Anul X. 44 Octouivrie 1906, No. 3. Â POPULARA Apare în fiecare Duminecă ——• COMITETUL DE REDACŢIE: ION KALINDERU P. Gârbovlceanu AP. Dulfu G. Coşbuo G-ral P. V. Năsturel G. Adamescu I. Otescu V. S. Moga -N. Nioolaesou Gr. Teodossiu C. C. Pop.-Taşcă. Redacţia şl Administraţia Strada Hâqtuleasa No. 9. — Bucureşti. www.dacoramamca.ro > 24, Calea Vietoriei, Bucureşti moi şi tari, culori, şi negre \ prlmeao zllnlo Noutăti diferite. pentru Dame, Bărbaţi şi Copii ,j • Fabricaţlune proprie Atelier special pentru comenzi Primesc blănării tn păstrare. 52-29 * • -A. 3? E Xj Comitetul pentru înfiinţarea unei biblioteci populare pe lângă şcoala de băeţi din Câmpina, compus din : Preşedinte, li. P. Hăsdău, Membri: I. T.Ionescu, prîmrul oraşului Câmpina.- — Dr. S. ’Aisinman şi L. Win/cler,directoriisocietăţei «Steaua Română».— G. Ştefănescu, exploatator de petrol şi fost primar.— H. F. Braun şi inginer C. Mircea, directorii socintăţei «Câmpina-Moreni». — Dr. N. Ruban. — Avocatul G. DUmitrescu şi C. R. Bărbăcioru, cel d’întâiu jurisconsult, şi cel de al doilea inginer şef la soc. «Steaua Română». — D. Şlefănescu, judecătorul de pace, al • pl. Prahovei. — Ing. G. Ciobanu, preşedintele Uniunei maeştrilor sondori. — Inginer sondor P. H. Paul şi directorul şcoalei de băeţi An. Scripcă, casier şi bibliotecar, fac un călduros apel la librarii, editorii şi autorii din ţară, ca-să dăruească bibliotecei : cărţi, reviste etc. care ar pntea ajuta la luminarea mulţimei din acest centru al, industriei petrolifere. Toate cărţile pe cari d-nii librari, autori, editori şi voitori de bine, ar voi să le dea pentru această bibliotecă, sunt rugaţi să le trimită Administraţiei revistei noastre str. Mântuteasa, fio. 9, Bucureşti, pe care comitetul de mai sus, a însărcinal-o cu strângerea cărţilor ce se vor dărui. www.dacoromamca.ro Anul X. No. 3. 15 Octomvrie 1906. Albina Revistă Enciclopedică populară Abonamentul în ţarO pa an Del B I Abonamentul în străin, pa an lei 8 » * » a luni » 3 I On număr. ....... ÎS bani Pentru anunslurl 1 leu linia, Mlea publialtata, 5 bani auvântul. Manuscriptele nepublloate ae ard. SUMARUL: P. Oârbovlceunii, CflntJrea sau muzica.— Sofia Xudcjdc, Cfit ponto costil un clief. — Des-chiderea liniei Constunţa-Constantinopol-Alexandria. — St. C. loan. Amintiri din călătorie: InnRbruck.—Congresul Bisericii.-—I>r. (bilian. Sfaturi pentru economie. —Asociaţiunea Transilvană. — M. Popegen«Sicmun, «Cu musca pe căciulă». —A. VAiitul, însuşirile elefantului. — Inaugurarea unui sat de veterani. — V. S. .Wnga, Cronica agricolă, economică şi comercială.—Cronica săptămânii.—Informaţiuni.—Bibliografic. Sfaturi practice: Păstrarea seminţelor de pomi.—Stârpirea puricilor. Iiustraţiuni: Vederea oraşului Innsbrtick. —Mormântul lui Maximilian.—Muzeul Asociaţiei din Sibiu.—Elefant domestic.— Pagina glumeaţă : Pălăria cocoanei. Cântarea sau Muzica l). II. Toţi oamenii mari şi înţelepţi ai popoarelor recunosc în Cântare, cel mai puternic mijloc pentru cultivarea şi dezvoltarea sentimentelor religiose, morale şi naţionale ale omului. Pitagora pune Cântarea în fruintea sistemului său de edu caţiune şi o întrebuinţa în şcoala sa pentru combaterea tu-tulor patimilor. In scopul acesta, se cântă şi înainte de culcare şi după sculare. Seara înainte de culcare pentru curăţirea de patimile zilei; dimineaţa după sculare pentru întărirea spre o nouă muncă morală. Socrate spune că acel ce nu iubeşte cântarea, e un barbar în toată puterea cuvântului şi de aceea el lua lecţie de muzică chiar în vârsta cea mai înaintată dela vestiţii cântăreţi Konos şi Lampon După Aristotel, cântarea are cea mai mare însemnătate în educaţiune, fiindcă serveşte pentru cultivare, pentru recreare, pentru înlăturarea patimilor, pentru formarea carac terului. Cântarea e dintre toate artele, aceea care lucrează mai cu putere şi mai cu succes asupra stării morale a omului * In Biserica creştină, dela întemeerea ei, s’a pus cel mai mare preţ pe cântare. Marele apostol Pavel, în scrisorile 1 (1) Vezi «Albina» an. X-lea No. 2. www.dacoromanica.ro 58 ALBINA sale către Efeseni şi Coloseni le recomandă Oântarea astfel: «Vorbiţi între voi în psalmi şi imne şi cântări spirituale, cântând şi lăudând în inimile voastre Domnului.» (Efes. V. 19). «Cuvântul lui Hristos să locuiască în voi cu bogăţie în toată înţelepciunea, învăţându-vă şi îndemnându-vă unul pe altul, cu psalmi şi cu imne şi cu cântări spirituale, cântând cu har în inimile voastre Domnului.» (Colos. III, 16). Şi atunci, când împăratul Traian, îngrijat de înmulţirea creştinilor, a cerut lămuriri lui Pliniu cel tânăr, proconsulul Bitiniei, asupra lor, acesta îi răspunde că Creştinii n’au altă vină, decât aceea că se adună în fie care zi înainte de răsăritul zorilor şi cântă lui Hristos imnuri ca lui Dumnezeu. Prin urmare, Cântarea a fost considerată în Biserica creştină ca cel mai puternic mijloc pentru exprimarea sentimentului religios şi pentru întărirea sufletească a creştinilor. * • Poporul român a cântat în toate momentele vieţii lui, şi de bine şi de rău, şi de bucurie şi de jale. In Cântare şi-a revărsat el, toate simţirile sufletului... Doina în deosebi stă martoră ca cea mai puternică dovadă despre aceasta! După pilda fraţilor noştri de peste munţi, cari au cultivat în timpii din urmă cântareâ'naţională nu numai în cercurile ţărăneşti, ci şi în cele, orăşeneşti, a început şi d-nul Chiriac, profesor la Conservatorul de muzică din Bucureşti, să- cultive cu cea mai mare îngrijire şi căldură această cân-, tare, ce rezumă în ea tot trecutul şi firea neamului nostru. D-l Chiriac prin muncă a reuşit; societatea corală «Carmen», de sub conducerea sa, e cunoscută şi aici şi peste hotare... In Arenele romane dela Expoziţie, pe lângă corul societăţii «Carmen», au mai cântat dela noi: Corul ţărănesc dela Breaza (Prahova), sub conducerea învăţătorului Mircescu; Corul ţărănesc dela Dumbrăveni (Botoşani); Corul şcolar dela Osoiu (Iaşi), de sub conducerea. învăţătorului Toma; un cor dela Bârlad; cel dela T. Severin, sub conducerea maestrului Paulian ; şi în sfârşit încă un cor din Bucureşti. Toate corurile s’au prezentat cât se poate de bine şi ceiee le-au ascultat au rămas pe deplin mulţămiţi. îmi pare foarte rău că Societatea corală «Hora», de sub conducerea inimoasă a d lui Movilă, n’a putut, din lipsă de mijloace, să dea în arenele romane, serbările corale pe care le anunţase împreună cu alte 31 de coruri din ţară, de fiecare judeţ câte unul! Desigur câ s’ar fi arătat şi cu acest prilej, *că e o mişcare serioasă în ţară la noi pentru cultivarea cântării naţionale. * / » învăţătorii cu tragere de inimă au înfinţat coruri în multe părţi ale ţării. După câte ştim, Casa şcoalelor a încurajat şi a răsplătit pe cât posibil această mişcare. învăţătorii şi pre- www.dacQtamaiiica.ro ALBINA 59 oţii tineri se întrec acum să munciască şi pe acest teren, dătător de roade atât de frumoase şi folositoare. Am nădejde că în scurtă vreme nu se va găsi un sat în ţară, undo să nu poţi auzi cântări corale, care să mişte şi să înalţe sufletul. P. Qârboviceanu. Cât poate costa un chef. oarele răsare d’asupra Măgurei, încununând-o c’o ploaie de scântei, aurind cerul şi creştetul muntelui. In vale, apa Turcului curge hăulind, parcă .se vaită de loviturile bolovanilor. Vuetulnecurmat aduce a ison jalnic şi fără sfârşit ca plânsul durerilor fără leac. E o dimineaţă, asemenea multor altora, ce trec nebăgate în seamă de cei prinşi de grijile vieţei. Omul