Anul X.
No. 6-
5 Noemmvrie 1906.
REVISTA POPULARA
Apare în fiecare 'Duminecă
COMITETUL DE REDACŢIE
ION KALINDERU
P Gârboviceanu A P. Dulfu
G. Coşbuc G-1P.V Năsturel Gh. Adamesou 1^ Otescu
V. S. Mo ga N. Nicolaescu Gr. Teodossiu V C. C. Pop. Taşoă.
Redacţia şi AdmiaisWWW M&OHmMCaM3* No’ 9 -Bucureşti.
J/oua parfumerie şi Droguerie JIlîeDicinală TGMA ai^ĂTULESeU
Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti.
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane .şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliante, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi do quinquina parfumate, Oapilarine, col-cream de la princesse şi oomestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru incnaglu, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşiue pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri oZackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi ârmă pentru parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt dc cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiudin ficat de morun pentru cura de iearnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, pataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injeeţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos indepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Bogat asortiment de cauciueăric şi pansament® cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, perservative, suspensoare thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază in orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă.
www.dacoromanica.ro
Anul X.
No. 6.
5 Noemvrie 1906.
JHbina
Revistă enciclopedică populară
Abonamentul In ţar& pe a* bel 5 I Abonamentul în etr&in. pe an lei 8
»	»	»	6 luni >	8 | Un Qum&r.......15 bani
Pentru anuneluri 1 leu linia. Mi»a publicitate, 5 bani ouvântul.
Manuscriptele nepublleate se ard.
SUMARUL*:
G. Coşbuc, Goană după slujbe.—Dr. Lux., Furtunile.—Din lipitorile satelor de V. Alee-sandri.— A., Dimitrie A. Laurian.— Qh. Manolescu-Vâlcea, Semănatul cartofului. — St. C. Hepites, Starea agricolă a României la finele lunei Oetomvric 1908 st. n. — Domeniul Coroanei -Cocioc-.—Get., Uleiul de recin.—Cronica săptămânii.— Informaţiuni.—Licitaţiuni.— Poşta Administraţiei,
llustraţiuni: Un tornado /.buciumând marea.— Drumul şi învârtirea ciclonilor în cele două emisfere.—Cum se fac ciclonii şi cum se încarcă în ei aerul.— D. A. Laurian.—Casa de Administraţie de pe Dom. Coroanei Cocioc, jud. Ilfov.—Atelierul de ceramică din Pe-riş de pe Dom. Coroanei Cocioc.
Goană după slujbe.
n întâlnit prin Bucureşti, pe o stradă un ţăran pe care-1 cunoşteam de-acum câţiva ani. Erâ cu un băiat al lui după dânsul.
, ce vânt te poartă pe la noi.
—	Păcatele mele! Umblu de-o săptămână pe la toate uşile. De geaba. Spune, d ta e dreptate asta, şi cinste?
—	Dar ce ai, fărtate? Ai vr’o judecată?
In loc de răspuns el îmi scoase o hârtie. Erâ o diplomă de absolvent a claselor primare. A fiu-său. Eu trecui cu ochii peste ea şi lăudai notele bune ale absolventului. Ţăranul bătu cu dosul palmei hârtia şi-mi zise:
—	O vezi? Acum ce să fac eu cu ea? S’aprind focul? Are dreptate cu hârtia asta băiatul meu, ori n’are să capete-o slujbă? Dacă n’are, de ce focul i-au mai dat-o? Dacă are, sâ-i dea slujbă.
Abea acum am înţeles eu necazul omului. Greşita credinţă a bieţilor noştri ţărani că fiii lor învaţă carte numai ca să ajungă în slujbe.
—	Are dreptate la o slujbă. Dar cine să i-o dea ?
—	Cine ! Statul.	, .
www.dacoromanica.ro
142	ALBINA
—	Dar dacă n’are slujbe de dat? Toate locurile sunt pline.
—	Ei, Doamne, şi d-ta îmi spui tot ca cei pe la cari am alergat. Dumnezeu să vă înţeleagă! Atunci de ce-mi ia statul copilul de pe lângă casă, şi-l duce la şcoală? De ce mi-1 ia cu de asila dela sapă şi dela secere şi dela coarnele plugului, de ce? Nu ca să înveţe carte şi să mi-1 meşterească aşâ cum ştie statul că-i trebue lui oameni pentru trebile ce le-o fi având ?
—	Cine ţi-a băgat în cap gânduri aşa poznaşe? Adecă statul are nevoe de argaţi şi-ţi creşte copilul la şcoală ca pe un ucenic într’ale argăţiei? Câte slugi ai d-ta în casă?
—	Una.
—	De ce n’ai douăsprezece?
—	Asta-i! Dar la ce-mi sunt bune? Să le dau mâncare de geaba?
—	Ce rău ai face dacă le-ai da-o degeaba? Ar stă şi ei să-şi odihnească toată ziua oasele pe lângă casa d-tale, ori ai rupe unsprezece părţi din munca slugii ce-o ai şi le-ai da-o lor s’o facă, aşa ca să nu zici că stau de geaba. Ai nevoe, n’ai nevoe de slugi, vorba e să le dai de mâncare şi leafă. De ce n’o faci?
—	Ce Dumnezeu! mă crezi nebun? Dar cine mai face aşa ?
—	Negreşit că nu face nimeni. Atunci, dară, de ce ţii în ruptul capului s’o facă altul?
—	Cine altul ?
—	Statul! Nu-i ceri să-ţi dea slujbă fiului d tale, măcar că n’are ce slujbă să-i dea? Statul e şi el o gospodărie, iar gospodarul e guvernul care chiverniseşte toate. N’ar fi el nebun daca şi-ar plăti mai mulţi slujbaşi decât îi trebue ? Socoţi şi d-ta, de ce să le dea leafă de geaba? De ce să aibă câte zece pentru o muncă pe care o poate face unul singur? Vrednică gospodărie ar face statul! Să vezi zece primari, într’un sat, în loc de unul, şi o sută de inspectori comunali pentru trei-patru sate. Aşa-i că râzi? Dar mai gân-deşte-te la una: Cine să plătească atâţia slujbaşi? Tot statul, şi statul suntem noi cu toţii, şi plătim din bir slujbaşii. Acum daca ar fi de zece ori mai mulţi slujbaşi, ţi-ar plăcea să se mărească de zece ori birul ?
—	De cât e acum ?
www.dacoromanica.ro
ALBINA
143
—	De cât e acum, fireşte. De zece ori mai mulţi slujbaşi, de zece ori mai mare birul.
—	Ne-ar scoate si sufletul din oase.
y
—	Ni l’ar scoate, dar în schimb am avea o oaste de slujbaşi, mai mare dragul, şi-ar merge trebile mai bine: ar fi mai multă dreptate în ţară, ai purtă zece procese în loc de unul căci ar fi zece judecători de pace într’o plasă, şi dela judeţ ar veni tot câte zece porunci în loc de una, căci le-ar da zece prefecţi, câţi ar fi atunci în judeţ, în loc de unul. Şi daca acum alergi într’o singură parte după porunca primar rului, atunci ar trebui s’alergi de-odată în zece părţi, căci ar fi zece primari. Ei, şi toate ar merge aşa, de zece ori mai bine, iar în schimb pentru atâta bunătate n’ai aveâ alt greu decât să plăteşti de zece ori mai mare birul. Şi trai, nene, atunci, căci nici o ţară din lume nu s’ar puteâ mândri că are atâţia slujbaşi ca noi.
—	Bine. Văd eu că vrei să mă bagi cu oiştea în gard. înţeleg acum, că nu se pot face alte slujbe de geaba, pe lângă câte sunt. Dar mă gândesc aşa pentru fiul meu, vr’o slujbă veche, ori una care e fără stăpân.
—	Una veche? Apoi ar fi cu dreptate să scoţi pe unul din slujbă, numai aşa ca să pui pe altul? Atunci guvernul n’ar aveâ de lucru alta cât e ziua, decât să schimbe slujbaşii. Azi ar fi fiul d tale în locul altuia, iar mâine ar veni altul şi-ar scoate pe fiul d-tale, şi poimâne şi pe acesta l’ar scoate al patrulea, şi tot aşa înainte până la sfârşitul lumii Că nu e numai fiul d-tale care cere slujbă Dacă ar gândi toţi din ţară, câţi au un fiu, cu patru clase, să umble după slujbe, atunci tuturor ar trebui să li se dea slujbă, şi atunci aşa ar veni cum zic eu, să schimbe guvernul pe fiecare zi un slujbaş ca să le vie rândul la toţi. Şi ar merge atunci treaba strună, nu-i aşâ? Vai, de treaba ce ar face-o. Fiecare, fiind nou, n’ar şti ce e de făcut şi s’ar încurcă toată gospodăria ţârii. Ori e altfel? Vezi de asta nici nu poate fi vorba. Ştiu că sunt oameni cari îşi schimbă sluga cea veche, nu pentru că ea ar aveâ vr’un cusur, ci numai aşâ ca să încerce şi cu alta. Dar minte de om e la aceştia? Sunt toane, ca ale omului ăluia din poveste care a poftit odată să nu-1 radă bărbierul, ci un băiat care în ziua aceea venise în ucenicie, căci ziceâ el: vreau să văd cum rade şi unul care acum începe să înveţe.
www.dacoromanica.FO
144
ALBINA
—	Drăcie ca asta! Nu era cu scaun la minte, pesemne-
—	Apoi tot aşa ar tace guvernul schimbând pe un slujbaş vechiu cu unul nou-nouţ, care nu pricepe la slujbă nimic. Şi tot aşa la o slujbă fără stăpân, guvernul caută un om priceput care-o mai fi fost slujbaş şi-l pune în locul rămas gol. Aici ai avea dreptate şi d-ta. Dacă un slujbaş-a murit ori a fost dat afară de râu, ori a lăsat slujba de bunăvoe, şi dacă guvernul nu găseşte pe altul tot aşa de-priceput, atunci n’are încotro şi pune în loc pe unul nou de tot, cum ar fi fiul d-tale, ori altul, şi s’ajută cum poate cu el până ce prinde meşteşugul şi rostul slujbei.
