Anul IX.

No. 33.
14Maiu 1906
ISTA POPULARA
COMITETUL DE REDACŢIE
A P. Bulfu
P. Gârboviceanu
G. Cosbuo
N. Nicolaescu
G-ral P. V. Năsturel
Gr. Teodossin
G. Adamescu
C.	C. Pop.-Taşcâ
1. Gtescu
Eedaotla si Adirni^liitrWWW.daCOfGmaQie&lfOa tic. 9. - Bucureşti,
„STEflU fl“
Societatea 'Steaua» are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea fi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresă d-lui Spiru C. Ilarei, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, loan Kaliuderu, Preşedintele Academiei ho-mâne.— Vice-preşedinte, Sava Şontănescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier Spiru C. Haret, fost Ministru, profesor uni-versitar. — Secretar, Con st. Banu, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii: Petre Gârborlceann, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Plmitrescn Procopie, fostsenator, fost Primar al Capitalei; M. YIAdescn, Ministru, profesor universitar; Orlstu S. Negoescu, administrator al Casei Şcoalelor. profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. Alimăueşteaun, inginer de mine; Preotul econom Conat. lonescn, profesor secundar; Const. Alexandrescn, institutor.
r W * fTTVT^VTT	t¥f T *
Rugăm pe abonaţii noşţrii rămaşi în urmă cu plata abonamentului să se grăbească a-1 trimite. Le-am făcut cunoscut (le mai multe ori timpul pe care datoresc şi regretăm că trebue să revenim.
ADMINISTRAŢIA.
A.-vis important.
In editura cunoscutei librării H. STEINBERG, str. Gabroven No. 10,
Bucureşti, au apărut în TREI VOLUME lecţiuni practice, întocmite după programa şcoaielor primare urbane şi rurale de Gh. N. Costescu, directorul şcoalei de băeţi «Enăchiţă-Văcărescu», din Bucureşti. Această mportantă lucrare cuprinde 3 volume şi anume: Volumul I-iu Metodica limbei Române, coprinde aproape toate lecţiile de Limba Română dela cl I—IV-a aşâ cum trebuesc făcute cu copiii. Costă 5 lei. Volumul II-lea: Metodica Matematicei, cuprinde lecţiile de aritmetică şi geometrie după program, dela cl. I—IV-a. Costă 5 lei. Volumul III-lea: Metodica Istoriei şi Geografiei cuprinde toate lecţiile de istorie şi geografie după program dela cl. II—IV-a. Costă 7 lei.
Fiecare volum cuprinde două părţi: teoria şi practica.
Comandele se pot face la toate librăriile din ţară.
www.dacoramamca.ro
Anul IX.
No. 33.
14 Maiu 1906.
/Ubtna
Revistă Snciclope
populară
ir
Abtnamamul în ţarâ pe an bei 5 I Abonamentul în atr Aln. pe an lei O
»	>	*	6 luni >	8 I Un num&r........... 15 bani
Pentru anuneluri 1 leu linia. Mica publloltats, 5 bani cuvântul. Manuscriptele nepublloate se ard.
fi UMARUIa:
Mesagiul Regal. — 31. Sadoveanu, însemnătatea zilei de 10 Maiu. — A., Cassele de economie pentru şcolari.—(J. Coşbuc, Academia Română.—N. Xicolaescu şi 0. Stolnescu, Câteva feluri de uleie. - S. Teodorescu-Kirileanu. Regele şi Sătenii. — Congresul silvicultorilor.— T., Escursiuni folositoare..—Cronica săptămânii.—Informaţiuni.—Bibliografii. - Mulţumiri.— O rugăminte abonaţilor noştri. — Licitaţiuni.
Sfaturi: Mijloc de a speria vulpile, di horii şi jderii.
Ilustritiuni: M. S. Elisabeta, Regina României.—M. S. Carol I, Regele Românie!.—M. S. Regele urmat de escorta regală la 10 Maiu 1881. — M. S. Domnitorul Carol I depune jurământul la 10 Maiu 18G6.
Mesagiu! Regal.
Cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie glorioasă a M. S. Regelui, Corpurile Legiuitoare au fost convocate în sesiune extraordinară pe ziua de 6 Maiu a. c. Dăm aici Mesagiul Regal de deschidere, care a fost citit de d-1 Prim Ministru Gr. Cantacuzino:
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Atotputernicul Dumnezeu a vrut să împlinesc 40 de ani în scanmil Domniei.
In toată această lungă vreme, pururea am înpărlăşit cu întreg poporul şi bucuriele şi nevoile. Şi astăzi, când se încununează în siguranţă şi în belşug munca vieţii Mele, împreună cu toţi Românii Mă veselesc şi fericit Mă simt că cea dintâi vorbă a Mea este cu reprezentanţii naţiunii.
Când îmi întorc privirile spre drumul străbătut în aceşti 40 de ani, când revăz ciasurile cele hotărâtoare ale Domniei Alele, întâiul Meu gând este să mulţumesc tuturor Românilor, cari în orice treaptă au stat, din înaltele dregătorii până la talpa ţării în totdeauna şi în toate împrejurările, cu credinţă nedrămuită şi cu dragoste nesfârşită, M'au a-jutat în îndeplinirea măreţei, dar grelei meniri cu care am venit in noua Mea patrie acum 40 de ani: reclădirea din
www.dacaramanica.ro
874
ALBINA
temelii a statului Român. Mai ales gândul Meu merge către cei cari numai sunt printre noi şi înainte de toţi către cei cari, pentru asigurarea neatârnării şi făurirea Coroanei care stă pe capul Meu, au trecui la nemurire în câmpiile de cinste şi de slavă.
Sărbătoarea de astăzi, care nu este numai a Mea, ci a întregului popor care s'a învrednicit să ajungă unde a ajuns prin muncă necurmată şi prin înţelepciune, strânge şi mai mult legăturile d’apururea binecuvântate dintre Dinastia Mea şi naţiunea română.
Domnitor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Nu mă îndoesc că vă veţi folosi de aci astă sesiune extraordinară ca să mai sporiţi cu noi legiuiri opera legis-lalilă atât de bogată din cele două sesiuni ordinare în cari aţi fost chemaţi.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările domniilor-voastre.
Eu declar deschisă sesiunea extraordinară a Corpurilor Legiuitoare.
,	CAROL.
—-—---------------
însemnătatea zilei de 10 Maiu.
Regele nostru îşi sărbătoreşte patruzeci de ani de domnie, de vrednicie, înconjurat de multă dragoste, în bătrâneţe senine. Tunuri bubue vestind o zi de fericire ; pe străzile Capitalei pretutindeni fâlfâe steaguri, o mulţime nemărginită se îmbulzeşte pestriţă, cu feţele rumenite, cu ochii licăritori ; ca un vânt uşor de bucurie trece peste toate capetele ; Regele ese încununat de fericite bătrâneţe, trece prin mulţimea tâlăzuită în două părţi, cu Regina veselă şi zâmbitoare ca totdeauna, trece prin mijlocul dragostei tuturor, printre şiraguri de oşteni, pe când clopotele bisericilor sună din toate părţile cu vibrări melodioase care se amestecă în văzduh într’o adâncă cântare de mărire.
Trece liniştit Vodă, după patruzeci de ani de domnie, după ce ne-a adus pacea în zilele turburi dela începutul anului 1866, după marile zile ale Răsboiului, după fericitele zile ale încoronării, după multă muncă, după multe griji, după multă nerecunoştinţâ, şi’n sfârşit după multă iubire
www.dacoronnaiiica.iD
ALBINA
875
care tresare în juru-i şi acum, în această zi mare a bucuriei tuturor.
