No. 36.	4 Iunie 1906
POPULARA
Apare în fiecare Duminecă
——
COMITETUL DE REDACŢIE:
ION KALINDERU P. Gârbovlceanu AP. Dulfu
G. Coşbno G-ral P. V. Năsturel G. Adamescu I. Otescu
V. S. Moga N. Nlcolaescu Gr. Teodossiu V C. C. Pop.-Taşcâ.
O RUGĂMINTE ABONAŢILOR NOŞTRI Cu prilejul sfârşitului anului şcolar, se dau copiilor silitori premii, dc obiceiu în cărţi.
Din existenţa de 9 ani a revistei «Albina» s’a putut vedea că ea este o adevărată călăuză pentru viaţa de toate zilele a fiecărui cetăţean. Prin sfaturile ce ea dă, ca şi prin articolele de higiena, agricultură, horticultură, creşterea vitelor, sericicultură, etc., ea este un bun sfătuitor in ori ce împrejurare ; iar prin bucăţile asupra istoriei patriei, desvoltă dragostea de ţară şi de neam.
Pentru a o puteâ pune în manile tuturor, am broşat în volum, colecţii de câte 3 luni, cuprinzând câte 13 numere, de câte fi luni, cuprinzând 26 numere şi colecţii de câte un an, cuprinzând 52 numere.
A olumul broşat pe 3 luni costă lei 1,50 »	fi »	»	» 3,—
»	»	» 1 an »	» fi,—
Asemenea am făcut volume letjate pe un an, costând 7 lei volumul.
Rugăm dar persoanele cari vor să dăruiască cărţi de premii la copii să ia revista Albina .
Celor ce cumpără 10 volume, li se dă un rabat de 10 la sută din preţul arătat mai sus.
Facem un călduros apel Domnilor învăţători şi ii rugam a recomandă revista «Albina între cărţile de premii.
Toate cererile trebuiesc însoţite de cost..
Cheltuelilc de porto sunt in socoteala revistei.____________
LICITAŢIUNI
In ziua de 13 Iunie 1906, ora Î0 şi jum. a. m., se va ţine la Eforie, Bulevardul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a construirei unei magazii de bucate, pe proprietatea Răteşti din jud. Argeş.
Devizul e în suma de lei 5.233,26.
—	Pentru darea în întreprindere a :
1)	Una casă de arendaş, devizul de lei............ 4.289,17
2)	Un pătul de bucate »	»	».............2.411,48
In total. . . . 6.700,65
ce urmează a se construi pe moşia Perii-Râioşi, Căzăneştii-Gâr-deşti din jud. Teleorman.
Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
Condiţiunile, planurile şi devizul se pot vedea la Serv. Dome-nial al Eforiei, Secţia Bunurilor, în zilele de lucru, între orele 10V, —12V, a. m.
Se depune ca garanţie provizorie lei 5°0 din suma devizului, cea definitivă va fi de 10°/o din suma rezultată la licitaţie.
—	In ziua de 28 Iunie 1906, ora 101 - a. m. pentru vânzarea de veci a viei Eforiei dela Valea Călugărească, din judeţul Prahova.
Garanţia pentru admitere la licitaţie este de lei 1.500.
Pentru închirierea a:
1) Pivniţa de sub prăvălia No. 4, din palatul băilor Eforiei, de pe Bulevardul Elisabeta din Capitală, cu începere dela data aprobărei, garanţie provizorie lei 75.
Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
Condiţiuni şi informaţiuni se pot luă la Serviciul Domenial al Eforiei, secţia Bunurilor, în zilele de lucru, între orele 107,—12 a. m.
www.dacoromanica.ro
Anul IX.
No. 36.
4 Iunie 1906.
Albina
Revistă Enciclopedică populară
Abonamentul în ţarâ pe an Uel 5 ţ Abonamentul în străin, pe an lei 8
6 lundpjg* 3 | Un nuriiâr................15 bani
Pentru anunolurl 1 leu linia. JVlloa publicitate, 5 bani cuvântul. Manuscriptele nepublicate iie ard
SUMARUL»;
A., Jubileul României.—Sofia Nădejde, Negoţul la sate.—Florea Crlstcseii, Povestea neamului nostru. — N. Kădulescu-Nierer, In Iunie (poesie). — K. V., Plivitul viei.— Radu, Prăpă-denia unui oraş.—Irlinfn Popeseu, Agricultura.—(ir. Teodostdn, Cântec de primăvară (muzică).— T., Căsătoria Regelui Spaniei. — R.. Alcoolul şi exerciţiile fizice. — Dela Corod, Dări de seamă.—Bibliografii.—De pe Domeniile Coroanei. — Dela sate. — Mulţumiri.— Apel. — Lista tragerei a Il-a a loteriei Bisericei «Buna Vestire•> din Buzău. — Cronica săptămânii.
Ilustroţiuni: M. S. Regina Elisabeta, în anul încoronării, 1881. — M. S. Regele Ca-rol I, în anul încoronării, 1881.—Cum se face agricultura în streinătate.
JUBILEUL ROMÂNIEI
t^^ubileul M. S. Regelui este şi jubileul României, căci noi serbăm acum nu numai împlinirea a 40 de ani — de domnie ai primului nostru rege, dar şi închee-rea unei epoce de transformări fundamentale în viaţa noastră de stat, epocă de progres din toate punctele de vedere.
Ne bucurăm, pentrucă Bunul Dumnezeu a îngăduit ca Regele Carol să fie în anul 1900, voinic şi sănătos spre a vedea roadele muncii Sale de aproape o jumătate de veac.
Ne bucurăm, pentrucă, în vremea aceasta, s’au găsit în ţara noastră destui oameni cari să-şi închine viaţa pentru ridicarea patriei şi să fie sfătuitorii pricepuţi şi devotaţi ai Suveranului.
Ne bucurăm, pentrucă toate ramurile activităţii publice şi particulare s’au desvoltat în mod aşa de simţitor, în cât, în unele privinţe, cei cari fac comparaţie între ce eră acum 40—50 de ani şi ce este astăzi nu pot să-şi stăpânească mirarea de repeziciunea cu care am înaintat.
Suntem acum în situaţia călătorului care a urcat un deal. Ajuns la vârf, el stă să se odihnească şi să măsoare cu ochii depărtarea dela punctul de unde a plecat până în locul unde s’a oprit la odihnă.
Am plecat dela două ţări d’abia unite, cu nesiguranţă în
www.dacoromamca.ro
958
ALBINA
legăturile lor, cu unirea turburată prin încercări de despărţire.
Am plecat dela vasalitatea şi plata tributului către Sultan
Am plecat dela o armată neînsemnată, având d’abia începuturi de întemeiere.
Am plecat dela căruţa de poştă.
Am plecat dela un învăţământ mărginit şi sărac.
Am ajuns la un regat care are loc de cinste între statele europene; care şi-a câştigat independenţa prin vitejie; am ajuns la o armată de peste 200.000 de oameni pe deplin or ganizată; am ajuns la 3.200 chilometri de drum de fler, la vapoare cari duc pavilionul român peste mări în ţări depărtate; am ajuns să avem şcoli de toate gradele, cu corp didactic bine pregătit şi numeros, cu localuri şcolare bine întocmite.
România poate — zice un ziar strein — să se uite acum înapoi şi să se privească cu mulţumire şi încredere, căci stăruinţa în progres, de care a dat dovadă, este un frumos exemplu, care poate servi oricărei ţări.
In adevăr, serbările jubilare sunt un minunat moment pentru cercetare a celor trecute. Să vedem ce a fost, ce am făcut până astăzi — ca să ne desluşim şi mai bine pentru ceeace trebuie să facem de aci în colo.
Căci naţiunile nu pot sta pe loc. Ele cată să meargă mereu, mereu înainte.
Revista «Albina» îşi propune deci să facă această cercetare. Rând pe rând, toate manifestările vieţii noastre de stat şi ale vieţii noastre particulare, se vor studiâ cu cât mai multe amănunte, pentru a putea să înţelegem pe deplin cum s’a format România modernă.
_______________ A.
Negoţul la sate.
e dispreţueşte mult negoţul ce se face la sate, sub cuvânt că nu se face dever mare! E adevărat că prin satele sărace şi cu puţini locuitori nu-i vre-o mare procopseală. Dar sunt sate mari unde neguţătorii, fie străini, fie români, iau de pe norod zece piei. Câştigă în două chipuri: ca vânzători şi ca cumpărători. Sătenii, de obiceiu, n’au bani, de aceea sunt siliţi să facă schimb, ca pe vremile, când nu erau pe lume bani. Aduc ouă, păsări, unt, pâine albă ori porumb şi iau în schimb marfa, de care au nevoie. Ţăranul, departe de oraş, habar n’are de preţul lucrurilor ce vinde. Negustorul îi dă cât vrea, şi-i silit omul să ia, fiindcă la oraş nu poate merge, iar la alţii n’are cui vinde. Deci negustorul dă cât vrea şi săteanul pierde bani mulţi la lucrurile ce dă în schimb pe marfă. Negusto-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
959
vul nu se mulţumeşte cu câştigul ce va avea dela lucrurile săteanului, ci caută să câştige cât mai mult şi de la marfa ce-i dă, luându-i preţ mai mare, dându-i strâmb, şi lucru prost. Mai e şi alt rău prin sate, din pricină că sătenii nu sunt luminaţi şi n’au chip de a-şi vinde bine ce au de vânzare. Umblă samsari şi negustori, cari, vezi Doamne, zic că dau preţ mai bun. Când vin în sat au grijă să cumpere pe vre-un sătean, care să bată toba că el şi-a vândut grâul, ovăzul ori porumbul cu atâta şi atâta chila. Sătenii, ca oile: a dat unul, dau cu toţii, şi vând dese ori roadele cu preţ de râs, fiindcă habar n’au pe cât se vinde la oraş ori în port.
