T3"
1 &SI
t
^A.
iml ix
No. 45 — 46.
'■'“'1	^ L—s
(> — 13 August 1906.
C01UITETI L DE REDACŢIE:
ION KALINDERU
P. Gârbovlceanu G. Coşbuo G-ral P. V. Năsturel G. Adainescu I. Otescu
P. Dulfu V. S. Moga N. Nicolaescu Gr. Teodossiu V C. C. Pop.-Taşoă.
REVISTA POPULARĂ
flP are în fiecare Duminecă
Redacţia şl Administgfiflfr	9.-Bucureşti,
________________________________________________________i________________
Publicaţiuni.
La parohia bisericii Sf. Nicolae din oraşul Olteniţa este lipsă de un paracliser, amatorii să se presinte la parohie sau protoe-rie, spre a luă cunoştinţă de condiţiuni.
*
* *
La 15 Decemvrie 1906, orele 2 p. m., se va ţine concurs la Eforie pentru premiul de internat.
Condiţiunile de admisibilitate, precum şi programa sunt publicate în «Monitorul Oficial» No. 278 dela 11 Martie 1900.
Registrul candidaţilor se află deschis în orice zi şi oră de lucru şi se va închide cu 10 zile libere înainte de ţinerea concursului adică la 4 Decemvrie orele 6 p. m.
*
♦ *
In ziua de 16 August 1906, se va ţine licitaţie pentru darea în antreprisă a construirei clădirei Institutului Geologic al României, Amatorii cari ar voi a se angajâ cu această antreprisă, în sus citata zi, orele 10 a. m., să se presinte la licitaţie, în localul Ministerului de Domenii, cu oferte închise şi preparaţi de garanţia legală la suma de lei 400.000, valoarea aproximativă a construcţiei după deviz.
Această licitaţie se va ţine lără drept de supraoferte.
Devizul şi condiţiunile relative se pot vedeâ în orice zi şi ore de lucru, cu începere dela 5 la 16 August, la institutul Geologic al Ministerului de Domenii.
Nu sunt admişi la licitaţie decât arhitecţii, inginerii şi constructorii cari vor dovedi cu au mai executat lucrări de asemenea importanţă.
♦
*	4
Mişcarea râmâtorilor pe timpul dela 24 Iunie până la 24 Iu lie 1906 în târgul de râmători dela Severin a fost:
Aflaţi 984 intraţi eşiţi — slabi — graşi 984 Total 984
»	984	»	—	»	97	»	—	»	887	»	887
»	887	»	87	»	—	»	87	»	887	974
»	974	»	—	»	120	i>	87	»	767	»	854
Se află de vânzare 442 râmători.
Starea sanitară bună. Preţul pe kilogram după scăderea vie-ţei 1 leu. Rasa râmâtorilor mangaliţă.
*
*	*
La 20 Octomvrie 1906, orele 2 p. m., se va ţine concurs la Etoria Spitalelor Civile din Bucureşti, pentru postul de farmacist la Ospiciul Panteleimon.
Condiţiunile de admisibilitate sunt publicate în «Monitorul Oficial No. 277, dela 15 Martie 1897.
Registrul pentru înscrierea candidaţilor se află deschis în Cancelaria Eforiei în orice zi şi oră de lucru.
www.dacaromanica.ro
Anul IX.
No. 45-46.
6—13 August 1906.
Albina
SUMARUL*:
Revistă Stic
Abonamentul în ţară pe
9	I	>	6
Pentru anuneiurl 1 leu
ă populară
în strâln. pe an lei 8
..........15 bani
te, 5 bani cuvântul, se ard.
Dr. I. Sluilonescu, Viaţa plantelor.—O. Coşfouc. Copacul dătător de chinină.—Ion Axentie Sever. — Sofia Nădejde. Duşmanii şl prietenii noştri (cruţarea pasărilor). — N. Nlcolaeacn şl (•. Stolnescu, Câteva feluri de uleie. —Irimia Popesea. In privinţa botniţei la câini. — învăţătorii şi expozi^'a naţională.—Un erou.—P. Micul Dik şi uriaşul.— II., Grigorie Qhica, Domnul Moldovei.—Cercuri culturale.—C. Rmlalescn-Codln. Ianoş (poveste). - Bisericile româneşti dela Sf. Munte. — Pr. I. I). Milmi. Ce a născocit Avestiţa. — lt., Saşii din Transilvania.—De pe Domeniile Coroanei.—Pentru cultura sătenilor.—Apel.—V. S. Mogu. Cronica agricolă, comercială şi economică. — Licitaţiuni. — Lista minierilor câştigătoare a loteriei Expoziţiei Naţionale.—Poşta redacţiei.
niistraţiunf : Ion Axentie Sever. — Uciderea lui Grigorie Ghtoa. — Sf. Munte. — Femeie easă din oraş.—Ţărani saşi.
VIATA PLANTELOR
I
Am arătat în unul din numerele trecute ale Albinei», câtă grijă pune planta pentru ca să nu lipsească puişorului fraged nimic din ceea ce-i trebue, până i când va putea să-şi agonisească singur hrana. L Dar.. . nu ori ce sămânţă poate da o nouă plantă; ea trebue să cadă pe pământ bun, trebue să aibă lumină, umezeală, de toate câte are nevoe pentru ca să poată creşte. De aceea ei nu-i prieşte ori unde ar cădea. Să ne închipuim un stejar bătrân, stufos de poate să 'joace un sat întreg hora la umbra lui. El dă pe fiecare an mii şi mii de ghinde, cari dacă ar cădeâ toate numai sub copacul ce le-a dat naştere, ar pieri în întregime.. E dreptul, din fiece ghindă ar putea să iasă câte un puiu de stejar, dar cu vremea acesta s’ar ofili, s ar slăbi până ce s’ar usca, pentru că frunzele bătrânului ii ţine umbră, îi răpesc lumina şi căldura soarelui dătător de viaţă. Şi apoi din atâtea mii de ghinde eşind câte un stejârel, aceştia s’ar luptă între ei
www.dacoramamca.ro
1186
ALBINA
dela hrana şi apa din pământ, căci rădăcioarele lor s’ar întinde unele în ţinutul altora şi nu ar scăpă din luptă decât cel mai tare, a cărui viaţă însă va fi tot scurtă, căci nu-i foloseşte de loc hrana luată din pământ, dacă nu o poate mistui, lipsindu-i lumina îndeajunsă. Nu trebue să ne ră-mâie în minte că numai oamenii să luptă între ei pentru pâinea de toate zilele. Dacă avem ochi să putem prinde firea naturei şi dacă suntem pe deplin încredinţaţi că şi plantele au viaţă, ori unde ne-am înturnâ privirile, am da peste lupta ce o duc unele cu altele pentru viaţă. Intrăm într’o pădure, în care sunt bunăoară mai mult fagi; îndată putem vedeâ că copacii de pe margine sunt mai stufoşi, cu ramurile (crengile) întinse în spre luminişul pajiştei în-cunjurătoare; cei ce sunt în desişul pădurii, sunt din potrivă înalţi, cu ramurile îndreptate mai mult spre cer, ca şi când ar vrea să le întindă spre soare, spre lumină şi aer. Dacă întâmplarea a tăcut ca un fag să stea singuratec într’o poiană, vedem că e rotund, cu ramurile deopotrivă de întinse în toate părţile. De ce oare această nepotrivire în înfăţişare? Fagul din poiană are toate din belşug: lumină, aer, hrană din pământ; el creşte slobod în toate părţile, neavând cu cine să lupte. Dacă ar fi om, i-am zice că se îngraşă de bine ce i este. Cei din mijlocul pădurii se îndeasă unul în altul şi atunci pentru ca să trăiască, nu le mai rămâne altceva, decât să se întindă în sus, unde pot, după lumină şi aer.
De altfel, tot omul care-şi are prin prejurul casei sale o grădină cu zarzavaturi, ajută în luptă — fără să ştie, ci numai din obiceiu — pe plantele acelea, cari i sunt lui de folos contra buruenilor netrebuitoare. Căci a plivi un strat, nu e altceva decât a smulge buruenile rele, cari crescând mai lesne, înăduşâ pătrunjelul ori mărarul semănat, omo-rându-1 sau făcându-1 să rămâie închircit, luându-le hrana din pământ şi lumina dela soare. De ce nu lăsăm păpuşoiul (porumbul) des, aşâ cum l-am semănat, ci îl rărim prin prăşit? Pentru că altfel s’ar bate fir cu fir, s’ar înăduşi şi s’ar slăbi unul pe altul şi nu am căpătă atâtea grăunţe câte pot să dea mai puţini păpuşoi. Trăiţi în belşug, pentru că au loc îndeajuns unde să se întindă.
Dacă suntem dumeriţi că şi plantele «se luptă pentru viaţă», pricepem îndată şi mijloacele de cari se slujesc ele,
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1187
pentru ca să asigure traiul puişorului încolţit. Aceste mijloace sunt aşa de felurite, în cât mi-ar veni greu să le înşir pe toate aici. Le voiu arătă numai pe cele mai bătătoare la ochi. Mă voiu întoarce tot la «păpădie», cu floarea galbenă ce se vede ori unde, prin ogrăzi (curţi), ca şi pe marginea drumurilor, la şes ca şi la dealuri.
Abiâ a dat vântul de primăvară şi ele încep a înflori ; abia s’a trecut o floare şi altele se ivesc din nou.
In locul florilor însă, în scurtă vreme, zărim nişte baloane albe, cari se risipesc la cea mai slabă adiere, împrăştiind în aerul uscat pufuri delicate, bucuria copiilor ce aleargă să le prindă împărtăşiţi această bucurie; prindeţi un asemenea puf şi uitaţi-vă la el mai de-aproape. Puful poartă fructul păpădiei, ducându 1 după bătaia vântului, la cine ştie ce depărtare de planta ce i a dat naştere. Când e linişte, praful se lasă pe pământ, sămânţa din fruct încolţeşte; o nouă păpădie iea naştere, înfloreşte, dă seminţe, etc.
Iată de ce asemenea burueni se găsesc unde nu le cauţi! Cui nu i s’a întâmplat să treacă, în toiul verei sau spre toamnă, printr’un câmp părăginit! Dacă nu s’a uitat unde calcă, va aveâ o mare trudă să se cureţe de «scaeţii» numeroşi ce s’au prins pe iţari sau pe suman Acestea nu sunt decât fructele feluritelor burueni, cari se prind de ce pot cu cârligoarele mipi presărate pe faţa lor. Fără să vrei, le-ai adus un folos, luându-le din locul unde s’au născut şi ducându-le aiurea, unde poate vor găsi pământ prielnic, pentru ca să încolţească la primăvară. Cu astfel de fructe cu cârligi, se pot răspândi burueni dintr’o ţară în alta, şi dintr’o parte a lumei în alta, depărtată de mii de poşte.
Aşâ se crede că a venit pe la noi şi «holera», buruiana aceea spinoasă ce creşte ori pe unde omul nu o stârpeşte cu aratul sau cultivatul pământului. Intr’o vreme ea trăiâ numai prin câmpiile Asiei; când cu năvălirea barbarilor peste ţinuturile noastre, s’a aninat şi fructul holerei de coada vreunui cal şi atâta a fost îndeajuns.
Dintr’un fruct a eşit o buruiană, care a dat alte numeroase fructe şi aşâ mai departe până ce s’au umplut câmpurile cu ea. Cum îşi trimete puii în lume păpădia ori holera, tot aşâ şi alte plante. Salcia are fructele învălite in puf, arţarul ca şi bradul are fructele cu aripi; când le bate vântul le iea ca pe nişte bucăţele de hârtie. Cea mai fru-
www.dacoramanica.ro
1188
ALBINA
- moaşă pildă de felul cum se răspândesc seminţele departe de mama care le-a dat naştere, se poate prinde la «vâsc». Aceasta e o plantă ce trăeşte pe seama altora. Nu e rară şi pe la noi, fie prin păduri, fie prin livezi şi se vede mai bine iarna, când arborii s’au desbrăcat de frunze, căci vâs-cul rămâne ca o tufă verde spânzurată de ramurile arborilor din cari îşi suge hrana. Fructele lui sunt ca nişte boabe de mărgăritar, tot câte două aşezate la un loc. Zeama ce învălue seminţele (sâmburii), e cleioasă îndeajuns pentru ca să se lipească bună oară de degete. Sunt un soiu de păsări, pentru care fructele vâscului sunt o mâncare de mare preţ. Ciupind din ele, sâmburaşii rămân lipiţi de ciocul pă-săruicei, care nu se poate scăpă de ei decât curăţindu-1 de vre-o creangă (ramură). Mai mult nici mai trebue seminţei. De pe ciocul pasărei ea se lipeşte de coaja crăpată a ramurei, iar acolo, cu vremea încolţind, îşi înfige rădăcinile în lemn până ce ajunge la vasele pe unde se sco-boară hrana pregătită în frunzele arborelui şi din care suge şi ea cât are nevoie. Şi aşâ dintr’o tufă de vâsc es altele, până când sunt aşâ de multe pe un copac, în cât îl omoară cu vremea, luându-i tot sucul hrănitor.
Şi astfel urmărind ori ce plantă, dela firicelul de iarbă ce formează pajiştele întinse şi până la uriaşii arbori din pădurile nestrăbătute, vedem că ea e «îzestrată cu viaţă ca şi un animal oarecare. Ea se naşte dintr’o sămânţă, creşte, hrănindu-se şi agonisindu-şi hrana prin luptă necontenită, se înmulţeşte dând alte seminţe de care îngrijeşte ca să aibă tot ce le trebue, până când vor putea singure să se lupte şi pe care le împrăştie în mare număr, departe, în lume, pentru ca să-şi găsească un loc prielnic spre a trăi, pentru păstrarea neamului.
E mare folosul ce-1 tragem noi oamenii ştiind că şi plantele au viaţă. După cum am mai spus şi în celelalte numere ale Albinei», ştiind că şi buruenile au nevoile lor, că şi ele pot să fie slabe ori grase, pot da mai multe roade, ori pot fi sterpe, în cultivarea lor pentru trebuinţele noastre, ţinând seamă de toate aceste cunoştinţi, putem să le îngrijim aşâ în cât «să ne dea» cât mai mult folos. Numai aşâ ne dumerim cum oamenii de pe-aiurea, din ţările apusului, pot scoate dintr’o palmă de pământ, mai multe roade decât se scot la noi dintr’un ogor întreg. Ei bagă în seamă
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1189
nevoile plantelor şi le îngrijesc după trebuinţele lor, îngrâ-şându-le pământul, dându-le lumină îndeajunsă şi curăţin-du-le de ori ce le-ar vătămâ viaţa.
Dr. I. Siinionescn.
Copacul dătător de chinină.
ălătorul care scoboară de pe înaltele platouri ale Anzilor, dela, oraşul Quinto, vechea capitală a imperiului Peru, spre podişurile mai joase ale râului Amazoanelor, are o deosebită bucurie de frumoasele păduri de chinină prin care trece. Acele platouri zac la o înălţime mijlocie de vreo trei sute până la opt sute de metri mai sus decât culmea Negoiului nostru. Cu toată înălţimea lor de peste trei mii de metri, vegetaţiunea pe ele •e tot aşâ de îmbelşugată ca şi în Italia, pe şesurile nordice, din cauză că sunt pe linia ecuatorului.
Drumurile de pe înaltele platouri scoboară line prin clima mult mai dulce a uriaşelor păduri cu copaci seculari, printre cari arborii dătători de chinină se deosebesc prin înălţimea lor, căci totdeauna întrec cu vârful copacii între cari cresc, căutând, ori între ce copaci ar fi, să iasă cu creştetul la lumină de-asupra tutulor vecinilor. Frunzişul lor e roşietic-sticlitor, aşâ că dedeparte ii recunoşti după creştetul lor care se leagănă de vânt cu frunze roşii, de-asupra verdelui covor al frunzişului pădurii. Năzuind mereu să se înalţe de-asupra pădurii, acest arbore creşte minunat de iute spre cer, aşa că prin păduri bătrâne găseşti tineri arbori de chinină cari nu sunt mai groşi decât braţul şi lungimea lor e de câte 25 de metri.
Pe munţii Uritusinga şi Rumisitana, în apropierea oraşului Loxa, cresc păduri întregi de arbori dătători de chinină, la înălţimi de două mii până la două mii cinci sute de metri peste suprafaţa mării, deci cam pe înălţimile culmilor celor mai înalte din munţii Făgăraşului. Adevăratele gra-niţi ale acestor păduri sunt râurile Zamora şi Cahiyacu.
Adunătorii de chinină tae copacii pe vremea înfloririi lo'r dintâiu, adică între al patrulea şi al şaptelea an al vârstei. Coaja lor, uscată şi făcută praf, este cunoscuta chinină.
www.dacoromanica.ro
1190
ALBINA
Copacii tăiaţi în fiecare an se ridică cu numărul la multe sute de mii, căci preţiosul praf al coajei lor se duce în enorme cantităţi pretutindeni unde este o civilizaţie în lume.
Americanii, înainte de sosirea Europenilor, ştiau despre amărăciunea cojii acestui copac, însă nu-i cunoşteau puterea ei de a vindecă frigurile. Indienii nici astăzi nu vreau s’o întrebuinţeze. Printre ei este o tradiţie, că părinţii lor încă de multe sute de veacuri ar fi ştiut că scoarţa copacului vindecă de boale leii de munte, numiţi Puma, cari trăesc pe munţi cu zăpadă ai Anzilor, dar că oamenii nici odată n’au tăcut încercări la ce boale le-ar folosi chinina.
