24 Septemvrie 1906, Anul IX No. 52. REVISTA POPULARĂ COMITETUL DE REDACŢIE Gârbovlceanu A P. Dulfu Cosbno N. Nlcolaescn G-ral P. V. Năsturel Gr. Teodossiu 1. Otescu Redacţia şl AdministlWftBVSdaCOIjOn&Bififb&Ba No 9.—Bucureşti. Gr" LICITAŢIUNI La 2 Octomvrie 1906 orele 10 a. m., se va ţine licitaţiune Ia Eforie pentru furnizarea a 60.000 kgr. ovăz şi 95.000 kgr. fân, necesare spitalelor în exerciţiul 1906—1907. Garanţia provizorie e de 5%; iar cea definitivă va fi de 10°/0. = Idem pentru închirierea pe termen de 3 ani, cu începere dela 26 Octomvrie 1906 a apartamentului No. 2, etaj. II din Palatul Eforiei, Bulevardul Elisabeta. Garanţie pentru admitere la licitaţie lei 300. = In ziua de 12 Octomvrie, pentru închirierea pe termen de 5 ani, cu începere dela 1 Aprilie 1907, a Hotelului Caraiman din Sinaia, cu dependinţele, mobilierul şi rufâria. Garanţia pentru.admitere la licitaţie este de lei 10.000. = La 17 Octomvrie 1906. pentru legumele verzi şi uscate necesare spitalelor în iarna 1906—1907. Concurenţii pot face oferte pentru toate spitalele sau pentru fiecare spital în parte. Garanţia provizorie de lei 1.000 pentru toate spitalele şi de lei 500 pentru fiecare spital în parte, care rămâne definitivă după aprobarea licitaţiei. Supra oferte şi oferte condiţionate nu se primesc. Condiţiunile speciale, precum şi orice informaţiuni se pot luă Ia Serv. Domenial, secţia Bunurilor, în zilele şi orele de lucru, între orele 10—12 a. m. Licitaţiunele se vor ţine în conformitate cu art. 72—83 din legea com-tabilitâţii generale a Statului. ---—------------------- Bibliografie. Au apărut: Stâlpi de pază. poem istoric jubilar, de Sma7-a. Preţul 0,50 bani Ia toate librăriile. m * * Hrana săteanului român în cei din urmă 40 de ani şi îmbunătăţirile de adus, de Dr. A. Urbeanu. * * * Asigurarea animalelor în România, studiu critic, de Const. Papjn-zoglu, medic veterinar. * . * * Bogdan Dragoş, dramă istorică inedită, de Miliail Eminescn, cu o precuvântare de Iuliu Dragomirescu. (Editura Librăriei Leon Alcalay 1906. Preţul 1 leu). Rugăm cu insistenţă pe domnii abonaţi a ne trimite abonamentul numai prin mandat poştal, care nu costă decât 5 bani, de oarece trimeterile prin mărci poştale, în scrisori, se pot pierde, şi noi nu avem nici un mijloc de control. ADMINISTRAŢIA. www.dacoromamca.ro Anul IX. No. 52. 24 Septemvrie 1906. Albina Revistă enciclopedică Populară Abonamentul în ţarâ pe an tţşl B | Abonamentul în străin, pe an lei 8 » » » e luiji .» 3 I Un număr...........16 bani Pentru anunelurl 1 leu linia. JVUea publicitate, 5 bani euvântul. Manuscriptele nepublieate se ard. -- -- ----- SOMRROLi/ Cuvântarea P. S. S. Episcopului Pinten al' Dunării de jos.—Casa Macedoneană.—Congresul corpului didactic.—Cum s’a dezvoltat cultura pământului în România. —30 August la sate. — A.. Cursurile de adulţi. — Radu, însemnătatea muzicei în educaţie. — Morsa. — Apel.—Congresul internaţional de literatură şi artă. — Costume feineeşti vechi. —Cronic a săptămânii. — Informaţiuni. — Mulţumiri. — Tabla materiilor cuprinse în Revista Albina* Anul 1905—1906.—Poşta redacţiei. Sfiituri: Vindecarea tăciunelui la pomi.—Cum se face braea.—Conservarea strugurilor* Ilnstniţiiini î Şcoala din comuna Poroschia, fondată de d-1 General C. Poenaru. — Lo-cuinţa învăţătorilor şcoalei din comuna Poroschia. — Morsă. — Costume de Doamne din trecut (din Moldova veacul XV şi din Muntenia veacul XVI). Cuvântarea P- S- S Episcopului Pimen al Dunării de jos- Congresul pentru înaintarea şi răspândirea ştiinţelor a avut o secţiune intitulată «Biserica şi Cultul». In această secţiune, în şedinţa dela 13 Septemvrie 1906, P. S. S. Episcopul Dunării de Jos a rostit o interesantă cuvântare, pe care o dăm aci în rezumat. P. S. Sa începe prin a demonstra că între teologie şi ştiinţă nu există incompatibilitate. Un teolog trebue să cunoască sistemele filozofice şi chiar pe cele materialiste, pentru ca la nevoe să poată să le combată. Dacă teologul s’ar sustrage de a cunoaşte sistemele filozofice, încetează de a fi omul ştiinţei. Astfel fiind, Biserica îşi are rost într’un congres ştiinţific Continuând P. S. S. vorbeşte de raportul Bisericei cu poporul şi de îndatoririle preoţilor. In primul rând se întreabă: cum stă poporul nostru sub raportul religios şi moral. Pro -gresează el sub conducerea preoţilor, ori nu ? Poporul dela ţară, zice oratorul, stă rău. El a început să fie altul decât îl cunoşteam noi. El nu mai merge la biserică. El a început să fie străin de obiceiurile strămoşeşti. Poporul nostru dela ţară a început să se deprindă cu lucruri cari nu-1 duc la bine. El se dedă la pasiuni, ca de pildă alcoolismul, care tae rădăcinile vieţei. Să ne întrebăm deci de ce nu vine ţăranul la biserică şi să faem ca răul www.dacoromamca.ro 1358 ALBINA să se îndrepteze. Oare trebue să cerem concursul primarilor ca să trimeată oamenii la biserică? Nu. Această datorie ne cade nouă. Ar trebui ca să îndeplinim slujbele bisericeşti nu mecaniceşte, ci în aşa mod ca să pătrundă în ţăran sentimentul religios. Apoi e bine ca în biserică să se spună credincioşilor lucruri referitoare la viaţa zilnică. Trebue ca serviciul bisericesc să fie bine făcut şi explicat credincioşilor. Intr’un cuvânt trebue să fim învăţătorii populari pe calea economică şi socială. Să deprindem pe ţăran cum să trăiască, cum să şi cultive pământul. In modul a-cesta preotul va isbutî să fie iubit şi stimat de enoriaşi. Oare preotul găseşte teren favorabil pentru îndeplinirea acestor lucruri? De sigur că el va întâmpină multe greutăţi dar pentru aceasta misiunea pastorală a preotului va fi mai meritorie. Numai lucrând în modul acesta vom puteâ fi nişte mentori ai poporului. Să trecem acum la preotul din oraş. îmbunătăţiri s’au realizat în soarta preoţilor de oraş, cu toate că s’ar mai puteâ face şi altele. însărcinările preotului dela oraş diferă de acelea ale preotului de sat. Preotul de oraş are înaintea sa oameni culţi. El slujeşte în prezenţa oamenilor culţi, în fine el are aface cu oameni culţi. Pentru ca preotul de oraş să poată să-şi păstreze poziţia, trebue ca, după ce ese din facultate, să muncească mai departe, pentru ca să poată să-şi îndeplinească însărcinările cu mai multă pricepere şi să se bucure de consideraţie în sfera oamenilor culţi în care trebue să lucreze. Acum timpurile s’au schimbat. Acum şcoala s’a despărţit de biserică. Separaţiunea devine mai mare din zi în zi. A-ceasta e o cerinţă a timpului. Statul se însărcinează cu cultura laică a elevilor, lăsând cultwra religioasă pe seama Bisericii. Biserica deci trebue să ştie să-şi facă datoria cu sfinţenie. Nu putem să considerăm separaţiunea şcoalei de biserică ca o nenorocire. Acesta, cum am spus, e curentul secolului. Deci trebue să ştim, prin cultura noastră, să încălzim inimile elevilor încredinţaţi nouă. Pe de altă parte trebue ca profesorii de ştiinţe profane să nu caute a pune o prăpastie între religie şi ştiinţă, căci în modul acesta s’ar pregăti pentru viitor adevărate cataclisme sociale. După cum vedeţi, sarcina preotului de oraş e mare. Vorbind de profesorii de religiune, oratorul spune că ei trebue să se ocupe numai de catedra lor pentru ca astfel să fie mai competinţi. E incompatibilitate între calitatea de preot de păstorie şi aceea de profesor de religie. Preotul profesor de religie trebue să fie egal în tot cu ceilalţi profesori ai şcoalei unde profesează şi să fie scutit de însărcinările preotului de păstorie. In alte părţi, profesorii de religie strâng pe copii la şcoală www.dacoromamca.ro ALBINA 1359 Duminicile înainte de începerea slujbei şi le explică slujba ■ce va avea loc. După terminare, elevii sunt readuşi la şcoală unde li se face o nouă prelegere timp de o oră. Trebue să ne dăm noi, preoţii, toată silinţa, ca să ne punem la nivelul ştiinţei moderne, iar biblia s’o interpretăm după adevărata ei valoare ca pe o operă care nu e în contrazicere cu ştiinţa. Vom isbuti a ne ridică şi a ne îndeplini menirea numai prin ştiinţă şi prin muncă. In primul rând trebue să ştim să ne respectăm unii pe alţiii. Să fim unul pentru toţi şi toţi pentru poporul pe care suntem chemaţi a-1 păstori. Doresc ca preoţii noştri să-şi îndeplinească menirea în aşa chip ca să devie într’adevăr, după cuvintele Mântuitorului: «Lumina lumei». Ca această ocaziune P. S. S. a făcut şi următoarea propunere : «In urma dorinţelor şi dezideratelor ce am avut onoarea de a exprimă onor. congres, secţia teologică, în şedinţa dela 13 Septemvrie 1906, cu privire la activitatea pastorală şi didactică a preotului, propun ca în interesul unei mai îngri-jate educaţiuni şi culturi religioase a elevilor de ambele sexe de curs secundar, profesorul de religiune, care conform legei trebue să fie preot, să aibă dreptul la acelaş salariu ca toţi profesorii dela celelalte catedre de ştiinţe dela acea şcoală. El nu va puteâ ocupă şi poziţia de preot paroh sau ajutător la orice biserică, fie chiar particulară. Această propunere o fac pentru a-i da posibilitatea profesorului de religie spre a se ocupă mai mult cu ştiinţa şi pentru ca Duminicile şi sărbătorile să meargă cu toţi elevii la biserică, după ce mai întâiu în una din sălile şcoalei va face o disertaţie cu privire la serviciul bisericesc din acea zi. — Diaconii nu pot fi profesori.» Pimen al Dunării (le jos. ...