—	Apoi aşa zic eu.
—	Da aşa zici, dar ce lucru mare cereai dintru început şi la ce puţintel am ajuns! Aşa, dragul meu. Un loc gol undeva, pentru care nu se găseşte om priceput. Dar cât de puţine sunt aceste locuri, şi pentru un singur loc sunt câte două şi trei sute de cerşetori.
—	Cum cerşetori?
—	Adică tineri, ba şi bătrâni, cari poftesc locul. Zic însă cerşetori, pentrucă umblă ca d-ta cu săptămânile pe la praguri ca să capete o biată slujbă mai rău plătită decât cum plăteşti d-ta sluga de-acasă. Mai rău. Că sluga are şi bani dela stăpân, şi haine şi mâncare şi casă, iar slujbaşul începător, cum ar fi fiul d-tale într’o slujbă mică după învăţătura câtă o are—-pentru că la slujbe mari şi grele tre-bue şi carte mai multă — ar avea să-şi plătească şi mâncarea şi hainele şi casa, şi toate scumpe ca în oraş. Cu puţina leafă a lui, ar duce. precum o duc atâţia între slujbaşi, un traiu mai rău decât al cerşetorilor, ca vai de lume. Mănâncă prost, şade într’o casă proastă, se îmbracă rău, că n’are altă putinţă, şi nici odată n’are gologan în buzunar. Ei, dar vreţi să vă ştiţi băiatul domn, cu condeiul după. ureche, în cancelarie, caşi domnii, despre cari, «crede-ţi voi, că nu muncesc nimic şi iau leafă, trag scârţa-scârţa pe hârtie şi nu-şi rup oasele ca voi la plug şi la coasă». Vă înşelaţi-Funcţionarii muncesc şi ei — căci cei leneşi cari nu muncesc, n’ajung la nici o creangă verde — muncesc mult şi nu ca voi în aer liber, în adierea vântului şi în lumina sfântului soare, ci prin cancelarii cu aer închis, cu puţină lumină. Ce vi-e bună vouă, ţăranilor, gălăgia şi învălmăşagul din oraşe? Numai ca să vă pierdeţi firea şi portul? Ca să vă pierdeţi
www.dacoromanica.ro
ALBINA
145
cumpătul şi să vă otrăviţi cu ticăloşiile oraşelor ? In oraş "fiii voştri uită dealurile şi câmpiile, uită satul şi — să nu vă fie cu mirare—vă uită şi pe voi, părinţii lor, şi nu vor să mai ştie de voi nimic!
De ce ţi-ai pus în gând să faci din fiul d-tale un sur-tucar muritor de foame? Ţi-e ruşine să-ţi pui acum băiatul să tragă alături cu d-ta o brazdă cu plugul ? Şi ţi-o părea bine, când peste scurtă vreme i-o fi ruşine lui să meargă cu d-ta în rând pe stradă!? Crezi că-1 aşteaptă norocul în oraş? Mărirea şi strălucirea? Nu astea îl aşteaptă, ci necazurile şi nevoile, dac’o fi cuminte, o să-i pară rău viaţa întreagă că n’a rămas acasă să-şi lucreze bucăţica lui de pământ. Daca nu vrei sâ-1 faci negustor ori meşteşugar, du-1 acasă şi fă-1 gospodar cum trebue. Atâta vrea şcoala dela el: să fie plugar cu carte, să-şi ştie ţinea cu condeiul lui socotelile, să-şi cetească însemnările birului, să cetească şi -de-acum cărţi despre meşteşugul plugăriei— pentrucâ e un meşteşug plugăria, aşa cum vezi că o fac oameni pricepuţi pe moşiile proprietarilor mari, iar cum faceţi voi plugăria e vai de lume. Nu umblaţi tot cu gândul la oraş, ci rămâneţi acasă, ţărani cu carte şi cu pricepere, căci mai bine e ţăran în picioare decât boer în genunchi! Siliţi-vă prin muncă stăruitoare şi prin mijloace iscusite, cum le spune cartea, să sporiţi rodul pământurilor voastre, să cultivaţi cu pricepere colţul de pământ pe care vi l’a dat Dumnezeu! Lă-saţi-le focului de slujbe şi de funcţiuni şi nu vă milogiţi pentru ceeace credeţi c’ar fi o fericire şi într’adevăr nu e decât o pacoste şi o sărăcie.
Oh. Coşhuc.

Vorbe înţelepte.
c=>=s
—	Cine are urechi, acela să auză.
—	Cine sapă groapa altuia, cade el în ea.
— Cine nu cinsteşte paraua, nu este vrednic de taler.
-	— Fericit bărbatul, care are cât trăieşte bucurie de
copiii săi.
—	Cîne minte, acela fură.
-------»-î£5ţfeî~o-j---
www.dacoramaaica.ro
146
ALBINA
FURTUNILE
— Cicloni, tifoni, tornados, trombe, sorburi. —
(Sfârşii).
Multă vreme nu se puteau dumeri nici învăţaţii în privinţa acestor vijelii groaznice, cari cutreeră mii de kilometri, ducând moarte şi daune în drumul lor. Unii îşi închipueau că la înnălţime se face un gol şi că aerul de lângă pământ năvăleşte acolo d.e-1 astupă şi că se înnalţă şi apa din mări şi lacuri sorbită spre cer. Alţii îşi închipueau că se întâlnesc de se luptă două vânturi deosebite, unul cald cu altul rece, unul uscat cu altul umed, şi că din ciocnirea lor se fac vârtejuri.
Faye a izbutit să ne lămurească. Acest învăţat francez a arătat că furtunile sunt în totdeauna pricinuite de vârtejuri uriaşe, cari se nasc din locuri anumite, în apropiere de e-cuator sau brâul Pământului. Mijlocul lor se mişcă pe un drum mai mult sau mai puţin hotărît, încât, dacă le vedem încotro se îndreaptă, putem da de veste locurilor pe unde au să treacă. In timp ce mijlocul vârtejului înnaintează, în jurul lui se învârteşte aerul ca într’o pâlnie, coborîndu se tocmai de sus din părţile văzduhului unde plutesc norii cei albi alcătuiţi numai din ace de ghiaţă.
Fig. 1. Un tornado zbuciumând marea.
Un vârtej de acestea, cărui în America, şi aici îi zicem ciclon, iar în China tifon, acopere ţări întregi, căci prea adesea sunt late de trei patrujsute şi mai mult de kilometri.
www.dacaramaiuca.ro
ALBINA
147
S’a băgat de seamă cum ciclonii cari pornesc din Marea Antilelor, de pildă, cel care a bântuit de curând acele părţi de loc, se formează în lăuntrul vârtejului celui mare altele mici, chiar păn la douâ-spre-zece. Acestora pe une locuri le zic tornados (în America, în limba spaniolă), aiurea trombe (prin Europa) şi pe la noi sorburi.
Sunt ca nişte pâlnii, cu partea cea largă în sus, în nori, iar cu cea subţire, uneori, neajungând până la faţă Pământului, dar adesea ajungând. Aceste tornados sau trombe sau sorburi uneori nu se văd, căci le alcătueşta numai aerul învârtindu-se şi se arată numai la partea de jos unde sfredelesc şi bat apa sau Pământul. Cele mai multe le vedem, căci sunt învelite în ceaţă groasă, ca mişte nori. Pricina e că aerul care se coboară învârtindu-se înlăuntrul lor e foarte rece şi deci face ceaţă din aburii de apă aflători în aerul cald şi umed în apropiere de Pământ.
Aceste vârtejuri nu ţin prea mult, dar ele fac pagubele şi relele cele mai mari.
In unele împrejurări ne este cu puţinţă să vedem şi ciclonul cel mare, e şi el în formă de pâlnie şi îmbrăcat din jur înprejur în neguri.
S’a băgat de seamă că tornadele se fac în deosebi în partea cea mai primejdioasă a cicloanelor şi anume: la cele din emisfera de miazănoapte în acea în care se află spremiază-zi-răsărit dela mijlocul ciclonului.
Dar pe lângă tornadele cari ajung cu vârful până la Pământ, se mai formează destule, cari nu se coboară aşa de jos. Acestea pricinuesc ploi îmbielşugate de tot, furtuni cu grindină.
După cum am spus mai sus, ciclonul care a bântuit în Oc-tomvrie America, începând dela Venezuella şi pănâ mai sus de Florida pe coasta apuseană a Statelor Unite, după ce a făcut stricăciuni pe coasta Mexicului şi pe cele dela miazăzi ale Statelor Unite, a apucat spre Europa. Tot aşa fac toate. Drumul lor se schimbă puţin şi Americanii fac mare îndatorire Europenilor, dându-le veste prin telegraf, cu câteva zile înnainte, de năpastea ce le vine pe cap.
Nu trebue să uităm că, după cum cicloanele acestea ne aduc furtuni, grindină şi alte rele, tot astfel, dacă nu sunt prea straşnice, ele ne aduc şi ploile, fără de cari holdele noastre nu ar rodi. Cu ce nerăbdare ne uităm pe vreme de secetă, la hărţile ce publică ziarele mari, ca să vedem de nu se apropie, peste Oceanul Atlantic, un ciclon, care să ne a-ducă ploaea mult aşteptată, fie şi cu oareşi cari furtuni şi pagube pe alocurea !