Când s’a luat mai întâiu ştiinţă în Europa despre puterea vindecătoare a chininei, nu se' ştie anumit. Se ştie însă că au adus-o Spaniolii prin veacul al şaptesprezecelea şi că importul ei a fost multă vreme monopol al regilor Spaniei. * Se zice, că ar fi adus-o, din America soţia vice-regelui din Peru, Geronimo conte de Chinchon, care bolnavă fiiind de friguri s’a vindecat cu scoarţă de chinină pe care i-ar fi adus-o ca doctorie, de el găsită, un oarecare medic ambulant. Soţia vice-regelui, întorcându-se în patrie, pe la 1640, ar fi adus cu ea o cantitate de chinină cu care ar fi vindecat mulţi bolnavi, făcând astfel cunoscută în Europa puterea chininei. Şi că după numele vice-reginei, contesa de Chinchon, s’a nurhit de către învăţaţi copacul acesta chin-chona, şi de-aici apoi a eşit numele chinină sau chină. Tot după numele ei, praful chininei s’a numit multă vreme praful contesei (pulvis comitissae), iar în Francia s’a numit mai la început praful cardinalului, sau praful iezuiţilor, fiindcă un cardinal, De Lugo, mai marele iezuiţilor a răspândit în Francia într’o călătorie a sa chinina. Iezuiţii pe-atunci începură să poarte un negoţ foarte bănos cu scoarţă de chinină pe care şi-o procurau prin misionarii lor din America sudică.
Chinina s’a răspândit repede peste toate ţerile catolice, şi prin faima puterii e’ vindecătoare şi prin specula ce-o făceau cu ea iezuiţii. In ţerile nordice, în Germania, Anglia, Svedia, n’a putut pătrunde decât târziu, dintr'o cauză destul de ciudată. Anume: doctorii ţerilor protestante, din causa intoleranţei religioase şi a urei ce-o aveau pe iezuiţi, au discutat cu aprindere multă vreme dacă acest «praf pa-pistăşesc» e folositor ori stricăcios sănătăţii.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1191
Şi ţerile ortodoxe au fost duşmane chininei, tot pentru -acelaşi cuvânt. Turcii n’au voit să ştie de ea mai până în. zilele noastre. Dar binefăcătoarea putere a chininei a biruit toate prejudecăţile, şi astăzi protestanţii nu se mai gândesc la praful iezuiţilor, nici ortodoxii la doctoria cea papistă-şească, aşâ că în zilele noastre nu există în ţerile civilizate nici un sat în care să nu se afle chinină. Iar Turcii şi-au schimbat şi ei gândul. însuşi Osman-Paşa a spus-o că cea mai mare nevoe a lui în Plevna a fost lipsa de sare şi de chinină.
G. Coşbuc.
' — ------------------ ■ ■'
Ion -A.xie33.tie Sever.
Sunt câteva zile de când în Transilvania a trecut din viaţă Ion Axentie Sever, unul din fruntaşii luptători dela 1848.
Eră în vârstă de 85 de ani şi trăia acum retras. Se cade însă să spunem cititorilor câteva cuvinte despre dânsul.
'La 1848, când Ungurii s’au ridicat în contra Austriei şi când au cerut unirea Transilvaniei cu Ungaria, Românii au protestat într’o serie de adunări la Blaj, iar mai târziu când au văzut Românii că Ungurii încep râsboiul, au hotărît să se înarmeze şi ei şi să lupte. Mare greutate a fost această înarmare a Românilor, căci ei n’aveau până atunci nici un fel de organizaţie. A fost destul însă să voiască şi au scos din pământ o armată care a spăimântat pe Unguri.
Intre diferitele corpuri de armată cari s’au întocmit atunci a fost şi acela al lui Axentie
Axentie, fiu de agricultor din satul Frâna, a învăţat şcoa-lele primare în Blaj şi cele secundare în gimnaziul catolic din Sibiu şi la Blaj. Tot aci a studiat şi teologia.
In 1847 a venit în Bucureşti, unde a fost profesor, dar n’a putut să stea mult, căci mişcările din Transilvania l-au chemat înapoi. Aci a fost, cum am zis, comandantul unei «legiuni» — aşâ numiau Românii regimentele lor improvizate— cu care a luptat la apărarea eroică a munţilor apuseni şi a fortăreţii Alba Iulia în 1849.
După restabilirea ordinei, Axentie a fost câtăva vreme funcţionar al statului, dar curând s’a retras. De atunci a fost totdeauna între conducătorii mişcărilor naţionale româneşti şi la vârsta de 7G de ani, răspunzând unor acuzaţiuni ungureşti, zicea în prefaţa scrierii sale, «Răspuns la Cartea Neagră , următoarele cuvinte:
«Dar precum aurul, cu cât îl arunci şi arzi mai de multe ori în foc, cu atât mai curat şi mai strălucitor apare, aşâ
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1193
onoarea, onestitatea, umanitatea, sinceritatea, modestia, virtuţile şi gloria noastră a eşit mai pre sus şi a dat de minciună toate calomniile lor şi va străluci cât timp va trăi neamul românesc, pentru ale cărui drepturi am încins şi purtat în tinereţe sabia, am împlântat şi ţinut de coarne plugul, am încercat a învârti negoţul şi acum la bătrâneţe, când nu mai am putere a continuă acelea, scriu, scriu şi voiu scrie până voiu mai puică ţineă pana in mână. Voia scrie că după ce ţoale sunt pierdute — să reînvie, să se în-nalţe şi strălucească numele, onoarea şi gloria neamului românesc !...
Duşmanii prietenii noştri.
Cruţarea păsărilor.
yrin lirea lucrurilor, s’a regulat în lume, un fel de potriveală între toate vietăţile, aşa ca una să nu se poată înmulţi prea mult în dauna alteia. Cu civilizaţia şi mai ales cu lăcomia şi nevoile omului de-a vedea numai de ceea ce-i aduce folos pe dată, s’a dispădurit, s’a arat, s’au ucis o mulţime de animale de rostul cărora omul nu şi-a dat nici o seamă. Din pricina aceasta o mulţime de întâmplări grele cad şi vor cădea pe fiecare zi pe capetele noastre.
Aşa boli primejdioase, de cari mai de mult mai că nu se auziâ, cum sunt bunăoară frigurile din pricina ţânţarilor, şi multe alte boale ce se înmulţesc pe fiecare zi. De asemenea ani de-a rândul năpustesc potop de omizi peste livezile şi pădurile noastre, ori tot soiul de verrai cari nimicesc în unii ani holdele de grâu sau de porumb, de sfecle sau de cartofi. Omul se minunează, îngrozit, de unde-i vin pe cap atâtea urgii, ne ştiind că el singur e pricinuitorul.
Intr’un an bântue un rău, într’altul altul; iar munca şi jertfele lui aduc foarte puţin folos, căci chiar în ţerile unde Joame-nii caută în tot chipul să ucidă aoeşti duşmani, -tot n’o'scot totdeauna la capăt. Fiind că-i greu să te lupţi cu milioane şi milioane de făpturi ascunse, altele în apă altele în pământ ori prin scoarţele şi crăpăturile copacilor. In fine lucrurile erau dela sinea lor regulate. Aceste jivine mărunte au duşmani cari nu le lasă să se înmulţească peste măsură de mult. S’a luat seamă că în unele insule, unde s’au dus animale din alte părţi şi nu aveau acolo duşmani, cari să le ţie în saţiu, s’au înmulţit înspăimântător. Bunăoară câinii, pisicile ori porcii, epurii de casă ori vrăbiile. Se vede deci că îndată ce omul ori vre-o întâmplare sminteşte regula firii, lucrul nu ese bine la capăt.
E cunoscut cum, de o bucată de vreme, animalele rozătoare ca epurii, şobolanii, şoarecii de câmp s’au înmulţit şi aduc stri căciuni mari agriculturei. Aceasta dovedeşte că în zadar omul singur caută să nimicească pe aceşti duşmani. Răul cel mai
www.dacoromanica.ro
1194
ALBINA
mare e că am nimicit acele animale cari erau duşmanii fireşti ai rozătoarelor. Ales în unele ţeri omul, în nesocotinţa lui, a nimicit cu desăvârşire acele soiuri de fiare cari sunt duşmanii neîmpăcaţi ai rozătoarelor. Se poate ca în viitor să se plătească grozav de scump această greşeală.
Luând în seamă toate acestea, oamenii învăţaţi din alte ţeri, caută să lumineze lucrul şi să îndrepte răul. ăe ţin congrese şi sfaturi în fiecare an şi s’adună oameni luminaţi din toate ţerile spre a chibzui şi face legi cum s’ar putea opri nenorocirea. Iată ce spun într’unul din aceste sfaturi:
Chiar în zilele noastre se fac nimiciri crude şi nefolositoare mai ales în ţerile necivilizate unde Europeanul înarmat cu u-nelte nimicitoare iscusite, cu puşti cu repetiţie, cu pulbere fără fum, cu electricitate, etc., pricinueşte neîncetat şi fără de nici o pedeapsă adevărate măceluri nebuneşti şi ruşinoase.
Aşâ s’a întâmplat în unele ţeri cu vânatul neînfrânat al urşilor, lupilor, vulpilor şi altor fiare, cari deşî strică şi omului, dar ii aduc şi folos, hrănindu se cu rozătoare şi ucizând pe aceşti duşmani ai agriculturei. Acuma, prin legea vânatului se caută a se îndreptă lucrul, aşâ ca să nu fie dăunătoare omului prin înmulţirea lor peste măsură, ci să-i vie în ajutor ucizând rozătoarele.
Nenorocirea e că sunt măsuri de ocrotire, pe cari zădarnic le-ar lua o ţară singură, căci trebue o înţelegere între toate, mai ales când e vorba de pasările călătoare. Zadarnic le va cruţă o ţară, dacă alta le va ucide. De aceea e numai decât trebuitor ca fiecare naţie să facă legi şi să vază să fie ţinute în seamă, şi păsările să nu fie ucise. De obiceiu păsările călătoare trec în Martie şi Octomvrie. Ar trebui ca în acest timp vânarea lor să fie oprită.
Ţara care a înţeles mai bine folosul păsărilor e Norvegia. Acolo nu numai oamenii mari le cruţă, dar sunt societăţi de copii cari au menirea de a priveghea cruţarea cuiburilor de păsări, dând chiar îngrijiri acestor cântăreţi. Mai mult, în Norvegia se cruţă nu numai păsările localnice, dar şi cele călătoare. Prin acest lucru s’aduce folos pomilor şi ogoarelor şi se îmblânzeşte inima copiilor.
Să nu se creadă că e o glumă ajutorul ce ni-1 dau paserile.
Oamenii învăţaţi au arătat că e de necrezut câţi viermi, câte omide, câţi fluturi şi ouă de-ale acestora mănâncă o păsărică. Rândunica aduce pe fiecare ceas la cuib puilor săi câteva sute de insecte, deci pe zi ucide câteva mii. Chiar la acele păseri cari mănâncă grâne, dauna ce fac e răsplătită cu vârf prin insectele ce ucide pentru hrana puilor. Ciorile, atât de urgisite, sunt foarte folositoare. Se ştie că primăvara merg pe urma plugului şi nimicesc sute de viermi albi din cari se fac cărăbuşii cei atât de stricători şi când sunt cărăbuşi şi ca viermi. Nu e pasăre care să n’aducă foloase prin nimicirea insectelor de tot soiul. Chiar şi păsările de noapte sunt preţioase, căci mănâncă fluturii de noapte, şoareci şi alte dobitoace stricătoare. De asemenea brpaştele şi şopârlele mănâncă o mulţime de insecte şi de ouă de-ale acestora. După ce am arătat folosul netăgăduit al păsărilor, nu ne vom miră de potopul de omizi, de viermi stricători ale roadelor câmpiilor şi pomilor, când vom arătă cât de sălbatec şi fără de cruţare se poartă la noi oamenii faţă de
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1195
aceste fiinţe binefăcătoare. Cei mai mari duşmani ai lor sunt băeţii, cari prind păsările cu laţul, cu scai şi curse, n’aleg nici vremea nici soiul lor şi prind cu nemiluita, de prin ogoare, câmpii, pomete şi păduri.
Mânaţi de gustul câştigului, nu-i mai opreşte nime. Mai de mult, dacă omul n’aveâ cunoştinţi de folosul mare ce-1 aduc păsările, tot mai avea pe lângă milă şi frica de păcat. Bunăoară nu lăsau pe copii să ucidă rândunele, zicând că sunt noroc la^ casă. Ba dimpotrivă, cruţau cuiburile şi pasărea veniâ în fiecare an la cuibul vechiu. In adevăr, un cuib de rânduneâ e noroc la casă, fiindcă omul are un tovarăş harnic, care fără nici o plată ucide mii de omizi, de viermi şi de fluturi din pomăt, din grădină şi din pădure. Azi la băeţi nu mai afli nici frică de păcat dar nici ştiinţă de folosul păsărilor, strică cuiburile, împrăştie ouăle aşa pentru gustul de a strică.
E datoria cărturarilor din sate a-i povăţui şi a autorităţilor a-i pedepsi. Primarul ar trebui să spue fiecărui om legile ce s’au făcut pentru apărarea păsărilor, dar nu să lase pe chiar băeţii lor să pue laţuri şi să prindă păsărele, cum ştim că fac.
Prin satele pe unde a ros omida, trebue arătat oamenilor unde duce nesocotinţa şi lăcomia. Dacă de o bucată de vreme, avem atâtea omizi şi viermi stricători, e că s’a înmulţit şi la noi negoţul cu păsări vii şi moarte. Se prind cu miile pentru stomacurile cari se miră ce-ar mai mânca, şi se prind şi se ucid fără număr pentru împâiere şi trimiterea în străinătate.
Au venit străini împăietori, cari tocmesc anume vânători ce umblă de omoară păsări de prin câmpii şi păduri, le plătesc scump şi iau pe ele în străinătate şi mai scump. In potriva a-cestora ar trebui măsuri aspre, căci ne aduc sărăcie şi nevoie.
Nu mai departe, anul, acesta paguba făcută de omizi va fi de câteva milioane. De aceea datoria oricărui om este să pârască şi să dea de gât pe oricine l-ar prinde omorînd păsările câmpiilor. Eră greu mai înainte, dar acum avem şi noi legi şi suntem legaţi de celelalte ţeri pentru a fi cu luare aminte şi a o-crotl păsările. Guvernul însuşi ar trebui 6ă oprească negoţul cu păsări împăiate cât şi vânzarea lor în afară de ţară. E o nelegiuire ca pentru îmbogăţirea a doi trei oameni să sărăcească o lume. Sunt ţeri unde, din pricina lăcomiei vânatului, unele neamuri de păsări sunt nimicite, tot aşa va fi şi la noi dacă nu se vor lua măsuri din vreme.
Avem câteva legi bune pentru apărarea păsărilor, ce folos dacă în cele mai multe locuri nu se ţin in seamă ?
Folosul ce-1 aduc păsărelele, ar trebui să fie arătat pe larg şi cu pilde copiilor în şcoală pentru a-i desbărâ de năravul de-a le ucide. Pentru ca şcolarii să se încredinţeze de folosul unei rândunele, să stea la pândă când are pui şi va vedea cum intr’un ceas sboară dela cuib de câteva sute de ori şi’n fiecare dată se . întoarce cu o muscă ori cu altă jivină. Do asemenea s’a găsit în guşa unor păsări sute de viermuşori, ouă şi omizi, cari toate erau adunate într’un ceas două.
Putem noi, cu vederea noastră şi cu mişcările noastre greoaie, face măcar a zecea parte cât o păsărică? Mai e oare îndoială că ueigându-le ne ucidem cei mai harnici prieteni? S’a dovedit că dinlr’o muscă se fac pe vară vre-o două sute de mii; tot aşa de grozav se înmulţesc şi alte insecte, bunăoară ţânţarii. Omul,
www.dacaromanica.ro
1196
ALBINA
cu toată ştiinţa şi munca lui, greu poate veni de hac acestor duşmani. E bine să lupte şi el dar e neapărat trebuitor să aibă într’ajutor şi păsările, cari cu vederea lor ageră, cu mişcările lor sprintene, îi prinde pe cei ce scapă de om, cu atât mai mult cu cât sunt unele cuiburi de omizi ce pot fi curăţite numai doar rupând o mulţime de crengi. Mai rău e că nici nu se văd lesne. Aşa sunt grămăjoarele de ouă numite în Moldova «stnpitul cucului» iar în Muntenia «somnişori». Omizilor şi fluturilor ce es din acestea numai păsările pot să le vie de hac. Omul prin lăcomia lui adesea strică alcătuirea lirei, întocmită de veacuri şi când nenorocirile îl năpădesc se miră şi se vaeră, dar în zadar; căci relele ce şi-a pregătit el singur ani de-a rândul, nu pot ti îndreptate într’un ceas ori într’o zi.	,
Astea sunt lucruri folositoare şi trebue arătate şcolarilor şi sătenilor cât mai pe larg (1).
Sofia Nădejde.
SeJTs-Ssi
Câteva feluri de uleie.
-	ef
Uleiul .Voirnot numit şi uleiul cubic, are 10 rame de câte 33 cm. înălţime şi 33 cm. lărgime înăuntru, depărtate de 35 mm. din mijloc în mijloc. Lumina dinăuntru a uleiului are câte 36 cm. în lungime, în lărgime şi în înălţime, iar încăperea e de 46,65 litri. Întinderea unei rame e de 11 decimetri pătraţi. Acest uleiu se poate preface în 3 chipuri.
1)	Uleiu cubic simplu cu 10 rame în cuib. El poate fi mărit prin adăogire de caturi cu ramele de 33 cm. lărgime şi 165 mm. înălţime.