In ţara toată, până’n cele mai umilite sate pătrunde ca o veste bună serbarea păcii anului 1906. Săteanul care a călcat odată cu opinca lui câmpiile Bulgariei îşi aduce a-minte de viforul de acum aproape trezeci de ani şi simte ceva tresărind în stânga, i se aprind ochii şi înţelege din ce depărtare măreaţă vine acest vânt de mărire şi de vrednicie în zile pe care se va milostivi Dumnezeu de sus să le facă tot mai luminoase şi mai îmbielşugate. In toată ţara trece vestea cea bună şi clopotele cântă spre cerul pământului strămoşesc.
Iar în vremea asta mii şi mii de flăcăi în strălucirea unei zile cum poate n’a mai fost, defilează cu armele lor, cu voinicia lor, cu inimele lor calde’şf drepte, cu dragostea lor care săgetează prin priviri, defilează pe dinaintea bătrânului şi gloriosului nostru Rege. Şi se simte nemărginita mulţime cutreeratâ de fiori, nemărginita mare de capete tremură şi vibrează în talazuri, pe când muzicele răscolesc inimele cu armonii viforoase. Urale se înalţă spre cer, fâl-fâe pălării şi batiste, o pornire neînvinsă mână mulţimea ca o apă stăpânită ale cărei zăgazuri dintr'odatâ s’au rupt, Regele şi Regina trec iar, în cununele Lor de bătrâneţe luminoase.
Totuşi Suveranul pare gânditor în murmurul surd care-1 împresoară, în cântările care înalţă bucurie în juru-I. Tot aşa, ca în totdeauna, privea cu ochii neclintiţi înainte-I când şirurile de flăcăi treceau cu privirile aţintite spre el. Şi a-cuma se gândeşte la vechile dureri de demult, din cari multe încă trăesc pe acest pământ aşa de* încercat; după cum cu câteva clipe înainte gândul îl ducea în urmă la vrednicii flăcăi cari au rămas oase şi ţârînă pe pământul străin de peste Dunăre, cari dorm în marile lor morminte de eroi, pe când ţara pe care ei au înălţat-o se mai bucură odată în faţa Regelui care atunci a stat cu ei în gloanţe în nevoi şi în restrişte.
Regele se gândeşte la ei. Căpitanul nu şi-a uitat vrednicii ostaşi.
Şi poate amintirea aceasta a marilor zile dela 1877, poate gândul acesta duios pentru necunoscuţii cari au murit pentru brazda pe care neam de neam au apărat-o cu sânge
www.dacorotnamca.ro
M. S. Elisabeta Regina României.
www.dacoromanica.ro
M. S. Carol I Regele României.
www.dacoramamca.ro
878
ALBINA
şi au semănat-o cu lacrămi, poate gândul acesta este clipa cea mai înălţătoare a acestei zile mari.
Acolo, în focul vrăjmaş, subt ucigătoarea grindină de plumbi, în ploaia putredă, în crâncenele suferinţe ale trudei, ale foamei, ale părerilor de rău, acolo în jurul Plevnei au trăit luptând şi au murit cu cinste miile de flăcăi.
Acasă plângeau neveste şi copii, căci venea întunerecul şi jalea iernii ; în sufletele lor, pe câmpii străine, plângeau grijile şi amarurile, — şi totuşi când izbucneau cornurile che-mându-i, întunecate şiraguri, ochi plini de mânie, o furtună cumplită de răzvrătire sufletească cutremurau pe duşmani în întăriturile lor grozave.
Vrednicie nemaipomenită s’a desfăşurat atunci; în vifo-rurile de plumbi şi schijă au murit necunoscuţii şi umiliţii eroi cari dorm acuma neturburat somn subt iarbă şi flori, în neţărmurita linişte a pământului.
Către ei şi-a îndreptat poate Regele gândul prin ochii aţintiţi, şi înduioşarea aceasta grabnică a fost clipa cea mai înălţătoare a strălucitei zile. — Căci Măria-Sa ştie cât da-torim marelui şi viteazului luptător care atunci a murit la datorie pentru lege şi moşie. Ştie mai ales de câtă dragoste e plină ţara aceasta de oameni blajini, de câtă dragoste şi vrednicie, — şi ştie că toţi, toată oastea care i-a trecut acum pe dinainte, care mâini va fi oastea ogoarelor, toţi nu vor uita nici ziua aceasta, nu vor uita nici zilele trecutului ; ştie că sunt ei puterea cea mare, bogăţia sufletească cea mai curată, că ei mai ales sunt vrednici să aibă parte şi de mila şi de iubirea Lui. Şi Regele zâmbeşte înduioşat, şi într’o clipă pe dinaintea ochilor îi trece o vedenie fugară, care cuprinde în ea durerile trecutului, necazurile începutului, fulgerul răzbunător dela 1877, lumina zilelor de pace, şi într’un viitor larg, în sfârşit, o lucire ori itoare care-L face să-şi închidă ochii cu un zâmbet de fericire şi de părere de râu.
Fie ! Dacă în viitorul acela se arată bucurie şi bielşug,. şi înfrăţire, dacă din necunoscutul viitor durerile toate îşi vor fi luat zborul spre pustiuri, dacă de oparte şi de alta a hotarelor sfărâmate nu vor mai curge lacrămi amestecate cu sânge, eacă pacea îşi va întinde aripi de aur asupra acestor plaiuri, — atunci în prisosinţă acest popor îşi va fi meritat răsplata.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
879
Căci n’a fost neam care să treacă prin mai multe valuri de sânge şi umilinţă ca al nostru, n’a tost neam care să lupte mai cu îndârjire şi mai cu durere pentru dreptul lui cel vechiu, nu e neam care să-şi dea aşâ, cu totul, dragostea lui mare pentru Cel ce i a dat larg binele şi dreptatea.
De aceea Regele, visând la un viitor mare, pe care sufletu-I luminos îl presimte, de-aceea zâmbeşte. Mâria-Sa îşi cunoaşte poporul, şi în această zi de strălucire se gândeşte la el şi la viitorul lui, şi ochii i se umplu de o lumină de vis, de o lumină de bunătate, pe când muzicele viforoase cântă, pe când clopotele vibrează în turnuri, pe când mulţimea se tălăzueşte înălţându-şi spre cer bucuria, cu vuet de ape în răscoală.
Mihail Sadoveanu.
—-------------------
Cassele de economie pentru şcolari.
Ţara noastră posedă — din 1881—o cassă de economie a statului şi din zi în zi binefacerile acesteia devin mai însemnate.
Introducerea principiului economiei în şcoli a dat naştere, pe lângă foloase, şi la oarecari neajunsuri, la nemulţumiri ale unor membri ai corpului didactic, cari au considerat sarcina aceasta ca - un adaos de prisos pentru misiunea învăţătorului. Am auzit chiar că s’a emis ideia de a se des-fiinţâ legea care obligă pe învăţător â aduna economiile şcolarilor.
Socotesc că chestiunea merită a fi discutată şi trebue a deosebi principiul însuşi de amănuntele aplicării. Se poate ca aceste amănunte să prezinte greutăţi şi să fie îndreptăţită cererea de a se modifică regulele stabilite, nu urmează de aci că ideia economiei şcolare este rea.
In articolul de faţă, voiu spune câteva cuvinte despre istoricul acestei instituţii şi, indicând principalele sisteme cari se practică astăzi, doresc a atrage atenţiunea învăţătorilor şi institutorilor ca să reflecteze asupra chestiunii şi mai ales asupra detaliilor de aplicare (1).
(i) Mă folosesc de o cărticică foarte clar scrisă de un profesor din Elveţia Patrizio Toselli, intitulată: Le casse di risparmio scolas/iche. Belinzona 1904. Trebuie să-i fac însă o vină că nu a pomenit nimic despre ţara noastră.
www.dacoromanica.ro
880
ALBINA
Se pare că cea d’intâiu cassă de economie şcolară a fost întemeiată în 179S în satul «Tottenham» lângă Londra şi se datoreşte unei femei: «Priscilla Wakefield». Această filantroapă făcuse mai mult o societate de asigurare mutuală, căci adună depozite dela copii şi le asigură o pensiune de retragere la vârsta de 60 de ani şi ajutor în caz de boală.