E regulă nestrămutată în emisfera de miazâ-noapte, că toţi ciclonii încep în apropiere de ecuator, că aerul se învârteşte în ele îndărăt de cum se mişcă arătătoarele ceasoar-nicelor.
www.dacoromamca.ro
148
ALBINA
Ele înseşi se mişcă, di’ntr’untâiu, spre apus şi niţel spre miază-noapte, păn ce dau de gradul al treizecelea de lăţime de acolea cârmesc spre răsărit şi miază-noapte, din ce în ce mai mult spre miază noapte, pănă se pierd în ocianul îngheţat spre polul nordic. Aşa e drumul ciclonilor de felul celui din America; aşa al celor de felul tifonului dela Hong Kong, în Oceanul cel Mare. Aşa al celor ce se fac în Oceanul Indian, la miază noapte de ecuator.
In emisfera de miazăzi, cicloanele se formează tot pe la ecuator. In ele aerul se învârteşte întocmai ca arătătoarele ceasornicelor. Ele înseşi însă se mişcă dintr’ntâiu, spre răsărit şi niţel spre miazăzi păn ajung la gradul al 30-lea de lăţime. De acolo o cârmesc şi încep a înnainta spre apus şi miazăzi şi tot mai mult spre miazăzi, păn se pierd spre polul sudic. Aşa se mişcă deci ciclonii la miazăzi de ecuator. Ne mai rămâne să ştim, mai de aproape, din ce pricină se fac vârtejurile uriaşe şi cele mici cari se desfac din ele şi le însoţesc şi de ce anume drumul lor e precum l’am arătat.
Fi". 2. Drumul şi învfirtirea ciclonilor în^cele două emisfere.
Iată ce zice Faye:
Aerul dela ecuator, foarte încălzit, se înnalţă în sus. In locul lui curge pe lângă Pământ aer mai rece di’nspre miazănoapte şi miazăzi.
Aerul, ridicându-se în sus, dă de pături, cari se mişcă mai repede decât el odată cu Pământul, în jurul osiei celor doi poli, dela apus spre răsărit.
In adevăr drumul ce face aerul dela faţa Pământului e o circumferinţă mai mică decât cel făcut în acelaşi timp de aerul de mai sus. Aerul cald, ridicându-se în sus, rămâne mereu-mereu în urmă de păturile prin cari trece, aşa că se face un curent dela răsărit spre apus, tocmai pe dos de cum se învârteşte Pământul.
Nu trebue să uităm că Pământul se învârteşte cu aer cu.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
149
tot, ca şi cum ar fi şi aerul tot aşa de solid ca şi coaja Pământului.
Iată de ce vânturile se mişcă mai întâiu dela răsărit la apus, aduse de curentul de care vorbirăm.
Dar cu cât aerul ridicat din jos curge mai spre miazănoapte (în emisfera noastră), cu atâta dă de pături cari au iuţeală tot mai mică spre apus. Asta pentru că drumul ce au a face punctele e tot mai scurt pănă la pol, unde se află în osia Pământului şi nu mai fac nici un drum. Iată de ce ajunge-o vreme câncl aerul ce curgea dela ecuator spre pol, n’are iuţeală mai mare decât cel localnic şi, după ce curge şi mai aproape de pol, începe chiar a avea el iuţeală mai mare dela apus spre răsărit şi curentul cârmeşte îndărăt spre răsărit şi mereu spre miază-noapte. In emisfera ceea-laltă, gândindu-ne, vom vedeâ de ce urmează drumul arătat.
Acuma de ce se fac vârtejurile cele mari şi cele mici şi de ce se învârteşte în ele aerul precum am spus mai. sus?
Mai întâiu vârtejul se face în curentul de aer pentru că iuţeala curentului nu e deopotrivă pretutindeni şi deci, ca şi în rîuri se naşte un vârtej sau sorb, iar învârtitura se face într acolo încotro împinge partea unde cursul e mai repede.
Acest curs fiind mai repede în apropiere de ecuator, re-iem de ce la miază noapte de ecuator mişcarea vântului va ii di’mpotrivă de cum e a arătătoarelor dela ceasornic; iar la miazăzi, tocmai ca la ceasornic.
In fiecare vârtej iuţeala nefiind aceeaşi se înţelege de ce se fac vârtejuri mici: trombe, tornados, sorburi.
Părerile lui Faye, pe lângă că se întemeează pe cercetarea asupra ciclonilor Soarelui (petele soarelui), s’au adeverit şi prin toate vârtejurile, cari s’au cercetat păn la dânsul şi de la dânsul încoace pe mări şi pe uscaturi.
Nu vom intra data aceasta în amănunte, nici nu vom a-
Fig. 3. Cum se fac ciclonii şi cum sc încarcă în ei acrul.
www.dacaramanica.ro
150
ALBINA
rătfi cum, de pe legea furtunelor se poate prooroci vremea ce-o să fie; dar poata vom aveâ prilej a stărui vre-o dată şi asupra acestui lucru, care priveşte atât de aproape pe agricultori.
Dr. Lux.
Din „Lipitorile Satelor“ de Alecsandri.
In No. trecut am dat o analiză sumară a acestei interesante piese a Iui Alecsandri. Reproducem aci două pasagii unul din actul 1. Scena unde se vede cum se împrumută săteanul dela Grec şi scena din urmă a piesei.
SCENA X.
Ion, I a n i.
Ion. — (cu durere, în parte) O mie cinci sute de lei! unde să’i găsesc ?
luni. — Bre, Ione, ce stai pe ghinduri, tristo şi obosito ?
Ion. — Cum n’oi fi obosit, kir Iani, dacă toate supărările cad deodată pe capul meu !
Iani. — Ha, ştiu ; mi a spuso subprefecto che a venito se te împlinesca pentru 1.600 dc lei.
Ion. — (oftând) Aşa, aşa !
Iani. — Sluto la Pruto ! 1.500 de lei! soma mare, simandiosa si puno ramasago che n’ai nici frinta.
Ion. — N’am! . . Nu vre nime să m’agiute.
Iani. — Nime ?
Ion. — Nime pe lumea asta !
Iani. — Moi Ione, ean priveşte la mine. . . Cum ma găseşti?.. fioroso? nemilostivo ? .. spune, spune, am obrazi de satana?
Ion. — Ba nu.
Iani. —Nu sinto hrislianos? sint paghino? spune.
Ion. — Ba ştiu că eşti creştin.
Iani. — Lipon, ţe ai ziţe daca te asi imprumuta eu cu aţei 1.500 de lei ?
Ion. — (sculându-se) Dumneta, kir Iani ? Aşi zice că Dumnezeu te-o trimes ca să mă scapi de sărăcie.
Iani. — Pre frumoso. Vrei 1.500 de lei bătuţi ? (scoate punga) Oriste, poftim. Mai dinioare am vinduto puţintelo grio la prietin a me, la Mustokisidi, si eata-me’s che vino si te azuto.
Ion. — Dumnezeu să’ţi dee înzăcit binele ce’mi faci!
Iani. — Amin !. . ma se fagem un sineţelo ; nu de alta, ma fiind che este viaţa, este si morte .. . inţelezi ?
Ion. — Cum nu? Ai toată dreptatea, (scoate din saltarul mesei o coală de hârtie, călămări şi condei) Eaca hârtie şi cerneală.
Iani. — Bine ; scrie d-ta, cum oiu spune eu.
Ion. — Sânt gata, zi. (scrie.)
Iani. — (dictând) «Eu zos iscălitu, ma indatoresco a plăti in-fagisatorului cu aţest sineto...»
www.dacoromamca.ro
ALBINA
151 '
Ion. De ce să nu pui mai bine numele d-tale ?
Iani —Asa e obişeul sineturilor... Scrie ■: «in vade de o luna...»
Ion; — O lună’i prea puţin, kir Iani; pune două luni.
Iani. — Doua luni? . . fie şi două luni, cum doreşti d-ta. .. Eu sinto hristianos si am hristoitia. Ce ai scriso?
Ion. — (cetind) «Mă îndatoresc a plăti înfăcişătorului cu acest sânet, în vade de două luni...»
Iani. — AksiolOgo... (dictează) Soma de trei mii lei...
Ion. —Trii mii pentru 1.500?
Iani. — Ţi pare multo, fraţico ?
Ion. — Da cum, Doamne eartă-mă !.. aşa dobândă numai jidanii au obraz să ceară.
Iani. — Aşa ? lipon, fie 2.500 in loco de 3.000, che eu sinto hris-tianos.
Ion. — Creştin, creştin... (în parte) ca Moisi.
Iani. — Ghindeşte, fraţico, clie suprefecto a venito se te impli-nesca, se vinda tot, boisorii, carusoru, căsuţă... ţine ştie!.. Earna se apropie si ai se ramui pe drumuri cu nevasta si copilo...
Ion. — Taci, taci că mă ocărăşti ... Eaca scriu, (scrie) «2.500 do lei.»
Iani. — Ai scriso? pre frumoso... (dictează) «pentru care băni puno amaneto razasia me din moşia Haram.»
Ion. Amanet moşioara mea ?
Iani. —Ma cum?., horis amaneto? ha, ha, ha... Unde s’a vazuto impromuto horis amaneto?
Ion. — (sculându-se) Nu mă lasă inima, nu pot.
Iani. — Nu poţi ? .. se’ţl fie de bine ! Am vruto se te scapo de nacazo; ţi am dato două luni vadea pentru ca să ai vreme de mintuit lucru inchisorii si se intri in bani qe ai să iei dela Prefectura -r. ma d-ta nu vrei ?.. pre bine... Ţi plage mai bine ca se’ţi bate toba la porta.. . Gusto tilonikio nu are ... Ma inchino cu plecaţune ...
Ion. -—(in parte) Să’mi vândă lucrurile cu toba!., (tare) Nu te duce... stai, că scriu cum îi vroi... (scrie) Eaca am scris ş’am iscălit.
Iani. — Aferim ! Acum vedo che eşti omo ... Se videmo. (iea sinetul şi-l citeşte) Aparalakto ! .. Poftim banii. Aiţi in punga sinto 1.500 de lei-.
Ion. — Adă .. . Mă duc să plătesc suprefectului. (ese).
