Anul X. No. 5 2!) Octomvrie 1906. jj REVISTA POPULARA ftpare în fiecare 'Duminecă COMITETUL DE REDACŢIE A P, Dulfu P Gârboviceanu G. Cosbuc N. Nicolaescu G-l P.V Năsturel Gr. Teodossiu Gb. Adamescu V C. C. Pop. Taşoă, 1. Otesou Redacţia şi Admiuist]WWWdaCOlOmanica.lOa No- 9 -Bucureşti J'foua parfumerie şi Droguerie jYîeDicinală T6MA BWULESCU Bucureşti, calea Griviţei No. 145 (lângă Gara de Nord). Bucureşti. Cferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatoare şi sapone alese, briliante, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi comestice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermonietre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, gliceripă, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru menagîn, ca: ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru licjueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uloiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi armă pentrn parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt dc cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iearnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ceaiuri, dragele, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de caucincărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca : vată şi lifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şisistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, ploşti şi lighiane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pulversitoare şi vaporisatoare, perservative, suspensoare thermonietre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază in orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. www.dacoromamca.ro Anul X. No. 5. 29 Octomvrie 1906. /II bina ţevisiă enciclopedică populară Abonamentul In ţară pe an U«i 5 I —* v<^\ flbonamen' •niţpl âr. . în străin, pe an lei 8 > » » 6 luni » 3 Pentru anuneiurl Manuseript«fll,B nepublleai^ ăo ard. Un număr.................15 bani 1 leu linia. Mlea publicitate, S bani euvântul. SUIWfRRWti: 6. Coşbuc, Dac’o vrea Dumnezeu!—P. Gârboviceanu, G. Misail.— Gr. Ceodossiu, Lipi-torile satelor de Vasile Alecsandri.— Teg., Congrosul societăţii agrare.—Târnosirea bisericii Sf. Treime din Craiova. — Păstrarea strugurilor cu oiorchinul verde. — Dr. Lux., Furtunile.—Grâul românusc în 1000. — A., Învăţământul agricol în România. — Câte bănci populare sunt în ţară?— Revistele noastre.—Mulţumiri.—Cronica săptămânii.-Congresul agenţilor sanitari şi al moaşelor.—Informaţiuni.—Bibliografie.—Apel.— Poşta redacţiei. Păreri şi propuneri: Preoţii să viziteze pe săteni. Felurimi: Pcştcle-lumânare. _ . Ilustrafiuni: George Misail.-Biserica din Gherghiţa (Prahova). — O caravană surprinsa de furtuna.—Şcoala de agricultură dela Strihareţ. Dac’o vrea Dumnezeu! tată, copile, într’aceste vorbe e arătată una dintre cele mai adânci metehne ale neamului nostru. Multe ale noastre răni se închid şi se vor mai închide, dar aceasta e adâncă până la os şi va dăinui multă vreme Vindecarea ei n’o putem aşteptă decât numai dela lumina învăţăturii prin şcoală. Ţăranul e sărac şi istovit de boale. Şi sărăcia şi boalele lui au drept cauză, în cea mai mare parte, greşita credinţă pe care o spune el în cuvintele: «dac’ o vrea Dumnezeu». Aceste cuvinte nu sunt pornite dintr’o inimă religioasă, ci dintr’o minte stricată. Un om cu adevărat religios nu poate cere lui Dumnezeu să facă minuni pe toate drumurile şi în toate zilele; asta o poate cere numai cel ce are o concepţie greşită despre Dumnezeu şi despre rostul omului pe pământ. Copilul ţăranului e bolnav. Matnâ-sa îi descântă cu babele, dar fără folos. O înveţi să ducă coptlul la doctor. Ce doctor, zice ea, par’că ştie ceva doctorul! Ii spui, că lăsând copilul neîngrijit o să moară. Dac’ o vrea Dumnezeu să trăiască, va scăpă el şi fără de îngrijirile mele, răspunde ea. Şi stă şi se uită cum îi piere copilul, cum i se stinge viaţa în tuse şi în tremurături, şi ea aşteaptă mântuirea numai dela Cel ce a zis: ajută-te şi te voiu ajută. www.daconmuuuca.io 314 ALBINA A murit copilul de o boală molipsitoare. Toate mamele cu copii mici din sat vin în casa mortului şi lasă pe copiii lor să sărute mortul, iar mama celui mort împarte hainele acestuia de pomană copiilor, unuia îi dă căciula, altuia o că-maşe, la al treilea opincile. Astfel un sat întreg de copii se molipseşte de o boală epidemică şi mor copiii încât nu mai rămân. Iar dacă spui ţăranului de molipsire, de izolarea bolnavului, el răspunde: Ce, molipsire, Domnule! Dacă vrea Dumnezeu, se îmbolnăveşte copilul; dacă nu, nu. Astfel, el lipsit cu totul de precauţiuni igienice şi sanitare, singur îşi aduce boalele în casă, convins că împotriva voiei lui Dumnezeu nu te poţi lupta. Adevărat că nu te poţi luptă, dar trebuie să ştie ţăranul că Dumnezeu nu vrea să bolească oamenii; ci singuri oamenii vreau aceasta, făcând din îndărătnicia şi nepriceperea lor o vrere a lui Dumnezeu. Acelaş lucru la epidemiile vitelor. Măsurile de poliţie sanitar nu le înţelege ţăranul. A nu intra cu vitele bolnave într’un sat unde nu e epidemie (ca printr’asta să ducă boala în satul acela), a nu lăsă vitele sănătoase să doarmă într’un acelaş grajd şi să pască pe acelaş câmp cu cele bolnave sau a nu le lăsă să bea apă împreună dintr’un acelaş scoc, acestea 'sunt pentru ţăran nebunii de-ale oamenilor stăpânirii. Dac’ o vrea, Dumnezeu, se îmbolnăvesc, zice el, şi dac’ o vrea nu se îmbolnăvesc, de le-ai băga boala cu de-a sila în ele! Ţăranul îşi ară primăvara pământul şi seamănă. Ară însă mai mult de mântuială şi pune sămânţă prpastâ. Ar putea să are mai adânc şi să pue boabe mai alese, dar acestea sunt mai de prisos, zice el, căci dac’ o vrea Dumnezeu ese rod şi aşâ! Negreşit, ese, dar ce fel de rod! Apoi îşi sapă porumbul numai ca să şi mântue treaba, nu pliveşte grâul şi toate le face rău, încrezându-se că toate au să iasă bine, dac’ o vrea Dumnezeu. Tot aşâ face cu pomii, nu-i îngrijeşte de loc, nu-i curăţă de omizi, căci dacă Dumnezeu vrea rodesc ei şi fără a-şi bate Românul capul cu dânşii. Iar toamna se miră că are’ recoltă slabă şi poame puţine sau de loc şi e descurajat că n’a vrut Dumnezeu cu el! Iarna ţăranul nu munceşte nimic şi numai