2)	Uleiu cubic dublu cu 20 rame, întocmai ca uleiul Layens. Cuibul se poate despărţi de magazia de strânsură printr’o gratie de zinc. Printr’o despârţiturâ Ja mijloc se poate preface într’un uleiu sistem Wells, cu 2 roiuri, iar pentru strânsură* se adaugă deasupra, caturi.
3)	Uleiu cubic semidublu cu 15 rame: 10 înainte, în faţa urdinişului, aşezate în pat rece, adică în curmezişul urdinişului şi 5 rame pentru strânsură, spre spatele uleiului, aşezate în pat cald.
Uleiid Pincot e alcătuit din lădiţe de o. potrivă de mari atât pentru cuib, cât şi pentru magazie. Fiecare lădiţă e cât jumătate din trupul uleiului Voirnot. Ele au câte 36 cm. lungime şi lărgime şi 19 cm. înălţime. In fiecare lădiţă încap 10 rame de câte 33 cm. lărgime şi 165 mm. înălţime. Două rânduri de rame fac în înălţime tocmai 33 cm, cât o ramă Voirnot. Nici o lădiţă n’are urdiniş. Pe marginile fundului e un pervaz de şipci de 15 mm. grosime pe care se aşează gura uleiului. Urdinişul e scobit în acel pervaz, aşâ că o (l)
(l) O să vorbim altădată şi despre alţi duşmani ai omizilor.
www.dacaramanica.ro
ALBINA
1197
lădiţâ se poate aşeză oricum, ca să slujească fie pentru strânsură, fie pentru cuib. Speteaza de jos a ramelor vin într’o linie cu marginea de jo3 a lădiţei; iar cea de sus cu 7 mm. mai jos decât muchia de sus. Astfel rămâne loc între caturi de 7 milimetri.
Pentru fiecare uleiu trebue cel puţin patru lădiţe : 2 pentru cuib şi 2 pentru strânsură. Caturile de strânsură se pun deasupra la vremea culesului mare, după trebuinţă. Ele se aşează astfel ca ramele lor să vină în curmezişul celor din cuib. In chipul acesta, albinele pot răsbate din cuib, de-a dreptul, la oricare ramă din cat şi sunt împiedecate de a împreună prin adaosuri de faguri, ramele din cuib cu cele din caturi.
Acest uleiu presintâ oarecari înlesniri de mânuire la unele lucrări, ca roirea artificială şi împreunarea roilor slabi. Astfel la roirea artificială se ia dintr’o dată un cat din cuib. Sub cel rămas se aşează un alt cat cu faguri goi sau tipăriţi. Catul luat se pune în locul unui stup strămutat în altă parte. Sub el se aşează un alt cat cu faguri goi şi roirea e săvârşită. La împreunarea roilor, după ce se afumă bine stupii, se pun caturile unuia sub ale celuilalt şi lucrarea e gata. Cercetarea ramelor cere însă un timp mai îndelungat, trebuind a vedeă 20 de rame mici, în loc de 10 mari. Locul dintre ceje două rânduri de rame e o piedică pentru ouatul mătcii. Matca se codeşte să treacă des de pe o ramă pe alta. Uleiul Pincot se face din scânduri de un centimetru grosime, îmbrăcate cu o împletitură de paie de 4 cm. grosime
•
Cercări neîndoelnice dovedesc că un stup de 60 de mii de albine adună de trei ori mai multă miere decât unul de 30 de mii; iar un stup de 120 de mii de albine adună de 9 ori mai mult decât unul de 30 de mji. Faptul acesta a îndemnat pe stupari să caute a îmmulţî cât mai mult musca unui stup. Prăsirea ei însă are o margine peste care nu e cu putinţă a se trece, chiar în condiţiile cele mai priincioase. Atunci s’au gândit stuparii să întovărăşească doi roi care să fie puşi a lucră la o laltă, cu mai mult spor la strânsură decât fiecare deosebit. In scopul acesta s’au născocit uleie pentru doi roi. Dintre acestea, numărăm:
Uleiul Weber alcătuit dintr’o ladă înaltă, fără fund, în care încap 12 rame de 40 cm. înălţime şi 25 cm. lărgime. Ramele se pot scoate pe deasupra şi prin spate. Cu câteva zile înainte de culesul cel mare se ia câte un stup puternic, după ce i s’a scos matca, şi se aşează deasupra altuia vecin, la fel cu el. Uleiul pus deasupra va servi celuilalt de cat, în care se va căra mierea de strânsură. Cele 2 rânduri de rame sunt despărţite cu o scândură, în mijlocul căreia e o gaură de 15 cm. lungime şi 15 cm. lărgime acoperită cu gratie de zinc. Astfel matca din stupul de jos nu poate trece
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1198
sus. Catul se goleşte repede de puiet şi se umple în câtevâ zile cu miere, pe care cele 2 popoare întovărăşite de albine o cară cu spor, având de îngrijit numai puetul unei mătci. Când culesul cel mare e pe sfârşite se scurge mierea din cat; fagurii goi şi cei din cuib se împart de o potrivă la cei 2 stupi; tovărăşia se desface; fiecare stup e trecut la locul său. Dacă matca, ce s’a luat din unul, a fost tânără şi rodnică, s’a păstrat într’un uleiu mic cu 2 rame şi cu câteva sute de albine. Acum se dă iarăşi albinelor sale. Dacă nu s’a păstrat, acestea îşi vor face alta.
Uleiul Wells e alcătuit dintr’un uleiu orizontal cu încăpere de 72 litri, coprinzând 16 rame de 30X40 cm. Prin mijloc uleiul e despărţit în două părţi deopotrivă, printr’un părete care nu se poate scoate. In chipul acesta, uleiul poate fi locuit de 2 roi, fiecare cu matca lui, unul în dreapta şi celălalt în stânga despărţiturii. Păretele despărţitor e prevăzut în partea de sus cu o gaură acoperită cu pânză de sârmă, de câte 20 cm. în lungime şi lăţime, care nu îngădue albinelor să treacă dela un roiu la altul, dar lasă ca mirosul să fie la fel. Astfel albinele din cei doi roi se cunosc, ca şi cum ăr fi din aceeaş familie. Albinele din cei doi roi trăesc deosebit până la vremea culesului. Atunci se pune deasupra ramelor o gratie de zinc şi peste întreg stupul un singur cat, în care albinele din amândoi roii cară mierea de strânsură, lucrând la o laltă. Caturile se pot şi despărţi, pentru fiecare roiu, câte o jumătate.
Uleiele pentru doi roi se bucură de o mare însuşire, anume că albinele iernează mai bine în ele, iar primăvara ou-atul mătcilor începe de timpuriu. Amândoi roii se grămădesc de o parte şi de alta a păretelui dintre ei, într’un singur ghem, ca şi cum ar ţine de aceeaş familie şi se ajută la păstrarea căldurii.
Oricare din uleiele arătate mai nainte se pot face pentru doi roi. Se întâmplă adesea ca matca unuia să fie mai rodnică şi roiul să întreacă mult în muscă pe cellalt. Ca să-i aducem la aceeaşi putere, se pot face la uleiu 4 urdinişuri: 2 în faţă şi 2 îndărăt. Urdinişele dindărăt stau totdeauna închise.
Când luăm seama că unul din roi a rămas mai slab, întoarcem uleiul cu urdinişele din faţă îndărăt, şi aducem pe acestea în faţă. Le deschidem, închizând pe celelalte. Roiul slab ia locul celui puternic. El va primi albinele cari vin dela cules, ale acestuia şi se va potrivi cu el în tărie.
Pentru producerea mierii, care se pune în vânzare în faguri, uleiele se fac anume mici, ca să silim albinele să clădească fagurii în rame mici, numite secţiuni. Dintre uleiele de acest fel numărăm :
Uleiul Coivan, răspândit mult în Anglia, are două rânduri de păreţi. Urdinişul e scobit în fund, aşa că albinele
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1199
sunt înlesnite la facerea curăţeniei înăuntru, având să tragă afară moartele, hoaţele, fărâmăturile de ceară, pe o deschizătură înclinată în jos. In trupul uleiului încap 10 rame pentru cuib, de 203 milimetri înălţime şi 343 mm. lărgime înăuntru. Deasupra cuibului se pun caturi de aceeaşi înălţime cu trupul, care se umplu cu secţiuni, rânduite în cutioare anume. Intre rame se lasă depărtare din mijloc în mij-✓ loc, de 33 mm. vara şi de 40 mm., iarna.
Uleiul Langstroth, răspândit pe toată întinderea Canadei şi a Statelor-Unite, e alcătuit dintr’o ladă care formează trupul uleiului, în care încap 10 rame de 215 mm. înălţime şi 425 mm. lărgime, înăuntru. Ramele se pot scoate pe deasupra. Acoperişul e înalt, încât se poate pune sub el 6 rânduri, de câte 3 secţiuni fiecare. Uleiul Langstroth se micşorează de unii stupari până la 8 rame, ca să silească albinele să care toată strânsura în secţiuni.
Uleiul Danzenbalcer are în cuib 10 rame de 425 mm. lărgime şi 17 cm. înălţime. Picioarele ramelor sunt late de 36 mm. Când ramele sunt strânse, ele formează ca un al doilea rând de păreţi, înainte şi îndărătul uleiului, iar în lături e loc pentru câte o scândură, de o parte şi de alta a ramelor. Ramele nu se sprijinesc de muchia de sus a păreţilor cu capetele spetezei de sus. In lungul păretelui dinainte şi al celui dindărăt e o stinghe prinsă tocmai la jumătatea înălţimei; iar la jumătatea înălţimei picioarelor sunt cuie, cu capul afară de 5 •mm. Cu ajutorul lor, ramele stau atârnate sprijinindu-se de stinghioarele din păreţi. In chipul acesta, ramele se pot aşeză cu oricare din speteze în sus. Deasupra cuibului se pun caturi cu secţiuni.
Uleiele mici pentru secţiuni au un cusur mare, pe care stuparii americani nu-1 tăgăduesc. In flecare an ele dau mai mulţi roi, în paguba strânsurii de miere. Singurul mijloc, cu care se înfrânează întru câtva eşirea roilor, e tăerea aripilor mătcii, ca să nu mai poată sburâ.
. Comparaţie între uleiele verticale şi cele orizontale.
Toate felurile de uleie se reduc la două tipuri: uleie orizontale şi uleie verticale, care se deosebesc unul de altul prin forma ramei şi prin locul magaziei de strânsură, faţă de cuib.
Alegerea unui fel atârnă de ţinta ce o urmăreşte crescătorul de albine, de locul pe care îl are pentru aşezarea stupinei şi de împrejurările locului. Albinelor le merge bine în amândouă felurile; dar cele mai potrivite cu chipul lor de vieţuire în stare firească sunt uleiele orizontale. In privinţa strânsurii, încercări îndelungate au dovedit că, în con-diţiuni egale, amândouă felurile dau tot atâta miere. Insă în uleiele orizontale, albinele, putând să se întinză după voinţă, îşi regulează singure încăperea după trebuinţă şi după împrejurările de afară. Uleiele orizontale sunt cele
www.dacaromamca.ro
1200
ALBINA
mai simple, mai uşoare de clădit şi mai lesnicioase de câr* muit. Ele sunt cele mai potrivite pentru crescătorul care n’are multă vreme să dea supraveghierii albinelor. Cu ele se poate căpătă cea mai multă strânsură ce o poate da ţinutul şi cu cel mai puţin timp şi cheltuială^ Sătenii, care se pot îndeletnici cu albinăritul în timpul ce li-1 lasă liber munca câmpului, nu pot întrebuinţa decât uleiele orizontale.
Uleiele verticale de felul Dadant se pot mări oricât prin adăogire de caturi. încăperea lor o regulează crescătorul. După cum îl povăţuesc împrejurările, el trebue să mărească sau să micşoreze încăperea prin punerea ori luarea caturilor. Dar tocmai în aceasta stă greutatea în cârmuirea stupilor verticali. Stuparul se poate înşelă în privinţa timpului când trebue să pună caturile, şi dela punerea lor la timp priincios atârnă bogăţia strânsurii şi bunăstarea roiului. Ele cer o supraveghere neîncetată. De aceea toţi stuparii recunosc că cârmuirea lor cere răbdare şi nu dă rezultate bune decât în mâini încercate. Uleiele verticale costă mai scump decât celelalte. Preţurile fabricanţilor sunt pentru un uleiu cu un singur cat. Insă totdeauna e nevoie la un stup de 2—3 caturi cel puţin. Ele ne dau o miere mai frumoasă decât uleiele orizontale. Ramele lor mici sunt umplute repede cu miere, care se poate alege în mai multe mâni, după floare şi după frumuseţe. Uleiele verticale se pot adaptâ mai bine decât cele orizontale la producerea mierii în secţiuni. Insă aceasta cere atâta băgare de seamă şi supraveghere necurmată;' încât numai un stupar care şi-a făcut o meserie din creşterea albinelor poate să le aibă. Apoi strânsură în secţiuni abiâ atinge jumătate sau un sfert din ce ar puteâ adună albinele în acelaş loc şi în aceleaşi condiţiuni, în celelalte feluri de rame.
De aceea uleiele verticale sunt potrivite pentru stuparul care vrea să-şi facă o meserie din albinărit şi pentru acela care caută„pe lângă bogăţia strânsurii, şi la frumuseţea mierii.
Uleiele verticale de felul Berlepsch, adică cu rame cari se scot numai printr’o parte, nu şi pot găsi întrebuinţarea decât în stupinile sub acoperământ, în care nu putem deschide stupii pe deasupra.
Dintre uleiele orizontale, cel mai bine întocmit, în ce priveşte mărimea ramei şi încăperea, lăsând la o parte înlesnirea de mânuire pe care o găsim şi la altele, e uleiul Layens; -iar dintre cele verticale, uleiele Dadant-Blatt şi Voirnot.
N. Nicolaescu şi G. Stoinescu.
r^r^r «r t ’t y t w	**w*vvvvww*
—	Vorbele bune sunt bune, însă faptele bune sunt şi mai bune.
—	Cine dă bucuros, nu întreabă mult.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1201
In privinţa botniţei la câini (!)•
som spune acum că unele persoane văd în botniţă un
început simte că-1 supără, după câtva timp el se deprinde cu ea şi e vesel, vioiu şi nu arată nici o urmă de nelinişte..
După trecere de mai multă vreme, câinele se învaţă cu botniţa aşâ de bine în cât crede că aşâ trebue să fie, că este bine să aibă botniţă. Cum se obişnuesc unii din ei să tragă cărucioare ori să poarte greutăţi în gură ? Cum se obişnueşte calul cu şeaua, cu hamul, cu frâul? Cum boul cu jugul? şi aşâ mai departe!...
Protecţiunea animalelor în contra relelor tratamente este o faptă foarte lăudabilă, pe care ori ce om se cuvine a o îndeplini. Nu este bine însă a merge în această direcţiune până la exagerare Nu se poate pretinde, în starea de astăzi a lucrurilor, călăreţului de exemplu, a conduce calul fără frâu sau fără pinteni, vizitiului a mână caii fără hăţuri şi biciu.
Se găsesc persoane, care în preocupaţiunea lor de a pro-tege animalele, văd în mai toate circumstanţele de întrebuinţare a lor, suferinţe, neajunsuri.
Multe din aceste persoane judecă că de exemplu un cal frumos ar fi mai fericit daca s’ar ţine numai în grajd pe hrană şi pe îngrijiri, nefăcând altă mişcare decât a fi plimbat de căpăstru prin prejur sau printr’o alee, decât, daca el ar fi supus la muncă, cu regulă bine înţeles, mai multe ore pe zi. După noi însă, un asemenea animal ar putea foarte bine fi comparat până la un punct oarecare, cu un deţinut, cărui pentru buna lui conduită i se permite de a se învârti niţel prin curtea închisorii. Astfel de persoane pe străzi, drumuri, nu au altă grijă, decât a observă ca nu cumva în cale să se afle vre-o pietricică, ori vreun bolovănaş de care s’ar putea împiedică vreun cal, şi chiar ridică acea piatră sau bolovan. Poate că ei se înduioşează mai puţin de semenii lor când îi văd muncind din greu.
Aceşti oameni văd cu ochi răi pe servitorii cari îşi fac datoria prinzând câinii fără stăpân. Câteodată sunt în stare să-i bată, nu pentrucă le-ar aparţine câinii prinşi, ci pentrucă ar dori să lase animalele libere. Un câine vagabond, poate umblă în voia lui pe străzi, pieţe, grădini, a-ţi murdări curtea, a-ţi strică grădina, a-ţi speriâ copiii, etc., acestea toate 1
(1) Vezi No. 41-42 şi No. 43-44.


Să respectăm negreşit acest nobil sentiment de milă pentru animale; dar cată să le spunem că câinele se obişnueşte repede cu botniţa, în cât daca la
instrument de tortură
www.dacoromanica.ro
1202
ALBINA
nu însemnează nimic pentru ei, câinele trebuie menajat, iar hingherii desfiinţaţi.
Este drept, că la noi hingherii aceştia fac serviciul în mod cam primitiv, dar această stare este în legătură cu numărul mare de câini de prin oraşe şi cu firea lor oarecum sălbatecă.
De altfel, în starea actuală a lucrurilor, este aproape imposibil a se proceda în Bucureşti sau în oarecare alt oraş din România, cum se procede de exemplu la Londra, la Paris, la Viena, etc. Acolo se prind câinii vagabonzi momin-du-i cu o bucăţică de carne sau pâine. In acele oraşe câinii sunt blânzi, familiarizaţi cu omul, în cât uşor pot fi prinşi direct cu mâna. Şi apoi acolo câinii vagabonzi, în neregulă, sunt rari, cetăţenii îngrijesc de-aproape animalele lor, aşa că de multe ori nu se pot prinde mai mult dq doi, trei câini pe săptămână, care se conduc, este just, în mod liniştit, menajaţi la furieră. In Bucuroşii se prind zilnic, în mediu 40 de câini, în cât cablele de deposit sunt în totdeauna pline. Din contră, la furiera din Viena ca şi la cea din Miinich, pe cari le-am vizitat, nu ereau prinşi de mai multe zile, decât trei câini. La Viena nu se mai restitue câinele odată prins, orice sumă s’ar plăti pentru el, proprietarul lui fiind supus judecăţii, îndată ce este cunoscut de autorităţi.