Iată-1 dar pe sătean că vinde eftin şi cumpără scump. Dacă într’un an vinde lucruri de o sută de lei, abia de capătă pe ele şaizeci, deci o pierdere grea de patruzeci lei; iar marfa cumpărată o plăteşte tot cu patruzeci de lei la sută mai scump. Dintr’un condeiu îi ese Românului din pungă optzeci de lei pe an, cel puţin. Dar care ţăran vinde numai de o sută de lei şi cumpără numai tot de atâta ?
E însă o vorbă: «toată boala îşi are leacul; numai să-l ştii». Leacul ar fi, şi s’a şi făcut în unele locuri tovărăşii la sate.
Tot satul face o tovărăşie, pun cu toţii ceva bani la un loc, să leagă că vor cumpără şi vinde numai la prăvălia lor.
Ar fi deci în fiecare comună o bancă sătească şi o tovărăşie sau sindicat pentru negoţul satelor. Aci ar pune în capul tovărăşiei un om destoinic şi cu chezăşie. Slavă Domnului, sunt destui cărturari, cari se pricep, fie că au şcoli de comerţ, fie că nu, şi n’au slujbe! Acestora le-ar plăti o leafă şi li s’ar da şi ceva parte la sută ca să pue mai mult interes. Leafa lui şi zeciueala ar fi un nimic pe lângă cât pierd ţăranii azi.
In Moldova au început a se face asemenea tovărăşii. La Ineeput băncile erau în legătură de aproape cu aceste tovărăşii negustoreşti. Centrala băncilor din Bucureşti însă s’a temut să nu se piarză banii băncilor şi a cerut ca băncile ce stau în legătură cu dânsa să nu se amestece în astfel de daraveri, ci să se facă, unde vor oamenii, tovărăşie deosebită. Poate că e bine să nu se amestece una cu alta ; dar trebue ajutate cu sfat şi, la nevoie, cu bani ca împrumut, ca să poată avea cu ce cumpăra marfa. Aşa şi face Centrala. De obiceiu, ţăranii n’au bani, dar ar trebui socotiţi ca tovarăşi şi acei cari lasă şi aduc spre vânzare lucrurile lor. Să li se arate că pe lângă că-şi vând lucrurile mai cu preţ şi vor avea marfă mai bună şi cinstit cântărită, la sfârşitul anului, când se fac socotelele, vor avea şi un câştig potrivit cu banii ce-au pus la tovărăşie. De pildă dacă unul a pus bani ori lucruri de o sută de lei, la sfârşitul anului, dacă tovărăşia va merge şi sătenii vor cumpăra de-acolo tot,
www.dacofonnamca.ro
960
ALBINA
va puteâ să dea un câştig de 10 la sută. Iată deci cum, pe lângă foloasele de a nu fi înşelat la vânzarea lucrurilor şi la cumpărarea mărfei, mai ai şi un folos de câteva zeci de lei, care-ţi vin aşa pe deasupra! S’ar puteâ ţinea seamă şi de ce cumpărături face fiecare la prăvălie la împărţirea câştigului.
Se înţelege că noi pe hârtie le ticluim lesne, ştim însă că treaba e mai grea la faţa locului. Am aflat multe dela prieteni şi cunoscuţi din Moldova, cari s’au apucat de asemenea Iu cruri. Prea adevărat că-i greu de regulat comerţul la sate ;. dar e o faptă mare şi vrednici sunt de cunoştinţa neamului întreg cei cari o vor începe şi duce la capăt bun.
Să ne gândim cu toţii, că sunt în ţara românească atâtea mii de sate, vine deschise, prin cari se scurge munca ţără-nimei şi nu din avut, nu din prisos, ci din neavut; se rupe pâinea dela gura copiilor ca să îmbogăţească tot soiul de neamuri străine, pe când în oraşe mii de cărturari stau îngroziţi, neştiind de ce să se apuce, după ce au făcut şcoli cu anii de-a rândul. Pentru 50 de locuri la poştă ori la telegraf, cu 45 de lei pe lună, s’au înfăţişat acum 500 de inşi!
Aşa-i că-i fioros gândind te vor face satele rămase pe dinafară ? In oraşe nu pot intră în negoţ, fiindcă este aproape tot în mâna străinilor şi aceştia pun de-ai lor; căci, de când lumea-i e mai aproape de piele cămaşa decât sumanul. Deci tuturor acestora li se poate da oare cari lămuriri despre negoţ şi socoteli şi să-i îndrumăm spre negoţul satelor.
Bine înţeles, să-i ţie din scurt cărturarii satelor, să le ia răfueală în fiecare lună, punând banii la bancă şi aşa mai încolo.
Ce foloase mari n’ar aduce asemenea tovărăşii! Trebue să fie cineva tâmp ca să nu le priceapă.
Tovărăşia sătească, vânzând de-a dreptul la port ori la negiistori mari din oraşe, câştigul samsarilor şi mijlocitorilor va rămâneâ în punga săteanului, pe lângă că nu va fi înşelat la preţ ori la cântar. Acuma samsarul trebue să-şi sGoaţâ cheltueala lui şi a căruţei; iar dacă săteanul merge singur la oraş, tot acolo ese, ţinând seamă de cheltueala drumului, de zilele pierdute şi de altele multe. Dimpotrivă, dacă ţăranii ar întruni grâul, porumbul, lâna, păsările şi tot ce are fiecare de vânzare, la un loc, s’ar vinde mai cu preţ. Iar câştigul mijlocitorilor ar rămânea în punga sătenilor, fără bătaie de cap şi pierdere de vreme.
Grâul şi altă pâine, fiind la un loc, se poate da la gară, de acolo dă chitanţă şi, dacă vrei, şi bani. Iar, după ce se vinde la Galaţi sau Brăila, primeşti rămăşiţa. Tot aşa omul din capul tovărăşiei se înţelege cu negustorii mari din ţară ori din străinătate pentru vânzarea ouălor, păsărilor, untului ori lânei.
Tot aşa de mari foloase va avea satul şi dela mărfurile
www.dacoramamca.ro
ALBINA
96 1
de eari are nevoie să cumpere: le va căpătă mai eftin, luând în câtimi mari dela negustorii toptangii. Nu mai departe satele dela munte vor avea mălaiul mult mai eftin, luându-1 de-a dreptul dela moară, decât dela mălăerii cari umblă prin sate. Asemenea tovărăşii săteşti ar fi din ce în ce mai folositoare, când ar puteâ aduce tot ce trebue satului, nu numai de mâncare ci şi îmbrăcăminte, unelte de muncă, mă rog, tot, căci le-ar cumpără cu toptanul şi le-ar aveâ mai eftine.
Toate sunt frumoase şi sătenii le vor înţelege lesne. Primejdia cea mare e în cei cari trăesc până acuma din aceste câştiguri de pe spinarea ţăranilor. Ei nu se vor lăsa lesne bătuţi. Se vor înţelege cu negustorii mari şi vor lăsa la început marfa mai eftină decât tovărăşia sătească, numai ca s’o doboare şi apoi să ia iar zece piei de pe oameni. Aci trebue arătat oamenilor negru pe alb planul duşmanului, care vrea să-i doboare tot pe ei. Să se vază dacă marfa lui nu cumva e mai proastă şi o dă lipsă, să i se dea pe faţă toate metehnele; dar mai ales să lege pe toţi sătenii prin interes, dându-le parte potrivit cu marfa ce ar cumpără.
Oricum, multă vreme nu o să-şi poată bate joc de marfa lui şi în câteva luni li se va da pe faţă cinstea.
Să nu se crează că e vre-un negoţ neînsemnat. Intr’un sat de trei sute de case, în Moldova de sus, prăvălia satu» lui face deveră de o sută cincizeci de mii de lei pe an !
Şi nu are încă în mână tot negoţul; aduce numai mărfurile cerute de săteni pentru mâncare şi nici n’are în mână vânzarea ce fac sătenii cu lucrurile lor, cari ne-apârat ar împătri socotelile.
Rugăm pe toţi să gândească şi să aducă la cunoştinţa tuturora observaţiile şi greutăţile ce au întâmpinat. Numai prin cercetare şi prin povăţuirea în de noi se va da peste calea cea mai bună, care să ducă la împlinirea planului urmărit de toţi binevoitorii neamului.
Solia Nădejde.
Numărul limbilor. Un geograt trancez a constatat, că pe tot pământul sunt 860 de limbi cu 5000 de dialecte. In Europa sunt 89, în Africa 115, în Asia J33, în America 417, iar celelalte 117 se vorbesc în Oceania. De mirat este că pe mai multe insule mici din Oceania cu toate că nu sunt departe una de alta, se vorbesc diferite limbi, aşa că locuitorii îndată ce intră în legături unii cu alţii, numai prin tălmaciu să pot înţelege.
Vorbe bătrâneşti.
—	Omul fără greşeli, n’are nici o ruşine.
—	Cea ce face Dumnezeu, este bine făcut.
www.dacQromamca.ro
962
ALBINA
Povestea neamului nostru.
Şi aşa, măi fraţilor! Zi, mi-a venit şi mie rândul să vă spuiu o poveste !
Şi-o să vă spui! De ce să nu vă spui?... Că ce minunate sunt poveştile, mai ales când n’ai altceva mai bun de făcut.
Cu ele omori pustia de vreme, în aste seri lungi şi posomorite, ba îţi mai înveseleşti şi inima amărâtă de necazurile vieţii.