--------------- Casa macedoneană. Zilele trecute a fost la Expoziţia Naţională o frumoasă sărbătoare : inaugurarea casei româneşti macedonene. Societatea de cultură Macedo-Română din capitală a construit o casă în felul caselor româneşti din Macedonia. înăuntru s’a expus diferite obiecte şi fotografii reprezentând vederi din ţinuturile fraţilor noştri din Turcia. La inaugurarea aceasta au fost de faţă foarte mulţi macedoneni, care locuesc în capitală; elevii de la şcoalele din Saloni$ şi Bitolia (veniţi pentru câteva zile aci) şi câţiva elevi din şcoala românească din Sofia. S'au rostit cuvântări de către d-1 doctor Leonte, d-1 doctor Pucerea şi d-1 doctor Istrate, comisarul general al Expoziţiei. www.dacoramamca.ro 1360 ALBINA Congresul corpului didactic. Jasj&entrii membrii corpului didactic cât şi pentru toate per soanele cari se interesează de mersul şcolilor noastre m au fost foarte însemnate zilele dela 8—12 Septemvrie /io a. c. în care s’a adunat Congresul corpului didactic din (A ţară. Prima şedinţă s’a ţinut în Arenele Romane la Expoziţie sub preşedinţia d-lui D. Onciul, profesor universitar. După discursul de deschidere al d-lui M. Vlădescu, ministrul cultelor şi instrucţiunii publice, urmară cuvântările d-lor Dr. Hurmuzescu, profesor la Universitatea din Iaşi; I) A. Teodorii, profesor secundar în Bucureşti ; G. Simionescu, institutor în Bucureşti şi I. P. Arjoceanu, învăţător în Gorj. Fiecare a făcut istoricul unei ramure a învăţământului : universitar, secundar, primar urban, primar rural — şi au arătat cu deamănuntul desvoltarea lor în cursul celor 40 de ani de domnie ai regelui Carol. înainte de tl se ridică şedinţa Congresul a adresat M. S. Regelui următoarea telegramă: Congresul membrilor corpului didactic al învăţământului de toate gradele, întrunit în Arenele Romane ale Expoziţiei jubilare cu prilejul sărbătorirei celor 40 de ani de binecuvântată şi glorioasă domnie a Majestăţen Voastre, depune la picioarele Tronului omagiile de credinţă nestrămutată şi de adâncă recunoştinţă pentru M. V., care, Sire, ne-aţi dat drept program al şcoalei române ca ea să fie un sanctuar al ştiinţei, al moralei şi al patriotismului. Conduşi de această ţintă urăm M. V. ani mulţi şi fericiţi, pentru fericirea şi mărirea Românilor. Să trăiţi, Sire! Trăiască M. S. Regina! Trăiască Dinastia ! Trăiască România ! In aceeaşi zi după amiază s’au adunat membrii congresului în acelaş loc şi după câteva cântece corale ale corului din Sulina, au ascultat conferinţa d-lui Barbu Delavrancea, despre poezia populară română. D-sa a arătat însemnătatea poeziei poporului, a explicat modul cum ea se formează şi a terminat îndemnând pe tineri să citească poeziile acestea, oglinda cea mai vie a sufletului poporului. Studiind poezia poporului, veţi învăţă să vă iubiţi limba — spune d-sa — veţi înţelege şi veţi creşte, căci veţi plecă dela tulpina seculară care îmbrăţişează în întreagă splendoare tot neamul românesc. Şedinţa s’a încheiat prin câteva exerciţii militare însoţite de cântece executate de o companie de mici dorobanţi. www.dacoromamca.ro ALBINA 1361 In ziua de 9 Septemvrie, dimineaţa, s’au adunat deosebit •în secţiuni membrii corpului didactic în diferite şcoli din oraş. S’au discutat anumite chestiuni precum activitatea ex-tra-şcolară a corpului didactic, noile probleme ale învăţământului secundar şi primar, etc. După prânz s’au adunat împreună membrii Congresului şi au ascultat rapoartele d-lor: C. Meisner, despre şcoalele normale ; 1. Poenaru despre şcoalele veterihare şi ale d-nelor Bârsescu despre şcoalele profesionale şi Elena Dumitrescu •despre şcoalele de menaj. Tot în secţiuni au lucrat membrii Congresului în ziua de 10 Septemvrie, adunându-se deosebit: învăţătorii sub preşi-denţia d-lui L. Arjoceanu ; institutorii sub preşidenţia d-lui A. Sinişteanu; profesorii secundari sub preşidenţia d-lui Marin Dimitrescu. In ziua de 11 Septemvrie s’au adunat împreună membrii orpului didactic în sala Ateneului sub preşidenţia d-lui 1. Bianu, ca să discute chestiunea următoare: cooperarea tuturor gradelor şi ramurilor de învăţământ pentru ridicarea nivelului material, intelectual şi moral al poporului român D-l D. A. Teodoru a rezumat părerile coprinse în diferitele memorii ce s’au trimes de către membrii învăţământului şi a arătat cât de important este rolul pe care-1 poate avea şi învăţătorul în sat cât şi institutorul şi profesorul în oraş; apoi cât de numeroase şi variate sunt problemele cu cari ei pot şi trebue să se ocupe pentru a-şi îndeplini misiunea de învăţători şi educatori ai neamului. In aceeaşi şedinţă s’au făcut diferite propuneri şi s’au rostit diferite cuvântări dintre cari menţionăm pe a d-lui Stănescu, învăţător, şi a d-lui Mehedinţi, profesor la Universitatea din Bucureşti. D-l Mehedinţi studiază în detaliu chestiunea autonomiei corpului didactic. Şedinţa se închee prin frumoasa şi patriotica cuvântare a d-lui 1. Kalinderu, Preşedintele Academiei Române (1). Ultima şedinţă a Congresului a fost în ziua de 12 Septemvrie sub preşidenţia părintelui C. Nazarie, profesor la facultatea de teologie. Aceasta a fost o şedinţă intimă în care s’a discutat despre situaţia materială a corpului didactic. X_a. j adecătorie. Preşedintele către osândit: — Mai ai ceva de adăogat ? — Nu, dar vă rog să terminaţi mai curând, căci a bătut 12 şi aşi vrea să fiu la penitenciar pentru dejun. 1 (1) Am publicat-o în No. 51 în întregul ei această cuvântare. www.dacaromanica.ro ALBINA 1362 Cum s’a desvoltat cultura pământului in România. Câteva cifre (1). In 1862 întinderea f totală a pământurilor cultivate eră de 2.120.100 hectare (din care porumbul ocupă 962.400 he., iar ra-piţa 8.700 he.); în 1905 a ajuns la 5.287.971 he. (din care porumbul ocupă 1.975.761, însă şi grâul 1.958.250 he., iar mai puţin decât toate hrişcă 1.095 he.; rapiţa s’a ridicat în acest timp la 251.584 he.) Din suprafaţa totală a României (cu Basarabia) în 1860, care eră de 12.529.700 he., se ocupau cu arături, fâneţe, păşuni şi vii 6.689.190 he. Din suprafaţa actuală (cu Dobrogea) de 13.135.300' he., pentru aceleaşi scopuri e ocupată o suprafaţă de 7.637.970. In 1862 întinderea cultivată cu cereale reprezenta 33,5 la sută din totalul culturii; în 1905 reprezentâ 82,19 la sută. Dintre diferitele cereale, sporul pentru grâu e de 130,2%; pentru porumb 115,8%; pentru secară 158%; pentru orz 119,l%;pen-tru ovăz 524,7%; pentru rapiţă 2254%. Cultura meiului a scăzut cu 6% din ce eră la 1862. Poporaţia ţării a crescut între anii 1862—1903 dela 4.019.000 la 6.196.000, adică cu 54,17%. Numărul agricultorilor în 1903 a fost de 934.631 ; din aceştia 3.727 agricultori mări, iar 930.904 mici. Totalul venitului funciar impus în 1905 a fost de 223.039.782 lei. Cultura direct prin proprietarul mare a scăzut. Venitul proprietăţilor cultivate de proprietari a fost în 1901/2 de 50.033.308 lei; iar în 1905 scade la 49.774.634 lei;- pe când venitul proprietăţilor arendate eră în 1901—902 de 54.076.455 lei şi a ajuns în 1905 la 61.332.963 lei. Venitul fonciar al proprietăţilor proprietarilor domiciliaţi în străinătate reprezentâ în anul 1901—902 suma de 3.957.783 lei, iar în 1905 se urcă la 4.476.930 lei. --------------------- Vindecarea tăciunelui ia pomi. — Dacă pomii roditori arc tăciune, ceeace se vede uşor după coajă, se tae din coajă partea uscată, şi se taie puţin şi din partea sănătoasă. Se depărtează pe cât cu putinţă lemnul nesănătos cu cuţitul sau cu o daltă, şi se unge rana cu o alifie făcută din păcură şi untură de porc, în părţi egale. Această alifie se aplică caldă pe rană, cu o pensulă, aşa ca să o acopere de tot. Di felul acesta s' au vindecat foarte mulţi pomi, chiar dacă rămăsese numai o singură parte sănătoasă din ei. Di câţiva ani coaja creşte la loc. Câte odată în anul d'întâiu se formează o băşică, în care este apă (sevă de pom). Acea băşică trebue spartă, aşa ca păcura să se lipească iarăşi de lemn. —----- — 1 (1) După datele d-lui S. Radianu din «Trecutul şi prezentul agriculturii române.» www.dacoromanica.ro ALBINA 1363 30 August ta sate. In ziua de 30 August, d-1 Ion M. Iliescu, dirigintele şcoalei din corn. Poroschia, jud. Teleorman, şcoală fundată de d-1 general C. Poenaru, a organizat o frumoasă serbare la şcoală iar în urmă împreună cu copiii a mers la locuinţa d-lui general C. Poenaru în faţa căruia a rostit următoarele : Venerate D-le Generai, Astăzi fiind o zi mare pentru d-v. şi neamul românesc, cu deosebit respect viu înaintea d-v. în calitate de conducător al şcoalei fondată de d-voastră, pentru a vă prezentă în numele tinerei generaţiuni, viitorii soldaţi ai Tronului Regal de mâine, expresiuneâ adâncei noastre recunoştinţi şi veneraţiuni ce vă păstrăm, ca unul ce aţi contribuit mai mult ca oricare bun român la glorificarea zilei de 30 August 1877, ca comandant al Regimentului 8 de linie din care făceâ parte Batalionul I, condus de bravul căpitan Valter Mărăcineanu, eroul dela Griviţa. In această zi scumpă oricărui bun român, se împlinesc 29 de ani de când d-v. alături de M. S. Regele, Scumpul nostru Suveran, nu auziaţi în focul luptei decât strigăte de: ura! înainte! ura! copii tot înainte! şi prin foc, prin spăngi, prin gloanţe, prin mii de baionete, aţi’ luptat ca eroii din basme, conducând pe părinţii noştri, până ce au ajuns sus la parapete, iar când au înfipt tricolorul românesc pe vajnica redută Domnitorul a exclamat: «A noastră-i biruinţa!»; iar împăratul rusesc «Al vostru e onorul». Prin aceasta, existenţa României de azi, care îşi / serbează în acest an cu slăvită cinste, jubileul de 40 de ani de Domnie glorioasă a unui Vlăstar din vechea familie a Ho-henzolernilor, a fost asigurată. Lui i-a fost dat de Pronia cerească, să se nască la izvoarele bătrânului Danubiu, pentru ca la gurile lui să întărească cu sabia în mână neamul românesc. După luarea Griviţei şi Plevnei, care au făurit Regatul Român, M. S. şi-a îndreptat gândul la ridicarea şcoalei şi bisericii, care sunt cele 2 fiice gemene ale progresului şi naţionalismului; iar d-v. cu deosebită cinste L-aţi urmărit, când ca ministru, când ca devotat al Tronului, prin faptul că d-v. aţi fondat şi întreţineţi în întregime această şcoală, unde se plămădeşte soldatul ae mâine cu dragoste neţărmurită către Dinastie şi veneraţiune către oamenii mari ai Ţărei noastre, şi prin clădirea frumoasei biserici pe care o zidiţi tot în această comună şi care nu poate