La Francfurt am văzut cum câinii pe lângă că au medalie şi botniţă, trebuesc să fie legaţi şi conduşi de stăpâni. Sergenţii de stradă au ordin de a împuşcă pe aceia cari deşi cu marcă şi botniţă, nu ar fi fost însă conduşi de lanţ, legaţi.
Irimia Popescu.
Medic-V eterinar.
învăţătorii şi expoziţia naţională.
D na Maria C. Răuf, învăţătoare în Zăvideni (Vâlcea), ne scrie că învăţătorii ar fi foarte doritori să viziteze expoziţia şi Capitala ţerii, dar că mijloacele lor materiale fac lucrul foarte greu, dacă nu imposibil. Negreşit că ob-servaţiunea este dreaptă. Un mijloc trebue găsit pentru a li se înlesni drumul şi şederea aci. Probabil că în timpul congresului didactic din Septemvrie viitor învăţătorii vor avea asemenea înlesniri. N'ar fi rău-însă ca comisariatul expoziţiei săjntervină pe lângă direcţia căilor ferate ca şi alte epoce. înainte de închiderea expoziţiei, să se încurajeze prin măsuri bine chibzuite asemenea frumoase porniri. eifiol BeJaaoB , ate ,iiiqoo âiioqs iJ-u	-i n
--——-------------
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1203
TT IST EROU
întâmplare care trebue să fie cunoscută cititorilor, s’a petrecut zilele trecute.
In seara ele 2 August c., în trenul care plecă dela Bucureşti spre Galaţi, se află un conductor poştal pus într’un vagon deosebit să păzească pachetele cu bani ce se transportau în diferite oraşe pe unde trecea trenul. In mijlocul nopţii doi tâlhari se introduc pe furiş în vagon şi încearcă să fure banii, conductorul se împotriveşte şi aruncă pe fereastră cheile lăzii în care se aflau banii. Tâlharii trag cu revolverul şi-l lasă pe moarte; dar banii nu pot să-i ia, căci trenul ajunge într’o staţie.
• Imediat crima se descoperă. Conductorul are vreme să spuie ce s’a întâmplat şi îşi dă sfârşitul. Unul din tâlhari e prins îndată, căci sărind din tren e apucat de o maşină care trecea pe altă linie şi un picior i-e tăiat. Cel d’al doilea nu se ştie unde e.
Conductorul Georgescu a murit dar apărând averea care i se încredinţase, a murit ca un erou, dân-du-şi viaţa pentru a-şi face datoria.
Acest exemplu este o dovadă mai mult de virtuţile cari se găsesc în poporul nostru.
De aceea şi societatea noastră s’a mişcat; ea a avut admiraţia sa pentru acel soldat care şi-a jertfit viaţa pentru interesul general. îndată o sumă însemnată s’a adunat ca să se dea familiei, nevastă şi trei copii; iar în ziua înmormântării multă lume s’a adunat să conducă la ultima locuinţă pe acest vrednic servitor al statului. Cu acest prilej, directorul general al poştelor a rostit discursul următor:
«In acest sicriu zace fără suflet Ion Georgescu, modest slujbaş i al Poştei, şi în juru-i ne-am adunat cu toţii, şi mai întâiu noi, tovarăşii lui de slujbă, dela cel mic până la cel mare. Ne-am adunat ca să-l ducem la lăcaşul său din urmă, dar să-l ducem cu alai mare cum se cuvine să fie dus un fruntaş al ţării, căci acest modest slujbaş a făptuit faptă mare : a dat jertfă vieaţa lui pe altarul simţului de datorie cu care şi-a îndeplinit slujba ce i-a fost încredinţată.
Ne-am adunat cu toţii să aducem, dacă se poate, mângâiere familiei îndurerate şi să-i spunem : tu mamă, tu nevastă, şi voi
www.dacaromanica.ro
1204
ALBINA
copii, n’aveţi grijă de ziua de mâine ; stăpânirea vă ia sub a sa ocrotire, iar când veţi putea stăpâni jalea care v’a cuprins, când se vor usca lacrămile, ridicaţi capul sus şi mândru; cel care a murit v’a lăsat o moştenire pe care toţi o pizmuim : amintirea unei vieţi pline de cinste, a unei morţi eroice.
Acum sfârşind să zicem cu toţii: rămână amintirea lui Ion Georgescu vecinică, pildă pentru ceilalţi.
Fie-i ţărâna uşoară !
Micul Dik si uriaşul.
* *
icul Dik, — ce băiat vesel eră! Petrecea toată ziua cântând şi fluerând. Eră în totdeauna vesel şi foarte rare ori îl vedeai abătut şi trist.
Intr’o zi micul Dik vru să facă o plimbare în pădure, departe de casa lui. îngândurat cum eră, a mers în jurul unei păduri cântând şi fluerând, depărtându-se mult de ai lui. Mergând aşa, ajunse la un isvor care trecea prin pădure şi fiindu-i sete se opri să bea. Tocmai atunci însă fu apu-- cat de spate şi când se întoarse văzu că se află în mâinile unui uriaş, de o sută de ori mai înalt decât el! Uriaşul îl privi cu încântare şi îl luă punându-1 într’un sac mare, ducându-1 departe de ai lui.
In fine ajunse acasă, un loc întunecos, înconjurat de un zid, unde nu creşteâ nici flori, nici un pom. Uriaşul când intră, închise uşa, deschise sacul- şi scoase afară pe micul Dik. Sărmanul prins se gândea acum că i-â venit ceasul din urmă, căci privind în jur zări un foc mare, iar înaintea lui erau două victime mult mai mari decât el, prăjindu-se pentru mâncarea uriaşului. Cu toate astea Dik nu fu omorît, ci fu pus într’o colivie care i-o pregătise. Colivia eră cu totul întunecoasă, cu vergele de jur împrejur şi singura lui hrană eră o bucăţică de pâine uscată, cu un păhăruţ de apă. Dik îşi băgă capul printre vergele, se isbeâ cu capul de toate părţile, căci se simţea aci foarte nenorocit. In ziua următoare uriaşul veni şi se uită la Dik, văzând însă că nu a mâncat de loc din pâine, îl ţinu de cap şi i-o îndopă pe gât! Sărmanul Dik eră foarte supărat de aceea nu mai mânca şi nu mai beâ.
Zilele următoare fu lăsat singur în întuneroc, zile ce fură triste pentru sărmana creatură, care se gândea la casa lui, la prietenii lui, la soarele, pomii, florile şi la multe lucruri pe cari le mânca; atu,nci începea să se sbată şi căută să iasă printre fiare, desfă-cându-le sau rupându-le. Uriaşul veni din nou şi aşteptând ca Dik să cânte, după cum avea obiceiul când eră vesel şi fericit.
«Cântă, cântă» zise el. Insă Dik era prea trist ca să cânte.— închisoarea nu este locul în care poţi cântă cântece plăcute. — Uriaşul se supără, scoase pe Dik afară spre a-1 sili să cânte. — Dik dădu un ţipăt, se plânse, se văită şi în urmă căzu mort în mâna lui.
Aceasta este o istorie adevărată : Sămnanul Dik eră o păsărică iar uriaşul eră un băiat nebunatic!
Tradus din englezeşte de P. G.
veehiu cititor al „Albinei".
—----------------------—
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1205
Grigore Ghica, Domnitorul Moldoyei.
amilia Ghiculeştilor e de neam Albanez. Dintr’însa mulţi Domnitori au stăpânit ţările române încă din veacul XVII. Domnitori mai buni ori mai răi, după cum i-a îngăduit firea lor ori împrejurările, Ghicu-leştii au lăsat în istoria noastră câteva nume iubite.
Vom pomeni astăzi pe Grigore Ghica, care a domnit de două ori în Moldova şi odată în Muntenia şi care a fost ucis de oamenii Porţii, ca răsvrătitor în contra Turcilor.
In prima lui domnie, între anii 1764—1767, Ghica se înfăţişează ca un prinţ cu minte, simplu în obiceiuri şi doritor de a introduce aceste obiceiuri simple şi în poporul său. Părându-i-se că unii boieri nu prea bogaţi trăesc în lux prea mare, el încearcă a potoli pornirea aceasta şi nu numai că ia măsuri severe, dar dă el cel d’întâiu exemplu: îşi face haine de postav lucrat în ţară. Prin aceasta încurajază şi industria ţării.
Din nenorocire, pe acele vremi domnitorii se schimbau foarte repede. Ce să faci în trei ani ? De aceea îndată ce pleacă, poruncile lui înţelepte sunt uitate. Sunt părăsite şi lucrările de edilitate ce începuse în Iaşi.
După o scurtă Domnie (1768 — 1769) în Muntenia, se întoarce din nou pe tronul Moldovei la 1774. Acum însă nevoile din afară îi dau necaz şi nu-1 lasă a se ocupă îndestul cu trebile din lăuntru.
Rivalitatea dintre Turci şi Ruşi, care a umplut tot secolul XVIII şi jumătate din XIX, a avut de efect să producă cele mai mari nenorociri pentru ţările române. Proverbul zice: Când doi se ceartă, al treilea câştigă. Atunci se certau doi şi plătea al treilea. Plăteau principatele române, căci primul act de răsboiu eră ocuparea uneia din ţări, apoi mai adesea luptele se dădeau pe teritoriul lor, iar când se încheia pacea se plătea cu vre-o bucată de pământ românesc.
Pierderea Bucovinei este şi ea o urmare a acestei rivalităţi.
In urma unui răsboiu nenorocit pentru Turci, se încheie pacea cea cunoscută sub numele de pacea dela Ivuciuk-Cainargi (1774), prin care Crimea şi Azovul cad sub stăpânirea Ruşilor, cum sunt şi până azi. Turcii însă pe acele vremi aveau nădejde că le vor puteâ luă înapoi. Se gândeau deci să-şi pregătească o alianţă. Austria, simţind-o la strâmtoare, îi dă a înţelege că i-ar puteâ da mână de ajutor, dar că ar trebui să aibă şi dânsa ceva în schimb. Poate că Turcii ar fi stat mai mult la gânduri daca ar fi fost vorba să dea ceva dintr’al lor; dar Austriacii şireţi se fac că au
www.dacaromamca.ro
V*tv .i

MSwâ.
H
8 M» 5WBK

wi
'*&&&&*
Uciderea lui
Grigore Ghica

www.dacoromanica.ro
1208
ALBINA
nevoie de un drum prin nordul Moldovei şi drept drum ocupă o provincie întreagă.
Atunci Domnitorul Moldovei, Grigore Ghica, cearcă să se opună. Socotind că are datoria să apere în tot chipul ţara ce-i este încredinţată spre stăpânire, el caută să convingă pe cei mari dela Constantinopol că luarea Bucovinei este o pagubă mare pentru Moldova; cei mari se fac că n’aud ori că nu înţeleg şi când protestările Domnitorului se fac mai îndrăsneţe, e dat în judecată şi osânduit la moarte.
Această hotărâre trebuia executată. Ghica eră departe de Constantinopol şi Domn al unei ţări. Oricât de restrânse să fi fost mijloacele de apărare ale ţării, măcar viaţa lui putea să şi-o apere. Turcii însă nu se sfiesc de a fi şi ucigaşi. Trimisul lor Cara-IIisarli-Ahmet bey soseşte la Iaşi ca şi cum ar fi avut să comunice Domnului vre o ştire dela Sultan. E primit cu toată cinstea cuvenită, dar într’o zi când Domnul vine să-i facă o vizită, îşi ascunde oamenii săi după o perdea şi pe când sta de vorbă cu prinţul, şi acesta se cre-deâ sigur, la un semn ucigaşii năvălesc în odaie şi bietul Ghica e ucis mişeleşte.
Aşa au fost întâmplările dela 1777. S’a pierdut o parte din ţară şi s’a ucis un Domn bun şi iubitor de patrie.
De aceea amintirea lui Grigore Ghica ne va fi totdeauna scumpă, căci pentru apărarea întregimei teritoriului ţării şi-a dat viaţa.
R.
—1--------------------
Cercuri culturale.
Din satul Dăeni, jud, Constanta, ni se comunică cum că în ziua de 14 Maiu trecut, s’a ţinut o şedinţă publică a cercului cultural din acele părţi. Cuvântări au fost rostite de d-na Elena Ionăşescu, învăţătoare, d-nii I. Constantinescu şi I. Ciochină, învăţători, d-1 I. Cristea, agent sanitar, preotul Epam. Mihăilescu, d-1 D. Bujilă, învăţător şi d. Stănescu, secretarul comunei. Şedinţa s’a sfârşit cu reprezentarea unei mici piese, de către şcolari.
Iată ce ne spune între altele corespondentul nostru:
«Dela început mă putui încredinţa, că în acest sat locuitorii au început a-şi da seama de rostul şcoalei în mijlocul lor, căci sala eră arhiplină, iar marele local nu eră îndeajuns pentru a putea primi pe toţi aceia, ce veniau a se împărtăşi de binefacerile unei serbări populare.»
www.dacoramamca.ro
ALBINA
1209
I A N O Ş
(poveste)
rau odată trei fraţi... săraci, săraci lipiţi pământului. N’aveau după sufletul lor decât un fier de plug, singurul odor rămas dela părinţi prin podul casei; încolo, nimic... Ce să facă ? Cu ce să-şi ducă şi ei amărîta vi-eaţă pe lumea asta a lui Dumnezeu ?
Se urcară într’o zi în pod, apucară fierul de plug şi-l târîră la un fierar ; le face trei seceri. Pe urmă pleacă tustrei la un lan de grâu şi, nici una, nici alta, se pun la secerat... Seceră ce seceră, când la prânz... hop! numa’vine la ei un smeu călare p’o prăjină:
—	Cine v’a pus să seceraţi aici în lanurile mele ?
—	Nu ne-a pus nimeni, domnişorule; noi singuri din capul nostru facem asta ; s’o găsi vr’un creştin să ne plătească şi să ne dea demâncare.
—	V’oiu da eu — zice smeul — să veniţi la mine.
—	Păi, n’om nimeri ?
—	Ia să vă luaţi pe târîtura prăjinei.
După ce plecă smeul, ăşti trei fraţi mai seceră ce mai seceră şi uite, vine seara. Se ia pe dâra prăjinii şi, într’un târziu, ajung la casele smeului. Dar porţile erau zăvorite, nevoe mare... şi, numai, cât a simţit smeul că i-au sosit lucrătorii, bucuria lui : Hi! ce mai fripturică am să fac din ei!»
Pocneşte odată din biciul lui cel năsdrăvan şi se deschid porţile de intră înăuntru cei trei fraţi; pocneşte iar şi porţile se’ncliid la loc. Ii bagă smeu’n casă, le dă demâncare şi-i pune să se culce într’o odaie, în pat. Supat dormeau cele trei fete ale smeului. Se culcă ei, da Ianoş — uitasem să spui, aşa-1 chiemâ p’ăl mai mic — tot mai cuminte.
—	Mă fraţilor, smeii vor să ne omoare în noaptea asta. Să faceţi ce-oiu zice eu; urcăm fetele în pat, iar noi ne vârîm supat.
Zis şi făcut. Peste noapte numa’aud sângele ciuruind peste ei. Vezi Dumneata, spurcăciunea de smeu îşi tăiase fetele. Pe urmă au dormit liniştiţi până la ziuă :
—	Măi fraţilor — zice Ianoş — pe noi tot ne omoară. Hai să fugim de-aici până nu află smeul.
—	Păi vom putea ?-
—	Las’ pe mine.
Ia biciul smeului din cui, se duc la poartă, poc! din bici; o deschide, pocneşte iar şi poarta se închide ... apoi la picior nene! Smeul, când aude biciul, dă fuga în odaia unde-i umorîse, când ce să vezi? Dă cu ochii de fetele lui. Plângi, omoară-te... dar nu e timp! Vine la poartă, poarta încuiată... iar Ianoş cu ai lui se ducea, nu glumă:
— Hi! Ianoş, Ianoş Câine Ianoş!
Coconaşii mi-i tăiaşi Biciuleţul că mi-1 luaşi!
Zău de tine n’o fi rău Că-i plăti cu capul tău!
www.dacaromamca.ro
1210
ALBINA
Ianoş se ducea, nu glumă şi-i răspunde :
— Hi, tu smeu Câine de smeu!
Grâul noi ţi-am secerat,
Şi tu plată nu ne-ai dat!
Merg ei ce merg până ajung la nişte curţi împărăteşti. Acolo s’au băgat slugi la împărat. Pe Ianoş ca mai îndemânatec în trebi l-a pus bucătar, iar pe fraţii lui la grajd.
Trece aşa vreme multă, Ianoş eră mai în cinste la împăratul pentru că eră vrednic nevoie mare: unde punea mâna, punea şi Dumnezeu mila. D’aia fraţii lui i-au pus gând rău. Se duc într’o zi la împăratul.
—	Cinstite împărate, Ianoş al nostru s’a lăudat că el e vrednic să fure cloşca cu puii de aur dela smeu şi s’o aducă Măriei Tale.
Cum aude împăratul, bucuria lui, să aibă el aşa odor la casă. Chemă pe Ianoş :
—	Te-ai lăudat tu că poţi să-mi aduci cloşca dela smeu?