Iani. — Merzi, merzi prosto, buclalas ! Capo de bou !. . ’L-am prinso in capcana, si peste două luni de zile am se’i vindo mo-sioara, s-o cumpăr ear’ eu... Chit pentru bade Ion, ’l-.oiu lua argat la mine, de hatiro Catrinuţei. .. care mi plaţe.
SCENA VI.
Cei cle’naintc, Moise (ese din cârciumă urmărit de un copil ce poartă o tablă acoperită cu un tulpan cusut cu fir pe margine.)
Moise. —(Mergând înaintea lui Iani) Cuconne hir Iani... la mulţi ani cu fericire ! Să-ţi fie ziua de astăzi cu noroc şi cu chiş-tig!.. nunta voioasă şi mireasa frumoasă, ca să ara parte şi eu de veselia d-voastră ... Duduchi Măriuchi, te rog să primeşti
www.dacoromamca.ro
152
ALBINA
poclonu ista (arată tablaua) dela balabusta mea . . . Dela noi puţin, dela Dumnezeu mult.
Iani. — Mulţemesco, zupine Moisaki, mulţemesco prietene. Hai-demo lipon la biserica, (voeşte să plece.)
Vântora-Ţară. — (viind în faţa lui Iani) Kir Iani...
Iani. — (cu fuduluie) Ţe vrei, moi ?
Vântură-Ţară. — Dă-mi voie să te urez şi eu de nuntă şi să-ţi fac un plocon... D-ta eşti un palicar din ţara grecească, şi cred că nimică nu-ţi poate fi drag ca armele ; te rog dar’ să primeşti din parte-mi eartaganu ista. (scoate eartaganul lui Iani de sub suman şi-l prezintă.)
Iani. — Eartagan a me !
Vântură-Ţară. —A d-tale?.. îl cunoşti?.. îi roş încă de sângele lui Gavril Sârbu!
Iani. — (turburat) Ţe ?
Moise. — (spăriet) Vas ?
Vântură-Ţară. — Gavril Sârbul, pe care ’l-ai ucis astă noapto acasă la d-ta ... Adă ’ţi aminte, kir Iani •.. eaca sângele lui.
Suprefectul. — Ce zici omule ?.. kir Iani a ucis pe Gavril ?
Vântnră-Ţară. —Astă noapte 'l-am văzut eu cu ochii... mort!
Iani. — (buimăcindu-se) Minţiuni, minţiuni... Gavrilo lipseşte din sato de sase luni ... El e duso la Galaţi ...
SCENA VII.
Cei clc’na inie, Gavril, lîucsandra (se arată lângă casa închisorii,
eşind din stânga)
Racsandra. — (sprijinind pe Gavril) Minciuni, lioţule-!
Gavril. — Minciuni, ucigaşule!
Iani şi Moise. — (îngroziţi) Gavril!.. N’o murit?. . (tremură.)
Gavril. — Âncă nu, pentru păcatele voastre.
(în această scenă persoanele sunt astfel grupate: Ţăranii sub şopronul cârcimei. în fund, în dreapta e nunta. Catrina şi Niţu lângă casa lui Ion. Mijlocul scenei este deşert.)
Iani. — (în parte, obosit) Gheorghi vezeteo m’a vindito!
Moise. — (lângă Iani, asemenea) Am murit!
Gavril. —(cu capul legat şi plin de sânge se reazimă pe un toiag şi se apropie încet de nuntă) Ooameni buni! Videţi voi pe işti doi oameni? grecu şi jidanu ?.. aeste două lipitori?.. De-părtaţl-vă de dânşii.. . că ’su doi ucigaşi!.. Fugi, Măriuco, do lângă Iani, că ’i sânt mânile pline de sânge !.. (se opreşte ca să mai răsufle.)
(Nuntaşii şi Suprefectul se depărtează de Iani şi de Moise. Doi jandarmi iau loc îndărătul lor. Măriuca înspăimântăta priveşte înpregiurul ei, şi zărind pe Niţu se aruncă în braţele lui.)
Niţu. — (întinzând mânile spre Mariuca) Mariuco !
■ Măriuca. — Niţule ! '.. Mamă Catrină ! ..
Gavril. — Ascultaţi, oameni buni, că nu mai am mult de trăit.. > şi pe pragu mormântului omu nu minte... astă noapte Grecu m’o îmbătat în casa lui... ş’o cercat să mă ucidă !
Suprefectul. — Da pentru ce, bade Gavrile ?
Gavril. — Pentru ce ? Asta ’i taina cea mare !.. Pentru că..,
www.dacoromanica.ro
ALBINA
153
Dumnezeu o vrut să fiu pedepsit!... (şovăeşte) Pentru că îndemnat de sfaturile lui Iani s’a lui Moisi... într’un ceas de turbare şi de beţie ... Beţia, stâr^easc-o Dumnezeu ! .. beţia m’o dus în păcat! (cade pe genunchi) Oameni buni, ertaţi-mă !.. cine-a face ca mine, ca mine să păţască ... (se resuflă greu ca un om în ora morţii.)
Suprefectul şi Vântură-Ţară. — (sprijinind peGavril care se luptă cu moartea) Dar ce păcat ai făcut, Oavrile ?
Gavril. — (deşteptându-se) Ce păcat ? .. Lele Catrino, eartă-mă... eartă-mă şi tu, Niţule, că rău v’ain greşit! . . Numai Dumnezeu să’şi facă milă de sufletu meu!.. (se scoală în genunchi) Eaca temniţa cea blăstămată ! .. Eaca unde-o murit Ion teslariu !.. Eu, cu mâna mea ... povăţuit de Grec şi de Moisi ... am tăiet schelea !.. Ah !.. mor ! .. (cade jos mort.)
(Catrina şi Niţu scot un ţipet dureros.)
Toţi. — (cu groaza) O ! Dumnezăule !
Suprefectul. — (cătră Iani şi Moisi) Aşa este ?
Iani. — (tremurând) O ... o ... o ... hi...
Moisc. — (tremurând cade în genunchi) Nu ştiu, n’am văzut.
Subprefectul. — (cătră jandarmi, arătând temniţa) La închisoare !..
(Jandarmii apucă pe Iani şi pe Moisi de braţe şi’i duc la închisoare. Uşile temniţei se deschid.)
Rucsamlra. — (lângă uşă, râde cu spasmuri) Ha, ha, ha, ha ! mi s’o împlinit blestemu!
Vânturâ-Ţară. — Tot păcatu ’şi cată vinovatu !
(Cortina cade.)

Dimitrie A. Laurian.
»n ziua de 27 Octomvrie, un mare număr de persoane au condus la locaşul din urmă pe Dimitrie A. Laurian, mort cu două zile înainte. Vedeai printre dânşii oameni politici, foşti miniştri, pe ministrul actual al Instrucţiei, vedeai profesori, ziarişti, şcolari şi alţii încă, prieteni ai răposatului. Numeroase coroane acopereau carul funebru: din partea Academiei, din partea Ateneului, din partea Ministerului de Instrucţie, din partea profesorilor dela liceul Sf. Sava şi a celor dela Mateiu Basarab, ş. a.
In biserica Lucaci, unde era aşezat corpul lui Laurian, în urma slujbei bisericeşti oficiată de P. S. Nifon, Vicarul Sf. Mitropolii, s’au rostit mai multe discursuri. D. Ir. Djuvara, secretarul ateneului, a vorbit despre meritele lui Laurian ca scriitor şi ca profesor şi a arătat conferinţele lui la tribuna Ateneului. D. I. Bianu, în numele Academiei, a vorbit despre Unele lucrări ale lui Laurian, pentru cari a fost ales membru corespondent în 1887. D. C. Banu, profesor secundar, a arătat mai ales însuşirile profesorului Laurian şi munca
www.dacoromamca.ro
www.dacoromanica.ro
ALBINA
155
lui depusă în funcţiunea înaltă de secretar general al Ministerului de Instrucţie. D. P: Missir, advocat şi profesor la Universitate, exprimă regretele clubului conservator pentru pierderea acestui bun amic şi valoros bărbat mai ales ca parlamentar, şi ca om polific. In fine D. I. Bacalbaşa, în numele sindicatului ziariştilor, aduce regretele tuturor ziariştilor pentru pierderea aceluia care, prin articolele sale, a ilustrat presa română.
Toate aceste semne de durere şi de părere de rău, toate lacrimile ce s’au vărsat atunci şi emoţiunea ce au simţit-o toţi cei de faţă, erau provenite din adânca convingere că prin moartea lui Laurian se pierde un bărbat vrednic care a luptat pentru binele obştesc şi care putea încă să fie folosit ţării sale.
*
Tatăl său, August Treboniu Laurian, fusese unul din conducătorii Românilor din Transilvania în luptele din 1848, unul din scriitorii cei mai însemnaţi din acea vreme, fusese •organizatorul şcoalelor în principatul Moldovei şi apoi profesor şi unul din fruntaşii administraţiei şcolare din România Unită.
Născut în 1846, Dimitrie Laurian moştenise dela părintele său însuşiri înalte şi preţioase, sfaturi patriotice şi îndemnuri la muncă pentru binele public.
Natura îl înzestrase cu o inteligenţă superioară, iar stui diile ce urmase în Bucureşti, în Paris şi în Bruxelles, îi dase o cultură deosebită, vobiâ cu căldură şi în fraze alese, scriâ cu pricepere, cu spirit şi cu convingere.
După întoarcerea sa din străinătate, s’a ocupat întâiu cu literatura şi a redactata revistă «Transacţiuni literare şi ştiinţifice» ; a tradus Filipicile lui Cicerone, pentru care a fost ales membru corespondent al Academiei.
îndeletnicirile literare nu l'au ţinut însă multă vreme.
Cea mai mare parte a vieţii sale a închinat-o şcoalei şi presei politice.