începutul secolului XIX este epoca întemeierii marilor casse de economii pentru popor. Aproape in acelaş timp Germania, Elveţia şi Anglia, ceva mai târziu Franţa, dau exemplele cele mai serioase in această privinţă Economia practicată în şcoală, sub direcţia învăţătoiului, s’a născut în Franţa. Cel d’întâiu care a aplicat’o şi apoi a fâcut’o cunoscută publicului se numiâ «Dulac» şi cartea lui a apărut în 1834.
El porneşte din punct de vedere educativ şi consideră că nu mărimea sumei are importanţă, ci faptul că şcolarul se deprinde cu economia.
Experienţa Iui Dulac s’a încercat îndată în câteva localităţi din Franţa; apoi în Wiirtemberg în 1840 şi în Italia, la Verona, în 1S44. Exemplul acestor ţări fu imitat de Olanda, Saxonia, Prusia, Elveţia, Bavaria, Anglia, Ungaria, Austria.
Instituţiunile acestea au luat însă desvoltare mare numai după ce «F. Laurent», profesor la Universitatea din Gând, a început o propagandă activă, publicând diferite lucrări, dintre cari cea mai cunoscută este «Conferinţa asupra Economiei» (în 1873). Ea a fost tradusă în româneşte de răposatul Riureanu.
♦
* *
Aşâ dar economia în şcoală este un mijloc de educaţie. Ea învaţă pe copil că nu e bine a risipi banii, că ei tre-bue economisiţi şi întrebuinţaţi la lucruri folositoare. Ba in unele locuri, s’a observat că şi familiile elevilor sunt influenţate, că copiii aduc la cunoştinţa părinţilor existenţa cassei de economie publică.
Un economist italian, Emilio Broglio, a caracterizat prin următoarele cuvinte însemnătatea economiei în şcoală:
«Economia este privaţiune; privaţiunea este sacrificiu; sacrificiul e temeiul perfecţiunii morale.»
Iar profesorul german Iulius Post a zis: «In faptul eco-
www.dacQtamaiiica.ro
ALBINA
881
nomiei sunt două acte: actul financiar, care procură un folos material celui care face economia; actul moral, rezistenţa la cheltueli de prisos sau rele. Această rezistenţă e un exerciţiu de gimnastică morală foarte preţios; ea creşte valoarea omului, întârindu i voinţa. Şi într’o societate de oameni liberi, scopul principal al educaţiunii trebue să fie a face oameni tari, stăpâni pe sine.»
*
* *
Cele mai însemnate sisteme de culegerea economiilor, întrebuinţate azi în şcoli sunt două:
sistemul depunerilor în bani,
sistemul timbrelor de economie.
După primul sistem, care se întrebuinţează şi la noi, ca şi în Franţa, in Belgia, etc , elevii depun în mâna învăţătorului în fiecare sau într’o anumită zi a săptămânii economia lor oricât de mică. Învăţătorul înscrie sumele într’un registru; când pentru un elev s’a adunat suma minimă care se poate depune la Cassa de Economie a statului (sau altă cassă care face asemenea operaţiunii, o transmite şi ia un libret pe care-1 dă şcolarului
După sistemul celălalt, învăţătorul care are în depozit timbre, dă şcolarui atâtea câte corespund sumei depuse; şcolarul lipeşte timbrele pe un carton cu număr fix de locuri. Când se acoperă cartonul, elevul îl dă învăţătorului; iar când se adună atâtea cartoane ca să se poată luă un libret, învăţătorul iace aceeaşi lucrare ca şi în primul sistem.
Acest sistem se practică în unele cantoane elveţiene.
Autorul cărţii de care am pomenit are dreptate să prefere primul sistem care e mai simplu.
n
* *
Ideia timbrelor însă nu e o idee rea Ea a «fost expusă de către d 1 C Popovici-Taşcă, unul din redactorii «Albinei», într’un i aport către Ministerul Instrucţiei şi comunicat apoi Direcţiei Cassei de Depuneri şi Economie, pe când eră însărcinat de Ministerul Instrucţiei să inspecteze cassele de economie de pe lângă şcolile primare.
Eu cred că propunerea sa eră bună Negreşit se vor discută amănuntele aplicării, dar ideia fundamentală se va păstră.
învăţătorii se plâng că sunt obligaţi să adune banii şi să facă multe lucrări de comptabilitate. Prin propunerea sa,
www.dacoromanica.ro
882
ALBINA
d-1 Taşcă găsise mijlocul ca ei să păstreze numai nişte librete cu timbre, iar nu bani, prin acest fapt chiar se înlăturau amândouă neajunsurile.
Eu nu-mi propun aci să desvolt chestiunea; am voit numai să atrag atenţia asupra ei, căci socotesc că nu e bine ca economia» să dispară din educaţia şcolarilor. Să nu ne speriem de greutăţile ce se ivesc, ci să căutăm a le înlătură.
--------------- A.
ACADEMIA ROMÂNA (i)
Averea Academiei, după cum ştiu cei ce nu ştiu, ar fi fabuloasă. Bani în efecte, moşii, mori, vii, case. Da, toate aceste sunt, dar nu ale Academiei, care într’adevăr e săracă, ci sunt averi date Academiei să le administreze şi veniturile lor au o destinaţiune specială după dorinţele donatorilor. Toată averea Academiei, e la urma urmei, onorarul de 15% procente din veniturile averilor administrate de ea. Tot ce «are» Academia e a altora.
Anul trecut cifra bugetului Academiei, arătă şi la venituri şi la cheltueli, suma de 404.000 de lei. Dar ditr'aceşti bani, Academia n’a dispus liber, ca de banii ei proprii, decât de I64 mii de lei. Cu aceştia s’au acoperit cheltuelile proprii ale Academiei, anume:	diurnele membrilor, plata
funcţionarilor din cancelaria secretariatului, a funcţionarilor casieriei, a bibliotecii Academiei şi a bibliotecii statului, a personalului de serviciu, cheltueli de cancelarie, mobilier, iluminat, combustibil, localul şi fonciera lui, cheltueli de procese, cheltueli neprevăzute, etc.
Din cealaltă sumă a cheltuielilor s’au dat premii autorilor peste 68.000 de lei. S’au cumpărat hrisoave, monete vechi, cărţi de 89.000 de lei; s’au tipărit cărţi de-ale autorilor, şi publicaţiuni ale Academiei de 37.861 lei, s’au cumpărat cărţi de şcoală pentru copiii săraci — după dorinţa testatorilor — în sumă de vr’o 20.000 de lei. Restul sumei cheltuelilor au fost burse, capitalizări ale fondurilor cu destinaţie specială, anuităţi, fonciere, asigurări, amortismente, etc.
(1) Vezi No. 31.
www.dacoromanica.iD
ALBINA
883
Cetitorul poate să vadă acum ce cheltueşte anual, şi pe ce, Academia veniturile ei. pe cari mulţi le socotesc a fi de milioane. Publicul ştie că membri Academiei ar fi având lefi anuale şi marica dintr un venit de milioane! — pe când într’adevăr ei n'au decât diurne, şi numai atunci când iau parte la şedinţe. Iar şedinţe se ţin numai odată pe săptămână, Vinerea; şi, odată pe' an înaintea Paştilor, când e sesiunea generală de se adună toţi membri, se ţin şedinţe zilnice 25 de zile. Numai membri activi iau diurne. In bugetul anului trecut cheltuelile pentru diurne pe întreg anul, arătă cifra de 33.000 de lei. Acum, împărţită această sumă la 36 de membri, s’ar veni că un membru al Academiei ia pe an groaznica «leafă» de ceva mai mult de 900 lei. In această sumă e cuprinsă şi cheltuiala drumului şi a şederii câte 25 de zile în Bucureşti a membrilor cari vin de prin Moldova, din Bucovina şi Ungaria, aşâ că membri trăitori în Bucureşti iau cu mult mai puţin decât 900 de lei diurnă pe an, fiindcă diurnele sunt proporţionale cu îndepărtarea locului de unde vin membri.