Poveştile sunt ca nişte fecioare blânde şi frumoase ; râd şi plâng cu toată lumea, le afli ori şi unde şi nu mor niciodată. Cu ele ne-am pomenit noi din leagăn !
Câte poveşti frumoase nu ne-or fi tors mamele noastre pe vremea aceea fericită ; dar noi nu le mai ţinem minte, căci eram prea tare fermecaţi de dulceaţa şi de duioşia cântecului : «Nani, nani, puiul mamii», care se strecura printre poveşti ca un fir de aur printr’o canură de mătase.
Poveştile stau la masă cu craii şi cu împăraţii, tăinuesc cu reginele, ţin sfat cu împârătesele şi li-i întotdeauna uşa deschisă la fel şi fel de feţe. Dar — după câte am auzit şi eu pe ici, pe colea — cică mai bine le-ar prii când însoţesc oamenii pe cale, când ţin de urit babelor şi când îşi încălzesc oscioarele pe lângă vetrele muncitorilor.
Aşa- i zău! Sunt ciudate şi poveştile astea, bătu-le-ar norocul! Auzi dumneata, fug de prin palatele aurite ale regilor şi împăraţilor şi vin de petrec vesele, în prejurul unei ulcele cu vin, ori lângă o strachină cu boabe fierte, în bordeiul cine ştie cărui om nevoiaş.
De multe ori le găseşti stând la sfat cu ciobanii, seara la foc, în preajma oilor ; ba nici din corturile ţigăneşti nu lipsesc posnaşele ! De câte ori nu le găseşti stând turceşte, lângă cuşniţă, râzând şi chicotindu-se ca la ele acasă.
Aşa sunt ele lăsate dela Dumnezeu, să ne iubească mai mult pe noi, ăştia mulţii şi săracii. Şi pentru asta, să ne bucurăm, mâi fraţilor, căci tot mai bine este când pe vatră, în locul sărăciei bătrâne şi sbârcite, se răsfaţă o poveste tânără şi frumoasă ca Ileana Cosânzeana.
Iar eu, am să vă spui o poveste lungă, lungă cât pos-tul-paştelui şi frumoasă, frumoasă nevoe mare. Şi s’o ascul-
www.dacaromamca.ro
ALBINA
963
taţi cu băgare de seamă căci este povestea neamului nostru.
Da am să vă spui povestea neamului nostru.
Ascuţiţi-vă minţile, deschideţi-vă inimele şi fiţi cu luare aminte, că mi-e mărişor caerul şi vreau să vi-1 dau gata ■deşi nu prea pot toarce aşa de Doamne-ajută.
Iar dacă torc eu firul mai gros aşa pe alocuri, să daţi şi voi mai tare cu vătalele, sâ-i mai saie nodurile.
Şi acum fiţi gata-gata, că i dau drumul fusului.
Cică a fost odată ca niciodată, de mult măre, de mult, de când nici bunica bunicii mele nu şi ar aduce aminte. Au fost. . . un împărat şi o împărăteasă bătrâni, bătrâni şi cocoşaţi, cocoşaţi, că deabia îşi duceau zilele de bătrâni şi de cocoşaţi ce erau.
Şi bunul Dumnezeu, ca să le mângâe bătrâneţele, le dăruise doi feciori mândri şi frumoşi, ca doi luceferi.
Şi erau fericiţi bătrânii ca nimeni pe lume şi le erau dragi feciorii, le erau dragi, de-i pierdeau din ochi, nu altceva.
Să-i fi văzut măre pe feciorii împăratului, când plecau la vânătoare, atunci parcă erau nişte smei înaripaţi ca cei din poveste, nu feciori de împărat. Atunci — numai să te fi dat de-o parte şi să fi privit cum le străluceau straele ţesute în fir de aur şi cum le sclipeau armele ca nişte pietre nestimate—pe pământ, din cer picate. Iar pe împărăteasă — mamă doamne — s’o fi văzut cum îi sărută de bucurie, înainte de plecare şi cum apoi îi priveâ din prispa 'palatului, cu ochii scăldaţi în lacrămi de fericire, pe când ei se duceau zburând, pe caii lor năpraznici, până se pierdeau departe, în zările albastre.
Şi s’au însurat, măi fraţilor, feciorii împăratului, amândoi odată şi şi-au luat nişte soţioare mândre şi frumoase, frumoase, numai ca ele. Şi-au făcut o nuntă mare, împărătească cu alaiu şi cu veselie de s’a dus vestea peste nouă mări şi nouă ţări Vinul curgea din berechet, pe toate cărările şi numai cine n’o fi vrut n’o fi băut; lăutarii cântau în ruptul arcuşului; iar lumea după lume se legănă voioasă, în hore mari, rotate, de parc’o băteâ vântul.
Cât despre împărat şi împărăteasă, ei mai, mai, sl-şi piarză rostul, de-atâta fericire.
îşi văzuseră visul cu ochii!
Şi n’au mai trecut multă vreme după nuntă, căci. . . iată
www.dacarotnanica.ro
964
ALBINA
li s’au apropiat bătrânilor ceasul să se ducă după lumea albă, şi s’au dus!
Dar înainte de a închide ochii, au lăsat cu limbă de moarte, sfat feciorilor să împărăţească în locul tatălui lor — pe rînd — fiecare câte un an. Iar feciorii, după ce au plâns, cât or fi mai plâns pe părinţii lor, şi-au stăpânit inimile, şi-au întors gândurile spre treburile împărăţii şi s’au înţeles care să împărăţească mai întâiu. Şi a început — după cum se şi cuveneâ — să împărăţească fratele cel mai mare.
Şi a împărăţit el cu pace şi cu linişte un an întreg. Dar... când să dea — după sfatul părinţilor — rând fratelui cel mai mic a pus — măi nenişorilor — picioarele în prag şi nu, şi nu, că taică său pe el l’a lăsat împărat pe toată viaţa.
Şi ca să se cureţe de frati-său l’a băgat la închisoare, iar el a împărăţit înainte fără frică şi fără ruşine, vreme îndelungată.
Şi fratele cel mic — că uitasem să vă spui — avusese o fetiţă; atâta îi dăruise Dumnezeu. Şi rămăsese mititică fără sprijin, prin uşile oamenilor şi-a crescut necăjită şi amărîtă, ca vai de ea, până şi-a făcut milă un boer, de-a strâns-o după drumuri şi-a căsătorit-o cu fiul său.
Şi trăiâ mulţumită mireasa în casa boerului, aşâ de mulţumită, în cât o fericea o lume de norocul ce detese peste ea.
Dar împăratul — care, ca ăl cu musca pe căciulă, se temeâ până şi de umbra lui — se. temu ca nu cumva fata , lui frate-său — nepoată-sa — să facă vre-un copil, care să-l dea jos din scaunul împărătesc.
Şi o luă din braţele bărbatului, îi lăsă pe toţi, câţi o cunoscuseră, cu lacrămile în ochi şi o trânti la închisoare fără vină şi fără judecată.
Şi acolo, în besna rece şi înăbuşitoztfe a temniţei, biată femeie născu doi copilaşi gemeni, micuţi şi frumuşei, de parcă erau picaţi de sus, nu altceva.
S’o fi văzut biet pe sărmana femeie, cum îi desmerdâ, cum le cântă şi cum îi bociâ scăldându-i în lacrămi. I se rupeâ inimă când se gândea că n’are măcar o cârpă, ori vorba cântecului:
Un scuticel Cât de rupticel
ca să le infăşure oşcioarele; dar se mulţumeâ că-i are şi-aşâ
www.dacQTomanica.ro
ALBINA
965
goi şi despueţi, că-şi mai mângâia cu ei zilele grele şi lungi ca anii, în acea închisoare înfricoşată, de unde nu se zărea niciodată, lumina soarelui.
Dar nemilosul împărat nici această mângâere nu i-o lăsă, sărmănica de ea. Căci însetat după sânge şi nebun după slavă, porunci unui slujitor al său să ia copilaşii dela sânul mamei lor, să-i omoare şi să le păstreze numai ochişorii, ca dovadă că i s’a îndeplinit fioroasa poruncă.
Intr’o noapte neagră ca păcatul, slujitorul împăratului se coborî în temniţa lehuzei, îi smulse copilaşii din braţe, şi lăsând-o leşinată pe duşumeaua rece, se duse să-i omoare la marginea oraşului.
Eră gata să le răpue viaţa! . . Dar deodată i se întoarse inima, i se făcu milă de bieţii copilaşi nevinovaţi, care-i tremurau în mâini ca nişte turturele şi stătu locului.
De jur împrejurul lui, nu se simţia ţipenie de om, eră un întuneric de-ţi dai cu degetele în ochi şi în tot cuprinsul nu se mai auzeâ decât murmurul pârâului, care curgea spumos şi umflat pe la marginea oraşului.
Ca prin minune însă norii se resipiră, o steluţă zâmbi veselă într’un ochiu de cer albastru şi parcă-i zise slujitorului: «Nu omorî pe sărmanii copilaşi, nu-i omori, că dacă doarme lumea, te vede Dumnezeu.»
Slujitorul se cutremură, ochii i se umplură de lacrimi, sărută copilaşii nevinovaţi şi în loc să-i omoare, îi aşează cu grijă într’o albie, care se legănă dinainte-i pe marginea apei şi le dete drumul pe pârâu la vale să se ducă în voia valurilor, unde-o vrea Dumnezeu.
Apoi se întoarse acasă şi drept dovadă c’a îndeplinit porunca, el taie doi căţei, le luă ochii şi îi duse plocon împăratului.