consumă pu-ţina-i agoniseală de peste vară. Dacă-1 îndemni să înveţe vreun meşteşug, fiecât de neînsemnat, să-şi poată face singur măcar jugul şi roţile carului, dă din umeri cu dispreţ. Meşteşugurile nu sunt de noi, domnule, fierăria a ţiganului, cojocăria a sârbului, negustoria a grecului. Ii spui că ar putea, câştigă ceva peste iarnă, cu vro industrie casnică. Nici vorbă! Cum au trăit părinţii noştri, vom trăi şi no!, aşa-ţi răspund, şi dacă o vreâ D-zeu o să eşim şi noi din iarna asta. Şi es rău, bieţii, din iarnă. Fără porumb, fără legume, ajung în/postul mare să sature foamea cu ce dă D-zeu! Dacă au eşit urzicele, trăesc cu deacestea. www.dacoromamca.ro ALBINA 115 Hrana ţăranului e puţină şi nehrănitoare. Mănâncă prost, nu de zgârcenie ori de sărăcie — căci toamna are şi el destul— ci de nepriceput ce este. Pânea nu o ştie face, zeama în care a fiert găina o aruncă, de carnea de vacă se fereşte, şi totul pentru el e mămăliga, fie goală sau şi nefiartă, cu oţet, cu usturoiu, cu ardeiu, cu brânză iute ori cu peşte sărat. Untul nu-1 iubeşte, ouăle le mănâncă numai când n’are încotro. De giaba îi spui că ar putea să se hrănească mai omeneşte, că din cauza hranei rele e slăbit şi dat boalelor, că-i mor copiii de nemâncare. El se uită la tine : «Lasă, domnule, dac’o vrea D-zeu nu perim noi de mămăligă !» Şi vede cu ochii însuşi cum pier, din cauza boalei rele, când de pelagră, când de mizerie fizică. Locuinţa ţăranului e de multe ori, un cuib de boale. Fără ferestre pentru lumină şi aer, scundă şi mică şi într’însa neorânduială şi murdărie. Curtea plină de gunoae, în dosul casei bălării cu şerpi şi cu arici. Din cauza locuinţei proaste, mai ales copiii sunt galbeni şi prăpădiţi, cu tot aerul liber al câmpiilor vara. Şi la asta ţăranul răspunde tot cu aceleaşi vorbe, că dacă vrea D-zeu omul poate fi sănătos tare şi în-tr’un grajd, şi bolnav pierdut într’un palat! Astfel mizeria fizică, sărăcia şi marea mortalitate la ţară au aceeaşi pricină. Dac’o vrea D-zeu. Ţăranul locuieşte ca vai de el, se hrăneşte prost, munceşte fără inimă, nu se fereşte de boale şi nu se îngrijeşte aproape întru nimic de sănătatea lui şi a vitelor sale, numai fiindcă D-zeu — dacă vrea — îl va ţinea cu zile şi aşa! Aici e, copile, datoria cea • mare a oricărui om luminat, care-şi iudeşte patria; aici, să împrăştie neştiinţa şi nepriceperea că nu toate merg în lume numai fiindcă Dumnezeu vrea aşa, ci şi fiindcă aşa vrea şi omul! G. Coşbuc. Gr. X S Al I I-j I. G. Misail, cunoscutul publicist şi bun român a încetat din vieaţă în ziua de 21 Octomvrie c., şi a fost înmormântat la cimitirul Belu din Bucureşti El s’a născut la 23 Aprilie 1835, în satul Trifeşti din judeţul Roman. Studiile primare le-a făcut în oraşul Roman, iar cele gimnaziale şi universitare (dreptul) în Iaşi. Am fost delegat să vorbesc la înmormântarea lui, în numele «Societăţii pentru învăţătura popo- www.dacoromamca.ro 116 ALBINA rului român», unde fusese vice-preşedinte şi în nu. mele Societăţii Culturale «Transilvania», uncie fusese preşedinte. II. Iată spusele mele : întristată adunare, S’a dus dintre noi încă un bătrân, format sufleteşte în epoca eroică a ţării noastre; s’a dus încă un bătrân a cărei vieaţă publică e plină numai de fapte frumoase şi înnălţă-toare; s’a dus G. Misail, care a fost între noi numai inimă, ori unde a fost vorba de muncă pricepută, devotată şi zeloasă pentru bine, în folosul ţării şi al neamului nostru! N’a fost mişcare mai însemnată dela 1855 încoaci, pe teren cultural şi economic, unde să nu-1 găsim şi pe el părtaş. El a făcut parte din societatea întemeiată în Iaşi în 1858 pentru încorajarea tinerimii române la învăţătură şi din societatea «Economia», întemeiată în 1850; din societatea «Ateneul» întemeiată în Iaşi în 1859; din societatea «Ateneul», întemeiată în Bucureşti în 1862; din societatea «Amicilor Con-stituţiunii», întemeiată în 1865; din societatea «Românismul», întemeiată de tinerimea liberală şi naţionalistă în 1870; din societatea comercială şi industrială «Concordia română», în temeiată în 1880; din societatea «Macedo-română», întemeiată în 1879. Şi atunci, când marii Români de peste Milcov, se sbuciumau şi se luptau pentru sfânta unire a Moldovei cu Muntenia, el făcea parte din asociaţia pentru unire din Iaşi, în care figură toată tinerimea inimoasă a Moldovei între anii 1855—1859. Dar nu numai atât! N’a fost ziar, n’a fost revistă în vremuri, puse în serviciul luminării şi apărării intereselor de vieaţă ale ţării şi ale neamului, la care el, să nu fi lucrat cu toată căldura sufletelor convinse şi devotate. A publicat nenumărate studii în Steaua Dunării, în Zimbrul, în Vulturul, în Românul, în Ateneul Român, în Binele public, în Traian, în Buletinul instrucţiunii publice şi în altele. A redactat şi administrat «Buletinul înaltei Curţi de Casaţie», între anii 1860—1867. Şi pe lângă toate acestea a publicat numeroase studii şi monografii istorice, literare, juridice şi politice. Ca funcţionar al statului, fie ca director al Ministerului de justiţie din Moldova, fie ca prim gre'fier al înaltei Curţi de Casaţie, fie ca secretar general ai Ministerului do justiţie, după unirea principatelor şi contopirea ministeriilor, şi mai în urmă ca secretar general al Ministerului de domenii, a fost un model de pricepere, de muncă şi de cinste ţl). (I) (I) El a făcut parte din Camera deputaţilor dela 1876—1880, ca deputat al Tecuciului, cum şi din Consiliul de administraţie al Regiei mo nopolurilor statului, timp de 12 ani. www.dacoromanica.ro ALBINA 117 El a fost omul datoriei desăvârşite! Două sunt însă instituţiunile dela noi, care s’au bucurat de toată dragostea şi devotamentul lui zelos şi anume: «Societatea pentru învăţătura poporului Român» şi Societatea culturală S>& Peştele-lumânare Un fel curios de lumini se ard în Alaska (America), — zice Apărarea Naţională—. Acolo există un peşte, care uscat fiind, arde încet răspândind o lumină frumoasă şi intensivă. Indigenii aşează peştele acela uscat într’o gaură făcută anume în mijlocul mesei cu capul în jos şi apoi îi dau foc dela coadă. Arzând peştele acesta mai răspândeşte încă şi o căldură foarte plăcută. Un peşte arde