Academia administrează multe fonduri cu destinaţiune specială. Venitul multora dintre fonduri e destinat pentru premii, al altora pentru întreţinere de şcoli şi de institute (cum e' d. e. institutul Oteteleşanu dela Măgurele) pentru burse, pentru cumpărare de cărţi copiilor săraci, pentru publicaţiuni şi pentru alte multe câte le-au cerut donatorii prin testamente.
Dintre toate acestea lucrul care interesează mai mult publicul sunt premiile. Şi despre acestea publicul e informat rău. Mulţi cred că Academia împarte premii după bunul plac al ei, când mai puţine când mai multe şi că, dacă vrea, ea le poate şterge cu totul din bugetul ei anual. Daca Academia ar da din averea sa proprie premiile, ar putea să facă aşâ, şi ar avea şi dreptul, căci ar dărui numai cât i-ar sta prin putinţă şi, după împrejurări, ar dărui într’un an mai mult şi într’altul mai puţin. Publicul vede într’adevăr că într’un anumit an dă premii în sumă mai mică, într’altul mai mare şi crede că asta este aşâ chibzuit de Academie.
Intr’adevăr Academia dă premiile din veniturile fondurilor cu destinaţiune anumită şi nu poate schimbă nimic din voinţa donatorilor, iar donatorii au fixat suma premiilor, cei mai mulţi au fixat şi pentru ce anume scrieri să se dea
www.dacoromanica.ro
884
ALBINA
premiul. Astfel Academia nu poate nici să micşoreze nici să mărească premiile ce le dă. Faptul, că suma totală a premiilor nu e în toţi anii aceeaşi, are altă causă: unii donatori au fixat să se dea premiul lor in fiecare ani, alţii tot la 2 ani odată, alţii la 3, la 4 şi chiar la cinci odată. Năsturel-Herescu a dispus să se dea premiul său de câte 4.000 lei în fiecare an, dar tot într'al patrulea an să se mai adaoge 8.000 la premiu, aşâ ca el să fie tot din patru în patru ani de câte 12 mii. La unul dintre premii, dat tot la 4 ani, se socoteşte şi dobânda pe 4 ani şi se dă autorului premiat. Astfel se face, că după cum se întâlnesc într’acelaş an mai multe ori mai puţine premii, suma lor totală e mai mare ori mai mică. Insă suma lor specială, adică a fiecăruia în parte, e fixă, şi e fix şi termenul când are să se dea, şi nimic nu atârnă de Academie, în ce priveşte premiile, decât hotărîrea ei cui să-l dea şi alegerea subiectelor ce au să le trateze concurenţii la unele premii.
Dar înainte de a vorbi de premii, să arătăm cari sunt fundaţiunile Academiei şi ce-au cerut fondatorii să se facă cu veniturile donaţiunilor.
Cea mai mare fundaţiune administrată de Academie este a lui Ion Otteteleşanu cu imobile şi efecte în valoare de 4.650.700 lei, cu un venit în anul 1905 de 148 mii de lei. Averea aceasta a fost adusă Academiei de actualul ei preşedinte, d l Kalinderu. După dorinţa testatorului, Academia a înfiinţat şi conduce şcoala de fete, cu şase ani de studiu, dela Măgurele. Academia a cheltuit în zece ani, de când administrează averea, pentru clădirile trebuincioase, pentru instalarea şi întreţinerea şcolii, peste un milion şi o sută treizeci de mii de lei.
A doua fundaţiune mare este a lui Tache Anastasiu, în valoare de 3.438.888 lei, cu venit în anul trecut de 132 mii de lei şi ceva. Din venitul ei se întreţine o şcoală profesională la Tecuci şi una primară la Călmăţui. Din rest se plătesc anuităţi şi rente viagere soţiei şi rudelor testatorului, foncieră, etc.
A treia este fundaţiunea Adamachi cu avere de 2.622.666 lei şi cu venit de 127.836 lei. Dintr’acest venit se dau două premii anuale de câte 5.000 de lei, se tipăresc cărţi şi se dau burse. Pe anul 1905 — 906 a fost înscrisă în buget suma de 76.600 de lei pentru burse. Restul venitului se
www.dacaramanica.ro
ALBINA
885
cheltueşte cu întreţinerea unei şcoale în Iaşi, cu întreţinerea imobilelor lăsate de Adamache, cu fonciere şi amortismente.
Alte fonduri mai mari sunt: fondul Agarici cu o avere de un milion şi 10 mii lei, fondul Maria Carp cu 691 mii lei, fondul Donici cu 550 mii, Zappa cu 591 mii, Năsturel-Herescu cu 516 mii, Dr. Obedenaru cu 400.000 lei, Princesa Alina Ştirbei cu 226 mii, Macinca cu 130 mii, apoi altele cu avere mai puţină de 100 mii de lei.
In total toate fondurile au avere de şaptesprezece milioane trei sute cinci zeci de mii.
(Va urma).	6. CoşbllC.
Câteva feluri de uleie (i).
r leiul Layens are o încăpere de 114 litri şi 57 centili-'l tri; fiecare ramă are înăuntru o întindere de li1/* de-
cimetri pătraţi'. încăperea uleiului se poate însă mic-şorâ printr’un părete mişcător, care se poate pune (9 într’o parte a ramelor..
După arătările lui Layens, uleiul său se poate face în 7 ceasuri. In Bucureşti, costul materialului se ridică la 6,50 lei şi al lucrului la 6 lei. Dela vânzătorii de uleie, nu se poate cumpără. însă mai ieften de 24 lei.
Noi ne am clădit uleie Layens din scânduri de 35 milimetri grosime la părete şi 25 milimetri la fund şi acoperiş, pentru care am întrebuinţat următorul material:
1)	O scândură de 5 m. lung., 25 cm. lăţime şi 35 milimetri grosime, pentru pereţi..............................2,50	lei
2)	Două scânduri de câte 3,50 m. lung., 20 cm. lăţime şi 25 milimetri grosime, pentru fund şi acoperiş 1,20
3)	O scândură de 4 m. lung., 30 cm. lat. şi 10—12
milimetri grosime pentru rame.......................—,80 »
4)	Cinci şipci de câte 3 m. pentru speteaza de sus
a ramelor şi pervazuri la toate încheieturile uleiului	—,75	»
5)	Cue şi cârlige...........................—,40	»
6)	3/i kg- vopsea cenuşie deschisă..........—,75	»
7)	1,50 m. şină subţire şi îngustă de	cerc de fier	—,15	»
8)	Lucrul................................... 6,—	»
Total
12,55 »
(1) Vezi No. 32.
www.dacaromanica.ro
886
ALBINA
Credem că vom face înlesnire celor ce vor să-şi facă singuri uleie, întrunind mai jos toate măsurile uleiului Layens.
1. Pentru Uleiu.
Lungimea din năuntru— — 77 cm.
» din afară a pereţilor lungi — -• 82 cm. Lărgimea din năuntru— —345 mm.
» pereţilor din lături -^345 mm. Lungimea stinghiilor care u-nesc sus şi jo9 pereţii din
lături — — —-------— — 393 ram.
înălţimea pereţilor dela fund
până la lambă------------42 cm.
înălţimea lambei — — — — 3 cm. Lărgimea lambei— — — — 12 mm. Lungimea fundului — — — 87 cm. Lăţimea fundului— — — — 50 cm. Lungimea urdinişului — — 22 cm. Lărgimea urdinişului — — 8 mm.
Lăţimea scândurii de sbor 20 cm. Diametrul găurilor de aerisire 3 cm.
Grosimea scândurilor— — 25 mm. 2. Pentru Pantă.
înălţimea din năuntru — — 37 cm. Lărgimea din năuntru— — 31 cm. Lăţimea spetezelor - — — 25 nun. Grosimea »	— — -r 8 mm.
.înălţimea picioarelor — 40cm. Lungimea spetezelor de jos 31 cm. Lungimea spetezei de sus— 31 cm. Lungimea sprt. de sprijinit367 mm. Depărtarea dintre rame — 38 nun. Depărtarea dela fund până la rame — — — — — — 15mm. Loc liber deasupra ramelor 15 mm.
Uleia) Layens e uleiu de strânsură multă şi cu muscă multă. Ca toate uleiele orinzontale, el e potrivit mai ales pentru crescătorii care n’au mult timp de dat albinelor, cum sunt cu deosebire săteni, a căror îndeletnicire de căpetenie e munca câmpului şi pentru crescătorii de albine, pe cari îi preocupă mai mult o recoltă mare decât frumuseţea mierii. El e cel mai simplu şi mai lesnicios de cârmuit. La scurgerea mierii însă întâmpinăm oarecare greutate, pentrucă matca, când se găseşte strâmtorată în ciub, împrăştie ouăle şi în fagurii destinaţi strânsuri]*. Apoi albinele pun miere, care poate fi scursă şi în căsuţele înegrite ale puetului. La scurs, această miere este mai închisă la faţă.
Aceste cursuri îndemnaseră de câtăvâ vreme pe mulţi stu-pari să se lipsiască de acest uleiu, cu toată părerea de rău ce o simţiau, preţuind simplitatea lui şi uşurinţa cu care se mânueşte. Unii stupari s’au încercat să i înlăture neajunsurile dovedite, despărţind magazia de cuib printr’o tablă de zinc cu găurele, prin care să nu poată trece matca.
Dar tabla e o stavilă de ţinut în seamă şi pentru albine, care îşi strică spinarea şi aripile de ea. In timpul din urmă unii stupari au încercat un alt mijloc de care sunt toţi mulţumiţi. Fagurii cari servesc de cuib se lasă la depărtarea obicinuită de 38 milimetri, pe când cei din magazia de strân-snră se pun la 43 — 50 milimetri depărtare unii de alţii, socotind din mijloc în mijloc. In chipul acesta, albinele lungesc căsuţele, ca să aducă locul dintre faguri tot la 10—11 milimetri lărgime. Acum căsuţele fagurilor de strânsură devenind prea adânci, matca nu mai ajunge în fundul lor ca să pună ouă şi e silită în chipul acesta să-şi mărginească ou atu 1 numai în fagurii din cuib. Pentru magazia de strân-strânsură se pot face în cazul acesta rame anume cu spe-tezele de 35 —40 milimetri lăţime. Prin mijlocul acest foarte
www.dacaramanica.ro
ALBINA
887
simplu şi fără a fi nevoie de vre-o schimbare în uleiu, se înlătură întinderea peste măsură a puetului şi se poate căpătă din uleiul Layens o miere tot aşa de curată şi de frumoasă ca şi dela uleiele cu caturi.
Uleiul Hermes, întocmit de fostul director al şcoalei de albinărit—delaPănceşti-Dragomireşti (jud. Roman) nu se deosebeşte de uleiul Layens decât prin mărime şi mici amănunte. După planul întocmit de Şcoala de Arte şi Meserii din Bucureşti, el e alcătuit dintr’o ladă cu lumina din năun-tru de 70 centimetri în lungime, 26 centimetri în lărgime şi 245 milimetri în înălţime. Pe muchia de sus a păretelui din nainte şi a celui din dărăt e scobită o lambă de 1 centimetru înălţime. Fundul are o lungime de 725 milimetri şi o lăţime de 35 centimetri, aşa că iese înaintea urdinişului, formând scândura de sbor, tăiată pieziş, ca să se scurgă de pe ea, apa de ploaie. Fundul intră într’un uluc săpat în păre-tele din dărăt şi în cei doi din lături. Aceşti trei păreţi au o înălţime de 33 centimetri. Marginea lor de jos trece cu 6 •centimetri sub fund, formând un scăunel, care ţine fundul ridicat dela pământ.
In uleiul Hermes încap 20 de rame, aşezate la depărtarea de 35 milimetri, din mijloc în mijloc. Ramele sunt făcute din şipculiţe de 25 milimetri lăţime şi 8 milimetri grosime, afară de speteaza de sus care are grosime îndoită <16 milimetri). Ele măsoară înnăuntru 23 centimetri în lărgime şi 205 milimetri în înălţime. Uleiul Hermes e prevăzut cu două urdinişuri de câte 15 centimetri lungime şi 8 milimetri lărgime. Acoperişul are două scurgeri, înainte şi îndărăt. El e făcut din trei rânduri de papură, strânse la capătul de sus şi la mijloc între şipci, câte una deasupra şi alta dedesubt. Câte patru pâreţii, au grosime de 3 centimetri şi sunt îmbrăcaţi în papură prinsă sus şi jos în stinghii.
Ramele se sprijinesc pe păreţi cu ajutorul unor cue întoarse de 2 ori în unghiu drept, un cap spre dreapta şi altul spre stânga, astfel _|“ Depărtarea dintre rame se păstrează jos prin cue în formă de potcoavă. Uleiul Hermes are o încăpere de 44,6 litri; iar rama o întindere de 4,71 decimetri pătraţi.
Uleiul Sagot se compune dintr’o ladă în care încap 12 rame de 34 cm. lărgime şi 28 cm. înălţime. Are un singur urdiniş, în păretele dinainte. Acoperişul e plecat în 2 părţi şi înalt ca să poată clădi albinele, sub el faguri în trei colţuri (trunghiu). Pentru aceasta se pun sub acoperiş 9 rame făcute din câte două şipci de 5 centimetri lăţime, încheiate sus în unghiu drept. Capetele de jos sunt desfăcute de 375 milimetri. Ele se reazimă deadreptul pe ramele din cuib, fără a mai li împreunate prin vre-o spetează. Ramele din laturi sunt înfundate.
www.dacoromamca.ro
888
ALBINA
încăperea acestui uleiu e de 48 litri; iar întinderea ramei de 9 decimetri pătraţi şi jumătate.
Uleiul Congres are 20 rame de 40 cm. înălţime şi 30 cm. lărgime.
Uleiul Gravenhorst sau uleiul orizontal german are ramele dintr’o singură spetează, întoarse sus în forma unui arc şi împreunate la capetele de jos cu altă spetează. Ramele sunt învelite într’o împletitură de paie. Ele nu se pot scoate decât pela fundul uleiului.
Uleiul Derosne numit şi uleiul-album are întreg păretete din nainte prevăzut cu geam, acoperit cu un oblon care se poate trage pe la un capăt. El se compune din 17 rame do 40 cm. înălţime şi 30 cm. lărgime. Piciorul dinspre păretele din dărăt al fiecărei rame e prins în fund şi în acoperiş în ţâţâni, în jurul cărora ramele se pot învârti cu ajutorul unui şurub care răspunde din picior deasupra acoperişului. In chipul acesta ramele se pot deschide ca foile unei cărţi, lăsând să vedem ce se peti’ece în stup.
Acesta serveşte ca uleiu de observaţie.
N. Nicolaescu si G. Stoinescu.
-------------------------
■ i
I
M.	Sa Regele urmat (le escorta regală se întoarce (lela Mitropolie după încoronare, 10 Maiu 1881.
legerii.
Tinereţea este timpul culturii, bătrâneţea timpul cu-
www.dacoramanica.ro
M. Sa Domnitorul €arol 1 (lopune jurământul de-a păzi legile Rouiâ-liiei eu prilejul suirii Sale pe tron în ziua de 10 Maiu 1800.
890
ALBINA
Tţejele $i Sătenii.
n toamna anului 1904 au fost sărbătorile dela Iaşi: sfinţirea bisericei Sf. Neculai, tăcută de Ştefan cel Mare şi Sfânt; a bisericei Trei Erarhi şi împlinirea a 100 de ani de când s’a întemeiat seminarul «Veniamin Costache».