(Va urma)	Florea Cristescu.
p {===#=	Jt=	ii i-	JE	ie==)Cj
Stinjcrfi Cititori,
Răspândiţi revista „Albinau în cercul cunoştinţelor D-voastră.
f
liC.----	i	n ii	ii	n H *1
www.dacoromanica.ro
I
w
H-
în Iunie.
Porneşte vara cu temeiu:
E luna florilor de teiu ;
Şi arşiţa îşi face loc :
E luna florilor de soc.
Ce hoaţă ! Are-al ei alaiu De flori, mirezme, — şi din Maiu Să lure-i place, — de te miri — Podoaba lui de trandafiri.
Ce zori cu ochi blânzi, senini :
E luna florilor de crini ;
In lungă zi la muncă eşi:
E luna rumenei cireşi ;
Nopţi scurte, somn fără gândiri:
E luna spornicei rodiri ;
Păduri de fire poartă spic:
E-o viaţâ’ntr’un grăunte mic 1
Ce seri cu ochi stălucitori :
E luna miilor de flori ;
Numai miros de adieri,
In taina gingaşelor seri;
Şi zări adânci de vis frumos In raza gândului duios ;
Şi dulce, tainic legământ De-acest urît şi drag pământ!
N. RSduleseu-Nigcr.
S:
iz
&.
|L
iz
gL ' **
fc
1-
H-
T T î T T T T T T I ţ j j ţ
www.dacoromanica.ro
ALBINA
967
Plivitul Yiei.
fS'fy
Ăis ntre lucrările culturale ce se fac acum, cea mai de seamă Aly es^e plevila sau plivitul viei. Această operaţiune, ca şi cârnitul, este o tăere în verde, căci se aplică în timpul vegetaţiunei viei.
Plivitul, astfel cum se practică de multe ori la noi, este cu totul primitiv, căci se leagă o parte din lăstarii daţi în jos de arac, iar lăstarii daţi din coardele de rod — se leagă de mij-locaşiu. Astfel lăcut, plivitul are un singur câştig, că fereşte lăstarii tineri de vânturi, dar are răul că grămădeşte la un loc lăstarii şi astfel o parte din ei sunt lipsiţi de lumină şi aer.
Plivitul viei, bine făcut, nu poate fi decât folositor, mai cu seamă când via se taie cu lemn lung şi cu cepi. Plivitul tre-bue să aibă de scop a asigură coardele pentru anul viitor şi a scurtă lăstarii cari nu sunt de nici un folos. Operaţiunea aceasta nu este grea, dar ca să fie făcută în bune condiţiuni, trebue oarecare băgare de seamă.
La plivit vom aveâ grijă a lăsă neatinşi 2—3 sau chiar 4 lăstari, daţi din cepi sau din partea de jos a tulpinei şi cari lăstari în anul următor, parte din ei, vor deveni coarde de rod, iar parte cepi. Lăstarii ce vor fi de prisos îi vom tăiă de tot. Lăstarii lăsaţi îi vom împărţi pe diferitele părţi ale aracului, astfel ca să nu fie unul peste altul şi apoi îi vom legă cu teiu sau rafiie. Rânduitul lăstarilor lăsaţi neatinşi pe diferitele feţe ale aracului are de scop ca toţi să fie văzuţi de soare şi să aibă lumină. Dacă viea este pe spalier, atunci lăstarii se leagă de sârmă fiecare în parte, având grija ca să nu fie unul peste altul.
A doua categorie de lăstari verzi de care trebue să ne ocupăm la plivit, sunt lăstarii daţi din coardele de rod. O parte din aceştia au rod pe^ ei, o altă parte n’au rod de loc. Aceştia din urmă pot fi suprimaţi cu totul, întrucât viţa este destul de bogată în foi. Dacă însă ea este săracă în foi, atunci se pot ciupi numai vârfurile. La lăstarii cari au rod, se ciupesc vârfurile dela a 2-a sau a 3-a foae d’asupra ultimului ciorchine. Dacă este cu putinţă lăstarii astfel ciupiţi se leagă de arac, de mijlocaş sau de sârmă. Făcută această lucrare numai cu 8—15 zile înainte de a se deschide floarea, ea are de efect de a întoarce seva şi a o strânge mai mult în ciorchini.
D.	A. Jeanin, profesor de agricultură, făcând încercări asupra plivitului la dilerite varietăţi de viţe, a ajuns la următoarele conclusiuni:
1)	Ciupitul lăstarilor, făcut câtva timp înaintea înfloririi, schimbă împrăştierea şi întrebuinţarea sevei, producând astfel modificări mai mult sau mai puţin însemnate în constituţia lăstarilor şi a strugurilor, modificări cari variază după felul viţei.
2)	La varietăţile supuse muiatului, pare că are o influenţă mare
www.dacoromamca.ro
968
ALBINA
asupra ciorchinelui, căci el (avorisează legatul (fecondarea) şi contribue la mărirea ciorchinelui. In practică, ciupitul constitue un mijloc destul de puternic pentru a asigura desvoltarea fructelor destul de numeroase pe coardele lungi.
3)	La varietăţile ce au ciorohinul strâns şi cu boabele îndesate, rezultatele sunt mai puţin constante.
4)	Ciupitul nu micşorează bogăţia în zahăr a mustului, întrucât el nu a provocat o creştere prea mare a ciorchinelui. Mai mult încă, ciupitul pare că favorizează puţin coacerea rodului.
Prăpădenia unui oraş.
i citit într’unul din numerile trecute ale «Albinei» o notiţă despre nenorocirea întâmplată în noaptea de 4 spre 5 Aprilie în America: aţi văzut cum s’a prăpădit oraşul San-Francisco. Două sguduituri groaznice au dărâmat casele din câteva suburbii şi apoi focul născut din explozia gazului ce circulă prin tuburi şi din ruperea firelor electrice, a isprăvit ceeace cutremurul lăsase încă în picioare.
Oraşul acesta eră mare şi frumos; unul din cele mai cunoscute din statele-Unite. Statul în care se
află el se numiâ.........cine nui ştie numele?
California. California, ţara minelor de aur, mai pe scurt ţara aurului. Câţi şi câţi n’au alergat a-colo să se înbogăţească ! Ce puţini însă au reuşit!
Descoperirea minelor a contribuit mult la înflorirea oraşului San-Francisco. întemeiat în 1776, el s’a dezvoltat mai ales dela 1848, când s’au aflat izvoarele de aur. Edificii măreţe se ridicau pe stradele lui şi o activitate industrială şi comercială deosebită îi dădeau o înfăţişare plină de viaţă. Populaţia se socotiâ la 500.000 de suflete.
Dar . . . forţele oarbe ale naturii sunt câteodată mai puternice decât iscusinţa omului. In locul a-cestui centru de mişcare, este acum o ruină.
Cu greu ne putem închipui spaima bieţilor locuitori când cutremurul i-a deşteptat în mijlocul nopţii.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
969
Unii au murit pe loc. Alţii au isbutit să iasă în stradă, dar aci nu putură înainta din pricina mormanelor de dărâmături ori erau trăsniţi de descărcarea firelor electrice rupte cari atârnau pe strade.
Cutremurul, natural, a trecut repede, dar focul a ţinut vre’o câteva zile, căci eră foarte greu, în mijlocul dărâmăturilor, să se ia toate măsurile necesare.
La aceasta s’a adaogat mizeria generală, din pricina lipsei de toate cele necesare. Numeroase regimente au intrat în oraş, căutând să ţină ordinea, . căci în asemea împrejurări se găsesc oameri răi cari se folosesc de nenorocirea semenilor lor, ca să jefuiască. S’au prins destui hoţi de aceştia cari despuiau cadavrele, pedeapsa ce li s’a dat a fost straşnică însă: au fost îndată legaţi de câte un stâlp şi împuşcaţi. Au sosit asemenea mii de corturi şi lăzi cu ale mâncării şi toată lumea s’a aşezat cum a putut în mijlocul câmpului.
Din toate părţile lumii s’au trimis telegrame prin care se arăta durerea- tuturor pentru nenorocirea oraşului. S’au oferit asemenea de peste tot sume însemnate ca să reconstruiască oraşul. Americanii însă au hotărît să mulţumească pentru bunăvoinţă acelora cari s’au grăbit să le vie în ajutor, dar să nu primească nici un ban din afară de ţara lor.
Se ştie că în Statele-Unite ale Americei sunt în
adevăr foarte mulţi oameni bogaţi, adică .........
'putrezi de bogaţi, cum zicem noi. Nu este deci de mirare că au luat asemenea hotărîre.
A. 3? E I_.
Subsemnatul, rog pe toţi domnii autori, editori, cum şi pe toate persoanele caritabile cari iubesc şi doresc ridicarea prin cultură a ţăranului român, să binevoiască a veni cu cărţi folositoare în ajutorul Bibliotecii Parohiale din comuna Cioranca, jud. Buzău.
Pr. Paroli, Petre Popescu.
www.dacoromanica.ro
M. S. Regina Elisabeta, în anul încoronării, 1881.
(După ..Hui. Armatei şi Marinei*).


% :
www.dacoromanica.ro
M. S. Regele Carol I, în anul încoronării, 1881.
(După ,.Bul. Anuiatei şi Marlnelu).
www.dacoromanica.ro
972
ALBINA
AGRICULTU R A
menirea a înaintat pe toate căile: în ştiinţă, în medicină, în industrii, etc. Se părea altă dată că numai lucrarea pământului, îndeletnicire care a fost printre cele dintâiu la care s’a dedat omul în lume, va rămâne cu totul îndărăt. Dela jumătatea veacului trecut însă, agricultura a luat un mers deosebit, şi astăzi cultura pământului formează în ţările occidentale o industrie perfecţionată, potrivindu-se prin precisiunea metoadelor şi a lucrărilor întreprinse, cu orice altă industrie.