purtător de nevoi uită de suflet, nesocoteşte cucernicia şi binecuvântarea ce i s’ar da, privind cu sfinţenie o rază de soare şi câtă blândeţe duioasă i-ar pune în suflet priveliştea sfântă ale frumuseţilor neîntrecute ale firei. Sărmane om, alergi după petreceri dăunătoare, în loc să te bucuri de cele pe cari mâna omenească nu le poate nici odată întrece ! Intr’o astfel de dimineăţă, nepăsător de toate, cu gândul numai la câştig, s’a sculat Iosif, buimac dela cheful unei cumetrii, la care fusese din ziua dinainte. Ochii somnoroşi nici nu i-a ridicat o clipă către Soare-răsare. Poate din miile de raze strălucitoare una măcar i ar li luminat şi limpezit mintea întunecată de băutură şi nesomn. Grăbit, a înhămat Iosif caii să plece la.drum : îl arvuniseră nişte domni să-i ducă la Făgăraş. In răcoarea’ dimineţei, şoseaua umedă -de rouă nopţei, albia până departe, sub aerul neturburat de praf. Iosif a luat domnii dela otel, a pus lada cu haine în codirlă şi s’a urcat pe capră. — Nene Iosifo, cufărul o fi bine legat, să nu cază ? Bine, domnule, putem merge şi pân la Peşta. — Ia seama. Toate hainele ne sunt în el, mai zise şi doamna. Fi-i sănătoasă, că nu rămâi fără ele. Doar de treizeci de ani drumurile m’au îmbătrânit. — Bine. E în seama d-tale. Noi din trăsură nu vedem nimic. — N’aveţi grijă. Au plecat cu «Doamne ajută! . Iosif simţea ceva ameţeală, fumul băuturei nu-i eşise bine din cap. Bucuros n’ar li plecat la drum; dar să piarză opt zloţi îi eră cam jale şi se temea de gura femeei. L-ar fi certat o lună încheiată. Mai ales că l-a tot îmbiat de cu seara : «Hai, omule, acasă. Mâine pleci la drum şi nu-i bine să fii neodihnit Pe urmă orzul e scump, fân le trebuie. Vita ce ştie? O pui ori nu la ham, cheltueala merge. Eu, pe lângă casă n’aveam ce face, nevasta vede singură de celelalte trebi. Aşa se tot gândişi Iosif vânturând biciuşca pe deasupra cailor. i www.dacoromamca.ro 60 ALBINA Drumul e lung, Iosif moţăe pe capră. Ce-ar mai (ionul! Căluţii merg înnainte, cunosc bine calea de atâţia ani. Mai ar putea merge singuri, de le-ai şti spune ca să te priceapă. La amiază au poposit. Caii însetaţi, i-a adăpat. Iosif, cam leşiat la inimă, intră la un han, luă un rachiu să mai dreagă mahmuria dela cumetrie. Spre seară au ajuns în oraş. A oprit caii la uşa muşteriilor, şi sări repede de pe capră să deslege cufărul. I s’a făcut negru înnaintea ochilor : cufărul, nicăeri! Capetele funiei cu care fusese legat, bănănăeau încoace şi în colo. Nodul n’a fost bine strâns, s’a tot lărgit şi, la un hop, lada a sărit jos fără să bage nimeni de seamă afară doar de cel care a găsit-o şi-a pus-o bine. — Vezi! Ţi-am zis să ai grije de cufăr. Acuma ce ne facem? zise stăpânul lăzei, necăjit foc. — Toate hainele cele bune erau în el! Se văerâ şi doamna. — O să le plătească, i le-am dat în seamă.! — Mă duc, poate îl găsesc, s’or fi nemerit nişte oameni ai lui Dumnezeu şi mi l-or da, zise Iosif cu glas gângav de supărare. — Fă ce ştii. Am avut lucruri de trei sute de florini . .. A mers Iosif tot uitându-se în dreapta şi în stânga, întrebând din om în om, de n’au văzut vre-un cufăr. Unii se jurau că n’au văzut şi-l căinau dând din cap, alţii se uitau la el în bătae de joc, zicând: «Cine l-a găsit l-a rânduit bine, nu-i mai duce grija. De-acuma dă-i colac şi lumânare.-*!,» Iosif cu inima rea de supărare mână caii mai departe. Dădu de ştire şi jandarmilor, fără de nici un folos. Acuma îşi amiin-tiâ bine că, după ce trecuse de hanul unde a făcut popas, întâlniseră nişte căruţe de Ţigani. Nu încape vorbă că ei l-au găsit, ba poate i-or fi şi slăbit funia. Aşa se gândiâ ca doar i-o părea vina mai mică. Ajunse acasă supărat de nu vedea lumea. Nevestei nu i-a spus nimic. A văzut ea că nu-i sunt omului toţi boii acasă, dar l-a lăsat în pace, gândind: - -ţ - Deschiderea liniei maritime Constanţa-Constantinopol-Alexandria. La 5 Octomvrie a. c. a plecat din Constanţa noul vapor «împăratul Traian», care lăceâ cea dintâiu cursă între acel oraş şi Alexandria din ţara Egiptului. Pe vapor eră un însemnat număr de călători, precum şi multe mărluri pentru Constantinopole, Smirna şi Alexandria. Publicul arată multă încredere în vapoarele noastre, conduse cu pricepere de destinşi ofiţeri din marina de râsboiu. ' Noua iinie Constanţa-Alexandria va legă astfel ţara noastră de Răsăritul îndepărtat şi ne va da prilejul să putem cu înlesnire trimete în aceea parte produsele de tot felul ale ţării noastre. ----------------------------=>gfr2>®$<3c=- www.dacoromanica.io 62 ALBINA Amintiri din călătorie. t==3 Innsbruck. îe mai multe ori, în trecerea mea pe linia Viena-Arlberg-Zurick, îmi propusesem să mă opresc puţin în această frumuşică şi cochetă Capitală a Tirolului,’ dar până în anul acesta nu mi-am putut îndeplini această dorinţă. Lu-crul de altminterea este perfect explicabil, deoarece atunci când cineva face lungul drum Viena-Paris, cu gândul de a se opri mai mult în Francia, greu se decide a părăsi trenul direct. Pe lângă aceasta, mai intervine încă o consideraţiune r Tirolul, de şi este foarte frumos în general, fiind* înzestrat de natura cea darnică şi bine voitoare cu toate atracţiunile posibile, totuşi are nenorocul de a se învecina cu Elveţia, încântătoarea grădină a Europei, adevăratul paradis pământesc ; călătorul care s’a oprit să facă anumite excursiuni prin Elveţia înainte de a merge la Paris, la întoarcerea din Francia, nu mai rezervă timp de oprire pentru Tirol. Anul acesta în3ă m’am hotărit să rămân măcar două zile la Inns-bruck, la întoarcerea în ţară, după ce admirasem căderea Rinului la Schaffhausen, graţie unei persoane bine-voitoare, care mi-a atras atenţiunea asupra frumuseţii acestei cascade şi pentru care bună voinţă îi sunt foarte recunoscător. Oraşul Innsbruck, aşezat la o înălţime de 579 metri, se află a-proape chiar în mijlocul văei din Tirol a i'âului Inn, înconjurat din toate părţile de munţi. Cu toate că este la o înălţime mai mare decât Lucerna, Lausanne, Ischl, Berna şi chiar Interlaken, şi cu toate că se găseşte în vecinătatea munţilor înalţi şi acoperiţi de zăpadă, totuşi capitala Tirolului are o climă dulce, mulţumită faptului că un uriaş masiv de munţi o apără dinspre miazănoapte de vânturile cele reci; la miazăzi fiind deschisă, ea primeşte adierile cele plăcute. îndată după sosire, călătorul se încredinţează că se află într'un oraş curat, bine îngrijit, bine întreţinut, cu strade largi şi regulate, cu o minunată apă de băut, cu clădiri frumoase şi cu numeroase aşezăminte culturale, începând;dela şcoala primară şi terminând cu Universitatea. După indicaţiunile ce mi. s’au dat, am vizitat îngrabă «Muzeul Ferdinand» o construcţiune mare şi frumoasă cu două rânduri, cu interesante sculpturi, cu o sală arheologică, cu un cabinet etnografic şi sală topografică, precum şi o bogată colecţiune de tablouri, etc ; apoi teatrul, palatul de justiţie, mai multe stabilimente de cultură, diferite biserici şi alte monumente publice. Mai cu seamă m’a impresionat biserica Sfintei Cruci sau biserica Curţei devenită celebră din cauza numeroaselor opere de artă c,e se află în ea, construită prin socolul al şase-spre-zecilea. Zece stâlpi mari de marmură roşie sprijină bolta, iar în mijlocul bisericei se află mausoleul lui Maximilian, cel de pe urmă cavaler, înconjurat de două-zeci şi opt de statue de aramă, adevărate capodopere reprezentând pe strămoşii şi pe contimporanii www.dacoromanica.ro GBSS 1. ■ www.dacoromanica.ro Vederea oraşului Iuns'brnek. 