El a întemeiat ziarul România Liberă în 1877 împreună cu Ştefan Mihăilescu. Mulţi ani, această foaie a luptat pentru interesele românismului şi a fost gazeta citită cu deosebire de cei cari căutau articole scrise bine şi urau agitaţia răutăcioasă' şi rău făcătoare. Mai târziu a fost directorul ziarului Constituţionalul în vreme de zece ani.
In vremea aceasta, a fost în câteva rânduri deputat, senator, membru în consiliul comunal.
Dar şcoalei i-a consacrat cea mai mare parte din activitatea sa, fie ca profesor de filozofie la liceul Sf. Sava, apoi la Liceul Mateiu Basarab, fie ca secretar general al ministerului şi ca inspector al învăţământului.
*
Şi acum îl plâng pe Dimitrie Laurian prietenii săi poli-
www.dacoromanica.io
156
ALBINA
tici, în mijlocul cărora a lăsat un .gol simţitor; — îl plânge presa pentru care a fost netăgăduit o podoabă; — îl plâng profesorii colegii săi, îl plâng elevii.
«In faţa acestei tăceri--a zis profesorul Banu în cuvântarea sa—stăm cu inimile strânse de durere, în neputinţă par’că de a crede că viaţa s’a stins în acest răspân-ditor de viaţă.»
Revista «Albina» se asociază la acest doliu general. Ea numără pe Laurian printre amicii şi susţinătorii ei. Atât ca particular cât mai ales ca secretar al ministerului, ne-a ajutat totdeauna prin sfaturile sale preţioase şi prin sprijinul său.
A.
Semănatul cartofului.
Supă ce ogorul grăpat s’a însemnat cu marca-j torul, se aşează la fiecare întretăetură câte un sra cartof, dacă este mare şi câte 2 şi 3 dacă sunt % mai mici. La un pogon trebue dela 800—1000 kilograme tubercule.
Odată cartofii aşezaţi în cuiburi, se începe acoperitul lor. Acoperitul se face foarte uşor, intrând printre fiecare rând cu rariţa sau plugul de săpat cu două cormane cu care adesea ori se muşuroeşte porumbul; astfel că dintr’o parte şi din alta trasă brazdă peste rândurile de cartofi, aceştia rămân acoperiţi în coame, spinări sau cărări, iar printre fiecare spinare rămâne un şanţ. La capătul fiecărui rând, rariţa nu poate să muşuroiască bine şi aci trebue îndreptat cu sapa. Ambele cormane ale rariţei se pot după trebuinţă mai d’asupra sau mai jos lăsă la săpat, printr’un cârlig ce este dinapoia lor. Adâncimea la care trebue să se îngroape cartofii la semănat, trebue să fie pe un pământ prea bogat de 5 — 6 cm., ajungând până la 10 cm., pe pământurile uşoare.
Cu o rariţă trasă de un cal într’o zi se poate muşuroi întindere de un pogon.
Cartoful semănat şi îngropat cu rariţa, are foloase, pe care cel îngropat cu sapa sau după brazda plugului, nici odată nu ar puteâ să le aibă, şi aceste foloase sunt:
www.dacoromamca.ro
ALBINA
157
1)	Dintr’o parte cât şi din cealaltă a muşuroiului isbeşte şi pătrunde aerul şi căldura sub puterea cărora cartoful răsare cu multă înlesnire şi rodul acestui cartof este bogat în părţi hrănitoare, ştiut fiind că toate semănăturile cu cât mai mult sunt în legătură cu căldura şi aerul, cu atât mai mult rodul lor coprinde mai mult zahăr, fiind şi mai sănătos;
2)	Printre muşuroaele făcute cu rariţa, rămân dela un capăt până la celălalt al ogorului şanţuri lungi şi toată apa venită din ploi, trece prin muşuroaie, le udă fără a le înecă şi mai departe apa se scurge în pământ şi sub muşuroae, de unde în timp de secetă aduce umezeală muşuroaelor, iar prisosul de apă se scurge pe şanţuri. Această lucrare, adică muşuroitul cu rariţa este de o mare însemnătate, atât pentru cartof, cât şi pentru porumb, dacă ar intră peste tot — unde se poate — în obiceiul sătenilor, căci pe lângă că ar face economie pe foarte mult timp, şi ar păstră şi puterile pe cari le cheltuesc cu sapele, apoi nici odată nu s’ar amână semănăturile, pentru că dela sine ogorul ar fi scurs pe şanţurile făcute cu rariţa în tot lungul locului; însă pentru a se puteâ munci cu rariţa uşor şi cu mult spor, trebue ca ogorul înainte de a se semănâ să fie bine mărunţit şi bine mă-runţit nu poate fi până când nu se ară adânc toamna şi grăpâ primăvara. La noi unde porumbul se întinde “mai peste toate ogoarele sătenilor şi pentru ca ei să-l poată munci repede, deci la timp şi bine, trebue să-l prăşească cu rariţă.
Acolo unde se seamănă câteva zeci de cuiburi cu cartofi, nu s’ar puteâ învârti rariţa şi trebuie prăşit şi muşuroit tot cu sapa, căutându-se a se pune pe lângă cuib cel mai mărunt pământ.
Gh. Manolescu-Yâleeâ.
— Cine poate să-şi cârpească ghetele, n’are trebuinţă să le trimeaţă la cizmar.
www.dacoromamca.ro
158
ALBINA
Starea agricolă a României la finole lunei Octomvrie 1906 st. n.
Ploile ce au căzut în primele zile ale lunii n'au fost bune pentru culegerea porumburilor, au fost însă de mare folos pentru facerea arăturilor de toamnă. Ele au (ost şi de astă dată prea puţine în Moldova, unde arăturile se.lac cu mare greutate, pământul fiind uscat la adâncimi destul de mari. Din cauza uscă-ciunei pământului, s’au făcut aci prea puţine arături şi semănături de toamnă.
In Muntenia şi în Dobrogea, unde a ploat mai bine, arăturile s’au lăcut mai cu înlesnire şi s’a semănat grâu mai mult. Semănăturile de toamnă făcute de timpuriu în lunile trecute, au crescut au înfrăţit şi s’au desvoltat mult, în cât s’au lăsat să fie păscute pe unele locuri; cele semănate după ploile din Septemvrie şi din primele zile ale acestei luni, au răsărit şi se dezvoltă destul de bine, timpul fiind relativ prielnic.
In cursul acestei luni s’a urmat culesul porumbului. Ploile şi răcelile din primele zile, au cam vătămat porumburile din Muntenia, unde producţiunea a fost foarte mare; porumbii în picioare ş’au cam înegrit, iar cei strânşi în grămezi pe câmp s’au jilăvit şi udat; pe alocuri au început să mucigăească. in Moldova unde ploile au fost-puţine şi producţiunea porumbului/ mai mică, s’au terminat aproape de cules, şi calitatea lor e mult mai bună.
Cu toate relele aduse de ploile şi umezeala din această lună, totuşi producţiunea porumburilor este mulţumitoare în toată ţara.
Zarzavaturile au fost în abundenţă şi s’au cules în cele mai bune condiţiuni; sfeclele de zahăr şi cele de nutreţ- s’au scos din pământ.
In Moldova, din cauza uscăciunei pământului sfeclele s’au scos-cam cu greu şi parte din ele s’au rupt.
Culesul viilor s’au terminat mai pretutindeni; vinul produs a fost puţin şi cam acru din cauza manei din cursul verei, precum şi frigului prea de timpuriu din toamnă. Bruma din luna precedentă a cauzat mari stricăciuni la vii, căci pe lângă frunze-şi fructe a mai atacat şi coadele, care erau încă în vegetaţie, aşa că în majoritatea lor s’au uscat, iar cele rămase sunt slabe şi pipernicite.
Erburile păşunelor, mohoarele şi scuturâturile de prin mirişte şi porumbiştii sub influenţa timpului umed din această lună au crescut mari, în cât în Muntenia şi în Dobrogea vitele găsesc cu ce se hrăni din belşug; în Moldova, unde a (ostmai uscăcios,. ele n’au crescut şi vitele găsesc cu greu hrana.
Arborilor, arbuştilor şi pomilor roditori au căzut frunzele ne întrerupt în tot cursul lunei, aşa că acum mai toate speciile sunt aproape cu totul desfrunzite.
In definitiv, starea semănăturilor de toamnă se prezintă până. acum destul de satisfăcătoare în Muntenia şi în Dobrogea mai puţin în Moldova.
St. C. Hepites.
Directorul Institutului Meteorologic.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
159
Domeniul Coroanei „Coeioe"
u prilejul Expoziţiei, Administraţia Domeniilor Coroanei a publicat o serie de monografii despre diferitele moşii cari alcătuesc aceste domenii.
Din monografia Domeniului Cocioc, se vede că, înainte de secularizare, când a luat-o statul, această moşie a făcut parte din proprietatea boerilor din Cojeşti, iar mai târziu a trecut în stăpânirea bogatei mănăstiri Radu-Vodă din Bucureşti. Din 1884 face parte din Domeniul Coroanei.
întinderea lui e de 36,174.37 hectare. Ca să se poată păstră rodirea pământului s’au adoptat trei asolamente: unul de 7 ani pe o suprafaţă de 332 hectare; altul de 5 ani pentru 308 hect ; altul de 6 ani pentru 298 hect. In toate, plantele de nutreţ nu lipsesc, iar lucerna ocupă un loc afară din rota ţiune. Ca îngrăşământ se întrebuinţează bălegarul descompus şi îngrăşămintele verzi mazăre şi măzăriche. După părerea mea, s’ar putea întrebuinţa foarte bine trifoiul şi lucerna.
Ca să se deosebească varietăţile de grâu, fiecare tarla are o etichetă, pe care se însemnează felul grâului. Ele arată nu numai celor profani, dar şi agricultorilor ce fel de plante se cultivă în fiecare tarla.