cam 3 ore. www.dacoromamca.ro Biserica din Ghergliiţa (Prahova) Această biserică a fost clădită în 1641 de către Mateiu Basarab, Domnitorului Ţârii-Româneşti, şi restaurată de către Administraţiunea Domeniului Coroanei. www.dacoromamca.ro ALBINA 127 Păstrarea strugurilor cu ciorchinul verde. tnservarea strugurilor cu ciorchinul verde este fără îndoială foarte grea şi delicată, dar în schimb este de mare preţ, căci putem avea struguri până în luna Aprilie şi Maiu, adică după luni dela cules, ca şi când i-am fl rupt atunci de pe butuc. După cum se spune, acest mijloc a fost descoperit întâmplător de un anume Batiste Larpenteur la 1842. Acestui om îi veni în gând într’o zi să umple o garafă de pe masa sa -cu apă şi să pună în această sticlă ciorchini de struguri împreună cu o bucată din coarda lor. El credea că aceşti ciorchini vor produce acelaş efect, şi vor ţinea cel puţin tot atâta cât ţin florile. In luna Februarie văzând că trecea pe dinaintea casei lui 2 prieteni, pe care îi ştia că caută a introduce în cultura lor toate îmbunătăţirile putincioase, îi chemă în casă şi cu mândrie le arătă ciorchinii de stuguri tot aşa de frumoşi ca şi când ar fl fost culeşi atunci. Aceşti doi cultivatori luară imediat notă de această descoperire şl chiar în toamna următoare căutară a pune în practică descoperirea Iui Larpenteur întrebuinţând dela început vase de metal. In vreme de peste 60 de ani totul s’a perfecţionat, aşa că astăzi se cunosc toate condiţiunile ce trebuesc îndeplinite pentru o bună conservare. Acestş condiţiuni sunt: un local propriu ; o instalaţiune interioară ; anume struguri ; îngrijirile de dat la cules şi în timpul păstratului. Condiţiunile principale ale localului sunt: lipsa de umezeală, o temperatură scăzută şi închiderea deplină. Mai bine se păstrează struguri în odăi cari sunt jumătate în pământ (subsol), la nevoe se pot aşeză şi în odăi din catul de jos. Trebue să avem în vedere ca strugurii pentru conservat să-i culegem bine copţi. Ei sunt supuşi pe urmă la fermentaţi-nnea alcoolică şi putridă, contra cărora trebue să luptăm pentru a obţinea astfel o conservare. Temperatura joasă fiind principalul element care opreşte sau întârziază fermentaţi-unile alcoolice şi putride să se producă, se înţelege că prima condiţiune ^este de a feri strugurii de o temperatură ridicată, şi a-i pune într’un local unde temperatura în timpul ernei să se menţină la 2—4° C. In timpul gerurilor mari, dacă este absolută nevoe, se poate pune în odăi o lampă de alcool sau de petrol, ca să nu fie peste măsură de frig. Dacă localul e prea umed, punem var nestins, sau mai bine clorură de calciu, fiindcă aceasta absoarbe o cantitate îndoită a greutăţii sale de vapori de apă şi nu ia din aer acidul carbonic, care e necesar, cum face tarul. www.dacoromamca.ro 128 ALBINA Geamurile trebuesc bine astupate îndată ce s’au introdus strugurii şi lipite la încheeturi cu hârtie. Lumina nu este vătămătoare dacă strugurii sunt bine copţi, decât în ernele dulci. Pentru strugurii puşi la conservat nu tocmai copţi, şi care în general se pun cei din urmă, lipsa de lumină este absolut necesară. In fine localul trebue să fie absolut curat şi pe jos aşternut un strat de ferestreitură de lemn. Pregătirea Im aiului. — In interiorul localului de păstrat strugurii se fac poliţe de lemn, pe care se pun borcane de sticlă în care au să se pună coardele cu struguri Aceste rânduri de poliţe să fie destul de depărtate, şi umblarea printre ele să fie comodă. Borcanele trebuesc aşezate destul de departe astfel ca cele 2—3 sau chiar 4 coarde cu ciorchini ce se pun în fiecare borcan să nu se atingă unul de altul. Mai trebue iarăşi ca apa ce ar pică sau boabele ce ar cădea dela un borcan să nu atingă strugurii din borcanele de mai jos. E bine ca în localul de conservat să se pună şi un hârdău cu apă, care să aibă aceiaşi temperatură ca apa din borcane şi din care se va luă spre a se umplea mai târziu borcanele când apa din acestea se va evaporă. Culesul strugurilor şi pusul la conservat. Este bine constatat că strugurii care se păstrează mai mult, sunt aceia ce să culeg imediat ce s’au copt, pe când acei culeşi mai târziu se păstrează mai anevoie. In general culesul se poate începe pentru varietăţile mai timpurii dela 10—15 Septemvrie înainte; iar cei târzii dela 1 Octomvrie înainte. Culesul se face în zilele frumoase şi numai după ce s’a ridicat rouă. Culesul să se face chiar.de proprietar sau de un om de încredere. Se aleg numai strugurii cei mai frumoşi şi de tot sănătoşi, tăindu-se cu coarda dela trei ochi sub ultimul ciorchine. Dacă câmpurile sau meritalele sunt prea lungi se pot tăia coardele şi de doi ochi. Punerea coardelor în borcane se face de aceleaşi persoane care i-au cules seara sau dimineaţa. Se aşează mai întâiu poliţele cele mai de sus. Unul din oameni aşazâ coardele cu struguri în borcane, căutând ca ciorchinii să nu se atingă între dânşii sau de borcane. Pentru ca să încapă mai multe coarde în acelaşi borcan e bine a se pune coarde de diferite grosimi. La fiecare coardă lucrătorul ajutor, care predă strugurii celui ce-i aşează, nu lasă decât unul sau cel mult 2 ciorchini, căci lăsând mai mulţi, coarda se poate rupe şi circu-laţiunea devine incomodă. Lucrătorul însărcinat cu aşezatul trebue să mai observe ca apa din borcan să nu dea afară, iar aşezatul să-l facă www.dacoramanica.ro ALBINA 129 încet şi cu băgare de seamă măsurând mai întâiu din ochi ca coarda să ajungă la apă. Dacă din nebăgare de seamă se udă vr’un borcan pe dinafară, el trebue imediat şters cu o cârpă curată; iar dacă se udă vr’un ciorchine, se pune mai întâiu la un curent de aer să se usuce şi apoi se aşază în borcan Ciorchinii cei mari şi cu coarde mai lungi se pun în rândurile de sus, iar ciorchinii cei mai mici în rândurile de jos. (Revista Viticolă.) FURTUNILE — Cicloni, tifoni, tornadoş, trombe, sorburi — I,a 5 Octomvrie trecut, telegraful ne-a adus ştiri despre o furtună grozavă care a bântuit Marea Antilelor, o parte din insula Cuba, golful Mexicului, coastele de miazăzi ale Statelor Unite, peninsula Florida şi s’a depărtat în spre mia-zănoapte-răsărit, pe lângă coastele răsăritene ale Statelor ' Unite, apucând spre Europa, de-acurmezişul Oceanului Atlantic. Această furtună a bântuit mai întâiu o parte din ţara zisă Venezuela, stricând drumul de fler, înnecând un vas olandez şi făcând stricăciuni altora, apoi a înaintat spre apus şi răsărit, iar mijlocul ei a trecut pe lângă Havana, capitala insulei Cuba şi s’a îndreptat spre Florida, de unde şi-a întors calea spre apus şi miazănoapte. La 3 Octomvrie începuse furtuna în părţile Venezuelei; la 4, pe la lO’/a dimineaţa eră puternică în Cuba, dar a doua zi îşi arătă toată străşnicie. A rupt toate căile ferate, a prefăcut uliţele în puhoaie, a dărâmat case, făcând numai în oraşul Havana pagube de zece milioane de lei. In două ţinuturi a dărâmat 150 de magazii pline cu tutun şi tutunul de pe ogoare l-a rupt şi făcut una cu noroiul. Vântul bâteâ cu iuţeală de două sute de chilometri pe ceas, deci de vre-o cinci ori cât iuţeala trenurilor de pe la noi. Intr’un ceas ar fi ajuns de la Bucureşti la Focşani, ţinându-se pe lângă şinele drumului de fieri Vasele de răsboiu ale Statelor Unite, cari se aflau lângă Havana, cât p’acl de nu s’au înecat, dar pe unul tot l-a isbit într’un fund neadânc, nisipos. Aproape de Havana oră un lagăr, unde stau tâbărîţi marinari şi altfel de soldaţi americani. O păţiau rău, dacă nu li se dădea veste' prin telegraf de către un preot astronom, cu un ceas înainte, că vine furtună, şi dacă Americanii nu s’ar fi grăbit să se adăpostească pe vasele de răsboiu şi să ridice ancorele. Din vasele mici ale pescarilor, vre-o 40 s’au sfărâmat de stânci şi cheiuri. www.dacoromanica.n) 130 ALBINA Nenorociri mari au suferit oamenii cari lucrau la calea ferată pe lanţul de insule de pe lângă Florida, fiind ori în case ori în bărci şi alte vase plutitoare legate lângă ţărmuri. Una dintre insulele Key (Elliotts Ivey) la vre o 25 de mile mai la miazăzi de Miami şi a pierdut toţi locuitorii. A trecut peste ea furtuna, dărâmând şi măturând clădirile şi copacii, apoi s’a făcut linişte. Locuitorii au eşit din adăposturi să vază cu ce s’au ales, dar furtuna s’a întors, aducând valuri uriaşe de apă, care au spălat tot de pe ea. yDin fiinţele vii n’a rămas nici una, ci numai stâncă goală şi nisip. Din cei 250 de locuitori, nici urmă ! 0 caravană surprinsă de furtună Căpitanul Bravo, de pe vaporaşul «Sainte Lucie» spune: «Valurile se înălţau ca nişte dealuri, furtuna băteâ cu iuţeală de 80 de mile pe ceas. Am stat două ceasuri lângă insulă, până ce un munte de apă a năvălit înecând tot. Ridicasem ancora din vreme. Pe locul unde e insula Elliottskey se sbăteau ape furioase. Nu se vedeâ din valuri nici vârful cel mai înalt: case, şuri, copaci, leşuri de oameni şi de cai le duceau val-vârtej apele pe lângă noi. Pe «Sainte Lucie» erau o sută de lucrători. Din aceştia au luat valurile 35, alt vapor «Peerlesz», cu altă sută de oameni, s’a înecat. Un vapor spaniol a scăpat pe unii din el, dar aşa de răniţi, în cât anevoie vor puteâ trăi. Despre flota de vase de pescari a Floridei nu se ştie nimic. E de temut că s’a înnecat. Câtă vreme statele Illinois, Iowa, Kansas şi Missouri erau www.dacoramanica.ro ALBINA 131 nelocuite, furtunile treceau nebăgate în seamă. De când însă locuitorii s’au înmulţit şi s’a început a ţineâ socoteală, s’a văzut că sunt foarte numeroase şi nespus de aducătoare de primejdii. Aşâ la 1883 s’a făcut socoteală că dela 1877—1883, în 6 ani, fuseseră 468 de furtuni. Numai dela Fevr. 1880 şi până la Sept. 1881 (într’un an şi jum.), furtunile au omorît 177 de inşi şi rănit 539, au dărâmat 988 de case, fără a mai vorbi de vite şi de holde! In furtuna din Septemvrie numărul morţilor va fi ajuns la o mie; deci poate că nenorocirea în privinţa vieţilor de om să fie mai mare decât cea dela San Francisco şi dela Valparesso, când cu cutremurele întâmplate tot în acest an. In Septemvrie în 5, altă furtună a bântuit Marea Chinei, portul Hongkong şi împrejurimile lui. A venit pe neaşteptate, căci astronomii dela Observator n’au datele ştire, cum a făcut cel din America. Furtuna a ţinut la Hongkong, două ceasuri. Douăsprezece vase mari, cele mai multe engleze, s’au înnecat; pe 24 le-a isbit de ţărm; iar pe 7 le-a stricat, cum e mai rău. Dintre vasele mici chinezeşti au pierit, numai la Hongkong, vre-o mie. Magazii şi case din port, o cazarmă s’au prăpădit. Au pierit şi aci vre-o mie de oameni, mai cu seamă Chinezi, cari se aflau pe vase. Ranele ce fac vârtejurile ce însoţesc aste furtuni sunt foarte grozave, umplute de paie, de noroiu şi de toate necurăţeniile. Pe femei le dezbracă furia vântului cu totul şi le unge cu mâl; pe găini le jumuleşte ; pe boi şi pe cai sau pe oameni îi aruncă une ori la sute de metri dela locul unde sa aflau. La noi zic că i-au luat Elele. (Sfârşitul în numărul viitor). Dr. Lux. ... - --- ......... Grâul românesc în 1906. (Raport adresat Ministerului, de staţiunea agronomică din Bucureşti asupra calităţei grâului românesc din recolta anului 1906). Anul trecut, semănăturile de grâu s’au făcut (din lipsa de ploi) în condiţiuni mai puţin favorabile ca în alţi ani şi au fost mai întârziate din cauză greutăţii întâmpinate la facerea arăturilor. Iarna a fost destul de favorabilă semănăturilor. Primăvara la început a fost răcoroasă şi puţin priincioasă dezvoltării grânelor. S’au îmbunătăţit simţitor chiar şi grânele târzii; asfel în prima jumătate a lunei Maiu, culturile de grâu se prezentau în condiţiuni foarte favorabde şi erau atât de frumoase, încât lumea se aşteptă cu drept cuvânt la o recoltă cum nu s’a mai văzut de vreo 10 ani încoace. Aproape de la înfloritul grâului şi până la recoltă, timpul care a urmat, poate fi considerat ca puţin priincîos grâului. Ploi puternice, deşi cu caracter parţial, au bântuit întreaga ţară. www.dacoromanica.ro 132 ALBINA De asemenea şi grindina şi rugina au făcut în unele localităţi pagube simţitoare. In apropierea secerişului s’a îndreptat vremea, astfel că mare pai’te din grâne s’au secerat pe timp frumos. Dacă acest timp s’ar fi menţinut mai mult şi dacă în timpul treeratului nu ar fi intervenit pe alocurea ploi, calitatea grâului ar fi fost incontestabil mai mulţumitoare. Din cercetările noastre făcute asupra grânelor