64 ALBINA cei mai vestiţi ai acestui împărat. Astfel vedem statuele lui Clovis regele Francilor, Filip I Frumosul regele Castiliei, Rudolf de Habs-burg, Theodoric regele Ostrogoţilor, regele Arthur al Bretonilor Arhiducele Sigismund de Austria, Carol Temerarul de Burgundia Filip cel Bun, Godfroy de Bouiîlon, Maria de Burgundia, Cune-gunda sora lui Maximilian şi soţia lui Albrecht, Ferdinand de Aragon şi alţii, îmbrăcaţi în costumul timpului lor. Deasupra mausoleului se află chipul împăratului Maximilian, în haină imperială, rugânduse-în genuchi, cu faţa spre altar şi înconjurat de geniul justiţiei, ai prudenţei, al înţelepciunei şi al forţei,'iar pe marginele pedestalului se văd două-zeci şi patru de reliefuri în marmură de Carrara reprezentând isprăvi şi fapte ale împăratului Maximilian, dela finele secolului al cinci-spre-zeceleâ şi începutul celui următor. Mormîmtnl lui Maximilian. In afară de acest atât de important monument de artă, biserica Curţei mai are încă şi altele, cum e mai ales mausoleul lui Hofer, monumentul Catherînei de Loran, al arhiducelui Ferdinand etc. Numeroase familii de prin oraşe atrase de frumoasa poziţiune muntoasă, de curăţenia şi ordinea perfectă, şi aerul cel curat şi de o stare sanitară care nu lasă nimic de dorit, a Innsbruckului, www.dacoromamca.ro ALBINA 65 au făcut din această capitală a Tirolului reşedinţa lor de vară şi îşi petrec minunat timpul, profitând mai ales de nenumăratele excursiuni ce se organizează. Intr’adevăr acest oraş este centrul unor atrăgătoare excursiuni în munţi, începând dela o zi şi ajungând chiar la două-spre-zece zile până la Trafoi Stelvio şi înapoi la o înălţime de 2.810 cel mai înalt drum de trăsură din Europa, pe care l-am străbătut şi eu acum câţiva ani. Aceasta explică marele avânt ce a luat oraşul, care astăzi are o populaţiune de 35.000 locuitori în timp ce acum cinci-zeci de ani n’avea decât zece mii; curăţenia, apa bună de băut, măsurile sanitare în general au redus mortalitatea la şeapte-spre-zece la mia de locuitori. Terminând această scurtă schiţă de călătorie, îmi permit a îndemnă pe acei care trec prin Tirol să nu-1 despreţuească, con-siderându-1 cu mult inferior Elveţiei, ci să viziteze două trei zile oraşul Innsbruck. Ştefan C. Ioan. Congresul Bisericii. In seria congreselor organizate de societatea pentru înaintarea ştiiţeloi’ a fost şi secţiunea bisericei şi a cultului. Acest congres s’a adunat în zilele de 13—15 Septemvrie trecut. Şedinţele s’au deschis prin cuvântarea P. S. Pimen Episcopul Dunării de Jos (1). A urmat apoi o interesantă comunicare a P. S. Atanasie al Râmnicului dosprc un antimis din vremea lui Matei Basarab. S’a vorbit apoi — în şedinţele următoare — despre rolul preotului în ridicarea stării morale a poporului (2); despre mijloacele ce ar fi de luat ca .să se combată tendinţele materialiste ale societăţii; despre rolul preotului, despre profesorii de religie şl altele. In privinţa acestei chestiuni din urmă, vedem în revista «Amvonul» (No. 6 din Sept. 1906 anul X) că s’a votat următoarea rezoluţie: 1) Profesorii de religie în viitor să fie clerici hirotoniţi având biserica lor, iar nu fără biserică cum a propus P. S. Episcop al Dunării de jos. 2) Să se înmulţească orele de religie în gimnazii şi licee, fiind în fiecare clasă câte două ore, şi să se introducă studiul religiei până în clasa VII Ia. (1) Publicată în No. 52 anul IX al revistei nostre. (2) Despre cuvântarea aceasta şi despre comunicarea P. S. Calist s’a vorbit în No. 1 anul X al revistei. www.dacoromanica.ro ALBINA 66 3) Să se introducă studiul religiei in şcocilele profesionale de fele, în şcoalele de meserii, comerciale, de agricultură şi militare. Sfaturi pentru economie — adresate sătenilor— scultaţi socoteala următoare: Economisind câte 20 bani pe zi dela tutun şi dela spirtoase, puteţi strânge 72 lei pe an. Dar eu merg mai departe şi vă cer numai 10 bani pe zi de fiecare cap de familie, şi socotind numai 200 de gospodari vrednici, în satul vostru să se hotărească a face zilnic mica jertfă de a se lepădă de spurcăciunea de tutun şi de otrăvitorul rachiu, am avea, fără a mai ţine seamă de dobânzile banilor, 7.200 lei numai într’un an, şi 36.000 în 5 ani. Yă rog să vă gândiţi, oameni buni, ce n’aţi putea face cu această sumă. Puteţi luă în arendă, o moşie, s’o munciţi cu vitele şi plugurile voastre, cu braţele şi sămânţa voastră, şi, toamna, să împărţiţi roadele între voi, ca între fraţi. închipuiţi-vă cât ar ti de mare câştigul vostru, dacă n’aţi mai avea de împărţit bucatele cu arendaşul, căruia astăzi tre-bue să lăsaţi o parte bună,din recoltă pentru munca şi averea, cu care a muncit şi el pământul. Cu banii voştri, adunaţi din sudoarea voastră, vă cumpăraţi sămânţă de soiu bun, apoi maşini şi unelte de plu-gărie, cu care munciţi mai uşor şi mai cu spor. Dacă sunteţi podgoreni, găsiţi mai eftin şi la îndemână mijloacele de a sădi iarăş viile mâncate de filoxeră, care vii altă dată făceau să curgă lapte şi miere prin ţinuturile podgorene; puteţi cumpără maşini de stropit viile precum şi material de stropit de bună calitate şi eftin. Dacă sunteţi proprietari de pruneturi, găsiţi .mai lesne mijloacele de a aşeză uscătorii de prune, şi de a fabrică prune uscate, care sunt foarte căutate şi bine plătite, dacă suntjucrate după regulele ştiinţei. E, în adevăr, destul de trist că într’o ţară ca www.dacGromanica.ro ALBINA G7 a noastră, cu livezi atât de multe şi de întinse de pruni, să se aducă de peste graniţă, prune uscate. Acestea se aduc anume din Bosnia şi Herţegovina, două ţări care erau atât de înapoiate acuma 25 ani, încât acolo nu se cunoştea plugul de fer : iar astăzi prin răspândirea luminii, a învăţăturii, a muncii cu ştiinţă şi cu spor, au ajuns cunoscute de frumuseţe şi bogăţie. In fine, cu ajutorul băncii populare, puteţi face toţi la un loc, cu mijloace puţine, ceeace face astăzi proprietarul mare cu mijloace multe. Şi chiar la trebuinţi mai nuci, care se pot ivi oricui şi oricând^ cum de pildă, dacă îţi moare o vită sau ţi se rupe carul, şi ai nevoe de cheltueli mai mari decât cele obişnuite în toate zilele, atuncia, în loc de a alergă la cămătarul, care îţi ia de multe ori dobânzi de sută la sută şi cu amaneturi scumpe, pe care adeseaori nu le mai vezi, căci nu le mai poţi scoate, te duci la banca populară din. sat, la pare ai credit, căci ai acolo strânşi bani albi pentru zile negre, şi cu o dobândă mică, primeşti banii tre-buincioşi. Banii strânşi cu sudoarea frunţii voastre, păstraţi la banca voastră sătească de economie şi de împrumut, mânuiţi de oameni aleşi de voi din mijlocul vostru, iată ce va aduce înflorirea satului vostru, atât de obijduit. Şi atunci nu se va mai auzi de carnetele ruşinoase, care pătează atât de urât sufletul omenirii. Dar să vă povestesc încă o istorioară, căci văd că vă plac poveştile bătrâneşti pline de înţelepciune şi de înţeles. Un creştin, odată, avea nevoe de cinci lei, ca să aibă cu ce întâmpină nişte cheltueli neprevăzute, pricinuite de o întâmplare nenorocită. Fiindcă n’aveâ, precum nici noi nu prea avem, o-biceiul de a pune la o parte câte ceva din câştigul lui, ca să aibă de unde luă la nevoe, bietul român s’a dus unde se duc toţi nevoiaşii: la cămătarul din sat (căci sat fără cămătar, ca şi fără ţigan, nu se poate), şi-i ceru să-i împrumute cinci lei. Cămătarul îi răspunse că, fiindcă are suflet de creştin şi-i e milă www.dacoromanica.ro 68 ALBINA de dânsul, îi va împrumută cinci