fi întrecută nici în stil, nici în ornament, de nici una din bisericile satelor noastre. Pentru îndeplinirea acestor progrese, sunteţi ajutat de o inimă nobilă şi curată a d-nei Maria Poenaru, scumpa d-v. soţie, care www.dacaromamca.ro Şcoala din comuna Poroschia. fondată de d-1 General C. Poenaru. Locuinţa învăţătorilor şcoalei din comuna Poroschia 13G6 ALBINA ca Doamnă de onoare a M. S. Reginei şi membră â societăţii Ţesătoarea, protege costumul naţional şi creşterea viermilor de mătase în această comună, aprobând a se creşte şi de elevele din şcoală. Demnă urmaşă a lui Petrache Poena’ru, a cărui memorie este eternizată prin şcoala ce-i poartă numele în Capitala Regatului şi care după cum spune d-1 Ion Kalinderu este primul bărbat de Stat, care ca sfetnic de aproape a lui Barbu Ştirbei la 1849 a stăruit şi scris cum să se cultive sistematic viermii de mătase în ţara românească. Pentru marile fapte săvârşite acum 29 de ani, la care d-v. aţi luat parte activă, ţara întreagă este azi în sărbătoare şi aduce în biserici prin Tedeumuri, mulţumiri lui Dumnezeu pentru ajutorul ce a dat atunci. Să trăiţi, venerate d-le General cu scumpa d-v. soţie, pentru binele acestei comuni, care va propăşi grabnic prin puternicul sprijin ce daţi şcoalei. Trăiască M. S. Regele Garol I! Trăiască M. S. Regina Elisabeta, pentru fericirea neamului Românesc ! Cursurile de adulţi. In ţara noastră principiul obligativităţii învăţământului primar s’a înscris întâia dată în legea din 1864 şi curând după aceea, în 1866, prin îndemnul dat de tânăra Societate 'pentru învăţătura poporului român s’au început cursuri de adulţi. Acestea erau o completare necesară a instrucţiei primare, adică erau menite să întreţină cunoştinţele căpătate de aceia pe cari împrejurările nu i îngăduiau să înveţe în altă şcoală în urma celei primare. Ele erau încă un chip de a repară într’o mică măsură întârzierea acelora pe cari nu-i ajungea impunerea obligativităţii, fiind trecuţi de vârstă şi cari, negreşit, voiau să profite de binefacerile învăţăturii. Cursurile de adulţi de atunci încoace au trecut prin multe faze; aci au prosperat, aci au lâncezit. Acum se află prevăzute în lege, şi statul ca şi comunele dau tot sprijinul pentru ca lucrarea institutorilor şi învăţătorilor să fie încoronată de succes şi încurajează şi întreprinderile particulare, cari — măcar că rare — nu lipsesc în ţară. La un lucru trebue să ne gândim însă pentru ca rezultatele şcolilor de adulţi să fie trainice : la biblioteci populare cu cărţi anume scrise pe înţelesul sătenilor. Cărţi de acestea avem puţine. Şi observând lucrul, d 1 Petru G. Ştefănescu din Dobromir, scrie în Revista Asociaţiei învăţătorilor şi institutorilor (No. pe August) un articol în care face următoarea propunere: www.dacoramamca.ro ALBINA 1367 Pentrucă cursurile complimentare vatămă/iar şcoalele de a-dulţi — din cauza proastei înzestrări a bibliotecilor populare — n’au dat rezultatele cari să mulţumească pe cei ce le-au aşteptat, socotesc nemerit ca ele să fie desfiinţate şi înlocuite cu un «curs facultativ». Vom avea în aceste cursuri, laolaltă, pe săteanul adult şi pe absolventul şcoalei primare; vom vedea cu mulţumire pe tată alăturea de fiu. Vom putea utiliza apoi pe absolvent, în predarea celor mai elementare cunoştinţă, arătând în chip plin de lumină, sătenilor, rezultatele minunate, foloasele incomparabile ce le dă şcoala primară, mârindu-le prin aceasta interesul pentru acest templu de cultură, în colţurile depărtate ale ţărei. Vom putea înjghebă coruri cu adulţii, prin ajutorul absolvenţilor; vom putea citi împreună din cărţile bibliotecei populare cari plac şi folosesc. Aceste cursuri să fie dotate de comună şi judeţ, cu aparate gimnastice, cu câteva arme de tragere în ţintă, cu o scenă pentru teatrul popular, pentrucă aci a educă trebue să ne preocupe mai mult decât a instrui.» Chestiunea organizării cursurilor de adulţi socotesc că se cade a fi discutată mai pe larg. *<=ţîJ!iîS^5!S»i=>-- A. 4 însemnătatea muzicei în educaţie. Vorbiam în numărul trecut despre corurile de săteni şi propuneam ca micile coruri ce se formează de învăţător cu şcolarii să se păstreze după ce copiii termină şcoală. Spuneam tot acolo că există şi la noi asemenea încercări. Viu acum să completez informaţia dată şi să precizez că la serbările date de corurile fraţilor de peste munţi au luat parte şi trei coruri săteneşti din ţară. Unul din ele eră din comuna Breaza (Prahova). Aş dori ca aceia din cititorii noştrii cari ştiu anume localităţile de unde venise celelalte două coruri să ne comunice ; ar fi bine să ni se aducă la cunoştinţă şi dacă mai există în alte sate asemenea coruri bine organizate. Cred că ar fi timpul să. insistăm şi să facem o propagandă activă pentru ideea aceasta. Socotesc că propaganda noastră nu va găsi un teren neprielnic, căci mulţi învăţători au susţinut în diferite ocazii aceleaşi idei şi unii au încercat a traduce ideea lor în faptă. Mă voiu sprijini acum pe un articol recent al d-lui Gh. Andrei, dirigintele şcoalei Suhărău, care publică în «Revista poporului român» din Dorohoiu (numărul pe August) un articol destinat a arătă importanţa muzicei în educaţie. www.dacaromanica.ro 1368 ALBINA D-sa aduce exemple că şi asupra animalelor are influenţă muzica, iar pentru educaţia copiilor «muzica e o armă atât de puternică încât e o crimă a nu o întrebuinţâ». Cu învăţători animaţi de asemenea convingeri, isbânda este sigură. Să nu ne închipuim însă că, dacă este sigură această isbândă, este şi apropiată. Nu; — greutăţi mari se înfăţişează şi asupra lor vom vorbi în numerele viitoare. Radu. MORSA uitaţi-vă la ea, cum stă îmbufnată urcată pe stâncă, cu dinţii cei lungi cari i-atârnă în jos—de par’că ar fi un beţiv gros cu mus-tăţile căzute pe oală, cum se zice. Morsele şi focele au totdeauna mulţi admiratori în grădinile zoologice. Pavilioanele lor, cari sunt totdeauna prevăzute cu un basen destul de încăpător, sunt toată ziua înconjurate de curioşi. Aci morsa e cu tot trupul sub apă ori d’abia îi vezi botul ori spinarea afară, aci o vezi eşind d’asupra cu mare sgomot şi pufuind ca un bivol Mai ales vara o duc greu, fiindcă de felul lor animalele acestea trăesc prin mările îngheţate. Morsa e o dihanie ciudată, cu capul ca de câine — dar un câine uriaş — cu trupul ca de bivol, cu picioare lătăreţe cari servesc la înnotat. Zic cu drept că le este capul ca de câine uriaş, căci lungimea unui animal de parte bărbătească e de 3 — 4 metri. Mai seamănă cu câinii şi la glas-, căci latră aproape ca şi aceştia. Doi dinţi es din gură ca dinţii elefantului, dar sunt îndreptaţi în jos. Morsele trăesc în grupe numeroase. Partea femeiuşcă naşte pe an câte un puiu. Ele se hrănesc mai ales cu scoici, pe cari le ridică din nisip, le desfac şi mănâncă partea cea moale. Vânătoarea de morse e primejdioasă, căci se reped asupra luntrilor şi le răstoarnă; totuşi locui- www.dacoramanica.ro ALBINA 1369 torii din ţările friguroase înfruntă aceste primejdii fiindcă scot din trupul morselor multă untură, vând Morsă. pielea şi dinţii, cari au însă preţ mai mic decât ai elefanţilor. Morsa e un soiu de animale pe care naturaliştii îl consideră pe cale de dispariţie. A. 3? E IL. Comitetul pentru înfiinţarea unei biblioteci populare pe lângă şcoala de băeţi din Câmpina, compus din : Preşedinte, B. P. Hăşduu. Membri: I. T.Ionescu, primrul oraşului Câmpina. — Dr. S. Aisinman şi L. Winkler,directorii societâţei «Steaua Română». — G. Ştefănescu, exploatator de petrol şi fost primar.— II. F. Braun şi inginer C. Miroea, directorii socintăţei < Câmpina-Moreni». — Dr. N. Ruban. — Avocatul G. Dumitrescu şi C. Ii. Bărbăcioru, cel d'întâiu jurisconsult, şi ce! de al doilea inginer şef la soc. «Steaua Română». — D. Ştelanescu, judecătorul de pace, al pl. Prahovei. — Ing. G. Ciobănit, preşedintele Uniunei maeştrilor sondori. — Inginer sondor P. II. Paul şi directorul şcoalei de băeţi An. Scripcă, casier şi bibliotecar, fac un călduros apel la librarii, editorii şi autorii din ţară, ca-să dăruească bibliotecei : cărţi, reviste etc. care ar pntea ajuta la luminarea mulţimei din acest centru al, industriei petrolifere. Toate cărţile pe cari d-nii librari, autori, editori şi voitori de bine, ar voi să le dea pentru această bibliotecă, sunt rugaţi să le trimită Administraţiei revistei noastre str. Mântuleasa, Ho. 9, Bucureşti, pe care comitetul de mai sus, a însărcinat-o cu strângerea cărţilor ce se vor dărui. www.dacoromanica.ro 1370 ALBINA Goniresul internaţional de literatura şi artă. In ziua de 8 Septemvrie s’a deschis în Bucureşti congresul internaţional de literatură şi artă. Şedinţele s’au ţinut în Palatul Ateneului. Au luat parte, pe lângă mulţi scriitori şi artişti ai noştri şi un însemnat număr de scriitori streini, cu deosebire din Franţa şi Germania. Cuvântări interesante s’a ţinut de mulţi membri ai acestui congros, discutându-se mai ales cum trebue să se proteagă drep-1 urile proprietăţii literare şi artistice. S’a hotărît ca şi România să participe la convenţiunea internaţioală dela Berna care stabile şte principiile acestei protecţiuni şi la care s’au învoit mai toate statele Europei. Cu prilejul acestui congres a venit în Capitală şi d-1 Camille Flammarion, un mare scriitor din Franţa care eră cunoscut şi la noi prin scrierile sale despre Astronomie, dintre care unele s’au tradus în româneşte. Costume femeeşti vechi. ăm în numărul acesta două chipuri reprezentând costumele purtate de Doamnele şi Domniţele române în secolul XV şi în al XVI. La noi sunt puţine studii asupra amănuntelor de acest fel. Ele sunt foarte interesante, dar greu de făcut, pentrucă cer multă pierdere de vreme. Odo-bescu, în articolul său în care descria vizita la mănăstirea Snagov (pe la 1862—63) se plângea că nu sunt isvoare directe pentru a găsi «modelul şi tipurile graţioaselor podoabe cu cari