trimise de Prefecturi (peste 700 probe), rezultă următoarele : 1. Ca greutate, grânele anul acesta sunt mai uşoare de cât cele . din anii trecuţi şi mai grele ca cele din anii 1900 şi 1901. Media generală pentru întreaga ţară este de 76.8 kgr. Grâne mai grele de 80 kgr. care constitue caracterul grânelor noastre, şi pentru care fapt sunt atât de apreciate şi căutate pe pieţele streine, nici în anul acesta nu sunt rarităţi. Este adevărat însă că numărul lor nu este aşa de mare ca în alţi ani. In general greutăţile hectolitrice variază între 76 şi 79 kgr. După regiuni, Moldova, a dat şi anul acesta grânele cele mai grele şi în special remarcăm judeţele: Fălciu, Tecuciu şi Covurlui,. în cari greutăţile hectolitrice medii sunt peste 78 kgr. In ce priveşte Muntenia, regiunea Bărăganului care cultivă nu mai puţin de 432.000 ha. adică cu 100.000 ha. mai mult de cât întreaga Moldova, a dat grânele cele mai bune cu greutatea hectolitrică medie de 77.1 kgr. Dintre judeţele din şesul Dunării, cele mai bune grâne le au judeţele : Doljiu, Mehedinţi şi Ilfov. 2. Ca aspect şi coloare, constatăm că grâul diferă de la o regiune la alta; avem grâne de culoare roşie şi sticloase; avem însă şi mult grâu de coloare spălăcită. Acest fapt credem că se datoreşte în mare parte ploilor din timpul secerişului şi treeratului, precum şi din cauza răului obiceiu luat de mare majoritate a agricultorilor din Muntenia de a lăsă grâul în clăi pe câmp, fără a-1 pune în şire şi a-1 treerâ direct din clăi. 3. In ce priveşte corpurile streine, anul acesta fiind favorabil desvoltării burueniior, grânele au în consecinţă un procent mai mare de corpuri streine. De altfel aceasta se observă mai ales la grânele ţărăneşti. Ar fi de dorit ca onor. Minister să ia toate măsurile posibile, cari ar putea contribui la răspândirea şi întrebuinţarea mai largă a diferitelor maşini de curăţat, ca trioare, vânturâtoare, etc. 4. Prod,acţiunea la hectar, a corespuns anul acesta tuturor aşteptărilor şi, după datele pe cai'i le avem, s’a obţinut în termen mediu în unele judeţe ca: Doljiu, Brăila, R.-Sărat şi Prahova, peste 22 hi. la hectar. Credem, că media producţiunii generale pentru întreaga ţară atinge ţifra de 20 hi. la hectar, deci dacă calitatea nu este pentru toţi mulţumitoare, se va găsi o compen-saţiune în marea producţiune. — Nu e nici mare nici mic pentru cel care a creat totul; unde a suflat el, există ori ce lucru şi el a suflat pretutindeni. www.dacaromanica.ro ALBINA 133 învăţământul ajricol în România. ongresul absolvenţilor şcoalelor de agricultură, ţinut zilele trecute în Bucureşti şi despre care am publicat o scurtă dare de seamă în No. trecut, ne îndeamnă a vorbi acum despre organizarea acestor şcoli şi despre desvoltarea lor în ţara noastră. Un îndemn mai mult ne este şi lucrarea d-lui Chr. D. Druţu, inspector al învăţământului agricol, apărută de curând şi intitulată. «Istoricul învăţământului agricol în România». învăţământul agricol în principatele române a fost multă vreme sau cu totul lăsat la o parte sau anexat pe lângă alte şcoli de diferite grade. Cea dintâiu şcoală specială de agricultură a fost întemeiată în Principatul Ţării-Româneşti îri anul 1852 la Pan-telimon lângă Bucureşti. După Unirea principatelor s’a dat atenţiune mai mare învăţământului agricol, întroducându-se cursuri de acest tel în seminarii şi în şcolile normale de învăţători. Şcoli speciale nu s’au creat nici acum, atât numai că s’a reorganizat institutul dela Pantelimon în 1863, iar direcţiunea s’a încredinţat d-lui P. S. Aurelian. Conform dispoziţiunilor art. 207 din legea instrucţiei din 1864, se înfiinţează, după trei ani dela promlugarea acestei , legi, două şcoale practice sau ferme: una la Galata lângă Iaşi şi alta la Balta Verde lângă Craiova. Acestea s’au deschis în nişte vechi clădiri mănăstireşti la 1 Septemvrie 1867. Ele au avut însă o viaţă foarte scurtă. Pentiu prima dată s’a făcut în 1883 o lege specială a învăţământului agricol. Ea prevede şcoli practice, şcoli regionale, o şcoală superioară de agricultură şi o şcoală superioară de silvicultură. Prima şcoală practică s’a înfiinţat la Schitul Strihareţ în judeţul Olt, aproape de Slatina. Acesteia s’a dat ca pământ de cultură o moşie de 150 hectare, iar ca local de şcoală s’au întrebuinţat chiliile mănăstireşti. A doua şcoală a luat fiinţă în 1885 pe moşia Pănceşti www.dacoromamca.ro 134 • ALBINA Dragomireşti din Roman: iar în 1889, s’a deschia a treia şcoală la Armăşeşti în judeţul Ialomiţa. Aceste şcoli au funcţionat câtă-va vreme fără programe statornice şi fără instalaţii îndestulătoare; o îmbunătăţire însemnată s’a făcut în 1891, când s’au cheltuit peste 900.000 lei pentru şcolile acestea. O nouă reorganizare a învăţământului agricol s'a făcut prin legea dela 7 Aprilie 1893; s’a redus programul şcoa-lelor practice de agricultură, învăţământul silviculturii s’a separat şi i s’a destinat o şcoală specială (la Brâneşti), iar pentru instrucţia practică mai ales a absolvenţilor şcoalei centrale s’a înfiinţat două ferme model (la Laza, Vaslui şi la Studina, Romanaţi) Şcoala de agricultură dela Striliareţ. Cu această organizaţie, învăţământul agricol a funcţionat până în 1899. La această dată, în vederea unei mai largi organizări ce urmă a se da învăţământului agricol chiar în şcoalele săteşti, toate şcoalele de agricultură au fost trecute la Ministerul Instrucţiunii Publice. Legea din 1899 a rămas neaplicată şi s’a pus din nou în vigoare în 1901. După legea din 1901, învăţământul agricol are două categorii de şcoli : elementare şi inferioare. Şcolile elementare au curs de doi ani. Cursurile sunt in www.dacoromanica.ro ALBINA 135 cea mai mare parte practice şi se referă la lucrările executate de elevi pe moşia şcoalei. Paralel cu acestea, s’au înfiinţat şcoli de gospodărie rurală pentru fete: una la Borcea în Tecuci şi alta la Bu-dişteni în Muscel. Şcoalele inferioare reprezintă un grad mai ridicat. Ele au cursuri de trei ani. De unde mai înainte elevii şcoalelor practice de agricultură se întreţineau cu totul de stat, acum ei sunt în sarcina părinţilor; însă statul a renunţat la venitul ce-1 produce pământul şcoalei şi a lăsat ca din el să se formeze un fond de rezervă a şcolii şi restul să se împartă între maeştri şi între elevi. Astăzi avem, afară de şcoala centrală de agricultură de la Herăstrău (Bucureşti) şi de cea de silvicultură (Brăneşti); 5 şcoli inferioare de agricultură: Strihareţ (Olt), Roman, Armăşeşti (Ialomiţa) Nucet (Dâmboviţa), Râmnicul Sărat. 