lei pe timp de şase luni, în schimb însă va primi, ca dobândă pentru banii ce-şi face pomana de a-i împrumută, cinci lei, care dobândă trebue ptătită, după obiceiu, înainte. Iar, ca să fie sigur că-i va înapoiâ banii, trebue să-i lase cojocul amanet. Bietul creştin, zăpăcit, se vede, de atâtea nevoi şi necazuri, îi dă cămătarului cei cinci lei, ce primise, înapoi ca dobândă şi-i lasă şi cojocul amanet. Venind acasă, băgă de seamă că la plecare m’avea ce-i drept, nici un ban, dar aveâ cojoc şi nu eră dator nimănui nimic, pe când acuma: n’are bani, n’are cojoc şi e şi dator cămătarului cinci lei. Omul, care are datorii, e un nenorocit; ziua şi noaptea chinuit de grija datoriilor; el erob vândut celui ce l-a împrumut şi trebue să îndure fel de fel de lipsuri ca să se scape de datorii, căci e mai uşor a face datorii decât de a te scăpă de ele, căci se ţin ca râia de om. Cât e de frumoasă starea sufletească a omului care ştiind că, cu timpul, nevoile cresc şi se înmulţesc şi că, pentru întâmpinarea lor, trebue din ce în ce mai multe mijloace, strânge din prisosul muncii lui şi pune la o parte de unde, tocmai ca furnica, să aibă ce luă la vreme de ne-voe. Omul prevăzător trăeşte mai lezne şi mai bine decât cel nevrednic şi risipitor. Dacă economia şi cumpătarea ar însufleţi pe toţi ţăranii unei comune, nu se va mai pomeni, ca în ani de secetă, să capete ajutor dela stat, căci n’ar aveâ sătenii decât să desfunde hambarele pline cu bucate sau să deschidă lada societăţii, unde îşf au gata adunaţi bani pentru zile de nevoe. După părerea mea, ca şi a tuturor oamenilor, cari au avut mintea şi inima să se gândească la mijloacele de a ridică pe ţăran din întunerecul şi sărăcia în care de prea mult timp zace, toată nădejdea este în banca sătească. Şi această speranţă e cu atât mai întemeietă, cu cât avem numeroase şi frumoase pilde, în ţările steine şi chiar an multe sate din ţara noastră, unde prin asemenea tovărăşii au ajuns oameni la o stare aşa de mândră, cum nici prin vis www.dacaromamca.ro ALBINA 69/ n’au întrevăzut părinţii noştri. Şi aceea ce au fost bun, folositor şi mântuitor în alte ţări şi alte comune din ţară, nu se poate să nu fie bun, folositor şi mântuitor în orcare sat. Fie ca . bunul D-zeu, care are în paza lui părintească' zilele şi fericirea voastră, să vă sădească în inimă şi în minte, simţiri şi gânduri creştineşti şi româneşti, ca să ajungeţi prin muncă cu spor, prin cumpătare şi economie, oameni sănătoşi, numeroşi, voinici la trup şi la suflet, vrednici de străbunii voştri şi vrednici de recunoştinţa copiilor voştri şi a întreg neamului vostru. Dv. Galian. Asoeiaţiunea Transilvană. Intre alţi fraţi care ne-au vizitat în cursul lunii trecute au lost şi membrii Asociaţiunii române pentru cultură şi literatură din < Transilvania. Această asociaţiune ţine în fiecare an o adunare generală, şi anul acesta se adunase la Braşov. Profitară deci membrii ei de împrejurarea că erau aşâ de aproape de hotarele nostrea ca să vie să ne viziteze. Societatea aceasta are între fraţii noştri de dincolo o însemnătate deosebită. Credem deci interesant pentru cititorii noştri, să dăm mai multe amănunte despre istoria ei şi despre chipul cum e^organizată şi cumjîmcţionează astăzi. S’a înfiinţat în 1860 de câtre~un mare număr de preoţi, profesori şi oameni învăţaţi din Transilvania, iar în 1861 a dobândit aprobare oficială. Ea are de scop a ajută desvol-tarea literaturii şi culturii poporului român prin studii, prin publicări de lucrări ştiinţifice, literare şi artistice, prin premii şi stipendii pentru diferite specialităţi. Societâtea ţine o întrunire generală pe an, prin luna lui Septemvrie, în fiecare an în alt oraş. Afară de această adunare generală, fiecare secţiune din provincie are şedinţa ei deosebită. Din 1868 societatea are ca organ revista «Transilvania», www.dacoromanica.n) 70 ALBINA n care se publică şi dări de seamă despre activitatea ei, precum şi diferite articole de ştiinţă şi literatură. Ea întreţine o bibliotecă în Sibiu care în 1905 avea peste 6.000 volume şi peste 5.000 broşuri. Până acum societatea, a cărei avere s’a mărit în cursul timpului cu o sumă de donaţiuni, a întreţinut la studii pe o sumă de studenţi, (plăţi anuale între 40 şi 300 koroane) a imprimat mai multe cărţi, (până acum 25 de volume) între cari şi lucrarea în trei volume «Enciclopedia Română». Pe lângă aceastea, îşi mai propune să tipărească scrierile rămase manuscrise dela Micu şi Şincai, să se publice biografiile bărbaţilor mari ai naţiunii, să facă un dicţionar al limbilor din Transilvania, să înfiinţeze la Sibiu o academie de drept cu limba de predare română, şi să întreţină la Viena o catedră de limba şi literatura română. Planurile acestea sunt frumoase, dar greyi de realizat. Avem însă tot dreptul a nădăjdui că treptat se vor aduce toate la îndeplinire, căci Asociaţiunea a putut să ducă Ia bun sfârşit câteva opere mari. Una este şcoala civilă de fete din Sibiu, instituţie condusă de societate, vrednică de laudă ca o şcoală de model din multe puncte de vedere. Alta este Muzeul etnografic din Sibiu. După hotărîrea luată în 1897 într’o adunare generală din Mediaş, încep a se a-dunâ fonduri : în 1903 se pune piatra fundamentală, iar în Septemvrie 1905 se inaugurează această Casă naţională, care e una din podoabele oraşului. Cu prilejul acestei inaugurări, s’au dat serbări, la cari au fost chemaţi Românii din toaţe părţile şi toţi au plecat de acolo cu amintiri neşterse (1), mai ales despre minunata expoziţie etnografică românească. Societatea e împărţită în secţiuni speciale : literară, istorică, ştiinţifică şi economică. Ea ale despărţiminte în provincii. Acelea lucrează fiecare separat prin diferite mijloace şi mai ales prin prelegeri populare. In anul 1905 s’au ţinut 44 de asemenea prelegeri. Averea societăţii în 1905 eră de 715.821 koroane, iar numărul membilor se ridicase în acelaş an la 1.742. Negreşit acest număr ar putea să fie mai mare, dar în reali- 1 (1) La timp revista noastră a publicat dări de seamă amănunţite. www.dacoromamca.ro Muzeul Asociaţiei «lin Sibiu. www.dacoromanica.ro albina 72 tate el creşte din an in an şi deci avem tot dreptul a crede că şi puterile Asociaţiei vor spori din ce în ce. Şi se cade să fie aşa, căci vrednică de dragostea şi admiraţia Românilor de pretutindeni este ea prin cele ce â săvârşit până astăzi. • li urăm deci : progres şi spor la muncă, pentru binele neamului ! ------------------- A. Cu musca pe căciulă................ In zicătoarea aceasta cuvântul «muscă» însemnează «albină». Vezi: Has-deu, Etymologicum : «Albina» în genere se chiamă «muscă» şi când sporeşte bine «are multă muscă». Dăm aci explicarea zicătorli: Ci-că, unu! om i s’a furat odată un sfup cu miere. A cercetat el câtva ca să vadă, nu poate se afle pe hoţ; dar n’a putut să afle cu nici un chip; s’a dus şi s’a plâns la primăria satului. Pe primar l-a cam bătut gândul cine să fi făcut asta şi a pus de a adunat pe toţi flăcăii din sat la primărie. După ce îi adună, începu să-i cerceteze : la început cu binele, mai apoi cu ameninţări, dar n’a putut să-l afle pe hoţ cu nici un chip, fiecare din ei căutând înaintea primăriei să-şi arate nevinovăţia. Văzând primarul că cu nici un chip, nu poate să afle pe făptuitor, se necăji şi-i puse pe toţi la opreală. Auzind această poruncă, începură bieţii băieţi să se îngrijoreze şi să se întrebe miraţi între ei de această satara-belea căzută pe capul lor aşa ca din senin. In timpul acesta, ese un flăcău din ei şi merge înaintea primarului : • — «Bine, domnule primar, de ce ne arestezi pe toţi ? nu vezi d-ta cine a furat stupul ? Uite ăla de e cu musca pe căciulă şi arată cu mâna in spre toţi. Toţi căutarâ miraţi, iar cel care furase stupul, crezând, că într’adevăr, are albina pe căciulă, repede dă cu mâna peste căciulă. Atunci toţi cunoscură pe făptuitor, iar primarul îi opri www.dacoramanica.ro ALBINA 73 numai pe ăla, iar celorlalţi le dete drumul acasă. Astfel, vorba Românului: cel care se ştiâ vinovat, s’a dat singur de gol. Marin Popescn-Ricman. însuşirile Elefantului. i / C=«=J lefantul are o ureche perfect organizată, auzul său este foarte fin. El iubeşte muzica, învaţă uşor să bată tactul, să se mişte în cadenţă şi să unească câteva accente cu zgomotul tobelor. Mirosul său este excelent şi iubeşte cu pasiune parfumurile felurite şi mai cu seamă florile mirositoare ; el le alege, le culege una câte una, face buchete din ele şi după ce le-a mirosit, le duce la gură şi se pare că voeşte să le guste. , * , * * Pipăitul al cărui sediu principal este în trompă, este foarte delicat. El poate învăţă prin ajutorul acestei specii de mână, să facă unele litere pe nisip. Mai mult decât atâta: poate pipăi cele mai mici lucruri. Pipăitul 'este atât de aproape de miros, încât aceste două simţuri îşi oferă un ajutor reciproc. * * * Cu o organizaţie atât de completă, nu trebue să ne mire nici de cum minunata inteligenţă a elefantului Academia de ştiinţe din Paris a consemnat nişte fapte interesante, transmise de acei ce duceau un elefant la menajeria dela Versailles. Acest elefant se pareâ că cunoştea ori decâte ori îşi bă-teâ joc cineva de dânsul, îşi aduceâ aminte să-şi răzbune, când găsiâ ocaziune. Unui om, care-1 înşelase, prefăcându-se că-i aruncă cevâ în gură, elefantul îi dădu o lovitură de trompă, răsturnându-1 şi rupându-i două coaste. El se serviâ mai puţin de puterea lui decât de iscusinţa lui, care eră astfel încât îşi scotea cu multă uşurinţă o grosă curea îndoită, cu care îi eră legat piciorul, desfăcând-o de la belciug; şi când acest belciug eră înfăşurat cu o fringhie cu multe noduri, el o deslegâ fără să o rupă. Intr’o noapte, după ce s’a desprins dela cureaua sa, el rupse poarta locuinţei sale cu atâta iscusinţă, încât păzitorul său nu se deştepta; de acolo el trecu în mai multe locuri ale menajeriei, sfărâmând porţile închise şi dărâmând chiar zi-jdul, când eră prea mic să-l lase să treacă ; merse în locuinţele altor animale, fapt, ce le înspăimântă atât de mult, www.dacoromamca.ro ALBINA încât, fugiră toate, ascunzăndu-se în locurile cele mai retras© ale parcului. * * * l Elefantul este răzbunător, dar este şi recunoscător. Un soldat dela Podichery, ce avea obiceiu să aducă unuia din aceste animale o măsură anumită de nrack. (suc din trestie de za-chăr) ori de câte ori îşi luă solda, bând într’o zi mai mult decât de obiceiu şi văzându-se urmărit de garda ce voia să-l ducă la închisoare, se refugii' sub elefant şi adormi acolo. In zadar garda s:a încercat să-l scoată, să-l zmulgă din acest azil, elefantul îl apără cu trompă. A doua zi, soldatul, deşteptându-se din beţie, se îngrozi, gâsindu-se culcat sub un animal de o mărime enormă. Elefantul care fără îndoială îi observase frica, îl desmerdă cu trompa www.dacarotnamca.ro ALBINA 75 spre a-1 încredinţa, dându-i totdeodată să înţeleagă că poate să se ducă. Din aceste fapte rezultă până la evidenţă inteligenţa elefantului ! A. Vântul. Inaugurarea unui sat de veterani in Dobrogea La 5 Octomvrie trecut., s’a inaugurat în judeţul Constanţa, aproape de gara Saligni, noul sat de veterani «Ştefan cel Mare.» La această serbare au asistat d-1 Ministru al Domeniilor, d-1 Secretar general al aceluiaş minister, d-1 prefect al judeţului, preşedintele societăţii veteranilor şi alte persoane. La orele 10 s’a oficiat serviciul divin de către protoereul Gri-gorescu şi şase preoţi, la monumentul comemorativ din satul Ştefan cel Mare. Pe acest monument se află următoarea inscripţie: «Astăzi 5 Octomvrie 1906 în al 40-lea an al domniei Majes-tăţei Sale Regele Carol I, ministru al Domeniilor fiind I. N. La-hovary, s’a inaugurat satul Ştefan cel Mare, înfiinţat şi construit de administraţia Domeniului Statului din Dobrogea, delimitarea şi decretarea iui fiind hotărîte în anul 1904.» După sfârşirea serviciului religios, d-1 Păucescu, administratorul domeniilor statului din Dobrogea, a făcut un istoric al îm-proprietărirei veteranilor, arătând că s’au înfiinţat 12 sate numai de veterani şi apoi le dă sfaturi acestora. D-1 Prefect al judeţului aduce mulţumiri ministrului Lahovary pentru sprijinul dat veteranilor. # D-1 Ministru de Domenii a ţinut de asemenea un discurs, îndemnând pe veterani să muncească cât mai mult pentru propăşirea satului lor şi a Dobrogei şi-i asigură că le va face totdeauna dreptate şi le va da o bună administraţie. Apoi s’a trimis următoarea telegramă M. S. Regelui: «întruniţi astăzi pentru inaugurarea satului de veterani Ştefan-cel-Mare», gândul nostru* ca la orice faptă bună, în orice întâmplare fericită, se întoarce către M. Voastră, căruia îi trimitem respec-toasele noastre omagii şi expresiunea sentimentelor noastre de nemărginită dragoste şi recunoştinţă. «Să trăiască Majestatea Voastră ! Să 'trăiască M. S. Regina şi întreaga Dinastie.» Inaugurarea s’a încheiat cu o masă dată veteranilor, la care a prezidat d-la Secretar general al Ministerului Domeniilor. Rugăm cu insistenţă pe domnii abonaţi a ne trimite -abonamentul numai prin mandat poştal, care nu costă decât 5 bani, de oarece trimeterile prin mărci toş-tale, în scrisori, se pot pierde, şi noi nu avem nici un mijloc de control. ADMINISTRAŢIA. www.dacoromamca.ro 76 ALBINA Cronica Agricolă, Economică si Comercială ==ir— ■ -----II----II ■ ■■— =n== Preţul pâinii. Pe toţi oamenii cu carte ca şi fără carte i-auzim vorbind că anul acesta este un an de belşug: grâu, porumb şi alte cereale s’a făcut cu prisosinţă, şi cu toate acestea plătim scump tot ce e trebuincios la mâncare. Grâul în toate târgurile nostre este destul de eftin, cu toate acestea pâinea se vinde tot cu aceeaşi sumă de bani, cu care s’a vândut atunci când grânele erau mai scumpe. Dacă în acest an s’ar fi întâmplat ca la noi ca şi în alte ţări să se facă grâu puţin, pâinea s’ar mai fi scumpit. Brutarii în cazul acesta ar fi găsit numai decât pricina: că se cere multă pâine din cauza expoziţiunei naţionale, din această cauză şi agricultorii ţin la preţ. Astăzi însă, când aceiaşi brutari desfac îndoit şi întreit, şi pentru locuitorii din Bucureşti, cum şi pentru marele număr de călători ce vin de afară, ei nu găsesc de loc cu cale că ar fi potrivit şi drept a reduce costul pâinii, în raport cu costul grâului pe care ei îl cumpără pe un preţ destul de mic dela agricultorii noştri. Ar trebui deci ca îndată ce expoziţia se va închide, să se ia măsuri de cei în drept, ca aceşti oameni, care în mare parte sunt străini, să reducă preţul pâinii în raport cu preţul grâului. Această măsură ar trebui luată, fiind că ne apropiem de iarnă, când viaţa muncitorului ca şi a micului funcţionar devine din zi în zi mai grea. Scumpirea lemnelor. Asemenea măsură se cere, mai ales pentru că s’au scumpit lemnele. Să ştie că şi cei cari au magazie şi dreptul de a vinde lemne® sunt ipai mult străini; aceşti oameni îndată ce au văzut unele zile din luna Septemvrie mai friguroase, au urcat preţul lemnelor dela 28 mia de kgr. la 30 