Ca culturi accesorii pe acest Domeniu, însemnăm: cultura viei, a hameiului, grădini de pomi roditori, de grădini de zarzavaturi, plante de ornament, etc.
Se fac asemenea încercări cu deosebite soiuri de cartofi şi cu multe soiuri de in.
Trebue să mai spunem că lucrări ’de mare importanţă se fac pentru secarea bălţilor.
Ca industrii anexe, lăptâria ocupă locul de frunte. Pentru adunarea laptelui necesar la fabricarea untului şi a brânzei, se cresc vaci în grajdurile domeniului şi mai cumpără şi dela săteni.
www.dacoromanica.ro

Casa tle Administraţie de pe Domeniul Coroanei Cocioc, jud. Ilfov,
f
Atelierul (le Ceramică din Periş de pe Domeniul Coroanei Cocioc,
		
162
ALBINA
Anual se întrebuinţează 299.587 litri de lapte.
Maşinile lăptăriei sunt puse în mişcare printr’un motor de 66 cai putere.
Trebuie să mai vorbim de atelierul de fringhie-rie în care se întrebuinţează anual 18.000 până la
20.000	chilograme cânepă din cea cultivată pe domeniu.
Atelierul de ceramică caută a perfecţiona industria olăriei şi în adevăr se dobândesc lucruri foarte frumoase, cum se poate vedea printre obiectele expuse la pavilionul domeniului dela expoziţie.
Să cităm în fine moara cu motor electric, care serveşte trebuinţele domeniului şi ale locuitorilor din satele vecine.
Clădirile pentru locuit, precum şi grajdurile sunt clădite din cărămidă, solide şi igienice.
In rezumat, pot zice că toate îmbunătăţirile agricole şi culturile anexe şi industriile se pot socoti ca o mare reformă economică. Ea servă ca model marilor agricultori şi aduce foloase însemnate micilor agricultori. Pentru acestea meritul revine d-lui I. Kalinderu, administratorul domeniilor, cât şi funcţionarilor Administraţiunii, oameni speciali în ale agriculturii şi cari îşi dau toate ostenelile ca să ajungă la rezultatele cele mai frumoase.
----
Uleiul de recin.
Din sămânţa plantei numită recin sau «iarba boierului» se scoate uleiul de recin ori reţină, cum îi mai zic unii.
Uleiul de recin este o doftorie foarte bună pentru curăţenie. El se dă în cazuri de încuiere a stomacului, de ieşire afară cu sau fără sânge, de vătămătură, după lehuzie sau chiar mai na-inte, etc. Copiii iau de obiceiu 1 lingură, iar adulţii 2 linguri. Copiilor de ţâţă li se dă ca 1 linguriţă de calea.
Uleiul de recin este mai bun, când s’a stors de curând, căci dacă stă la aer se răncezeşte foarte repede.
Cel mai lesnicios chip de a luă această doctorie este următorul: Se umplu 2 linguri din ea şi se înghit repede una după alta. Apoi bolnavul îşi clăteşte gura cu zeamă de lămâie şi chiar o poate înghiţi, dacă simte greaţă. Partea acră din lămâie (acidul citric) are însuşirea de a curăţă gura de grăsimea care rămâne acolo şi din care pricină omul se simte rău.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
163
Uleiul de recin se poate luă punându-se în cafea neagră sau chiar în ceva lapte bătut, cu care se bea odată.
Încă ceva. Se spune că frunzele de recin puse pe sânul mamelor cărora le-a încetat laptele, face să le isvorească iarăşi. încercarea moarte n’are !
Uet.
<5©OSO©C —
Cronica Săptămânii-
Cercul muzical artistic din Capitală.
Duminecă 29 Octomvrie, după amiazi s’a întrunit în Sala Cercului profesorilor de curs secundar din Capitală mai mulţi amatori de muzică şi muzicanţi. Adunarea prezidată de d-1 D. A. Teodoru, profesor şi fost inspector, a întemeiat «cercul artistic muzical,»
Scopul noii societăţi este cultivarea şi răspândirea muzicii. Ca mijloace va servi corul societăţii şi biblioteca sa muzicală. Societatea va organiză festivaluri artistice, va ţinea serate întinse, etc.
După votarea statutelor s’a ales comitetul societăţii, format din următoarele persoane:
Preşedinte d. Sp. Haret; vicepreşedinţi d-nii D. A. Teodoru şi dr. I. ’Cornoiu ; maestru coral d. Mihail Tănăsescu, secretar d. St. Ionescu ‘ casier d. N. I. Popescu ; bibliotecar M. Enăchescu.
Membrii d-nii: Vasile Panaitescu, G. Vlădescu, Ion P. Novaci, Cristu Bănescu şi I. Popescu Pasăre.
Cenzori d-nii: St. Constantinescu şi Al. Sachelarie.
Urăm noului cerc izbândă desăvârşită în activitatea sa viitoare.
Congresul funcţionarilor comerciaii.
Joi 26 Octomvrie, funcţionarii comerciali din ţară s’au întrunit în congres în sala Băilor Eforiei.
Congresul s'a deschis la orele 10 dim. după sfinţirea drapelului societăţei în faţa funcţionarilor comerciali din Capitală şi a delegaţilor din ţară.
Şedinţa s’a deschis sub preşedinţa d-lui P. Sfetescu, prefectul de Ilfov, care a mulţumit pentru cinstea ce i s’a făcut alegân-du-1 preşedinte, şi a adus elogii M. S. Regelui şi intregei dinastii.
D-sa făgădueşte congresiştilor că va luptă pentru obţinerea repausului Duminecal total, pentru ridicarea taxei de 5°/0 şi pentru ca societatea să ajungă persoană morală.
S’a expediat apoi următoarea telegramă M. S. Regelui:
«Funcţionarii comerciali din întreaga ţară, întruniţi azi, în congres, în sala Băilor Eforiei, Vă exprimă sentimentele lor de admiraţiune, iubire şi supunere, şi Vă x*oagă să-i luaţi sub înalta Voastră ocrotire.
In şedinţa care urmează se desbate chestia repausului Duminical, nevoia şcoalelor de adulţi şi răspândirea lor pe tot cuprinsul ţării, şi mai cu seamă unirea funcţionarilor comerciali. La închiderea congresului se votează următoarea moţiune :
www.dacoromamca.ro
164
ALBINA
«Membrii societăţii funcţionarilor comerciali din întreaga ţar#, întruniţi în primul lor congres astăzi, 20 Octomvrie 1906, în sala Băilor Eforiei, solicităm dela autorităţile competente:
1.	Obţinerea repausului întregei zile de Duminică.
2.	Desfiinţarea taxei de 5 la sută asupra salariului.
3.	Recunoaşterea societăţii ca persoană înorală.
4.	înfiinţarea unei case de pensiuni şi ajutor.
însărcinează în acest scop pe d-nii Petre P. Sfetescu, preşedinte, Sp. Gh. Gheorghiu şi I. Drăgulănescu, secretari ai acestui congres, spre a presentâ desideratele şefului guvernului, ministrului de comerciu şi industriei, precum şi preşedinţilor Corpurilor legiuitoare.
Viitorul Congres al funcţionarilor comerciali se va ţinea anul viitor în oraşul Focşani.
Congresul absolvenţilor şcoalelor de comerţ.
Congresul absolvenţilor şcoalelor de comerţ s’a ţinut în sala cea mare a şcoalei superioare de comerţ din Capitală.
Ca preşedinte a fost ales d-1 dr. Istrate, iar în biurou d-nii: P. S. Aur'elian, Sp. Ilaret, C.- Rădulescu-Motru şi Brătilă, directorul şcoalei de comerţ. La deschiderea congresului a azistat şi d-1 I. Kalinderu, preşedintele Academiei Române.
D-1 dr. Istrate, comisarul general al Expoziţiunei naţionale, mulţumeşte pentru cinstea ce i se face, dându-i-se preşedenţia acestui congres. D-sa arată rolul şcoalelor de comerţ în desvol-tarea industriei care începe să ia avânt la noi şi spune că industria naţională nu va există dacă nu vom avea un comerţ naţional. Vorbind apoi de nevoia înfiinţărei unui muzău industrial şi comercial unde producătorii şi consumatorii să găsească un local unde să poată veni direct în contact, făgădueşte că va interveni la ministrul domeniilor ca să dea pavilionul dela expoziţie pentru acest scop.
In urma cuvântării d-lui Rasidescu, tipograf, care arată că progresele la cari am ajuns în zilele noastre se datoresc domniei înţelepte a M. Sale Regelui, iar acelea ale şcoalelor de comerţ se datorase de sigur sprijinului bărbaţilor însemnaţi ai Ţării. Propune a se telegrafia M. Sale Regelui şi în aceeaşi vreme a se proclamă ca preşedinţi de onoare d-nii Sp. Ilaret şi dr. Istrate.
Se dă apoi citire următoarei telegrame adresată Suveranului:
Sire,
«Absolvenţii şcoalelor comerciale din ţară şi străinătate, în număr de 300, întruniţi azi în primul lor congres, cu prilejul sărbătorilor celor 40 ani de glorioasă şi rodnică Domnie a M. V., într’un singur gând şi din toată inima, depun la picioarele Tronului prinosul lor de recunoştinţă pentru viul interes ce tot-d’auna A-ţi purtat şcoalelor şi instituţiunilor economice ale ţârei, cari, sub înţeleaptă oblăduire a M. V., Sau luat un aşa mare avânt.
Dea Dumnezeu a tot puternic să trăiţi Sire pentru binele şi propăşirea scumpei noastre Patrii, ani mulţi.»
Luând apoi cuvântul d-1 Sp. Ilaret, d-sa face istoricul şcoalelor de comerţ şi spune că deşi am ajuns la oare-.care progres, însă nu trebue să aşteptăm numai ca timpul să realizeze dela
www.dacoromamca.ro
ALBINA
165>
sine alte progrese. Este de părere, ca şi d-1 dr. Istrate, de a so înfiinţa un muzău comercial şi este de mirare că n’a luat fiinţă până astăzi. D-1 Haret, salutând congresul, urează ca el să dea cât mai mult îndemn pentru propăşirea comerciului nostru.