elegantele noastre Domniţe şi Jupâhiţe din secolii trecuţi veneau în ajutorul graţiei lor fireşti» şi cercetătorul e nevoit să se mărginească la foi de zestre, la hrisoave, la portrete de biserici aspre şi înnegrite de vreme. O încercare de reconstruire a costumelor nostrc femeeşti vechi a făcut d-na Ella Savopol, care a lucrat o serie de păpuşi mari cât omul, puse într’un dulap special la Palatul Artelor la Expoziţie. D-sa a publicat şi o broşură cu chipurile acestor păpuşi. www.dacaramamca.ro Costum din Moldova, veacul XV Costume de Doamne din trecut Costum din Muntenia, veacul XVI. 1372 ALBINA T Gravurile clin numărul de faţă reprezintă, primul un costum de Doamnă din secolul XV din Moldova, al doilea iarăşi un cdstum de Doamnă din sec. XVI din Muntenia. Amândouă ne arată că pe vremea aceea costumele femeeşti ale femeilor bogate erau foarte scumpe şi încărcate şi grele. Ele cuprindeau o rochie şi o mantie. Rochia eră lungă. Mantia putea să fie ori scurtă ori lungă. Podoabe preţioase de galoane de aur, de brâe şi cu pietre scumpe, de paftale, dădeau înfăţişarea de mare bogăţie acestor costume; Gror\ica Săptămânii- Cântăreţii români din Sibiu la Bucureşti. Zilele din urmă a sosit în Capitală reuniunea română de muzică din Sibiu, cu un număr de 150 cântăreţi. Dânşii au fost primiţi în gara de Nord de soc. corală «Carmen» şi de un public numeros. Au dat două concerte cari au izbutit de minune, precum şi un şir de câteva reprezentări ale piesei «Moş Ciocârlan» operetă, a cărei muzică este scrisă de d-1 Cavaler Flondor din Bucovină. ba întoarcerea spre Sibiu, cântăreţii s’au oprit şi la Cra-iova unde au dat un concert cu isbândâ deplină. Această societate e întemeiată în 1878 de către mai mulţi funcţionari, advocaţi, ziarişti, comercianţi. In primii 25 de ani ai existenţii sale a dat 66 de concerte, în cari a executat 214 bucăţi româneşti. Numărul societarilor eră în 1878 de 69 ; iar în 1904 s’a ridicat la 528. Congresul medicilor. Medicii din ţară s’au strâns şi anul acesta în congres, la Bucureşti, spre a desbate chestiuni privitoare la propăşirea higie-nii şi a medicinii, şi la sănătatea populaţiei ţării. Acest congres s’a deschis la 16 Septemvrie în sala Ateneului Român, prin cuvântarea d-lui Dr. general Teodori. In cuvântarea sa a arătat cât de mult a înaintat ştiinţa medicală în timpul celor 40 de ani de domnie ai M. S. Regelui şi a dat ca pildă în această privinţă numeroasele aşezăminte pentru îngrijirea bolnavilor şi rezultatele frumoase ale medicinii la noi. A vorbit apoi d-1 ministru al Instrucţiunii, care a lăudat lucrările corpului doftoricesc din ţară. La deschiderea congresului s’a trimes şi următoarea telegramă M. Sale Regelui: «Congresul general al medicilor din ţară, întrunindu-se azi www.dacaramamca.ro ALBINA 1373 în şedinţă solemnă, roagă respectos pe M. Voastră, ca protectorul’a tot ce este progres şi bine în patria noastră, să bine-voiască a primi expresiun’ea întregului său devotament şi a sincerii sale admiraţiuni şi iubiri pentru Augustul şi bunul său Suveran». Congresul a ţinut trei zile, în care timp s’au desbătut chestiuni privitoare la : apa de băut, oftica, pelagra, dizenteria (ieşirea cu sânge), angina difterică, etc. Cuvântarea de închidere a ro3tit-o d-1 Dr. Măldărăscu, care a anunţat că viitorul congres se va ţine peste doi ani la Iaşi. Români din ţinutul Făgăraşului la Bucureşti., Sâmbătă 16 Septemvrie au sosit în Capitală şi 400 de Români din ţinutul Făgăraşului, în frunte cu preoţii şi învăţătorii lor. Ei au fost întâmpinaţi în gara de Nord de un numeros public şi salutaţi cu imnul : «Deştoaptă-te Române!» cântat de muzica militară. S’au rostit mai multe cuvântări de bunăvenire la cari au răspuns d-1 Dr. Turcu şi P. S. Vicarul Iacob Macovei, conducătorii escursioniştilor. Acesta din urmă a zis între altele: «Fost-au vremuri când lumina veniâ dela Apus. A venit însă timpul ca soarele culturii româneşti să răsară de acolo de unde trebue să răsară : din Capitala ţării româneşti. La acest soare am venit şi noi să ne încălzim şi să ne oţelim în lupta ce o ducem pentru păstrarea naţionalităţii şi a limbei noastre strămoşeşti:. Corul societăţii Hora a salutat pe fraţii noştri ardeleni cântând câteva coruri. Excursioniştii, cu muzica ţăranilor din Tohanul veehiu în frunte, au străbătut stradele în uralele mulţimii, până la biserica sf. Gheorghe Nou. Acolo s’a oficiat un serviciu religios de către P. S. Arhiereul Calist. Oaspeţii au vizitat Expoziţia Naţională, clădirile de seamă din Capitală şi au făcut şi o călătorie la Constanţa, unde au fost bine primiţi. Din gazetele de peste munţi. In gazeta «Foaia Poporului din Sibiu s’a publicat în numărul din 10 Septemvrie c. o dare de seamă amănunţită a excur-siunii in România a celor aproape 1800 cântăreţi din Ardeal, Banat, Bucovina şi România, cari au vizitat Capitala ţării între 26—31 August a. c. 'Intre altele se spune că : «primirea călduroasă şi însufleţită a corurilor au dat serbărilor cari s’au ţinut, un caracter de’o mare manifestare culturală a tuturor Românilor. S’a văzut şi s’a arătat lumji că deşi Românii de peste hotare atârnă politiceşte de diferite stăpâniri şi locuesc în ţări deosebite, în privinţa limbii, obiceiurilor şi a culturii naţionale, una şi nedespărţiţi sunt: un neam în care bate acelaş suflet . Societate economică la Dorohoiu. In oraşul Dorohoiu s’a înfiinţat o societate numită: «Luminătorii poporului român», care la rândul ei a înfiinţat soc. cooperativă: Librăria «Solidaritatea». Societatea are de scop ridicarea comerţului şi a industriei naţionale, intrate astăzi pe mâini străine. Ea a înfiinţat deocamdată o librărie, iar când mijloacele vor îngădui se va înfiinţa o tipografie cu legătorie de cărţi. www.dacoromamca.ro 1374 ALBINA In librărie, pe lângă cărţi se vor primi în depozit obiectele lucrate de elevii şcoalelor primare, de învăţători şi învăţătoare, precum şi obiecte de industria casnică a sătenilor. Capitaiul social este deocamdată de 25.000 lei, împărţit în 1000 acţiuni a 25 lei una. Societatea numără până acum 300 membri în sânul ei. Ne creşte inima când auzim vorbindu-se de asemenea întreprinderi folositoare. Urând isbândă desăvâr-ită, să sperăm că şi în alte părţi se va începe cu temeiu asemenea mişcare de laudă. |5y8ş§>i Casa centrală a băncilor populare a trimis o circulară preşedinţilor băncilor populare prin care Si sfătueşte a îndemnă pe săteni, să depună-în acest an, când s’au făcut recoltă bogate, cât mai multe sume la băncile populare. Cu modul acesta se va spori capitalul băncilor populare, iar pe de altă parte ţăranii vor economisi cu folos prisosul muncii lor. * * * Pe lângă şcoala română din Salonic, ministerul instrucţiunei a hotărît înfiinţarea unor ateliere de croitorie şi de ţesătorie. * * * La 15 Octomvrie, toţi preoţii eparhiei Dunărei de Jos se vor întruni la conferinţele generale pastorale. Aceste conferinţe se vor ţine în capitalele judeţelor eparhiei şi vor fi prezidate de protopopi. P. S. S. Episcopul Pimen va prezidâ conferinţele din Dobrogea. * * * M. S. Regele a iscălit decretul prin care ministerul domeniilor e autorizat să dea suma de 50.000 lei societăţii de încurajare pentru îmbunătăţirea rasei cailor din România, ca să se dea premii pentru marile alergări internaţionale, ce s’au organizat în această toamnă pe hipodromul dela Băneasa. * * * Monetele de nikel de 10 bani, negăurite, vor fi primite până la 30 Septemvrie 1906 inclusiv, la toate Casele Statului, fie în plăţi, fie în schimb, fără nici un scăzământ. Tot de odată, ministerul dă un termen până la această dată do 30 Septemvrie 1906 inclusiv posesorilor de monede de nikel de 5 bani negăurite, spre a le da la casele Statului ca plăţi sau schimb, fără nici un scăzământ. După aceste termene, monedele de nikel de 10 şi de 5 bani negăurite nu va mai putea fi întrebuinţate. Retragerea din circulaţiune a monedelor de nikel de 20 bani negăurite se va face mai târziu. * . * * www.dacaromamca.ro ALBINA 1375 Iată rezultatul mulgerii oilor pe rase, dela oeria statului dela. Anadal-chioi (Constanţa) în luna Iunie 1906: Friză-Ţigae, media pe zi 0.715 gr. de oaie; Merinos-Ţigae, idem 0.670 de oaie; Soutlidown-Ţigae-albă, idem 0.510 gr.de oaie ; Merinos Spancă, idem 0.478 gr.de oaie; Merinos, idem 0.415 gr. de oaie; Southdown-Ţigae-neagră, idem 0.364 gr. de oaie. Braga. Braga, care este bere de mei, ca să fie bună de băut. răcoritoare, trebue să fie făcută şi păstrată cu multă curăţenie. Să se întrebuinţeze numai apă curată, vasele să se ţie acoperite,. Braga să fie proaspătă, să nu facă mucegaiu. Să nu se îndulcească cu zaharină, Să nu i se adauge acid salicilic. Răcirea brăgei să nu să facă cu ghiaţă pusă d’areptul în bragă. Pentru vară, trebue ca doniţele cu bragă să aibă două rânduri de pereţi, numai între cari să se puie ghiaţă de răcit. Braga bună, adică bine preparată şi păstrată, este o băutură sănătoasă. (Antialcoolal). --------------------------- MULŢUMIRI = Dl Gh. Bălţătescu, învăţător din Schiopeni. jud. Fălciu, ne scrie că d-l General G. Balaban, a donat 28 numere din revista «Albina» anul 1906 şi parte din 1905, spre a se împărţi sătenilor ştiutori de carte din acea comună Schiopenii. In numele sătenilor mulţumeşte din suflet d-lui General Gh. Balaban pentru acest dar nepreţuit. * * * = G. Mândru, dirigintele şcoalei Căpoteşti-Baloteşti. jud. Putna, aduce mulţumirile sale d-lui C. Langa, proprietar în localitate, care în anul acesta ca şi în cei precedenţi, a dat cărţi pentru premianţi şi modele de lucru pentru fete. D-l Langa are multă grijă pentru şcoală şi dă tot puternicul său sprijin. Strugurii, pe cari voim să-i ţinem mai multă vreme, trebue să fie de tot dezvoltaţi şi copţi. Mai bine se pot păstră acei struguri, cari au boabe mai mari. Boabele crude şi vătămate trebuesc tăiate cu foarfecele. Ei trebuesc culeşi în zile calde şi uscate, mai bine pe la ameazi când boabele nu vor fi de fel umede. Strugurii aşâ culeşi îi vom legă apoi la coadă şi-i vom anină de o sloară bine întinsă într’o cămară uscată, liberă de ger, în care nu străbate soarele şi nu sunt mirosuri grele. Din timp în timp trebue să căutăm după ei, pentru ca să îndepărtăm boabele cari s’ar fi stricat. www.dacoromanica.ro 1376 ALBINA TABLA MATERIILOR CUPRINSE ÎN REVISTA „ALBINA" ANUL IX 1905-1906. Acte şi cuvântări ale SI. S. j Regelui. Mesagiul M' S. Regelui dela 8 Pg. Maiu 1906 ................... 