—	Eu ? Ferească sfântuleţul! Numai Dumnezeu ştie cum am scăpat din mâinele spurcăciunii ăleia! Cum să fac eu asta ?
—	Fraţii tăi mi-au spus. Cum îi şti, până mâine dimineaţă să iii aici cu cloşca şi cu puii de aur, că de unde nu, unde-ţi stă capul, ţi-or sta şi picioarele! Se vaită el Ianoş, se roagă de împărat să-l ierte, dar de surda ! Dacă vede, pleacă aşa în doru lelii, spre casele smeului. Pe drum vede o căpăţână de om şi ca să treacă, îi dă cu piciorul. Da, căpăţână, de colo:
—	Nu-mi da cu piciorul, Ianoş, ci mai bine spune un’te duci?
Ianoş, mirat, îi spune şiretenia.
—	Ascultă la mine că-i scăpă cu faţă curată — zice căpăţână de om. Du-te la cloşcă şi, când o crâuî, tu să te gândeşti la mine şi pe loc te-i face o muscă, aşă că o s’o poţi luă. Te o mai învăţă nevoia.
Zis şi făcut. Ajunge la casele smeului, se duce la odaia unde eră cloşca, se face muscă de intră prin broasca uşii, pe urmă se face om la loc. Pune mâna pe cloşcă. Ea începe să crăue. El se face iar muscă. Vine smeul.
—	Ce e mâncate-ar dihorul să te mănânce !
Nu vede pe nimeni; pleacă. Ianoş iar pune mâna pe cloşcă şi iar aude smeul crăuind; Vine iar şi dacă nu vede nimic, unde ia cloşca la bătae! Dă-i şi dă-i! Că de ce-i strică somnul! Pe urmă plecă ?
Ianoş iar pune mâna pe clăşcă; ea nu mai crăue , o ia frumuşel. Vine la poartă o deschide şi o închide cu biciul! ..
Când aude smeul biciul se duce la cloşcă, nicăeri! Numai de cât pricepe şi răcneşte de se cutremură casa ! Dă fuga la poartă; însă Ianoş fuge cât poate şi ajunge la împăratul, care de bucurie, îi vine mai să-l sărute ! II pune şi mai la cinste. Dar fraţii lui tot mai cu necaz pe el, că ştii Dumneata, din rude se fac strigoii. Intr’o zi iar merg la împăratul:
—	Măria-Ta, Ianoş s’a lăudat că poate să fure calul smeului din grajd şi să ţi-1 aducă.
—	Aşa-i Ianoş?
—	Da de unde ? Păcatele mele ! Asta-mi mai lipsea !
Dar cu împăratu ştie Ianoş că nu e de glumă. Se face iar
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1211
muscă şi cum face, cum drege, aduce la împărat şi calul smeu-lui. S’a bucurat mult împăratu şi d’asta, mă rog: calul mânca jăratic nu altceva. Ajunge Ianoş şi la mai mare cinste şi-şi vedea de trebşoara lui, când uite iar se pomeneşte cu împăratul că-1 chiamă :
—	Ascultă Ianoş, mi-au spus fraţii tăi că te-ai lăudat să-mi aduci aici pe smeu, viu nevătămat...
—	Cum? Tot eu? Păcatele mele ! N’a fost minciună, vorba ăluia
«De câte se fură’n sat,
«Cată fa mine su’pat;
«Mâine-poimâine-o să piară «Şi prepeliţa dela mpară :
«Tot pe mine mă omoară!»
«Da cum oiu putea eu, cinstite împărate, să aduc pe smeu? Doar n’oiu li Ucigă-1 toaca!..
Cu împăratul însă nu e de vorbit. Pleacă Ianoş şi se duce, se duce până aproape de casele smeului. Acolo se schimbă în haine mai sărăcăcioase şi se face că umblă după lemnărie. Vine smeul:
—	Ce cauţi aici în pădurile mele?
—	Ia uite, Măria-Ta ! eră un hoţ mare, Ianoş, poate-i fi auzit de el. A dat Dumnezeu de-a murit şi mă bălăbănesc pe-aici, doar oiu găsi un copac mai bun să-i fac lemn (sicriu).
—	A murit? Bine c’a dat Dumnezeu, că multe belele mi-a făcut şi mie hoţu-ăla. Hai să-ţi ajut şi eu. Să-i facem nişte blăni bune, că poate scapă şi din lemn.
Găsesc ei blănile, le aşază cum trebuie, apoi Ianoş zice smeului:
—	Stai aci Dumneata, eu mă duc până la ţigan să fac trei cercuri, să strângem bine sicriul.
Vine cu cercurile şi zice smeului :
—	Intră Măria-Ta în lemn, să vedem dacă se potriveşte bine capaCu. Smeul intră în lemn, Ianoş pune capacul şi aşază un cerc:
—	Se mai vede pe undeva ?
—	Se vede, uite, pe gaura asta — zice smeul.
Ianoş mai pune un cerc :
—	Se mai vede pe undeva ?
—	Numai pe găuricea asta.
Ianoş mai pune un cerc :
—	Se mai vede pe undeva?
—	Nu se mai vede pe nicăiri.
—	Dacă-i aşâ, atunci stai şi te odihneşte aci, mult şi bine, că eu nu ţi-oiu mai da drumul de-aici.
Icneşte smeul, se suceşte, se învârteşte, dar de geaba. Ianoş îl ia la spinare şi merge drept la împăratul:
—	la-uite smeul.
Şi trânteşte odată lemnul de se face ţăndări, iar smeul rămâne ditai găliganul, în faţa împăratului.
împăratului îi venea mai mai să-l sărute pe Ianoş, iar pe smeu îl băgă slugă.
Mai trece ce mai trece şi numai ce vine şi rândul lui Ianoş, că prea îi mâncaseră zilele fraţii lui. Se duce la împăratul :
—	Măria-Ta, fraţii mei s’au lăudat c’or da clăilor împărăteşti foc din nouă părţi şi că or stinge focul, numai dacă l-or lovi de trei ori cu năframa.
Ii chiemă împăratul.
www.dacoromamca.ro
1212
ALBINA
—	Aşa e, mă, ce spune Ianoş ?
—	Da de unde, cinstite împărate ? Fie-vă milă de noi. Cum o să putem face treba asta ?
—	Da el cum a făcut ? Cum îţi şti, să isprăviţi cu mine, c’apoi numai bine nu v’o fi.
Se duc ei şi dau foc clăilor, dar când cearcă să le stingă, stinge-le dacă-ţi dă mâna ! Ard clăile toate.
Impăratu, când vede atâta sărăcie, pune şi le taie capetele.
Pe Ianoş l-a ridicat şi la mai mare cinste şi a trăit la împăratul până la adânci bătrâneţe. Poate că trăeşte şi astăzi, de n’o fi murit.
C. Rădulescu-Codin.
---------------------------
Bisericile româneşti dela Sf. Munie.
In cursul anului 1905 apare în Moscova, o dare de seamă despre starea trecută şi presentă a celor mai însemnate monastiri din Muntele Atos, întitulată «Călăuza pelerinului rus la Sf. Munte Atos», datorită d-lui A Pavloschii. In această publicaţiune se vorbeşte şi de locaşurile româneşti din Muntele Atos, care prezintă pentru noi un deosebit interes. Iată cum se rosteşte d-1 Pavloschii despre monastirile noastre :
I. Lăcaşul Moldo-Basarabean a Sf. Ioan Teologul.
(Cucuvino în Provata).
Cale de jumătate ceas dela Chilia sf. Artemie şi a sf. Cruci, se află marele lăcaş al sf. Ioan Teologul. Dela Lavra sf. Atanasie, lăcaşul acesta e la o depărtare de 3 ceasuri; aceeaşi depărtare e şi dela Careia; iar dela localitatea «Marfino», unde se află un mare pod, e o depărtare de o jumătate de ceas.
Localitatea d’imprejurul lăcaşului, se numeşte Provata şi este foarte pitorească, având o însemnată poziţiune din măreţia sălbăticiei naturei. Piscul înalt al muntelui, cu prăpăstii şi stânci uriaşe ; marea, care se desfăşoară în depărtare, — toate acestea dau lăcaşului o vedere fermecătoare.
Lăcaşul acesta a fost întemeeat de mult, dar din pricina ve-chimei s’a ruinat. Despre dânsul s’a păstrat următoarea tradiţie, povestită de mulţi dintre vechii bătrâni vieţuitori în Atos :
Pe vremea când eră încă în fiinţă monastirea «Morfino», din care astăzi au rămas numai nişte ruine, pe locul unde se află astăzi lăcaşul de care ne este vorba, se află o biserică a sf. Ioan Teologul şi o şcoală de teologie, în care învăţau monahii din amintita monastire cMorfino».
Această biserică o cumpără pe la anul 1870 părintele Domin-tian, de loc din Basarabia, primul stareţ moldovan, care veni în Atos cu actualul stareţ al lăcaşului, Ieromonahul Teodosie So-roceanu, tot Basarabean, din ţinutul Orheiului. Ei au venit la Atos în anul 1869. Părintele Domintian a stat în lăcaşul acesta până la 1880, când încredinţa conducerea lui actualului stareţ Ieromonahul Teodosie Soroceanu. După aceea hotărîră să zidească din nou întregul lăcaş, la o depărtare de 50 sau 60 paşi de cel vechiu. Locul eră foarte sălbatec, aşâ că a trebuit multă muncă şi stăruinţă pentru curăţirea lui şi pentru ridicarea nouei clădiri.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1213
In timpul acestei lucrări, Ieromonahului Teodosie i se întâmplă un accident nenorocit care eră să-l coste chiar vieaţa, dacă nu l-ar li izbăvit purtarea de grije a lui Dumnezeu. Când se zidea biserica, părintele Teodosie lucră cu ceilalţi fraţi. Din pricina îngrămădirii unei mari cantităţi de material în părţile de sus a schelei, aceasta nu putu rezistă şi se prăbuşi. In acest timp părintele Teodosie eră tocmai sus în vârful schelei şi împreună cu ea căzu într’o prăpastie adâncă de aproape 35 metri. Toată îmbrăcămintea de pe dânsul fu ruptă de lemnărie; el însă rămase sănătos.
Astăzi în lăcaşul sf. Ioan Teologul sunt 6 corpuri de case. Trei din ele, în forma literei P cirilic (n), sunt unite prin coridoare sau galerii acoperite. Cel d’intâiu, care coprinde şi biserica, este cu două rânduri şi afară de biserică mai are o mare trapeză (sală de mâncare), bucătăria, chilii şi arhondaricul (casa de oaspeţi). Corpul de case din mijloc este tot cu două rânduri având în etajul de jos cămări pentru păstrarea proviziilor, iar în cel de sus două saloane de primire, chilii şi un mare arhon-daric-galerie acoperit, deasupra căruia se află prescurăria. Al treilea corp de case mari din dreapta, este cu cinci rânduri; e-tajul de sus ocupă podul, drept sub acoperiş. In subsol se află beciuri mari, nouă. In etajul al doilea este bucătăria musafirilor, un mic arhondaric, bufetul şi biblioteca, care coprinde până la
3.000	de cărţi din istoria bisericească. In etajul al treilea se află infirmeria şi şalele cele mari pentru găsduirea închinătorilor. In rândul al patrulea locueşte egumenul şi se află camere pentru primirea oaspeţilor distinşi. Iar în rândul de sus sunt două sale tot pentru închinători.
Sfântul Munte.
Pe locul vechiului lăcaş s’a ridicat un corp de case cu două rânduri, care coprinde chilii şi teascurile de ulei. Alăturea se află un corp de case de lemn, cu grajdul şi hambarele de fân. Al şeaselea corp de case este ocupat de diferite ateliere, ca fierăria, stoleria şi încăperi pentru meşteri şi lucrători.
www.dacoromanica.ro
1214
ALBINA
Astăzi în lăcaş se fac mari lucrări pentru curăţirea şi nivelarea locului, urmând a se deplasă un deal înalt, unde se plănueşte să se ridice în curând o biserică nouă şi mare cu hramul sf. Ioan Teologul; de oarece biserica cea veche este foarte mică şi slabă.
Alăturea cu corpul cel mare de case se plănueşte clădirea unei pitării şi a unei spălătorii.
In biserica veche se păstrează părticele de sf: moaşte şi o veche icoană făcătoare de minuni a sf. Ioan Teologul, zugrăvită pe o scândură îngustă şi lungă. Despre dânsa se istorisesc următoarele :
La anul 1821, în acest lăcaş, pe timpul prigonirilor papiste trăia un grec, care în urmă ajunse stareţ la chilia sf. Teodor Tiron şi Stratilat, cu numele Anania. Acesta istoriseşte următoarea întâmplare : odată năvăliră în lăcaş opt hoţi înarmaţi. Ei voiau să ucidă pe toţi şi să prade lăcaşul, dar nu prinseră decât numai pe părintele Anania şi voiau să-l ucidă, cerându-i bani. Vâzându-se în primejdie părintele Anania le făgădui bani, dar îi rugă ca înainte de moarte să-i dea voe să se închine la icoana sf. Ioan Teologul. Intrând în biserică, el se aruncă înaintea icoanei, rostind troparul şi cugetând că negreşit va fi ucis de oare ce n’aveâ ce da hoţilor. Stând aşâ aproape un ceas, el se uită împrejur şi nu văzu nici unul din ei. Ducându-se apoi prin toate chiliile şi prin monastire, nu găsi nici un monah şi timp de trei luni rămase numai singur, grijind de biserică. In acest timp locuitorii atonului aproape toţi se strămutaseră în insula (astronul) Tasso, unde se duseseră şi monahii din acest lăcaş, care rămăsese întreg.
Sunt încă şi alte minuni, săvârşite până astăzi, despre care se vorbeşte foarte mult în Atos.
Comunitatea e alcătuită din peste 30 oameni, între cari se află vr’o 5 sau 6 preoţi.
Lăcaşul este aşezat pe moşia lavrei sf. Atanasie şi prin înfăţişarea sa ne aminteşte formarea unui schit.
închinătorii, cari doresc să viziteze acest lăcaş precum şi chilia sf. Ioan Botezătorul, situată nu departe de el, pot întrebă de drum la chilia sf. Artemie şi a sf. Cruci, dela care n’au de făcut decât jumătate ceas.
Ieromonahul Teodosie are câteva semne de dinsticţiune ruso şi române.
II. Incaşul Ilolilo-llasaraliean a Sf. Ioan Botezătorul.
(în Provata)
Nu departe de locaşul sf. Ioan Teologul, se află lăcaşul sf. Ioan Botezătorul. Localitatea şi aicea este foarte frumoasă, împodobită fiind de piscurile şi stâncele uriaşe ale muntelui.
Chilia a fost zidită demult şi înoită în 1874. In acest an o cumpără Ieromonahul Teodorit Hodoroja dela un supus român, monahul Dionisie. După Hodoroja a stăreţit Ieromonahul Antonie, actualul egumen este al treilea, se numeşte monahul Ilarion şi este de loc din Basarabia, ţinutul Orheiului. Venind în Atos la 1879, el intră în acest lăcaş şi după moartea ieromonahului Antonie fu ales stareţ.
www.dacoromanica.ro
AI. BINA
1215
In bisericuţa nu tocmai mare, dar frumoasă, se găsesc două icoane vechi, care reprezintă: una tăierea capului sf. Ioan Botezătorul, iar cealaltă pe sf. .Nicolae făcătorul de minuni. După icoanele acestea se poate vedeâ că lăcaşul acesta iiinţează de sute de ani. In pridvorul bisericei se află o bibliotecă cu peste 500 volume de cărţi bisericeşti şi teologice.
In vestmântărie se păstrează o evanghelie îmbrăcată în argint poleit cu aur, făcută de răposatul restaurator al lăcaşului, pâr. Teodorit Ilodoroja. Tratajii acestei evanghelii sunt de argint; pe cel de deasupra se văd cei 4 evanghelişti şi învierea Domnului, iar pe cel de jos botezul Domnului. Chipurile acestea sunt aurite. Comunitatea se compune din vr’o 20 monahi şi trei preoţi.
Lăcaşul are patru corpuri de case. Cel principal e cu două rânduri : sus chilii, arhondaric şi biserică; jos trapeza, cuhnia şi cămările. Acest corp de case are două balcoane, înaintea cărora se deschide o minunată privelişte.
In rând cu acest corp de case se ridică altul cu trei rânduri: jos încăperi pentru uneltele de gospodărie, iar în celelalte două sunt încăperi pentru musafiri.
La vr’o 10—15 paşi spre stânga, se află un mare corp de case cu două rânduri cu chilii pentru părinţi şi camere de meserii.
La dreapta se află un corp de case, ocupate de diferite ateliere ale gospodăriei.
Acest lăcaş are puţin pământ şi parte ca şi în celelalte monas-tiri, este cultivat.
Depărtarea acestui lăcaş este de un ceas dela schitul Loca, de care îl desparte un munte înalt; de un ceas dela mare; de trei ceasuri dela Lavră, pe moşia căreia se află; şi de 10 minute dela sf. Ion Teologul. închinătorii cari vor să viziteze acest lăcaş, află drumul la el dela sf. Cruce, sau dela sf. Ioan Teologul. Ca pretutindenea, şi aicea străinii sunt bine primiţi.
Ce a născocit ĂYestiţa.