D-1 P. S. Aurelian, fost ministru, vorbeşte despre menirea şcoa-lelor noastre de comerţ, pentru desvoltarea noastră economică. Dacă agricultura şi-a făcut datoria, industria înfloreşte, este nevoie ca şi comerţul să meargă înainte. Este necesar dar ca absolvenţii şcoalelor de comerţ să fie uniţi şi să lucreze necontenit în această direcţiune.
D-1 I. Kalinderu, preşedintele Academiei Române, arată că absolvenţii şcoalelor comerciale sunt totuşi colaboratori preţioşi ai comerţului şi ai industriei, sunt busola afacerilor, căci prin scripte arată siţuaţiunea şi mersul lor.
Mulţi dintre ei sunt conducători împurterniciţi a numeroasa întreprinderi, iar unii înşişi patroni.
Această transformare va creşte pe viitor şi mai mult, căci tineretul ne mai aflând locuri destule în slujbele publice sau în profesiunile libere, se va îndreptă către comerciu şi industrie. Ea va fi cu atât mai vie, cu cât instrucţiunea ce se va da în şcoalele de comorciu, va fi mai serioasă în cunoştinţele mai potrivite trebuinţelor moderne.
Dar trăinăcia acestei schimbări atârnă într’o măsură destul de mare, şi de activitatea ce va desvoltă fiecare absolvent în împlinirea atribuţiunilor sale, de credinţa şi exactitatea cu care îşi va face datoria, şi mai ales de iuţeala cu care va îmulţi cunoştinţele sale.
O altă puternică chezăşie pentru viitor e apoi alcătuirea lor, într’o societate spre a înlesni membrilor crearea unei situaţiuni independente.
D. Kalinderu termină exprimând dorinţa ca absolvenţii scoa-lelor de comerciu să fie strânşi uniţi pentru binele lor, al’ comerciului şi al industriei române.
In cuvântările cari s’au urmat s’a desbătut chestiuni de mult folos pentru propăşirea comerţului ca: Importanţa comptabili-tăţii pentru desvoltarea noastră economică, greutăţile ce întâmpină absolvenţii şc. comerciale la intrarea lor în comerţ şi în aşezămintele financiare şi comerciale, nevoia învăţăturii de limbi străine şi partida dublă în adm. financiare ale statului, situaţia abs. şc. de comerţ faţă cu legile în vigoare.
Congresul se încheie cu votarea următoarelor propuneri:
1. Necesitatea întrunirii într’un singur corp a tuturor absolvenţilor şcoalelor de comerţ din ţară pentru ca lucrând la o-laltăy să se poată ajunge:
a)	La omai.uşoară plasare a absolvenţilor şcoalelor comerciale în afaceri.
b)	Ca autorităţile să legifereze obligativitatea întrebuinţărei absolvenţilor şcoalelor de comerţ —într’o măsură oare care —în comerţ;
c)	Crearea de ataşaţi consulari, recrutaţi dintre absolvenţii şcoalelor de comerţ şi cari să se aplice la studierea pieţelor străine pentru, crearea şi înlesnirea comerţului ţârei;
d)	Crearea de condiţiuni pentru comptabili experţi;
e)	Introducerea absolvenţilor şcoalelor de comerţ în vămi şi
www.dacaromanica.ro
166
ALBTNA
serviciile publice unde se cer cunoştinţe cu cari sunt înzestraţi;
f)	Necesitatea introducerei comptabilităţei duble în administra.-, ţiile financiare ale Statului;
2. Congresul dă delegaţie biuroului său de azi ca să comunice dezideratele de mai sus celor în drept şi să caute a le aduce la îndeplinire.
Noul ministru de instrucţie publică.
D-l Const. G. Dissescu, profesor universitar şi jurisconsult distins, a fost numit ministru al instrucţiunii publice. D-sa a mai ocupat demnitatea de ministru, şi anume la ministerul de justiţie, în anul 1899 tot sub guvernul conservator. D-l C. Dissescu a depus jurământul înaintea M. Sale Regelui şi la 25 Octomvrie curent, şi-a luat postul în primire.
= I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, având în vedere greutăţile prin care trece populaţiunea rurală, a dat o pastorală prin care desleagă pe copii de ţinerea posturilor.
= Ministerul de finanţe a hotărît ca monetele de nikel «negăurite» de 20, 10 şi 5 bani să fie primite până la 30 Noemvrie 1900 inclusiv la toate casele Statului, fie în plăţi, fie în schimb, fără nici un scăzământ.
Acest termen este cel din urmă ce se mai dă şi după expirarea lui menţionatele monete nu vor mai fi primite nicăeri.
= Preoţii, eparhiei Dnnărei de jos, întruniţi zilele trecute în adunarea generală a societăţii lor «Solidaritatea» după îndemnul P. S. Episcop Pimen, preşedintele de onoare al societăţei, au luat hotărârea de a tipări cu mijloacele acelei societăţi, mai multe serii de cărţi de lectură religioasâ-morală şi istorică. Aceste cărţi vor fi împărţite gratuit pela spitale, închisori şi aziluri din cuprinsul acelei eparhii, spre a fi citite de bolnavi, deţinuţi şi infirmi.
= La 20 Oetoinvrie curent, Domeniul Coroanei Cocioc a fost vizitat de d-l Teunissen, inginer agronom din Harlem (Olanda), care se află de câtva timp în ţară, pentru studii.
D. Teunissen, care se interesează mai cu cu seamă de vacile de lapte, de lăptarii şi de fabricaţiunea brânzeturilor, a rămas surprins de vitele şi de instalaţiunile sistematici dela Cocioc, D-sa le-a găsit superioare tuturor celor ce a mai văzut la noi. De a-semenea i-au plăcut construcţiunile şi organizarea agricolă, precum şi şcoalele, exprimând în repeţite rânduri satisfacţia pentru activitatea ce desfăşura administraţia Domeniului Coroanei pentru înălţarea nivelului moral al sătenilor şi pentru îndreptarea stării lor materiale.
= Direcţiunea generală a serviciului maritim român va face la agenţia sa din Alexandria (Egipt) un muzău industrial şi comercial, in care se vor expune toate produsele pământului şi ale industriei ţării noastre.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
167
= Ministerul domeniilor a trimis o circulară prefecturilor de judeţe, cu invitarea ca să prevadă în bugetele judeţelor sume mai însemnate pentru cumpărare de tauri, armăsari, berbeci şi vieri de soiu, pentru construcţie de grajduri, pentru întreţinerea reproductorilor, cum şi pentru procurarea de seminţe de plante de nutreţ, spre a se împărţi la săteni.
= Dela 1 Aprilie până la 30 Septemvrie 1906, încasările fondului comunal au fost de 12.693.687 lei, cu un plus de 260.000, faţă de acelaş interval al anului trecut. In exerciţiul 1905—1906, închis la 30 Septemvrie, fondul comunal a dat un excedent de 1.650.091 lei, faţă de evaluări. Faţă de plăţile făcute, excedentul este de 4 milioane, în care intră şi fondul de rezervă.
LICITA ŢIUNI
In ziua de 7 Noemvrie 1906, ora 10 dimineaţa, se va ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, B-dul Elisabeta,, a 2 licitaţia publică cu • ofarte închise pentru vânzarea spre exploatare a pădurilor notate mai jos. Vânzarea se va face cu condiţiunile generale publicate în «Monitorul Ofieial» No. 108, din 10 August 1906, şi în baza regulamentului de licitaţii publicat în «Monitorul Oficial» No. 6 din 9 Aprilie 1906 :
«Jndeţul Argeş». — 1) Şase parchete din pădurea Rociu, garanţie provizorie lei t.500. — Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 29,396.
2)	6 002 arbori din pădurea Fedeleşoiu Runcu, seria II Valea Satului. Garanţie provizorie lei 1.000. Vânzarea pe arbore. Estimaţia lei 3, bani 60 arborele.
3> 1.010 arbori din pădurea Cornetul. Garanţie provizorie lei 1.000 Vânzare pe arbore. Estimaţia lei 15 arborele.
4)	1.028 arbori din pădurea Toaca Grebla-Groşi. Garanţie provizorie lei 2.000. Vânzare pe arbore. Estimaţia lei 13 arborele.
5)	23 615 arbori din pădurea Ciopângeni-Poenari. Garanţie provizorie de lei 4.000. Vânzarea pe arbore. Estimaţia 1 leu 30 bani arborele.
Judeţul Ialomiţa» — 6) 5 pachete din pădurea Călăraşi-Lichireşti. Garanţie provizorie lei 2 000. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 12.000,
«Judeţul Prahova» — 7) 2.106 arbori din pădurea Cazacu. Garanţie provizorie lei 500. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 9.293.
8)	2.108 arbori din păduraa Ceauşoaia. Garanţie provizorie lei 500. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 10.160.
9)	2.120 arbori din pădurea Mâneciurele (Schiuleşti). Garanţie provizorie lei 8U0. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 13.383.
10)	5.520 arbori din pădurea Colţii lui Balbeş. Garanţie provizorie 2.000 lei. Vânzare în bloc. Estimaţia lei 33.366.
11)	8.940 arbori din cari 7 418 fagi şi 1.522 brazi din pădurea Pleşuva mare. Garanţie provizorie 4 000. Vânzare în bloc. Estimaţia lei 64.684.
«Judeţul Romanaţi» — 12) 2.382 arbori din pădurea Morunglavul, seria Il-a Bărăşti. Garanţia provizorie lei 300 care rămâne definitivă. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 2 832 bani 20
13) 1.220 arbori din pădurea Moruglavul seria IlI-a Ghioşaru. Garanţia provizorie lei 300 care va rămânea definitivă. Vânzarea în bloc. Es-timaţia lei 1.279.