lei şi daca ar fi cel puţin lemne de stejar sau cer, treacă-meargă, cum zice omul sărac. Dar când te gândeşti că aceste lemne sunt o amestecătură de fag cu salcie, plop, ulm, gârniţă, etc., cu alte cuvinte cu tot felul de lemne, cari sunt cele mai rele lemne de foc, de oarece astfel de lemne dau flacăre, dar foarte puţină căldură! Din momentul ce aceşti oameni au ridicat preţul lemnelor, fără să sosească iarna cu gerurile ei, este o probă că ei au făcut un fel de cartel: fiindcă omul sărac nu poate să cumpere dela magaziile mari cum este al d-lui Lessel, cu mia de kgr. ca să le plătească cu 27 sau 28 lei; el este silit a cumpără câte puţin, aşâ că trebuie să cumpere dela cel mai apropiat magazin de 20 sau de 50 bani, 10 bucăţi de lemne. Cei în drept sunt datori să intervie şi în această cestiune economică şi a nu lăsă www.dacoromanica.ro ALBINA 77 pe oamenii muncitori ca să fie exploataţi în mod neomenos de nişte străini, cărora le-a dat voie ca să deschidă magazii cu lemne. De data aceasta ar trebui ca cei în drept, fără multă întârziere să ia măsuri mai aspre în contra brutarilor şi în contra acelora cari au magazii cu lemne. Producţia din ţara noastră. După datele culese de ministerul Domeniilor, estimaţia recoltelor din vara anului curent este următoarea : grâul semănat pe o întindere de 2.028.843 hectare, a produs 40.105.604 hectolitri* secara semănată pe 183.929 hect, a produs 3.135.237 hectol.; orzul, 558.700 hect., a produs 11.800.889 hectol.; ovăzul 381.914 ht., a produs 9.184.642 hi.; rapiţa 30.587 ht. a produs 220.674 hl. şi inul 23.540 ht. a produs 202.449 hl. Media producţiunei este următoarea: grâul 19.8; secara 17 ; orzul 21.1; ovăzul 24; rapiţa 72 ; inul 8.6 la sută. Vremea şi lucrările câmpeneşti. Zilele ploiase şi friguroase ce am avut în luna Septemvrie şi până la această dată, nu se pot socoti ca rele, în raport cu zilele călduroase în care orice lucrare la câmp s'a putut face în cele mai bune condiţiuni, (ie pentru semănat, fie pentru, culesul porumbului. Podgoriile. Timpul ploios şi friguros din luna Septemvrie a adus rău strugurilor, căci în unele podgorii n’au fost destul de copţi; pe de altă parte, frigul a întârziat ferberea mustului, aşa că în acest caz vinul va fi de calitate slabă, deci şi câştigul mic în raport cu munca ce cere o bună cultură a viei. La acest rău trebuie să adăogăm că vinurilor naturale, li se mai face mare concurenţă de către vinurile artificiale făcute din stafide, sau din alte materii cunoscute de falşificatori. Erburile. Timpul ploios şi mai călduros ce am avut până la această dată, a mai contribuit la creşterea erburilor din livezile naturale şi de pe locurile nesemănate, aşa că vitele ce nu se întrebuinţează la munca câmpului, îşi găsesc încă hrana zilnică. Târgurile noastre. Afacerile cu cereale în târgurile noastre caşi preţurile, n:au aşa mare însemnătate şi mai cu seamă preţurile. www.dacoromanica.ro ALBINA 7* ( Iată în i'ezumat preţurile mijlocii cu cari s'au vândut cerealele ca şi alte produse agricole în târgul din Brăila : Grâul, suta de kgr. s’a vândut cu 10 -15 lei. cu Secara Orzul Orzoaica Ovăzul Porumb nou Porumb vechili Cincantin Meiu Mazărea Fasolea Rapiţa comună Rapiţa coltza -11 lei. -11 lei. 13 lei. -11 lei. -11 lei. lei. lei şi 45 bani. lei şi 59 bani. 10-9-11-10- 9- 10—11 11 7—8 13—15 lei. 22—28 lei. 14 lei. 31 lei. La târgul din Bucureşti (Obor), grâul bun s’a vândut cu 08 până la 73 lei chila; cel mai slab cu 50 — 68 chila; orzul cu 44—50 Iei chila; ovăzul cu 39 45 lei chila; porumbul cu 50—60 lei chila. Preţul nutreţului. Fânul bun se vinde cu 58—60 lei mia de kgr.; cel de calitate mai slabă cu 42—50 mia de kgr. Fânul de meiu păsăresc s’a vândut cu 45—50 lei mia de kgr.; iar paiele cu 16—25 mia de kgr. Preţul vitelor. Păreclua de boi buni se vinde cu 500 — 600 lei; boii do jug cu 300—500 lei părechia; boii de rând cu 240 până la 350 lei; caii de trăsură se vând cu 300—500 lei unul, caii de rând cu 80—250 lei; iar preţul vacilor de lapte variază delaSO—200 lei una. Târgurile străine. In târgurile străine ca şi în târgurile noastre, afacerile cu cereale ca şi preţurile lasă mult de dorit Astfel la târgul din Paris, grânele indigene s’a vândut cu 21 — 23 lei; iar grânele străine cu 16 — 17 lei şi 50 cent., secara, cu 15—16 lei; orzurile cu 17 —18 lei; ovăzurile indigene cu 20—21 lei; iar ovăzurile streine cu 17—18 lei. Făina de grâu s'a vândut cu 31—33 lei, făina de secară cu 18—24 lei şi porumbul cu 16 lei şi 50 cent. in târgurile din Belgia grânele s’au vândut cu 17—18 lei; secara cu 14—15 lei şi 50 cent.; orzul cu 15 —16 lei 50 cent. şi ovăzul cu 18—20 lei. In Anglia grâul s’a vândut cu 17—18 lei, secara cu 12 — 13 lei, orzul cu 13—14 lei şi ovăzul cu 15 lei. La târgul din Viena grâul s’a vândut cu 20 lei, orzul şi secara cu 16 lei şi ovăzul cu 19 lei; în Budapesta grâul s’a vândut cu 15 lei; secara cu 12 — 13 lei; orzul cu 15 lei şi ovăzul cu 13 — 14 lei. In Elveţia grâul se vinde cu 19 lei; secara şi orzul cu 16 lei şi 50 cent. şi ovăzul cu 19—20 lei. www.dacoromamca.ro ALBINA 79 La târgul din New-York (America), grâul se vinde cu 15 lei; la Chicago, grâul se vinde cu 14 lei. In târgurile din Algeria şi Tunis, grânele se vând cu 21—23 lei şi 50 cent., orzul cu 11—13 lei şi ovăzul cu 14—16 lei. In' toate târgurile străine preţurile sunt socotite pe suta de kilograme. S. Moga. ----------------------- PAGitiA GLUMEAŢĂ Pălăria cocoanei. — Nu-ţi fie frică, cocoană, că te scap acum!.. — Neghiobule, bagă de seamă că jse udă pălăria. www.dacoromamca.ro 80 ALBINA Cronica Săptămânii- Sosirea Familiei Regale in Capitală. Joi, 5 .Octomvrie la orele 5,35, au sosit în Capitală membrii Familiei Regale, venind dela Sinaiş. La intrarea în gară, trenul a fost salutat cu ui-ale prelungite de către numeroasa asistenţă. Au sosit MM. LL. Regele şi Regina, AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Mafia, micii Principi Carol, Elisabeta şi Maria, A. S. R. contesa de Flandra cu suita sa; d-ra contesă de Griinne, vicontele de Preusteiu, prinţul de Hohenlohe cu principesa Alexandra şi cu fiii lor Gotfried şi Monta, şi cu profesorul Gensih. Pe tot drumul dela gară până la palat, Suveranii şi Familia Regală au fost cu respect şi iubire aclamaţi de numerosul public ce se află pe străzi.. După trecere de câtevâ zile, M. Lor s’au înapoiat la Sinaia. Escursia M. S. Reginei la Curtea-de-Argeş. La 7 Octomvrie, M. S. Regina, însoţită de contesa de Flandra şi de mareşalul contesei de Flandra, au făcut o escursiune la Curtea-de-Argeş. înalţii vizitatori au descins la mănăstire, unde au luat masa la palatul episcopal. După ce au vizitat mănăstirea, cu trenul societăţii forestiere Argeşul, au pleca * “a escursiune pe încântătoarea vale a Argeşului, prin munţi, până la punctul Cheia, unde la intrarea tunelului drumului de fer s’au fotografiat în grup. Apoi a plecat la Bucureşti. Condamnare pentru purtarea tricolorului. - ' La llia (Transilvania), tribunalul a pedepsit cu câte şease zile de închisoare pe surorile Armând Maria şi Simina Boboc, fiindcă au purtat în pâr panglici tricolore. Dela congresul naţional-bisericesc al Românilor. Congresul naţional bisericesc din Sibiu, sub prezidenţia I. P. S. Mitropolitul Meţianu, a primit în unamitate propunerea ca în 1908 Biserica română de peste hotare să serbeze aniversarea de 100 de ani dela naşterea Mitropolitului Andreiu baron de Şaguna_ Spăimântătoare furtună din Antilie Telegrame din Havana (America) aduc