873 Cuvântarea M. S. Regelui la 11 Maiu 1906 ................... 901 M. S. Regele mulţumeşte poporului ........................929 Actul comemorativ atjubileului de 48 de ani de' domnie al M. S. Regelui........................1097 Relig'iune. Organizare v bisericească. Sofia Nădejde, Crăciunul . . - 338 T. Kalinderu, Liturgica bisericii Ortodoxe.......................345 Diac. Raicidescu, Cuvânt la ziua învierii.......................718 Sofia Nădejde, însemnătatea e- vangheliei.....................724 Diac. Raiculescu, Cuvânt la ziua Sfântului Gheorghe.............791 Diac. Raiculescu, Cuvânt la înălţarea Domnului.................847 V. P., Rugăciunea unui preot . . 861 Pr. I. Const. Lucaci, Predică la pogorârea sf. Duh..............902 Diac. Raiculescu, Cuvânt la sf. Apostoli Petru şi Pavel .... 1041 Conferinţe pastorale............1312 Diac. Raiculessu, Cuvânt la înălţarea Sf. Cruci...............1340 Cuvântarea P. S. S. lipise. Pimen 1357 Cuvântări. I, Kalinderu, La deschiderea se- siunii Academiei ... • . . . 606 I. Kalinderu, La congresul silvicultorilor ..................893 7. Kalinderu, La şedinţa Academiei ..........................908 I. Kalinderu, Cuvântare la Academie la 13 Maiu 1906 .... 946 I. Kalinderu, La congresul Corpului didactic..............1329 Educaţiune-Instrucţiune. Gr. Teodossiu, învăţătura fete- Pg. lor . . • 132, 162 Subiectele conferinţelor institutorilor în 1905—1906 ........... 139 Th. D. Sperantia, Legătura cu şcoala.........................141 Eleonora Stratilescu, (trad.), I. Fr. Pestalozzi, Ora de seară a unui pustnic 144, 183, 242, 259, 333 Gli. Adamescu, Cartea şi puşca . 197 I Kalinderu, Serbarea muncii. . 211 Căp. S. Leonte, Iarăşi «Neamul Dorobănţesc»...................268 7. Kalinderu, Circulară despre monografii.....................279 Gh., Cazarma-şcoală . . • . . . 309 A'., Să vorbim inimei copiilor . . 370 Radu, Folo sele călătoriilor in educaţie.......................475 Gh. Adamescu, Obligativitatea învăţământului .............. 493 Sofia, Nădejde, In cartea lumii. 531 Gr. Teodossiu, Cântul in şcoala primară........................560 Sofia Nădejde, Şcoala sătească . 662 7. Coman, Grădinile şcolare . . 703 Gr. Teodossiu, Societăţi de cântări ................. ... 732 C. Pop.-Taşcă, Studiul istoriei în şcoala primară.................803 Th. D. Sperantia, Mai uită-te şi la alţii ......................824 A., Casele de economie pentru şcolari........................879 E. M. Demetrescu, Şcoala de me- - naj din Bucureşti............ 1084 C. Pop.-Tafcă, Scopul şi metodica istoriei în şcoalele primare. 1109 La inceputul anului şcolar . . . 1307 Radu, Corurile de săteni .... 1320 Gh. A., Schimbul de copii . . . 1343 Radu, însemnătatea muzicei în educaţie...................... 1367 A., Cursurile de adulţi..........1366 Legiuirile ţării. Gid., Reforma axizelor . . . 328, 373 www.dacaromamca.ro ALBIN \ 1377 Pp. Noile monete de nichel.........402 Maior S. Leonte, întocmirile gospodăreşti ale armatei.........944 Medicină. Igienă. Boli şi leacuri. Sfaturi pentru îngrijirea sănătăţii. Radu, Congresul tuberculozei . . 72 Dr. A. Manolescu, Pricinele pelagrei ........................ 97 Dr. A. Manolescu, Luaţi aminte! 125 Radu, Feriţi-vă de muşte . . . 221 Sofia Nădejde, Mult aer .... 225 Dr. *4. Manolescu, Cauzele mortalităţii la copii.............266 Gr. Teodossiu, îngrijirile copiilor mici.................... 296, 386 Radu, Vaccinul contra tuberculozei ................... , . . 320 Doftor, Raia şi vindecarea ei . . 512 Radu, Igiena ochilor...........015 C. Ionescu, Raia .................628 Sofia Nădejde, Zahăr ori miere 639 Gr. Teodos., Hrana sătenilor 669, 700 N. Bradea, Premenirea aerului din casă.......................855 Maior S. Leonte, Mâncarea poamelor necoapte .............. 1077 N. Bradea, Despre folosul scăl- dătorilor . . •...............1124 Ir. Popescu, Turbarea şi botniţa la câini . 1130, 1150,1201, 1243, 1291 Moş-Neayu, Băile Oglinzi . . . .1170 O nouă boală de ochi.............1336 Beţia şi urmările ei. Sofia Nădejde, Congresul internaţional împotriva beţiei ... 10 Sofia Nădejde, Congresul din Budapesta împotriva beţiei . . 63 Moş-Neagu, Este nebun beţivul ? 159 Sofia Nădejde, Cu limbă de moarte..........................287 Sofia Nădejde, «A face cinste». 470 D. Faur, Beţia....................510 M. Popescu-Ludu, O nenorocire din beţie . ....................596 Radu, Lupta împotriva absintului 652 7?arf«,Ligaantialcoolică în Franţa 666 Dr. I. Tucu, Relele urmări ale beţiei . . . ■..................811 R., Alcoolul şi exerciţiile fizice . 976 Sofia Nădejde, Cum ne strică spirtul................. . . j 1016 I. Georyescu, Rachiul............1147 Pr. I. D. Mihaiu, Ce a născocit A vesti ţa.....................1215 Toma Dicescu, Povestea basamacului ............. 1239, 1281, 1314 Gospodăria săteanului. Viaţa rurală. N. Nieolaescu şi G. Stoinescu, Pg. Roirea artificială . . • ... 13, 40 V. 5. Moga, Lucrările agricole in Octomvrie................... 23 Căpitan S. Leonte, Sfat cu Gri- gore Baciu..................... 44 Elena Sevastos, Nohotul.... 47 0. Boiu (trad.), Inocularea solului 67 C. G-, Ouăle de găină............. 73 Niger, O scenă ca multe altele . 103 V. S. Moga, l ucrările agricole în Noemvrie.......................136 1. Bănescu, O propunere asupra serbării pomilor...............138 C. Păun, Ouăle şi întrebuinţarea lor............................151 N. Bradea, O scrisoare............188 Gr. Teodossiu, Iubitor de patrie. 200 P. I. Rădulescu, Săteni, întovărăşi ţi-vă ......................208 I. Kalinderu, Teatru la sate . . 228 V. S. Moga, Lucrările agricole in Decemvrie.....................272 N. Nieolaescu şi G. Stoinescu., Stupina.................. 289, 331 G. Coşbuc, Cultura legumelor in vechime.......................313 Gh. Roca, Mijloace pentru fertilitatea solului..................355 I. Kalinderu, Circulară..........388 V. S. Moga, Lucrările agricole în Ianuarie..................... 400 Nieolaescu şi Stoinescu, înmul- ţirea stupilor . . . 419, 473, 527, 554 Gr. Teodossiu, Plugarii şi porumbul ..............................447 V. S. Moga, Lucrările agricole în Fevruarie......................480 N. Bradea, Despre facerea pâinii 505 Mutarea arborilor.................568 Nieolaescu şi Stoinescu, Uleiele 580 Gr. Teodossiu, Traiul fără cununie ...................... 584, 620 Pr. M. Popescu, O scrisoare . . 590 V. S. Moga, Lucrările agricole în Martie..........................593 Nieolaescu şi Stoinescu, Cum se cere să fie un uleiu bun . 611, 670 V. Munteanu, Meseriile............644 Iriniia Popescu, Hrana calului 646, 679, 704 Statute pentru înfiinţarea unei lăptării.................. 683, 712 Nieolaescu şi Stoinescu, Cerinţe cari înlesnesc mânuirea uleielor 692 V. S. Moga, Lucrările agricole in Aprilie...........................709 www.dacoramamca.FO 1878 ALBINA Nicolaescu şi Stoincseu, Materi- Pg. aiul din care se fac uleiele . . 72G Irimia Popescu, Sarea în hrana animalelor................... 736 Irimia Popescu, Potcovitul calului 755 Nicolaescu şi Stoinescu, Ramele pentru faguri............ 758, 795 V. S. Moga, Un duşman al ovăzului . 809 Gr. Teodossiu, Foloasele pădurilor 829 Irimia Popescu, Cât trebue să muncească un cal...............834 V. S. Moga, Lucrările agricole in Maiu . . 837 Nicolaescu şi Stoinescu, Câteva feluri de uleie 853, 885, 932,1024,1196 V. S. Moga, Agricultura şi azotul 8G6 Căp. S. Leonte, Ce pot face cercurile culturale ........ 8G7 I~1 rănirea purceilor după înţărcare 871 Sofia Nădejde, Fac oare lux ţăranii? ............................916 R. V., Tratamentul preventiv al manei......................918 T. Anastasia, Plantaţiile de viţă americană • ....... 940 V. S. Moga, Lucrările agricole in Iunie . 949 Sofia Nădejde, Negoţul la sate 958 R. V., Plivitul viei.........9G7 Ir. Popescu, Agricultura .... 972 Şt. Slelian, Creşterea vitelor . . 1002 V. S. Moga, Agricultura şi arendaşii .......................... 1005 L. Velovan, Marcarea oilor . . . 1030 Ir. Popescu, Grajdul . . . 1058, 1088 V. S. Moga, Lucrările agricole în Iulie.....................10G3 Sofia Nădejde Omizile . . . . 1069 II. Baurnan, Apărarea vitelor de muşte .... ... 1086 O nouă varietate de grâu .... 1104 N. G. Şerbănescu, Folosul arăturilor de toamnă...................1160 V. S. Moga, Lucrările agricole în August.........................1165 «Maestrul satului» ...............1248 S. Teodorescu-Kirileanu, Iubirea animalelor ... 1254 V. 8. Moga, Lucrările agricole în Septemvrie.....................1257 N. G. Şerbănescu, O chestiune importantă pentru agricultori . 1267 St. C. Hepites, Starea agricolă la finele lunei August .... 1294 P. Brânzei, Albinăritui sistematic. 1310 împroprietărirea absolvenţilor . . 1313 Pivniţa de vinuri.................1317 D. Ţoni, Spre bine...............1325 V. S. Moga, Lucrările agricole în Octomvrie......................1352 Cum s’v dezvoltat cultura in România ..............................1362 Partea ştiinţifică. Ştiinţe fieico-nalurale, geografie, industrie. I. Kalinderu, Progresele ştiinţei 2 G. Coşbuc, Râul Amazoanelor . 6 Moş-Neagu, Nenorocirile din 1- talia..............• . . . . 16 G. Silvan, Pe Clăbucet............ 25 G. Coşbuc, Sarea şi organismul nostru......................... 29 Moş-Neagu, Cutremurele de pământ ....................... ... 