpulung), 3 lei; N. Gh. Iriminoiu, proprietar (Câmpulung), 2 lei; Pr. P. Dragomirescu, protoiereu (Câmpulung), 2 lei; D. Rizeanu, şef de portărei (Câmpulung), 2 lei; Florian Niculescu, comerciant (Câmpulung),
2	lei; Ion Al. Arnăuţoiu, oficiant (Câmpulung), 2 lei; Căpitan Ştefan Costescu (Câmpulung), 3 lei; P. C. Zamfirescu, proprietar (Câmpulung), 2 lei; Tonta Gauea, comerciant (Câmpulung), 2 lei; I. Zamfirescu, cis-mar (Câmpulung), 2 lei; D. Scureiu, pensionar (Câmpulung), 5 lei; Toma Adrian (Câmpulung), 1 leu; Niţă T. Ganea, comerciant (Câmpulung). 2 lei; D. T. Vlădescu, dir. prefecturii (Câmpulung), o lei.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1907 este de 32, iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 67 lei.
(Va urmii în numărul viitor).
www.dacoromanica.ro
D-lui Ioan M. Popescu din Câclulaţi Dirigintele scoalei comuna Cocioc jud. Ilfov
„ ,	»U P A fî I
prin Gara Veri».	'	'
ueureşti.
PĂLĂRII, FAURII, pălării . p GHETE, GHETE, GHETE
_____—. ...	I
si şl tari, culori şi negre
prime a o zilnic
Noutăţi diferite.
pentru Dame, Bărbaţi şi Copii
Fabrlcaţiune proprio
Atelier special pentru comenzi
Primesc blănării în păstrare.
52-46
THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bu-«ureşti.
Comitatul central:	la Londra
Laclilan Machintosh Rate, „
fl. I. (Josclien......... „
Vicontele Dnncannon ...
K. W. 11. Barry.......... „
kobert IlamOton hang. .	„
Bemetre de Prank . . Viena
P. Naville...................... Paris
Ad. Vernes............... „
Directori:
/ C. A. Stolz ( E. E. Goodwin. Ceusori: Ioan lvalinderu, Demetrn Ioan Gliika şi Arthnr Grecn.
Sediul social:
Londra 7 Creat Winchester Street. Suc ursala: Bucureşti, Piaţa sf. Glieor-ghe-
„NdŢIONdLd"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI
Capital în acţiuni întreg vărsat în
aur.................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . .	. . »	3 955 688.76
Idem format din capital şi alte rezerve »	1.075.842.60
Total în aur LeŢ 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoianu.
Dir. general E. Uriinwald. „NAŢionaua“ asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite in toate combinaţiunile obişnuite ca: «cas de moarte, supravieţuire, zestre şi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din. str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală In Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară.
j Mst. de Arte
Grafice Carol GoblS-sor Rasidescu,'Str. Doamnei 16.—18.026.
www.dacaromamca.ro