I
Amil* IX
I
No. 43—44.
■23	30 Iulie 190fi.
POPULARĂ
C0M1TETCL DE REDACŢIE:
ION KALINDEEU
P. Gârboviceanu G. Coşbuo G-ral P. V. Năsturel G. Adarcescu I. Otescu
A P. Dulfu V. S. Mo ga N. Nicolaescu Gr. Teodossiu V C. C. Pop.-Taşcă.
Redacţia ^Administraţia Strada Mântrleasa No 9. — Bucureşti.
www.dacoromanica.ro	-
Publicaţiunl.
Se publică spre cunoştinţa generală, că în ziua de 23 August 1906, orele 10 a. m., se va ţine a 4-a licitaţiune cu oferte scrise şi sigilate în localul pepinierii Strehaia, pentru vânzarea sculelor şi obiectelor scoase din uz, notate în tabloul ce urmează anunciul No. 12.412 din 14 Fevruarie 1906, publicat în Monitorul Oficial» No. 253 din 16 Fevruarie 1906.
Aceste scule şi obiecte se pot vedeâ în toate zilele de lucru (orele 9—12 şi 3—6) la pepinieră.
*
* *
Se publică spre cunoştinţa generală, că în ziua de 17 August 1906, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie cu oferte închise şi sigilate în localul pepinierei Drăgăşani, pentru vânzarea sculelor şi obiectelor scoase din uz, notate în tabloul de mai jos:
1	căruţă cu 2 leagăne,
1	pereche hamuri,
4	perechi căpestre de piele,
2	ţesale,
3	scări de lemn,
30 bricege de altoit,
6 casmale,
2	stropitoare mari,
3	zecâtoare mari,
2	stropitoare mici.
Aceste scule şi obiecte se pot vedea în toate zilele şi orele de lucru la pepinieră.
Concurenţii, pentru a putea fi admişi la licitaţie trebue să depună o garanţie de 10% din preţul oferit, numerar sau efecte garantate de stat, şi să se conformeze art, 72—83 din legea comptabilităţei generale a Statului, publicată în «Monitorul Oficial» No, 282 din 21 Martie 1903 al căror cuprins textual îl vor găsi afişat în sala de licitaţiune.
In termen de 10 zile dela comunicarea aprobării resultatului iicitaţiunii, adjuteeatarul va depune întreaga sumă oferită la licitaţiune în mâinile d-lor şefi ai pepinierii, după care se vor predă sculele şi obiectele sub dare de chitanţă din parte i de primirea lor şi dresare de proces-verbal.
In caz de neconformare va pierde garanţia provizorie în folosul Statului iar sculele şi obiectele se vor scoate din nou în vânzare pe comptul său.
Rugăm pe abonaţii noştri rămaşi în urmă eu plata abonamentului să se grăbească a-l trimite. Le-am făcut cunoscut (le mai multe, ori timpul pe care (latoresc şi regretăm că trebue să revenim.
ADMINISTRAŢIA.
>
www.dacoromanica.ro
Anul IX.
No. 43-44.
23—30 Iulie 1906.
Jtlbina
Revistă Enciclopedică Populară
Abonamentul în ţară pe an Uel:5 ♦ Abonamentul în străin, pe an lei a
»	>	>	6 luni fes 3 ( Un număr. . ...15 bani
Pentru anuneluri 1 leu linia. IVTlSa publieltata, 5 bani cuvântul.
Manuscriptele nep«ibllcate se ard.
------r----.-------—
SUMARUL*:
Solia Sililojilc, Fapte nu vorbe.—O. Ceşliuc. Vulcanul Cracatau.—I. (icorgesrii, Rachiul.— Irimiu Popesvu, Turbarea şi botniţa la câini.— It.. Serbarea reg. 1 do roşiori din Galaţi. — Marin Cioban, Mama (poesie).— X. li. Şcrbănescii, Folosul arăturilor de toamnă. — Voire I)u-nlilescii, Steluţa de munte.—Ion BSnescn, Un duşman al săteanului. — E. V. Kftlmlii, O notiţă istorică asupra Mânăstirei Ţigăneşti.—V. S. Mora. Lucrările agricole în luna August.— P. S. Mlliăilcscn. Ce ştie Argeşul. — Moş-Xcaati. Băile Oglinzi. — CornSţcl, Ţiganul şi Toporul. — llionisie M. Popescu, Cojocarii S-tului Uie. — De pe Domeniile Coroanei. — Informa-ţiupi.—Mulţumiri.—Marina noastră de comerţ şi de râsboiu.—Licitaţiuni. — Publicaţiuni.— Poşta redacţiei.
Sfaturi: Curăţirea pomilor de muschiu.— Grăbirea creşterii pomilor. — De ce se albas-trueşte laptele.	...	...
Ilustrnţluni: Mort din pricina rachiului. — Uniforma reg. 1 roşiori în 185G (lăncteri). — Uniforma reg. 1 roşiori in 1SG8.—Uniforma reg. 1 roşiori în 1871.—Băile Oglinzi.
Fapte nu vorbe.
f oarele se apropie de amiază, tot mai încet par’că alunecă pe bolta sinelie. Ai zice c’a obosit de alergătura unei jumătăţi de zi.
Smaranda a aşezat merindele în traistă, cercetând de n’a uitat ceva. Mămăliga e învălită într’un şervet curat; lingurile de lemn sunt albe şi leşiate. Sarea a legat’o într’un colţ a şervetului, s’o aibă pentru ouăle fierte. Mâncarea e în oală, coperită c’un pocriş.
După ce s’a încredinţat că nu-i lipsă nimic, îşi strigă băiatul din grădină.
Culiţă împlineşte la Sân-Petru zece ani, dar e voinic şi isteţ. Vorba Marandei: «E mai isteţ decât toţi băieţii din sat la un loc.» Copilul vine şuerând di’ntr’o frunză de teiu.
— Culiţă, repede pălăria şi du mâncare lui tat’to. Are ce mă certă deseară, am întârziat prânzul.
— Repede, mămică, doar n’o să mă culc în drum.
— Vezi. Totdeauna zice că duci mâncarea după ce-i trece de foame. El, ca el, dar avem oameni la lucru.
Băiatul, luă traista şi plecă tot şuerând din frunză. Ma-randa stătu o clipă la gând, pe urmă îşi zise: d'ot doarme
www.dacaromamca.ro
1142
ALBINA
fata, oiu să-l iau din urmă. Nu-i lucru curat. Ce face el cu mâncarea? Gheorghe mereu bănuie, că-i trimit puţină şi nu s’ajunge. Aseară m’a înfruntat faţă de un vecin: «Ce Sma-rando, la tine totdeauna e mămăliga de’mprumut şi udătura de furat?» Să mănânce dimonul în drum. Nu cred, nu-i lacom pân’ pe-acolo; doar îi las blidul înnainte pân’ se mulţumeşte Ce face el cu mâncarea ? Gheorghe ca Gheorghe. dar mai mare ruşinea de oamenii străini».
Tot dând cu gândul, mergea Maranda, cât pe colo în urma băiatului. Culiţă, dela o vreme, aruncă foaea şi-o tuli repede în vale.
Drumul da pe-o coastă de deal, umbrită de câţiva stejari răzleţi rămaşi dintr’o pădure falnică. Acum vântul vâjâea mai tare printre crengile dese şi’nnalte neîmpiedecat, nu ca’n vremile de demult, când nu-şi puteâ face chefurile prin pădurea deasă ca peria.
Hăt în vale eră un izvor umbrit de câteva sălcii, ce-şi atârnau alene crengile în jos.
Smaranda gândi:
«E însetat şi vrea să bea puţină apă». Aşteptă dânsa cât crezu că-i destul să ia băiatul o gură de apă.
Băiatul nici habar să plece.
—	«Mă! Că mare ţi-i minunea! Ce-face el? Să mănânce? Nu cred ! Nu e doar hămisit. Nu-i născut în zodia calului! Ori doarme? De somnoros e destul, seamănă lui tat’so».
Aşa, tot depanând gândul, o luă de vale spre răchiţi, încet, să nu facă /zgomot. Printre ramurile de salcie şi răchită zări pe dela spate băiatul şi un moş cu plete albe.
—	«Ce-o fi, doamne, şi asta?»
Mai apropiindu-se, băgă de seamă că bătrânul mănâncă.
Culiţă tăiase cu aţa ce purta în pungă, o felie de mămăligă, turnase în strachină mâncare din oală; iar bătrânul mânca hlupav.
Smaranda s’apropie şi de o dată strigă dela spate:
—	Dar ce-mi lucri, tu aci, Culiţă?
Băiatul tresări speriat
Bătrânul aproape isprăvise partea ce i dase. Făcându-şi cruce, zise :
—	De unde dai să-ţi dea Dumnezeu înzecit.
— Mamă, să nu mă baţi. La şcoală legea ne spune să mi-luim pe cei săraci, că doar Iisus a zis: «Cine dă celui nevoiaş, pe mine mă dărueşte».
—	Toate bune, dar la ţarină nu s’ajunge mâncarea şi tat-to mie îmi bate obrazul.
Prea puţin te doare pe Dumneata bănatul, doar nu te rupe de inimă ca foamea. Bietul ăsta de moş murea, de nu-i dam ceva de mâncare. Oamenii sunt duşi la lucru şi el a rămas ca un câine a nimănui. Mai ’nainte umblă din sat în sat de-şi adună merinde; acum e aproape olog şi nu poate.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1143
—	Pare să-l cunosc. E Hăgaşu din Poiană. Are doar fecior şi noră.
—	Nora l’a gonit, zice că dacă nu poate munci, să nu poată nici mânca. O săptămână în urmă l’am găsit aci topit de foame. Venisem să beau apă. M’a văzut cu traista. A început să-i tremure capul şi să "lăcrăme:
—	«Ce-ai acolo, dragul taicăi?» — «Duc merinde la ţarină», zic eu. —«Dragul taicăi, dă-mi numai o fărâmă de mămăligă. De eri am căzut aci, nu pot merge, mă sting de foame !»
Mi s’a făcut, mamă, jale, ce te crezi, foamea e rea! Ştiu când am fost odată cu tata la pădure şi-am pierdut mâncarea. îmi venea să mestec iarbă numai să mi-o potolesc. Am deslegat traista, am tăiat cu’n paiu, că n’aveam aţă pentru mămăligă. Când a văzut’o par’că s’o mănânce cu ochii. Am stat şi m’am gândit: «Ce bine i-ar părea să-i dau şi-o ţâră de mâncare, că doar n’o curge sânge». Erau nişte sarmale cu orez şi cu carne de miel. Ştii, în ziua când am fost în deal şi am adus foi de viţă. Le-ai fost numărat câte zece de om. Am luat câte două din partea fiecăruia şi i-am dat. Zic: «Ce-oiu păţi, oiu păţi!» El săracul, a zis oftând:	Nu
te-o bate mă-ta ?» «Nu, fac eu, sunt partea mea ;.
—	Şi de-atunci, te-abaţi în fiecare zi p’aci? Laşi pe tat-to flămând! El, sărmanul, dacă vede că nu s'ajunge mâncare, se lipseşte, să aibă oamenii străini. Frumos! Milă dela copil.
—	De, mamă. Fă-mi ce vroi. Dar mie prea îmi eră milă
să ştiu că un biet neputincios moare de foame la o palmă de loc.	-
—	Noaptea unde stă?
—	Doarme colo în coliba văcarului.
După un răstimp bătrânul, ca trezit din vis, zise uitân-du-se la femee :
—	Copilul ăsta e al Dumitale?
—	Al mieu, moşule.
—	Să-ţi trăiască. Dă-1 la învăţătură şi scoate-1 preot. Va povăţuî pe oameni, nu numai cu vorba, dar şi cu fapta! De nu eră el, muream de foame mai rău ca un câine, care tot mai găseşte câte un os.
Smaranda nu eră suflet rău. Legă repede merindele :
—	Mergi, cât te văd. Are ce ne certă tat-to.
—	Mamă, să nu-i faci ceva. El nu-i vinovat. Las’, de acum o să-i strâng din partea mea.
—	Om vedea noi, cum o eşi la socoteală deseară.
—	Mamă, te rog, fă-mi ce vrei, numai lui nu-i zice nimic. E ’n stare, bietul, să nu mai primească.
—	Pleacă, faptule, şi mă lasă’n pace.
Culiţă o luă repede la deal.
Smaranda se uită cu jale la bătrân. Eră bună la inimă; suferinţa altora o durea ca şi-a ei.
—	«Sărmane om? Cum nu ştii ce s’ajungi! Munceşti o
www.dacoromanica.ro
1144
ALBINA
vieaţă, creşti copii, îi dai la casa lor şi uit’te azi pentru dânsul n’au o bucăţică de mămăligă, nici un ungher de adăpost. Părintele, sărmanul, zece copii să aibă, pe toţi îi milue şi-i ţine. Dar zece copii nu pot ţinea un singur părinte ! Doamne, ce inimă de piatră ai pus în unii! Cum e bietul de neprimenit şi rupt! Să-l iau cu mine, ce-o zice Gheorghe o zice. O legănă un copil şi tot şi-o plăti bucăţica de mămăligă. Şi făr’ de asta n’om fi şi noi inimă de câine.
—	Hai, moşule, cu mine, strigă Smaranda la urechea bătrânului, care eră cam greu la auz.
—	Dragul moşului, nu ţi-am făcut nimic, nu mă duce la primărie.
—	Ce primărie? Hai acasă, tot ţi-o fi mai bine ca’n coliba văcarului ?
Bătrânul holbă ochii.
—	Acasă, unde acasă? Dragu moşului, fie-ţi milă nu mă duce, tare’şi face râs nora de mine. Uit’te vânătăile.
Bătrânul ridică mâneca şi arătă semnele negre de lovituri.
—	La mine, moşule, nu la noră, strigă Smaranda.
—	La Dumneata! Cum nu, pricep, adică...
—	Ii legănă un copil şi-i plăti doar o sărăcie de mămăligă. O zdreanţă de cămaşă la ce gospodină nu se găseşte?
—	De unde milueşti, Dumnezeu să te miluiască. Apoi merg, merg în cârje, ce să fac?
*
La întoarcere,. Culiţă dă să caute pe bătrân. Ia-1 de unde nu e! Aşa l-a lovit pe copil o jale, că mai, mai să plângă.
«N’am crezut că mama, aşa de bună cu noi, să fie atât câinoasă la inimă pentru un biet moş. Doar nu calicea de puţină mâncare! L-a izgonit!—Ce creştină o fi ea?» II căută şi la colibă. Porni supărat spre casă tot gândind : Rău e să fii sărac!»
Acasă intră busna şi, nici una nici două, începu:
—	Halal, mamă! Aşa zice legea: să izgoneşti pe cel sărac şi neputincios ?!
Smaranda îl privi aspru:
—	încă tu cu gură, după ce lăsai pe taică-tău flămând ? Să faci pomană când îi munci tu.
—	Dar ce, nu muncesc? «Culiţă fuga la vaci», «Culiţă fuga de adă apă», «Culiţă lemne să facem foc». Nu mântui bine şi: «Fugi pân’ te văz, în ţarină». Astea toate nu’s muncă ?
—	Mă, băiete, taci din gură. Ori pe semne te mănâncă spinarea?
—	Zi că eşti rea la inimă. Noi mâncăm şi dimineaţa şi la amiază şi seara. Bietul moş odată’n zi! Dar l’oiu găsi eu.
—	L’am ascuns eu bine. Fii pe pace !
Fugi la măr. Vezi s’o fi trezit fata, o cădea din copae.
—	Toată ziua: fugi şi fugi! Dar n’am drept să dau o> bucăţică de mămăligă!
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1145
— Pleacă de-aci, faptule, zise Smaranda care abia îşi mai putea ţine râsul.
Culiţă plecă amărît.