38 G. Coşbuc, Turnurile tăcerii . . 85 Silvestru Moldovan, Cheia Tur- zii....................89, 121, 156 Moş-Neagu, Meşteşugurile orbilor 94 A. Vântul, Condorul............... 99 G. Coşbuc, O vânătoare de balene 116 G. Coşbuc, Coada Chinejilor . 147 L. Mrejeriu, O i âlătorie în Transilvania . . 172, 204, 241, 269, 300 Moş-Neagu, O călătorie cu balonul ..............................176 L Velovan, Influenţa aerului rece asupra corpului animalelor . . 190 X., O gorilă nouă.................199 Căp. C- Botez, Telegrafia fără fir.......................212, 244 Radu, Obiceiurile Asiaticilor . ■ 232 I. Olescu, Baloane........... 253, 324 Moş-Neagu, Măgarul................261 E. Dulfu, Pădurile Americeide Sud 264 Dr. I. Simionescu, Viaţa Plantelor ............................342 D. Cădere, Radioactivitatea şi corpurile radioactive 379, ^50, 477, 563 G. Coşbuc, Pe Missisipi până la St. Louis .... . . 412, 466, 521 Sofia Nădejde, Spaima . . . .■ 415 G. Elefteriu, Bolidul dela 1 Ianuarie ...................... 422, 454 Moş-Neagu, Capra...........• . 427 Aparat de sburat.................434 Moş-Neagu, Cum se pescuesc peştii cei mari...................534 Radu, Paradisul tigrilor.........569 G. Coşbuc, Preoţii şi bisericile în America............•.........577 Dr. I. Simionescu, Torenţii sau puhoaiele ... -............• 689 Pr. A. Miculescu, Mixandra . . . 707 Dr. I. Si?nioneseu, Cărbunele alb 747 Erupţiunea Vezuviului . . . .766, 811 Afunzimea mării.................781 Get., Pasărea trompetă ...... 801 Dr. I. Simionescu, Viaţa plantelor 910 www.dacoromamca.ro ALBINA 1379 Jî., Cum se prind elefanţii in In- I’g dia..........................947 Peştele papagal.........i- . . 1011 Moş-Neagu, Persia .... 1075, 1116 Get., Curcubeul ..........• . 992 R., Madridul...................999 G. Coşbuc, Crugul soarelui . . . 1101 M. Ţicnlescu, Dela Giurgiu Ia vale 1119 G. Coşbuc, Vulcanul Cracatau . 1145 Dr. I. Simionescu, Viaţa plantelor ........................1185 G. Coşbuc, Copacul dătător de chinină ............ 1189 Sofia Nădejde, Cruţarea păsărilor 1103 Bisericile româneşti delasf. Munte 1212 C. Alimăneşteanxi, Industria pe-troleului în liomânia 1229, 1276, 1301 G. Coşbuc, Obiceiuri ciudate ale popoarelor............ 1232, 1273 Radu, Cutremurele de pământ din Chili 1245 R., Papagalii . . 1261 R., Predealul 1295 Urechelniţa ... 1313 Tatuul . 1324 Morsa 1368 Partea literară. Nuvele. Poezii. M. Sadoveanu, Scrisori trimise de un prieten pribeag- 20, 35, 129, 180, 238, 316, 366, 550, 635, 752, 826, 937, 988 P. Dulfu, Drumeţul.................. 57 7V«fZ.,'Ştiuca uriaşă. . 105 Niger, Port românesc.............128 Niger, Pruncul muncii............153 Sofia Nădejde,Unirea face puterea 169 Rădulescu Niger, Tânguire . . 231 Ecaterina Pitiş, In zadar .... 321 Carmen Sylva, (trad. de O. O.). Luptă.......................... 358 Carmen Sylva, (trad. G. C.). Furtuna primăverii..............366 P. Dulfu, (trad.) Iarna şi copiii . 378 I). Ionescu Morel, In preajma Sărbătorilor ...................396 N. Vulovici, Un omagiu A. S. Pr. Carol........................437 M. Sadoveanu, Moş Alixandru Ciobanul ................ 438, 496 G. Coşbuc, La sânul mamei . . 446 Carmen Sylva, (trad. Coşbuc) Celei moarte...................465 Carmen Sylva, (trad. Coşbuc) Copacul ................... • . . 549 Carmen Sylva, (trad. Coşbuc). Statua de marmură............605 G. Coşbuc, Mama vitrigă . . . 633 M. Popescu Ludu, Paştelo . . . 730 Pg. Radu, Povestea lui Iuda .... 734 N. Rădulescu Niger, E dimineaţă. 762 D. Ionescu Morel, Singur . . . 763 Sofia Nădejde, O datorie . . . 798 G. Coşbuc, Patruzeci de ani . . 851 Rădulescu Niger, In Iunie . . 966 II. Niger, Lui Mircea.........1027 G. Coşbuc, Înaintea furtunei . . 1047 M. Sadoveanu, Cel intâiu . 1049 Maria Cioban, Mama...........1157 D. Faur, Dumbrava roşie . . 1297 Sofia Nădejde, Rea de gură . . 133$ Istorie Biografie. G. Coşbuc, Bucureştii pe la 1840. 58 Sofia Nădejde, De ce a trebuit domn strein......................11$ G. Coşbuc, Inginerii hotărnici în vechiul Egipt....................234 P. Dulfu, 24 Ianuarie . . . . 409 A., Franklin........................482 \ I. Duca, Unirea principatelor. 499. 537 j Moş-Neagu, Egiptul. 558, 587, 633, 641 i 14 Martie.........................661 \ General Năsturel, Trei inscripţi- uni vechi........................696 G. Coşbuc, Academia Română. 754 822, 882, 930 Gh. A., Vasile Alecsandri .... 817 Albina, Zece Maiu ....... 84$ M. Sadoveanu, însemnătatea zilei de zece Maiu.................874 .4., Jubileul României..............957 FI. Cristescu, Povestea neamului ' nostru............... 962, 994, 1019 General Năsturel, Iarăşi trei in- scripţiuni vechi................1054 Radu, Cristofor Columb .... 1106 E. Eft imiu, Mănăstirea Ţigăneşti. 1164 C. Mihăilescu, Ce ştie Argeşul. . 1168 Ion Axentie Sever .................1191 R., GrigoreGhica Domnitorul Mol- dovei R., Saşii din Transilvania. . . . 1219 Banatul Timişoarei . 1251 Moş-Neagu, Bucovina . . . . 1284 Românii Macedoneni . . . 1303 Moş-Neagu, Da: ul Romei . . . 1337 Basarabia Folklore. Literatura poporană: Doină . . . 222 G. Coşbuc, Lânărica stâncii . . 281 D. Conslantinescu, Proverbe, maxime şi învăţături.............293 'V. Ştefănescu, Roagă-te lui Dumnezeu .........................507 www.dacaromanica.ro 1380 ALBINA Ş. P., Obiceiuri la lăsatul secului: Pg. Cucii.........................245 C. Rădulescu Codin, De când sunt judecătorii.....................G26 Ionescu Morel, Cântec . . . 631, 855 G. Coşbuc, Tratamentul turbării. 666 D. M. Popescu, Ariciul, cerbul, vulpea şi ursul.................78G Cântec gălăţean...................786 C.Rădulescu Codiţi, Miază-Noapte 814 C. lordăchescu, Foaie’şi o sămânţă 865 C. lordăchescu, Foaie verde mic- şunele..........................920 G. Coşbuc, Pneumoniile şi cauzele lor in superstiţiile poporului. 985,1013 Din literatura poporană ..... 1040 C. Mate eseu, Dragnea...........1113 Doina Dobrogeanului'............1137 P. Danilescu, Steluţa de munte. 1162 I. Bănescu, Un duşman al săteanului ...........•.............1164 D. M. Popescu, Cojocarii SI. Uie. 1174 M. I. Popesu, Cucul şi domnişorul 1293 Staturi pentru îngrijirea cailor Inpotriva lepădării la epe . . . Cum se scot petele de pe cărţi Mijloc de a speria vulpile . Pentru ca vitele să nu se umfle Contra uliului................ Coropişniţile................. Stropitul coroanei pomilor . Păstrarea pomilor găunoşi . Scurgerea cleiului din cireş . Leac pentru friguri........... Curăţirea pomilor de muşchi Grăbirea creşterii pomilor . . Păstrarea cărnii.............. Dacă copiii înghit ace .... Curăţirea covoarelor .... Cum se curăţă lingurile dearg Pentru murături . . Contra umezelii păreţilor . Vindecarea tăciunelui . . . Braga...................... Struguri păstreţi ..... nt ptr 7§7 839 850 900 907 1011' ion 104 6 1073 1108 1138 1152 1173 1250 1267 1272 1311 1326 1339 1362 1375 1375 Sfaturi practice Pentru copii cari varsă .... 15, 443 Meşteşugul de a mulge vacile . . 66 Leacuri contra junghiului . ... 78 Grătarele în grajdurile cailor . . 83 Pentru friguri..................169 Pentru bube dulci............. 169, 265 Pentru durere de măsele .... 194 Contra anghinei-................223 înţărcatul vacilor..............224 Contra găinilor cari mănâncă ouă 248 Cum se poate află [dacă oţetul e făcut din vin ....................327 Cenuşa la cultura grădinei . . . 363 Contra înveninăm sângelui . . 402 Cum trebuie trimişi cartofii iarna. 417 Leac pentru tăeturi.............426 Folosul merelor.................464 Cenuşa şi funinginea............484 Curăţirea sticlelor............... . 492 Legumele îngheţate..............518 Ca să scapi de bube.............520 Păstrarea cartofilor............520 Leac pentru otrăvuri ...... 601 Ouatul găinilor.................602 Cum se cunosc ouăle proaspete . 622 Pentru cultura pomilor..........626 Ouă de pus la cloşcă............630 Păstrarea merelor...............648 Curăţirea pi voiţilor...........658 Nu rupeţi aţa cu dinţii.........688 Contra petelor pe frunze 695, 713, 802 Pentru crăpăturile pomilor . . . 729 Păduchii pomilor................744 Mirosul laptelui................751 Mucegaiul fructelor.............761 Diverse. Cu privire la revistă Comitetul, Tot înainte!............. 1 Gh. R. Ionifă, De la sate ... 27 1. I. Staicu, Către Redacţie ... 111 V. G. Porfir, Scrisoare către Redacţie.............................196 M. Lupescu, Către Redacţie . . 224 Pr. I. Radu, Către Redacţie . . 280a N Machidon, Către Redaoţie . . 432 N. Bibiri, Către Redacţie . . . 575 M. Popescu. Către Redacţie . . 660a S. Pisică, Către Redacţie .... 788 Felurite notiţe. N. Bibiri, Un semn bun .... 27 De când s’au născocit peniţele . . 33 O plantă eleotrică................. 51 Cele mai mari biserici din lume . 80 O barză cu picior artificial ... 83 Femei cari mănâncă ace .... 84 Floarea cea mai mare ■............. 84 Cum sunt plătiţi institutorii în Franţa..........................101 Ciudăţenii.........................120 Mâncătorii de pământ...............169 O pisică... de vânătoare...........196 Vaporul cel mai iute...............223 Mâncători de nisip............... 224a Cât trăesc animalele...............230 Şcolarii în şcolile secundare din F ranţa.........................258 Ocupaţiuni femeşti in America . 279 Poporaţia Rusiei...................284 Obiceiuri de Crăciun...............348 D. Faur, Moneta de 1 ban şi 2 bani...............................53S www.dacoramamca.ro ALBINA 1381 M. Mihâileseu, De unde vine vorba porumb........................ Cât mănâncă un şarpe............. In ce timp al zilei este omul ma: puternic?..................... R., Cum se prelungeşte viaţa? . De ce in unii ani se fac poame şi în alţii nu?.................. Aniversarea căsătoriei Inpăratului Germaniei..................... Cum se merge în peţit in Olauda Carnea de cal.................... Lăcuste în Argentina............. Unde se duo rândunelele? . . Cât timp clocesc păsările de curte? O vorbă a regelui Cristian . . . R. , Din viaţa rânduneleior .... Cel mai puternic cuirasat din lume Pane d.e peşte................... Poate să creassă o plantă fără soare? Numărul limbilor................. D. Ţoni, Cântecele noastre . . . Uniunea poştală universală . . . Gh. Ă, Hârtia se distruge .... De ce albeşte părul.............. N. Bibiri, O şcoală rău apreciată. Marina noastră................... De ce se albăstreşte laptele . . Numele de botez in zicătorile noastre ....................... In vederea congresului didactic . Vile ale corpului didactic . . . . Două propuneri................... Cele mai înalte şi mai tari femei din lume...................... Vorbe despre copii............... Cartofi încolţiţi................ Costume vechi.................... Povestiri. A. Georgescu, O istorioară tristă Un cerşetor iscusit.............. Legenda norocului........... . S. Teodor eseu- Kirileanu, Patriotismul unui cioban .... S. Teodor eseu-Kirileanu, Amintiri despre Mitropolitul Venia- min........................... N. Bradea, Din viaţa colonelului Alcaz......................... 5. Teodor eseu- Kirileanu, Regele şi sătenii.................... L.Mrejeriu, Oamenii dobine trăesc în sufletele urmaşilor........ S. TeodOTescu-Kirileanu, Norocul celor trei fete............. Pe. V. Zamfir, Cine e mai tare firea sau învăţătura?......... Sofia Nădejdi, Fapte, nu vorbe. Cortiăfel, Ţiganul şi toporul . . P. G. trad., Micul Dik şi uria- Pg. şui......................... 1204 C. Rădulescu-Codin, lanoş . . . 1200 Sofia Nădejde, Nepaza...........1234 Ciobanul, holera, ciuma şi moartea 1240 Hoţii ..........................1264 M.' Teliman, A fost odată . . . 1288 Anecdote. De ale copiilor..............19, 406 Doi lăudăroşi.................... 84 La tribunal........... 88, 1065, 136i Glume . . •........... 135, 194, 628 La un examen de muzică .... 168 Cedarea opreşte războiul .... 195 Păcală soldat ...................364 Anecdotă....................... 816 Ceaiul lui Beţivescu.............821 Brutarul şi brânzarul .... 1095 Hotărâre judecătorească........1136 La vamă.........................1256 Explicarea nemerită.............1319 Cronica. Informaţiuni,27,223.249,280-a, 364, 406, 436-a, 462, 518. 547, 575, 659, 743, 788, 816, 899, 927, 1174, 1270, 1355, 1374 Mulţumiri, 56, 80, 111, 169, 196-a, 224-a, 208-a, 308-a, 364-a, 408, 464, 492, 519, 548. 576, 604, 632, 660, 744, 788-a, 872, 900, 980, 10Î2, 1096, 1180,1271,1300 1327, 1375. V. S. Moga, Cronica agricolă, 49, 216, 303, 430, 544, 649, 775, 923, 1035,1222 1321. Cronica Săptămânii 52, 76, 107, 140, 167, 193, 219, 249, 276, 305, 336, 359, 403, 433, 461, 489, 514, 546, 571, 599, 629, 656, 685, 714, 739, 783, 842, 869. 896, 921,953,9â2,1009,1038,1093,1355 1372 Dela sate 54, 110, 517, 548, 568, 603, 655, 815, 913, 979, 1068, 1221, 1270, 1283. Note bibliografice 55, 79, 112, 168,196, 224,251,308-a,361,364,407,436-a, 463, 513, 575, 601, 630, 631,654,660,686. 716, 743, 788, 844, 900, 926,‘.154, 977, 984, 1008, 1012, 1040, 1068, 1092, 1132, 1269, 1356. Bănci populare „ . . . 78, 463, 543 Apeluri 84, 280, 408, 487,519,576,969, 1096, 1221, 1268, 1300, 1369. De pe Domeniile Coroanei 110, 108, 192, 280, 435, 457, 574, 603, 654, 738, 787, 844, 872, 978, 1006, 1037, 1072, 1221, 1298, 1312. întâmplări din toată lumea . . . 111 Cercurile culturale 152, 570, 684, 1138, 1208. Pfî- 357 362 363 363 566 617 627 651 702 737 769 787 808 815 810 900 961 1007 1061 1090 1094 1134 1180 1183 1214 1260 1263 1266 1268 1290 1299 1370 450 553 658 681 770 774 890 997 1080 1136 1141 1173 www.dacoromamca.ro 1382 ALBINA Teatru la sate............... 330, 405 Reviste şi ziare ....... 516 •Cronica rurală.......... . . 510 Serbări şcolare 574, 602, 687, 741,1270 1299. Asistent, Serbarea şcolară din Va- lea-Mare . . . '...............165 »Simionescu, Dianu, Văleanu, Dare do seamă despre cantinele şcolare..........................274 Asistent, Serbarea dela şcoala normală din Câmpulung .... 302 G. T., Raportul societăţii Junimea din Cernăuţi................. • 308 Solemnitatea distribuirii veştmintelor la copii................... 350 G. T., Societatea, de gimnastică din laşi . . 3,36 Fondul incendiaţilor . . . . 435 Sărbătorirea d-lui Poni . 436, 459, 482 Activitatea societăţii «Steaua» . . 485 Asigurarea vitelor..................603 Conferinţele Învăţătorilor .... 739 Dela Academia Română................742 Dela Comisariatul Expoziţiei . . . 774 O. 1. C., Din activitatea corpului învăţâtoresc ................- 777 A. S., Excursiune la Suceava . . 840 Gel., Biserica Catedrală din Sibiu 862 Moartea unui învăţat francez . . 871 T., Exeursiuni folositoare .... 895 Radu, Prăpădeuia unui oraş . . 968 T., Căsătoria regelui Spaniei . 976 Loterie de stat................... 1003 Td., Deschiderea expoziţiei naţionale din Bucureşti . . . ... 1032 21, Dela expoziţia naţională . . . 1066 N. T., Serbarea şcoalelor societăţii pentru învăţătura poporului 1067 Dela Gorod, împărţirea premiilor la institutul aOteteiişanu» 1126 J»., Serbarea regimentului 1 de roşiori . . . . ...............1153 învăţătorii şi expoziţia naţională 1202 Un erou..........................1203 Serbările din Constanţa..........1237 Radu, Serbări frăţie naţională . 1279 Congresul băncilor populare 1319, 1344 Congresul pentru răspândirea ştiinţelor ...........................1320 30 August la sate................1363 Congresul corpului didatic . . . 1360 Casa macedoneană.................1359 Congres, literar.................1370 Ilustraţiuni. Portrete, monumente, vederi, scene istorice. 1 Vederea oraşului Bucureşti . 59 2 Podul Mogoşoaei........ 61 Pfy. 1 O Intrarea in Cheia Turzii . . 91 Cetatea lui Balică............ 93 Amiralul Rodjestwenski făcut prizonier ....... 126 Freaeric cel Mare.............148 Sergentul Alexandru Ţopârlan 154 Mănăstirea Cozia..............173 Cartea şi puşca...............198 O scenă din răsboiul pentru neatârnare....................202 Bis. Sf. Vineri din Bucureşti 294 Bis. Sf. Treime din Craiova . 308 Sfânta mahramă . ..... 340 In faţa lui Dumnezeu toţi să ne închinăm...................349 Dr. Sergiu................ . 354 Botezul Domnului..............372 A. S. R. Principesa Maria . . 444 A. S. R. Principele Ferdinand 445 P. Poni.......................460 Tudor Vladimirescu............501 Ion C. Brătianu . . . . 502 C. A. Rosotti . . .... 503 N. Bâlcescu ..................504 Principele Cuza ..... 540 M. S. împărăteasa Germaniei 618 M. S. împăratul Germaniei . 619 Mircea cel Mare înaintea Sultanului ......................665 Primul Minister al Regelui Carol 674 Judecata lui Iisus............719 Răstignirea lui Iisus .... 720 Ooborîrea de pe cruce . . . 722 înmormântarea Domnului . . 723 Învierea lui lisus............730 Mitropolitul Veniamin .... 770 M. S. Regina Elisabeţa • . ■ 790 Sf. Gheorghe.............. . 739 Cum luptă Românii.............804 Bătălia dela Călugăreni . . . 805 Soldaţi Români in faţa morţii 806 Yasile Alecsandri.............818 Bis. sf. Gheorghe din Suceava 840 Mănăstirea Suceviţa...........841 M. S. Regele Carol la venirea ca Domn.......................846 Primii miniştri ai României dela 1866 la 1906 ........... 859 Catedrala din Sibiu ... . 863 M. S. Regina Elisabeta . . . 876 M. S. Regele Carol............878 M. S. Regele urmat deescorta regală........................888 M S. Domnitorul depune jurământ .......................889 A. S. R. Principele Carol . . 914 A. S. R. Principele Nicolae . . 914 A. S. R. Principesa Elisabeta 915 A. S. R. Principesa Maria . . 915 Mitropoliţii României .... 942 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 www.dacaromanica.ro ALBINA 1383 56 M. S. Regina in anul 1881 . 57 M. S. Regele in anul 1881 . . 58 Marele Căpitan Carol I in răs- boiul Independenţei.......... 59 Majestâţile lor Regele şi Regina in 1895 ... . . . . <50 Traian .... ........... (51 Decebal.............. <32 Soldat dac.................. 63 Soldat roman................. 64 Proclamarea regatului . . . 65 Cortegiul Maiestăţilor Lor iu anul 1881.................... 66 Cum călătoria M S. Regele in trecut..................• 67 Vizita M. S. la mănăstirea sf. Gheorglie . ............. 68 Principii şi principesele României ......................... 69 Regele Carol iu ziua când a depus jurământul............. 70 Regele Carol in 1886 .... 71 Mânăst. Putna din Bucovina 72 Mormântul regelui Dariu . . 73 Moschee persană.............. 74 Vedere din Gjurgiu ... 75 Fântâna Meşterului Manole . 76 Ion Axentie Sever............ 77 Uciderea lui Grigore Ghica . 78 Sfântul Munte................ 79 Vederea oraşului Constanţa . 80 Vederea oraşului Valpareso . 81 Chili şi statele vecine .... 82 Catedrala din Cernăuţi . . . 83 Eudoxiu llurmuzachi 84 Aron Pumnul................ 85 Predealul.................... 86 Vedere din Bitolia .... 87 Vedere din Salonic........... 88 Vederea Nistrului . ... . • 89 Vedere din Chişinâu . . . . 90 Cetatea Akerman.............. 91 Casa de şcoală din Poroschia. 92 Locuinţa învăţătorului . . . Diverse ilustraţiuni. fl Cutremurul de pământ din Ca-labria.......................... 2 Harta Calabriei............. 3 Copiii şcoalelor primare din Ilfov........................ 4 Costume din Vâlcea . . . . 5 Roirea artificială.......... 6 Cuptor....................... 7 Tâetură prin mijlocul cuptorului ......................... 8 Unde duc pe om băuturile alcoolice ....................... 9 Costume din Buzău şi Ialomiţa 10 Costum de unguroaică din Pg. Roman .................... 75 11 Uşa cârciumei,drumul puşcăriei 98 12 Cuirasatul «Amiral Apraxin». 102 13 O vânătoare de balene ... 118 14 Cuţit de cremene .... • . 121 15 A inebunit beţivul !.......161 16 Balon în formă de peşte . . 