Astăzi agricultorul, lucrătorul de pământ, nu mai poate ti privit ca un om înapoiat, care face necontenit, după acelaşi calapod, după cum s’a obişnuit, munca pământului, ci din contră, ca un lucrător cu râvnă, doritor de a-şi cultivă pământul din ce în ce mai bine, mai cu socoteală, mai cu rost.
Dragostea omului pentru munca câmpului a devenit atât de mare, în cât în Franţa, în Germania, în Italia, a încetat încă de mult acea înclinare a populaţiunei rurale, de a părăsi căminul lor, ogorul lor, pentru a merge să şi câştige traiul în oraşe, către care eră atrasă, momită, de închipuirea unui traiu mai fără osteneală.'
Această pornire a sătenilor este vremea de a fi stăvilită şi la noi, căci nu, de o mie de ori nu, nu în oraş viaţa este mai plăcută; nu pe străzile strimte, mărginite de zidurile clădirilor, omul trebuie a se simţi mai mulţumit; nu în odăile îngrămădite una peste alta ale oraşelor, odăi al căror aer este stricat, se găseşte sănătatea. Nu acolo văzdu-. hui şi apa sunt mai sănătoase.
La sat este fericirea vieţei, la ţară, aci omul se simte mai liber, mai la .el acasă, mai stăpân pe el însuşi, mai neîncătuşat în firea lui, putând fiecare a se folosi deopotrivă de soare, de aer, de apă, de lumină, de pământ, de binefacerile lui Dumnezeu.
Naţiunile luminate, ca Francezii, Nemţii, Englejii, de altfel au priceput, au simţit binele pe care-1 înfăţişează agricultura, în cât din sânul lor, şi nu dintre cei de rând, dar din chiar pătura cea mai de seamă a locuitorilor oraşelor lor, mulţi dintre ei, au luat calea spre sate, îmbrăţişând agricultura, meserie dulce, liberă, sănătoasă, mai puţin ameninţată de pierderi ca multe altele, atunci când este făcută cu judecată şi stăruinţă.
Dar în ţările locuite de pomenitele naţiuni, lucrarea pământului se face cu mai multă chibzuinţă, aşa în cât după un petic *de pământ, iesă îndoit şi întreit decât se produce la noi pe aceiaşi întindere de pământ, deşi pământul ţărei noastre este neînchipuit mai bogat, mai productiv decât al lor.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
973
Noi Românii avem puţin câştig dela pământ, căci îl muncim rău, ei câştig mult căci îl lucrează cu iscusinţă şi fără preget, săpândul, fărămiţândul, întorcândul, scormonindu-1 şi rostogolindul neîncetat şi în felurite chipuri.
Noi nu îngrijim mai de loc pământul: dacă el este umed, băltos, aşteptăm dela soare ca să-l usuce, dacă este uscat sau secetă, ne jeluim cerului, cerşindu-i ploaie. Ei din contră dă umezeala trebuincioasă pământului lor, prin irigaţiuni (şanţuri cum fac Bulgarii la grădinării), sau svântă pământurile prea umede, mocirloase, prin lucrări meşteşugite, prin drenaj, aşâ în cât nu au atâta teamă de secetă, sau ploaie prea multă.
www.dacoromamca.ro
974
ALBINA
Ei hrănesc pământul, dându-i îngrăşămintele trebuincioase, pentru cala rândul său să poată nutri plante şi arbori ca: grâul, ovăzul, porumbul, mărul, părul, etc., ce se seamănă sau să sădesc pe el. Noi nu ne slujim mai de loc, nu de alte îngrăşăminte, dar nici de băligar, care adesea se pierde fără nici un folos.
Ei întrebuinţează instrumente bune şi îndemânatice, pe câtă vreme mulţi dintre noi ne servim încă de uneltele primitive.
Englezii, Nemţii, Francezii, Ungurii. Italienii, cresc animale alese potrivite pentru munca câmpului.
Noi mai toţi ne ajutăm cu nişte vite fără putere, îngrijite ca vai de lume. Nu avem mai de loc cai, nu zic buni, dar nici chiar bunişori, ci cai slabi, mici, piperniciţi, istoviţi. Românul arată din ce în ce mai puţin interes pentru îmbunătăţirea animalelor lui, mergând în această privinţă din rău în mai rău; şi pe când până mai acum câţiva ani, dacă aveam durerea că nu mai avem cai, ne mângâiam în schimb că avem vite, vaci şi boi frumoşi, astăzi însă şi această credinţă a început a se clătina deabinele, vitele pe care le avem ne mai corespunzând nici ca număr nici ca însuşiri, cu acelea pe care ţara noastră le producea odinioară.
Să căutăm dar ca şi noi să imităm pe agricultorii străini, să cugetăm bine, şi să facem ca şi holdele noastre să fie Iu erate şi cultivate în chip mai deosebit, mai stăruitor; să le îngrijim, să le îngrăşăm cu băligar, acest product atât de preţuit pentru agricultură. Românul dela câmp să-şi muncească fără răgaz ogorul lui; cel dela munte, să se îndeletnicească cu cultura pomilor fructiferi ca: meri, peri, nuci, pruni, etc., căci este păcat de Dumnezeu ca să nu profităm de pământul şi frumuseţea ţârei noastre, şi să facem să înceteze de a se mai introduce în România fructe, ce se fac şi la noi, din alte ţări, al căror pământ nu poate produce nici odată gustoasele pere româneşti, sau plăcutul măr cre-ţesc.
Să ne îndrumăm cu tot dinadinsul la creşterea animalelor, cunoscut fiind că nu se poate închipui bună agricultura, fără bune viîe.
Irimia Popescu.
----------------------- Mcdic-Vctcrinar.
Vorbe înţelepte.
—	Acei care scot prietenia din viaţă par ca şi cum ar scoate soarele din lume, căci ea este cel mai frumos dar pe care ni l'a dat bunul Dumnezeu.
—	Ce este mort, nu mai mişcă.
—	Ce este din inimă merge tot in inimă.
—	Fiecare om poate spune câte capre sau oi are, dar nu câţi prieteni.
----•bţst!î¥5ss*!=,r'-
www.dacoroinaiiica.ro
CÂNTEC DE PRIMĂVARA
PE DOUA VOCI EGALiE
Moderat.
5=f-
Muzica de Qrig. Teodossiu.
li
* • *
J0Z
-0
-0
-hŢ-
~N-

mf
' Ver-de-i
---1---L_
crân-gul şi câm
: » I	;
I	I	\j	y
pi - a, Mân - dre
;x.. ^ ;	3 2^ :	si V * ^3
-$ryi~0Ηf	di' ' 00	—fx—i
	■ 7 7 ■	
fio - ri - le'n fio
resc; Cân-tă’n
a - er cio - car

=âfcz t=if=9=

ry *
*. 0 - m
\—y~7
— m
p
î
a, De cânt co - drii cio - co - tesc. Cân-tă’n
f===t=p=fi
£
±
er cio car
i y y ' ✓ / i '
a, De cânt co • drii clo-co-tesc. Pri-mă-
-SŞfSS-o-
www.dacoromanica.ro
976
ALBINA
Căsătoria regelui Spaniei.
Alfonso al XlII-lea, regele Spaniei, şi-a serbat zilele trecute căsătoria cu principesa Ena de Battenberg, nepoata reginei Angliei.
A fost un eveniment însemnat, la care au luat parte trimişi din toate ţările europene, cum şi din alte continente.
Mulţi suverani erau reprezentaţi prin principii moştenitori sau prin principi din familia regală ori imperială ; alţii trimisese misiuni speciale. Din ţara noastră s’a dus d-1 J. Lahovari, ministrul afacerilor străine.
Programul serbărilor a fost foarte bogat. S’a început cu câteva zile înainte de 18 Maiu — ziua căsătoriei — şi a urmat câteva zile după aceea.
Din nenorocire, ziua cea mai însemnată a sărbătorilor a fost turburată de o crimă groaznică. Un anarchist a aruncat o bombă asupra trăsurii în care se află regele şi regina, când se întorceau dela biserică după ce li se dase * binecuvântarea. Această bombă, destinată să omoare pe suveran, a căzut la picioarele cailor, a sfărâmat o parte din trăsură, a ucis cai, a ucis chiar oameni. Ofiţeri, soldaţi şi câţiva privitori au fost zdrobiţi, alţii mulţi răniţi grav.
Regele şi regina au rămas neatinşi.
A doua zi s’a făcut înmormântarea victimelor cu mare pompă. Familiile celor morţi au căpătat pensiuni din caseta regală.
Nebunul care a săvârşit crima, şi care reuşise să fugă din pricina zăpăcelii generale, a fost prins de un jandarm. A încercat din nou să fugă, dar văzând că este cu neputinţă, a omorît pe jandarm şi apoi s’a sinucis.	x.
Alcoolul şi exerciţiile fizice.
O interesantă conferinţă s’a ţinut zilele trecute în oraşul Geneva. Un deputat de-acolo, om iubitor de exerciţii fizice şi de escursiuni, a vorbit despre experienţele sale în privinţa alcoolului.
Mulţi dintre noi zicem că «la drum» trebue să bei mai mult decât de obiceiu, că băutura dă putere. Câţi oameni cari nu gustă rachiu decât din an în
www.dacaromamca.ro
ALBINA
977
Paşte —cum se zice—sunt foarte dispuşi să înghită două ori trei pahare când se află în călătorie!
Ei bine, aceasta e o greşală. Am spus-o şi altă dată şi vedem cu bucurie că de aceeaşi părere e şi conferenţiarul de care pomenim.
El zice că, în ce priveşte exerciţiile, alcoolul este mai primejdios decât împrejurările obişnuite. La escursiuni, la jocuri, etc., omul are trebuinţă de curaj, de stăpânire de sine şi de energie. Toate aceste însuşiri se paralisează, dacă bea alcool. Bând, omul slăbeşte, se paralisează.
In primul rând, vederea nu ne mai slujeşte bine. De aci o sumă de nenorociri. Unul, urcat pe bicicletă, se urcase pe un deal destul de nalt; se odihnise acolo şi băuse ceva ca la drum ». Când să se scoboare, i s’a părut (şi-a spus-o unui tovarăş, care nu băuse) că drumul şi la întoarcere tot urcă şi că trebue să se silească pentru a-şi face maşina să se mişte... Rezultatul a fost că s’a dus ca un vârtej la vala, s’a lovit de un pom şi acolo a rămas.
-Alcoolul nu dă forţă, ci un soiu de turbare; nu dă curaj, ci fanfaronadă; nu dă stăpânire de sine, ci nebunie. >	R.
IDări ele seamă.
* —• *-■ • •
D-l Const. G. Ionescu, cunoscut profesor la liceul Lazăr din Bucureşti, a scos de sub tipar o carte cu titlul: Organizarea liceului în Germania şi la noi.
Chestiunea pe care o îmbrăţişează autorul în cartea sa fiind de actualitate, ci’edem nemerit de a resumâ această lucrare, cu atât mai mult cu cât d-l Ionescu ne prezintă în ea pe lângă istoricul chestiunei şi părerile a multor pedagogi de seamă din Germania.
Cartea este împărţită în 6 capitole: Capitolul I se ocupă de liceul vechiu unitar faţă de liceul nou trifurcat, scoţând în relief avantajele celui din urmă ; Cap. II descrie fasele prin care a trecut liceul triturcat în Germania, şi după ce arată aprobarea dată de pedagogii Germani acestei forme a liceului, demonstrează folosul pentru noi a caracterizărei învăţământului trifur-cat al Germaniei ; Cap. III tratează despre fundamentul unitar al liceului trifurcat în Germania. După ce enumără diversele
www.dacoromanica.ro
978
ALBINA
tipuri de licee trifuroate în Germania, arată superioritatea liceului nostru triturcat asupra trifurcărei germane.
Cap. IV coprinde consideraţiuni asupra organizărei liceului la noi. In acest capitol autorul dovedeşte prin paralelizm de citaţii, că organizarea trifurcărei liceului nostru e superioară celei a liceului din Germania şi scoate în evidenţă calităţile liceului nostru asupra spiritului de metodă şi de programe pe care el se bazează.
Cap. V se ocupă de evoluţiunea ideilor d-lui Spiru Haret, fostul Ministru al instrucţiunei, asupra chestiunilor de organizare a învăţământului secundar.
In acest capitol se arată tot ce a făcut fostul Ministru pentru învăţământul secundar, desfăşurând pe larg vederile ca şi procedurile D-sale, atât în ce priveşte programele şi rolul şcoalei, cât şi a chemării profesorilor, şi, în fine :
Cap. VI formează concluziunile, în care se arată motivele cari au făcut să se întârzie înlăturarea legei dela 1864, şi încercările de distrugere a organizării date învăţământului secundar şi în particular a organizării liceului.
Din scurtul rezumat al capitolilor, se poate vedeâ însemnătatea lucrărei d-lui Ionescu.
In ea se oglindeşte întreaga organizare dată liceului trifurcat de astăzi, cu arătarea motivelor ce au călăuzit pe cei ce l’au făcut, arătând în acelaş timp roadele folositoare ce poate da. D-sa discută pe larg această importantă chestiune şi nu se mulţumeşte a arătă numai superficial deosebirea între liceul unitar şi cel trifurcat, ci bazat pe părerile pedagogilor celor mai însemnaţi din Germania, scoate în evidenţă bunele ca şi rălele unui sistem faţă de cel-lalt.
t)ela Corod.
Of
||- -	=11-	-■ --ii
*De ţ>e ^Domeniile Coroanei
S3E — ■ * i	—ii

In zilele de 16—18 Maiu a. e., d-1 Ion Ivalinderu a inspectat Domeniul Coroanei Domniţa din jnd. Râmnicul Sărat.
Ca totdeauna, d-sa a vizitat şi şcoalele, bisericile, primăria şi societatea economică culturală, fiind primit de autorităţi şi de numeroşi locuitori, cărora le-a dat diferite poveţe. A rămas peste tot mulţumit, în deosebi la şcoale, unde a felicitat pe învăţători şi a distribuit elevilor cărţi folositoare şi tablouri.
Cu această ocazie, d-sa a dispus să se facă cu cheltuiala Administraţiei Domeniului Coroanei, un local de şcoală cu o clasă, în cătunul Corbeni, precum şi mai multe reparaţii la biserici şi celelalte şcoale.
La societatea economică-culturală «Spătarul Milescu», în-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
979
temeiată după îndemnul d-sale, a ţinut o vorbire mai lungă sătenilor, despre însemnătatea asociaţiunei lor şi mai ales despre spiritul de economie, de care trebue să fie pătrunşi, dacă vor să prospereze.
■ ■!=—...^
bELd 54TE
In ziua de 21 Maiu a avut loc a treia serbare şcolară, în comuna Isvoru, jud. Olt, în scop de a se procura îmbrăcăminte la şcolarii săraci şi spre multe îmbunătăţiri pentru şcoală.
Dumnezeu a vrut ca această comună să aibă printre sătenii săi, un om do inimă, bun, credincios, cu milă pentru cei scăpătaţi şi urgisiţi de soartă; om modest la vorbă şi la port, dar mare prin faptele ce săvârşeşte, contribuind la ridicarea nivelului cultural al sătenilor. — Este vorba de d-1 Costaclie Pârşoagă, cunoscut tuturora din judeţele vecine, ca om de cinste şi harnic peste măsură !
După ce şi-a măritat cele şease fiice ale sale, grija sa s’a îndreptat spre locaşul de cultură al poporului, spre şcoala satului, căci biserica satului este clădită deja de mult, tot de acest bărbat împreună cu fratele său Nae Pârşoagă.
Localul vecliiu al şcoalei ne mai corespunzând cerinţelor igienice şi fiind prea mic faţă de numărul mare al copiilor de şcoală, acest bărbat a clădit pe a sa cheltuială un local nou, cu două sale mari şi înzestrate cu tot mobilierul ce se cere unui asemenea local.
Şcoala comunală «Costache Pârşoagă» a fost inaugurată anul trecut la 14 August, susţinând tot pe a sa cheltuială postul celui de al Il-lea învăţător, timp de trei luni, până când Ministerul l’a prevăzut în budget. Anul acesta, de ziua numelui său, a ţinut să se înveselească nu numai dânsul cu prietenii cari veniseră din toate părţile, pentru a-i ura încă vieaţă lungă şi fericită, dar să înveselească şi inimele micilor copii de şcoală.
In această zi, la orele 3 după masă, în curtea şcoalei a împărţit la 60 de copii mintene, veste şi pălării, iar fetelor basmale pentru cap. Apoi a urmat serbarea.
Serbarea s’a început la ora 37a p. m. prin «Imnul Regal», după aceea urmează o cuvântare, ţinută de d-ra învăţătoare Niculina Po-pescu, arătând faptele şi multele îmbunătăţiri făcute de d-nul Costache Pârşoagă acelei comuni; între faptele mari şi lăudabile ce a făcut pentru comună este şi frumosul local de şcoală construit de dânsul, de oarece acest om de bine are dorinţa de a vedea cât mai neîntârziat populaţiunea rurală ridicată la un grad mai înalt de cultură şi cu cunoştinţe mai solide în toate direcţiunile. A urmat apoi «De necaz», piesă teatrală; «Mai ad’una», piesă teatrală ; «Dinu Sergentu», piesă teatrală; «Povestea vorbii», piesă teatrală. In tot timpul serbării a fost viu aplaudaţi micii elevi ai acestei şcoli. Serbarea s’a terminat prin Marşul dela 1848.
Succesul serbării a întrecut toate aşteptările. D-ra N. Popescu, a fost mult felicitată pentru munca şi tragerea de inimă cu care lucrează.
www.dacaramanica.ro
980
ALBINA
Seara a fost bal la care au luat parte: Prinţul Brâncoveanu, d-nii Alexandru Iliescu, Taclie Protopopescu, Nicolae Popescu, Florescu, Pârşoagă, Stoenescu, Vlădeseu şi toţi ginerii d-lui Costache Pârşoagă cum şi multe persoane din Piteşti, Slatina, şi mulţi d-ni proprietari din împrejurimi. Cei mai mulţi domni şi d soare erau în costume naţionale. Tombola, condusă cu multă dibăcie de d-1 Stoenescu, a dat un bun resultat.
*
★ *
In corn. Potlogi din jud. Dâmboviţa, în ziua de 24 Maiu, s’a pus basele unei noui societăţi cu numele «Salvarea sănătăţei , în scopul de a se întreţine infirmeria Cercului, cu medicamente şi alte ajutoare ce s’ar putea da din cotisaţiunile lunare ale membrilor, după voie, dela 50 de bani în susiar din fondul de reservă al societăţii, ce se va formă din donaţiuni, să se facă o bae populară.
înfiinţarea acestei societăţi a bucurat pe toţi sătenii, cari sufăr de lipsa medicamentelor, mai cu seamă în timpul verei; La discutarea statutului în mijlocul unei adunări din tot ce comuna avea de frunte, a fost de faţă, din întâmplare, şi d-1 Spiru Haret, care a umplut de bucurie inimele tuturor, liind cunoscut ca cel ce a semănat sămânţa cea bună a societăţilor în ţarina poporului dela sate.