La aceste sărbătoriri, a luat parte şi Familia Regală, întoarcerea Familiei Domnitoare a fost prin Paşcani, unde i s’a tăcut o primire frumoasă, ieşindu-i întru întâmpinare şi ţăranii dela munte.
Atunci s’a putut cunoaşte adevăratele simţiminte patriotice ale ţăranului şi respectul ce l poartă Capului ţării.
Muntenii toţi, trăsese la o crâşmă din Fălticeni şi se înfundase într’o odae. Stăteau liniştiţi, aşteptând tăcuţi şi gânditori.
In crâşmă erau la o masă mare vr’o 10 ţărani dela câmp. îmbrăcaţi de sărbătoare, chipeşi şi cu întăţişare plăcută. O samă mâncau, alţii stăteau la taifas, unia să bălăbăniau câte c'o gă-răfioarâ de vin.
Fata cea frumuşică, din crâşmă, şedeâ după tejghea şi citea cuminte un jurnal.
Un ţăran, ca să nu-i dee pace, o ’ntrebă :
—	Ce veşti în jurnal?
—	Spune ce a vorbit Regele la Iaşi.
—	Citeşte-ne şi nouă s’auzim din guriţa mătălucă ceva.
Fata măgulită, se îmbujoră şi citi cu sfială aproape întreg
cuvântul rostit de Rege şi când au auzit c’a vorbit despre Ştefan cel Mare şi Sfânt, lăudând faptele şi însuşirile lui neîntrecute, despre credinţă şi graiul strămoşesc, unul rupe tăcerea cucernică şi-i dă :
—	Vedeţi măi, şi Regelui îi place ce Român a fost Ştefan Vodă şi ţine la credinţa noastră.
—	Doară ’i de o lege cu noi... creştin.
—	Ba şi de neam mare, viţă de’mpărat, i să şede să fie Capul nostru...
—	Şi-i viteaz, măi ; nu l’ai văzut la Plevna ?
Mulţămesc lui Dumnezeu, că l’oiu mai vedea odată, pe acel ce ne-a dus în răsboi !
—	Era tânăr atunci, voinic, acum o fi alb, bătrân.
Şi toţi învârteau vorba numai de Rege în cuvinte cuminţi şi aşezate, din care se vedeâ că începe a prinde rădăcini bune în inima săteanului sămânţa adevărului şi respectului către stăpânul ţării.
A doua zi am pornit cu trenul. O muzică militară şi corul gimnaziului desfătau călătorii. Trenul era ticsit, mai ales de ţărani, dintre care erau vitejii din batalionui 2 dorobanţi, eroii atacului dela Griviţa, la 6 Septemvrie 1878.
—	Ce mai Iaci camarade? Câţi ani or fi de când n’am mai dat ochii ?
www.dacoromamca.ro
ALBINA
891
—	27 !... Eram tineri atunci, nu ne păşi de nimic.
—	Aşa-i ; ne eri Irică de chinuri, dar de moarte nu !...
—	Ai mai merge la răsboiu?
—	Tot aş mai merge, câtu’s de bătrân... Nu mă tem că m’a întrece unul tânăr... Am ars în foc... ştiu cum tăiâ Turcu pe-ai noştri şi-i zvârlii bucăţele să-i mâncăm. In manevră nu vezi aşa. Ce-are aface manevra, cu răsboiul ?
—	Noi dac’am merge, suntem deprinşi cu greutăţile, cu sfă-rămăturile de tun, cu foamea, cu năcazul... Ne-am pus gloata’n cale, mi-am trăit veacul, n’ar fi mare lucru să mă duc iar în alt răsboiu, tot cu Regele în frunte.
— Iaca şi Regele, a suferit şi el: ploi, frig, ba a mai dus lipsă de hrană; ne credei năcazul nostru, de-aceea ne tot încuraja şi îndemni cu bărbăţie, ştia ce-i greul şi noi nu ne codeam.
—	Parc’aş merge să mai văd odată locurile acelea, unde s’a făcut atâta vărsare de sânge. Multă floare de om a sodomit Plevna.
Am ajuns în Dolhasca. Altă lume, alţi viteji, se întâlnesc cu cei sosiţi, se sărută, se îmbrăţişază:
—	Ce mai faci don’ sergent? Gândeam că închid ochii şi nu ne om vedei.
Din toate acestea, vedeai că ţăranul, cât de mocnit s’arată, dar inima şi sufletul i’s împodobite cu simţiminte alese.'
Doi viteji mi-au plăcut mult. Unul eră din corn. Broşteni, ce lălăit din Dolhasca. Pe faţa lor lumina un râs frăţesc, stropit de lacrămi iubitoare de camarad fost în suferinţă şi vitejie.
Mulţimea îi priviâ cu dragoste şi simţire, vâzându-i stăpâniţi de nişte simţiminte atât de înălţătoare.
îndată a pornit trenul spre Paşcani. Cei 2 viteji erau nedespărţiţi. Fel de fel de întrebări năpădiau dela unul la a'tul.
—	Ai copii? Cum o mai duci?	•
—	Am 2 feciori, i-am înstărit Ia gospodăria lor. Cât îi vorba de mine, am o dugheană, cu crâşmă. Când ne-om întoarce, nu te las, pân’ nu-i merge la mine.
Celălalt ş’a istovit starea şi viaţa lui. Toate se topiau într’o mulţumire sufletească neînchipuită.
Ajunşi în Paşcani, alte întâlniri neaşteptate cu foşti camarazi, alte isbucniri de simţiminte curate. Apoi învălmăşală, cu rânduirea şi aşezarea pentru primirea Regelui.
Am văzut vr’o 10 bătrâni aşezaţi în locul de onoare, care-au întâmpinat pe Domnitor, când a sosit întâiaş dată în ţară. Pe cât erau de vioi şi voinici vitejii din 77 pe atâta erau de istoviţi cei din 66; dar inima lor le erâ tânără dorind să vadă pentru cea din urmă dată vlăstarul împărătesc, pe care l’au salutat şi primit cu încredere, pentru bucuria şi mândria ţării şi copiilor lor.
Soseşte trenul.
Lumea îşi pironeşte ochii ţintă către aleşii sositori. Urale, de clocotesc zidurile gărei ; muzica stăpâniâ văzduhul.
www.dacoroinamca.ro
892
ALBINA
Se ivesc la fereastră, Regina, cu zâmbetu-I fermecător, Prin ţesa, Prinţişorul Carol, Principele şi la urmă Regele.
Se plimbă Regele înaintea celor întâmpinători, cu o ţinută bărbătească, salutând pe toţi la rândul lor.
Ţăranii, când l’au cunoscut bine, îl sorbiau din ochi.
Trenul porneşte, lumea strigă în semn de drum bun «ura» cu tărie.
Până să pornim înapoi, a mai fost zăbavă cu trenul.
Oamenii au trecut în dosul gărei, prin crâşme şi ospătării.
Cei ce nu se văzuse de-un sfert de veac, îşi deschideau şi cinsteau gura cu câte un vinişor.
—	Să trăiască Regele !
—	Să trăiască că-i tot voinic, şi goliră ’n repezeală paharele.
—	N-a ’mbătrânit tocmai tare, o leacă a ’ncărunţit şi barba ceva mai bine. Socotiam c’o fi alb ca omătul, Căpitanul nostru-
—	Nu I’ai văzut cât de dârz.şi ţanţoş merge? Mai de hai ca unul tânăr. Inimă de viteaz, măi !..
—	Ia, El, ne-ar mai duce la un răsboiu !
—	Duce, duce... Şi noi n’am merge? Că tot atâta-i cu noi. Am mai mâncat pânea asta... un an de zile, tot gata eram şi cu viaţa ’n mână.
—	Văzut-ai Regina, ce bărbăţie frumoasă, măi ! La faţă’i ca un bujor şi părul alb-alb. Ai văzut cât de mândru râdea la noi.