«Ce folos să înveţi lucruri frumoase, dacă eşti mic şi nimeni nu te ia’n seamă? Când oiu câştiga eu mult, n’am să las bătrânii şi sărmanii să piară de foame. Dar nurorilor şi feciorilor ca ai moşneagului, le-aşi face ca’n poveste. Legaţi de cai sirepi cu câte un sac de nuci: unde o cădea nuca, să cază şi bucăţica... Dar prea i-ar durea ! — Mai bine ■o să-i las în plata Domnului. — Le-or face şi lor copiii tot la fel!» Cu-aşa gânduri par’că'să meargă, să nu meargă. Deschise portiţa şi porni la măr. Când colo, ce să vază?
Moşul bătrân premenit, legăna fetiţa.
Săraca, mamă, tot e mai bună decât am crezut eu.
Solia Nădejde.
VULCANUL CRACATAU
arele vulcan Cracatau, în strimtoarea Sunda nu mai aruncase lavă de vr’o optzeci de ani. Insă într’o zi de Maiu, în anul 1883, puternicul munte începu să dea semne că focul dintr’însul e gata să isbucnească. Eră în răvărsatul zilei, când de pe gura vulcanului începu să se ridice un uriaş nor de fum negru, până la o înălţime de 11.000 de metri. O cenuşă fcrbinte cădea din nor; la învecinatele maluri ale insulei lava se simţiâ un uşor cutremur de pământ, şi s’au-zeau departe necontenite tunete' tari. Trei luni de zile muntele a scos fum mereu şi cenuşă caldă.
Dar în ziua de 26 August fumul începu să iasă cu atâta putere că a făcut noapte peste lume. Vântul începu să bată cu mânie şi duceâ cu el enorme cantităţi de cenuşă şi de pietre roşii de ferbinţeală. Muntele tuna groaznic şi se făcuse întuneric ca în cea mai întunecoasă noapte, iar fulgerele şerpuiau furioase în toate părţile prin fiorosul intu-nerec. A doua zi s’a mai liniştit puţin, dar îndată căzu din nou întunericul cu mult mai cumplit decât înainte şi deodată cu această desăvârşită întunecime începu să se sbată marea cu urlete şi s’arunce valuri puternice peste insulă. Cam către amiazi muntele s’a sguduit din toate temeliile lui, în cât se legănă ca un pom bătut de vânt, şi vărsă
www.dacoromamca.ro
1146
ALBINA
de-odată un potop de lavă roşie. Întreg văzduhul se înroşise ca de sânge. In clipa sguduirii muntelui, marea îşi pierdu, cu totul cumpătul şi ferbeâ învârtindu-se ca apa într’un cazan. Valurile alergau ca speriete în toate direcţiunile cerului şi se isbeau într’un amestec de groază, iar când is-bucni lava spre cer, toată marea năvăli pe uscat ca un perete înalt, pe-alocuri de câte 30 metri. Ea prăbuşi stânci in cale, trecu peste coline şi cu o pustiitoare furie a înecat sate şi oraşe şi păduri şi îngrămădi peste ruinele lor munţi de nămol cenuşiu. Toată strimtoarea mării se umplu de cadavre de oameni şi de vite, de copaci şi de cenuşă, aşâ în cât însăşi vapoarele nu mai cu greu îşi puteau face drum printre ele. •
La 28 August iarăşi s’a mai luminat cerul, dar muntele urlă mereu şi scotea fum. întreagă luna lui Septemvrie a ţinut aşâ. In urmă vulcanul după patru luni de activitate s’a liniştit cu totul. Insula Cracatau eră cu totul pustiită. Din suprafaţa ei de 33 chilometri pătraţi abia îi mai rămăsese a treia parte: toată partea nordică s’a scufundat în mare şi în locul ei erau acum adâncimi de apă de câte 300 de metri. In mijlocul mării ieşiseră însă două insule, din adâncul apei, cari fumegau de ferbinţeala materiilor vulcanice din ele. Cantitatea lavei şi a cenuşei aruncată de vulcan era aşâ de mare, în cât, pe o suprafaţă mai mare decât a Franciei, marea eră acoperită de un strat de cenuşă de 20—40 de metri şi erâ absolut închisă pentru or-şi ce corăbii.
Isbucnirea lavei, la 27 August, a fost simţită peste întreg pământul. Această isbucnire vulcanică a fost cea mai puternică dintre câte le pomeneşte istoria. Uriaşele valuri ale mării, apucând în toate direcţiunile, au ocolit», pământul prin toate oceanele, împinse din centrul de unde le puse in mişcare vulcanul Cracatau. Iar un curent de aer, puternic şi rece, pornit dela locul catastrofei trecu peste pământul întreg, causând furtuni pretutindeni pe globul pământesc. Cenuşa aruncată de vulcan se împrăştie peste toate ţările şi ajuse şi peste Europa prin Noemvrie, când începu să cadă încet, spre mirarea oamenilor cari vedeau plound . zgură şi cenuşă din cer senin.
G. Coşbuc.

www.dacoromanica.ro
ALBINA
1147
Pt ACHIU L
|ău se înşală cine crede că şi-a găsit prieten în fiecare om, pe căre i vede zâmbindu-i şi făcându-i toate pe plac. De cele mai multe ori, omul care-ţi face ochi dulci şi te încântă cu vorba, ţi-e duşman, întocmai ca un câine ce se gudură pe lângă tine, ca să nu bagi de seamă că vrea să te muşte.
Astfel de prieten al omului este şi rachiul.
—	«Eu te înncâlzesc!» zice rachiul către bietul drumeţ, care tremură de frig iarna.—«Eşti îngheţat şi nu poţi merge mai departe ? Vino şi bea un rachiu, şi te vei încălzi şi vei plecă din cârciumă cu puteri întărite.» E adevărat! Rachiul te-a încălzit, dar câtă vreme ?. Frigul te cuprinde acum şi mai tare şi simţi, că te răzbeşte gerul; iar dacă ai 'băut mai mult, rachiul în loc să te fi încălzit, îţi alungă căldura din trup şi te slăbeşte. Uite colo, în marginea drumului, un om îngheţat de frig, e mort. Dai a băut rachiuri să se încălzească, l’a cuprins pe drum oboseala, l’a răzbit frigul şi a îngheţat acolo unde s’a trântit.
—	«Eu te întăresc!» zice rachiul către muncitorul obosit, care se întoarce seara acasă. «Vino şi bea un rachiu şi te vei simţi ca întinerit». E adevărat! Rachiul te face să-ţi încordezi puterile, dar cum! Aţi văzut cum se opinteşte calul obosit, să tragă căruţa pe deal şi nu poate? Căruţaşul îi trage atunci câteva bice, şi calul se opinteşte şi pleacă înainte. Şi iarăşi stă şi din nou îşi primeşte porţia de bice, şi iarăşi pleacă. Ce credeţi, biciuFa dat calului putere, ca să scoată căruţa în deal?
Aşa este şi omul cu rachiul, îi dă rachiul putere? Nu, el e numai un fel de biciu, care face pe om să-şi opintească puţinica şi obosita lui putere. Rachiul nu te întăreşte; din potrivă te slăbeşte, căci te sileşte să faci şi ceeace iţi e peste puteri. Şi ce poate calul, care în loc de hrană capătă bice, aceea o poate şi omul, care ţine să se întărească cu rachiu.
—	«Eu te vindec!» Uită-te într’o farmacie. Eu sunt aşezat în sticle alături cu celelalte doctorii. Tot aşâ de bine se pot lăudă şi- otrăvurile; şi ele sunt aşezate prin sticle alături cu doctoriile din farmacie. Omul e robul boalelor şi
www.dacoromanica.ro
1148
ALBINA
n’are încotr’o, trebuie să ia şi doctorii câteodată. Dar precum doctoria ţi se dă cu măsură, aşâ ar trebui să luăm şi rachiul cu măsură, puţin de tot, şi numai când ne-o zice doctorul. Asta ar mai merge, deşi tot rău ar fi, căci rachiul este şi rămâne o otravă chiar şi luat ca doctorie.
Dar aşâ cum îl iau ţăranii, după poveţele babelor, ba pentru vătămătură, ba pentru dureri de inimă, ba pentru junghetură şi câte altele, asta e peste măsură de râu. Lasă. că rachiul luat cât de puţin nu poate ajută, decât la anumite boale, dar nu la toate; apoi ce poate să-ţi ajute bunăoară chinina, dacă ai luă deodată câte patru ori cinci grame în loc de unul, cum zice doctorul ? Ce să-ţi ajute un litru de rachiu, în care babele ţi au mai pus, piper, ar-
Morl rlia pricina rachiului.
deiu şi pământ din vatra focului şi fel de fel de burueni cu zemuri tari şi otrăvitoare? După un Jitru vine alt litru şi bietul bolnav toată ziua e beat, şi dacă beţia îi tâmpeşte simţirea, el crede că i-au perit durerile! Durerea poate să piară, dar răul, rădăcina boalei rămâne; boala vine din nou. Nu cu rachiul o scoţi! Câţi ţărani nu ajung la urmă în spital, 'bolnăviţi prăpădiţi, şi numai atunci se duc la doctor,
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1149
- când boala le-a intrat în toate oasele şi nu li se mai poate scoate.
— «Eu te înveselesc!» zice rachiul, «bite cârciuma! Uite vecinii şi cunoscuţii tăi, cum cântă şi râd! Eu te fac să-ţi uiţi de griji şi de necazuri! Cine are gânduri multe, să vie la cârciumă să le uite!» Adevărat, rachiul poate aduce veselie între prieteni, dar ce e atâta lucru pe lânge relele câte le aduce.
Dacă intri într’o temniţă şi întrebi pe unul, care şi-a omo-rît lemeia, cine l’a adus aici? Iţi răspunde: rachiul. Cela de colo a aprins casa unuia, cu care se duşmănea. Cine l’a îndemnat la asta? Rachiul! In beţie se fac omorurile, furturile, hoţiile, aprinderile de case, nesupunerea la legi. Câte certuri între bărbaţi şi femei, nu prind aripi tot în beţie; câte duşmănii, câte uri, câte nedreptăţi şi rele nu se nasc tot la beţie!
Hai să intrăm într’o casă de nebuni. Pe acela de colo l’a adus rachiul aci. Vezi-1 cum tremură din tot trupul şi se uită tot în pod. Prea a căutat veselia rachiului! Sunt pline casele dfe nebuni, de oameni, cari ’şi-au pierdut mintea din prea multă băutură.
Să intrăm acum într’un spital. Cela de colo a răcit în-tr’o beţie, iarna, şi acuma suferă de reumatism; cela a căzut cşiod dintr’o cârciumă şi şi-a frânt piciorul, ăsta de-aici are o boală de rinichi din pricina beţiei. Şi câţi alţii! Ju-mătătea bolnavilor din spitale au fost aduşi aici din pricina rachiului.
Iată cum te înveseleşte rachiul! Iţi pierde banii, cinstea, sănătatea şi mintea. Te duci ori la spital, ori la temniţă, ori la casa de nebuni.
Cine e cuminte îşi cunoaşte prietenii. Cine are cap să înţeleagă, va pricepe, ce prieten bun e rachiul. Slobod e să facă fiecare ce vrea, dar să nu iute, că fiecare seceră numai aceea ce a semănat. Cine crede în rachiu, o păţeşte mai curând sau mai târziu, căci răul să răzbună. Ori îşi va pierde mulţumirea şi liniştea casei, ori îşi va pierde vremea şi munca şi va ajunge pe drumuri, ori cinstea sa şi a familiei, ori va ajunge în casa de nebuni sau în temniţă.
I. Georgesca.
-------------------—
www.dacoromamca.ro
1150
ALBINA
Turbarea şi botniţa ia câini (i).
upă noi, botniţa este un minunat mijloc de luptă în contra turbării, împiedecând pe câinele ce o poartă, de a muşcă, şi prin urmare de a împrăştia infecţiunea dacă el este turbat
Faptul că prin punerea şi scoaterea botniţei din capul animalului, omul ar fi mai mult expus la muşcături, aceasta nu este drept Câinele, animal inteligent, devine din contră mai blând, mai familiarizat cu omul, mai ataşat de stăpânul său, prin zilnicele îngrijiri ce-i dă ridicându-i şi punându-i botniţa ; el nu va muşcă mai mult, n’are motiv pentru a face aceasta.
Şi-apoi cum virusul turbării apare în salivă cu câtevâ zile, cu trei zile mai nainte de a se declară vre-un simptom sau schimbare în caracterul câinelui bolnav, înţelegem şi mai bine importanţa botniţei, ea făcând cu neputinţă muşcăturile şi la această primă perioadă a turbării. Când simptomele boalei se arăt, prin faptul legăturii mai strânsă între animal şi om, acesta uşor le va observa, putând luă măsuri la vreme în contra boalei, neridicând botniţa bolnavului, isolându-1, etc.
Că punerea în aplicare a botniţei necesită atenţiune din partea proprietarilor de câini, şi că unii dintre ei din causa lipsei de timp sau alta, ar uită câinii lor cu botniţa în cap, condamnându-i a suferi de foame sau sete, acestea nu constitue argumente bine sprijinite în contra botniţei, căci pe lângă faptul că botniţa permite până la un punct oarecare animalului de a se adăpâ şi chiar de a luă oarecare substanţe alimentare, dar în afară de a-ceasta, nu se cuvine oare şi nu este dator orice om ce posedă un animal, a-1 îngriji şi a nu l lăsă la voea întâmplării, a colindă drumurile şi a se hrăni pe seama vecinilor sau a altora. Cetăţeanul 1
(1) Vezi No. 41—42.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1151
care are nevoie de câine de pază, va găsi desigur in timpul zilei puţină vreme pentru îngrijirea acelui câine şi cu atât mai mult se cade de a nu-i lipsi acel timp persoanei ce poate a-şi satisface plăcerea de a ţine câine de lux.
Se mai obiectează de către unii faptul, cum că câinilor bătrâni, nu li s’ar puteâ aplică botniţa, a-ceştia neputându-se obişnui cu ea niciodată. Nu e exact, experienţele făcute în alte state unde botniţa este pusă în practică, dovedesc contrariu, căci desigur în acele ţări, la punerea în aplicare a acestei măsuri, nu s’a procedat prin a se extermină mai întâiu câinii bătrâni, sub pretext că ei nu s’ar învăţă de a o purtă.
Câinele în etate ca şi căţeluşul, se obişnueşte uşor cu botniţa, când este tratat cu blândeţe
Furturile de botniţe din capul câinilor, ca şi îngrămădirea neîncetată către oraşe de câini veniţi din satele vecine lor, ce este drept, îngreuez mult aplicarea botniţei în oraşe. Furturile cu timpul însă, daca măsura e3te generală pentru toţi câinii din-tr’un oraş, fără deosebire de rasă sau etate, este de prevăzut că se vor reduce şi că cu timpul, ele nu se vor mai observă decât într’un mod cu totul excepţional. Cât priveşte câinii sătenilor şi aceştia neapărat' că se vor înpuţinâ, prin faptul că sătenii cunoscând măsura aplicată în oraşe, de teamă de a nu fi lipsiţi de câinii lor, se vor lipsi de a mai pleca cu ei în oraşe, când vor veni cu diferite afaceri.
Se poate ca unii dintre câinii veniţi către oraşe din comunele rurale să fie turbaţi, ei totuşi nu devin mai periculoşi pentru cei din oraş, prin faptul că aceştia ar purtă botniţă, ei necontractând mai uşor turbarea în încăerârile ce ar avea eu acei câini, apărarea lor în asemenea împrejurări, nefolosin-du-le întru nimic în contra boalei. In schimb însă, prin lipsa botniţei la cei d’întâiu, se atrage atenţiunea ori cui asupra lor, putându-se luă măsuri urgente în contra lor.