178 17 Balon in formă obişnuită . . 179 18 Costume din judeţul Muscel . 187 19 Experienţele lui Popof . . . 212 20 Bobina de inducţie Ducretet 213 21 Intreruptor..................214 22 Manipulator..................214 23 Oscilator............. . 215 24 Palatul in care se va arde regele Norodom..................233 25 Antenă ......................245 26 Coheror......................245 27 Antena pe uscat..............246 28 Antena pe bastimentul «Carlo Alberto».....................246 29 Antenă întrebuinţată de Mar- coni.........................247 30 Aparat Liemens.............. 247 31 Trăsură militară • . . . 247 32 Dispoziţie pentru sintonizare 248 33 Despre baloane...............254 34 Experienţe pentru baloane . 257 35 Balonul «România»............258 36 Animale din pădurile Americii 264 37 Micii dorobanţi iu poziţie de atac ...'■■>•................268 38 Micii dorobanţi dând focuri de salvă.....................269 39 Costum din Botoşani. . . 292 40 Micii dorobanţi în linie. . . . 312 41 Cazarma şcoală...............323 42 Rădăcini de plante...........344 43 Şarpele uriaş................362 44 Grup de mici dorobanţi. . . 377 45 Electroscop..................381 46 Condensatori.................381 *47 Vederea oraşului Braşov. . 397 48 Scufundarea cuirasatului Su- varof........................418 49 Ţap de rasă bună.............428 50 Capră de rasă bună...........429 51 Experienţă cu radiul.........450 62 Radiografie........ . . 452 53 Experienţă cu subst. radioactive .............................453 54 Vapor pe Misisipi............467 55 Clădire din St. Louis........469 56 Palatul regal din Bicureşti. . 488 57 Beţivul şi urmaşii lui ... . 511 58 Indieni......................522 59 Chineji......................522 60 Un port......................525 61 Stup.........................527 62 Stup.........................229 pK- 970 971 991 1005 1020 1020 1023 1023 1048 1062 1074 1082 1091 1098 1099 1105 1117 1110 1128 1129 1192 1206 1213 1238 1246 1247 1285 1286 1287 1296 1306 1306 1349 1350 1351 1364 1365 9 17 18 34 41 46 46 65 71 www.dacaromanica.ro 1384 ALBINA Pfr 63 Pescarul in luptă, cu peştele . 534 64 Cum se vânează peştele cu sabie..........................536 65 Transvazarea stupilor. . 554, 556 66 Egipteni................ . 559 67 Port ciobănesc...............567 68 Port oltenesc.^..............567 69 Tigru........................569 70 Buduroiu de trunchiu. . . . 581 71 Uleiu de nuiele..............581 72 Uleiu de paie................581 73 Vedere din Egipt.............587 74 Cămilă.......................589 75 Tpopotam.....................589 76 Crocodil.....................590 77 Iu furia beţiei..............598 78 Poziţie rea a şcolarilor la scris. 617 70 Faţada unui monument egip tesc...........................625 80 Olandeză. ...................627 81 Olandez......................627 82 Piramida cea mare din Egipt 642 83 Şiruri de coloane (Egipt). . . 643 84 Chip omenesc (Egipt).........644 85 Cal bine hrănit.............(547 86 Băutor de absint.............653 87 Uleiu orizontal..............671 88 Uleiu cu caturi. ...... 671 89 La păşune....................680 90 Garduri pentru domolirea to- renţile........................691 91 Pisania dela Biserica Stelea. 697 92 Pisania dela Biserica Vieroş . 699 93 Mixandră învoaltă............708 94 Mixandră dezvoaltă...........708 95 Vederea Dunării ia Vărciorova. 711 06 Masă do impletit paiele. . . . 727 97 Forţa apei mişcând maşini. . 749 98 Un colţ din harta Franţei. . . 750 99 Ramă înaltă...................760 100 Ramă măruntă.................760 101 Ramă pătrată................7(51 102 Oraşul Neapole şi Vezuviul. . 7C6 103 Harta regiunii Vezuviului. . . 767 104 Trenul funicular pe Vezuviu. 76'.) 105 Rame pentru faguri .... 795 106 Pasărea trompetă . ... 802 107 Pădure pe coastele Carpaţilor 830 108 Cal care munceşte cât trebue 835 109 Uleiul Layens.............. 110 Un părete al uleiului Layens 111 Construcţia uleiului Layens . 112 Frunze şi foi de păpădie . . 113 Sămânţă de fasole.......... 114 Uleiu cu caturi............ 115 Uleiul Dadent-Blatt........ 116 Elefanţi prinşi şi legaţi . . . 117 Vacă bună de lapte......... 118 Cum se face agricultură Jn străinătate................... 119 Trecerea luminii printr’o prismă ............................. . 120 Palatul regal din Madrid . . 121 Piaţa Puertadel Sol din Madrid 122 Peştele papagal............ 123 Uleiul Berlepsch .......... 124 Piatra tombală a lui Codrea . 125 Piatra tombală a Gherghinei 126 Piatra tombală a pruncului Matei u.............. 127 Jocul ursului . . . 128 Mort de rachiu . . 129 Uniforma regimentului de ro-, şibri în 1856 ....... 130 Idem în 1868 .... 131 Idem în 1871 . . 132 Băile oglinzi . . . 133 Femee sasă din oraş 134 Ţărani saşi . . • . . 135 Costum din Banat . 136 Papagal......... 137 Diferite capete de papagali . 138 Puţuri de păcură .'.... 139 Româniii Macedoneni . .. . , 140 Păstor din Pind *.......... 141 Tatuu...................... 142 Darul Romei................ 143 Morsă...................... 144 Costum deDoamne din sec. XV 145 Idem din sec. XVI ... Pg- 852 854 854 911 912 933 935 948 952 973 993 1000 1001 1011 1025 1054 1055 1056 1135 1148 1154 1155 1157 1171 1220 1220 1252 1261 1262 1278 1304 1305 1324 1338 1369 1371 1371 Muzică. Gr. Teodosiu, Cântec de primăvară .........................974 C. lordăchescu, Foiae verde mă-cieş..........................1029 ^ POŞTA REDACŢIEI ^ = Bucăţile întitulate: «Bucurie de sărbători», — «Cuvântarela Botez», — >La Concentrare», — aDin sfântul graiu românesc», — nu se pot publică in revista noastră. www.dacaramanica.ro „S Ţ E fi U fl“ Societatea are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea fi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să faci a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalinderu, Preşedintele Academiei. Române.— Vice-preşedinte, Sava Şoiuilnescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Npirn C. Haret, fost Ministru, profesor universitar.— Secretar, Const. Uann, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii: Petre Gftrboriceahn, fost Administratorul Casa Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central si director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Dimitreacu Prncopie, fostsenator, fost Primar al Capitalei, X. VIAdesea, Ministru, profesor universitar; f'ristu S. Neirocscu, athmnv slrator al CaseiŞcohlelor, profesor secundar; IHui. Cecrupid, institutor.— Cenzori, Const. Allmăiieşteauu, inginer de mine; Preotm econom Coşul, ioaesen, profesor secundar; Const. Aiexamiiescu, institutor. Membri înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urmare). T. I. Matei (Piscu-Dolj), 1 leu; Scarlat N. I. Smeu (Piscu-Dolj), 1 leu; Ioniţâ Pavel (Piscu-Dolj), 1 leu; Stoian Pârvan (Piscu-Dolj), 1 leu; Gheor-ghe Popovioi (Sadova-Dolj), 4 lei; Ştefan Iorgulescu (Sadova-Dolj), 2 lei; Ioan II. Popescu (Sadova-Dolj), 2 lei; Ioan Blank (Sadova-Dolj), 1 leu; Ioan Olteanu (Sadova-Doljl, 2 lei; Acliim Simulescu (Sadova-Dolj), 1 leu; Marin Canelia (Sadova-Dolj), 2 lei; Stancu FI. Tănasie (Sadova-Dolj), 1 leu; Florea Roşiu (Sadova-Dolj), 1 leu; Iosif Bauer (Sadova-Dolj), 2 lei; Grigore Dumitrescu (Sadova-Dolj), 1 leu; Florea G. Măce-şianu (Damian-Dolj), 1 leu; Marin I. P. Stelian (Damian-Dolji, 1 leu; Agapie Ionescu (Sadova Dolj), 2 lei; D-tre Ştefânescu (Sadova Dolj), 1 leu; D-tru Constantinescu (Sadova-Dolj), 1 leu; Ianoşi Ivereşteşi (Sadova-Dolj), 2 lei; Ion I. Buculescu (Damian-Dolj), 1 leu ; Grigorie I. Ghiţă (Sadova-Dolj), 1 leu; Frantz Bauer (Sadovâ-Dolj), 2 lei; Iohan Iacob (Sadova-Doljl, 1 leu; Panait D. Preda (Piscu-Dolj), 1 leu; Nicolae Be-linţeanu (Piscu-Dolj), 1 leu; Ioan Gh. Avram (Sadova-Dolj), 1 leu; Stan-Muşuroi (Sadova-Dolj), 1 leu; D-tru Gh. Avram (Sadova-Dolj), 1 leu; Nae Becrui (Sadova-Dolj), 1 leu; Potca Spasici (Sadova-Dolj), 1 leu; Nicolae Hondoreanu (Sadova-Dolj), 1 leu; C. Biruescu (Sadova-Dolj), I leu; Stan Tureu (Sadova Dolj), 1 leu; Petre Mohora (Sadova-Dolj), 1 leu; Petre Mohora (Sadova-Dolj), 1 leu; D-tru Gângoveanu (Sadova-Dolj) 1 leu; Nicolae Filip Ion (Sadova-Dolj), 1 leu; Petre Chirie (Sadova-Dolj), 1 leu; D-tru Enache Pascu (Sadova-Dolj), 1 leu; Tudor Traşcă (Sadova-Dolj), 1 leu; Peia Jivcovici (Sadova-Dolj), 1 leu; Da vid Gheorghevici (Sadova-Dolj), 1 leu; Elena Spasici (Sadova-Dolj), 1 leu; Acliim Pernechi (Sa-dova-Dolj), 1 leu; Mihail Voinovichi (Sadova-Dolj), 1 leu; Dragotin Ban-cichi (Sadova-Dolj), 1 leu. Numărul membrilor înscrişi,4!^ţf»ic6p^^ă anului 1906 şi până in prezent este de 1.698; iar veniturile' societăţii,-tot în acest timp, sunt de 10 Ic! oi /IO Han! 10.295 lei şi 40 bani. www.dacoromanica.ro 24, Calea Victoriei, Bueureştl, moi şi tari, culori şl negre primesc zilnio Noutăti diferite. pentru Dame, Bărbaţi şi Copil Fabrioaţlune proprie Atelier special pentru comenzi * Primesc blănării în păstrare. 52- 25. THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul central: la Londra Lachlan Machintosh Rate, „ 6. I. Goselien........ „ Yicoutele Dancannon ... „ E. W. H. Barry......... „ Robert Hamiltou Lang . . „ Oemetre de Frânt .... Viena P. Naville............. Paris Ad. Ysrncs............. „ Directori: { jjr ^ Goodwin. Ceusori: Ioan Kalindern, Demetra Iean Ghika ţi Artbar Green. Sediul social: Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-ghe. 3.965 688.76 1.076.842.60 „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUBARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în aur................Lei 2.000.000 Fonduri de reservă compuse din prime şi daune...........» Idem format din capital şi alte rezerve » __________ Total în aur Le» *7 052.631.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoianiir Dir. general E. Granwald. „NflŢiofiAUA“ asigură contra in cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca :