REVISTA POPULARĂ
Alini IX.
No. 34.
21 Maiu 1906
Eedaotla sl Administraţia Strada Mântuleasa Ho. 8. — Bucureşti.
www.dacoramaiiica.ro
COMITETUL I)E REDACŢIE:
ICK KALINDEEU
P. Garbovlceanu AP. Dulfu
G. Coşbuo G-ral P. V. Năsturel G. Adamescu I. Otescn
V. S. Moga
N.	Nicolaescu Gr. Teodossin v C. C. Pop.-Taşcă
PENTRU PREMII
O RUGĂMINTE ABONAŢILOR NOŞTRI
Cu prilejul sfârşitului anului şcolar, se dau copiilor silitori premii, de obicein în cărţi.
Cu toţii ne dăm seamă de înrâurirea ce are asupra copiilor ea şi a adulţilor, citirea de cărţi cu conţinut adesea nepotrivit.
Din existenţa de 9 ani a re\istei «Albina» s’a putut vedea că ea este o adevărată călăuză pentru viaţa de toate zilele a fiecărui cetăţean. Prin staturile ce ea dă, ca şi prin articolele de higiena, agricultură, horticultură, creşterea vitelor, sericicultură, etc., ea este un bun sfătuitor in ori ce împrejurare ; iar prin bucăţile asupra istoriei patriei, desvoltă dragostea de ţară şi de neam.
Pentru a o putea pune in manile tuturor, am broşat în volum, colecţii de câte 3 luni, cuprinzând câte 13 numere, de cate 6 luni, cuprinzând 26 numere şi colecţii de câte un an, cuprinzând 52 numere.
\ olumul	broşat	pe	3	luni	costă	lei	1,50
»	»	»	6	»	*	»	3,—
»	»	»	1	an	»	»	6,—
Asemenea am făcut volume legale pe un an, costând 7 lei volumul.
Rugăm dar persoanele cari vor să dăruiască cărţi de premii la copii să ia revista «Albina».
Celor ce cumpără 10 volume, li se dă un rabat de 10 la sută din preţul arătat mai sus.
Facem un călduros apel Domnilor învăţători şi ii rugăm a recomandă revista «Albina intre cărţile de premii.
Toate cererile trebuiesc insoţite de cost.
Cheltuelile de porto sunt in socoteala revistei.
Rugăm pe abonaţii noştrii rămaşi in urmă cu plata abonamentului să se grăbească al trimite. Le-am făcut cunoscut tle mai multe ori timpul pe care datoresc si regretăm că trebue să revenim.
ADMINISTRAŢIA.
.A/vis important.
In editura cunoscutei librării H. STEINBERG. str. Gabroven No. 10,
Bucureşti, au apărut în TREI VOLUME lecţiuni practice, întocmite după programa şcoalelor primare urbane şi rurale de Gh. N. Costescu, directorul şcoalei de băeţi «Enăchiţă-Văcărescu >, din Bucureşti. Această mportantă lucrare cuprinde 3 volume şi anume : Volumul I-iu Metodica linibei Române, coprinde aproape toate lecţiile de Limba Română dela cl I— IV-a aşa cum trebuesc făcute cu copiii. Costă 5 lei. Volumul II-lea: Metodica Matematicei, cuprinde lecţiile de aritmetică şi geometrie după program, dela cl. I—IV-a. Costă 5 lei. Volumul IlI-lea: Metodica Istoriei şi Geografiei cuprinde toate lecţiile de istorie şi geografie după program dela cl. II—IV-a. Costă 7 lei.
Fiecare volum cuprinde două părţi: teoria şi practica. Comandele se pot face la toate librăriile din ţară.
www.dacoromanica.ro
21 Maiu 1906.
Anul IX.
No. 34.
Albina
ţcvistă Enciclopedică populară
Akcnamentul înţarft pc en Lei 8 S Abonam«ntul în «trâln. p« *n lei 8 »	>	»	6 luni j» 3 5 Un nuâiâr#.......... 15 bani
MîoaJjpu^
Panlru anunaluri 1 leu Manusori
tate, 5 bani cuvântul, se ard.
SUMARUL*:
Cuvântarea M. S. Regelui cu prilejul prlmlrei Corpurilor Legiuitoare la 11 Maiu.— Ecou. ConstaiitiiieNcii-LncacT, Predică la pugorirea Duhului Sfânt. — 1. Kalindern, Cuvântare la Academia Română la 12 Maiu. — I>r. 1. Slinlonescii, Viaţa plantelor.—Solia Nădejde. Fac oare lux ţăranii V — K. V.. Tratamentul preventiv al manei. — C. lordăehescu, Foaie verde micşunele (cântec pe note).—V. S. Mopro. Cronica agricolă, economică şi comercială. — Cronica săptămânii.—Lista primei trageri a loteriei presei. — Dela sate. — Informaţiuni. — Li-citaţiuni.
Sfiituri î Ca să nu se umfle vitele de trifoiu.
llnstraţiuni: Frunze şi flori de păpădie.—O sămânţă de fasole tăiată. — A. S. R. Principele Carol al României.—A. S. R. Principele Nicolae.—A. S. R. Principesa Elisabeta şi A. S. R. Principesa Maria.
Cuvântarea rostită de N. S. Regele
cu prilejul primirei Corpurilor Legiuitoare în ziua de 11 Maiu.
«Cu o vie emoţiune şi o adâncă recunoştinţă arunc as-'dăzi o privire asupra acestui lung şir de ani, străbătut în strânsă unire de simţiri şi de voinţă cu iubitul Meu popor,—şi Mă simt fericit şi mândru că am răspuns, acum 40 de ani, la chemarea lui, primind nobila, dar greaua «sarcină de a închină puterile Mele la îndeplinirea aspi-«raţiunilor sale.
<Nu Mă jeluesc de greutăţile ce Le-am întâmpinat în cale, nici de ceasurile de întristare, căci le-am împărtăşit cu întreaga naţiune care M'a sprijinit cu credinţa sa şiM’a răsplătit îndoi printr’o dragoste nesecată. D'împotrivă, toate aceste piedici şi dureri măresc chiar preţul izbăn-- dei noastre.
<Da, binecuvântată şi rodnică a fost această epocă de renaştere a României, în care, prin patrioticul avânt al < tutidor inimilor şi prin înţelepciunea cumpănită a măriilor noştri bărbaţi de Stat, am putut înscrie în istorie pagini glorioase pentru neamul românesc.
' Este o sfântă datorie pentru Mine de a da astăzi aces-
www.dacoromanica.ro
902
ALBINA
•	tor neuitaţi fruntaşi 'prinosul recunoştinţei Mele nemărginite.—Mulţi din ei au trecut într’o viaţă mai bună; însă
•credincioasa Noastră aducere aminte nu se va şterge nici «odată, căci lor şi vitezei noastre armate datorim înfiinţarea la gurile Dunărei a unui Regat român neatârnat, aşezat pe temelii trainice, a căruia aniversare de 25 ani <n sărbătorim acum împreună cu al 40-lea anal domniei o Mele.
«Aceste roade strălucite sunt cea mai mândră răsplată «pentru munca statornică a unei întregi generaţii, care a
•	înfruntat lupte crâncene şi grele încercări spre a mântui Patria de primejdiile ce ameninţau chiar fiinţa sa.
( Cuvântările călduroase ce Mi le rostiţi în numele Ile-prezeniaţiunei naţionale, cu prilejul acestei îndoite ani-< rersări, umplu sufletul Nostru de o nespusă bucurie.— Le primesc cu recunoştinţă ca o credincioasă mărturisire a dragostei poporului Nostru iubit. — Mulţumesc în deosebi fruntaşilor în viaţă, cari M-au ajutat in îndeplinirea greblei Mele chemări şi au luat o parte însemnată în faptele săvârşite.—Mă rog apoi lui Dumnezeu să le dăruiască lor şi Mie încă mulţi ani cu sănătate ca să-i putem cu toţii închină la desăvârşirea operei începute şi la întărirea tot «mai mare a scumpei noastre Românii.
Oricum va fi voinţa dumnezeească, căreia Ne supunem «cu smerenie, totuşi nu ne putem opri de a privi viitorul Ţârei cu încredere, căci acest viitor se întemeiază pe virtutea acestui neam românesc care a înfruntat neştirbit res-triştele a 18 veacuri, pe o ţărănime vânjoasă în războiu
•	şi muncitoare în timp de pace, şi se reazemă pe reciproca şi neclintita credinţă între Naţiune şi Dinastie, ale cărei
«tineri vlăstari, născuţi pe pământul românesc şi crescuţi •în legea strămoşească, vor şti, cu ajutorul lui Dumnezeu,
•	să strângă tot mai mult aceste legături sufleteşti.
•	Să ne unim dar cu toţii în acest strigăt atât de scump
•	inimilor noastre, care coprinde şi cele mai sfinte dorinţă:
•	Să trăiască România, tot mai tare, tot mai fericită, tot «mai binecuvântată /»
predică la pogorîrea Duhului Sfânt.
Fraţi creştini !
In praznicul pe care l-am săvârşit acum zece zile, — înălţarea Domnului — Mântuitorul, înălţându-se la cer în faţa sf. Apostoli, le-a făgăduit că de acolo le va trimite alt mân-gâitor, pe Duhul adevărului, care clela Tatăl purcede.
Sf. Apostoli, ascultători Domnului, s’au întors în Ierusalim, căci Mântuitorul s’a înălţat la cer de pe muntele Măslinilor, care este în apropiere de Ierusalim, şi acolo, au aşteptat cu multă nerăbdare împlinirea făgăduinţii date.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
903
In tot timpul aşteptării lor, sf. Apostoli, pe deoparte, n’au încetat rugăciunile lor către Dumnezeu ; iar pe de alta, au complectat numărul de doisprezece, căci rămăseseră numai unsprezece, fiindcă luda vânzătorul se spânzurase.
Compleetarea au făcut-o în modul următor: Dintre cei aproape 120 de credincioşi câţi erau atunci, au ales doui: pe Iosif care se chemă Varsava, şi pe Mafia. Apoi spre a vedeâ, care trebuia să ia sarcina apostoliii, au aruncat sorţi şi, sorţul a desemnat pe Malia.
Trecând zece zile dela Înălţarea Domnului, sau cincizeci •dela învierea sa, adică astăzi, făgăduinţa dată de Mântuitorul, s’a împlinit întocmai, căci pe când şedeau sf. Apostoli în casă cu uşile încuete de frica Iudeilor, au auzit un sunet puternic şi deodată Duhul Sfânt s’a pogorît asupra lor în •chip de limbi de foc. Duhul Sfânt, a luminat şi însufleţit pe fiecare dintre ei, în aşa chip minunat, încât din acel timp, sf. Apostoli, au început să vorbească şi să predice pe Mântuitorul cel înviat din morţi, în felurite limbi.
Mare minune, iubiţi creştini! Şi măreţia acestei dumnezeeşti pogorîri a S-tului Duh, s’a probat imediat, căci o puternică şi înfricoşată mişcare s’a produs în spiritele tuturor Ebreilor adunaţi în Ierusalim. Şi erau Ebrei mulţi, foarte mulţi, veniţi din cele mai depărtate localităţi, ca să ia parte la sărbătoarea cea mare pe care o aveau, sărbătoarea Rusaliilor, care era îmbinată cu a secerişului. Sărbătoare pe care Ebreii o ţin şi astăzi cu deosebit ceremonial, la Gincizeci de zile după Paşti sau dela eşirea lor din Egipt, în aducerea aminte de primirea legilor pe muntele Sinai.
Mişcarea, sau mai bine zis, turburarea produsă asupra Ebreilor, prin strălucita luminare a sf. Apostoli, a fost atât de înfricoşată, încât cu mirare se întrebau unii pe alţii: Au nu sunt aceştia ce grăesc toţi Galileeni ? Şi cum noi auzim fiecare limba noastră întru care ne-am născut ? Par-thenii şi Midienii şi Elamitenii şi cari locuesc în Meso-potamia, în ludeea şi în Capadocia, în Pont şi în Asia, în Frigia şi în Pamfilia, în Egipt şi în părţile Libiei celei ■de lângă Cirene, şi nemernicii Romani, Iudeii şi veneticii, Critenii şi Arabii, auzind pe ei grăind în limbile noastre măririle lui Dumnezeu. Iar alţii dintre Ebrei, întunecaţi la minte, au socotit pe sf. Apostoli, că sunt beţi.
Sf. Ap. Petru, auzind acestea, a venit în templu unde erau cu toţii adunaţi şi prin predicile sale a isbutit, pe deoparte, să-i facă a înţelege că Apostolii nu sunt beţi fiind al treilea ■ceas din zi, adică de dimineaţă; iar pe de alta, le-a arătat lămurit, că ceeace văd şi ascultă la s-ţii Apostoli, este strălucita lucrare a lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Această lucrare a fost prezisă de Profetul Ioil, care zice : Turna-voiu din Duhul meu peste tot trupul, şi vor prooroci feciorii vo-■ştrii şi fetele voastre.
www.dacoromamca.ro
904
ALBINA
Izbânda sf. ap. Petru a fost mare, căci din mulţimea celor ce l-au ascultat, au trecut la creştinism peste trei mii. Dar ea devine din ce în ce şi mai mare, căci la câteva zile după pogorîrea s tului Duh, mergând iarăşi la templu însoţit de sf. ap. şi evanghelist Ioan, au întâlnit la uşa templului pe un olog din naştere, care cerea milă. Ei văzându-1 au zis: A ur şi argint n'avem să-ţi dăm, ci aceea ce avem îţi dăm: In numele lui Iisus Cristos Nasarinecmul, scoală şi umblă. Şi îndată s’a făcut sănătos.
Această minune, a avut atâta înrâurire asupra Ebreilory încât a mai trecut la creştinizm încă vre-o două mii.
Cum văzurăm, în scurtă vreme după pogorîrea Duhului Sfânt, numărul credincioşilor din Ierusalim ajunsese ca la cinci mii; deci ziua de astăzi — Pogorîrea buhului Sfânt asupra Apostolilor, trebue considerată ca ziua cea mai scumpă pentru noi creştinii, fiind ziua în care a luat naştere biserica creştină, a luat început predica învăţăturilor evanghelice.
Sf. noastră biserică, pentru ca să imprime mai adânc îrr spiritele noastre, importanţa şi măreţia acestei sărbători, ne distribue în fiecare an foi de nuc. cari închipuesc limbile de foc sub forma cărora s’a pogorît Duhul Sfânt asupra s-lor Apostoli.
Iubiţi creştini! In urma acestui scurt istoric al importantei sărbători de astăzi, m’am întrebat despre ce aş putea să vorbesc într'o ocaziune atât de solemnă ? Şi m’am ho-tărît să vă întreţin câteva momente despre credinţă în o-punere cu necredinţa.
Se va părea, poate, unora din Dv., ceva obicinuit, căci nu există predică în care să nu se vorbească ori să nu se indice credinţa, ca absolut trebuitoare oricărui creştin. Da, aşa se pare la prima auzire, dar în realitate, să-mi daţi voie, să afirm cu toată tăria, că lucrul nu stă aşa. Să mă explic. In ştiinţă, spre pildă: In matematică suijt unele teoreme ; în ştiinţele fisico-chimice sunt unele formule, în religie chiar sunt unele precepte, pe cari cu cât le vom repeta mai des, cu atât le vom învăţă şi reţine mai multă vreme.
Dar nu numai atât, ceeace m’a îndemnat şi hotărît mai ales, să vă vorbesc astăzi despre o atare chestiune, este convingerea nestrămutată ce am, că nu poate fi o altă călăuză, nu poate fi un alt îndemn, care v’a hotărît să veniţi la biserică astăzi într’un număr atât de mare, spre a lua parte la săvârşirea sfintei liturghii, decât credinţa, numai adevărata, credinţă.
Să vedem dar, ce este credinţa şi foloasele ei, şi apoi în, ce stă necredinţa şi relele cari decurg dintr’ânsa.
Credinţa.
Fraţi creştini! Cel ce a definit credinţa odată pentru totdeauna este sf. Ap. Pavel. El zice : Credinţa este încrede-
www.dacaromamca.ro
ALBINA
905
rea despre cele ce se speră şi convingerea despre cele ce nu se pot vedea. (Ebrei c. 11 v. 6). Sau cu alte vorbe: Credinţa ortodoxă consistă în a crede cu inima şi a mărturisi cu gura pe un Dumnezeu, închinat în trei persoane.
Ea este, deci, lumina prin care omul devine capabil a rezolvi misteriile timpului şi ale eternităţii. Prin această lumină, el cunoaşte destinaţia sa, demnitatea sa, valoarea sa, precum şi a celorlalte creaturi din prejurul său. Fără această lumină, n’ar putea există, nici virtute, nici consolaţiune pe pământ.
Credinţa, în fine, poate fi considerată ca telescopul inteligenţii, ea apropie lucrurile şi le înfăţişază vederii noastre; pe când îndoiala, ca nu microscop, măreşte dificultăţile, exage-rându le.
A crede în Dumnezeu, înseamnă a-L simţi în interiorul nostru, a fi convinşi despre existenţa Lui; cu toate că nu-L putem vedeâ cu ochii trupului şi cu spiritul nu-L putem pătrunde.
Deci ţinând seamă, pe deoparte, de acestea; iar pe de alta, privind credinţa din punct de vedere mai larg, putem înţelege prin ea învăţătura bisericii noastre, sau chiar religiu-mea creştină.
Astfel privită chestiunea, cred cu totul de prisos a insistă •să vă arăt ce este religiunea şi în ce consistă ea; ci mă mărginesc a vă spune, că numai prin religiune putem câştigă pe acest pământ, adevărata fericire, fiindcă într’ânsa şi numai într’ânsa putem găsi totdeauna mângâerea de care simţim trebuinţă în necazurile şi patimile vieţii aceştia. O atare mângâere lipseşte cu totul celor necredincioşi. Ei, deşi vroesc a fi fericiţi pe acest pământ, totuşi nu pot fi; pentru că des-preţuesc religiunea, singură în putinţă de a face pe oricine fericit.
Ca să ne întărim şi mai mult în acest adevăr, n’avem de cât să examinăm în treacăt viaţa unui credincios.
Credinciosul îşi stimează religiunea sa, şi consfinţeşte prin purtarea lui poveţile ei, nu numai când se găseşte în fericire şi bucurie, ci şi în timp de nefericire şi suferinţă; cu alto vorbe, în toate nenorocirile vieţii sale, religiunea îi este reazim puternic, liman de mântuire. Mai ales, în timp de suferinţe, credinciosului, religiunea îi este cel mai mare consolator, căci ea îl face să vază în acele suferinţe, cercetările lui Dumnezeu necesarii pentru mântuirea sufletului său, iar nici decum nişte pedepse.
Ca exemple convingătoare în această privinţă, avem viaţa tuturor sfinţilor bisericii noastre printre cari se prenumeră şi sfinţii împăraţi cei întocmai cu apostolii — Constantin şi Elena, a cărora amintire o serbăm astăzi, odată cu pogorî-rea Duhului sfânt.
Binecuvântaţi creştini! Dumneavoastră ştiţi, desigur, tot
www.dacoromanica.ro
906
ALBINA
aşâ de bine ca şi mine, că atât sfinţii împăraţi Constantin şi Elena cât şi toţi ceilalţi sfinţi ai bisericii noastre, dacă an ajuns să se bucure de această mare graţie înaintea lui Dumnezeu, apoi aceasta au dobândit-o numai prin tăria credinţii lor şi prin săvârşirea virtuţii.
Ştiind aceasta zic, să căutăm şi noi ca venind la biserică în diferitele sărbători de peste an, săne împlinim datoriile către sfinţi în chipul următor: 1) Adunându-ne în biserică să i preamărim prin cântări de laudă pentru faptele lor; 2) Să învăţăm dela dânşii a lucră virtutea, adică să-i luăm de model pentru tăria lor de caracter în mărturisirea adevărului, în timpul ispitirilor ce putem aveâ; şi, în fine, 3) Având în vedere marea glorie cerească de care s’au făcut vrednici Sfinţii prin virtuţile lor; cum şi iharea graţie sau favoarea câştigată de dânşii înaintea lui Dumnezeu, să-i rugăm neîncetat a fi mijlocitori şi rugători între noi şi Dumnezeu. Acesta este după socotinţa mea, cel mai demn mod în care ne putem achită datoriile ce avem către sfinţi.
Necredinţa.
Fraţi creştini! In cele vorbite până aci arătând pe scurt ce este credinţa şi cari sunt foloasele ei; ne rămâne după planul fixat, a vorbi ceva despre necredinţă şi tristele ei urmări.
Necredinţa, ca duşman al credinţii, nu poate fi decât consecinţa funestă a unei rătăciri de idei sau de fapte. Aşa fiind, ea este foarte periculoasă pentru cel ce o posedă, căci îl face să piarză încrederea şi sinceritatea; ba chiar şi ideia de dreptate să n’aibă nici o valoare înaintea lui. Mai mult încă, necredinţa predispune pe necredincioşi a se lăudă că ei sunt mai buni pentru societate, decât cei credincioşi; pe când în realitate, ei sunt cei mai periculoşi pentru omenire, şi necredinţa lor este boala care are urmările cele mai vătămătoare.
Spre a ne convinge pe deplin despre acest adevăr, să examinăm puţin şi viaţa unui necredincios.
Omul necredincios sau fără de religiune, nu se sfieşte de nici o minciună şi înşelăciune numai să-şi satisfacă ambiţiunea şi pofta sa urâtă; nici un fel de dreptate nu este sfântă înaintea lui, şi nici o înşelăciune nu-1 ruşinează, numai şă-şi poată sătura avariţia; săvârşeşte toate abaterile, numai ca să-şi îndestuleze poftele şi plăcerile lui. Profanează şi des-preţueşte tot ce este bun şi sfânt; însfârşit, pentru omul necredincios, religiunea şi preceptele ei n’au nici un preţ.
Yă întreb acum, bună este o asemenea viaţă? Răspunsul va fi, desigur, negativ; căci dacă pe asemenea oameni îi a-junge vre-o nenorocire, ori sărăcie, sau vre-o boală; dacă sunt persecutaţi de cineva, sau vin asupră-le alte necazuri-unde pot căută scăpare şi mângâere? Unde pot găsi liniştea
www.dacoromanica.ro
ALBINA
907
sufletului şi îndestularea inimii? In Dumnezeu, pe care nu vor să-l recunoască ? La cer, despre care nu vor să ştie ni-nimic? Sau poate vor căută mângâere şi ajutor la oameni? Dar aceştia' sunt în mare parte, egoişti şi necredincioşi, înşelători şi indiferenţi, ba uneori chiar nesimţitori către cei nenorociţi! Fără îndoială, ei nu pot face nici una, nici alta. Deci se aleg cu neodihna, cu dureri continue, ba chiar cu desperarea, care curând sau mai târziu, îi conduc la tristul sfârşit — sinuciderea.
Iubiţi creştini! Pe temeiul celor vorbite şi pentru a-mi împlini datoria de păstor sufletesc şi în această sfântă şi dumnezeiască sărbătoare, încheiu cuvântarea mea cu îndemnul părintesc: Să avem credinţă tare şi nestrămutată în Dumnezeu; să respectăm şi să preţuim totdeauna sfânta noastră religiune, căci ea este care ne învaţă că există Dumnezeu, care este de faţă pretutindeni, atotştiutorul şi foarte drept, care răsplăteşte binele şi pedepseşte răul.
Să ne ferim de contactul cu oamenii necredincioşi sau fără de Dumnezeu. Să ocolim, pe cât vom putea, societăţile chiar în cari se vor află asemenea oameni, căci după cum am văzut, sunt foarte periculoşi, atât societăţii, cât şi lor înşi-le.
Şi, în fine,mai înainte dea sfârşi adaog: Credinţa noastră să fie totdeauna însoţită şi de fapte bune, demne de ea, căci numai aşa vom putea fi fericiţi şi plăcuţi lui Dumnezeu. Numai aşa petrecând viaţa pământească, putem să ne învrednicim a primi dela Tatăl ceresc plata celor drepţi, adică să fim chemaţi în împărăţia Lui prin mângâitoarele cuvinte : Veniţi binecuvântaţii Tatălui meu, de moşteniţi împărăţia care este gătită vouă dela întemeiarea lumii; pe când din contră, dacă vom avea credinţă numai pe buze. şi vom fi numai cu numele creştini, iar cu viaţa şi faptele noastre departe de poveţile religiunii creştine, atunci, desigur, vom fi despreţuiţi de Dumnezeu şi goniţi afară din împărăţia Lui prin întristătoarele cuvinte: Duceţi-vă dela mine blestemaţilor în focul cel veşnic, care este gătit vouă şi diavolului. Amin.
Economul I. Constantinescu-Lucaci.
Pentru a împiedeca ca vitele hrănite cu trifoiu să nu se umfle, la semănatul trifoiului amestecăm în sămânţa de trifoiu de fiecare hectar,1—2 kilograme sămânţă dechimen, după cum trifoiul îl semănăm cu sămânţă de iarbă sau curat.

www.dacoromanica.ro
908
ALBINA
Cuvântarea rostită de d-l Preşedinte I. Kalinderu, in şedinţa solemnă a Academiei,
din 12 Mniu 1!)U6.
Onoraţi colegi,
In trecutul neamului nostru sunt numeroase faptele înălţătoare de inimi, dar puţine clipele de fericire.
Aceste zile sunt tocmai consacrate amintirei uneia din celo mai fericite părţi ale Istoriei noastre: Domniei Regelui Carol, şi nu putem, ca buni Români, să nu ne oprim gândul la Unirea Principatelor şi la alegerea Principelui Carol de IIo-henzollern ca domnitor, căci dela aceste două fapte mari îşi trage obârşia starea de lucruri din ziua de astăzi în ţara noastră.
E încă destul de aproape această din urmă dată, pentru-ca să ne dăm bine seama, unii chiar din propria noastră amintire, de însufleţirea cu care naţiunea a făcut fericita a-legere, şi de speranţa ce animă pe toţi, de a vedea cât mai curând ţara ferită de veşnicile schimbări, care ne-au făcut atâta amar de rău. In fundarea Dinastiei se pusese nădejdea unei stavile a luptelor din trecut dintre fraţi, şi a unei garanţii de stabilitate, de linişte şi de progres.
încrederea eră reciprocă, căci noi pusesem ochii, pentru realizarea visului nostru, pe un tânăr vlăstar al unei vechi şi strălucite familii domnitoare, iar Acesta nădăjduia, că într’o naţiune, care a avut în decursul veacurilor, spirite înalte, firi puternice, va găsi patrioţi devotaţi, cu ajutorul cărora să îndeplinească chemarea Sa. Această îndeplinire n’a fost uşoară!
Pe de o parte, Principatele erau într’o stare înapoiată, iar pe de alta, aspiraţiunile naţionale tindeau la ruperea legăturii de vasalitate către Poartă şi la stabilirea Independenţii depline ceeace nu se putea dobândi într’un termin scurt de un popor, care de abia începea să se întremeze, şi care trebuia să dovedească prin arme, că merită şi poate impune ce vrea.
Poporul s’a strâns în jurul noului Domn, care însufleţit de aceiaşi dorinţă, ferm hotărît, şi încrezător în iubirea şi puterea de viaţă a supuşilor săi, pregăti o oştire demnă de trecutul nostru de vitejie, care a condus-o fără şovăire la izbândă.
In cei 40 de ani dela suirea pe tron a M. Sale Regelui, s’a întărit cu prisosinţă încrederea dintre Domn şi naţiune, şi astfel neamul românesc s’a ridicat treptat şi sigur, şi a luat în rândul celorlalte State, locul ce i se cuvenea. In acest răstimp nu e faptă, nu e gând, care să nu ştie dovada spiritului pătrunzător, a inimei devotate şi iubitoare, căreia eră încredinţată soarta ţării.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
909
Un războiu glorios a întărit definitiv neatârnarea noastră. România a intrat în rândul Regatelor, şi această situaţiune nouă şi înălţătoare este produsul unei febrile activităţi de redeşteptare naţională şi de progres în toate direcţiunile cugetării şi muncei omeneşti.
Privind lunga şi fericita domnie a M. S. Regelui Carol I, şi asemănând starea de mai înainte cu cea de acum, trebue să recunoaştem că totul s’a schimbat în bine. Acest progres, pe atât de mare; pe cât de general, a întemeiat vaza de care ne bucurăm printre neamuri ca element de ordine şi •de civilizaţiune, şi ne-^a creiat o sfântă datorie de recunoştinţă şi către iluştrii sfetnici ai Tronului, care a închinat patriei munca lor şi ne-au lăsat o măreaţă moştenire, căci, a început să fie mare numărul celor care au putut servi Regele şi Ţara la începutul acestei Domnii, şi n’au apucat să vază frumoasa serbare din zilele acestea.
Ca şi armata, toate celelalte instituţiuni de Stat au fost reorganizate după cerinţele dreptului şi după învăţăturile ştiinţei. S'a dat un puternic având vieţii economice, şi mai pe sus de toate celei culturale, care e cea mai sigură garanţie a existenţii şi progresului naţional, iar învăţământul a fost pus la înălţimea progreselor dobândite în alte părţi. In toate artele, în toate ştiinţele, avem unul sau mai multe nume apreciate în străinătate.
La 1866 de abia se aruncase sămânţa acestei frumoase înfloriri. Instituţiuni, acum măreţe, erau numai începute, sau au fost creiate în urmă. Din acestea Academia Română, înfiinţată la 1 Aprilie 1866, ca «Societate literară,» ocupă primul loc, şi dacă desvoltarea literară s’a făcut în afară de dânsa, ea a dat un puternic avânt adunării monumentelor de tot felul ale trecutului nostru, şi a prezidat la transformarea şi la adâncirea Istoriei, ridicând astfel sentimentul iubirei de neam, al iubirei strămoşilor.
Indeplinid cu sfinţenie datoria ei do păstrătoare a cultului memoriei bărbaţilor mari ai României, Academia aduce, în această solemnă şedinţă, prinosul ei de recunoştinţă : celor care au ajutat’o în ori ce mod la realizarea misiunei ei, şi bărbaţilor de Stat care au lucrat pentru binele obştesc şi au sporit puterile ţării. Iar mai pe sus de toate că serbează cu însufleţire pe înaltul ei protector, pe întemeietorul Regatului Român, care a muncit fără preget 40 de ani cu mintea şi cu inima la înălţarea noastră şi la punerea temeliei neclintite pe care să se ridice munca viitoare a ţărei, pentru ajungerea idealului nostru.
Ziua aniversară a suirei Suveranului pe tron, a Independenţii, a încoronării Primului Rege Român, se repetă de astă dată a 40 oară. Poporul nostru a mai avut domnii de 40 de ani. A avut şi perioade de mulţumire şi de slavă, dar se simţiâ că nu sunt decât clipe trecătoare; că negura va goni
www.dacoromanica.ro
910
ALBINA
din nou lumina, pe când acum, pe cât e îngăduit omului a pătrunde în tainicile hotărîri ale Proniei, totul ne îndreptăţeşte a crede că nu vom mai face înapoi drumul, ce am străbătut în aceşti 40 de ani, că viitorul ne va aduce şi mai multă tărie şi mai perfectă viaţa naţională decât ne-a fost dat până azi.
Mulţumind cu creştinească umilinţă Providenţei pentru binele trecut, o rugăm să întinză şi pe viitor sfânta sa ocrotire asupra ţării şl neamului românesc.
Aducem, cu prilejul acestei măreţe aniversări prea res-pectuasele noastre omagii, împreună cu asigurarea unui nestrămutat devotament şi cu expresiunea adâncei noastre gratitudini, M. S. Regelui care a prezidat cu atâta înălţare de cuget, cu atâta tărie de fapte, şi intr’un chip atât de fericit la redeşteptarea noastră naţională.
Trăiască dar M. S. Regele !
Trăiască M. S. Regina, graţioasa gânditoare şi înălţătoare ă sufletului şi inimilor mamelor române.
Trăiască Alteţele Lor Regale Principii Moştenitori, cari au căutat să pătrundă tot mai adânc în firea şi dorinţele noastre pentru a putea fi odată vrednici urmaşi ai Celui pe care-L slăvim azi!
Trăiască Auguştii Lor Copii!
Să trăiască România !
------oeos£3©c.----------
VIAŢA PLANTELOR
ntr’unul din numerele de mai nainte ale «Albinei», am ^ \ încercat să arăt cum plantele îşi caută hrana în pă-- mânt răsfirându-şi rădăcinele în toate părţile. Pentru ele rădăcinele sunt adevărate braţe, asemenea braţe-t lor din jurul gurei dela unele animale ce trăesc lipite pe stâncile din mări. Dacă plantele se îngrijesc de viaţa lor, căutând hrana ce le prieşte, ele se îngrijesc cu atât mai mult de puii lor, ascunşi în seminţe. Seminţele se fac în flori; căutând să asigure viaţa puilor din seminţe, ele vor căută mai dinainte să-şi ocrotească florile contra frigului, a ploilor ş. a.
Aruncaţi-vă puţin ochii asupra acelor burueni cari se găsesc prin toate ogrăzile şi cari înfloresc de cu primăvară şi până către toamnă. Şi se zice pe unele locuri păpădie, pe aiurea Parasita-găinei. Ceeace de odată ni se pare că e o floare-galbenă, dacă o privim mai bine vedem că e o îngrămădire de numeroase floricele micuţe, ce stau strâns înghe-muite una lângă alta. Când sunt abea îmbobocite ele sunt
www.dacoromamca.ro
ALBINA
911
învălite, ca în nişte scutece (vezi fig. 1, A) de frunzuliţe verzi, subţiri, ce le acoper peste tot. Când e vreme frumoasă, soare şi ceva vânt uşor, ele se deschid cât pot de mult ca nişte bumbi de alamă galbeni presăraţi pe iarba proaspătă din primăvară (fig. 1, B). De cumva vremea se strică, e pâclă
ori ploaie măruntă, florile se închid, se strâng iarăşi gră-mâgioară; frunzişoarole de sub ele se ridică, le învăleşte din nou peste tot, ca nu cumva frigul să atingă gingaşele fio ricele în cari a început să crească seminţele cu ppişorul fraged.
Când te uiţi în diferite vremuri la asemenea flori şi ştii rostul pentru care se închid şi se deschid, mintea nu se poate* opri să nu asemene îngrijirea plantei pentru seminţele ei, cu îngrijirea ce o dă cloşca puişorilor tineri, strângându-i repede sub aripi când e frig, plouă, ori când aude semnul dat de om (i-hai! i-hai!) că vreun uliu caută cu gând râu la odraslele ei.
Dar buruiana nu se îngrijeşte numai să apere sămânţa de frig ori ploaie, până când creşte îndeajuns spre a se apără
www.dacoromanica.ro
912
ALBINA
singură. Toată munca ei, toată strădania de a căută în pământ hrană, e tot pentru sămânţă.
Am spus că în sămânţă se află puişorul de plantă, care crescând va da naştere la o altă plantă. Ori cine poate să vadă puişorul dintr’o sămânţă de fasole (fig. 2). Când des-
O sămânţfi de fasole despicată în două, spre a se vedea puişorul plantei (g t r) prins între cei doi saci cu hrană, însemnaţi cu c.
pici fasolea în două, mai ales după ce ai pus’o în apă călduţă să se umfle puţin, între cele două jumătăţi, la marginea scobită, se vede firişorul • îndoit, format dintr’o rădă-cioară (r) şi un muguraş (g) cu două frunzuliţe. Dacă sămânţa are umezeală, căldură şi e pusă în pământ, ea încolţeşte, puişorul creşte, îşi înfige rădăcina în pământ îşi scoate frunzişoarele în aer... şi habar nu mai are. El creşte, având ploaie la timp ca şi orice altă buruiană.
Pentru ca să crească de odată, are nevoe însă de mâncare, ca şi un copilaş. Din pământ nu şi-o poate lua pentru că încă nu şi-a înfipt rădăcina; din aer nici atâta. Mama lui — planta bătrână — s’a îngrijit să-i puie nişte mâncare 'chiar lângă el, în sămânţă. Cele două jumătăţi de fasole (c în fig. 2), nu e decât mâncarea îngrămădită de plantă pentru puişorul ei. E traista cu mămăligă şi brânză ce o pune mama în gâtul băiatului, pe care-1 trimete la şcoala din sat. Când sămânţa e în pământ şi puişorul începe să crească, el suge mâncarea ce o are alăturea, prinde a se întinde, îşi lungeşte rădăcina, frunzele, şi de acolo începe să se hrănească el singur. Eră şi vreme, căci buruiana bătrână având de dat hrană la multe seminţi, a economisit şi nu a pus în traista fiecărui puişor, decât atâta cât îi trebue până ce şi poate agonisi singur pâinea de toate zilele.
Mămăliga şi pâinea ce o mâncăm noi este tocmai hrana puişorului plântei. Căci cum căpătăm făina? Semănăm seminţele pe ogoare păzite, îngrijim planta ca să crească cum trebue, iar la urma urmei culegem seminţele ei (boabele de popuşoi şi de grâu), le măcinăm, scoatem hrana ce o pusese planta pentru puii ei (făina), asvârlim mantaua în care sămânţa erâ învălită (tărâţa) spre a fi apărată, punem făina în saci şi când avem nevoe o facem mămăligă sau pâine. Astfel se prinde pentru ce noi trebue să dăm o deosebită îngrijire plantelor dela care tragem folos şi pentru ce la nevoe trebue să le îngrăşăm pământul. Căci şi ele ca şi animalele de pe lângă casă, când au hrană aleasă şi din belşug, sug ce e mai bun, adunând şi pentru puii lor din să-
www.dacaramanica.ro
ALBINA
913
mânţă, tot ce e mai Imn şi din belşug spre folosul nostru.
Iar când nu e semănată la timp şi nu are de unde îşi trage hrana din pământul istovit, ori nu va avea vreme să dea seminţele ce ne trebuesc nouă, ori de le va da, acestea vor fi sărăcăcioase în hrană şi vom aveâ o recoltă slabă. Facă oricine asemănare între plantele ce le cultivăm prin grădini, prin ogoare şi între animalele (vaca, oaia), ce le creştem pe lângă casă. Când acestora din urmă nu le dăm hrană bună, nu le apărăm contra ploiei şi a frigului, nu le cruţăm la muncă, ele slăbesc, dau lapte puţin şi slab. Ca şi animalele, plantele au şi ele viaţă; au şi ele nevoi pentru a trăi cum se cade. Le dăm îngrijire ca lumea, trăesc bine, adunând şi pentru puii lor (adică pentru noi) hrană îmbelşugată, după cum îngrijim bine vaca şi oaia, ne dă lapte bun şi mult.
/(lfi	Dr. I. Simionescu.
----® cJ-CJO---------
DE LA SATE
In urma îndemnului domnului Em. Copăcianu, învăţător, s’a făcut în corn. Letca-Veche, Vlaşca, în ziua de 4 Aprilie a. c., un mare bal şi o expoziţie de lucruri casnice sub patronagiul doamnelor : Alexandrina Dem. Abeleanu, Bălaşa I. Demetrescu şi Elena I. Dărăscu.
Expoziţia s’a deschis jprintr’o caldă şi meşteşugită cuvântare ţinută de d-1 Em. Copacianu, apoi s’au împărţit la premiante diplomele şi banii.
In această comună, prin stăruinţa d-lui învăţ. Em. Copăcianu, s’a înfiinţat o societate pentru încurajarea industriei casnice, viticulturei şi agriculturei. Juriul societăţei, compus tot din d-nele patroane, au premiat pe d-na Elena E. Bădulescu, Epureşti, cu premiul onorific; D-şoarele Atina şi Eugenia Dumitrescu, Letca-Veche, cu premiul I; d-şoara Paulina Pr. D. Copăcianu, Copaci, cu premiul I; d-şoara M. D. Dimitriu, Ghimpaţi, cu premiul I; d-na Gherghina V. Ciobanu, premiul II; d-na Elena I. Rădu-lescu, premiul III; d-na Ana M. Popescu, premiul III, câteşi trele din Letca-Veche.
Onor. Prefectură de Vlaşca a binevoit a contribui cu 100 lei pentru premii. Au venit la expoziţiune şi bal un numeros şi ales public, între d-ni am văzut pe învăţ. Em. Copăcianu, dirigintele şcoalei; Ioan Demetrescu, arendaş; N. Antonescu, funcţionar; D. Mândricel, controlor; Balaban, oficiant; I. Otsis, Pr. D. Copăcianu, etc.; între d-ne pe d-nele Bălaşa I. Demetrescu, Elena I. Dărăscu, II. Antonescu, M. P. D. Copăcianu, M. D. Mândricel, etc.; între d-şoare pe d-rele Atina I. Demetrescu, Paulina I). Copăcianu, M. Dumitriu, Ana Otsis, Polina Milan, etc. Balul a luat sfârşit la 5 ore dimineaţa.
In tot timpul balului şi expoziţiei a domnit o mare animaţie. D-1 învăţ. Em. Copăcianu, a desfăşurat o mare activitate pentru ca toate persoanele să fie mulţumite.
Pentru osteneala şi pentru l’audabila iniţiativă, d-1 învăţ. Em-Copăcianu a fost viu şi foarte călduros felicitat de toţi.
www.dacoromanica.ro
A. S. R. Principele Carol al României.
\
A. S. R. Principele Nicolae.
A. S. R, Principesa EHsnlieta.	A. S. R. Principesa Marfa.
916
ALBINA
Fac oare lux ţăranii ?
lucru obicinuit a critica mereu luxul dela sate. După unii, el a ajuns să fie pricina adevărată de nevoie şi sărăcie a săteanului. Cred că e o părere cam gre-şită această spaimă de luxul ce-or fi făcând ţăranii şi că nu el e pricina nevoiei şi a sărăciei.
Cine-a văzut ţărani germani, francezi ori olandeji, nu se va speriâ de luxul ce face ţăranul nostru, dimpotrivă va găsi că trăeşte rău, că se îmbracă prost şi rău, dacă nu umblă aproape zdrenţos ; iar locuinţa, pe multe locuri, e mai proastă decât a vitelor din alte ţări.
Cine din noi a văzut şi nu s’a minunat de hainele de sărbătoare ale ţăranilor bavarezi? Bărbaţii cu haine bune de stofă de lână, trainică, cu ceas la brâu, cn pălării curate, cu ghete lustruite, în sfârşit cu port curat, îngrijit. Femeile şi fetele cu haine frumoase de lână, cu pieptare de catifea, cu broboade şi şorţuri de mătase: unele cu ceas, medalioane şi inele de aur. Vezi un popor de ţărani muncitori, cu faţa şi mâinele pârlite de soare, dar voinici şi bine îmbrăcaţi. Văzându-i nu zici că merg la peire din pricina luxului, ci simţi uimire şi fără voie îţi zici: «Aceştia au menirea de a cuceri pământul!»; căci din toate se vede vrednicia lor. Acolo ţăranul are cerinţi şi nevoi mai mari decât al nostru ; dar ştie să şi le îndeplinească. Munca lui şi-a gloatei lui e spornică şi le dă de unde să ducă vieaţă omenească.
E lucru nefiresc ca un om să nu dorească traiu bun, port curat şi frumos. Asta e tot una ca şi cum ai cere săracului că, dacă e nevoiaş, să nu-i fie foame ori frig. Tot aşa e şi cu luxul. Se ştie că, de ce un norod e mai rămas în urmă, de ce îi plac mai mult gătelele şi podoabele. A cere fetelor şi nevestelor să nu dorească îmbrăcăminte frumoasă, e a le cere lucruri peste puterile lor. îndată ce vor avea cât de puţini bani, îi vor da pe podoabe, fiindcă un neînvăţat e mai iubitor de deşertăciuni şi îngâmfare. Pentru el e fericire mare să se uite lumea la ei şi la podoabele lui. La drept vorbind, cine pe lume nu doreşte să uimească lumea? Unul urmăreşte acest scop prin podoabe, altul prin faptele lui, prin vitejie ori talent.
Dorinţa de a uimi lumea o avem cu toţii, mai mult ori mai puţin, numai mijloacele ne sunt altele..
Dacă ţăranii ar fi lipsiţi şi de cerinţa podoabelor, atunci ar fi ca şi acei nenorociţi Negri, cari stau toată ziua tolăniţi,
cari muncesc numai atât cât să nu piară de foame. După ei, numai moartea e mai rea decât munca. Deci nu trebue să vedem în lux sărăcia ţăranului, căci alta e pricina.
Răul e că nu-şi sporesc veniturile, nu fac să le fie munca mai producătoare.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
917
Sporirea veniturilor ţărăneşti e singurul leac. îndată ce vor avea de unde şi vor fi mai cuprinşi, luxul nu i va apăsă. Omul cuprins nici nu ţine atât£ de mult să facă lux peste puterile lui Fiind avut, n’are nevoie să’nşele lumea cu îmbrăcăminte scumpă, ca să-şi ascunză lipsa. Lumea îl ştie că are vite, casă bună, pământ bine lucrat; pe când săracul n’are ce arătă lumei şi vrea so’nşele măcar cu hainele. Ar fi de dorit s’avem la sate nu lux, ci traiu bun. Casa ţăranului să fie casă, cu două camere, cu ferestre mari, podită. Să aibă grajduri pentru vite, grădină cu pomi, curte curată, toate îngrădite şi’n bună stare. îmbrăcămintea să-i fie curată, sănătoasă şi frumoasă, să nu-şi părăsească portul naţional pentru stamba deochiată dela târg.
E drept şi că ţăranii noştri nu sunt economi şi că trebue să căutăm a-i face să fie. Pricina au fost năvălirile străine •şi zacuţiile nemiloase ale cârmuirei. Economia era adesea prilej de caznă şi moarte. De vreme ce, îndată ce se ştia de unul că are ceva, tăbărau pe el Turcii ori zapciii şi vai de el să nu fi dat tot ce avea. Aşa fiind, pentru ce-ar fi fost omul econom ? Muncea doar atât cât să-şi ţie vieaţa. Economia e urmare firească a traiului nebântuit de primejdii, când omul nu tremură în fiecare clipă pentru viaţă. ■Ţăranii străini sunt economi, fiindcă au avut, dela o vreme, noroc de asemenea traiu. Din pricina împrejurărilor neprielnice, la noi s’a luat chiar în bătae de joc economia, dovadă zică toarea : «Cu’n pitic tot calic; cu’n rac, tot sărac!», «Pune mâţa’n fiare, când mulge vaca!» ori «Dihtr’un ou drege borşul de două ori!» Toate acestea se spun pe seama celor e-■conomi, celor porecliţi «zgârie brânză», do oarece zgârciţi pân’ pe-acolo, ca’n ţările străine nu avem. Fără îndoeală trebue să deşteptăm în săteni simţul economiei; dar pentru aceasta e nevoie să-şi sporească venitul ca să aibă ce economisi. Să aibă o minte mai născocitoare, să fie mai aprigi după muncă şi câştig. Să nu tot aştepte pogoane de pământ dela stat, ci să caute a le lucra bine şi cu mai mare folos pe cele ce le are. Să mai cugete şi singur ce să facă cu roadele pământului ca să-i aducă mai mult folos.
Ce folos că pune, de pildă, sfecle şi cartofi, şi n’au preţ ? Atunci, decât să le dea pe nimic, mai bine să mai pue muncă şi să îngraşe porci, cari au preţ mare şi se caute, ori să hrănească vacile de lapte şi viţeii, căci brânza şi untul au iarăşi preţ, tot aşa viţeii frumoşi.
De asemenea, în loc să vânză porumbul, să crească păsări. cari au preţ şi ele şi ouăle. Aşa fac ţăranii din Olanda, cari trimet untul şi ouăle până prin Anglia. Aceştia au pământ prost şi puţin, cu toate astea cu munca şi iscusinţa lor, stau bine.
La noi ţăranii au pământ bun, şi unii au şi mult, dar din pricina neştiinţei, duc lipsă şi nevoie. Nu luxul, ci neştiinţa e de vină, pentru sărăcia lor.
www.dacaromanica.ro
918
ALBINA
Acesta poate îi mai înghioldeşte la muncă, de oarece cum se mulţumesc cu hrană şi locuinţă proastă, de n’ar mai aveă şi gustul de a se îmbrăcă măcar sărbătoarea mai curat, an fi chiar în halul leneşului din poveste.
Ar fi un bine, dacă ţăranul ar simţi nevoie nu numai să se îmbrace curat şi frumos, dar să aibă casă bună, gospodărie aşezată, curte curată şi îngrădită, pomi în grădină, uliţele satului curate, copiii spălaţi şi primeniţi. Dar pentru a aveă toate astea trebue îndrumaţi spre-o muncă spornică şi regulată. Acestea nu se capătă numai cu vorbe, ci se cere să aibă de unde lua pildă, dela învăţător şi învăţătoare şi dela preot. Cei mai lesne de îndrumat ar fi tinerii însuraţi cu fete cari au făcut şcoală. Aceştia, povăţuiţi, ar sluji de îndrumare şi altora.
îndată ce sătenii vor fi mai cuprinşi vor căpătă şi gustul de-a economisi. Cine are o sută pusă bine, mai râvneşte sâ-i pue pereche. Iar când va aveă o mie, ori va fi pus banii în vite, nu va schimbă mia şi nu va vinde vitele să cumpere, să facă lux, ci va aşteptă să câştige alţi bani, ca să cumpere ţoale şi broboade. Românul zice bine: «Omul de ce are, de ce doreşte să mai aibă».
Un lux împotriva căruia ar trebui luptat sunt salbele. Se închid fără folos o mulţime de bani şi nici nu sunt frumoase. E o rămăşiţă de sălbătecie, de când oamenii ştiau să-şi arate bogăţia numai atârnând, galbeni de gât sau în păr. Pe urmă, câţi ţărani nu se păcălesc, cumpărând galbeni falşi ? Sunt doar alte podoabe mai eftine şi mai frumoase, cari pot ţineâ locul salbelor.
Sofia Nădejde.
—-----------------------
Tratamentul preventiv al manei.
ana viilor sau peronospora, este o boală criptogainică destul de bine cunoscută podgorenilor noştrii, cari au avut să sufere pagube simţitoare după urma ei atunci, când dintr’un motiv sau altul nu au aplicat tratamentul preventiv sau curativ al boalei. De aceea nu credem de nevoie să mai descrim caracterele boalei.
In cei 2 ani din urmă boala s’a arătat foarte puţin în ţară, şi aceasta din cauza secetelor îndelungate ce am avut. Anul acesta, se arată a fi ploios, şi prin urmare este foarte probabil ca să reapară mana.
Ea apare mai întâiu pe partea de jos a foilor, sub formă de pete albe pufoase, par’că ar fi presărate cu praf de zahăr. Puţine zile în urmă pe faţa de deasupra a foilor, şi in dreptul petelor pufoasa, foaia începe să se roşească şi se usucă. Neapărat că dacă nu se iau măsuri diu timp, petele se întind foarte repede, ating lăstarii, iar foile atacate se usucă şi cad înainte să
www.dacoramamca.ro
ALBINA
919
se li copt strugurii. Viţa fiind lipsită în parte cel puţin, de organul cel mai de seamă care hrăneşte fructul, lăstarii, etc., şi unde se formează zahărul, se înţelege că vom avea o recoltă slabă de struguri necopţi, şi un lemn nesănătos şi necopt pentru a-nul viitor.
Pentru ca boala să poată lua naştere, şi pentru ca ciuperca să se desvolte repede trebue să aibă : căldură destulă şi umezeală..
Sau, anul acesta după cum se vede, ambele aceste condiţiuni vor fi împlinite cu prisosinţă, aşa că fără să profetizăm credem că nu vom scăpă de mană.
Faţă cu urmările triste ce are această boală pentru punga podgoreanului şi pentru viitorul viţei, credem că cel mai bun lucru este de a aplica tratamentul pentru prevenirea boalei care se face chiar dela începutul lunei Maiu.
Trebue să ştim că oricare ar li tratamentul, el nu va vindeca boala, ci opreşte numai mersul înainte al ei. Prin urmare este mai logic a o preveni, decât a aşteptă să apară pentru ca pe urmă să o tratăm.
Cât pentru tratamente sunt foarte multe formule recomandate însă pentru noi nu sunt bune decât acelea ce sunt experimentate şi găsite bune. Printre tratamentele cari nu mai au nevoie de multe laude, căci vechimea lor şi generalizarea lor, sunt probe de eficacitatea lui, este zeama bordeleză. Această zeamă cunoscută, este formată din piatră vânătă, var gras şi apă.
Aceea ce trebue observat, este ca piatra vânătă să fie de prima calitate, cristalizată şi de coloare albastră; să nu conţină necurăţenii mai mult de 5 la sută căci altfel nu mai este bună.
De asemenea varul să fie gras; căci varul slab conţine pietre şi nisip.
Pentru tratamentul preventiv ce trebue să se facă acuma, proporţiile ce trebuesc întrebuinţate sunt 1—1 şi jum. la sută maximum piatră vânătă; 1 la sută var alb gras; la 100 litri apă.
Pentru prepararea zemei bordeleză se topeşte' piatra vânătă deosebit, şi pentru înlesnirea topirei ei se poate întrebuinţa apă căldicică.
După aceea se stinge varul deosebit, făcându-se uu lapte de var.
Apoi se toarnă laptele de var în soluţiunea de piatră vânătă, amestecându-se mereu cu un lemn. Nu trebue niciodată să se toarne piatra vânătă în var, căci atunci se produce în soluţiune un compus care arde foile.
Soluţiunea este bună atunci când are coloarea azurie şi când nu mai rămâne la snprafaţa lichidului nici un strat de soluţiune albastră de piatră vânătă necombinată cu varul.
Este recomandabil a nu se face zeamă decât cantitatea necesară pentru o zi.
La primul tratament, în vedere că viţa nu are jnulte foi şi lăstari, o cantitate de 3—400 litri la hectar de soluţiune preparată, o credem îndestulătoare.
Pentru acei ce nu ar putea să prepare zeama bordoleză, pot întrebuinţa preparate din comerciu, care însă să fi fost cercate în contra boalei.
R.	V.

www.dacaromanica.ro
ALBINA
920
Foaie verde micşunele.
Andante.	•~0—	Melodia ţi po ... 0 m	ezia culese de	C. lordâchescu. 	
		- t t-~:	== t i- -	: t:
Foa-ie ver-de mic - şu - ne - le, Foa - ie
	$ a		—j—a-#-j	0 £0	pq—zq
3®—--		' #- •-	-0—f-p—	- # -	
ver-de mic-şu - ne - le, Pe sub cer şi pe sub
D. C.
'" x5		-—-7	!~	—N—i-	
				Li	1	 -0—0-	:5t£| _	 /
ste - le. Pe sub cer şi pe sub ste - le.
Sboarâ două rândunele Una sboară şi se duce Păn’ ce dă de apă dulce; Una cade jos şi plânge: Aşteaptâ-mă, surioară,
Ca să scap la aripioare. Aripioare de argint,
Ca să sbor pe sub pământ, La măicuţa la mormânt,
Să mă jelui de-un cuvânt: Treci, măicuţă, pe la poartă, Vezi străinii cum mă poartă Desculţă şi desbrăcatâ.
Lăută, nepieptânată, Flămângioară şi ’nsetatâ Desculţă şi desbrăcată, -Şi de Uraţi şi de surori Şi de grădina cu flori. Străinii se pun la masă, Ochii mei tot lacrămi varsă; Străinii se pun la cină,
Ochii mei nu au odină.
Foaie verde d’un orez Să nu plâng, să nu oftez. Nu-i o seară, dimineaţă,
Să nu şterg lacrămi pe faţă. ---------------------------
www.dacoromanica.ro
ALBiN A
921
Cronica Săptămânii-
Amnistia dezertorilor şi nesupuşilor.
Cu prilejul Jubileului, M. S. Regele a binevoit să dea o am-nestie nouă dezertorilor şi nesupuşilor.
Monitorul Oficial cu data de Duminică 14 Maift c. publică decretul următor:
«Dezertorii şi nesupuşii ale căror clase sunt în gloate şi miliţii se amnistiazâ (iartă) pe ziua de 10 Maiu 1906.
Ei se pot întoarce la căminele lor, trecându-se în elementul corespunzător vârstei
Dezertorii şi nesupuşii ale căror clase sunt în rezervă, concediu sau sub arme, se amnistiează pe ziua de 10 Maiu 1006.
Ei sunt datori a se prezentă la corpurile şi serviciile lor pentru a-şi îndeplini obligaţiunile militare, potrivit legei, trecându-se apoi în elementul corespunzător vârstei.
Condamnaţii pentru delictele de dezertare simplă sau nesupunere la legea recrutărei se graţiază pe ziua de 10 Maiu 1906.
Ei vor fi trimişi corpurilor şi serviciilor cărora aparţin, pentru a-şi îndeplini obligaţiunile militare potrivit legei.
Amnistiaţii şi graţiaţii sunt datori a se prezentă la corpurile din cari tac parte, până la 31 Martie 1907.
In acelaş număr din Monitor se publică şi instrucţiunile pentru punerea în aplicare a decretului de amnistierea dezertorilor şi a nesupuşilor.
Au mai fost iertaţi de pedeapsă toţi condamnaţii pentru călcarea, legii silvică, a legii asupra poliţiei vânatului, a legii asupra pescuitului şi a legii asupra poliţiei rurale şi ale căror con-damnaţiuni sunt definitive.
Au mai fost iertaţi de plata amenzilor, cari n’au fost încă percepute la data acestui decret, toţi cei cari au fost condamnaţi la o atare pedeapsă pentru călcarea art. 5 şi 8 şi următoarele din legea asupra învăţământului primar şi normal primar, precum şi pentru faptul neînfăţişării ca martor înaintea judecătorilor.
Pelerinagiul de la Ruginoasa, în amintirea lui Cuza Vodă.
La 2 Maiu trecut, vre-o sută de studenţi din Iaşi, în frunte cu d-1 profesor A. G. Cuza, mai mulţi cetăţeni şi ziarişti ieşeni au fost la mormântul dela Ruginoasa al Iui Cuza Vodă, sub care s’au pus temeliile pentru întemeerea domniei unei dinastii streine.
Au fost de faţă la Ruginoasa şi vre-o 1500 de săteni din partea locului.
La orele 10 dimineaţă începe serviciul divin oficiat de clerul bisericei castelului, în frunte cu bătrânul preot Vasile Florescu.
Un cor compus din studenţi întovărăşeşte serviciul divin.
Procesiunea, în frunte cu coroana studenţilor şi preoţii, merg la mormânt unde se oficiează o panachidă.
www.dacoramanica.ro
922
ALBINA
Studenţii aveau cu ei steagul pe care la 3 Maiu 1873, l-au adus ei acolo, când a fost înmormântat Vodă Cuza. Steagul se află depus în biserică.
Au luat cuvântul: d-nii A. C. Cuza, profesor universitar, care rosteşte o înălţătoare) şi mişcătoare cuvântare, Zamfir, student, M. Teodorescu student, Giuncu, student, Bogrea licenţiat în litere şi Major Manolescu.
Studenţii au depus pe mormânt o prea frumoasă coroană cu inscripţia «Românii recunoscători lui Vodă Cuza. 2 Maiu 1906».
Adunarea îngenunchiază la mormânt.
Apoi vizitează palatul şi împrejurimile.
Din Ruginoasa s’a trimis M. S. Regelui următoarea telegramă:
«întruniţi la un serviciu pios oficiat la mormântul Voevodului Cuza, predecesorul Vostru, cu ocazia aniversării zilei în care s’a petrecut unul din actele sale măreţe, cu toată dragostea gândului nostru la Majestatea Voastră, întemeietor al regatului, Vă rugăm respectuoşi a primi omagiile noastre de iubire, credinţă şi devotament.»
In aceeaş vreme s’a trimis şi văduvei lui Vodă Cuza, Doamna Elena Cuza, următoarea depeşă:
«Intrunindu-ne la mormântul marelui Domn Alexandru Ion, ilustrul vostru soţ, pentru a-i aduce prinosul recunoştinţei noastre pioase cu ocazia acestei vizite, vă rugăm respectuos a primi omagiile ce din toată inima vi le adresăm».
Aromâni ucişi de greci.
După ştiri din Macedonia, în lupta bandei greceşti contra familiilor aromâneşti, au fost ucişi aromâni şi 12 soldaţi turci; 14 soldaţi au fost răniţi. Câteva familii au lost răpite.
S’au trimis câteva detaşamente spre a urmări banda.
Spitale rurale.
S’a votat proectul de lege pentru înliinţarea a 32 spitale rurale cu numele «Carol I», cu ocazia jubileului de 40 ani de domnie ai M. S. Regelui.
Monumentul independenţei.
In timpul guvernului liberal, Camera a votat un proect de lege pentru ridicarea unui monument în Capitală, în amintirea râsboiului independenţei, al patriotismului armatei române şi al viteazului ei conducător M. S. Regele, pentru care se şi votase o sumă de 500.000 lei.
Pentru ca monumentul să fie cât mai măreţ, Camera actuală a mai votat încă 500.000 lei, aşa că monumentul va costă un milion de lei.
Daruri pentru muzeul „Carol 1“ din Bulgaria.
Dela Ministerul de răsboiu s’a trimis în Bulgaria darurile destinate muzâului «Carol I» din Poradim, sat în care M. S. Regele îşi aveâ cartierul său general în timpul asediului Plevnei.
S’a trimis: tunuri, puşti, săbii, lănci, instrumente de geniu,
www.dacaromanica.ro
ALBINA
923
portrete, tablouri, corturi, obuze, şi în slârşit bustul şi patul de campanie al M. S. Regelui României.
Aceste obiecte sunt menite să amintească pe veci partea luată, de către armata română în răsboiul din 1877—1878.
Veznviul s’a potolit.
Vezuviul, despre a cărei erupţiune am vorbit în numerele trecute, s’a potolit acum. Cu frică însă, locuitorii încep a se întoarce în satele părăsite şi caută a-şi reface gospodăria. Pagubele se pot socoti acum mai bine: ele se urcă la suma de 400.000.000 franci.
Adunarea legiuitoare din Rusia.
«Duma», adunarea legiuitoare din Rusia, şi-a deschis şedinţele ei printr'o serbare prezidată de Ţar. Discuţiile s’au început prin chestia adresei, pe care adunarea trebue s’o trimiţă înpăratului ca răspuns la discursul tronului.
De notat este că între vice-preşedinţii adunării este şi un Român din Basarabia, d-1 profesor Grâdescu.
Moartea marelui scriitor Ibsen.
Marele scriitor norvegian Ibsen, autorul mai multor piese teatrale de mare preţ, a murit în ziua de 10 Mai în oraşul Christiania din ţara sa. Ibsen moare în vârstă de 78 ani.
-------«♦.qma.».------

==S=JI-=T=	ll-TTTr-ld T7.TT --—rDEEr
Cronica Agricolă, Economică si Comercială
=li— -	----H==1I	---=11=

Starea agricolă de care depinde partea economică a ţărei şi a agricultorilor în particular, se arătă bună, dacă judecăm lucru după mersul semănăturilor de toamnă şi de primăvară, cu toate ploile ce a căzut cu începere dela 12 Aprilie c. Deşi semănăturile nu lasă nimic de dorit, ca şi zarzavaturile, cari de astă dată îndestulează cu prisosinţă trebuinţele bucătăriei la sate ca şi la oraşe; deşi iarba câmpului, pe acolo pe unde păşunele sunt în deajuns, este abundentă aşa încât oaia, capra, ca şi alte animale de muncă şi rentă s’au putut hrăni în deajuns, cu toate acestea în unele oraşe ale ţărei, şi mai cu seamă în Bucureşti, care este centrul de consumaţiune al ţărei, preţurile aproape la toate lucrurile trebuincioase vieţei omului sărac şi bogat se scumpesc, în loc ca preţul lor să se socotească, în raport cu eheltuelile acelora, care caută a îndestulă târgul de desfacere a produselor lor.
Am arătat în atâtea rânduri cum măcelarii scumpesc după voia lor carnea de vacă şi pe cea de miel, nu mai vorbesc de peşte, fără ca cei in drept să le ceară socoteală, întru cât cheltuiala lor s’a mărit. Toţi măcelarii din Bucureşti au făcut cartel, aşa că a urcat carnea de vacă la 1 leu chilogramul, zarzavagiii la rândul lor nu s’au lăsat nici ei mai pre jos, iar în cât priveşte pâinea şi mălaiul, cu toată recolta abundentă de grâu ce am avut în anul trecut şi cu toată starea cea bună a noilor recolte ce le vedem cu ochii, brutarii nici că se gândesc la reducerea preţului.
Nu numai atât, dar cu deschiderea exposiţiunei naţionale ce
www.dacoromamca.ro
924
ALBINA
se face în onoarea şi amintirea celor 40 de ani de glorioasă domnie a M. S. Regelui CarolI, se vorbeşte că şi brutarii vor mai scumpi pâinea. Deci traiul omului muncitor şi sărac, va deveni din zi în zi mai greu pentru el şi familia lui; aşa în cât omul muncitor nu va putea câştigă nici atât cât să poată cumpără pâinea trebuincioasă copiilor lui. In cazul acesta omul muncitor, care trebue să se gândească şi la ziuş de mâine, nu va fi în stare ca să econo*nisească un ban alb pentru zile mai negre, când nu va găsi nimic de lucru, sau când din cauza unei boli nu va puteâ munci. Şi fiindcă populaţiunea săracă este aceia care predomină la sate şi la oraşe, ar trebui ca cei în drept, la oraşe, să nu lase pe consumator la voia întâmplării, adică la voia acelora cari caută cu orice chip a speculă ultima centimă a omului muncitor, în folosul lor. Ne putem întrebă şi cu drept cuvânt: întru cât vitele de măcelării ca şi mieii sau scumpit, ca măcelarii să scumpească carnea acestor animale ? Am văzut cum un măcelar a cumpărat doi miei buni cu 5 lei, şi după ce i-a tăiat, carnea acestor miei a vândut’o cu 12 lei, la’ aceşti 12 lei trebue să mai adăogăm alţi 4 lei cu care el a vândut cele două piei ale mieilor. Aceşti oameni în târgul Bucureştiului vor să câştige, nu sută la sută, ci 2 sute la sută, dacă nu mai mult. Ei vor să pilduiască pe cămătarii satelor şi ai oraşelor, cari unii din ei câştigă la sută 4 sute. De aceia aceşti oameni dela sate, când băncile populare au început să se înfiinţeze, şi când d-1 Sp. Haret ca ministru al Instrucţiunii publice, a căutat să le dea cea mai mare desvol-tare, spre a scăpă pe săteni din gliiarele cămătarilor dela sate, ei au întrebuinţat toate mijloacele putincioase spre a zădărnici înfiinţarea lor, iar pe cele înfiinţate să le desfiinţeze. Dar munca lor a fost zadarnică căci băncile populare propăşesc, aşâ că a-ceşti cămătari, duşmani neîmpăcaţi ai desvoltarei economice a satelor, vor trebui să părăsească satele şi să îşi caute în altă parte a-şi întrebuinţa meseria lor de cămătari. Cei mai mulţi vor căută a se stabili pe la oraşe, spre a-şi întreprinde meseria lor de cămătari. Aceşti oameni, cu tot muntele de pietate înfiinţat prin lege, vor şti să-şi facă, meseria, şi vor căută să împiedice afacerile acestui munte zis de pietate.
Deci sunt atâtea cestiuni economice de care trebue să profite în mod cuviincios atât consumatorul cât şi vânzătorul, cel care cumpără, cât şi cel ce vinde, fie banul fie pâinea. Nu trebue ca unul să se ridice prin înşelăciune în dauna altuia, deşi totdeauna consumatorul este cel înşelat.
Dar să reviu la starea semănăturilor. Ploile ce au căzut dela 12 Aprilie a. c. şi până la această dată, ca şi timpul călduros ce am avut până la începutul ploilor, au făcut ca vegetaţiunea semănăturilor ca şi a altor plante, să câştige cel puţin 15 zile. De aci să şi explică că pe la 30 Aprilie st. v. cea mai mare parte din semănăturile de grâu, orz şi secară de toamnă au dat în spic.
Ploile ce au căzut peste mănoasele noastre semănături au fost însoţite şi de grindină în unele părţi ale ţărei, însă daunele cauzate de grindinăn’au fost aşâ de mari, faţă cu folosul ce ploile au adus semănăturilor în general. Semănăturile de primăvară fiind isprăvite sau aproape pe isprăvit, agricultorilor noştri nu trebuie să le scape din vedere facerea ogoarelor pentru semănăturile de toamnă. Pământul având destulă umezeală, arătura ogoa-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
925*
relor se va putea face în cele mai bune condiţiuni. Nu trebue întârziat cu facerea ogoarelor, fiindcă nu se poate şti dacă cu încetarea ploilor nu va urmă un timp mai secetos, aşa în cât facerea ogoarelor să se întârzieze nu numai din cauza timpului, ci şi din cauza altor lucrări ale câmpului.
TÂRGURILE NOASTRE. Afacerile cu cereale ca şi preţurile în târgurile noastre au puţină însemnătate, cred că această stare se datoreşte bunelor semănături nu numai din ţara întreagă ci şi din străinătate.
Astfel la târgul din Brăila preţul cerealelor se poate vedea in tabloul de faţă:
Grâul suta de kilograme s’a vândut cu 10—14 lei — ct. Orzul	»	».	*	00—11 » 60 »
Orzoaica	>	»	00—11	»	—	»
Porumb	comun	>	»	00—11	»	30	»
Porumb	colorat	»	>	00—12	»	75	»
Cincuantin	>	>	12—13	»	20	>
»	pinolet	»	»	00—12	»	50	»
»,	roşu	»	>	00—12	»	80	>
Secara	»	»	00—12	»	40	»
La târgul din Bucureşti (Obor), grâul de calitate bună s’a vândut cu 73—76 lei chila, de calitate mai inferioară cu 65—73 lei chila. Orzul s’a vândut cu 48—54 chila. Ovăzul cu 44—50 lei chila. Porumbul cu 60—70 lei chila.
«Nutreţurile». Fânul bun se vinde cu 65—70 lei mia de kilogr., de calitate mai inferioară cu 45 — 60 lei mia de kilogr., paiele cu 25 - 35 lei mia de kilogr., de calitate mai inferioară cu 18—26 lei mia de kilograme.
«Preţul vitelor». Boii buni şi graşi, perechea s’a vândut cu 400—500 lei; boii de jug buni, cu 300 —400 lei; boii mai potriviţi cu 250	300 lei; vacile cu 80 — 150 lei; caii de trăsură s’au
vândut cu 250—500 lei perechia.
Preţurile cu cari s’au vândut cerealele în târgurile străine sunt aproape acelea pe care le-am publicat în cronica agricolă de pe luna Aprilie.
V. S. Moga.
Lista generală a Loteriei «Presei».
Prima Tragere efectuată în zina (le 11 Maiu 1906.
A câştigat 10.000 lei No. 075.520.
A câştigat 1.000 lei No. 189.550.	.
Au câştigat câte 100 lei, Numerile : 180.246, 086.773, 025.504,. 038.446, 061.257, 087,416, 112,878, 165,051, 177.356.
Au câştigat câte 50 lei, Numerile: 211.215, 027.585, 139.288,
100.724,107.378,057.589,181.173,127.524,080.766.000.708,165,161, 081.714, 044.229, 097.980,107,534,108.017,141.521,101.054.194.445, 202.499, 081.714.
Au câştigat câte 10 lei. Numerile: 118.734, 073.602, 099.190,. 101.344,020.682,129.328,013.860,181.978,116.245,075.245,049,820„
www.dacoromamca.ro
•926
ALBINA
117.058,014.415.132.407,035.317,004.034,013 173,204.622.006.635, 110.349,025.486,064 742,137.072,042.658,024.545,126.603,166 399, 178 258,147.051,023.795,204.095,072.456,062.638, 002.477, 054.708, 182.284,123.785,054.461, 084.789,207.989,181.391,036.667, 190.476, 033.453,086.692,072.538,107.614.046 600, 091.775, 046.855,134.747, 072.493.187.562, 121.054.037.117 174.216,054.767, 191.026,118.684, 079.220,013.816, 093.751,068,679,130.410,178.130,192.919.100.200. 078.293,070.145,121.153.157.781,192 369, 006.876,023.252,083.726, 163.890,212 216,200.548,147.226, 106.547, 198.685,190.942,163.531, 177.444,050.74,8 104 994,113.878,016.897,197.414 016.750,171.493, 115.180,180 399,065.035 026.156 053.150.130 634,001 360,201.281, 079.588, 028.908,195.953, 190.273.015 902. 135.133,010744,123.600, 100.443. 005.642, 000.600,090.583,194 260,122.684,003.658,028.383, 035.896,037.141,041396,044.083, 047.608,048.013, 055.175, 060.053, 060.579,066.204,068 428,069,578,069.616 072.239,075.085,075.805, 076.070,076.130,081.819,084 592,084.615.088 419,089.977,095.430, 095.693,096.507,098.091. 098.351, 099.639.107.684,109.888,109 916, 113.782,113 878,114.900,119332,120,109,121.380,125.542,127.892, 129.553,132.310,133.744,134.138,135.509,140 205,140 231,141.631, 142.763,143.552,144.402,145.020,146.836,148.663,149.931,150.319, 152.507,153.971,158,505,160.652,160.882,168.386,168 850,169.783, 171.874.172,024,173.568.175.248,175.277,176.650,178.772,179.346, 183.157,183.517 184,948.188.362,190.569,191.343, 191.945,194.962, 197.571,199.005,201.894, 204.430, 218.346, 148 404, 168.859.
A doua tragere se va face în timpul expoziţiei ; biletele ne-eşite iau parte şi la a doua tragere.
---------------------
Oare de Seamă.
Apel către tipografi, litografi, librari,... profesori, preoţi şi stu denţi de Gr. Creţu, protesor, 1906.
Intr’o broşură de 11 pagini, autorul face un călduros apel către revizorii şcolari, profesori, preoţi, studenţi, tipografi, litografi, librari, anticvari şi legători de cărţi, ca să adune la un loc cărţile ziarele, hârtiile şi stampele apărute în localitate, din timpurile cele mai vechi şi până astăzi. Aceste colecţii le vor trimite comisariatului general al expoziţiei naţionale, sau, dacă nu le este cu putinţă, să alcătuească cataloage cronologice în cari să arate titlul cărţii, autorul, traducătorul, biograful, ediţia, ilustraţiile, locul tipăririi, tipografia, strada, data de pe titlu, cea de pe copertă, formatul, etc.
In legătură cu aceste colecţii şi cataloage, autorul arată însemnătatea lor pentru compunerea unei bibliografii româneşti. Cu atât mai de preţ sunt cărţile şi manuscriptele, cu cât multe din ele n’au fost trecute în cataloage cum sunt: cataloagele bibliotecilor statului ale Academiei, catalogul bibliografic de larcu şi G. Po-pescu, istoria şcoalelor de V. A. Urechia, apelul pentru cărţi vechi de I. Bianu, etc. Tot atât de însemnate sunt încă documentele, manuscriptele şi cărţile din Rusia, Austro-Ungaria. Serbia, Turcia
www.dacoromanica.ro
ALBINA
927
şi Grecia, şi privitoare la fraţii noştri sau la noi. Tipografii ar putea (ace istoricul institutelor lor; de unde au cumpărat tipografia, literile, ce lucrări au tipărit, ce manuscripte au rămas ne publicate.
Profesorii şi cărturarii ar putea face cercetări asupra vechilor tipografii din ţară şi din provinciile locuite de Români. Autorul dă în broşura sa notiţe preţioase cu privire la înfiinţarea tipografiilor în diferite oraşe, atrăgând astfel luarea aminte a tipografilor şi cercetătorilor. Suntem de aceeaş părere cu dânsul, că în bibliotecile noastre din ţară nu se află multe din cărţile, revistele şi stampele apărute la noi şi că golul acesta s’ar, putea împlini mai repede şi mai sigur prin adunarea cărţilor, a manuscriptelor şi a ilustraţiilor şi printr’o alegere bună a lor.
Apelul d-lui profesor Creţu sc adresează şi în mod special unor anumite persoane, în posesia cărora se găsesc cărţi şi stampe dela 1800 încoace.
Dacă la acest apel, făcut în folosul cunoaşterei neamului nostru, vor răspunde toţi cei cărora se adresează, sunt sigur că noi materiale se vor adună pentru o mai de aproape cunoaştere a literaturii, a istoriei şi a artelor grafice la poporul românesc.
------------------ G. T.
Informaţiuni.
In ziua de 22 Maiu ora 3 p. m. se va face inaugurarea soci-Hâţei antialcoolice «Cumpătarea» din Mărăşeşli (Putna).
Urăm succeş noii societăţi.
* ^ T	y MT1	'T
}{ LICITAŢIUNI }{
In ziua de 20 Maiu a. c., ora 10 şi jum. a. m., se va ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, Bulevardul Elisabeta No. 3, licitaţie publică cu oferte închise pentru arendarea pe termen de 10 ani a pepinierei de arbori fructiferi dela Brebu, de pe moşia Brebu din jud. Prahova, pepinieră care are o întindere de circa 14 pogoane.
Condiţiunile vânzărei se pot vedea la Serv. Domenial, Secţia Silvică al Eforiei Spitalelor Civile in orele de cancelarie, în toate zilele de lucru dela 8—1; garanţia provizorie este de lei 800.
*
* * *
In ziua de 10 Iunie 1906 orele 10 şi jum. a. m., pentru vânzarea de veci a vilei Eforiei, situată în Sinaia, strada Canta cuzino, împreună cu mobilierul şi locul pe care este construită"
Garanţia pentru admitere la licitaţie este de lei 21.500.
Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
Pentru orice informaţiuni d-nii amatori se vor adresă la Serviciul Domenial al Eforiei, secţia Bunurilor, între orele de lucru dela 10 şi jum. până la 12 jum. a. m.
Licitaţiunile se vor ţine conform art. 72—83 din legea comp-tabilităiii publice.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
928
„STEflU fl“
Societatea «Steaua» are de scop a lucră pent-rc întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea fi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, pa-tr otice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spini C. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, loan Knlindern, Preşedintele Academiei ho-mâne.— Vice-preşedinte, Sara Şoiminescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spira C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii: Petre Oftrboviceann, fost Administrator al Casei Sf, Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Diiuilrescu Procopie, fostsenator, fost Primar al Capitalei; M. Tlădescu, Ministru, profesor universitar; Oistu S. Nejroescu, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; J)im. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. Alimâneştcaun, inginer de mine; Preotul econom Const» ionescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor.
BEembri înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urinare).
Paulina Aslan (str. Gloriei 6, Bucureşti), 2 lei; Dr. E. Kaminski (b-dul Pache 37, Bucureşti), 2 lei; M. Minculescu (calea rievnei 02, Bucureşti) 2 lei ; E. S. Todiraşcu (str. Stindard 12, Bucureşti), 2 lei ; M. E. Cos-tache (str. Viitorului 43, Bucureşti), 2 lei; Mafia C. Davidescu (str. Ru-meoară 15, Bucureşti), 2 lei; Vasilia Georgescu (str. Rumeoară 15, Bucureşti), 2 Iei ; Theodora Miucovici (calea Moşilor 332, Bucureşti), 2 Iei ; Elena Moşoiu (str. Ştirbei Vodă 111, Bucureşti), 2 lei; Smaranda Erbi-ceanu (str. Ştirbei Vodă 114, Bucureşti), 2 lei : Florica Pascal (str. Armenească 9, Bucureşti), 2 lei; V. Vrănceanu (str. Rotari 15, Bucureşti),
2 lei; Pr. Râsvănescu (biserica Cuţitu de Argint, Bucureşti), 2 lei; A. N. Constantinescu (str. Buzeşti 107, Bucureşti), 2 lei; Angela D. Holban istr. Diouisie 49, Bucureşti), 2 lei ; Paul Paşa, institutor (str. Brăilei 116, Galaţi), 2 lei; Ecaterina Paşa (str. Brăilei 11(5, Galaţi), 2 lei; loan Pralea (str. Bulgară 48, Galaţi), 2 lei ; Eugenia N. Boroncea (str. Brăilei 130, Galaţi), 2 lei; N. Damian (str. Democraţiei 20, Galaţi), 2 lei; El Tudoriu (str. Brăilei 137, Galaţi), 2 lei ; Natalia Nedelcu (str. Brăilei 135, Galaţi),
2 lei ; Ecaterina Fântânariu (str. Brăilei 165, Galaţi), 2 lei; State C. Văleanu (str. Spitalului 4, Galaţi), 2 lei ; Anton Iconomu (str. Tecuciu, Galaţi), 2 Iei ; Grigore Coman (str. Grădina-Veche, Galaţi), 2 lei ; Th. Popescu (b-dul Carol 75, Bucureşti) 2 Iei ; Dr. Const. Jormescu (str. Mercur 10, Bucureşti) 2 lei ; loan C. Constanoinescu (str. Fântânei 71, Bucureşti), 2 Iei; L. Henghele (str. Racoviţă 13, Bucureşti) 2 lei ; Căpitan N. Popescu (b-dul Carol 75, Bucureşti), 2 lei; Th Popescu (str Negustori 5, Bucureşti), 2 lei; Nicolae V. Ionescu (la Caracal), 2 lei;
D.	I. Constantinescu (la Drăgăşani), 2 lei; Gh. Popescu (la Roman), 2 lei; Dcaterina N. Popescu (la Caracal), 2 lei ; Pr. Veniamin Piticariu (m-rea Raşca, Suceava), 10 lei; Erom. Teodorit M. D-tru( m-rea Râşca, . Suceava), 2 lei ; Erom. Teodosie Harcută (m-rea Râşca, Suceava), 2 lei
www.dacoromamca.ro
Ierod. Iionona Liculeşti (m-rea Raşca, Suceava), 2 lei ; Ierod Gherasim Agapie (m-rea Raşca, Suceava), 2 lei ; Vasile Gh. Mihăilescu, cântăreţ (Raşca, Suceava), 2 lei; Ierod. Mecarie Bosianu (Raşca, Suceava), 2 lei; Ierom. Galactiow Ciobanu (Raşca, Suceava), 2 lei ; ierom. Pahonu Vă-căre9cu (Raşca, Snceava), 2 Iei; Monah. Gherasim I. a Nichitei (Raşca, Suceava), 2 lei ; Monah. Ionichie a Tomei Tatărvei (Raşca, Suceava), 2 lei ; Monah Ignatie P. Olariu (Raşca, Suceava) 2 lei ; Ierom. Ilie Cer-nescu (Raşca, Suceava), 2 lei; Ierom. Vasile Bucătarii (Raşca, Suceava), 2 lei ; Pr. Grigorescu I. (Raşca, Suceava), 2 lei; Pr. Mihaiu Cârlânescu (corn. Bogdăneşti, Suceava), 2 lei ; Pr. Mihăescu C. V. (corn. Raşca, Suceava), 2 lei ; Hudiţă Vasile, învăţător (corn. Bogdăneşti, Suceava), 2 lei; Olimpia Zaharescu (corn. Bogdăneşti, Suceavai, 1 leu ; St. Polotă, primar (corn. Bogdăneşti, Suceava), 1 leu ; N, Gavrilescu, secretar (corn, Bogdăneşti, Suceava), 1 leu; Gh. Marinescu (com. Câmineasca, Vlaşca), 1 leu ; Trifu Ştefânescu (com. Letea Nouă, Vlaşca), 1 leu ; Zaharia Mă-răcineanu (com. Bila, Vlaşca), 1 leu ; I. C. Mihalcea (com. Pângâleşti, Vlaşca), 1 leu ; Em. Copăceanu (com. Letea-Veche, Vlaşca;, 1 leu ; Tu-dor Moldoveanu (com. Bălăria, Vlaşca), 1 leu ; C. Marinescu (com. Ghimpaţi, Vlaşca), 1 leu ; Petre P. Ţone (com. Pângăleşti,Vlaşca), 1 leu; Gh. Hristescu (com. Cămineasca, Vlaşca), 1 leu; Chiulescu G. (com. Pângăleşti, Vlaşca), 5 lei ; Neagu R. Fănică (com. Pângăleşti, Vlaşca), 1 leu ; Ilie Ienculescu (com. Pângăleşti, Vlaşca), 1 leu ; Gh. Mihăescu (com. Cămineasca, Vlaşca), 1 leu; Ştef. Iordanovici (com. Cămineasca, Vlaşca), 1 leu ; SeAastiţa Radovan, profesoară (str. Liceului 2, Craiova), 5 lei ; Eliza Stancovici (str. Liceului 7, Craiova), 2 lei ; Viola Fortunescu (str. Vinerii 81, Craiova), 2 lei ; I. Simionezcu (com. Bistriţa, Vâlcea), 2 lei; I. G. Dumitraşcu (com. Bistriţa. Vlaşca), 1 leu; Eufrosina I. Dumitraşcu (com. Bistriţa, Vâlcea), 1 leu; Vasile Buricea (com. Bistriţa, Vâlcea), 1 leu ; I. Georgescu (com. Bistriţa, Vâlcea), 1 leu; Pr. Damaschin Pan-delescu (com. Bistriţa, Vâlcea), 1 leu ; 1. Mihăilescu (com. Bistriţa, Vâlcea), 1 leu ; N. Lăzărescu (com. Bistriţa, Vâlcea), 1 leu ; Ierodiaconul Justin Dobrotă (com. Bistriţa, Vlaşca), 1 leu ; Const. Niţulescu (com. Bistriţa, Vlaşca), 1 leu ; Procopie Florescu (com. Bistriţa, Vlaşca), 1 leu; Ioan C. Popovici (domeniul coroanei, com. Domniţa), 2 lei ; Iulius T. Mihalcea (domeniul coroanei, com. Domniţa), 2 lei; Const. Niţescu (domeniul coroanei, com. Domniţa), 2 lei ; Ioan Georgescu (domeniul coroanei, com. Domniţa), 2 lei ; Const. Cârstescu (domeniul coroanei, cont. Domniţa), 2 lei ; Const. Ioniţoaia (domeniul coroanei, com. Domniţa), 2 lei ; Robert Ştefanak (domeniul coroanei, com. Domniţa), 3 lei ; Ioan Condruţ (domeniul coroanei, com. Domniţa), 2 Iei ; Mihalache Io-nescu (domeniul coroanei, com Domniţa), 1 leu ; Pavel Nicolae (domeniul coroanei, com, Domdiţa), 1 leu ; Nicolae Popescu (domeniul coroanei, com. Domniţa). 1 leu ; Neacşu Gabrielescu (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu ; Toma Bodeanu (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu; N. Cucu (domeniul coroanei, com. Domniţa), l leu; Ion Dăscălescu (domeniul coroanei, com Domniţa), 1 leu ; Vasile Ţigăreanu (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu ; Iordache Durbacă (domeniul coroanei, com. Domniţa), l leu; Alexandru Podaru (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu ; Gh. Ţigăreanu (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu; Nicolae Neacşu (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu ; Dumitru Mocioriuţă (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu ; Ilie N. Martinescu (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu; Nicolae Stoian (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu ; Vasile Teodorescu (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu ; Mateiu Dobrescu (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu ; Pr. Ştef. Georgescu (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu ; P. N. Baştiuran (domeniul coroanei, com. Domniţa), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1906 şi până în prezent este de 700; iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 2.350 lei şi 10 bani,
(Va nrmk în nnm&ral viitor).
www.dacaramanica.ro
24, Calea Vietoriei, Bucureşti
moi şi tari, culori şi negre pentru Dame, Bărbaţi şi Copii
primesc zilnlo	Fabricaţiune proprie
Noutăţi diferite. Atelier special pentru comenzi
Primesc blănării în păstrare.
62-11.
THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti.
Comitetul central:	la Londra
Lachlan Machintosh Rate,
6.	I. Goschen........
Vicontele Duncannon . .
E.	W. II. Barry ....
Robert Hamilton Lung . .	„
Denietre de Frank ....	Viena
P. Naville.................. Paris
Ad. Vernes.........
•. / C. A. Stolz \ E. E. Goodwin.
Censori: Ioan Kalindern, Demetru Ioan Ghika şi Artlmr Green.
Sediul social:
Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-ghe.
Directori
3.955 688.76 1.075.842.60
„NflŢIONflL/T
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în
aur.............Lei	2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune........»
Idem format din capital şi alte rezerve »
Total în aur Le* 7 052.631.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoianu.-Dir. general E. Grunwald. „NaţionaLiA“ asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca : «cas de moarte, supravieţuire, zestre şi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-_ presentanţă generală in Bucureşti, | str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară.
Inst de Arte Grafice Carol GnblS-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16.—16.052-
www.dacaramamca.ro