— Din popor —
eră drag pe lume lui Soare! Avea şi de ce! Nu că eră vreun procopsit mare, dar eră tânăr, voinic, şi aveâ un cal, Doamne, Doamne, mâncâ foc nu alta! Ş’apoi ştia să cânte din gură mai grozav ca măiestrile ! Când începeâ de jale. plângeau lemnele şi pietrile, suspinau isvoareleşi îngheţau apele! Dar nici tinereţea, nici averea, nici vitejia, nici cântecul nu-1 făceau atât de bun, atât de sfânt cât îl lăceâ inima lui curată fără pic de duşmănie şi dragostea către lume. Şi aveâ răbdare, trate, te cruceai câte răbda el! Trei zile să fi stat de capul lui să-i fi zis câte’n lună şi’n soare şi nu-1 scoteai din pepeni — cel mult dacă-1 făceai să râdă şi să-ţi întoarcă spatele.
«Mă prind că nici dracul nu-1 scoate din răbdare!» zise odată Ion Ceaslov care se nimerise de faţă când Limbă-Rea încercase cu tot dinadinsul să necăjească pe Soare şi nu putuse. «Dacă
www.dacoramaiiica.ro
1216
ALBINA
nici Limbă-Rea nu-1 scoate clin pepeni, apoi nici Dracul nu-i vine de hac lui Soare! Aşâ grăi Ion Ceaslov şi Satana care până atunci şezuse pitit după urechea lui Limbă-Rea şi-i dictase fel de fel de cuvinte rele să le zică lui Soare— intrigaşul de Satana auzind vorba lui Ceaslov sta să plesnească de necaz. Dar mai tare ).-a amărît pb Spiriduş Tartorul Dracilor când i-a zis: «Avestiţă, Avestiţă — aşa-1 chemă pe dracu ăla — mult eşti prost! Nu putuşi tu, care te pretinzi mai isteţ decât toţi dracii de seama ta, nu putuşi tu, să scoţi din balamale şi să prosteşti pe Soare, un ponivos de om tânăr!» Şi înaintea Tartorului Avestiţă plecă capul ruşinat dar în gându-i se jură grozav să se răsbune. De atunci Avestiţă purtă sâmbetele lui Soare. Intr’o seară Soare se întorceă călare acasă. La marginea satului o vâlcea adâncă scobită de şuvoiul din deal şi peste vâlcea un pod numai d’un pas de lat. P’acolo treceâ drumul, p’acolo trecuseră de mii de ori cal şi călăreţ. Deci drumul le eră ştiut, nu se temeau de nimic. Ba încă Soare când s'apropie de sat începe a zice o doină înfocată cum ştia el de hauia lunca. Avestiţă ascuns sub pod, pândeâ cu gând să sperie calul lui Soare când o trece pe pod şi să-l dea în prăpastie cu călăreţ cu tot, dar când auzi fermecătorul cântec al flăcăului, rămase şi el ca vrăjit şi ascultă cu gura căscată. Numai când copitele calului bocăniră pe pod, Avestiţă îşi vine în fire şi aduce aminte de rolul său şi fuga înaintea calului să-l sperie. Dar până să iasă de sub pod, până una alta, călăreţul trecuse podul şi când Aves-tiţa îşi arătă spurcatu-i chip înaintea călătorului, calul sare speriat, dar Soare-1 înfrânează voiniceşte şi 1 potoleşte. Apoi îşi ia căciula din cap şi-şi face câteva cruci zicând: «Mulţumescu-ţi, Doamne, că m’ai scăpat de primejdie, că de s’ar fi speriat calul când treceam pe pod, m’aş fi dus pe copcă cu cal cu tot». Astfel Avestiţă în loc de a auzi înjurături şi blesteme — cum ar fi dorit şi cum doreşte el totdeauna— aude — tocmai ce nu i place, închinăciuni şi mulţumiri lui Dumnezeu.
Cu capul plecat, cu coada’ntre vine, plin de obidă şi amărît după astă neisbândă, dracul Avestiţă plecă la Tartor să-i ducă raport şi să-şi primească dojana. Marele Tartor după ce mustră pe Avestiţă, după ce-1 făcu nevoiaş şi nemernic şi cum îi veni la gură, îi porunci să se bage la soai’e şi să-i slujească trei ani.
Ce să facă acum urgisitul de Avestiţă?
Ia chipul unui băiat şi se bagă argat la Soare şi primăvara încep şi ei la plug. Şi’n satul acela oamenii stăpâneau locurile în devălmăşie, cum stăpânesc moşnenii în multe părţi. Şi locurile erau unele de deal, altele de luncă şi altele livezi cu pomi roditori.
«Nene, zice băiatul Avestiţă, ascultă-mă pe mine, anu ăsta noi să arăm numai pe mal». «Bine, băiete», zice Soare şi aşâ au făcut. Vara s'au pornit ploile şi bucatele din luncă s’au înecat de atâtea ploi, iar pe mal au crescut, dumbravă, şi Soare a făcut grâu şi porumb de-a pomenit-o. — Anul cellalt băiatul îşi
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1217
dă părerea: «Nene, anu-ăsta noi să arăm pe luncă» «Bine, bă-. iete», zice Iar Soare şi aşâ au făcut. Vara secetă, dar în luncă s’au iăcut bucate şi a făcut Soare bucate şi anul ăsta de s’a dus pomina. — Al treilea an s’au cam necăjit ceilalţi oameni pe Soare, că făcuse bucate 2 ani pe rând şi nu l-au mai lăsat să are nici pe mal, nici pe luncă. Atunci băiatul grăi: «Nene, noi să ne luăm partea în livezile cu pomi». — şi aşâ au făcut. Toamna a venit cu belşug de poame, dar belşug nespus nu glumă. — Adună Soare la poame, pune prin şira de paie, prin celar, prin pivniţă, umple peste tot. Opăreşte la prune, ba mai pune şi pe lojniţâ, doar-doar le-ar uşura mai curând, dar de surda că nici nu se cunoştea de unde luâ ! Se hotărîse să Ie lase să putrezească p’acolo. Vezi că pe vremea aia nu ştia lumea să facă ţuică.
Atunci, băiatul;,"Avestiţa, prinse a-şi arătă puterea şi duhul. Alege din grămadă lemnele mai drepte, le sparge ou toporul, le ciopleşte, le taie cu ferăstrăul, le trage la rândea de le netezeşte cum îi sticla şi după ce Ie face doage numai bune de pus la tipar, le aşează una lângă alta pe lângă un cerc şi-ţi toarnă nişte butoaie de te cruceai ce-i ieşea din mână. După ce isprăviâ butoiul se punea de adună prune şi umplea butoiul. Doamne, şi iute şi cu spor mai umblă spurcăciunea- de băiat; într’un ceas îţi clădeâ cogeamitea butoiul şi-l şi umpleâ de prune, ş’apoi fâceâ altul, îl umpleâ şi p’ala, ş’apoi altul ş’altul şi nu s’a mai astâmpărat Ucigă-1 toaca de băiat, nu s’a astâmpărat până n’a adunat toate poamele din livede, de şi-a umplut drăceştile lui vase. Bietul Soare se uită la el cu mâinele încrucişate şi nu pricepeâ boabă: «Da ce vrei să faci tu, măi băiete?» întrebă Soare mai târziu. «O minune mare, stăpâne, răspunse băiatul, ia să vezi ce minune o să tac eu ! Şi’ntradevăr minune a făcut băiatul, căci după ce a fiert prunele în buţi, Spiriduşul de băiat, a găsit o căldare mare de aramă, i-a făcut capac de lemn şi cu momeli cu cârpeli, a încurcat un cazan şi a început să facă la ţuică. Să fi văzut bucurie pe băiatul Avestiţa, când a început ţuica să curgă'n găleată ! Par’că i-ai fi dat o împărăţie, ba mai mult, par’că toată lumea ar fi fost a lui, aşâ săriâ şi jucâ de bucurie Avestiţa când a aliat ţuica. Se adunase lumea împrejurul băiatului şi se miră ca de altă comedie. Păi cum să nu se mire lumea când vedeâ ce nu mai văzuse? Băiatul omenos către lumea ce se adunase, grăi lui Soare : «Stăpâne, ia un pahar şi cinsteşte oamenii, dă-le câte o gustare să vază şi ei marfa noastră!» Şi a început Soare cu dragă inimă, să cinstească p’ăi de s’adunaseră şi să fi văzut ciudăţenie: unul scuipă cum bea, altul se strâmbă, altul se scutură şi apoi iar încercă şi măre — minunea dracului — încetul cu încetul începură toţi a bea cu poftă şi a lăudă marfa: le plăcea nevoie mare! Şi începu o veselie şi un chef la Soare în bătătură. Ba mai la urmă îl plictiseâ pe bietul Soare că nu se mai descărcau dela el şi ca gasdă trebuiâ să bea împreună cu mosafirii cum îi obiceiul şi slavă Domnului ştia Soare să bea şi bea sdravăn. Dar, vezi
www.dacaromamca.ro
1218
ALBINA
posnă, cum bea îşi pierdeâ răbdarea ba şi pierdeă şi mintea : el care nu se supăra niciodată, acum cum vedea pe vreunul că încurcă vorba şi începe a tocă verzi şi uscate, se înfuriâ Soare cel liniştit, mi-1 lua de piept şi-i făcea vânt de se duceâ omul de-a rostogolu cât colo. Şi se încinsese, nene, o sladă ca de nebuni. Unii se afumaseră binişor, alţii erau turtiţi. Soare, chip nu se dăduse încă. Eră colea cum îi şade Românului bine — vorba vine — dar numai bine nu-i şedea atunci lui Soare, că se făcuse un hărţăgaş de nu-i mai intrai în voie. Când erau Românii mai în toiul chefului, băiatul Avestiţa, luga la Tartor şi-i spune isprava ce-a făcut. Şi-au venit dracii din iad toţi cu totul să vază minunata născocire a lui Avestiţa, şi se sgâiau cu toţii la cei ce cheluiau în curtea lui Soare şi cât erau ei de draci nu puteau pricepe de ce oamenii la beţie se prostesc aşa de rău ?
Şi nu-ş ce pune dracu pe unu să-i zică lui Soare şi ăla — n'are de lucru? - aşa cam în glumă spune o prostie lui Soare. Soare când aude nici lae, nici bălae, pune mâna p'un par şi trăsneşte odată p’ăla de-1 lasă lung! «Uite mă, nenorocirea cum se face mă!» «Bietul Soare, mândreţe de flăcău, tocmai acum când să-şi petreacă şi el pe lume, să înfunde puşcăria !» «Ocna o să-i mănânce tinereţea lui Soare !» Aşâ grăiau oamenii îngroziţi de fapta lui Soare şi el tremură şi plângeâ ca un copil, când a văzut om mort din mâna lui. Şi a pus lacăt la casă şi la pivniţă şi a luat drumul şi s’a dus de s’a predat stăpânirii ca omorîtor.
«Ce n’a putut face nici Limbă Rea, nici dracu, a lăcut ţuica; uite ţuica a scos pe Soare din balamale!» zicea acum Ion Ceaslov şi drept vorbiâ! Iar dracii pe delături băteau în pinteni de bucurie şi Tartorul în mijlocul lor grăi: «Brava ţie, Avestiţa, acum văd şi eu că eşti băiat deştept!» Iar către ceilalţi draci Tartorul zicea: «Vedeţi, măi proştilor, voi cu toţii şi cu toate meşteşugurile şi vicleniile voastre nu puteţi tace cât băutura ce a iscodit-o Avestiţa ! Nici minciuna, nici intriga, nici duşmănia n’au putere fără băutură! Băutura întraripează patimile şi le împuterniceşte. Băutura slăbeşte mintea, îneacă sufletul şi prosteşte pe om.
«Bucuraţi-vă împreună cu mine că băutura o să mărească drăceasca voastră împărăţie!»
Pr. I. D. Mihaiu.
Curbuneşti.
Rugăm pe abonaţii noştri rămaşi in urmă cu plata abonamentului să se grăbească a-l trimite. Le-am făcut cunoscut (le mai multe ori timpul pe care clatoresc si regretăm că treime să revenim.
ADMINISTRAŢIA.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1219
Saşii d.ixx Transilvania.
*WWW ransilvania este, fără îndoială, după numă-PM l rul cel mare al locuitorilor ei, o ţară ro-mânească; dar într’însa vieţuesc şi alte nea-muri de oameni: Unguri şi Saşi.
Saşii ocupă trei puncte: la Sud, având drept centru oraşul Sibiu, — la Nord, având drept centru oraşul Bistriţa, — la Sud-Est, în ţara Bârsei, având de centru Braşovul. Oraşele acestea nu sunt locuite numai de Saşi, ci şi de Români, dar Saşii sunt a-colo destul de numeroşi.
Saşii din Transilvania se socotesc a fi cam 212.383 de suflete (după numărătoarea din 1900), aşezaţi în 241 de comune, din cari 14 oraşe şi orăşele. Ei sunt mai toţi luterani şi se îndeletnicesc cu plugă-ria şi cu creşterea vitelor în sate, cu negoţul în oraşe.
Aceşti Saşi sunt urmaşii coloniilor de Germani din Saxonia, aduşi în diferite timpuri de către regii Ungariei şi aşezaţi pe lângă hotarele Transilvaniei. Sunt dovezi că chiar în vremea primului rege al Ungurilor, Sf. Ştefan (pe la 997 după Christos) s’au adus asemenea colonii. Despre ţara Bârsei se ştie că a fost colonizată cu cavaleri Germani în 1211. Toţi aceştia au căpătat diferite privilegii dela regi, au avut drept de a nu depinde de autorităţile din provincii, ci direct de rege, care numiâ peste ei un comite, ca reprezentant al lui. Mai târziu coloniile acestea s’au împărţit în scaune, nume care se păstrează până azi; dar împărţirea aceasta s’a desfiinţat de către Mateiu Corvin (1458—90) care a format o singură provincie din toate ţinuturile săseşti.
Privilegiile obţinute de Saşi dela regii unguri s’au menţinut şi după ce Transilvania a fost cuprinsă între ţările Austriace. Astfel, diploma leopoldină din 1691 dă Saşilor 12 locuri în guvernământul Transilvaniei. De aceea a fost foarte natural, ca în secolul XIX, în timpul revoluţiei din 1848, Saşii să fie aliaţi cu Românii, cari se luptau alături cu Austria în contra Ungurilor.
www.dacaromanica.ro
Femee sasă din oraş
I
ALBINA
1221
împrejurările ce au urmat nu au fost prielnice pentru Austria, căci răsboiul din 1866 cu Germania a slăbit-o şi a silit-o să încheie pactul dualist din 1867 prin care Transilvania trecea din nou sub coroana Ungariei. Astfel privilegiile Saşilor se distrug aproape cu totul. Astăzi ei luptă alături cu Românii şi cu celelalte naţionalităţi din Ungaria ca să capete oare-cari drepturi naţionale.
Saşii sunt creştini, luterani. Ei au îmbrăţişat a-ceastă confesiune încă din 1529.
Ei au un însemnat număr de şcoli întreţinute din fondurile bisericeşti. In 1895 se socoteau 266 şcoli primare cu 29.519 elevi şi 8 şcoli secundare cu 1.336 elevi.
R.
De pe Domeniile Coroanei.
Zilele trecute d-1 Ion Ivalinderu, Administratorul Domeniilor Coroanei, a inspectat domeniul Bicaz; cu care ocaziune s’a interesat de aproape şi de mersul şcoalelor, de starea bisericilor şi' a sătenilor.
Cu acest prilej, Doamnia Sa a hotărît să se facă următoarele îmbunătăţiri : 1) Să se acopere şi să se repare biserica din satul Bicaz; 2) Să se mărească localul şcoalei din Bicaz şi Taşca ; 3)' Să se facă teatru sătesc la şcoala din Cârnu . 4) Să se facă un chioşc în grădina şcoalei din Bicaz : o) A dat ajutoare oamenilor sărmani şi G) Câte o gratificaţie bănească învăţătorilor.
Pentru toate aceste binefaceri, i se aduc călduroase mulţumiri.
Pentru cultura sătenilor.
D-1 C. C. Calciu, arendaş la Ghibărţeni (Covurlui), ne scrie că sătenii din partea locului sunt doritori de a se cultivă. Ei citesc sau ascultă cu plăcere când se citeşte vre-o bucată din «Albina » D-sa crede că nu avem destule cărţi scrise în mod potrivit pentru săteni; de aceea propune a se publică cărţi istorice în care trecutul nostru să se arate măreţ şi să se sădească încrederea în viitor. Mai propune, cu drept cuvânt, să se imprime şi lucrări de gospodărie rurală, dar acestea scrise pe înţelesul lor şi propunând numai- măsuri practice şi uşor de realizat.
■--------------------
APEL
D-1 Atanasie I. Cioică, dirigintele şcoalei primare din Strehaia, jud. Mehedinţi, face apel la d-nii autori şi editori şi la alte persoane ca să contribue cu cărţi la îmbogăţirea bibliotecei ce a înfiinţat în acea comună încă din 1898.
■ ■ ------------
www.dacQramanica.ro
1222
ALBINA '
&
Cronica Agricolă, Economică şl Comercială
%
$
Un corespondent al revistei noastre ne scrie că la 7 Iulie st, n., s’a deschis la Anvers (Belgia) expoziţia agricolă, sub îngrijirea oraşului, provinciei şi a statului. In această expoziţie, se cuprinde tot ce priveşte agricultura cu ramurile ei, cu creşterea animalelor, apicultura, avicultura, lăptăria, etc.
Dintre maşinele agricole se găsesc cele mai moderne şi mai perfecţionate. Apicultura, coteţe de porci, stâne şi ţarcuri de oi, ca şi industria de lăptărie, ocupă un mare pavilion izolat. La expoziţie se vor mai expune 100 cai reproductori şi 300 capete de vite. De asemenea e reprezentată cultura peştilor, pasărilor, creşterea câtorva mamifere insectivore. Se mai pot vedea colecţiuni de cuiburi ale pasărilor folositoare agricul-turei, ca şi ale animalelor stricătoare agriculturei; colecţiuni de plante şi lemne, a căror cultură este recomandată mai mult. Expoziţia mai are un eleşteu şi un aquarium. Toată întinderea expoziţiei cuprinde numai 3 hectare.