întâmplarea a fost că : d-1 Spiru Haret hotărnicind moşia Potlogi, a d-nei Zoe Brâncoveanu, a fost prins de o ploaie torenţială şi a căutat adăpost în primărie, tocmai în momentul când şi membrii se ocupau cu aprobarea statutului, în una din şalele primăriei.
D-1 N. Dobrescu, proprietar la Cărpeniş, proclamat ca Preşedinte de onoare al societăţei, cunoscând pe d-1 Haret, l’a poftit în sala adunărei, unde a fost primit ou salve de aplauze.
D-sa s’a întreţinut cu învăţătorii şi preoţii ce erau de faţă şi după invitaţia ce i s’a făcut de a lua parte în discuţiune, a primit cu mare plăcere. Cetindu-se statul de către învăţătorul diriginte, articol cu articol, D-sa a dat mai multe desluşiri.
După aprobarea statutului şi alegerea membrilor, D-sa a urat din inimă, şi cu o vie bucurie, progres şi durată acestei societăţi. D-1 învăţător diriginte i-a mulţumit, zicând :
«Toţi suntem datori a aduce omagiile noastre, aceluia care a ştiut să sădească în inima poporului dela sate idea de societăţi, şi acela sunteţi D-voastră.»
La care d-1 Haret a răspuns scurt:
«Sămânţa bună, în pământ bun aduce roade!»
La plecare s’a înscris ca membru donator al societăţii.
Asistent.

UULŢUMIEI
Comitetul pentru clădirea bisericii filiale S-ţii Voivozi din că-tuna Tarniţa, parohia Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi, aduce mulţumiri d-lui deputat N. D. Spineanu din T. Severin, pentru darul de 100 lei, făcut pentru clădirea zisei biserici.
ustMei
www.dacoromamca.ro
ALBINA
981
Lista oficială a lotăriei «Buna-Vestire» din Buzău,
A 2-a tragere efectuată în ziua de 30 Aprilie 1906.
No. 227393 a câştigat 1.000 lei.
Următoarele numere au câştigat câte 100 lei fiecare :
4779	71898	86193	178203	238315
15833	73361	162313	189772	270762
Următoarele numere au câştigat câte 50 lei fiecare :
20374	69963	146915	174780	203846	254908	290584
52548	72813	162304	191408	217908	267223	293266
59040	90337	165402	199121	224017	272538	•
Următoarele numere au câştigat câte 20 lei fiecare :
2281 49667 606555601 7408 60423
7662
11131
11338
63481
64854
66019
1446766425
14597
14857
16098
22577
27615
29097
31115
32094
68182
68643
69083
69317
71509
71754
73170
. 75702 3245870072 33866 76615
35587
37532
42047
44106
46074
47714
49377
78040
78538
79037
79148
79674
80545
81192
i
123125 161884 126638162389 133411162653 133452 163125 134054163274 134599 167962
87508 90419 90870 91818 92023 92683 92750 94645 438867 96500 140878
,138251
195363
197222
197270
199310
199461
199540
227326
227540
227897
228633
228767
229454
230330
256018
257022
260498
262976
263890
264182
265057
279138
279537
279660
280187
284122
288252
290280
168731 200102 174762200512 231602267044 291067
175673202558232300
96940 142087 178040 203516 97809 142493 178640 207504 181507208243
97852
98474
98939
99124
99410
101963
140082
148872
149190
150871
151108
151949
49559,84590
104237 152515 107901 152696 108871 153211
111207
111413
113763
115184
121111
153509
154406
155806
156206
181713209758 183166 211110 183587 212512 184285 213016 184300 217121 184664 218117 185582 220353 189175 221497
232612
234605
234610
236352
236901
239409
244627
245991
246155
247911
248073
'267949 292096 268054 293113 268838 293149 269702 293160 270007293186 270100 293868 270502 293911 270653 293988 270810 294475 271389295215 271790 296268 272492296795
191416 222691 248529 272504 296978 192166 223276 248709 274518 297710
193463 223533 1-94526 223875 158242 195310 225007
250364
250681
252510
275255 297958 275666 298675 278338 299467
Piaţa câştigurilor se va face la d-1 N. Paraschivescu casierul Loteriei, la prezentarea biletului câştigător, iar câştigurile nere-
www.dacoromanica.io
982
ALBINA
clamate în timp de şease luni de astăzi, vor rămâne în folosul Bisericei.
Biletele necâştigătoare la prima şi a 2-a tragere, sunt valabile şi pentru a 3 a tragare a cărei zi se va fixa în urmă.
— OggggjQCj------------,—
__________________________
eronica Săptămânii-
M.	S. Regele şi veteranii.
Sâmbătă, 27 Maiu, MM. LL. Regele şi Regina au primit la o-rele 2 după amiazi, delegaţiunea veteranilor de grade inferioare «Coroana de oţel», care a venit să prezinte Majestăţilor Lor felicitări şi urări în numele veteranilor războiului independenţei cu prilejul jubileului de 40 ani de domnie a M. S. Regelui.
Delegaţia societăţei compusă din d-nii: I. Luţescu, preşedinte;
H.	postescu şi F. Stoica, au prezentat Majestăţilor Lor un frumos tablou, reprezintând scene din timpul răsboiului, iar preşedintele a citit o inimoasă cuvântare.
Majestăţile Lor au mulţumit călduros delegaţiei, asigurând-o de înaltul Lor sprijin şi au binevoit a convorbi îndelung, inte-resându-Se de aproape de păsurile veteranilor.
Deschiderea expoziţiei naţionale din Bucureşti.
Duminecă 4 Iunie, are loc deschiderea solemnă a exposiţiunei naţionale din Bucureşti, în faţa M. L. Regelui şi Reginei, a A. L. Regale Principele şi Principesa României cu micii Principi, a guvernului şi a miniştrilor străini.
Programul serbării este destul de bogat: ziua, bubuituri de tunuri, cântece de muzici militare, de lăutari şi de coruri, serviciul religios slujit de I. P. Mitropolitul Primat, discursuri, etc., iar seara va fi un mare concert la Arenele romane şi ilumina-ţiuni. La deschiderea exposiţiunei, M. S. Regina va ’ tăia ghirlanda de flori care închide intrarea la exposiţie şi se vor ţinea discursuri de către d-1 Ministru al domeniilor şi d-1 Comisar general al exposiţiei, cărora le va răspunde M. S. Regele, declarând exposiţia deschisă.
Dela societatea „Ţesătoarea“.
Societatea «Ţesătoarea», din Bucureşti, care are scopul de a încuraja răspândirea creşterii gândacilor de mătase, a organizat un serviciu pentru înlesnirea vânzării gogoşilor de către cultivatori. In acest scop, ea a găsit prăvălii de desfacere, mai ales în Italia şi a isbutit ca soc, Băncilor Populare să îngădue controlorilor acestor bănci ca să facă cumpărături de gogoşi dela ţărani, în timpul inspecţiunilor. Pe de altă parte societatea a mai delegat cumpărători în oraşele T. Severin, T. Jiu, Craiova, Caracal, Alexandria, Slatina, Piteşti şi Târgovişte, căci în judeţele de care ţin aceste oraşe se cresc mulţi gândaci de mătase.
In Bucureşti, societatea a deschis un birou de cumpărare pentru jud. Ilfov în str. Popa Lazăr 4, unde vor fi trimise toate cumpărăturile făcute în ţară pentru străinătate.
Monedele de 5 şi 10 bani de aramă.
Ministerul de finanţe a scos din întrebuinţare pentru public
www.dacoromamca.ro
ALBINA
983
monetele de aramă de 5 şi 10 bani pe ziua de 1 Iunie; însă a dat ordin administraţiilor financiare ca neguţătorilor să le primească aceste monede «până la 30 Iunie, cel din urmă termen ce se mai acordă pentru retragerea lor. Monetele de aramă de 1 şi 2 bani vor avea curs şi dela 30 Iunie înainte.
Moartea unui membru al Academiei Române.
Bătrânul botanist Poreius Florian, membru al Academiei Române, a încetat din vieaţă în Rodna-Veche (Transilvania) în e-tate de 90 ani. E născut la 28 August 1816 in orăşelul Rodna-Veche, districtul Năsăudului. A studiat şcoala militară germană din Năsăud, gimnaziul în Blaj şi Cluj. La 1844 fu trimis de comanda regimentului al II-lea român de graniţă la Viena, spre a studia şcoala superioară de pedagogie. In acelaş timp ascultă şi la universitate cursurilo de botanică şi economia rurală.
După întoarcere a fost numit învăţător la şcoala primară superioară din corn. Zagra, mai târziu la şcoala militară din Nă-săud. După revoluţia dela 1848 trecu în administraţie. La 1861, la înfiinţarea districtului românesc al Năsăudului, fu ales judecător cereual, iar la 1867 vicomite al districtului Năsăud. La 1882, ales membru al Academiei Române din Bucureşti. Poreius s’a ocupat cu mare râvnă de botanică, descoperind specii şi varietăţi noui de plante. Sta în corespondenţă cu cei mai însemnaţi botanişti din Austro-Ungaria şi străinătate.
Repauzatul se bucură de multă stimă şi iubire printre conce tăţenii săi, de aceea moartea sa e regretată de toţi.
Inaugurarea unui monument în Bârlad.
Duminică 28 Maiu, s’a inaugurat în oraşul Bârlad monumentul ridicat în amintirea eroilor bârlădeni căzuţi în răsboiul pentru independenţă. Acest monument este aşezat în faţa şcoalei normale «Principele Ferdinand».