—	Ţii minte când am defilat înaintea Domniţei, la Cotroceni şi am pornit pe urmă pe malul Dunărei ? Eră călare pe un cal alb.
—	Când a întrebat pe Domnitor, de unde suntem noi, văzându ne infăţişători şi curaţi la ţaţă şi El i-a spus că suntem «mărginaşi» adică munteni. Atunci eră tânără ca o zână, dar acum bătrână, bătrână, însă tot lrumoasă.
—	Da bine că i am mai văzut odată, să tragem un pahar în sănătatea Lor.
—	Trăiască Regele cu toată familia.
Trenul porni cu noi, muzica şi corul înviorau inimile tuturor. Fel de fel de amintiri despre Rege, din răsboiu izvorau din belşug din sufletul multora.
Sosim la Dolhasca, îngăduind 2 ceasuri.
Serjentul dela munte se duce la camaradul din Dolhasca. Bucuria camaradului de gazdă, e peste samă. I-a arătat gospodăria întreagă, tot ce avea de preţ, până să vie rândul bucatelor şi al vinului ademenitor, care cnrgeâ-curgeâ, odată ou potopul de amintiri vitejeşti.
—	Ştii, camarade, când şedeam în gura şanţului la Griviţa? Rămăsesem vr’o 70 din batalionul de 500 a maiorului Neculae Ioan, Dumnezeu să 1 ierte.
—	Atunci am fost drept în gura morţii!.. don sergent.
—	Şi Regele, când ne-a văzut numai pe atâţia, a ’ntrebat unde’s ceilalţi: «Au murit vitejeşte, Măria Ta!» i-am răspuns. Atunci ne-a îmbărbătat şi lăudat de bravura noastră.
•— Trăiască Regele întru mulţi ani.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
893
Când l’a petrecut la gară, găsiră o horă dănţuind în sunetul muzicei.
Cei doi viteji s’aninară ’n horă, cu alţi viteji camarazi.
Jucau vitejii, inimele şi sufletele lor. Eră o privelişte plină de harul unei mulţămiri peste măsură de mari.
Trenul eră gata, hora se sparge, un «ura» zgudue văzduhul; cei 2 camarazi se îmbrăţişară, sărutul pecetlui prietenia lor adâncă, lacrămile binecuvântară despărţirea ’n judeţ a vrednicului Căpitan, a vitejilor dela Plevna.
—	Când ne-om mai vedeâ don 'sergent ?
—	Odată cu camarazii duşi pe ceea lume ! Pot să merg acum şi la dânşii, bine c’am mai văzut odată pe Regele nostru!..
Acestea's auzite aidoma şi’s nişte pilduri de adevărat patriotism. Şi când te gândeşti că n’au avut nici o îndrumare de educaţie patriotică ; numai cât ş’au câştigat-o singuri, oţelindu-şi inimile şi sufletele în războiul crâncen din 77. Dar când li s’ar cultiva prin şcoli patriotismul cald şi nobil, atât de trebuitor pentru noi? Ce-ar fi atunci de Românii noştrii?..
S. Teodorescu-Kirileami.
* •
Goniresul silvicultorilor.
Duminecă 7 Mai curent, Ia orele 9 seara, a avut loc în localul Administraţiei Domeniului Coroanei din Bucureşti, a 20-a adunare generală a societăţii «Progresul silvic», la care au luat parte un mare număr de silvicultori de toate gradele cum şi mai multe persoane însemnate. Cu acest prilej, d-1 I. Kalin-deru, preşedintele societăţii, a rostit cuvântarea ce urmează :
Domnilor şi scumpi colegi,
Adunarea generală de astăzi, este a 20-a a societăţii noastre.
Un şir de 20 de ani însemnează ceva şi ne autoriză să credem că existenţa societăţii noastre e asigurată şi pe viitor, căci în acest timp legăturile dintre noi s’au strâns şi o tradiţiune s’a format.
Vă salut din inimă şi vă mulţumesc că aţi venit atât de numeroşi. Pe lângă plăcerea ce simţim cu toţii de a ne revedea şi de a ne sfătui, pentru a pune cât mai bine la cale trebile societăţii noastre, mai avem de sigur fiecare dorinţa de a participă la serbarea ce se apropie şi care de astă dată are o deosebită însemnătate, pentru că se împlinesc 40 ani de domnie a M. S. Regelui; care a bine voit a ne arăta totdeauna a particulară solicitudine. Chiar în programa sărbătorilor acestora, societatea noastră e a treia printre cele cari se vor duce la Palat, pentru a-I exprimă profunde şi respectuase felicitări. îmi voi permite atunci a fi pe lângă M. Sa interpretul sentimentelor de nemărginit devotament, de care suntem însufleţiţi.
Ţara întreagă, recunoscătoare Regelui şi tuturor sfetnicilor săi, care au muncit pentru înălţarea Patriei, va serbă această scumpă zi, şi D-v. sunteţi fără îndoială cei dintâi, care roagă Cerul, să
www.dacoromanica.ro
894
ALBINA
păstreze pe M. Sa mulţi ani, pentru fericirea neamului românesc, căci ştiţi şi simţiţi puternicul avânt ce a luat ţara sub înţeleaptă Sa domnie.
In aceste 4 decenii, n'a fost ramură de activitate, care să nu propăşască şi să contribuela înflorirea şi întăi’irea Statului nostru, In special silvicultura, care e îndeletnicirea de căpitenie a celor mai mulţi dintre d-v. a făcut progrese mari.
Nu intru într’o înşirare amănuţită a fazelor prin care a trecut silvicultura naţională, ci amintesc numai momentele mai principale. Astfel îndată după suirea pe tron a A. S. S. Prinţului Car ol, astăzi Rege, s’a inaugurat o politică comercială mai în armonie au interesele noastre, sporind taxele la importul lemnului şi scăzând pe cele puse pe export. De atunci lemnele şi industriile derivate s’au bucurat de protecţiunea cuvenită, ceeace a făcut să crească numărul fabricelor, cum şi exportul de lemn şi de produse ale lemnului.
Pe de altă parte s’a stabilit diferite legi silvice din ce în ce mai conforme ştiinţei, iar serviciul silvic s’a organizat aşa, încât să împlinească cât mai bine chemarea sa. Prin înfiinţarea şcoalei dela Brăneşti, s’a asigurat prepararea numărului trebuincios de silvicultori culţi, în stare de a garantă existenţa pădnrilor noastre, atât de preţioase din toate punctele de vedere, şi în stare de a înţelege şi a aprecia, roiul complect şi mare ce joacă pădurile în viaţa fizică, economică şi estetică a unei naţiuni
Prin lege s’a reglementat explotarea în vederea menţinerii fondului, iar ca îmbunătăţiri s’au făcut căi ferate de tot felul şi alte mijloace pentru transportul lemnului; s’au introdus uscâ-toare de seminţe şi s’a dat o mare întindere pepinierilor. S’au făcut apoi împăduriri în nisipurile sburătoare, s’a început întărirea povârnişurilor dealurilor prin puterea vegetaţiunii, şi s’au luat măsuri pentru punerea în explotare a pădurilor şi pentru întreţinerea de mari centre păduroase în judeţele de peste Dunăre.
In sfârşit s’a întocmit harta şi statistica pădurilor atât de folositoare, şi s’a făcut mult pentru dezvoltarea silviculturei, atât de către stat, cât şi de către celelalte instituţiuni şi chiar de unii proprietari (1)
La această transformare fericită a luat parte şi societatea noastră atât ca corp cât şi prin membrii săi, şi fac urări ca înrîurirea d-v bine făcătoare să fie tot mai puternică, căci numai aşâ vom putea ajunge la treapta pe care se află celelalte ţări.
Domnilor şi scumpi colegi,
Trec acum la alte chestiuni cari privesc mai de aproape societatea noastră.