La împărţirea premiilor ca şi la defilarea animalelor premiate, va asistă Regele Leopold, dimpreună cu moştenitorul tronului.
Astfel de expoziţiuni sunt un mare îndemn pentru progresele unei ţări în ramura agricolă şi în industrie. In astfel de expoziţiuni regionale, agricultorii se pot controlâ mai bine unii pe alţii, prin ele agricultorii pot să-şi dea mai bine seama de munca lor.
*
In ce priveşte starea actuală a producţiunii noastre agricole, putem spune următoarele: Cu toate ploile din luna Iunie, producţiunea grâului, a secarei şi a orzului, a fost satisfăcătoare în toată ţara, dar producţiunea ovăzului lasă ceva de dorit. Ploile cele multe din Iunie, în multe localităţi din ţară au făcut că boabele au rămas mici şi fără adevărata lor coloare, şi în acelaşi timp în loc să întârzie coacerea holdelor, au grăbit-o. Spre pildă în anul trecut chiar, prin judeţul Ialomiţa pe la 18 Iulie erau încă multe semănături de grâne nesecerate; pe când în acest an, din contră, chiar în cele mai multe judeţe ale Moldovei până la 14 Iulie s’a isprăvit nu numai seceratul grânelor, secarei şi a orzului, dar şi a ovăzului, şi daca n’ar fi fost ploi şi în Iulie, isprăvitul seceratului eră să fie şi mai de grabă.
Din cauza ploilor seceratul s’a întârziat, dar în schimb, ploile cari au căzut pela începutul lui Iulie prin diferite localităţi ale ţărei, au făcut mult bine porumbului, înlesnind rodirea lui. Această rodire s’a putut face în cea mai bună stare, în cât putem zice că vom avea în acest an o recoltă foarte bogată de porumb. Pe lângă acest bine, a mai înlesnit şi facerea ogoarelor pentru semănăturile de toamnă, fie pentru rapiţă fie pentru grâu.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1223
Cu toată dauna ce ploile au adus semănăturilor de grâu, putem zice că avem o producţiune bună şi multă, de oarece s’a văzut că la Brăila s’au vândut grâne având greutate de 84 kilogr. hectolitrul. După revistele agricole străine, starea recoltelor de grâu în Europa (afară de Rusia), ca şi în America este bună ca calitate şi cantitate. Din această cauză nu trebue de o cam dată să ne aşteptăm la preţuri prea mari.
La târgul din	Brăila, ne Iulie şi până			la 15	August.	
Grânele se vând suta de		kgr. cu	11—15	lei şi	50	cent.
Orzul »	»	»	9-11	»	—	
Orzoaica »		))	13—	>	50	))
Ovăzul	S	))	11—	)>	50	
Secara »	))	»	10—11	»	—	»
Porumb corn. »	T>	2>	10—		40	>
Porumb roşu »	»		11-12	»	—	
Cincuantin			12—	»	—	> ’ v
Coltza (rapiţa)		»	29—	»	—	»
Mazărea »	))	))	12—14	»	75	»
Fasolea	»	»	15—18	»	—	»
La. târgul din Bucureşti		(Obor).	Grâul	vechiu	se	vinde
cu 73 — 76 lei chila, socotită de 7 hectolitri; iar grâul nou s’a vândut cu 67 — 73 lei chila. Orzul vechiu (din recolta anului trecut) se vinde cu 50 — 54 lei chila; iar din noua recoltă cu 40-45 chila; ovăzul cu 40—44 chila şi porumbul cu 52—58 chila.
Fânul bun din recolta anului trecut se vinde cu 60 — 64 mia de kgr.; iar de calitate mai inferioară se vinde cu 44—55 mia de kgr. Trifoiul verde cu 40—45 mia de kgr. şi paiele cu 18—30 lei mia de kgr.
Preşul vitelor. Părechia de boi de măcelărie s’a vândut cu 450 — 500 lei; boii de jug cu 300 — 450 lei; boii mai de rând cu 250—300 lei părechia.; vacile se vând cu 80 — 200 lei una; caii buni de trăsură se vând cu 250—500 lei unul; iar cei mai de rând cu 60—200 lei unul.
Târgurile străine. In târgurile străine ca şi în târgurile noastre, afacerile cu cereale ca şi preţurile până în prezent, n’au nici o însemnătate. Acest lucru se explică din cauza marei producţiuni de grâu, care până la această dată, nu se poate cunoaşte în mod adevărat la câte milioane de hectare se poate urcă în Europa şi la câte în Statele-Unite americane.
La târgul din Paris grânele indigene se vând cu 22 — 24 lei şi 50 centime, grânele străine cu 17 — 18 lei; secara cu 15— 16 lei; orzurile cu 17—19 lei; ovăzurile cu 18—23 lei; făina de grâu cu 33—35 lei; făina de secară cu 18—24 lei; şi porumbul cu 16—17 lei.
In celelalte târguri franceze grânele s’au vândut cu 22—23 lei, secara cu 15—16 lei, orzul cu 17 lei şi 50 cent. şi ovăzurile cu 20 lei şi 50 cent.
www.dacoromanica.io
1224
ALBINA
In târgurile din Germania, grânele s’au vândut cu 22—24 lei, secara, orzul şi ovăzul -cu 19—23 lei.
In târgurile din Belgia grânele s’au vândut cu 17—18 lei; secara şi orzul cu 15—16 lei iar ovăzul cu 17—20 lei.
La târgul din Viena grâul se vinde cu 20 lei, secara şi orzul cu 16 lei, ovăzul cu 19 lei.
La Budapesta, grâul se vinde cu 16 lei, secara, porumbul şi ovăzul cu 13 lei şi 50 cent.
In Olanda grânele s’au vândut cu 18 lei şi în Elveţia cu
La Londra grânele s’a vândut cu 17—18 lei, secara şi orzul cu 12—13 lei şi 50 cent. şi ovăzul cu 15 lei.
La Milan (Italia), grâul se vinde cu 24 lei şi 50 cent., secara cu 22 lei, orzul cu 24 şi 50 cent. şi ovăzul cu 20 lei.
La târgul din New-York (America), grâul se vinde cu 16 lei; iar la Chicago cu 15 lei In toate târgurile streine preţurile sunt socotite pe suta de kilograme.
In ziua de 16 August 1906, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie Ia Eforia Spitalelor. Civile din Bucureşti, pentru lucrările de reparaţiuni generale de întreţinere la Ospiciul Mărcuţa, cari după deviz se urcă la suma de lei 6.918,05. Garanţia provizorie 10%.
== Idem, pentru lucrările de reparaţiuni generale de întreţinere necesare Ospiciului Pantelimon, cari după deviz se urcă la suma de lei 4.663,77. Garanţie provizorie 10%.
= In ziua de 17 August, idem, pentru lucrările de r.eparaţiuni şi vopsitorii necesare învelitorilor clădirilor dela Spitalul Colentina, cari după deviz se ridică la suma de lei 2.029. Garanţia provizorie 10%.
Concurenţii pentru tustrele licitaţiuni, vor prezentă acte în regulă cu care vor probă că sunt înscrişi cu patentă de antreprenori publici.
= In ziua de 22 August, idem, pentru vânzarea^de veci a viei Eforiei dela Valea-Călugărească din jud. Prahova. Licitaţia va începe dela suma de lei 6.480. Garanţia*pentru admitere la licitaţie lei 3.000.
= Idem, pentru 100 bonete de postav, 100 camisoane de flanelă, 100 fuste de flanelă, 100 mantale de postav, 100 perechi pantaloni de postav şi 100 veste de postav, pentru Ospiciul Mărcuţa. Garanţie provizorie o0/0 iar cea definitivă 10%.
= In ziua de 20 August, idem, pentru reparaţia şi vopsitul faţadei Ospiciului PantelimoD, care după deviz se urcă la suma de lei 7.398,85.
Concurenţii vor probă cu acte în regulă^ că sunt înscrişi cu patentă de antreprenori de lucrări publice. Garanţia 10%.
= Idem, pentru rearendarea în comptul d-lor arendaşi, pentru neplata de arenzi, cu începere dela data aprobării, a următoarelor moşii-
«Judeţul Argeş» 1) Vatra schitului Fedeleşoiu-Runcu, corn. Fedeleşoiu-Feteni. Garanţie provizorie lei 3.410.
«Judeţul Ialomiţa» 2) Cârnuleasa, com. Moldoveni. Garanţia lei 1.675.
«Judeţul Vâlcea» 3) Muntele Mândra Stânişoara, com. Robeşti. Garanţie provizorie lei 41,25; 4) Muntele Parte din Murgaş şi Dan, com. Robeşti. Garanţie provizorie lei 14.14.
Condiţiunile speciale precum şi orice alte informaţiuni se pot lua la Serv. Domeniai, secţia Bunurilor, în toate zilele şi orele de lucru. Licitaţiile se vor ţine conform art. 72—83 din legea eomptabilităţii publice.
20 lei.
S. Moga.
www.dacofomamca.io
ALBINA
1225
Lista minierilor esite la sorţi la prima tragere a loteriei Expo-ziţinneî Generale Koniâne din 10 Iulie 1‘JOfi
Lei 50.000 (1 bucată), No. 17.431.
Lei 5.000 (2 bucăţii, No. 7498 şi No. 44.391.
Lei 1.000 (o bucăţi), No. 5 345, 6.539, 7.355, 11.557, 33.586.
Lei 500 (10 bucăţi), No. 5.795, 16.798,29.235, 38.423, 43.966, 45.181, 47.197,
50.402,	56.635 , 58 999.
Lei 200 (25 bucăţi), No. 1.893, 2.466, 6.625, 10.670, 13.208, 13.387, 13 515, 14.071. 16.750. 19.435, 19.655, 20.858, 27.086, 29,167, 29.879, 44.732, 45.394, 45.419, 47.543, 47.854, 56 506, 56.601, 57.290, 57 952. 59.216.
Lei 100 (50 bucăţi), No 1.056. 1.327, 1.910, 2.034, 2.948, 3 746, 3 996.4.058, 5.630, 5.989, 6 434, 8.630. 9.440, 9.685, 10.943, 11.213, 12.298, 14.196, 15.326, 16.454,	16.460,	17.246.	18.329,	20 802,	20.884,	24.536,	25.448,	26.224,	26.362,
27.490,	30,871,	31.152,	34.869,	35.231,	36.892.	37.288,	.79.918,	40.998,	41.613,
43.140,	46.606,	48.531,	49.488,	53.805,	49.775,	52.488,	55.534,	56.231,	58.427,
58.634.
Lei	5(1 i200	bucăţi),	329,	2.910,	4.754.	7.354,	8.859,	10.215,	13.437
15.082,	17.938,	20 206,	23.107 .	27.543,	28.408,	30.409,	31.741,	33.325,	33.74835.424,	37.948,	40.015.	41.609,	43 396,	45 574,	47.199,	48.665,	51.740,	53.90157.065.	58.735,	398,	3.280,	5.310,	7.539,	9.157,	10.519,	13.518,	15.132.
18.402.	20.582,	24.324,	27.833,	29.028.	30.513,	31.789,	33.330,	34.090,	35.569,
37.949,	40.032,	41.896,	43 795,	45.864,	47.514,	49.790.	51.886,	54.014,	57.107.
58.925,	578,	3.524,	5.423.	7.668,	9.301,	10.781.	13.537,	15.633,	18.505.
21.01.3,	24.615,	27.863,	29.130,	30.593.	32.144,	33.076,	34.330,	36.184,	38.870,
40.043,	42.079,	44.346,	40.400,	47.519,	49.970,	51.902,	54.775,	57.510,	59.193.
596,	3.853,	5.924,	7.875,	9,926,	12.801,	13.648.	10.110,	18.611,	21.02424.617,	27.831,	29.351,	30.612.	32.147,	33.338,	34.355,	36.440,	39.355,	40.091.
42.370,	44.477,	40.920,	47 618,	50.223,	52.005,	54.817,	57.594,59.768,	1.215,
4.059,	6.097.	8.307,	9.337.	12.881,	13.649,	16.647.	19.138,	22.038,	24.686,
27.954,	29.811.	30.960,	32.568,	33.442,	34.514,	36.599,	39.419,	40.735,	42.734,
44.685,	46.971,	47.836,	50368,	52.383,	55.504,	57.668,	1.789.	4 401,	7.103.
8.468,	10 102,	12.982,	13.137,	17.125.	19.167.	22.095,	25.900,28.124,29.834,
31.598,	32.451,	33.580,	34.836,	37.104,	39.618,	41.014,	42.941,	44.835,	47.148,
48.133,	50.513,	53 483,	56.102.	58.084,	2.736.	4.409,	7.228,	8.696,	10.200,
13.398,	14.715,	17.706.	19.590,	22.532,	27.428,	28.150.	29 929,31.635,33.211,
33.633,	.34.962,	37.769,	39.732,	41.464,	43.264,	45.282	47.353, 48.240, 51.177,,
53.802, 56.976, 58 685.
Lei 20 (1750 bucăţi). No.