Peniru aceşti arbori se va ţine licitaţie şi la reşedinţa circumscripţiei I silvii ă din comuna Morunglavul tot aceiaşi zi şi oră
«Judeţul Vlaşca» — 14! Cinci parchete din pădurea Duşani. Garanţie provizorie este de lei 1 500. Vânzarea pe hectar. Estimaţia lei 315 bani 40 hectarul.
Condiţiunile speciale pentru aceste păduri se pot vedea la reşedinţa circumscripţiei I Morunglavul pentru arborii din pădurea Morunglavul,

www.dacoramamca.ro
168
ALBINA
seriile Bărăşti şi Ghioşani şi la Serviciul Domenial, secţia silvică a Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, în toate zilele da lucru între orelî 8—1 p. m.
Ofertele vor fi redactate conform modelului de mai jos.
OFERTĂ
Sub-semnatul ( I)......domiciliat în (2)........sunt amator a lua
în exploatare (3).......din pădurea............situată în judeţul .
. . publicată a se vinde spre exploatare prin «Monitorul Oficial» No. (4) . . . din (5) . . • şi ofer lei . . . . pe (6).
Declar că am deplină cunoştinţă de condiţiunile generale şi speciale de exploatare a acestor.......şi mă oblig a le respecta.
Depun odată cu aceasta şi lei (7) . . . „ în (8)...garanţie pro-
vizorie prescrisă de condiţiuniîe speciale.
Semnătura.
EXPLICAŢIUNI
1)	Numele şi pronumele.
2)	Se va indică locul unde domiciliează concurentul.
3)	Se va indică numărul parchetelor sau arborilor scoşi în vânzare.
4)	Numărul «Monitorului Oficial» în care a apărut publicaţia de vânzare.
5)	Anul, luna şi ziua apariţiunei Monitorului.
6)	Se va arătă preţul ce oferă pe hectar, pe arbore sau în bloc, după cum este trecut în condiţiuni că se face vânzarea.
7)	Se va indică suma exactă în cifre şi litere.
8)	Se va arătă dacă suma depusă este în efecte sau numerar.
= La 10 Noemvrie 1906, orele 10 a. m., pentru legumele verzi şi uscate necesare spitalelor în 1906—1907. Concurenţii pot face oferte pentru toate spitalele, sau pentru fiecare spital în parte. Doritorii să facă ofertele sigilate însoţite de o garanţie provizorie de lei 1.000 pentru toate spitalele şi de lei 500 pertru fiecare spital în parte, care rămână definitivă după aprobarea licitaţiei.
= La 14 Noemvrie 1906, orele 10 a. m. pentru săpunul ordinar şi seul topit necesar depozitului în exerciţiului 1906—1907.
Garanţie provizorie de 5%; garanţia delinitivâ va fi de 10°/0.
Licitaţiunile se vor ţine în conformitate cu art. 72—83 din legea contabilităţii genarale a Statului.
Caetul de sareine se poate vedeâ la cancelaria Eforiei in orice zi şi oră de lucru.
r	t v t v w 'ir w w ▼	t w y w t ^
Pentru domnii abonaţi.
Suntem deja în a doua lună a anului al X-lea al revistei, rugăm dar pe stimaţii noştri abonaţi a ne trimite prin mandat poştal costul abonamentului* Pe d-nii abonaţi cari lie datoresc din trecut ii rugăm a-şi achita datoriile. împrejurările sunt destul de favorabile pentru ca numai cei rău voitori să mai facă ‘greutăţi; iar noi am fost destul de îngăduitori. ^	Administraţia.^
Poşta Administraţiei.
Fr. Ton Bâlteanu, Bisericani (Basarabia).—Calendarul poporului se găseşte la librăria Foii poporului din Sibiu (Transilvania), str. Măcelarilor No. 12 şi costă 40 fileri, iar pentru a vi-1 trimite la domiciliul Sf. V. să mai adăogaţi 5 fileri. In tot cazul scriţi o carte poştală la Sibiu, la adresa de sus.
»i	A A ^ A A A A AA A A A A A AiAA A

www.dacaromamca.ro
U fl“
Societatea «Steaua» are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, pa-trio ice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spirit; C. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalinderu, Preşedintele Academiei Romane.— Vic.e-preşedinte, Sa va Şoinăneseu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spini C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, Con st. Banii, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii- Petre («ârboviceann, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Himitrescu Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădesc», Ministru., profesor universitar; Cristu S. Negoescu, administrator al Casei Şcoatelor. profesor secundar; Diai. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. AlimiUieşlcaun. inginer de mine; Preotul econom Const. lonescn, profesor secundar; Const. Alexaiidrescu, institutor.
Membri însorişi şi cotizaţiuni plătite (urmare).
Th. Dumitrescu (Agăş-Bacău), 1 leu; N. Câi'jă (Bereşti-Bacău), 1 leu; Grigore Cellus (Râpi-Bacău), 1 leu ; Ioan Găluşcâ (Năneşti-Bacău), 1 leu ; Ion Iscu (Valea-Mare-Bacău), 1 leu ; N. Turcu (Slănic-Bacău), 1 leu ; Stef. N. Juncu (Slobozia-Luncani-Bacău), 1 leu; N. Verdeş (Doftana-Ba-cău), 1 leu ; Ioan M. Pelin (Oneşti-Bacău), 1 leu ; Maria Şenclieu (Buhociu-Bacău), 1 leu ; Alex. E. Niculescu (Mizil-Bacău), 2 lei; Coli. Zărnescu (Oneşti-Buciumi-Bacău), 1 leu ; P. Dumitriu (Pustiana-Seorţeni-Bacău),
1	leu; Traian Gli. Atanasiu (Poiana-Valea-Rea-Bacău), 1 leu; V. Boca (Boteşti-Bacău), 1 leu; N. P. Palade (Luncani-Bacău), 1 leu; Pr. Vâlcu .Zanfir (Luncăceşti-Bacăn), 1 leu ; Gh Todiriţă (Buhociu-Bacău), 1 leu ; Gli. Topor (Gropile-Bacău), 1 leu; Gh. Şenchea (Satul-Nou-Buhociu-Ba-cău), 1 leu ; N. Paslaru (Caşin-Bacău), 1 leu ; C. Nădejde (D-ţa Maria-Bacău), 1 leu ; Pr. T. Davidescu (Filipeni-Fruntaşi-Bacăe). 1 leu ; H. Ho-moceanu (Tg. Neamţu-Bacău), 2 lei; C. S. Codreanu profesor, (Bacău-Ba-câu), 3 lei; N. Muscă profesor, (Bacău-Bacău), 2 lei ; Gr. P. Ştefănescu (funcţionar, (Bacău-Bacău), 2 lei ; I. Costin, funcţionar, (Bacău-Bacău), 2. lei ; V. Varodin, funcţionar, (Bacău-Bacău), 2 lei ; A. Mihăilescu, agent silvic, (Negoe-Vodă 24, Bacău), 2 lei; D. D. Pătrâşcanu, profesor, (Bacău-Bacău), 2 lei; C. Ştiucă, funcţionar la Banca Naţională, (Bacău-Bacău),
2	lei ; C. Alimăniştiann, inginer, (Doamnei 27, Bucureşti), 5 lei ; I. T. Ghiea, inginer, (Doamnei-Bucureşti), o lei; D-tru M. Burileanu, proprietar, (Turnu-Severin), 5 lei;
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1906 şi până în prezent este de 1.860; iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 11.010 lei şi 40 bani.
(Va arma în numărul viitor).

STEA
www.dacaromanica.ro

filCOL
24, Cale
D-lui Ioan M« Popescu din Căciulaiâ Dirigintele) şcoalei comuna Cocioc jud. Ilfov
a PĂLĂRII, PĂLĂRII, PĂLĂRII a
moi şi tari, culori şi negre
prlmeso zilnic
Noutăti diferite.
S>rîn Q&n V
b GHETE, GHETE, GHETE
U"
pentru Dame, Bărbaţi şi Copii
Fabricaţiune proprie
Atelier special pentrn comenzi
Primesc blănării în păstrare.

3#
52-32
.A. P E L
Comitetul pentru înfiinţarea unei biblioteci populare pe lângă, şcoala de băeţi din Câmpina, compus din :
Preşedinte, B. P. Hăşdău.
Membri: I. T. Ionescu, primrul oraşului Câmpina. — Dr. S. Aisinman şiL. Winkler,directoriisocietăţei«SteauaRomână».— G. Ştefănescu, exploatator de petrol şi fost primar.— H. F. Braun. şi inginer C. Mircea, directorii socintăţei «Câmpina-Moreni». — Dr. N. Ruban. — Avocatul G. Dumitrescu şi C. R. Bărbăeioruy cel d’întâiu jurisconsult, şi cel de al doilea inginer şef la soc. «Steaua Română». — D. Ştefănescu, judecătorul de pace, al pl. Prahovei. — Ing. G. Ciobanu, preşedintele Uniunei maeştrilor sondori. — Inginer sondor P. H. Paul şi directorul şcoalei de> băeţi An. Scripcă, casier şi bibliotecar,
fac un călduros apel la librarii, editorii şi autorii din ţară, ca-să dăruească bibliotecei : cărţi, reviste etc. care ar pntea ajuta la luminarea mulţimei din acest centru al, industriei petrolifere.
Toate cărţile pe cari d-nii librari, autori, editori şi voitori de bine, ar voi să le dea pentru această bibliotecă, sunt rugaţi să le trimită Administraţiei revistei noastre str. fiântu/easa,. Ho. 9, Bucureşti, pe care comitetul de mai sus, a însărcinat-o cu strângerea cărţilor ce se vor dărui.
Inst. de Arte Grafice Carol GoblS-sor Rasidescn, Str. Doamnei 16.—17.225-
www.dacaromamca.ro