Sunt oameni, şi nu numai de cei lipsiţi de cu-
www.dacarotnamca.ro
1152
ALBTNA
noştinţe ştiinţifice, dar chiar dintre aceştia, cari susţin şi cred, cum că setea, frica, foamea, nesatisfa-cerea poftelor genesice, etc., pot provocă turbarea la câini, şi că deci, botniţa, ar putea lipsi de apă, hrană, producându-i frică, etc. câinilor, şi a le pricinii! în consecinţă turbarea. Toate acestea sunt curate închipuiri, lipsite de orice temeiu ştiinţific, astăzi fiind pe deplin dovedit, că în turbare, oricare ar fi forma şi chipulivirei ei, nu intervine altă cauză, în afară de contagiune, de molipsire, virusul fiind aproape în totdeauna transmis omului sau animalului prin muşcături, după cum s’a zis, din partea câinilor turbaţi. Boalele acestora, ca şi de altfel ale oricărui alt animal turbat, sunt încărcate de virusul boalei, în cât când muşc, introducându-le în rana pe care o fac, introduc odată cu ele şi sămânţa turbării, care, dacă nu se ia nici o preca-uţiune, creşte şi se înmulţeşte, împrăştiindu-se în corpul muşcatului, făcându-1 a turbă.
Alte persoane cred încă >cum că căldura ar fi de asemenea o cauză a turbării câinilor.
Pentru Convingerea unor astfel de persoane, că credinţa lor este deşartă, cităm faptul că turbarea s’a observat sub toate latitudinele şi aproape în toate ţările: în Algeria, în China, în Inclii, în La-ponia, în Groelanda, etc., arătându-se în toate se-zoanele, observându-se cazuri destul de numeroase şi în timpul ernilor. Căldura deci, ca şi frigul, nu pot fi cauza turbărei.
-----mr+----------- Iriinia Popescu.
'	Mcdlc-Yctcrîuar.
Curăţirea pomilor de muşchiu. — Bureţii, muşchiul şi altele de asemenea natură sunt foarte dăunătoare pentru pomi, pentru că nu numai că le ia din putere, dar pentru că slujesc de adăpost la fel de fel de insecte şi prin ajutorul lor se produc omizi pe pom. Deci este o datorie a arboricultorilor să ia seama ca trunchii copacilor să fie curaţi. Pentru aceasta trebuie ca coaja trunchiului şi crăcilor să fie spălate adesea şi mai cu seamă primăvara cu apă în care a fost pusă cenuşă. Spălătura se face cu o cârpă.	-----------------------
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1153
Serbarea regimentului 1 de roşiori din Galaţi.
anul curent — care va rămânea cunoscut sub numele de anul jubilar — multe insti-tuţii şi-au serbat aniversarea întemeierii lor. Intre acestea a fost şi regimentul 1 de roşiori.
Ţara noastră are armată tânără, dar vrednică. Noi toţi privim la ea cu iubire şi încredere. De acei a o sărbătoare ca aceea din Galaţi, deşi mărginită par’că mai mult între militari, interesează de-aproape pe orice Român. Ne facem o plăcută datorie către cititorii noştri de a povesti lucrurile cu oarecari amănunte.
Se ştie că vechia organizare militară a ţărilor române, care făcuse adesea admiraţia streinilor şi pusese la nevoie hotar împotriva puterii musulmane care ameninţă Europa, a dispărut cu încetul, astfel că în veacul XVIIl.nu mai exista armată în principate. începutul secolului XIX n’a fost mai fericit, dar prin al treilea deceniu se-poate observă oarecare mişcare în sensul redeşteptării spiritului militar. Când Regulamentul Organic întocmeşte o slabă miliţie de câteva mii de oameni, destinată a S mai mult poliţie decât armată, sufletele patrioţilor încep a săltă de entusiasm şi poetul Cârlova scrie un marş al oştirii, vorbeşte de înălţarea steagului şi urează ca vechia vitejie să îmbărbăteze pe tinerii ostaşi.
Ceeace îjisă s’a făcut în timpul Regulamentului Organic e departe de a fi începuturile serioase ale unei oştiri. Aceste începuturi se aşează mai târziu, după anul 1848. Pe atunci existau numai escadroane de Ulani.» Ele se uniră mai rntâiu într’un regiment—care a fost primul regiment de cavalerie în principatul Ţării-Româneşti — în anul 1856, deci în anul curent s’au împlinit cincizeci de ani dela data aceasta.
Aşâ dar regimentul (eră singurul) se numeşte
www.dacoromamca.ro
www.dacoromanica.ro
I
Uniforma Regimentului 1 Roşiori în anul 1868.
www.dacoramamca.ro
1156
ALBINA
întâiu «regimentul de ulani-»-, apoi după 1859 «regimentul 2 de lăncieri»; în 1868: < regiment de călăraşi-, în fine din 1870 ia numele de «regimentul 1 de roşiori.»
Uniforma Reg. 1 Roşiori in 1871.
Sub acest nume şi cu această organizare ia parte la răsboiul din 1877—78 şi înscrie în analele sale pagini glorioase, ca lupta dela Gorni Etropol la 27—28 August 1877, lupta delaRahovala 9 Noem-
vrie 1877, lupta dela Vidin la 12—13 Ianuarie 1878.
*
Au avut tot cuvântul ofiţerii regimentului de care
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1157
vorbim, să serbeze în mod deosebit amintirea începutului corpului lor de trupă. Ziua de 28 Aprilie a fost închinată acestei serbări.
Atunci, în faţa Alteţelor Lor Regale Principilor Moştenitori, după o slujbă religioasă, colonelul a ţinut o cuvântare (1) despre fazele prin cari a trecut regimentul şi a prezentat soldaţilor cele patru drapele ce a avut el în cursul timpului.
«Viitorul stă — a zis colonelul — în al patrulea «drapel încredinţat nouă şi la a cărui primire aţi «jurat, prin mine, că veţi şti să vă jertfiţi pentru «a-1 păstră cu onoare.»
Serbarea s’a desfăşurat apoi prin exerciţii diferite, executate de ofiţeri şi soldaţi, printr’un banchet, prin danţuri naţionale, etc,
*R.
MAMA
I.
Se iviâ de după dealuri noaptea ’n umbre mohorîte Scuturând întunecimea din aripile-i urâte Şi ’nvălind în pânză neagră toată firea adormită. Buh’a moarte glăsueşte, dintr’o casă părăsită.
Nu-i lumină nicăirea, numa ’ntr’un bordeiu pustiu Licăreşte-o luminiţă, ca un suflet de-abea viu.
Şi ’n acel bordeiu pe paie, numa-n zdrenţe ’nvăluită, Zace mama celor patru prunci cu faţa ofilită.
Ea se sbate, se frământă, mila Domnului o cere,
Şi privindu-şi copilaşii, se sfârşeşte de durere.
Şi cucernica-i gândire, din credinţă izvorâtă
Şi-o îndreaptă către ceruri, către Maica Preacinstită,
Şi se roagă cu căldură până graiul i se curmă... Copilaşii plâng de foame, căci felia cea din urmă Au mâncat-o de cu ziuă, numai au decât o coaje,
Biata mamă le-o ’mpărţeşte şi-i îndeamnă să se roage, Iar ea cade zdruncinată şi de milă şi durere.
Şi privirea i se stinge şi puterea toată-i piere... 1
(1) După această cuvântare am luat notele istorice privitoare la regimentul 1 deroşiori.—Ilustraţiilesunldupă «Buletinul Armatei şi Marinei.»
www.dacaromaiiica.ro
1158
ALBINA
Copilaşii plini de groază plâng, se vaetă şi zbiară De-alor ţipete cumplite chiar şi moartea se ’nfioară, — Toţi o strigă şi o sărută, şi-o desmeardă fiecare:
«Mamă, mamă, scumpă mamă! Vom fi buni o milâ-ţi fie, Nu muri! Deschide ochii!.. Lasă-ne-o, o Doamne vie! Uită-te la noi, măicuţă!.. Tu eşti rece ca un sloiu !
Te vom încălzi noi, dragă, dar nu merge dela noi! N’auzi, mamă?..! Şi-a lor lacrimi, şi durerea lor cumplită N’ar puteâ prin graiu de nime ca să fie tălmăcită... Moartea palidă ca ceara, stă la căpătâîu sfioasă,
Şi simţi din ochi doi picuri, că i căzură jos pe oasă,
Nu, nu pot, orice să fie, o mai las pe biata mamă,
Să îngrijească copilaşii amărâţi şi plini de teamă.
Voiu răbda chiar şi osânda, dar o las această seară...
Şi ca umbră nevăzută — dispăru pe uş’afară,
II.
Se deşteaptă biata mamă, ca trezită fără veste,
Plânsul pruncilor, durerea, i se par numai poveste.
Se ridică de pe paie, copilaşii ’n braţe-i strânge Şi-i sărută, şi-i desmeardă, că nici unul nu mai plânge. Culcă unul câte unul sărutându-i cu dulceaţă,
Iar pe cel mai mic, sărmanul, îl adoarme ’n a ei braţe Şi e pace, şi e bine, tot visează fericire.
Ce nu poate-o mamă ’nvinge, cu a ei sfântă iubire?
III.
Către cer pleacă întristată moartea şi se tot frământă,
Ce va fi oare de dânsa neîmplinind voinţa sfântă? Dumnezeu i-a dat poruncă şi i-a zis: «Iată, spun ţie, Mama pruncilor de astăzi între vii să nu mai fie!»
Şi-a nesocotit cuvântul, i-a fost milă, i-a fost jale Ce va zice Domnul oare ? Cum să-i ştie veni ’n cale ?
Şi muncindu-se cu gândul a ajuns la sfânta treaptă Şi sfios lângă stăpânul osândirea şi-o aşteaptă! Dumnezeu pricepe gândul, ştie toate şi zâmbeşte.
Ce-ţi apasă conştiinţa ? Moarte, ce gând te munceşte ?.. Cu privirea ’n jos stă moartea.
Inţeleptu-le stăpâne,
Tu ştii tot, — şi ce e astăzi şi ce va veni pe mâne,
Ştii, că totdeauna fost-am fără milă şi cruţare Ţipetelor dureroase, n’am dat nici când ascultare Am smuls soţul fără milă, Fam trimis la vecinicie Fără grijă că e tată, fără milă de soţie.
Câte suflete iubite despărţit-am fără veste,
Câte mame, fraţi şi soră, şi mirese şi neveste Le-am lăsat în disperare,— Doamne, toate le ştii bine,
Că ’mplinit’am totdeauna lucrul meu cum se cuvine.
Dar acum nu, Stăpâne. Mama pruncilor trăieşte !
Te îndură şi mă iartă, ori de vrei, mă osândeşte,
www.dacoramamca.io
ALBINA
1159
Căci atât amar şi jale, ţipetele şi durerea Bieţilor copii, săracii, mi-au sleit toată puterea.
Ş-am lăsat pe biata mamă de pruncuţii ei să vadă.
Cui să fi rămas în grije? Cine jalea lor s’o creadă? Cine-ar fi înţeles durerea sufletelor întristate?
Şi zâmbi Dumnezeu iară ... O voi minţi întunecate!
Văd că nu ’nţelege-ţi firea, niGi pricepe-ţi voi cuvântul Care stăpâneşte lumea şi tot cerul şi pământul.
Moarte, vina ţi se iartă, dar cobori făr’amânare Şi străbate cu grăbire în adâncul dela mare Şi de jos din adâncime, să-mi aduci aceea piatră,
Care vei afla-o ’ndată când vei tinde mâna dreaptă, înţelegi ?...
Prea bine, Doamne! Şi ca fulgerul de iute Moartea valurile taie şi ’n,vre-o câteva minute Află piatra destinată şi cu ea la ceruri pleacă Tot gândindu-se că oare, cu ea Domnul ce-o să facă ?
IV.
Dumnezeu şedea pe tronul cu podoabe lucitoare împletit numai din aur şi din raze dela soare,
Şi priveşte mersul vremii, taina de puţini pătrunsă ; Făureşte viitorul cu ’ntogmeala lui ascunsă,
Şi ia ’n seamă ispăşirea veacurilor trecătoare Cum se pierd în vecinicia care-i zace la picioare.
Câte taine şi sistemuri are firea cea cerească ! «
Şi minuni nepricepute, de gândirea omenească !
Şi ce n’au putut pricepe învăţaţii o viaţă ’ntreagă Dumnezeu, dacă voeşte într’o clipă tot desleagă,
Tot aşa a fost din veacuri, tot aşa a fost să fie,
Dar puterea nevăzută taină va fi pe vecie.............
..................' . . Moartea lângă tron aşteaptă,
Până Domnul către dânsa, cu privirea se îndreaptă.
Ai sosit?... Da, împărate, am adus piatra cu mine.
Ai adus-o din adâncuri?... Chiar de-acolo Doamne !.. Bine, Acum frânge-o drept în două!.. Ce-ai aflat?.. Doamne, minune! Verine viu a /ost într’însa... Ei, ş’apoi? Ce-i asta ? Spune! Umilită moartea cade în genunchi cerând iertare.
Vei pricepe acuma oare soarta cu-a ei taină mare?
Ştii acum cine ’ngrijeşte de toată făptura vie?
Mergi acum după femee!
Doamne, voia Ta să fie !
Maria Cioban.
Ca si in anii trecuţii in luna August revista va apărea iarăşi în numere duble, si anume: No. 45—46 eu datelecle 6—13 August, la lsAugust; iar No.47—48 cu (latele de 20 şi 27 August, Ia 30 August:
www.dacoromamca.ro
1160
ALBINA
Folosul arăturilor de toamnă.
u toate că se fac mari sforţări de către agronomi, agricultori, cultivatori, etc., a deprinde pe ţăranul nostru în a lucră pământul în mod mai raţional şi de a întrebuinţâ la munca câmpului instrumentele agricole cele mai perfecţionate, (ca pluguri de fier etc.) însă ţăranul nostru, mai cu deosebire în judeţele de munte, unde văd că şe cultivă destul pământ, stă departe de aceste idei şi continuă a cultivă porumbul tot cu o singură arătură şi aceea făcută foarte prost, cu pluguri din acelea vechi, sgâriind numai pământul. Cum dar ţăranul nostru de munte să se mai aştepte la o recoltă bună de porumb şi cum să nu-1 vedem încă din luna Martie, ducându-se cu sacul pe la diferiţi speculanţi din sat, spre a cumpără 2 sau 3 bă-nicioare de porumb, cu preţuri îndoite după cum ar trebui ?
Apoi dacă încă din luna Martie începe a cumpără porumb spre a întreţine o familie de 4—5 suflete, cari dacă ar consuma numai câte o oca de persoană pe zi, în 6 luni, până la recoltarea noului porumb, ar trebui o cantitate de cel puţin 900 oca, socotind numai cu 20 lei suta de oca, se urcă la suma de lei 180 — ne întrebăm deci de unde ia acel om o sumă de bani atât de însemnată pentru ca să cumpere acest porumb, fără de care n’ar puteă trăi ? De sigur că în lipsă de alte venituri, este nevoit să-şi vânză boii de muncă, pe preţ de nimic, tot la speculanţi şi bietul nostru ţăran rămâne în sapă de lemn, căci un proverb zice : «că plugarul fără boi e ca omul fără ochi»; cei cari nu au boi, sunt nevoiţi a-şi vinde vaca cu lapte, singurul mijloc de hrană al copiilor, sau alte vite de felul acesta, lăsându-şi bătătura pustie, nevoit să-şi scoată copiii din iarnă, să nu moară de foame şi de sărăcie. Intrebându-1 că din ce cauză nu are vite şi că de ce cumpără porumb aşâ de timpuriu în anul acesta de belşug, când oamenii dela câmp au făcut porumb îndestul ca să le ajungă 2 ani, îţi va răspunde: că vitele le-a vândut pentru ca să cumpere porumb, şi că porumb mult spre a-i ajunge tot anul, nu va aveâ niciodată, din causă că pământurile lor sunt sărace şi nu produc ca cele dela câmp.
Este adevărat că pământurile de deal sunt mai reci ş
www.dacoramamca.ro
ALBINA
1161
produc mai puţin ca pământurile de câmp, însă nu este mai puţin adevărat că nici ţăranul de munte, nu munceşte ca ţăranul de pâmp şi din această cauză, ţăranul de munte face numai 150—200 oca porumb la pogon, pe când cel de câmp face 800—1000 oca la pogon.
La fermele model ale Statului, pe Domeniile Coroanei, şi chiar pe multe din moşiile mari ce se exploatează direct de proprietari, se cheltuesc sume mari de bani pentru introducerea în ţară a instrumentelor agricole, cele mai perfecţionate şi pentru întrebuinţarea lor la munca câmpului, şi privim cu mare bucurie că ţăranii de pe lângă acele moşii îşi cultivă puţinul lor pământ în modul cel mai sistematic, întrebuinţând plugurile de fier şi alte instrumente ce se cer pentru cultivarea pământului, depunând mult interes a face munca la timp, după urma căreia trag venituri frumoase; ţăranul de câmp nu numai că nu cumpără porumb mai niciodată, ci şi mai vinde în fiecare an o parte care crede câ-i prisoseşte de îşi cumpără boi de muncă, vaci pentru lapte, îşi plăteşte datoriile către Stat şi trăeşte în mai bune condiţiuni, fără a fi nevoit să rabde de foame în timpul ernii şi să sufere sărăcia.
Ne întrebăm iarăşi, de unde ţăranul de câmp are atâtea mijloace de îşi cumpără instrumente agricole, boi buni de muncă, vaci cu lapte pentru hrana lui şi a copiilor şi cum face că trage atâtea şi atâtea foloase de pe urma plu-găriei? vom răspunde: Ţăranul de câmp nu cultivă nicio-odată porumbul cu o singură arătură, ci pe dată ce seceră grâul, scoate plugul şi ară toate locurile ce voiesce a le cultivă cu porumb; în spre primăvară prin luna Fevrua-rie sau Martie, îi dă o a doua arătură şi la 1 Maiu îl ară pentru a treia oară şi numai atunci seamănă locurile cu porumb după a treia arătură; acest fel de muncă pe lângă că ajută mult la producţiunea porumbului, înlesneşte şi munca care urmează după semănat, ca: prăşit, râriţat, copcit, etc., căci gerul de iarnă găsind pământul arat, îl mărunţează prin degerătură şi pământul fiind dejâ mărunţit, are puterea de a se pune în contact cu aerul şi a sustrage din ploi şi topirea zăpezilor o mai mare cantitate de apă care ajută mult oricărei plante în timpuri de secetă, mai cu osebire porumbului, care e mai mult ca toate expus secetei de vară care bântue încă din anul 1902.
www.dacQromanica.ro
1162
ALBINA
Tot acelaş câştig are şi cu grâul, căci dacă porumbului i se dă 3 arături, o rariţă şi 2 sape, pământul urmează să fie cât se poate de bine muncit şi mărunţat şi grâul care urmează să se semene în porumbiştile acelea, ne găsind resistenţă la creştere, se va desvoltâ repede şi va da o producţiune abundentă.
îndemnăm dar şi pe ţăranii din judeţele de munte, să practice facerea ogorului de toamnă pentru porumb, şi vor scăpă de sărăcie, ne mai având nevoie a cumpără porumb în timpul iernei cu preţuri îndoite dela speculanţi.
N. 0. Şerliănescu.
Agricultor, corn. Râmnicu*Vâlcea. ---------------------
Steluţa de munte.
ra înălţimile Bucegilor, în pitoreasca regiune hotărnicită de frumoşii munţi: Caraimanul, Vârful cu dor, Colţii babei, cum şi prin alte regiuni muntoase ale ţării noastre, creşte o floare mică, do toată drăgălăşia, a cărei tulpină păroasă e tot aşa de albă-cenuşie, aproape ca şi petalele ei.
Locuitorii din împrejurimi au botezat-o «Steluţa de munte» din cauza corolei, a cărei construcţie se apropie foarte mult de lorma unei stele. Da nare miros şi de-aceea, poate, până la o vreme, nimeni n’o băga în seamă.
In Alpii Elveţiei şi ai Bavariei, unde prin influenţa climei a căpătat o culoare albăstrue, se găseşte cu îmbielşugare.
Nemţii o numesc «Edehveis». Traian Demetrescu, poetul oltean, care a iubit mult florile şi care de sigur a cules acest «Edehveis» solitar, pe când se găsea la Miinchen, se exprimă astfel în cartea sa «Privelişti din vieaţă»: Pe munţii Alpi, printre cascade, creşte o floare singuratecă, de culoare albastră, ale cărei petale sunt crestate la vâri. Tirolezii cari umblă toată ziua pe munţi, n’o băgau în seamă, n’o culegeau niciodată, s’o dea iubitelor, — căci e lipsită de miros.
«Biata floare trăia şi murea necunoscută...
«Dar frumoasele bavareze au aflat că regele visător Ludovic al Il-lea o zărise în copilărie şi în toată vieaţa lui o preferase tuturor celorlalte flori. De atunci toate fetele au numit-o «Floarea Regelui» şi o poartă în amintirea unei iubiri, în păr sau la sân».
După cum vedem, Ludovic al II-lea,,a simţit milă, în sufletul lui înfrigurat, de sărmana floare aşa de modestă şi aşa de singură. Prin aceasta a arătat el că cu adevărat, inimă regească a avut.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1163
Dela el, poate a început ca sfioasa steluţă să fie cunoscută de oameni, cari pentru a-i arătă iubire nu ştiu decât s’o rupă!...
La noi sătenii de prin Sinaia, Buşteni şi Predeal, o numesc «Floarea Reginei», din prea marea dragoste, ce au pentru buna noastră regină, care ca şi Ludovic al II-lea iubeşte florile.
Numele ei, în înţelesul tuturor Românilor se conlundă cu numele drag al suveranei lor, Carmen Sylva. Poporul în imaginaţia lui aprinsă a înjghebat în jurul acestei flori fără parfum o frumoasă poveste, care e ştiută aproape de toţi locuitorii din regiunile muntoase.
Această poveste, spune că «Steluţa de munte» îşi trage originea din steaua miraculoasă, care a anunţat odată celor trei Magi, naşterea lui lisus Christos. După ce Magii sau Craii au eşit. din staulul vitelor, steaua care îi condusese, atâta timp, na mai apus ca toate stelele din cer.
Ea s’a desprins uşor din văzduh şi de dragul lumii noastre, căzând pe vârtul munţilor, ş’a prefăcut în mii de floricele albe-cenuşii. De aici vine numele ei românesc de «Steluţă de munte sau «Floare de piatră», fiindcă creşte lipită de stânci şi pietre. Ea şi-a ales locul pe cele mai mari înălţimi, pentru ca să fie mai la adăpost de oamenii răi care o rup, şi mai aproape de cerul înstelat care a născut-o.
In popor do asemenea mai e şi credinţa, că cei bolnavi de oltică, bând ceaiu'făcut din tulpina şi florile ei, capătă cu timpul uşurare şi sănătate.
Petre Danilescu.
Uri duşman al săteanului.
Pe multe lucruri fără de folos cheltueşte săteanul nostru banii storşi din o muncă grea şi obositoare, dar pe nici una, poate, mai mult ca pe descântece. De-1 doare capul, e deochiat, fuga la babă să-i descânte ; de-1 doare corpul, e din apueate, fuga ia descântec; de-1 doare măseaua, e brâncă; de are junghiu, i-a pus cuţitul, de «a bubă», de râe, de aplecate, fuga tot la descântec.
Nu e zi lăsată dela Dumnezeu, să nu vezi în casa babelor descântătoare, săteni şi sătence, aducând strachina cu mălaiu, puişorul de găină sau câţiva gologani pe descântece, pe farmece şi pe leacuri.
Şi de ar şti ei, sărmanii, cât sunt de nefolositoare aceste descântece, de-ar şti ei ce zice baba din gură, de sigur că nu numai că nu şi-ar da banul muncit de el, dar ar uri de moarte pe acele babe «talpa iadului» cum tot el, săteanul, le porecleşte.
Următoarele două descântece ne va arătă cât de ciudată e credinţa săteanului şi cât de lesne este el exploatat de semenii săi.
Descântec de Muma pădurii:
Copilului care are obiceiu să plângă noaptea^ i se face (descântă) de «Muma pădurii».
www.dacaromamca.ro
1164
ALBINA
Femeea ce descântă, se serveşte de următoarele obiecte: o mătură, o oală cu apă neîncepută, un tăciune aprins şi un topor.
Descântecul se face seara. Femeea descântătoare, ese afară la unul din colţurile casei, fiosează cu ochiul un copac din apropiere şi rosteşte de trei ori blestemul următor:
«Muma pădurii, eşi din miezul nopţii, din faptul zilei, dela răsărit, dela apus, din miază-zi; ciartă-ţi feciorii, ciartă-ţi nepoţii, ciartă-ţi nurorile şi lasă pe cutare .... (numele copilului) în pace; iar dacă nu, cu mătura te mătur, cu apa te înec, cu focul te arz şi cu toporul te taiu.» Când zice «cu toporul te taiu» ciocăneşte cu toporul în colţul casei.
După rostirea de trei ori a acestui blestem, asvârle cu mătura cu apa şi cu focul spre copacul ficsat.
Toporul rămâne înfipt până dimineaţa.
Se repetă acest «făcut» în trei seri consecutive.
Descântec de spor la oi:
Din descântecul ce îl dau mai jos, însuşi cel ce îl rosteşte, declară că nu ştie nimic. Iată-1:
I.
Nimic nu ştiu,
Nimic să nu fie oilor.
II.
Oile-să trăiască Ploile să nu se sfârşească.
III.
Caşu’mi place Brâu mi-aş face.
IV.
Descântecul la tine,
Oile la mine.
Iată o adunătură de cuvinte, fără nici o noimă, fără nici un înţeles, şi bietul sătean, prea lesne încrezător în descântecul şi folosul lui, deschide largi băerile pungii sale. ^
Până când oare o asemenea stare de lucruri ?
Ioan Bănescu.
Cocioc-Pisc.
0 notiţă istorică asupra mănăstirii Ţigăneşti (Ilfoî).
Intr’una din zilele trecute, pe când răscoleam în nişte vrafuri de hârţoage şi hârtii vechi, asvârlite pe fundul unui pod din Mănăstirea Căldăruşani; între altele găsesc pe un terfelogit petic de hârtie, ros pe la margini, următoarele rânduri, scrise cu slovă veche, ce abia le-am putut buchi, slovă cu slovă, cu ajutorul unui bătrân monah:
«După moartea cuviosului stariţ Dorotteiu al monastirei Căl-
www.dacaramanica.ro
ALBINA
1165
dăruşani cu glasul părinţilor s!a ales la anul 1807 Ia stăriţie prea ouvioşia sa părintele Dosifteiu.
Acest prea cuvios Dositteiu între altele, a strămutat monas-tirea Ţigăneşti, pentru că eră aproape de monastirea aceasta (Căldăruşani), adică la satul Turbaţi, unde se şi află până acum biserica ce a fost schit de maici şi acum a rămas biserică de sat, unde se găsesc multe lucruri din vechime.
Şi strămutarea a fost astfel: la anul 1811, a venit la curiosul stariţ Dosilteiu un om blagoslovit ce a avut sfoara de moşie ce acum este monastirea Ţigăneşti pe dânsa, şi i-a spus că are dorinţa să facă un schit de părinţi pe dânsa, Iar cuviosul stariţ cum a auzit, i a arătat şi dorinţa sa că ar vrea şi sfinţia sa să mute maicele dela sătul Turbaţi pentru că sunt prea aproape de Căldăruşani şi l-a rugat ca să facă o biserică şi să le ducă pe ele acolo, pentru că se înmulţesc şi nu aveau încăperi. Şi aşâ învoindu-se, au şi pus în lucrare şi la anul 1813 s’a slârşit şi au mutat maicile acolo».
E.	P. Eftimiu.
i	învăţător, Lipia-Bojdani, Ilfov.
---------------------------
Lucrările agricole îrţ luna August.
âm, n unele localităţi din Moldova se continuă cu seceratul ovâ-zului. Cânepa ca şi inul dacă s’au semănat prin luna Maiu. recolta se tace în această lună. Semănatul rapiţei de toamnă care trebuii să înceapă încă dela 20 Iulie st. v. dacă tim-^ pul era bun pentru astfel de semănătură, va trebui să se iacă în această lună cât se poate mai de grabă, ca această plantă oleioasă să poată intră în iarnă, cu rădăcina cât mai groasă, şi cu toile bine crescute, de oarece este foarte simţitoare la un Irig mai mare de 12 grade centigrade, atunci când pământul nu este de loc acoperit cu zăpadă.
Miriştele, cari în luna Iulie nu s’au putut semănâ cu vre-o plantă care să dea un bun nutreţ verde pentru vitele de muncă caşi pentru cele de lapte, se pot semănâ în această lună.
Porumbul. La unele soiuri deporumburi ca cel cincantin, săcu-esc, etc., semănate până la 23 Aprilie st. v. pe la începutul acestei luni încep să le dea boabele în copt, şi ca să se iuţească coacerea, ar trebui ca îndată ce s’a văzut că boabele au dat în copt, să se taie iulpinele de asupra ştuleţilor, cu modul acesta recolta porumbului se va putea face până la sfârşitul lunei. In acest caz locul se va putea pregăti pentru semănatul grâului de toamnă, care se va putea face pela 20 Septemvrie. Aşâ fac agricultorii în alte ţări ou porumbul, şi ei sunt câştigaţi fiindcă recoltează totdeauna porumbul bine copt, şi mai de timpuriu, aşâ încât mai niciodată nu îl apucă ploile de toamnă, cu porumbul necopt şi ne cules după cum se întâmplă la noi în ţară, încât de multe
www.dacoromanica.ro
1166
ALBINA
ori vine Crăciunul, fără ca porumbul sătenilor să fie dijmuit.
Fasolea. La această leguminoasă păstăile (tecile) ar trebui culese atunci când s’au copt, dar cei mai mulţi agricultori din cauza lipsei de braţe, în loc ca recolta fasolei să se iacă cel puţin în 2 timpuri, o fac odată, mai cu seamă când au suprafaţă de pământ mai întinsă semănată cu această leguminoasă. In acest caz nu trebue aştepiat ca să se coacă toate tecile, căci risipa ar fi prea mare, ci când cea mai mare parte din teci sunt coapte, se smulg tufele de fasole din pământ, se fac mici purcoaie, se mai lasă vre-o 3—4 zile ca să se mai coacă şi după aceea se treeră cu maşina pe loc sau se bate cu îmblaciu ori cu beţe, după treerat se vântură şi boabele se păstrează în magazie până se vând. Fasolea se păstrează mai bine în teci, când este bine coaptă, într’o magazie, numai să nu fie şoareci, şi se treeră numai atunci când se şi vinde de pe arie. Fasolea poate să producă la hectar 15—25 hectolitri. Fasolea se întrebuinţează la hrana omului ca păstae verde şi ca boabe uscată. Când se macină dă o făină albă cu care se amestecă făina de, grâu. Tot astfel se culege şi fasolea «soia», care produce la hectar până la 30 ht. Dintre toate leguminoasele fasolea soia, este mai hrănitoare, din boabe se poate scoate un fel de lapte, din care, se poate face brânză şi se mai poate amesteca şi cu cafeaua. Boabele de fasole soia, înainte de a le pune la fiert trebue să stea in apă rece 24—48 de ore. .