Monumentul se compune dintr’un soclu de marmură in vârful căruia se află o aquilă de bronz, stând pe o ghiulea- Pe trei din feţele soclului se află 3 plăci de bronz cu următorul cuprins : Pe prima faţă, «In al 40-lea an de domnie glorioasă a M. S. Regelui Carol I, ridicatu-s’a acest monument în amintirea vitejilor : Ariton Gheorghe, caporal şi Niţă Sandu, din oraşul Bârlad, morţi pentru patrie în răsboiul de neatârnare 1877—78, Ministru al cultelor şi instrucţiunei publice, fiind d-1 Mihail Vlădescu, iar primar al oraşului d-1 Th. EmandD. Pe faţa din stânga soclului: «Elevii şcoalei normale admiratori».
Pe faţa din dreapta soclului este numele iniţiatorilor.
Monumentul are înălţimea de 6 m. E lucrat de sculptorul Giotta Paula ; iar autorul proiectului monumentului este d-1 conductor de poduri şi şosele Papiliu Carp.
S’a oficiat mai întâiu o panachidă la biserica catedrală pentru pomenirea eroilor morţi. Apoi, s’a făcut la şcoala normală inaugurarea monumentului. P. S. Episcopul Konon a oficiat serviciul divin şi în urmă s’a desvelit monumentul. Au vorbit d-nii: Patriciu, Vlădescu, ministrul instrucţiunei, elevul Şerban Constan-tinescu şi alţii.
S’au depus mai multe coroane pe monument.
www.dacaromamca.ro
984
ALBINA
Serbările pentru Corneille.
Zilele acestea se va serbătorî la Paris al treilea centenar al lui Corneille. Duminică, 14 Maiu, s’a inaugurat statua acestui mare scriitor. Ea a fost aşezată în piaţa Panteonului, măreţul edificiu în care se aşează rămăşiţele pământeşti ale acelora cari prin faptele lor au onorat patria.
Situaţia politică in Ungaria.
In Ungaria situaţia politică s’a mai potolit. Noile alegeri s’au terminat şi parlamentul s’a deschis zilele trecute.
——=£C-S>©<3<3<=--------
Bibliogr sf i i
Au apărut: Coroana divului Traian de Dr. I. G. Apostoleanu, fost inspector sanitar şi medic primar al spitalului din Dorohoiu, cu două planşe De vânzare la toate librăriile din ţară cu preţul de lei 1,50 bani
$ Conferinţi de igienă şi medicină poporală de Dr. N. Lapteş. de vânzare la toate librăriile, preţul 50 bani
*	Satul viitorului piesă pentru teatrul sătesc de Dr. N. Lapteş, de vânzare la toate librăriile, preţul 50 bani.
^ Activitatea Camerei de Comerţ circ. 111-a Ploeşti, compusă din judeţele Prahova, Buzău şi Dâmboviţa. Această lucrare foarte interesantă a fost întocmită de d-nii Ioan K. Gogâlniceanu preşedintele a-cestei camere şi Al. Pretorian secretar, conform hotârîrei luată de d-nii Preşedinţi ai Camerelor de Comerţ din ţară spre a fi depusă la expoziţia naţională din anul acesta.
$ Finis coronat opus de un Oltean. De vânzare la librării.
^Istoricul Bibliotecei „Urechii1' din Galaţi, întocmit de Valeriu. Surdu, bibliotecar, cu mai multe planşe şi vederi a localului şi sălilor acestei biblioteci, cum şi chipul patronului ei V. A. Urechia.
*	Patruzeci de ani în industria petroleului din România (18GG— 1906), de cunoscutul specialist Constantin Aiimăneşteanu. Este o lucrare foarte interesantă, căci cuprinde pe scurt istoricul industriei petroleului la noi.
Dare de seamă despre starea economică a judeţelor: Prahova, Buzău şi Dâmboviţa, cari compun circumscripţia IlI-a a Camerelor de Comerţ cu reşedinţa in Ploeşti.
Acesta este titlul unui volum de 253 pagine octav, întocmit de d-1 I. K. Gogâlniceanu, preşedintele Camerei de Comerţ din Ploeşti şi d-1 Al. Pretorian secretarul aceleaşi camere, conform hotărîrei luată de Preşedinţii Camerilor de Comerţ din ţară spre a fi depusă la exposiţiunea naţională din a. c. Această lucrare face cinste autorilor ei. atât prin felul metodic cum este rânduită cât şi prin datele amănunţite ce ea coprinde. Din citirea ei cel mai nepriceput poate să-şi dea socoteală de bogăţia judeţelor de care se ocupă, cum şi de lipsurile de cari suferă.
Ar fi de dorit ca această lucrare să fie pusă în vânzare pe la librării, căci ea interesează foarte mult pe cei ce se ocupă cu starea economică dela noi.
*	P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanul a dat la lumină într’o broşură de peste 100 pagini: Vieafa şi operile lui Immanuel Kant.
Preţul broşurei este lei 2 50 şi se găseşte la toate librăriile.
©ela Corod.
------=^>=©«>©5^=----------
www.dacoromanica.ro
„STEAU fl“
Societatea «Steaua» are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea fi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresă d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, loan Kaliuderu, Preşedintele Academiei ho-mâne.— Vice-preşedinte, Sara Şom&uegcn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spira C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, Ooast. liana, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii: Petre G&rboriceann, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. IMiuilrescu Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; .H. VIAdesea, Ministru, profesor universitar; Crista S. Negoeseu, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Diiu. Cocropid, institutor.— Cenzori, Const. Alimăneşleniin, inginer de mine; Preotul econom Const.
1	o nesc u, profesor secundar; Const. Alexaudresca, institutor.
Membri Însorişi şi cotizaţiuni plătite (urmare).
D. Bălan (Mădeni-Suceava), 1 leu; Vasile Gafiţa (Sabaşa Suceava), 1 leu; L. Smidt (Sabaşa-Suceava), 1 leu ; Vasile Diaconeşcu (Borca-Sucea-va), 1 leu; Miliai Pantelimonescu (Borca-Suceava), 1 leu; August Benian (Borca-Suceava), 5 lei; E Bliemel (Borca-Suceava), 1 leu; Gh. Diaconeşcu (Tărcoasa-SuceavaJ, 1 leu ; loan Agapie (Borca-Suceava), 1 leu ; Luizi Buzzi (Borca-Suceava), 1 leu; Vasile Nistor (Borca-Suceava), 50 bani ; Dumitru Mahalau (Borca-Suceava), 50 bani; Iacob Pantir (Borca-Suceava), 1 leu; Ştefan Găină (Borca-Suceava), 1 leu; Toader Găină (Borca-. Suceava), 50 bani ; N. Nicu (Borca-Suceava), 50 bani ; Popovici Const-(Borca-Suceava), 1 leu ; Petroşan Const. (Borca-Suceava), 1 leu; Pleşe; seu Nicolae (Borca-Suceava), 2 lei ; N. Creţu (Bjrca-Suceava), 1 leu-Pr. Sim. Vasiliu (Tarcaşu-Suceava), 1 leu ; Arsinte Toader (Farcaş-Su-ceava), 1 leu; loan Popescu (Borca-Suceava), 1 leu; Vasile Bejan (Borca-Suceava), 1 leu ; Gustau Vasile (Borca-Suceava), 1 leu ; Pape (Borca-Suceava), 2 lei ; Const. V. Andrieş (Peatra-Neamţu), 5 lei ; N. N. Albu (Piatra-Neamţu), 20 lei; C. G. Nanu (Silistra-Buhuş), 20 lei; Z. C. Isâ-cescu (Piatra-Neamţ), 5 lei; I. T Creţulescu (Orbic-Costişa Neamţu). 5 lei ; Irina Arghiropulu (Orbic-Costişa-Neamţu), 15 lei; Al. Gheorghiu (Piatra-Neamţu), 2 lei; Dumitru Zauvell (Tg.-Neamţu), 2 lei; Al. Ionescu (Costişa-Neamţu), 2 lei; C. Fedeleş (Tazlăn-Neamţuj, 2 lei; B. N. Stan (Hârtop-Serbeşti-Neamţn), 1 leu ; V. Rădulescu (Piatra-Neamţu), 2 lei ; C. Lefter (Ghigoleşti-Serbeşti-Neamţu), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1903 şi până în prezent este de 900; iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sânt de 2.713 lei şi 10 bani,
(Va urmă în numărul viitor).
www.dacaromamca.ro
24, Calea Vietoriei, Bueureşti
moi şi tari, culori şi negre
primesc zllnlo
Noutăti diferite.
pentru Dame, Bărbaţi şi Copii
Fabricaţiune proprie
Atelier special pentru comenzi
Primesc blănării în păstrare.
THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti.
Comitetul central:	la Londra
Lachlun Machintosh Rate, „
6. 1. Gosclien . .
Vicontele Duneannon . .
E.	W. H. Barry ....
Robert Harailton Lang .
Demetre de Frauk . . .
P. Naville .......
Ad. Vernes............
Viena
Paris
Directori
Stolz (Joodwin.
Ceusori: Ioan Kalindern, Demetrn Ioan Gliika şi . rtliur Green.
. / C. A. Sti • \ E. E. Gt
Sediul social:
Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-ghe.
„NflŢION/ÎLd
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în
aur..............Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune.........»	3.9B5 688.76
Idem format din capital şi alte rezerve »	1.075.842.60
Total în aur Le; 7 052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoiann-Dir. general E. Griinwald.
,,naţionala11 asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca: «cas de moarte, supravieţuire, zestre şi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală în Bucureşti, ! str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară.
Inst. de Arte Grafice	Str. Doamnei 16.—16.107.
52-13.