1 şcoală inferioară de agricultură şi comerciu: Alexandria (Teleorman). 1 şcoală elementară de viticultură şi dogărie: Odobeşti (Putna). 7 şcoli elementare: Braniştea (Covurlui), Belceşti (Iaşi), Lehliu (Ialomiţa), Strehaia (Mehedinţi), Poiana (Dolj), Sopot (Dolj), Drăghiceni (Romanaţi). De notat este că pentru"unele din ele proprietarii au dat ori terenuri, ori clădiri ori au făcut alte înlesniri pentru instalarea lor. Mai există şi şcoli de agricultură întreţinute de unele societăţi particulare, precum cea dela Drăgăşani. Câte bănci populare sunt în ţară? Avem în ţară nu mai puţin de 1849 de bănci populare săteşti, cu un capital social deplin vărsat de 12.665.824 lei şi 198.411 membri. Ca publicul să vadă progresul realizat de aceste instituţiuni, va fi destul să amintim că în 1891 nu există decât o singură bancă populară sătească. Anul în care s’au înfiinţat cele mai multe bănci populare a fost 1904, când s’au constituit 609 asemenea instituţiuni. www.dacoromanica.ro 136 ALBINA Revistele noastre In Blaj, în tipografia seminariului Arhidiecesan a început să iasă la lumină din Septemvrie trecut «Revista politica şi literară» sub conducerea d-lor Iuniu Hodoş şi Aurel Ciato. Colaborează mai mulţi scriitori de peste munţi şi din cei de la noi. In No. 2 pe Octomvrie, pe lângă articole politice şi literare, găsim şi o dare de seamă despre petrecerea fraţilor din Ardeal în Bucureşti, în care se arată impresia ce le-a produs oraşul şi expoziţia. * Revista viticolă, horticolă şi agricolă sub direcţia d-lui V. S. Brezeanu, No. 12 dela 20 Septemvrie 1906 publică un articol de d-1 I. Ştefănescu, intitulat: «Isvoare de câştig în mâna străinilor». Aci autorul arată cât de preţioasă este ocupaţia cu cultura legumelor, care e în mâna străinilor, şi îndeamnă pe săteni să se ocupe mai stăruitor cu această ramură de îndeletnicire horticolă. * \ Gimnasticul român, revista lunară, al cărei scop este să propage dragostea pentru exerciţiile gimnastice atât în şcoală cât şi în societate, publică în No. pe Septemvrie o dare de seama despre întemeierea Federaţiunii de gimnastică. * In Ploeşti apare de două ori pe lună o foaie populară pentru răspândirea poveţelor asupra creşterii şi îngrijirii animalelor domestice. Ea e intitulată «Veterinarul» şi e pusă sub direcţia d-lor Popescu-Daia, veterinar al oraşului, şi Th. Ionescu, veterinar al Abatorului. No. 2 dela 15 Septemvrie cuprinde, între altele, un interesant articol despre îngrăşarea porcilor. MULŢUMIRI Învăţătorul diriginte al şcoalei din comuna Drăguşeni, jud. Suceava aduce mulţumiri păr. M. Pienescu din comuna Hârtoape-Lespezi, care a bine voit să plătească pentru şcoala din Drăguşeni abonamentul la revista ^Albina» pe anul al IX-lea. * * * D. Ioan D. Georgescu, învăţător-diriginte al şcolii din comuna Tătă-rani (Dâmboviţa), mulţumeşte d-lor I. Ionescu, elev cl. Vlî-a liceală şi ;\. Vrăbiescu, primarul comunei, cari au dăruit cărţi pentru biblioteca şcolii. ■"1 ' 11 1 ™ www.dacoromanica.ro ALBINA 137 Cronica Săptămânii- M. Sa Regina, medaliată ca Răsplata muncii. In Monitorul Oficial a apărut decretul prin care se aprobă ca M. S. Regina să primească şi să poarte medalia Răsplata Muncii, cl. I, pentru învăţământul profesional. Iată şi raportul ministrului instrucţiunei către M. S. Regele, în această privinţă: In cursul acestor patru-zeci de ani, întru propăşirea ţării şi a neamului, alăturea cu Maiestatea Voastră, într’un gând şi un dor, neobosită a muncit şi Maiestatea Sa Regina. „Sub înalta Sa ocrotire, sub imboldul său zilnic şi după înţeleaptă Sa povaţă, au luat fiinţă societăţile „Furnica", „Albina", „Munca", şi altele, reînviind astfel cusăturile strămoşeşti printre mătăsurile şi bibilurile, cărora râde o rază nemuritoare a trecutului. „Şi acum în urmă, prin înfiinţarea societăţei „Ţesătoarea", Maiestatea Sa care a zis că viitorul ţării îl ţese femeia, a pus din nou în pământul nostru sămânţa uneia din bogăţiile de altă dată ale României. Vin dar cu cel mai profund respect să rog pe Maiestatea Voastră să binevoiţi a aprobă ca Maiestatea Sa Regina Elisabeta să primească şi să poarte medalia Răsplata Muncii, clasa I, pentru învăţământul profesional". Luni, 23 Octomvrie, MM. LL, Regele şi Regina au părăsit Castelul Peleş din Sinaia şi au sosit în Capitală, spre a se stabili în reşedinţa do iarnă. La Sosirea suveranilor au fost de faţă A. S. Regală Principele Carol, domnii miniştri şi Casa militară a M. Sale Regelui, precum şi un public numeros. Iubiţii noştri Suverani au fost salutaţi cu respect, atât în gara de Nord, cât şi pe tot lungul drumului până la Palatul Regal. Ziarele ne aduc vestea că între Germania şi Serbia ar fi is-bucnit neînţelegeri serioase. Pricina acestor neînţelegeri ar fi următoarea: Pe când o comisie Sârbească pentru comandă de tunuri se afiâ la Essen în Germania, un oficer din acea comisie ar fi luat copie după nişte aparate aplicate tunurilor model sârbesc ; în urmă acele aparate cari sunt proprietatea fabricei Germane de tunuri Krupp ar fi fost aşezate şi la tunurile Sclmeider sârbeşti, comandate la fabrice Creuset din Franţa. Fabrica Krupp, socotindu-se păgubită, s'a adresat guvernului german, care ar aveâ de gând să împiedice cn concursul Au- Sire, Sosirea Suveranilor în Capitală. Neînţelegeri între Germania şi Serbia. www.dacaromamca.ro 138 ALBINA stro-Ungariei trecerea tunurilor sârbeşti prin această din urmă ţară în Serbia. Aşteptăm să vedem, dacă se vor realiză aceste ameninţări. Foamete In China. Din Shangai se telegraflază că misionarii creştini povestesc că în provincia Kiangsu, din nordul Chinei bântue o foamete grozavă. Aproape zece milioane de oameni sunt în pericol de a muri de foame. Autorităţile împiedică pribegirea, fără insă a îngriji de hrana populaţiunei. In interiorul provinciei au început turburări. ----•«aţ.rtSSVJSfeiUi- Congresul