Cicoarea. Aceastei plante care se cultivă şi la noi pentru rădăcinile ei, pe la sfârşitul acestei luni i se taie foile, cari se' dau ca hrană vitelor. Tăierea foilor se face ca rădăcinile să crească mai bine.
Culesul foilor de tutun. Pe la începutul acestei luni se începe şi cu culesul toilor de tutun, care se culeg de jos în sus. Când foile sunt coapte, încep a se îngălbeni, se apleacă spre pământ şi capătă un miros plăcut de tutun. Foile de jos dau tutun de calitatea a treia, cele dela mijloc de calitatea a doua şi foile dela vârf (2—4) dau tutunul de calitatea întâia. Culesul foilor, înşirarea lor pe sl'oare, caşi uscatul, trebue făcut cu multă îngrijire, căci alt cum foile îşi pierd din adevărata lor calitate. După ce foile s’au uscat, se lac păpuşi pe un timp ploios, şi în fiecare păpuşă se pun câte 30 de foi, aşa ca toate codiţele să lie unele peste altele, ca păpuşa să se poată legă. Păpuşile se fac teancuri, punând câte 300 la un loc.
Semănatul grâului. In localităţile mai muntoase se poate începe cu semănatul grâului.
Hrişcă sau grâul negru, se recoltează cu secera sau se coseşte, după secerat se mai lasă încă 4 zile pe loc şi după aceea se duce la arie unde se face stog. Când se duce la arie, în care trebue să se pună un zăblău, căci hrişcă se scutură foarte uşor. Hrişcă se treeră cu caii sau cu maşina de treerat, totdeauna după ce soarele a răsărit. După treerat boabele se vântură şi se pun la magazie; poate să producă la hectar 4—40 hectolitri. Din
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1167
făina de hrişcă se face prăjituri, mămăligă, iar ca făină amestecată cu făina de grâu se întrebuinţează la lacerea pâinei.
Cositul lucernei şi a livezilor naturale. In această lună lucerna se coseşte pentru a 4 oară, iar livezile naturale pentru a doua oară, fânul provenit din această cosire se numeşte otavă.
Această otavă se dă mai cu seamă vacilor de lapte, viţeilor mici, oilor fătate şi mieilor.
Facerea frunzarilor. Frunzele copacilor uscate se pot întrebuinţa ca o bună hrană pentru toate vitele. Timpul cel mai bun pentru facerea frunzarilor este dela 15 August până la 15 Septemvrie. Nutreţul de frunze de copaci este mai hrănitor, decât nutreţurile cultivate, fiindcă cuprinde mai multă materie grasă. Oilor şi caprelor le plac mai mult frunzării decât fânul comun. Când vitelor li se dă foi verzi, ca hrană, acestea pot înlocui cele mai hrănitoare leguminoase.
Copacii a căror foi şi crăcuţe se pot întrebuinţa mai cu folos la lacerea frunzarilor sunt: frasinul, fagul, viţa de vie, salcia, plopul, stejarul, teiul; iar pentru vitele de prăsilă sunt dela cireşi, prun, măr şi păr. Frunzării uscaţi la umbră sunt mai buni decât cei uscaţi la soare.
In grădina de pomi. Se culeg poamele văratice. Prunele se usucă sau se întrebuinţează la facerea de ţuică, sau magiun. Din mere şi pere se poate face magiun şi cidru sau vinul de mere.
In grădina de legume. La ceapă şi usturoiu foile se calcă; iar ca să avem spanac şi salată peste iarnă, se pregătesc răzoa-rele în grădină pe cari se seamănă această plantă prin împrăş-tiere. Se răsădesc căpşunile pe răzoare săpate adânc de 50 cm. şi îngrăşate bine cu bălegar de oaie, sau de alte vite. Pe fiecare răzor se sădesc 3 rânduri de căpşuni ia depărtare de 40—50 cm., după sădit trebuie udate. Se culeg castraveţii, pătlăgelele şi ardeii din cari se scot seminţele.
La vie. In pivniţa în care se păstrează vinul se caută ca bu-ţile să fie pline ca vinul să nu se strice; fiindcă se apropie culesul viilor trebue căutat ca buţije în care se va pune mustul, caşi vasele în cari se culeg strugurii să fie cât se poate de curate şi bine legate. De aceea buţile se opăresc cu apă fiartă şi pe urmă se spală atât încât apa ce se varsă din ele să fie curată.
Vitele de muncă, trebue bine hrănite ca să se poată face munca câmpului în bune condiţiuni.
înţărcatul mânjilor. La iepele care au fătat în luna Martie li se înţarcă mânjii.
Oile. Turmele de oi din locurile muntoase se coboară la şes de multe ori chiar dela 15 August; dacă timpul începe a se răcori. In apropierea oraşelor unde cu carnea de miel se face o mare speculaţiune, oile se dau la mârlit.
Albinele. In luna aceasta căldurile fiind prea mari, trebue să apărăm stupii în contra acestor călduri; mai trebue căutat dacă
www.dacoromanica.ro
1168
ALBINA
au hrană îndestulă, de oarece în această lună florile se găsesc foarte rari, sau pot. lipsi cu totul din cauza căldurii şi a timpului secetos, să se mai bage de seamă ca stupii să nu fie jefuiţi de albinele hoaţe.
V.	S. Moga.

Ce ştie Argeşul.
in deal, de sus de tot, vine nebunaticul copil al Dunării, tocmai din înălţimea cea mai \S|| mare a Carpaţilor, — Negoiul. — Şi vine zo-V©	1 rit spre a scăpă mai repede de stâncile şi
wUQţSsi/ r piedicele ce i le pune vrăjmaşii râurilor — munţii — care, de n’au putut opri mama de la Porţile de Fer, vor să-i oprească copiii.
__________________Depărtându-se, tot se mai uită înapoi, spre
a vedea de nu se ia după el; dar, începând a zări pe aceea ce-1 primeşte cu braţele deschise, începe a cântă şi a merge a lene. Atunci el are chef de vorbă şi, de te primeşte, poţi află multe, căci multe mai a văzut şi auzit de când trăeşte el pe lumea asta şi de când pe malurile lui răsună graiul românesc.
Intâmplându-mă odată într’un zăvoiu — prin care el dimineaţa şi seara trece cântând, iar ziua, când arşiţa soarelui îl înmoaie se opreşte şi primeşte în sânul său pe mulţi a se răcori, căci lui îi este cald, dar inima-i e rece — am prins a sta de vorbă cu el şi multe mi-a mai spus şi iacă că le spui şi eu :
Ci-că el vine dinspre Făgăraş, loc unde se află tot Români, ca şi în întreg ţinutul Ardealului, pentru care mult ne-am certat cu Maghiarii şi pe care l-am avut de multe ori în mână, sub mulţi Voevozi. Aşa spunea că l-am avut sub Voevodul Radu-Negru, că de aici a plecat el a întemeia stat nou. Sub unii din urmaşii săi l-am perdut, căci Ungurii, cari din Asia pănă aici nu se’ mai săturaseră de prăzi, căută să ne zădărnicească dela început şi să nu ne lase a formă ţară aparte ; dar Voevodul Alexandru Basarab i-a -tras Ungurului Carol Robert, pentru în* drăsneala sa, o sfântă de bătae, mai întâiu la Curtea de Argeş, pe care Argeşul a văzut-o şi a auzit el spunândui-se că l-a bătut şi mai rău în muntele Pasărea, că d’abia a scăpat schimbat în ţara sa.
Mai târziu fiul lui Robert, Ludovic, a început iar a se sfădi cu Românii, dar feciorul lui Alexandru, Vladislav, care cel din-tâiu a bătut pe Turci, l-a bătut şi a cuprins Făgăraşul. Ni l-or fi luat ei iarăşi, însă Bătrânul Mircea l-a coprins din nou tot prin lupte, căci aşa ne-a fost dat nouă ca orice vom face tot prin vărsare de sânge să facem şi să ne păstrăm neamul. Dela Mircea n’a mai fost al nostru decât sub Mihaiu când a fost întreg Ardealul. Mi-a mai spus multe Argeşul despre el, dar n’am putut a le mai ţine minte. Şi a început Argeşul a-mi povesti cu mult foc despre Cetatea lui Ţepeş. Mi-a stors’ lacrămi când îmi povestea el cum fiice de boeri mari şi domnişori cari ştiau nu-
www.dacoromanica.ro
\
ALBINA
1169
mai porunci să dea, lucrau la zidirea cetăţii în ziua de Paşte. Pentru un moment îmi venea să blestem pe Voevodul Ţepeş, dar judecând puţin mi-a venit în minte că ar trebui un Ţepeş şi pentru vremurile noastre, căci până nu guşti amarul nu ştii ce e zaharul.
Ajunse Argeşul cu povestirea la Curtea de Argeş, care a fost a doua capitală a Munteniei şi începu el a-mi spune cum Radu-Negru a gonit pe Tătari de prin ţară şi cum, după ce s’a liniştit a zidit biserică acolo. Atunci mi-a amintit el exemplul frumos al Domnilor noştri ca după fiecare faptă, bună sau rea, zideau câte o biserică spre amintire şi ca mulţumire lui Dumnezeu pentru ajutor.
A început apoi a-mi spune plângând ceeace a văzut şi auzit la Goleşti, cum străinii Hagi-Prodan, Macedonski şi Iordache au vândut pe Românul între Români, pe viteazul Tudor şi undele lui atunci par’că cântau :
Cine trece Oltul mare Ce viteaz răzbunător,
Umple astăzi de teroare Sbirii bietului popor?
Este Tudor, e oşteanul Ce’nspăimântă pe păgâni.
Este Tudor, e Olteanul Este Tudor, Domn Român.
Dar odată cu acest cântec îmi veneau la ureche strigătele Grecilor pe stradele Târgoviştei: «Acesta e Domnişorul Tudor». Se miră el cum urmaşii marilor Romani au îngăduit unele ca acestea, dar trebue să se mire şi mai mult de cele ce îngăduim noi.
Pentru că vremea treceâ, începu a-mi spune numai în treacăt de cele ce a mai văzut şi auzit şi s’a oprit mai mult a-mi aminti numai de Copăceni, loc renumit pentru vinuri, şi-mi povesti cum în ajunul luptei dela Călugăreni, Mihaiu, eroul Românilor, ziceâ oştenilor: «Aduceţi-vă aminte de vechea noastră vitejie, căci ocazia de acum e frumoasă şi, de o vom pierde, anevoie o vom mai căpătă ! ...»
Frumoase cuvinte şi trebue să le privim ca sfinte şi să ţinem seama de ele.
Mi-a spus că a privit cu nerăbdare la cea mai mare victorie a creştinilor asupra musulmanilor, la lupta dela Călugăreni. Când a auzit strigătele de bucurie ale Românilor şi a văzut fugind pe Turci, a început a curge spumos spre a spălă sângele păgân adus de Neajlov şi a-1 depărtâ mai repede de pe locul, sfânt acum pentru noi.
Ba-mi spuneâ că, când a văzut pe Sinan în mocirla Neajlovu-lui a pornit cu toată furia pe albia acestuia spre a-1 înecă, dar a ajuns prea târziu căci Turcul Hasan îl scosese. Şi a mai auzit încurajerile la luptă ale lui Mihaiu în multe părţi Argeşul. Aşâ l’a auzit la Kiselet şi la Olteniţa, apoi la Turtucaia, pe care de multe ori a văzut-o în flăcări. A privit de multe ori Argeşul la ostaşii noştri, cari treceau peste Dunăre spre a se bate cu Turcii dar spuneâ că niciodată nu i-a văzut mai voioşi ca la 1877 şi nici odată nu i-a văzut aşa de mulţi şi amestecaţi Moldovenii cu Muntenii, ca atunci.
www.dacoromamca.ro
1170
ALBINA
Mi-ar fi mai spus el multe, căci spuneâ că a văzut pe Alexandru Machedon, pe Darie şi pe alţi împăraţi'mari, dar se răcorise de-a binele şi trebuia să plece, ca să nu-1 apuce noaptea tot departe de sânul dulce al mamei.
Care vrea însă a află mai multe să meargă pe malul lui, la umbra unei sălcii cu cartea neamului în mână şi le va află, căci el, când poposeşti singur caută a-ţi vorbi. Şi de va află lucruri mai însemnate să le comunice «Albinei» care adună nectar din toate florile şi dă miere tuturor.
P. S. Miliăilescu.
Oşrezeni.
Din poveştile lui Moş-fJeaJu
33 ăi le Oglinzi.
Gravura alăturată vă înfăţişează, dragii Moşului, vederea aşezământului de băi dela Oglinzi. Sunt sigur că mulţi din cititori cunosc abia din nume localitatea aceasta. Cei cari au avut ocazie se meargă pe la mănăstirile din judeţul Neamţu, fără îndoială au vizitat şi băile «Oglinzi», căci sunt aproape de oraşul Târgu-Neamţu şi toţi cari petrec vara pe la unul din acele minunate locuri de retragere şi de reculegere, se duc din când în când, mai ales pentru provizii, la Târgu-Neamţu.
Apa minerală de aci a fost cunoscută încă din 1856, când un doctor Stenner a făcut analiza ei, adică a luat apă dintr’un izvor şi a cercetat din ce e alcătuită. .
Din care izvor? căci sunt acum cunoscute trei. Nu se poate răspunde cu siguranţă.
Ceeace ştim este că multă vreme izvoarele dea-colo au fost lăsate în cea mai deplină părăsire şi fiindcă unii locuitori din apropriere luau câteodată apă, s’au astupat şi s’au pus oameni de pază ca să nu se atingă nimeni de ea.
Şi cu toate acestea, în acele izvoare astupate zăceau preţioase leacuri din cari mulţi bolnavi puteau să capete sănătate!
Ce să zicem decât că nu ne-am cunoscut ţara?
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1171
de apă minerală s’a descoperit undeva, repede satul acela, până atunci necunoscut, s’a ridicat şi, ca din pământ, au eşit acolo case frumoase şi oteluri şi clădiri pentru băi. La noi lucrurile merg mult mai încet şi în privinţa băilor de cari vorbim ele au mers şi mai încet decât de obiceiu.
I c	.
www.dacOTomanica.ro
Ţara noastră e frumoasă şi bogată în tot felul de bogăţii. Trebuie însă muncă şi stăruinţă şi pricepere ca să le scoatem din ascunzătorile lor şi să le facem folositoare. In alte ţări, când vre un izvor
- 1172
albina
In 1889 s’a făcut o nouă analiză a apelor dela Oglinzi de către d-1 Petre Poni şi s’a aflat că ele seamănă mult cu nişte ape vestite din străinătate zise Reickenhall, unde sute de Români se duc anual să-şi caute sănătatea. Şi nu numai seamănă, dar cele mai multe din săruri, adică din substanţele vindecătoare se găsesc în cantitate mai mare la Oglinzi decât la Reichenhall.
Şi nu vă închipuiţi că numai la Oglinzi avem izvoare minerale puţin cunoscute. Mai sunt şi în alte părţi. Lipsesc însă clădiri, aşezăminte de băi şi alte lucruri necesare pentru ca un izvoraş de acestea, eri necunoscut, să fie mâine de vorbă în toată lumea.
Datoria noastră este ca, în toate chipurile, să ne silim a împlini lipsurile şi astfel să ne folosim ele ceeace bunul Dumnezeu ne-a dăruit.
Moş-fieagu.
Cksc
'De ţ>e 'Domeniile Coroanei «-ii	-=r
1
1
Zilele trecute d-1 Ion Kaliuderu a inspectat Domeniul Coroanei Mălini din jud. Suceava.
Cu aceast prilej Domnia Sa a vizitat şi şcoalele, bisericele, primăria şi societatea economică, spre a’şi da singur seama de starea lor’ şi mai ales spre a lua măsuri de îndreptarea eventualelor neajunsuri. Peste tot a fost primit de autorităţi şi de locuitori, iar la unele din şcoale, de pildă la Drăceni, unde nu se isprăviseră încă examenele, a asistat la examen, rămânând pe deplin mulţumit de progresele realizate în toate privinţele. Aci fiind adunaţi mai mulţi săteni, s’au întreţinut cu ei despre relele urmări ale alcoolismului.
La şcoale a vizitat de asemenea atelierele, grădinile, culturile / viermilor de mătase şi expoziţiunile de lucru manual care a luat la unele dintr’ânsele un avânt îmbucurătoi’.
Intre alte îmbunătăţiri ce a dispns a se face cu cheltuiala Domeniului Coroanei sunt: reparaţia radicală a bisericii din Drăceni, căreia i-a dăruit şi mai multe vestminte şi cărţi rituale; reparaţia Mânăstirei Slatina şi altele de mai mică însemnătate, învăţătorilor şi învăţătoarelor le-a dat frumoase gratificaţii.
Dintre celelalte instituţii s’a oprit mai mult la fabrica de cherestea dela Găineşti, unde lucrează peste 400 de oameni în con-diţiuni bune. După îndemnul şi cu ajutorul Domniei-Sale s’a în-, fiinţat pe lângă această fabrică, un atelier înzestrat cu toate ma-şinele necesare, pentru obiecte de menaj, păpuşi şi jucării de
»
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1173
copii. Acest atelier e în plină funcţiune, şi fiindcă rezultatele ce au dat până acum, sunt satisfăcătoare, va fi mărit pentru a putea ocupă până la 100 de lucrători săteni, tendinţa principală fiind de a introduce în comunele dela munte, această industrie rentabilă, care se poate exercită iarna ca şi vara.
La plecare d-1 Ion Kalinderu, a fost salutat de autorităţi şi de un mare număr de locuitori, cari i-au mulţumit din nou pentru interesul ce le poartă.
----------------------
ŢIGANUL ŞI TOPORUL
Un ţigan treceâ pe drum, călare pe o mârţoagă de cal. In răspântia drumului zăreşte un topor. Opreşte câluîj se uită la el şi Hiindu-i lene ca să descalice şi să ia toporul, îşi zise în gând :
«Bună toporişcă, bun şi frumos,
Dar ce folos!., e de om pe jos.
<	Pentru om călare nu face parale,
* < Ca să opreşti calu, să-l ei în spinare.»
Şi pleacă înainte, fluerând a sărăcie şi din când în când dând pienteni calului ca să nu stea cu el pe drum.
In urma lui trece în goana calulului un soldat, călăreţ, ce ducea un ordin de zi la comandament. Vede toporul, descalecă, îl ia la spinare şi pleacă cugetând : «Când mă voiu liberă o să-l duc lui taica, ca amintire din oştire». Dar trecând pe lângă Ţigan şi Ţiganul vâzându-1 cu toporul, îi zise :
* «Lasă toporişca, nu-ţi şade frumos,
«Soldat cu toporu nu-i lucru fălos.
<■Ştiam şi eu să-l ridic, din drumul mare,
<	Dar vezi !.. e de om pe jos, nu-i de om călare.
Dar pricina eră asta: Ţiganului îi eră lene să se dea jos do pe cal ca să ia toporul.
90 la sulă clin nenorociţi şi oameni fără nici un căpătăm, sunt căzuţi în această stare de mizerie din pricina lenii, soră bună cu beţia.	Covuâţel.
Grăbirea creşterii pomilor. — Pentru a asigură creşterea pomilor roditori, plantaţi de curând, sau pentru a îmbunătăţi starea celor slabi, în Francia este obiceiul de a legă (înfăşură) în jurul trunchiului muşchiu, papură sau paie, care se udă adeseori pe timp de secetă. S a găsit un anumit mijloc de a ţine în stare umedă acest înveliş. Se ia o tablă de plumb, se îndoaie ca în formă de strachină şi se leagă sub crengile de lângă trunchiul pomului. In fiecare dimineaţă se umple această strachină cu apă şi pentru că are la fund găuri foarte mici, trunchiul stă totdeauna umed. Se zice, că influenţa acestui procedeu asupra desvoltârei pomilor este foarte mare.
•- *•
www.dacaromanica.ro
1174
ALBINA
Cojocarii Sfântului Mie.
— Din popor —
ntr’una din zile dracu se duce la Sf. Ilie şi-l întreabă :
—	Sfinte, ai cui sunt cojocarii, ai tăi, ori ai mei ?
—	Să vedem, răspunse sfântul. Şi se învoiră să îacsr fiecare câte un cojoc şi care l-o isprăvi mai înainte, ai lui să fie cojocarii.
Diavolul, pismătareţ al fericirii omului şi dorind d’a avea cât mai mult amestec în trebile omeneşti, vru să’nşele pe sfânt şi pentru aceasta făcu dintr’un scul o singură aţă, ca să nu tot piarză timpul cu facerea aţelor, şi fiindcă eră cam lungă o trăgea cu catârul; sfântul însă făcea aţe obişnuite câ şi cojocarii de azi şi le trăgea singur cu mâna.
Până să’mpungă spurcatul odată şi să tragă aţa cu catârul, sfântul da gata mai aproape un scul şi după cum vedeţi a isprăvit cojocul înainte, şi deci, şi cojocarii au trecut în partea sfântului Ilie.
De atunci, cojocarii sărbătoresc întotdeauna pe Sf. Ilie; el e patronul lor şi nimeni n’a auzit până acum de cojocar trăsnit.
Dionisig, M. Popescu.
Locurile vacante la şcoalele secundare internate de fete ale Statului, pentru anul şcolar viitor, vor fi :
La şcoala secundară gr. II din Bucureşti 10 locuri pentru bursă.
La şcoala secundară gr. II din Craiova, 7 locuri pentru bursă, pentru toate clasele, afară de clasa I.
La ambele internate de fete se vor primi şi un număr de solvente, după locurile ce vor fi disponibile ; asemenea se vor primi şi semi-interne.
In internatul din Craiova se vor primi eleve numai pentru cursul şcoalelor secundare de fete de gr. I; în cel din Bucureşti, eleve pentru cursul şcoalelor secundare de lete gr. I şi de gr. II.
Eleve bursiere se primesc numai pe baza unui concurs şi în ordinea de merit. Concursul de burse pentru fiecare din cele două şcoli se va ţine în Bucureşti, Iaşi şi Craiova, înaintea unor comisiuni numite de inspectorul general.
Concursul începe în ziua de 1 Septembre a. c., în centrele indicate şi în localele şcoalei secundare gr. II din Bucureşti, şcoalei normale de învăţătoare din Iaşi şi şcoalei secundare gr. II cu internat din Craiovn.
Cererile de înscriere la concurs se adresează direcţiunei şcoalei
www.dacaromanica.ro
ALBINA
117»
unde doreşte să fie admisă copila, arătând şi localitatea unde doreşte să treacă concursul. înscrierile se fac până la 20 August.
Cererea de înscriere trebue însoţită de următoarele acte :
a) Actul de naţionalitate română;
b) Actul de naştere;
c)	Certificat de bună purtare ;
d)	Actul de vaccină ;
e)	Certificatul de studiile făcute;
f)	Certificat de paupertate, liberat de primăria comunei unde părintele îşi are reşedinţa, sau un act constatator de câţi copii are, însoţit de un act de ceeace posedă ca avere, s’au un venit lunar, ori auual şi din cari comisia să poată aprecia dacă îşi poate întreţine singur copilul.
Dacă actul de paupertate care a servit pentru înscrierea unui copil ca bursier, se va adeveri în urmă că nu coprinde date adevărate, eleva va fi eliminată, iar părinţii sau tutorul vor fi urmăriţi să plătească Statului toate cheltuelile ce se vor fi făcut cu copila.
Concurentele pentru orice clasă, atară de clasa I, pe lângă actele de mai sus, vor mai prezenta şi foaia lor personală de la şcoala unde au urmat clasele precedente.
Medicul va respinge pe toate cele slabe de constituţie, sau atinse de boale ereditare, ori molipsitoare.
Bursierele care şi au perdut bursa, vor fi admise şi ele la concurs ca să şi-o recapete. Condiţiunile de etate pentru a putea fi admise la concurs sunt următoarele :
Cele care se prezintă la concurs cu certificate eliberate de şcoalele urbane să aibă 11—12 ani la 1 Seplemvre pentru clasa I;
12—13 pentru clasa II şi aşa mai departe ; iar cele cu certificate de la şcoalele rurale trebue să aibă 11 — 13 ani 'pentru clasa I. Dispensa de vârstă în minus se acordă de comisiunea examinatoare înaintea căreia se va prezenta copila; iar dispensa de vârstă în plus se poate acorda numai după raportul motivat al directoarei şi cu învoirea ministerului. Dispensa în minus nu poate fi mai mare de 6 luni, iar cea în plus nu poate trece peste un an.
Concursul va consta din două probe: una scrisă şi altă orală.
Proba scrisă e eliminatoare. Pentru a fi admisă la examenul oral, candidata trebue să aibă ca medie cel puţin 6 */a şi nici una din note să nu fie mai mică decât 4.
La examenul oral întrebările vor fi puse asupra tutulor materiilor clasei pentru care candidata urmează să dea examen.
Elevele solvente şi semi-interne se admit pe baza actului de promoţiune dela şcoalele Statului sau liberat de inspectorul învăţământului privat, dacă elevele au urmat în şcoalele private. Cererile de înscriere se adresează ministerului şi trebuesc însoţite de aceleaşi acte ca şi pentru înscrierea la concursul de bursă, afară de acţul de paupertate şi cu arătarea şcoalei unde doreşte să urmeze.
www.dacaromanica.ro
1176
ALBINA
In caz când cererile sunt mai multe decât locurile vacante, locurile se dau în ordinea de merit, constatată după media din certificatul de promoţiune. Taxa va fi de 700 lei pe an pentru solvente şi de 500 pentru semi-solvente, la internatul din Bucureşti ; de 600 lei pe an pentru solvente şi de 400 lei pentru semi-solvente, la internatul din Craiova. In aceste taxe nu se cuprinde nici îmbrăcămintea nici cărţile.
Aceste taxe se vor plăti în două rate egale : una la 10 Sep-temvre şi alia Ia 1 Fcvruarie, la una din administraţiile financiare.
Orice candidată admisă ca bursieră sau solventă va trebui să’şi procure obiectele necesare precum şi plata diferitelor taxe de instalare, prevăzute în regulamentul internatelor Statului.
*
* *
Pentru viitorul an şcolar, sunt zece locuri vacante de bursiere pentru clasa I, în şcoala profesională de fete^«N. Roşca-Codreanu, Bârlad.
Cererile de înscriere la concurs ale aspirantelor, se vor adresă di-recţiunei şcoalei, cel mai târziu până la 25 August a. c. şi vor fi însoţite de următoarele acte:
1)	Extracttul de naştere, din care să se constate, că aspiranta are vârsta între 11- 13 ani împliniţi.
2)	Actul de vaccină.
3)	Un certificat al primăriei locale, prin care să se arate calitatea de fiică de român.
-1) Un certificat al primăriei locale prin care să se ^rate amănunţit dările ce le plătesc reprezentantul legal al aspirantei, către Stat, judeţ sau comună. Acest certificat va li vizat de A-ţia financiară respectivă.
5)	Un certificat al primăriei locale prin care să se arate averea ce o posedă reprezentantul legal al aspirantei.
6)	Certificatul de absolvirea a patru clase primare.
7)	Certificatul că a avut o purtare exemplară, eliberat pe hârtie netimbrată, de direcţiunea şcolei unde-a făcut cursurile.
Concursul, care se va ţine la 1 Septemvrie 1900 în localul şcoalei, va fi scris şi oral. La proba scrisă se va examina asupra îimbei române şi matematica.
Proba orală se va face asupra tutulor materiilor predate în şc. primară
*
* *
Locuri vacante la liceele internate pentru anul şcolar viitor sunt:
La liceul Sf. Sava din Bucureşti 10 locuri de burse şi 14 de solvenţi ;
La liceul internat din Iaşi 9 locuri şi toate pentru clasa I.
In acest internat pe lângă bursieri se primesc şi solvenţi precum şi semi interni. Elevi externi se primesc pentru clasele V—VIII, şi numai pentru secţiunea clasică.
Locurile ce se vor da elevilor externi vor Ti atâtea câte vor rămânea după ce s’au înscris elevii bursieri, solvenţii şi semi-internii ai liceului.
In internatul Sf. Sava din Bucureşti se primesc pentru clasele I—FV elevi care să urmeze cursurile în liceul Sf. Sava ; iar pentru clasele V—VIII pot fi admişi şi elevi cari să urmeze în alte licee din Bucureşti, după natura secţiunilor speciale de învăţământ pentru care s’au înscris.
www.dacaromanica.ro

ALBINA
1177
Ministerul îşi rezervă dreptul să fixeze numărul bursierilor admisibili pentru fiecare secţiune şi clasă.
- Elevii bursieri se primesc numai pe baza unui concurs şi în ordinea de merit.
Concursul pentru bursele vacante la liceul internat din Iaşi se va ţine în Iaşi pentru 5 burse şi la Galaţi pentru 4 burse, iar pentru cele dela liceul Sf. Sava din Bucureşti se va ţine în Bucureşti pentru 6 burse şi la Craiova pentru 4 burse.
Concursul începe în ziua de 1 Septemvre în câte-şi patru centrele arătate mai sus, în localul liceului «Carol I» din Craiova şi liceul «Sf. Sava» din Bucureşti, liceul «Alexandri» din Galaţi şi liceul internat din Iaşi.
Cererile de înscriere la concurs pentru locurile vacante se adresează de către părinţi sau tutori, directorului liceului unde doresc să treacă concursul. înscrierile se fac până la 20 Auguşt.
Cererea de înscriere trebue însoţită de următoarele acte:
a)	Actul de naţionalitate română;
b)	Actul de naştere ;
c)	Certificat de bună purtare;
d)	Actul de vaccină:
e)	Certificat de studiile făcute;
r) Certificat de paupertate, liberat de primăria comunei unde părintele îşi are reşedinţa, sau un act constatator de câţi copii are, însoţit de un act constatator ere ceeace posedă ca avere sau ca venit lunar ori anual şi din care comisia să poată aprecia dacă îşi poate întreţine singur copilul.
Concurentul pentru orice clasă, afară de clasa I, pe lângă actele de mai sus, va mai prezenta şi foaia sa personală de la şcoala unde a urmat clasele precedente.
In prima zi a concursului, în fiecare localitate, so va face mai întâiu apelul nominal.
Medicul va respinge pe toţi cei slabi de constituţie sau atinşi de boale ereditare ori molipsitoare.
Dintre locurile vacante de bursieri pentru care se ţine concurs în fiecare centru, cel puţin o pătrime va fi rezervată pentru fii de săteni care vor fi fost cei mai distinşi la studiu şi conduită.
In locurile care formează celelalte 3 pătrimi, fii de săteni vor putea fi admişi numai întru cât media lor de concurs va fi mai mare decât a celorlalţi candidaţi.
Se consideră ca fii de săteni acei cari, pe lângă faptul că sunt fii de mici plugari, gospodari rurali, de învăţători sau de preoţi de sat, vor fi urmat învăţământul primar în şcoalele rurale.
. . Condiţiunea de etate pentru a putea fi admis la concurs este următoarea :
Cei care se prezintă la concurs cu certificate eliberate de şcoalele urbane să aibă 11—12 ani la 1 Septemvre, pentru clasa I; 12—13 pentru clasa II şi aşa mai departe ; iar cei cu certificate dela şcoalele rurale trebuesc să aibă 11 13 ani, pentru clasa 1. Dis'pensa de vârstă în minus se acordă de comisiunea exami-
www.dacoromanica.ro
1178
ALBINA
natoare înaintea căreia se va prezentă copilul, iar dispensa de vârstă în plus se poate acordă numai după raportul motivat al directorului şi cu învoirea ministerului. Dispensa în minus precum şi cea în plus nu poate trece peste un an.
Concursul va constă în două probe: una scrisă şi alta orală.
La proba scrisă, candidaţilor pentru clasa I li se va da din limba română o pagină dictată în care să se aprecieze : caligrafia ortografia şi punctuaţiuuea ; iar din aritmetică o problemă din seria celor care se lac în clasa IV primară; iar candidaţilor pentru ■celelalte clase li se vor da lucrări de limba română, de matematică şi încă de o materie, după alegerea comisiunei.
Proba scrisă este eliminatorie. Pentru a fi admis la examenul ora', candidatul trebue să aibă ca medie cel puţin 6 x/s Şi nici una din note să nu (ie mai mică decât 4.	—
La examenul oral întrebările vor fi puse asupra tutulor materiilor clasei pentru care candidatul urmează să dea examen.
Elevii solvenţi şi semi-interni se admit pe baza actului de promoţiune dela şcoalele Statului, sau liberat de directorul învăţământului secundar, dacă elevii au urmat în şcoalele private. Cererile de înscriere se adresează ministerului şi trebuesc însoţite de aceleaşi acte ca şi pentru înscrierea la concursul de bursă, afară de actul de paupertate, şi arătându-se şcoala unde doreşte să urmeze.
In cazul când cererile sunt mai multe decât locurile vacante, locurile se dau în ordine de merit, constatată după media din certificatul de promoţiune.
Elevii solvenţi din liceul internat din Iaşi vor plăti o taxă de 900 lei pe an ; iar cei dela liceul Sf. Sava din Bucureşti 700 lei. Pentru semi interni taxa este de 500 lei pe an.
In aceste taxe nu sunt coprinse nici îmbrăcămintea nici cărţile.
Aceste taxe se vor plăti în două rate egale una la 10 Septemvre şi alta la 1 Februarie, la una din administraţiile financiare.
Orice candidat admis ca bursier sau solvent trebue să-şi procure obiectele necesare, precum şi a plăti diferitele taxe de instalare, prevăzute în regulamentul internatelor Statului.
*
* *
Se aduce la cunoştinţa tinerilor diplomaţi ai Şcoalei Centrale de Agricultură dela Herăstrău, că concursul pentru acordarea a 2 burse în străinătate, una pentru pomologie şi vinicuftură la Geisenheim în Germania şi a 2-a pentru horticultura la Verseilles, ce urma a se începe la Şcoala Centrală de Agricultură, Herăstrău, în ziua de 16 August viitor, se va începe în ziua de 15 Octomvrie viitor. Condiţiunile de admisibilitate la concurs, cerute candidaţilor sunt cele următoare:
1)	Să fie Români;
2)	Să posede diploma de absolvent al Şcoalei Centrale de Agricultură, dela Herăstrău.
3)	Să fi terminat stagiul militar.
4)	Candidatul pentru bursa de horticultură să aibă cunoştinţa limbei Franceze şi cei pentru pomologie şi vinicultură, cunoştinţa limbei Germane.
Condiţiunile de admisibilitate şi programul analitic de materii, după
www.dacoromanica.ro
ALBINA
im
care se va ţine concursul, sunt publicate in Monitorul Oficial No. 80 din 8 Iulie 1906, la pagina 3 188 şi 3.189.
*
* *
S’au numit, cu decretul No. 2.554, membri în consiliul general de instrucţiune, secţiunea învăţământului profesional, pe o perioadă de 5 ani, următoarelor persoane:
1)	D-l V. Roman, directorul şcoalei inferioare de agricultură din I’ăn-ceşti-Dragomireşti, jud. Roman.
2)	D-l Ilie Ionescu, dirigintele şcoalei elementare de agricultură din corn. Şopot, jud. Dolj.
3)	D-l Dodu'n des Perieres, dirigintele şcoalei elementare de viticultură din Odobeşti, jud. Putna
4)	D-l ,P. Pana'itoscu, directorul şcoalei superioare de arte şi meserii din Bucureşti.
5)	D-l I, Paraschivescu, directorul şcoalei inferioare de mesei-ii din piteşti.
6)	D-na El. Pândele Găvănescu, maestră la atelierul profesional «Principesa Elisabeta» din Capitală.
7)	D nul M. Rrătilă, directorul şeoalei comerciale superioare din Bucureşti.
8)	D-l V. Radu, directorul şcoalei comerciale superioare din Iaşi.
9)	D-na El. Demetrescu, directoarea şcoalei de menaj ext. din Capitală.
10)	-©-ra E. Diaconescu, diriginta şcoalei de economie casnică din eoni. Barcea, jud. Tecuciu.
11)	Dl dr. N. Lcon, director-inspector general al învăţ, profesional.
12)	D-l G. llazu, inspectorul şcoalelor de meserii.
13)	D-l Ch. Druţu, inspectorul şcoalelor de agricultură.
* * * ...
Pentru ca cursurile să înceapă regulat în ziua de 15 Septemvrie viitor, d-l Ministru al Instrucţiunii a luat deciziunea ca în zilele dela 1—8 Septemvrie să se facă examenele de bursă, de corigenţă, examenele integrale aprobate, precum şi acelea ce au lost în parte sau în total anulate şi urmează să se repete.
Tot în această epocă se vor face înscrierile în şcoli, precum şi examenele de înscriere pe unde trebuinţa va cere.
După 15 Septemvrie se vor face numai examenele de absolvire pentru clasa IV şi VIII şi paralel cu aceste examene se vor începe şi cursurile regulat.
* *
La 1 Noemvrie a. c, orele 2 p. m., se va ţine concurs la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, pentru ocuparea pe un stagiu de 4 ani, a postului de medic secundar al serviciului de boale venerice dela spitalul Colentina ce a devenit vacant.
Condiţiunile de admisibilitate şi programa sunt publicate în Monitorul Oficial No. 278 dela 11 Martie 1900.
Registrul pentru înscrierea candidaţilor se află deschis în orice zişi oră de lucru şi se va închide in ziua de 21 Octomvrie orele 6 seara.
^e aduce la cunoştinţa proprietarilor de oi şi a comercianţilor de lână că pentru a vinde lână se pol adresă şi agenţiei Comerciale a României în Franţa, cu sediul la Paris rue d’Hauteville No. 25, trimiţând probe de lână, cu indicaţia rasei de oi dela care provine, a cantităţei şi a preţului pe kgr. predat la Brăila sau Constanţa.

— Cea mai bună vieaţă nu e cea mai lungă, ci aceea mai bogată în fapte bune.
1®^-------
www.dacaromanica.ro
1180
ALBINA
IU
MULŢUMIRI
îl
l
D-l St. Georgescu, învăţător al şcoalei din Buftea, jud. Iifov, aduce călduroase mulţumiri Principelui Barbu Al. Ştirbey, pentru că a dăruit pentru premii suma de lei 200. din care sumă s’au cumpărat cărţi şi haine la 15 premianţi, de 130 lei, iar de rest se vor cumpără la toamnă cărţi trebuitoare pentru învăţătură.
*
* *
D-l Stan Gh. Popescu, învăţătorul şcoalei din corn. Depăraţii-Hârleşti, jud. Teleorman, aduce vii mulţumiri în numele elevilor, d-lui Şt. Tran-dafirescu, proprietar, pentru că a dăruit, cu prilejul distribuirei premiilor, cărţi şi haine în valoare de 150 lei.
*
*	J»
D-l R. Marinescu, dirigintele şcoalei din căt. Heci-Lespezi, jud. Suceava aduce mulţumiri Preotului Gh. Slătineanu. caro a dat peiitru premii 20 exemplare din revista «Biserica Ortodoxă Română .
*
*	*
D-l A. Cojocaru, învăţător în corn. Moviliţa-Putna, aduce mulţumiri în numele elevilor d-lui Petru Gavriilescu, care a dăruit revista -Albina» dela începutul apariţiei şi alte cărţi, pentru premii elevilor.
*
* *
D-l Ion I. Doina, învăţător-diriginte la şcoala din corn. Ranzeşţi-Tutova aduce mulţumiri d-lui Gh. I. Donca, şeful gărei Ghibărţeni, care' a dăruit ca premii şcolarilor 13 tablouri patriotice de-ale soc. «Steaua».
—------------------------
Mărimi noastră <le comerţ şi de răsboiti. După statistica întocmită de Serviciul nostru Maritim, România arc astăzi următoarele bastimente de răsboiu:
Alexandru cel Bun, canonieră, Argeş, şalupă, Bistriţa, canonieră’ Elisabeta, crucişător, Fulgerul, canonieră, Griviţa, canonieră, Gră‘ nicerul, şalupă de poliţie. Năluca, torpilor, Mircea, brick, Oltul, canonieră, Opanezul, şalupâ-canonieră, Pandurul şi Poteraşul, şalupe de poliţie. Prutul, vaporaş, Rabova, canonieră, România, avizo, Sborul, torpilor, Şiretul, canonieră, Smârdan şalupă-canonieră, Smeul, Şoimul şi Vulturul torpiloare; în total: 1 crucişător, 1 brick, 7 canoniere, 4 torpiloare, 6 şalupe de poliţie, un avizo, 8 şalupe-torpiloare şi 2 şalupe canoniere.
Bastimente de comerţ avem:
Bucureşti, vapor de mărfuri tsu un tonagiu de 1450 tone şi o forţă de 1050 cai putere;
Constanţa, vapor de mărfuri de 1406 tone şi 250 cai putere:
Dobrogea, cu 1451 tone şi 1050 cai putere;
Iaşi, cu 1450 tone şi 1050 cai putere;
Principesa Maria, vapor poştal de 876 tone şi 4113 cai putere;
Oarol I, 829 tone şi 6500 cai putere;
România, vopor poştal 1130 tone şi 7 mii cai putere;.
Sulina, remorcher 27 tone 150 cai putere şi T-Severin, car-ghebot 1406 tone şi 1200 cai putere.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1181
rp*==™—
}{ LICITA ŢIUNI }{
In ziua de 1 August 1906, ora IO1/» a. m., se va ţine la Eforie, B-dul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închisă pentru darea în întreprindere a construirei unei latrine publice la Cofetăria Riegler din pădurea Sinaia Devizul fiind in sumă de lei 1.935,58. Garanţia provizorie lei 6°/* din suma devizului, iar cea definitivă de 10% din suma ieşită la licitaţie.
— Idem pentru reparaţia şi văpsitul faţadei Ospiciului Panteleimon, care după deviz se ridică la suma de lei 7.398, bani 85.
Concurenţii vor probă cu acte în regulă, că sunt înscrişi cu patentă de antreprenori de lucrări publice.
Garanţia provizorie de 5%, cunoscând că garanţia definitivă va fi de 10%-
*	La 2 August, idem, pentru săpunul ordinar şi seul topit, necesar Depozitului în exerciţiul 190(5—1907. Garanţie provizorie lei 200, iar cea definitivă de lei 400.
*	La 4 August 1906, idem, pentru construcţia unui sanatoriu pentru tuberculoşi pe platoul din pădurea Măgura de pe proprietatea Eforiei, Vatra Schitului Poiana din judeţul Prahova. Lucrările după deviz se ridică la suma de lei 760.723 bani 50. Garanţie provizorie 5°/0, iar cea definitivă de lei 8%.
Idem, pentru închirierea pe termen de 5 ani cu începere aela -	1 Aprilie 1907, a următoarelor imobile şi anume:
1)	Vila Ghika, cu dependinţele şi parcul ce’i aparţine. Garanţie provizorie lei 1.300.
2)	Hotel Sinaia, împreună cu mobilierul şi dependinţele lui. Garanţie provizorie lei 1.800.
*	La’ă August, idem, pentru 60.000 kg. ovăz şi 95.000 kg. fân, necesare spitalelor Eforiei în exerciţiul 1906—1907. Garanţia provizorie lei 5°/„. iar cea definitivă de 10%.
*	Idem, pentru 140.000 paie, necesare spitalului Colentina şi ospicii-lor Mărcuţa şi Pantelimon in exerciţiul 1906 -1907. Garanţia provizorie . lei 5°/o, iar cea definitivă de 10°
% La 7 August, idem, pentru reparaţiuuile şi lucrările de vopsitorie, necesare învelitorilor ospiciului Mărcuţa, care după deviz se ridică la suma de lei 4.709 bani 72. Garanţia lei 10°/o-
*	La 8 August, idem, pentru 90 stânjeni lemne de foc sau 720 steri, necesari spitalului Ploe.şti în exerciţiul 1906—1907. Garanţie provizorie lei 5%, iar cea definitivă lei 10%.
*	La 10 August 1906. pentru 1 200 stânjeni lemne de foc sau 9.600 steri, din cari 350 stânjeni cubi sau 2.800 steri la Spitalul Colţea; 350 stânjeni sau 2.800 steri pentru Spitalul Filantropia; 300 stânjeni cubi sau 2.400 steri pentru Spitalul Colentina şi 300 stânjeni cubi sau 1.600 steri pentru Spitalul de Copii, necesari în exerciţiul 1906--907.
Garanţie provizorie de 6%, iar cea definitivă de 10%.
*	In ziua de 11 August, pentru rearendarea în comptul d-lui Th. Flo-rescu pentru neplata de arendă a moşiei Vatra Schitului Cornet, din jud. Argeş, cu începere dela data aprobărei.
Garanţie provizorie pentru admitere la licitaţie lei 760.
Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
% La 12 August, pentru 850 stânjeni cubi lemne de foc: din cari 350 stânjeni cubi pentru Ospiciul Pantelimon sau 2.800 steri, iar 500 stânjeni cubi sau 4.000 sten pentru Ospiciul Mărcuţa, necesari în exerciţiul 1906—1907.
Garanţie provizorie de 5%, iar cea definitivă va fi de 10%.
*	In ziua de 17 August 1906, idem, pentru vânzarea spre exploatare a pădurilor următoare :
«Judeţul Argeş*: 1) Şease parchete din pădurea Rociu. Garan-
www.dacoromanica.ro
1182
ALBINA
ţia provizorie lei 1.500. Vânzarea se va face în bloc. Estimaţia lei 29.390.
«Judeţul Brăila»: 2) Două parchete din pădurea Deşiraţi. Garanţia provizorie lei 200. Vânzarea se va face în bloc. Estima-ţia lei 2.560. Pentru aceste parchete se va ţine licitaţie şi la Primăria comunei Scorţaru Nou în aceeaşi zi şi oră.
Judeţul Dâmboviţa»: 3) 686 arbori din pădurea Cocoşu. Garanţia provizorie lei 300. Vânzarea în bloc. Estimaţia 1.450 lei.
4)	Patru zăvoaie de pe malul Argeşului din moşia Găiseni. Garanţia provizorie lei 500. Vânzarea in bloc. Estimaţia lei 7.530.
5)	Cinci parchete din pădurea Ghineşti. Garanţia provizorie lei 1.000. Vânzarea pe hectar. Estimaţia lei 605 bani 20 hectarul.
«Judeţul Ilfov»: 6) Cinci parchete din pădurea Pantelimon. Garanţia provizorie lei 3.000. Vânzarea pe hectar. Estimaţia 968 lei 80 bani hectarul.
«Judeţul Ialomiţa»: 7) O porţiune din zăvoiul Cârnuleasa. Garanţie provizorie 1.000 lei. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 3.060.
«Judeţul Prahova»: 8) 3.100 arbori din pădurea Negraşu-Fun-durile şi Treisteni. Garanţia provizorie lei 400. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 8.194.