amănunte asupra spâi-mântâtorului ciclon din zilele trecute. Două insule mici, cari aveau pe ele câte-va sute de locuitori, au fost înghiţite de ape, cu locuitorii lor. Numeroase vapoare, vase cu pâze şi bărci s’au perdut. Case, linii ferate şi poduri au fost ruinate. Numai în insula Cuba, pagubele sunt socotite la zece milioane. www.dacaromanica.ro ALBINA 81 Informa^luni. = Ministerul ele războiu va trimete anul viitor la Toulon, Franţa trei tineri spre a se desăvârşi în studiul mecanicei navale. Bursa va fi de 3000 lei pe an. Candidaţii trebue să fie absolvenţi de liceu, s’aibă cunoştinţe de mecanică. La concurs vor putea însă luă partea şi absolvenţi de ai şcoalei de arte şi meserii, secţia mecanicei. Durata studiilor va fi de trei ani în şcoală şi un an de practică pe un vas de răsboiu Francez. — Administraţia domeniilor Statului din Dobrogea a chemat pe ziua de 1 Octomvrie la Constanţa ultima serie de 2.000 veterani cari vor fi împroprietăriţi în jud. Tulcea şi parte în jud. • . Constanţa. Veteranii din Moldova vor trece pe la Ghecet peste Dunăre, iar cei din Muntenia pe la Hârşova şi Cernavodă. Administraţia domenială va termina în ziua de 15 Octomvrie 300 locuinţe pentru veterani, după modelul cunoscut. == S’a aprobat licitaţia pentru construcţia liniei Constanţa-Techir-Ghiol. Linia va avea o lungime de 17 kilometri şi va costa 245.251 lei. = Din venitul fondului, Episcopul Inocentie luţulescu al Buzăului», s'a decis ca o zecime, care în cursul exerciţiului în curs, • este de 1.058 lei, 25 bani, să se încredinţeze şcoalelor din oraşul Buzău : _ 1) Cinci părţi din zecime pentru cumpărare de cărţi elevilor săraci din şcoalele primare din acel oraş, lei 597 bani 99; 2) Trei părţi din zecime liceului Buzău, pentru cumpărare de cărţi elevilor săraci, lei 352, bani 75; 3) O parte din zecime şcoalei profesionale de fete din acel oraş spre a se cumpără şi distribui cărţi elevelor sărace din acea şcoală, lei 117 bani 00. Zecimea de lei 1.058,bani 25, pentru ajutorarea elevelor şi elevilor săraci din Bucureşti se va distribui de administraţiunea Casei şcoalelor. = Ministerul Domeniilor a decis să procure din streinătate în scopul înbunătâţirei vitelor noastre, diferite soiuri de vite de rasă aleasă, peutru prpietari şi crescători de vite. Preţul de cumpărare este următorul: berbeci de Bukara, 100 lei, cap; berbeci merinos precoci, 290 lei; berbeci trieză, 150 lei; tăuraş Schwitz, 600 lei capul; vaci Schv.tz, 7—900 lei; vieri şipurceleJakşi Berk, 150—200lei jarmăsariang arabi,2500—5000 lei unul. Ministerul va trimete o comisie de specialişti va» i să cumpere aceste animale din Elveţia- Germania şi Franţa. = Prefectura de Ilfov a cumpărat 10 războaie pentru ţesut, cari vor fi dăruite sericieultorilor harnici din judeţ. Din aceste răsboaie se va dărui câte unul mănăstirilor de călugăriţe dela Ciorogârla, Pasărea şi Ţigăneşti. = La Eforia spitalelor civile din Bucureşti s’au luat măsuri www.dacoromamca.ro 82 ALBINA ca să se inventarieze de către serviciu domenial, toate bunurile mici înfundate de la cele 142 moşii ale Eforiei. Aceste bunuri sunt în întindere de la jumătate până la 3 pogoane şi nu pot fi întrebuinţate din cauză că sunt înfundate între propietăţile particulare. = Şedinţele judecătorilor de pace din ţară se vor deşchide pe viitor la orele 10 dimineaţa şi se vor ţinea până la orele 5 d. a. neîntrerupt, pana la terminarea tuturor proceselor de judecat. De asemenea, consideratele hotărîrilor vor trebui să fie redactate numai de judecători; iar cărţile de judecătâ se vor face sub îngrijirea lor întru cât personalul judecătoriilor nu este destul de bun cunoscător în ^le legei. = La marile manevre ale flotei de răsboiu a Germaniei’ manevre ce se vor face în marea Baltică, a fost invitată şi România = La expoziţia naţională din Bucureşti s’a ţinut un concurs pentru premierea celor mai bune muzici militare din ţară. Premiul I l-au luat muzica regimentului 1 de geniu, şef d-t Kratoch-vil şi a regimentului 13 Ştefan cel Mare din Iaşi, al cărui şef e d-1 locotenent Vlâduţ. Premiul de 2400 lei se va împărţi între aceste 2 muzici. Premiul al II lea de 1000 s’a dat muzicei reg. 22 Dâmboviţa, şef d-1 Marin. Premiul al IlI-lea muzicei reg. 1 Dolj, şef d l Fotino, 800 lei. Premiul al IV-lea muzicei reg. 31 Constanţa, şef d. Cutoupi, 500 lei. Premiul al V-lea de 300 lei se va împărţi între muzicile regimentelor 21 Ilfov, şef d-1 Buiuc, şi 10 artilerie, şef d-1 Reit. Menţiune onorifică s’a dat muzicei reg. lOPutna, şef d-1 Veciiio Lucio = Direcţiunea generală a serviciului sanitar aduce la cunoştinţa cumpărătorilor de vite că în toate localităţile infectate până azi de febră aftoasă, epizootia a fost dusă de către ţiganii nomazi cari cutreeră satele, făcând între altele şi comerţ cu bivoliţe şi bivoli. Este în interesul cumpărătorilor să nu mai cumpere asemenea vite dela ţiganii nomazi, căci pot să îndure multe pierderi prin \ boale şi întârzieri prin măsurile de poliţie sanitară veterinară. Pe de altă parte s’a dat şi ordine primarilor, ca să ţină închise timp de 10 zile vitele cornute ale ţiganilor spoitori şi să raporteze dacă au fost găsite sănătoase după trecerea termenului de observaţiune. =Rezultatul tunderii oilor dela Anadalkioi jud. Constanţa, după rase în anul 1906 a fost: Rasa Merinos precoce, 3 kgr. 509 gr.; Merinos Rambnuillet, "3 kgr 408 gr.; Merinos Spancă, 3 kgr. 032 gr.; Merinos Ţigae, 2*kgr. 974 gr.: Merinos-Friză-Ţigaie, 2 kgr. 871 gr.; Southdown Ţigaie-albâ 2 kgr. 157 gr.; Southdown Ţigae-neagră, 2 kgr. 282 gr.; Ţigaie albă, 2 kgr. 934 gr.; Ţigaie neagră, 2 kgr. 427 gr.; Frisă-Ţigaie. 2 kgr. 166 gr.; Oxford-Ţigaie, 2 kgr. 844 gr.; Spancă, 2 kgr. 500 gr.; ,'Buckara, 3 kgr. 663 gr. Totalul oilor tunse 787. Cantitatea de lână obţinută 2 084 kgr. 840 grame. Se face menţiune că o parte din oi au suferit de râie. rv f v v rv ttv vy — Dintre toaţe bunurile pe cari norocul sau vremea ni le dărueşte, nici unul nu-1 putem compară cu prietenii adevăraţi. www.dacoromamca.ro ALBINA 83 Bibliograf ie. A apărut: ..Calendarul Poporului"' pe 1907 cu cuprins bogat, atât calendaristic-statistic, cât şi literar. Afară de partea calendaristică cuprinde statistica instituţiilor noastre culturale-bisericeşti-economiee, (biserici, şcoale, reuniuni etc.) după cele mai noui date. Partea literară bine îngrijită, cuprinde: Răspândirea Români-lor. Colinde. Preotul ca păscălitor (Anecdotă). Despre răni (Din medicina populară). împărăţia ţigănească (Anecdotă în versuri). () nuntă domnească. Corbul şi maică-sa (Fabulă). Balul seceră-torilor (Povestire). Ţiganul la târg (Anecdotă). Cum trăesc studenţii din Blaj? D-zeu ştie (Poveste); apoi poezii poporale, articli economici, poezii, glume ilustrate etc. şi «Răvaşul - întâmplări de peste an dela noi şi d,in streinătate. Calendarul e împodobit cu multe ilustraţii, între cari amintim ortretele Regelui şi Reginii României, al metropoliţilor Şaguna y Meţianu, a dep. dietal Dr. Teodor Mihali, a poetului O. Coga *tc. Târgurile sunt date în ordine alfabetică şi fără greşeli. e Preţul 40 iii. şi 5 fii. porto. Se află de vânzare la librăria «Foii PoporuluiSibiu (strada Măcelarilor No. 12) şi la librăriile dela noi. Revânzătorilor se dă rabat cuvenit. * * * La Cernăuţi a apărut la 24 Septemvrie, gazeta «Apărarea Naţională», organ naţional care ese ele trei ori pe săptămână. Păstrarea seminţelor de pomi. Pomii se îmulţesc de obiceiu prin sămânţă. Trebue să lim însă băgători de seamă la păstrarea