agenţilor sanitari şi al moaşelor. Duminecă 15 Octomvrie c., s’a deschis în sala Ateneului congresul agenţilor sanitari şi al moaşelor din ţară, numit şi congresul corpului sanitar inferior. La acest congres au luat parte un număr însemnat de agenţi sanitari, vaccinatori şi moaşe, sub pre-Şidinţia d-lui dr. Koslinski. La deschidere, d-1 preşedinte a ţinut o cuvântare, arătând că personalul sanitar inferior cu acest prilej ia parte la bucuria neamului, care serbează jubileul de 40 ani de domnie a M. Sale Regelui. Acest congres mai are darul de a uni şi înfrăţi pe toţi membrii {(ersonalului sanitar. Laudă hărnicia acestor funcţionari, cărora e este încredinţată, după medici, grija prevenirii Soaielor molipsitoare şi îngrijirea celor ce sunt în suferinţă. Mulţumită cunoştinţelor dobândite şi practicii îndelungate, agenţii sanitari au ajuns folositori pentru bunăstare a populaţiei rurale. S’a trimes apoi M. Sale Regelui o telegramă cu cuprinsul următor : „ «Personalul sanitar inferior întrunit astăzi, .depune respectuos la picioarele tronului M. Voastre sentimentele de devotament nestrămutat, iubire şi admiraţiune, rugând pe Dumnezeu să vă dea ani mulţi, pentru fericirea şi prosperitatea ţării. «Să trăiţi Majestate ! Trăească’M. S. Regina ! Trăească A A. LL. RR. Principii moştenitori! Trăească Dinastia!». In cele trei zile, câte au ţinut acest congres, s’au desbătut mai multe chestiuni ca: îmbunătăţirea stării sanitare a ţării, drepturile şi datoriile corpului sanitar inferior, statutele societăţii agenţilor sanitari, înfiinţarea unui organ de publicitate, chestiunea moaşelor empirice la sate, etc. PĂRERI SI PROPUNERI D. Gh. Angelescu, învăţător în comuna Câlineşti (Vâlcea), ne trimite o comunicare în care ne spune că preoţii din sate ar face bine să meargă în fiecare lună (în ziua întâia sau in a doua) cu botezul din caâă în casă. Cu această ocazie ar putea să vorbească cu sătenii despre diferitele lor nevoi şi mai ales i-ar putea îndrumă să-şi ţie curţile şi casele curate www.dacoramanica.ro ALBINA 139 Inforro.aţi'u.n.i- = Ministerul de finance a pus în circulaţie monete de aur de 50 lei, bătute cu ocaziunea jubileului de 40 ani de domnie a M. Sale Regelui. Aceste monete poartă pe o parte efigia M. Sale şi cuvintele „Carol 1 Rege al României 1806—1906“, iar pe cealaltă parte înfăţişează pe M. Sa călare, ca Domnitor, şi cuvintele: „Carol 1 Domn al României, 50 lei“. Toate casele publice au fost îndatorate să dea şi să primească în plăţi nouile monede. = Comisariatul general al expoziţiunei a făcut cunoscut ministerului lucrărilor publice că din înaltul ordin al M. S. Regelui, expoziţia s!a prelungit până la 15 Noemvrie. In acelaş timp, co-. misariatul roagă ministerul lucrărilor publice să menţină reducerea de 50 la sută pe căile ferate pentru vizitatorii expoziţiei, până la acea dată. Ministerul a aprobat. = Direcţiunea generală a serviciului sanitar, având în vedere că in timpul posturilor lungi, numărul bolnavilor şi al fnor-ţilor creşte la sate mai ales printre copii, din cauza hranei neîndestulătoare, a trimis o adresă Sfântului Sinod, prin care îi roagă să deslege de posturi pe copiii mai mici de 10 ani. De .asemenea a mai mijlocit să se dispună ca botezul copiilor să se facă în timpul ernei, 'acasă la părinţi, în apă căl-dicică, şi într’o cameră încălzită, de oarece azi, botezul făcân-du se la biserică, în frig şi în apă rece, copiii sunt expuşi la numeroase boale cari de cele mai multe ori sunt mortale. = Primăria oraşului Alexandria a hotărît ridicarea unui monument, în memoria domnitorului Alexandru Ghica, întemeietorul acestui oraş. = Academia Română a ţinut şedinţă publică Vineri, 20 Oc-tomvrie. D-l Ion Ivalinderu, prezidentul Academiei, a făcut o dare de seamă asupra solemnităţii desvâlirii statuei lui Alecsandri la Iaşi, In urmi d-sa a făcut apel ca să se desfâjure o mai mare activitate din partea Academiei pentru ridicarea unei statui nemuritorului poet în Capitală, cu a‘ât mii mult cu cât Academia are un fond de 85 000 lei în acest scop Membrii Academiei, luând act de dorinţa d-l ui Kalinderu, au numit o comisiune compusă din d-nii Kalinderu, D. A. Sturdza, Olănescu-Ascanio şi lacob Negruzzi, care să se ocupe de această chestiune. = La Corabia s’a înfiinţat de curând o societate da gimnastică, sport, muzică şi conferinţe populare. Scopul acestei societăţi este: a) a procura membrilor săi mijloacele necesare spre a şi dezvoltă fizicul prin exerciţii gimnastice şi îndeletniciri sportive, precum şi gustul muzical prin exerciţii corale şi ansambluri instrumentale ; b) a înfiinţa o şcoală pregătitoare spre atingerea scopului ei, unde membrii săi vor găsi cele necesare pentru exerciţiile de gimnastică, scrimă, tir, biliard, muzică, etc. c) a adună un fond pentru construcţia unui local propriu de şcoală; d) a înfiinţâ o bibliotecă populară; e) a înfiinţă m şcoală de adulţi; f) a contribui www.dacoromamca.ro 140 ALBINA pe cât posibil la desvoltarea sentimentului naţional prin ţinerea de conferinţe populare; g) a adună un fond necesar pentru ridicarea unui monument, în piaţa oraşului Corabia, în amintirea trecerei armatei române pe câmpiile bulgăreşti, la 1877. = Societatea de lectură * Andrei Şaguna» din Sibiu s’a constituit pe anul şcolar 1906—1907. sub preşedenţia P. C. S. d-lui dr. Eusebiu R. Roşea, director seminarial cu un comitet de 10 persoane, profesori şi clerici. Bibliografie. A apărut: Casa rurală în raport cu marea şi mica proprietate din punct de vedere economic, de Vasile S. Moga, agronom şi profesor. Preţul 50 bani. ----------------------- flPEb In comuna Breaza de sus, jud. Prahova, s’a înfiinţat o societate de lectură, care să desvolte dragostea de citit printre sătenii adulţi. Comitetul fa< e un călduros apel tutulor d-lor autori, librari, editori de cărţi, conducători de reviste şi roagă pentru ajutarea societă-ţei cu operile d-lor. Fosta Redacţiei i • = Articolul trimis de d-1 l. Sucos se va publică într’un număr viitor, cu modificări. = Articolul «Formoza' nu se poate publică, fiindcă cuprinde câtevă erori de fond şi o expunere nepotrivită pentru revista noastră. LICITAŢIUNI In ziua de 3 Noemvrie 1906, ora 10*/j a. m. se va ţine la Eforie, Bulevardul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a reparaţiunilor şi înlocuirea mobilierului băilor Eforioi după Bulevardul Elisabeta. Devizul în sumă de lei 4 308,30. Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc. = Idem pentru darea în întreprindere a reparaţiunilor şi înlocuirea rufăriei Băilor Eforiei, după Bulevardul Elisabeta. Devizul în sumă de lei 5 864,50. Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc. = Idem pentru darea în întreprindere a reparaţiunilor generale necesare băilor din palatul Eforiei, după Bulevardul Elisabeta. Devizul in sumă de lei 33.096,10. Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc. = In ziua de 6 Noemvrie 1906, ora 10V2 a. m., pentru darea în întreprindere a lucrărilor de despotmolirea canalului principal de pe moşia Măxineni-Corbu din judeţul R.-Sârat. Devizul fiind în sumă de lei 8.850. Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc. Caetul de sarcini şi devizul se pot vedeâ la Serviciul Domenial, secţia Bunurilor, în toate zilele de lucru, între orele 10—12 a. m. Domnii concurenţi, spre a putea luă parte la licitaţie vor trebui să depună ca garanţie provizorie lei 5% din suma devizului, cunoscând că cea definitivă va fi de 10°/o din suma rezultată la licitaţie. Se pune în vedere d-lor concurenţi art. 72—83 din legea comptabili-tţăei publice. _______________________ www.dacoromanica.ro „STEfiU fl“ Societatea ^Steaua» are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea ţi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, pa-triccice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, oreoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să faol a se prim! în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot t-dresă d-lui Spiru C. Ilarei, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioan Kaliudern, Preşedintele Academiei Ro-mâne.— Vicepreşedinte, Sava Şoriuliiescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spiro C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Bana, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii-. Petre (Jărboriceana, fost Administrator al Casei Sf. Siserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Centrai şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Dimitrescn Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; 51. Yl&descn, Ministru, profesor universitar; Cristn S. Negoescn, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. Aliniăneşteaun, inginer de mine; Preotul econom Gonit* \oneste, profesor secundar; Const. Alexuudrescu, institutor. Membri înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urmare). Eremia Medianu (Cocioc-Ilfov), 2 lei; N, C. Popescu (Cocioc-Ilfov), 2 lei; L. Silea (Cocioc-Ilfov), 2 lei ; D. Avramescu (Cocioc-Ilfov), 2 lei ; Pr. Bujureanu (Cocioc-Ilfov), 2 leu; Th. Stănceseu (Cocioc-Ilfov), 2 lei ; I. Bănescu (Cocioc-Ilfov), 1 leu; Alex. I. Popa (Cocioc-Ilfov). 1 leu; Pr. C. Popescu (Cocioc-Ilfov), 1 leu; Gh. Iordâchescu (Cocioc-Ilfov), 2 lei; Al. Tiinotescu (Cocioc-Ilfov), 1 leu; Natalia Maior Marin Angelescu (Aurorei-Buzâu), 2 lei;Samuel Coritzer (Anton-Pan Bucureşti),j2 lei; I. M.Sclnvartz (Aurora-Bucureşti), 2 lei; I Diamandi (Dudeşti-Bucurşşti), 2-lei; S, Gol-denberg (Dudeşti-Bucureşti), 2 lei;S. Horenstein (Calea Văcăreşti-Bucu-reşti), 2 lei ; Iordan Dumitrescu (Triumfului-Bucureşti), 2 lei; M. Cioară (Corbului-Bucureşti), 2 Iei; C. C Popovici-Taşcă (Mântuleasa-Bucureşti), Iosepf Gobl (Doamnei-Bucureşti), 10 lei; B. Bidulescu (Doamnei-Bucu-reşti), 3 lei; D. C. Ioneseu (Doamnei-Bucureşti), 2 lei ; M. Porn (Doaro-nei-Bucureşti), 10 lei; Alfred Kohn (Craiova), 10 lei ; M. Pincas (Doamnei-Bucureşti), 20 lei; Iulius Saxon (Calea Moşilor Bucureşti), 20 lei; R. N. Grigorcea (Bacău), 4 lei; Al. Videanu (Gara Dărmâueşti-Bîcău), 1 leu; V. V. Dobreanu (Oneşti-Bicău), 1 leu; Const. Şenchea (Letea-Bacău), 1 leu ; Pr. Gli. Gruia (Gâşteni-Bacău), 1 leu; N. Mateiu (BogdăneştijBacâu), 1 leu ; D. Mihăilescu (Cleja-Bacău), 1 leu; Gh. Rasu (Gârbăni-Bacău), 1 leu ; I. Nalbse (Schitu-Frumoasa-Bacău), 1 leu; B. Bobârnac (Răcăciuni-Bacău), 1 leu ; Th. Georgescu (Tg.-Ocna), 2 lei ; I. V. Ercuţă (Tg.-Trotuş-Bacău), 1 leu; C. T. Dăscălescu (Poduri-Bacău), 1 leu ; Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1906 şi până în.prezent este de 1.835; iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 10.820 lei şi 40 bani. (Va urma In numărul viitor). www.dacaramanica.ro PĂLĂRII, FAURII, PĂLĂRII ml $1 tari, culori şl negri prlmeao ztlnio Noutăti diferite. GHETE, GHETE, GHETE pentru Dame, Bărbaţi şi Copil Fabrloaţlnne propria Atelier special pentru comenzi Primesc blănării în păstrare. D-lui Ioan M. Poposcu Dirigintelo şcoalei comuira Oo i.u.L IlfoV fii 6_______________ 24, Calea Vietoriei, Bueureşti. apel Comitetul pentru înfiinţarea unei biblioteci populare pe lângă şcoala de băeţi din Câmpina, compus din : Preşedinte, B. P. Hăşdău. Membri: I. T.Ionescu, primrul oraşului Câmpina. — Dr. S. Aisinman şi L. Winkler,directoriisocietăţei «Steaua Română».— G. Ştefănescu, exploatator de petrol şi fost primar.— II. F. Braun şi inginer C. Mircea, directorii socintâţei «Câmpina-Moreni». — Dr. N. Rubcin. — Avocatul G. Dmnitreseu şi C. R. Bărbăcioru, cel d'întâiu jurisconsult, şi cel de al doilea inginer şef la soc. «Steaua Română». — D. Ştefănescu, judecătorul de pace, al pl. Prahovei. — Ing. G. Ciobanu, preşedintele Uniunei maeştrilor sondori.— Inginer sondor P. H. Paul şi directorul şcoalei de băeţi An. Scripcă, casier şi bibliotecar, fac un călduros apel la librarii, editorii şi autorii din ţară, ca-să dăruească bibliotecei : cărţi, reviste etc. care ar pntea ajuta la luminarea mulţimei din acest centru al, industriei petrolifere. Toate cărţile pe cari d-nii librari, autori, editori şi voitori de bine, ar voi să le dea pentru această bibliotecă, sunt rugaţi să le trimită Administraţiei revistei noastre str. Mântuleasa, tto. 9, Bucureşti, pe care comitetul de mai sus, a însărcinat-o cu strângerea cărţilor ce se vor dărui. Inst. de Arte Grafice Carol GoblS-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16.—17.202. www.dacoramamca.ro