9)	2.106 arbori din pădurea Cazacu. Garanţia provizorie lei 500. Vâpzarea în bloc. Estimaţia lei 9.293.
10)	2.108 arbori din pădurea Ceauşoaia. Garanţia provizorie lei 500. Vânzarea în bloc. Estimaţia iei 10.160.
11)	Două parchete din pădurea Sărari. Garanţia provizorie lei 500..Vânzarea pe hectar. Estimaţia lei 357 hectarul.
12)	Două parchete din pădurea Crângul iui Bot (Crânguşor). Garanţia provizorie lei 1.000. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei
v 14.119.
13)	Două parchete din zăvoiul Stănceşti-Deduleşti. Garanţia provizorie lei 400. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 3.527.
14)	2.120 arbori din pădurea Mâneciurile (Şchiuleşti). Garanţia provizorie lei 800. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 13.383.
«Judeţul Romanaţi»: 15) 1.006 arbori din pădurea Morungla-vul seria I Fusendrea. Garanţia provizorie lei 300 care va rămânea definitivă. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 1.007.
16)	2.382 arbori din pădurea Morunglavul seria II Bărăşti. -Garanţia provizorie lei 300 care va rămâne definitivă. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 2.832 bani 20.
17)	1.220 arbori din pădurea Morunglavul seria III Chioşani. Garanţia provizorie iei 300 care va rămâne definitivă. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 1.279.
18)	3.150 arbori din pădurea Cârlogani, afectaţia I, parcela A. Garanţia provizorie lei 500 care va rămâne definitivă. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 3.560.
Pentru aceşti arbori se va ţine licitaţie şi la reşedinţa circumscripţiei I-a silvică din com. Morunglavul tot în aceeaş zi şi oră.
«Judeţul Râmnicu-Sărat»: 19) Un parchet din pădurea Stano-mireşti-Codreşti. Garanţie provizorie lei 300. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 3.864.
20) Un pachet din pădurea de salcie Măxineni-Corbu la punctul Rusu şi Pârâu. Garanţia provizorie lei 250. Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 3.316.
«Judeţul Vlaşca»: 21) Cinci parchete din pădurea Duşani. Ga-
www.dacoromanica.io
ALBINA
1183
ranţia provizorie lei 1.500. Vânzarea pe hectar. Estimaţia lei 315 bani 40 hectarul.
Condiţiunile speciale şi generale pentru aceste păduri se pot vedea la reşedinţa circumscripţiei I, Morunglavul, pentru arborii din pădurea Morunglavul seriile Fusendrea, Bărăşti, Ghioşani şi arborii din pădurea Cârlogani, pentru pădurea Deşiraţi la Primăria corn. Scorţaru Nou, jud. Brăila şi la serviciul Dome-nial, secţia silvică a Eforiei spitalelor civile din Bucureşti în toate zilele de lucru între orele 8—1 p. m.
Art. 72—83 din legea comptabilităţii publice sunt aplicabile. Supra-oferte nu se primesc. Ofertele vor fi redactate conform modelului de mai jos:
OFERTĂ
Subsemnatul.............domiciliat în...........sunt amator a
luă în exploatare ....... din pădurea................ situată în
judeţul..............publicată a se vinde spre exploatare prin
«Monitorul Oficial» No. . . . din........şi ofer lei . . pe.......
Declar că am deplină cunoştinţă de condiţiunile generale şi speciale de exploatare a acestor.........şi mă oblig a le respectă.
Depun odată cu aceasta lei............în........garanţie provi-
zorie prescrisă de condiţiunile speciale.
Semnătura,
Onor Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti.
* La 18 August, idem, pentru 149 tone cărbuni koks, necesari Spitalelor Eforiei pe exerc. 1906—1907 şi anume:
50	tone	koks	la spitalul	Colţea	20	tone	koks	la	osp.	Mărcuţa
5	»	»	»	»	Filantropia	20	»	»	»	»	Pantelimon
40	»	»	»	Colentina	6	>	»	spit.	Ploeşti
2	»	»	»	»	de Copii	6	o	•	»	»	>	Zossima.
Garanţia provizorie 5°/,, iar cea definitivă 10%-
Licitaţiunile se vor ţine in conformitate cu art 72—83 din legea comptabilităţii generale a Statului.
Caetele de sarcini se pot vedea la Cancelaria Eforiei, în ori ce zi şi oră de lucru.
----------------------
e
POŞTA REDACŢIEI
J
— D-lui Petre Brăndzeu, Ţibăneşti, jud. Vaslui. — Dacă aţi urmărit revista aţi văzut că deja se tratează chestia despre oare voiţi să scrieţi, totuşi trimiteţi lucrarea şi vom vedea.
—-----
De ce se albăstreşte laptele. Pricina care face ca laptele dulce să se albâstrească sunt nişte ciuperci foarte mici cari se află în el. Laptele sănătos n’are nici odată ciuperci de acestea ci numai cel stricat. Ca să ferim laptele de albâstrire, trebue să curăţim bine vasele cu apă clocotită şi să schimbăm nutreţul ce l’am dat vacilor.
—-----■ ■
www.dacQramaaica.ro
1184
ALBINA
„S T E A U A“
Societatea ^Steaua» are de scop a lucri pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şa răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să faci a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spini C. Ilaret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalinderu, Preşedintele Academiei Române.—Vice-preşedinte, Sara Şoraănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spira C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, Coast. Bana, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre Gârboviceaua, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. bimitrescn Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; M. Viidescu, Ministru, profesor universitar; Oista S. Negoescn, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. Aiimaneştennu, inginer de mine; Preotul econom Cosit» îoaesen, profesor secundar; Const. Alexandreacn, institutor.
Membri Înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urmare).
Floreseu Constantin (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Casapu Dumitru (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Dorneanu N. (Domeniul Coroanei DobroVăţ), 1 leu; Câslaru M. (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Hârdea N. (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Nicolescu Ilie (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu ; Peseărescu Petre (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Donos Grigorie (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu ; Bocan Gh. (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Donos Mihail (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Andrei Costache (Domeniul Coroanei DCbrovăţ), 1 leu; Mokanu Pavel (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu: Pricopie Nicolau (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Păduraru Ioan (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu ; Preda Gavriil (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Constantinescu C. (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Teodireasa Ştefan (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Baciu Vasile (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Deloiu Ioan (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Ioliim Ioan (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Trofin Nicolae (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Sam-son I. Ioan (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Pavel C. Nicolae (Domeniul Coroanei Dobrovăţ), 1 leu; Spulbereanu S. (Craiova), 2 lei; Spul-bereanu S. Zoe (Craiova), 2 lei; Nicolaescu M. Ioana (Craiova), 2 lei; Nicolescu Gh. (Craiova), 2 lei; Carcovianu N. I. (Craiova), 2 1ei;Andre-escu M. Eugenia (Craiova), 2 lei; Demetreseu C. Teodora (Craiova), 2 lei; Ionescu P. Maria (Craiova), 2 lei; Panait Ana (Craiova), 2 lei; Budeann Elena (Craiova), 2 lei; Enăchescu Alexandrina (Craiova), 2 lei; Raicovi-eeanu Elena (Craiova), 2 lei; Alexiu Lucreţia (Craiova), 2 lei* Bobeiu Ioan (Craiova), 2 lei; Staiculeseu I. G. (Craiova), 2 lei; Petru Eugen Stoica (str. Sf. Elena-Doamna, Galaţi), 2 iei; Căpitan Neagu Constantin (str. V. Alexandri, Galaţi), 4 lei; Grigoriu Moisiu (Galaţi), 4 lei; Caruso
www.dacoromamca.ro
X. (str. Beldiman, Galaţi), 2 lei; Biterliu Jules (str. Domnească, Galaţi), 2 lei; Leoşteanu Dumitru (Şcoala de meserii, Galaţi), 3 lei; Istrati Just. (Galaţi), 2 lei; Gheorghiu Elena (Galaţi), 3 lei; Gheorghiu G. S. (Galaţi). 2 lei; Dumitriu M. (Galaţi), 2 lei; Angelescu G. (Galaţi), 2 lei; Petrescu Constantin (Galaţi), 2 lei; Viorica I. Paulina (Galaţi), 2 lei; Desuşianu Elena (Galaţi), 2 lei; Constantinescu Elena (Brăniştea-Covurlui), 1 leu; Constantinescu C. loan (str. Roatei, Galaţi), 4 lei; Filippides N. Maria (str. Mavromat, Galaţi), 2 lei; Teodorescu T. (str. Spitalului, Galaţi), 2 lei; lonescu Zaharia (str. Spitalului, Galaţi), 2 lei; Gavriilescu I. Gavril (B. Naţională, Galaţi', 2 lei; Pr. Munteanu N. Arhimandrit (Galaţi), 3 lei ; Florescu Atanase (str. Ariei, Galaţi), 2 lei; Teodor I. S. (str. Domnească Galaţi), 2 lei; Madgearu N. (str. Carol,/Galaţi), 2 lei; Francu L. Gr. (B. Naţională, Galaţi), 2 lei; Crivcanu F. Ilie (Banca-Naţională, Galaţi), 2 lei; Madgearu C. (Banca-Naţională, Galaţi), 2 lei; Drăgănescu D. (Banca-Na-- ţională, Galaţi), 5 lei; Patriciu N. (Banca Naţională, Galaţi), 2 lei; Ata-nasiu M. (Banca Naţională, Galaţi), 2 lei; Jocu G. P. (Banca Naţională Galaţi), 2 lei; Netide Alexandru (Banca Naţională, Galaţi), 2 lei; Buzdugan Z. C. (str. Eliade Rădulescu, Galaţi), 2 lei; Longinescu N. G. (str. Mavromat, Galaţi), 2 lei; Ţăranu D (Galaţi), 2 lei; Emanoil V. N. (str. Carol, Galaţi), 2 lei; Frăţilă Aug. (str. Mavromat, Galaţi), 2 lei; Pivni-ceanu N. (Galaţi), 2 lei ; Aniborca H. (Galaţi), 2 lei; Maria Brătăşanu (Bucureşti), 2 lei; Maria Miller Werghi (Bucureşti), 2 lei; Petre Dulfu (Bucureşti), 2 lei; Chiriţescu Ştefan (Bucureşti), 2 lei; Hagiopol Dimitre iBucureşti), 2 lei; Cesărescu N. Nicolae (Bucureşti), 2 lei; Dr. Babeş A. Aurel (Bucureşti), 2 lei; Krainik Jules (Bucureşti), 2 lei ; Căpitan Trâ-vilă Gh. (Bucureşti), 2 lei; Maior Manolescu Ck (Bucureşti), 2 lei; Nestor-Smaranda (Bucureşti), 2 lei; Martin F. (Bucureşti), 2 lei; Manolescu N. Maria (Copăcenii de jos, Ilfov), I leu; Stoenescu G. (Bucureşti), 4 lei; Vasilescu N. (Herăşti-Ilfov), 1 leu; Popescu Stelian (Fântâna Doamnei-llfov), 1 leu; Teodorescu G. (Popeşti-Conduratu-Ilfov), 1 leu; Sava G. (Bălăceanca-Ilfov), 1 leu; Dumitru Zaharia (Vârteju-Ilfov), 1 leu; Brăti-anu R. D. (Chirnogi-Ilfov), 1 leu; Cristescu Atanase (Măgurele-Ilfov),
• 1 leu; Suhamell Ecaterina (Bragadiru-Ilfov), l leu; Dobroneanu Ecate-rina (Herăşti-Ilfov), 1 leu; Cioranu I. Const. (Coconi-Ilfov), 1 leu; Do-brescu Gh. (Jilava-Ilfov), 1 leu; Elena Eftimie (Jilava-Ilfov), 1 leu; Dră-gulănescu (Baloteşti-Ilfov), 1 leu; Saru C. Ioan (Bucureşti), 2 lei; Enă-chescu D. (Preasna Nouă-Ilfov), 1 leu; Şerbănescu P. Ioan (Bucureşti), 2 lei; Popescu D. (Bucureşti), 2 lei; Nicolau Angliei (Călăraşi), 2lei; Sa-ridis Ecaterina (Călăraşi), 2 lei; Inginer I. Neculcea (calea Bucureşti. •Călăraşi), 2 lei; M. Vişenescu (Călăraşi), 2 lei; Agapian Ovanes (Călăraşi), 2 lei; Mendelovici V. (Călăraşi), 2 lei; Dobrescu Atthanasie (Călăraşi), 2 lei; Teodorescu Silivestru (Călăraşi), 2 lei; Maior Căplescu (Călăraşi), 2 lei; Valdraan Avram (Călăraşi), 2 lei; Dumitrescu P. Ecaterina (Călăraşi), 2 lei; Stoianescu Atanasie (Călăraşi), 2 lei; Echisciolu Gh. (Călăraşi), 2 lei; Niculescu Sima (Călăraşi), 2 lei; Furcă N. N. (Călăraşi), 2 lei; Iulescu I. Gh. (Călăraşi), 10 lei; Ciochină C. (Călăraşi), 2 lei; Florescu M (Bucureşti), 3 lei; Răuţoiu C. Ioan (Bucureşti), 2 lei; Berceanu Barbu (Bucureşti), 2 lei; Iliescu Gh. (Bucureştii, 2 lei; Dubert I. Ioan (Bucureşti), 2 lei; Popovici Gh. (Bucureşti', 2 lei; Anastasescu S. (Bucureşti), 2 lei; Crăciun E. (Bucureşti), 2 lei; Rădulescu E. (Bucureşti), 2 lei; Ma-nicatide Florica (Bucureşti), 2lei; Iconomescu E. (Bucureşti), 2 lei; Răm-niceanu M. Vladimir (Bucureşti), 2 lei; Saidmand A. (Bucureşti), 4 lei; Bufti A. (Bucureşti), 20 lei; Georgesou V. (Bucureşti), 20 lei; Moldoveanu I. (Bucureşti), 20 lei; Crompton St. (Bucureşti), 20 lei; Lt. Geler C (Bucureşti), 20 lei; Jean Luca Nicolescu (Bucureşti), 20 lei; lonescu Marin (Bucureşti), 5 lei.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1906 şi până în prezent este de 1.445; iar veniturile societăţii, tot în acest timp,sunt de 9.051 lei şi 10 bani,
(Va armă în număra! viitor).
www.dacoromanica.ro
filCOLflE LUPflfl
24, Calea Vietoriei, Bueuresti.
PĂLĂRII, PALARil ■ IU «» GHETE, GHETE, GHETE «
şl tari, culori şi negre
prlmeao zllnlo
Noutăti diferite.
pentru Dame, Bărbaţi şi Copil
Fabrlcaţlane proprie
Atelier special pentru comenzi
Primesc blănării în păstrare.
52—20. •
THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bu-oureşti.
Comitetul central:	la Londra
Lachlan Machintosh Rate,	„
O.	I. Goschen......... *
Vicontele Dnncannon ...	»
E. W. H. Barry........ „
Robert Hamilton Rang . .	„
Demetre de Prank ....	Viena
P.	Naville............ Paris
Ad. Vernes............ „
Directori: (	4,*	.
\ E. F. Goodwm.
Censori: loan Kalinderu, Demetra Ioan Ghika şi Arthnr (ireen.
Sediul social:
Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-ghe.
3.955 688.76 1.075.842.60
„NdŢIONdLfl"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREţTl
Capital în acţiuni întreg vărsat în
aur................Lei	2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune..........»
Idem format din capital şi alte rezerve »	___________
Total în aur Le1 7 052.531.36 .Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoiamn Dir. general E. Griinwald. „KaţionaiiA" asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscm lui pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca : «cas de moarte, supravieţuire, zestre şi rentă Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală in Bucureşti, | str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară.
Inst. de Arte Grafice Carnl GnblS-sor Rasidescu, Str.Doamnei 16.—16.550. /
www.dacaromamca.ro