35	2.854	4.988	7.544	9.624	12.022	13.982	15.934	18.617
118	2.859	4.995	7.546	9.627	12.043	14.010	15 961	18.644
138	2.867	5.008	7.592	9.087	12.072	Î4 057	16.027	18.646
•167	2.904	5.010	7.639	9.676	12.079	14.108	16.000	18.668
294	2.908	5.081	7.716	9.705	12.106	14.130	16.142	18.684
320	2.928	5.095	7.880	9.730	12.157	14.153	16161	18 702
348	2.951	5.097	7.900	9.907	12.186	14.172	16.163	18.770
363	2.961	5.129	7.931	9.954	12.225	14.185	16.186	18.779
368	3.028	5.208	7.955	9.981	12.212	14.198	16.192	18.843
389	3.038	5.334	7.992	10.034	12.273	14.319	16.240	18.865
395	3.051	5.378	8.046	10.105	12.274	14.321	16.269	18.867
443	3.098	5.401	8.068	10.127	12.300	14 342	16.313	18.872
445	3.152	5.404	8.070	10.175	12.314	14 371	16.358	18.901
470	3.197 *	5.443	8.092	10 237	12.339	14.378	16.365	19.011
563	3.258	5.474	8.152	10.262	12.407	14.380	16.408	19.057
581	3.287	5.526	K 162	10.299	12.412	14.437	16.431	19.062
628.^	3.307"	5.566	8165	10.392	12.416	14.446	10.508	19.268
667	3.342	5 579	8.176	10 441	12.433	14.521	10.509	19.275
693	3.357	5.590	8.180	10.467	12.462	14.523	16.582	19.323
721	3.419	5 641	8.186	10.471	12 470	14.526	16.039	19.35g
www.dacoramamca.ro
1226
ALBINA
743	3.496	5.642	8.206	10.483	12.473	14.628	16.660	19.364
737	3.531	5.644	8.219	10.527	12.514	14.727	16.794	19.397
856	3.721	5.681	8.265	10 576	12.538	14.770	16.802	19.423
859	3.748	5.766	8.289	10.625	12.556	14.834	16.803	19.463
941	3.750	6.767	8.391	10.673	12.613'	14.842	16.848	19 495
964	3.779	5.782	8.407	10.692	12.632	14.967	16.856	19.497
998	3.790	5.804	8.474	10.721	12.634	14.995	16.906 ,	19.504
1 045	3.795	5.855	8.479	10.876	12.639	14.999	16.986	19.510
1.062	3.810	5.874	8.480	10 918	12:645	15.036	17.028	19.521
1080	3.811	5.895	8.481	11.002	12.684	15.039	17.057	19.617
1.091	3.823	5.928	8.527	11.015	12.739	15.095	17.085	19.623
1.169	3.830	5.984	8.530	11.035	12.786	15.147	17.165	19.820
1.211	3.839	6.011	8.531	11.060	12.835	15.187	17.186	19.825
1.245	3.859	6.026	8.532	11.212	12.860	15.188	17.233	19 869
1.265	3898	6.245	8.561	11.230	12 895	15.194	17.243	19.931
1.386	3.924	6304	8.624	11.241	12.908	15.211	17.270	19 977
1.506	3.995	6.312	8.677	11.314	12.909	15 212	17.287	20.066
4.533	4.026	6.313	8.710	11.370	12.924	15 218	17.368	20.178
1.596	4.044	6.330	8.745	11.467	13.002	15.259	17.375	20.191
1.613	4.131	6.337	8.766	11.473	13.041	15.268	17.463	20.194
1.643	4.137	6 341	8.779	11-474	13.123	15.309	17.513	20 240
1.686	4.162	6.355	8.785	11.497	13.133	15 337	17.548	20.245
1.733	4.243	6.424	8.835	11.503	13.158	15.354	17.683	20 320
1.781	4.245	6.399	8.847	11.508	13177	15 370	17.694	20.362
1.980	4.276	6.593	8.907	11514	13198	15.380	17.774	20.371
2.018	4.277	6.653	8.930	11.534	13 213	15.393	17.814	20.383
2.102	4.331	6 609	8.998	11.543	13.246	15.411	17.847	20.456
2.161	4.365	6.623	9.004	11.577	13.267	15.441	17 973	20.475
2,247	4.369	6.642	9.026	11.604	13.294	15.452	18.014	20.516
2.257	4.416	6.658	9.040	11.607	13.375	15.453	18.057	,20.526
2 319	4.431	6.777	9.042	11.620	13.386	15.465	18.064	20 528
2 320	4.453	6.794	9.046	11.621	13.447	15 520	18.071	20 552
2.334	4.468	6.848	9.078	11.634	13.454	15.528	18.160	20.554
2.362	4.482	6.S99	9.181	11.640	13.483	15.532	18.173	20.584
2.438	4.614	6.909	9249	11.649	13.497	15:607	18.179	20.588
2.459	4.628	6.973	9.257	11.727	13.513	15.662	18.226	20.619
2.502	4.645	7.040	9 288	11.746	13.526	15.666	18.230	20.736
2.522	4.679	7.062	9.338	11.767	13.639	15 732	18.333	20.780
2.524	4.701	7.063	9.394	11 822	13.700	15.749	18.376	20.832
2.624	4.849	7.270	9.459	11.845	13.715	15.787	18.443	20.859
2.669	4 866	7.325	9.462	11.897	13.849	15 840	18.465	20.912
2.694	4.892	7.369	9502	11.909	13 885	15.846	18.512	20.915
2.711	4 924	7.496	9 514	11.969	13.887	15.853	18.518	20.961
2.714	4.963	7.507	9.574	11981	13.917	15 893	18.575	20.978
2,716	4.967	7.511	9.606	11.999	13.955	15.906	18.603	20 981
21.074	22.989	25.681	28.167	30.260	32 454	33.918	36.330	38008
21 081	22.990	25.742	28.274	30.265	32.464	33.021	36.425	38.069
21.083	23.095	25.769	28.306	30.286	32 470	33.979	36.429	38.109
21.098	23.179	25.773	28.341	30.345	32.485	34.043	36.479	38.143
21.100	23.228	26.779	28.346	30.454	32.486	34.118	36.524	38.153
21.127	23.231	25.786	28.401	30.466	32 487	34.214	36 554	38.167
21.140	23.273	25.809	28.411	30.475	32.512	34.220	36.575	38 231
21.233	23.307	25.862	28.415	30.482	32.542	34.304	36.623	38.278
21.253	23.378	26.045	28.441	30.542	32.558	34.323	36.625	38.355
21.259	23.426	26.074	28.494	30.579	32574	34.346	36.640	38.374
21.285	23 434	26.090	28.584	30.600	32.597	34.396	' 36.674	38.458
21.308	23.445	26.096	28.686	30.618	22 653	34.411	36 687	38.472
21.379	23.490	26.180	28.641	30.631	32.691	34 456	36.712	38.487
21.390	23.512	26.211	28 649	30.667	32.768	34.495	36.826	38.595
21.409	23.548	26.263	28.656	30.668	32.774	34.498	36.269	38.609
21.466	23.597	26.405	28.664	30.689	32.799	34.540	36.881	38.674
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1227
21.472	23.646	26.422	28.716	30.703	32.850	34.547	36.887	38.994
21 494	23.670	26 470	28.758	30.711	32.852	34.570	36.913	39.003
21.531	23.707	26.531	28.776	30.736	32.893	34.571	36.919	39.025
21.536	23.738	26.671	28.799	30.819	32.905	34.610	36.923	39.047
21.618	23.774	26.612	28.811	30.855	32.906	34.617	36.982	39.051
21.654	23.778	26.614	28.878	30.877	32 940	34.652	37.017	39.081
21.671	23.813	26.665	28.889	30.944	32.956	34.663	37 018	39.126
21.699	23.852	26.688	28.911	30.970	32.958	34.678	37.025	39.134
21.718	23.859	26.713	28.938	30.979	32.973	34 761	37041	39.170
21.751	23.862	26.770	28.982	31.080	33.007	34.843	37.051	39241
21.767	23.895	26.775	28.998	31.083	33.013	34.855	37.064	39.281
21.779	23.947	26.795	29.056	31.088	33.016	34.907	37.096	39.286
21.859	24.000	26.799	29.123	31.195	33.026	34.997	37-111	39.299
21.876	24 085	26.869	29.142	31.211	33.075	35.037	37132	39.340
21.945	24.102	26.913	29.173	31.217	33.108	35.069	37.147	39 430
22 015	24.107	26.953	29.194	31.220	33.124	35.087	37.148	39.451
22.021	24.125	26.986	29.205	31.240	33.128	35.119	37.197	39.471
22 068	24.134	27.029	29.206	31.415	33 154	35.147	37.222	39.486
22.088	24 177	27.030	29.257	31.502	33.170	35.211	37.275	39.488
22.127	24.183	27.044	29.274	31.523	33.174	35.212	37.278	39.515
22.160	24.259	27.052	29.372	31.536	33.217	35.247	37.313	39.522
22.181	24.361	27.056	29.387	31.541	33.238	35.253	37.337	39.525
22.198	24.368	27.069	29.395	31.599	33.289	35.322	37.363	39.554
22.221	24.426	27.116	29.410	31.615	33.324	35.338	37.433	39.562
'22.242	24.959	27.162	29.421	31.641	33.329	35.391	37.493	39.602
22.292	24.482	27.192	29.448	31.653	33.351	35.399	37.497	39.617
22331	24.495	27.219	29 452	31.655	33.358	35.426	37.524	39.661
22.350	24 600	27.232	29.464	31.726	33.373	35.467 ,	37.546	39.670
22.389	24.604	27.238	29.609	31.738	33.411	35.476'	37.595	39.737
22.397	24.720	27.249	29.622	31.755	33.446	35.504	37 606	39.752
22.400	24 737	27.264	29.637	31.767	33.464	35.649	37.621	39.814
22.422	24.926	27.273	29.674	31.867	33.480	35.650	37.633	39.822
22.510	24 979	27.33S	29.683	31.868	33.498	35.676	37.653	39.806
22.535	25.017	27.456	29.712	32.929	33.525	35.700	37.697	40.006
22.537	25.031	27.460	29.728	32.001	33 558	35.754	37 732	40.055
22.546	25.032	27.479	29.744	32.054	33.584	35.795	37.771	40.167
22.586	25 034	27.496	29.805	32.057	33.628	35.827	37.795	40.209
22.612	25.153	27.507	29.820	32 078	33.631	35.835	37.805	40.278
22 614	25.161	27.545	29.877	32.181	33.636	35.846	37.810	40 283
22.646	25.165	27.599	29 887	32 209	33.659	35.898	37.811	40.314
22.700	25.258	27.609	-29.897	32.226	33.717	35.933	37.834	40.330
22.703	25.275	27 817	29.947	32.302	33.725	35.947	37.840	40.354
22 723	25.280	27.889	29.976	32.311	33.760	35.966	37.858	40.341
22761	25.333	27.930	29.984	32 332	33.797	36.085	37.906	40.375
22801	25.337	27.981	30.014	32.331	33.801	36.204	37.920	0.460
22 840	25.348	28.103	30.034	32 334.	33.810	36.268	37.924	40.490
22 871	25 462	28.116	30.183	32.341	33.857	36.273	37.969	40.510
22.874	25.568	28.142	30.205	32.419	33.858	36.301	37984	40.519
22 970	25.622	28.165	30.241	32.432	33.911	36.319	38.006	40.550
40 567	42.450	44.704	46.909	49.119	51.152	53.636	56 009	58.082
40 579	42.458	44.711	47.032	49.U3	51.184	53.664	56.012	58.173
40.756	42.495	44.748	47.048	49.147	51.195	53.686	56.018	58.181
40.769	42.504	44.751	47.051	49.176	51.207	53.779	56.092	58.186
40.777	42.554	44.758	47.076	49.191	51.216	53.822	56.105	58.215
40.782	42.558	44.789	47.083	49.209	51.233	53.828	56.112	58.217
40.796	42 578	44.846	47.096	49.238	51.267	53.953	56.130	58.255
40.891	42.622	44.856	47.152	49.241	51.352	53.995	56.152	58.357
40.943	42.693	44.865	47.184	49.402	51.401	54.022	56.155	58.384
40.951	42.719	44.961	47.209	49.441	51.419	54.043	56.178	58.398
40.955	42.725	44.967	47.229	49.478	51.474	54.057	56 232	58.412
40.971	42.730	45 008	47.252	49.551	51.492	54.089	56282	58.467
www.dacoramamca.ro
1228
ALBINA
41.01(1	12 790	45.013	47.261	49.603	511527	54.105	56.295	58.481
41.049	42.835	45.070	47.270	49.623	51.540	54.184	56.311	58.491
41.065	42.868	45.202	47.280	49.709	51.705	54.185	56.367	58.494
41.090	42.910	45.253	47.286	49.717	51.750	54.212	56.400	58.510
41.101	42.944	45.259	47.309	49.725	51.848	54.232	66.416	58.626
41.120	42.948	45.262	47.366	49.732	51.878	54.298	56.443	58.670
41.147	42.978	45.270	47.457	49.746	51.896	54.299	50.460	58.692
41.152	43.022	45.271	46.461	49.756	51.913	54.324	56.484	58.724
41.154	43.025	45.307	47.476	49.868	51.930	54.344	56.517	5ji.728
41.160	43.195	45.416	47.536	49.824	51.933	54.388	59.538	58.786
41.209	43.334	45.582	47.547	49,875	51.940	54.466	56 539	58.868
41.2415	43.365	45.585	47.579	49.899	52.014	54.505	56.578	1 58.906
41.289	43.403	45.600	47.584	49.918	52.018	54.511	56.587	58.924
41.330	43.435	45.624	47.592	49.984	52.030	54.527	56.595	58.937
41.369	43.460	45.676	47.676	50.000	52.057	54.530	56.646	59.020
41.380	43.503	45.720	' 47.700	50.020	52.097	54.532	56.682	59.023
41.397	43.519	45.755	47.709	50.038	52.131	54.545	56.728	59.041
41.411	43.572	45.796	47.740	50.058	52.154	54.629	56.803	59.064
41.420	43.577	45.830	47.747	50.175	52.263	54.677	56.838	59.068
41.425	43.627	45.854	47.755	50.189	52265	54.686	56.867	59.088
41.509	43.633	45.908	47.758	50.193	52.268	54.734	56.908	59.091
41.525	43.643	45.956	47.765	50.228	52.322	54.776	56.944	59.112
41.559	43.674	45.957	47.806	50.232	52.364	54.796	56.959	59.120
41.641	43.732	46.035	47.848	50.233	52.492	54.948	56.963	59.128
41.643	43.77S	46.077	47.884	50.252	52.509	55.011	56.978	59.143
41 647	43.813	46.112	47.913	50.320	52.521	55.015	56.685	59 147
41.664	43.824	46.125	47.937	50.332	52 564	55.024	57.004	59.200
41.719	43.825	46.157	47.953	50.342	52.621	55.044	57.027	59-211
41.748	43.828	46.244	47.984	50.366	52.659	55.111	57.032	59.303
41.783	43.842	46.246	48.106	50.370	52.679	55.123	57.041	59.315
41.795	43.890	46.247	48.254	50.371	52.735	55.134	57.078	59344
41.822	43.945	46.248	48.304	50.488	52.736	55.143	57.086	59.346
41.829	43.953	46.270	48.313	50.505	52.743	55.173	.17.224	59.353
41.831	43.988	46 293	48.330	50.547	52.834	55.191	57.228	59.448
41.876	44.028	46.294	44.344	50.575	52.837	55.193	57.272	59.551
41.968	44.089	46.331	48.367	50.605	52.844	55.226	57.278	59.555
41.975	44.130	46.361	48.371	50.679	52.895	55.239	57.282	59.583
42.036	44 134	46.382	48.382	50.742	52.897	55.266	57.296	59.641
42.037	44.203	46.409	48.400	50.773	52.908	55.271	57.341	59.669
42.038	44.206	46 446	48 450	50.780	52.934	55,414	57.369	59.686
42.048	44.219	46.504	48 458	50.809	53.012	55 481	57.411	59.720
42.072	44.230	46.506	48.547	50.810	53.014	55.487	57.415	59.730
42.083	44.256	46.509	48.623	50.822	53.126	55.527	57.461	59.824
42.110	44.257	46.548	48.727	50.853	53.236	55.574	57.692	59.847
42.120	44 281	46567	48.753	50.871	53.244	55.602	57.740	59.860
42.152	44.331	46.673	48.771	50.883	53.274	55 627	57.749	59.924
42.187	44.389	46 688	48.772	50.942	53.317	55.716	57.767	59.966
42.213	44.462	46.709	48.798	50.961	53.339	55.745	57.784	59.970
42.249	44.520	46.743	48.822	51.001	53.345	55.820	57.841	
42.262	44..'.24	4(5.783	48.860	51.005	53.372	55.886	57.945	
42.271	44.546	40.800	48.931	51.055	53.500	55.924	57.955	
42.324	44.658	46.812	49.032	51.084	53.556	55.984	58.003	
42.437	44.674	46.841	49.095	51.111	53.576	55.994	58.005	
Poşta Redacţiei.
= Bucăţile cu titlurile următoare : Cum petrece împăraţii» — «Zestrea lui Dragoş ; — Hai Căţeaua»; — «Grijania păcătosului»; — «In primăvară»;— «Trei cruci»; — nu se pot publică nefiind potrivite pentru revista noastră.
= D-lor 1. Cdrluoamitz. Sic, Dernir. V. Botnariu. I). H„ St. Chivn. Relaţiile trimise de d-voastră se vor publică în rezumat.
= Pr. Gh. Leu. Se va publică în rezumat.
www.dacaromaoica.ro
„STEflU fl“
Societatea *Steaua* are de scop a lucri pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să faoi a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C. Ilaret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, loan Kaliudern, Preşedintele Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şoinăiiescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spira C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii-. Petre Gftrboviceann, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. lihnitreşca Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; 31. Vlâdesca. Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescn, administrator al Casei Şcoalelor. profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. Alimăneşteann, inginer de mine; Preotul econom Const, ionescn, profesor secundar; Const. Alexuudreacu, institutor.
Membri Înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urmare).
Chiriţescu loan (Bucureşti), 1 leu; Voinescu I. Emil (Bucureşti), 1 leu; Alexiu D. Gh. (Bucureşti), I leu; Paul Patin (Bucureşti), 1 leu; Ştirbu R. loan (Bucureşti), 1 leu; Niculae I. Gh. (Bucureşti), 1 leu; Pristăvescu Paraschiv (Bucureşti), 1 leu ; Ionescu Soare Vintilă (Bucureşti), 1 leu; Căpitan Proca (Bucureşti), 1 leu; Constantinescu Demetru (Bucureşti), '2 lei; Nestor Constantin (Cernavodă), f leu; Baron B. (Cernavodă), 1 leu;
H.	Farmacii (Cernavodă), 1 leu; Niţă Prejbeanu (Cernavodă), 1 leu; Stern Iosif (Cernavodă), 1 leu; Căpitan Gr. Sestir (Cernavodă), 1 leu ; Albert S. (Cernavodă), 1 leu ; K. S. Rosapian (Bucureşti), 1 leu ; loan Gh Popa (Cernavodă), 2 lei; Max (Cernavodă), 1 leu; Hristu D. (Cernavodă), 1 leu; Natan Eschinazi (Cernavodă), 1 leu; N. Anglieleseu (Cernavodă), 1 leu ; Iorchi (Cernavodă), 1 leu; Const. St. Vlaţiu (Cernavodă), 1 leu; Elena Bartolomeu (Cernavodă), 1 leu; Căpitan M. Capril (Cernavodă), 2 lei; L-t. Popovici (Cernavodă), 1 leu; L-t. Iordăchescu (Cernavodă), 1 leu; L-t Pârvulescu (Cernavodă), 1 leu; Teodor N. Prejbeanu (Cernavodă), 1 leu; Maior Drâgălina (Cernavodă), 2 lei; Sublocotenent St. N. Ionescu (Cernavodă), 1 leu; Buzincu I. (Cernavodă), 1 leu; Manole Eleonora (Cernavodă), 1 leu; D-r M. Minovici (Bucureşti), 5 lei; Dr. N. Minovici (Bucureşti), 2 lei; Dr. N. Stoenescu (Bucureşti), 2 lei; C. Flo-rescu (Bucureşti), 2 lei.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1906 şi până în prezent este de 1.455; iar veniturile societăţii, tot în aceBt timp,sunt de 9.897 lei şi 40 bani,
(Va armk în nom&ral viitor).
www.dacaromamca.ro

filCOLHE LUPAfl
24, Calea Vietoriei, Bueureşti.
PĂLĂRII, PĂLĂRII, PĂLĂRII a J] . GHETE, GHETE, GHETE ■
nwi şl tari, culori şi negre
prlmeso zllnlo
Noutăti diferite.
pentru Dame, Bărbaţi şi Copii
F&brioaţiune proprie
Atelier special pentru comenzi
Primesc blănării tn păstrare.

52-21.
X
THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti.
Comitetul central:	la Londra
Lachlan Machintosh Rate,
O.	I. Goscken..........
Vicontele Dnncannon .. .
E. W. H. Barry .....
Roberţ Hamilton Lang . .	Z
Deraetre de Frank ....	Viena
P.	NaviIJe................... Pari»
Ad. Vernes.............
»
*
Directori
Stolz Goodwin.
Censori: Ioan Kalindern, Demetrn Ioan Ghika şi Arthnr Green.
. f C. A. I • \ E. E.
Sediul social:
Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala: Bucureşti, Piaţa ef. Gheor-ghe.
3.955 688.76 1.075.842.60
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALĂ DE ASI6URARE, BUCUREŞTI
Capital în acţiuni întreg vărsat în
aur................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune. , . . . >
Idem format din .capital şi alte rezerve » _______________
Total în aur Le» 7 052.631.86 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Bălcoiana-Dir. general E. Griinwald. „Haţionau.h“ asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca : «cas de moarte, supravieţuire, zestre şi ren tă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală in Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii in toate oraşele din ţară.
Inst. de Arte Grafice Carnl Gnhl S-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16.—16.626.
www.dacoramamca.ro