seminţelor. Un mijloc bun este şi următorul. Toamna punem într’d- lădiţă, ori într’o oală, o pătură de nisip umed, apoi un şir de seminţe; după aceea nisip, iarăşi seminţe, şi tot astfel, până când le aşezăm pe toate Iarna punem seminţele astfel aşezate, într’un loc călduţ, ca să nu îngheţe. Primăvara, căutând la seminţe, le vom găsi încolţite. Le scoatem afară cu grije şi le sădim într’un pământ bine pregătit, pe care-1 vom udă din vreme în vreme. Păstrând seminţele în acest chip, prea puţin se vor strică ori nu vor încolţi. MULŢUMIRI Comitetul revistei aduce vii mulţumiri d-lui P. Cazotti, mare proprietar, care a binevoit a dărui revistei suma de lei una sută. www.dacarotnaoica.ro 84 ALBINA D-ra Maria C. Paraschivescu, diriginta şcoalei din Ferbinţii de jos (Ilfov), mulţumeşte d-lor Petre Sfetescu, prefectul jud. Ilfov; D. Pe-trescu, medic veterinar; Al. Movilescu, medicul spitalului Ferbinţi; C. Paraschivescu, perceptor fiscal; I. Căciulescu, conductorul plăşei; Petre Florescu, impiegat la prefectura Ilfov şi Alecu Stefăneseu, comerciant din Ferbinţi, cari au dăruit sume de bani pentru a se cumpără «ărţi la elevii săraci. ____________________ j?3 LICITAŢIUNI ^ In ziua de 21 Octomvrie 1006, ora 10‘/2 a. m., se va ţine la Eforie, Bulevardul Elisabeta, licitaţie publică, cu* oferte închise, cu începere dela data aprobărei, pe termen de o ani, a următoarelor imobile situate în judeţul Prahova şi anume: 1) Moara de pe apa Doftana (Slobozia-Vrâjitoarea), garanţie provizorie pentru admitere la licitaţie lei 1.500. 2) Hanul de pe proprietatea Slobozia-Vrăjitoarea, garanţie provizorie pentru admitere la licitaţie lei 25. = In ziua de 4 Noemvrie 1906, pentru închirierea pe termen de 5 ani, cu începere dela 1 Aprilie 1907, a Vilei Ghika din Sinaia cu dependinţele ce i aparţin, garanţie provizorie lei 1.300. = In ziua de 9 Noemvrie 1906, pentru vânzarea de veci a locului din oraşul Brăila, în întindere de 1.407 m. p., garanţie provizorie lei 2.100. Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc. Condiţiunile speciale, precum şi ori-ce informaţiuni se pot luă la Serviciul Bunurilor, în toate zilele de lucru, între orele 10—12 a. m. Licitaţiile se vor ţine conform art. 72—83 din legea comptabililăţei publice. r POŞTA REDACŢIE Cu regret, nu putem publică « Dorim pământ», de d. V. D., nefiind potrivită pentru revista noastră. = -Mării Sale Regelui Carol IC de C. N. P., nu se poate publică. == Vulpea şi Ţapul» precum şi celelalte trei povestiri traduse de D C., nu se pot publică. r (L, =3E USC POŞTA ADMINISTRAŢIEI J D-lui Batiu, Bucureşti.—Revista noastră are intrarea în toate ţările vecine; pentru celelalte reviste de care ne întrebaţi, nu putem şti cu siguranţă; dar credem că pot intră, luaţi informaţii la oficiul poştal din localitate. WvVWWWWNAAAAVWVvVvVvVVVVvVWW Stârpirea puricilor. Păduchii şi puricii de pe animale se stârpesc repede şi uşor cu uleiu de cânepă. Acesta fiind eftin şi nevătâmâtor, se poate folosi pentru oricare animal: câine, viţel, găini, raţe, etc. Cu deosebire pentru păsări, ungerea cu uleiu de cânepă este un lucru minunat. www.dacoromanica.ro „STEflU fl“ Societatea *Steaua* are de'scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şt răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, pE-trio.ice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, său ou tendinţe contrarii statului si ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-ca re membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să faol a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-luf Spini C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, loan K&limlern, Preşedintele Academiei Ro-mâne.— Vioe-preşedinte, Sava Şoiuănescu, nlare proprietar, fost senator — ii Sministrator, şi casier. Spiro C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, Penat» Baun, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii-. Petre HArboviceann, fost Administrator al Casei Sf. Biserici 'Autocefale Ortodoxe Române. profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. llimltrescu Procople, fost senator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădescn, Ministru, profesor universitar; Olstu S. Negoesca, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. Aliiuăiieşteann, inginer de mine; Preotul econom Conat* Iovi eseu, profesor secundar; Const. i.lexuudresco, institutor. membri înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urmare). C. Popov, avocat (Huşi), 3 Iei: G. Săvescu, profesor (Huşi), 3 lei; Va-sile N. Luca, funcţionar (Huşi), 3 lei; Mina S. Popa, profesoară (Huşi). 3 lei; Scarlat Iamandi, medic-veterinar (Huşi), 2 lei; D. M. Ralle, magistrat (Huşi), 3 lei; Ion M. Gavrilescu, magistrat (Huşi), 3 lei; Alex. Mandrea, magistrat (Huşi), 3 lei; A. Buglim, avocat (Huşi), 2 lei; G. M. Macedonescu (Bucureşti); N. G. Ionescu (Bucureşti), 4 Ici; M. Antofi-loiu (Bucureşti), 2 lei; Inginer N. G. Costinescu (Bucureşti), 2 lei; Alex. Triandafil (Bucureşti), 2 lei; Oscar Lăzârescu, secretarul liceului Lazâr (Bucureşti), 2 lei; A. Mărăşescu (Bucureşti), 2 lei; P. Ionescu, profesor (Bucureşti), 2 lei; D. Mătak, inginer (Bucureşti), 4 lei; Banca de scont din Bucureşti, 40 lei; Anonimă (Bucureşti), 5 lei; G. M. Eftimiu (Bucureşti), 10 lei; Căp G. Paciurea (Bucureşti), 2 lei; Căp. V. Doiculescu (Bucureşti), 2 lei; P. Vlădoianu (Bucureşti), 2 lei; M. Brătiîă (Bucureşti), 2 lei; Const. Chiriţescu (Bucureşti), 2 lei; Mih. Galbenii (Bucureşti), 2 lei; G. M. Macedonescu (Bucureşti), 1 leu; Iordan Gheorghiu (Răstoaca-Putna), 1 leu; Constantin Răileanu (Râstoaea-Putna), 1 leu; \eagu Mur-geanu (Răstoaca Putna), 1 leu; Petre Fântânaru, prof. (Iaşi), 6 lei; Pr. I. Apostoleanu (Vălenii-de-Munte), 2 lei; C. V. Ficşinescu, institutor (Botoşani), 12 lei; Gh. Musteaţă, fost inspector şcolar (Iaşi), 10 lei: Proco-pie Cazotti, mare proprietar (Cazota-Mizil), 100 lei; Pr. Gh. Costin, (Galaţi), 8 lei; Gh. Ioachim (Găineşti-Fălticeni), 4 lei; I. Dolejan (Găineşti-Fălticeni), 2 lei; Albert Peltz (Găineşti-Fâlticeni), 4 lei. Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1906 şi până în prezent este de 1.775; iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 10.436 Iei şi 40 bani. (Va urmh. în num&rul viitor). www.dacoromamca.ro D-lui *Ioan M.'^Poprsc’u din Câciulaţi Dirigintele şooalei comuna Cocioţj*^ iud. Ilfov &T Îl- ^-^=1 j *• ->• — -^1» i % prin Gara Pefiş. M □ dnd „librăria Raţională44 Societate Gooperativă pe Acţiuni. Bucureşti, 45-47, Calea Victoriei. Furnisoare a Ministerului de Instrucţiune şi Culte, a Ministerului de Domenii, a Primăriei Bucureşti, a Prefecturei Ilfov, a Căilor Ferate Române, etc. înfiinţată de membrii corpului didactic, pentru a edita cărţile şcolare şi a ieftini materialul şcolar. 3 ________________ 5e recomandă D-tor învăţători, pentru a le furnisă orice cărţi didactice şi tot materialul şcolar. (( in anul şcolar trecut peste IOOO de d-ni învăţători şi-au adresat co-mandeie d-lor „Librăriei Naţionale şi au rămas pe deplin mulţumiţi de modul prompt şi cinstit, cu care au fost serviţi. ' Rabat de 20% la cărţile şcolare şi la cărţile de citire oficiale, pentru d-nii învăţători. I --------- Mare depozit de hârtie. Articole de pictură. Furnituri pentru d-nii Ingineri şi Arhitecţi. Registre pentru d-nii Proprietari. Imprimate pentru Băncile Populare. dS 0 ■ DODflOQDDO D DDODDflOOO ■ Inst. de Arte Grafice Carol GoblS-sor Kasidescu, Str. Doamnei 16.—17.116. www.dacoromanica.ro