Intre acestea cea mai însemnată e starea financiară din anul trecut. Din darea de seamă, ce vă va ceti colegul nostru, d-1 secretar Nădejde, veţi vedea că din 7.023 lei şi 50 bani, ce rămăsese de încasat, s’au încasat 3.748 lei, bani 50, adică mai bine de jumătate. Am speranţa ca se va putea încasa şi aceştia cât mai
O) Printre acestea Adm. Dom. Coroanei (ocupă) poate raclamă un bun loc, după aprecierile unanime ale celor competenţi, ale presei şi ale numeroşilor vizitatori ai Expoziţiuni or noastre.
www.dacaramanica.ro
ALBINA
895
curând, şi că voin fi astfel la curent, având mai mult timp să ne ocupăm de celelalte chestiuni generale.
Capitalul societăţii este de lei 16.000 în efecte şi 895,70 în numerar. Numărul membrilor a fost de 215, dintre cari au achitat complect cotizaţia şi abonamentul 126, rămânând 89 care n’au-plătit decât o parte.
N’aş li dorit să am a vă anunţa pierderea vr’unuia dintre noi. Din nenorocire natura care’şi reclamă dreptul ei, a reclamat în sânul său, între alţii pe Anastase Cosmescu, V. Popescu şi Gr. Sta-maţian, stinşi unii în puterea vârstei. Cosmescu nu eră de profesiune silvicultor, dar a fost un om de inimă şi bine voitor pentru societatea noastră. Ceilalţi ne sunt cunoscuţi mai de aproape şi regretăm trecerea lor la cele eterna. Dumnezeu să ledeâ odihna cea de veci!
In ce priveşte activitatea ştiinţifică, sunteţi în curent din revistă, care a apărut regulat. Am ţinut şi în acest au două conferinţe, care au fost foarte bine cercetate şi am fixat şi pentru, adunarea generală trei subiecte, anume:
«Aplicarea tăerilor rase in pădurile de munte.
■ Regenerarea pădurilor de stejar.
* Care esenţe exotice s’ar putea introduce cu folos la noi în formarea pădurilor, asupra caro ă vor referi Domnii Petre An-tonescu, I. Guguianu, N. Iacons. ou şi D. Boiarolu.
Şi acum cred, Domnilor şi scumpi colegi, că nu pot sfârşi mai bine decât făcând împreună cu d-v, cele mai bune urări pentru Maiestăţile Lor, pentru Alteţele Lor Regale principii Moştenitori cu Auguştii Lor copii, şi pentru România.
Să trăiască !
fscursiuni folositoare.
Sunt 13 ani de când d-1 P. Gârboviceanu, directorul Şcoalelor Socie-tâţei pentru învăţ. pop. Român din Bucureşti, a introdus obiceiul ca către finele anului şcolar, elevii din clasele ultime, împreună cu profesorii sub conducerea directorului, să facă escursiuni în anumite localităţi din ţară ca şi din ţările limitrofe. In acest scop, d-1 Director pregăteşte toate cele trebuincioase pentru drum, aşa ca escursioniştii să nu fie sarcină celor unde se duc, şi cu veselie, prietenie, multă dragoste şi plăcere, aceste escursiuni sunt aşteptate cu nerăbdare de profesori şi elevi.
Anul acesta un număr de peste 80 elevi, vr’o 30 profesori şi membri ai societăţii, au făcut Duminică, 30 Aprilie trecut, o escursiune la Giurgiu şi Ruşciuc.
La orele 8,40 dimineaţa în 3 vagoane de clasa Ill-a, căci d-1 Gârboviceanu face totul cu economie, am plecat din Gara Filaret, iar la orele 11 a. m. am sosit la Giurgiu, unde elevii şi profesorii au mers la locuinţa d-nei Racotă, care împreună cu răposatul său soţ au făcut un însemnat dar Societăţei, pentru ca cu toţiii să arate generoasei donatoare recunoştinţa ce i păstrează. Elevii au executat câteva frumoase bucăţi în cor, sub conducerea maestrului Bănulescu şi câteva bucăţi de muzică executate cu vioirele sub conducerea maestrului F. Reit.
D-na Racotă plăcut impresionată a mulţumit călduros d-lui Gârboviceanu, profesorilor şi elevilor pentru aceagtă manifestaţie de recunoştinţă
In tren se servise deja dejunul elevilor, iar la Ramadan am luat cu toţii dejunul cu merindele aduse.
www.dacaromamca.ro
896
ALBINA
La orele 2 p. m. cu vaporul românesc Tur nu-Măgurele am trecut Dunărea la Rusciuc, unde am fost întâmpinaţi de D-î Konleff directorul liceului Bulgăresc Principele Boris şi de o parte din corpul profesoral, care ne a urat prin o călduroasă cuvântare în româneşte bună venire, la care a respuns d-1 Garboviceanu.
La intrarea vaporului întportul Ruşciuc, elevii au intonat imnul naţional Bulgar: Şumi Mariţa. Am mers apoi la liceul Principele Boris, clădire monumentală îndeplinind toate cerinţile igienice şi pedagogice. Aici am fost primiţi de famfara liceului care a intonat imnul naţional Român: Trăiască Regele.
Am trecut apoi în sala de recepţie a liceului unde famfara elevilor Bulgari a executat mai multe bucăţi, iar elevul normalist din clasa V, Comişel, a executat la vioară Doina Oltenească.
Am vizitat apoi şalele de clase, cabinetele de fizică, laboratul de chimie, cabinetul zoologic, bibliotecile, sala de gimnastică, etc., cari ne-au făcut cea mai bună impresiune.
Dela liceu am mers la Mitropolie, biserică clădită jumătate în pământ, apoi am văzut palatul princiar, teatrul popular, biblioteca populară, grădina publică, unde este un monument în amintirea eroilor căzuţi în răs-boiul cu Sârbii.
In parcul-lerasă de pe malul Dunărei, primarul Rusciucului ne-a oferit o gustare şi bere, iar la orele 5 p. m. ne-am reîntors în port de unde tot cu acelaş vapor ne-am înapoiat la Giurgiu, păstrând o plăcută amintire de dragostea cu care elevii şi profesorii au fost primiţi de profesorii şi cetăţenii din Rusciuc.
La_ orele 9 seara am sosit în Bucureşti pe deplin mulţumiţi de tot ce văzusem şi de chipul minunat în care totul s’a petrecut.
T.
__________________________
Cronica Săptămânii-
Serbarea zilei de 10 Mai în Bucuraşti.
Ziua de 10 Mai, când s’au înplinit 40 ani de domnie a M. S. Regelui şi 25 ani dela proclamarea regatului României; s’a ser-bătorit în ţara întreagă. In deosebi, cea mai frumoasă sărbătoare a fost în Capitala României, oraşul de reşedinţă al M. S. Regelui. Revărsatul zorilor zilei de 10 Mai a fost salutat de 21 salve de tunuri.
La orele 9, un număr de 68 drapele ale corpurilor de armată au fost conduse dela Palatul Regal la Mitropolie. Aceste drapele fuseseră aduse cu o zi mai nainte din ţară.
După orele 9, M. S. Regele şi Regina, A. S. Principele şi Principesa României, precum şi micii principi au mers la Mitropolie însoţiţi de înalţii oaspeţi, de casa militară şi de ofiţerii statului major.
La Mitropolie s’a slujit un Te-Deum de către I. P. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de înaltul cler. La finele slujbei religiose Majestăţilor Lor şi Alteţele Lor Regale au semnat documentul comemorativ al serbării, împreună cu I. P. S. Mitropolit, d-nii miniştri, preşedinţii corpurilor legiuitoare, etc. Documentul se va păstră în archiva statului.
La orele 10'/, a avut loc defilarea în faţa M. S. Regelui şi Reginei, pe Bulevardul Academiei, unde s’au făcut o mulţime de tribune, cari gemeau de public, ca şi stradele învecinate.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
897
La defilare au luat parte:
1. Un pluton de jandarmi călări. 2. Şcoalele secundare, Şcoala normală a societăţii, seminarul central, şcoala de agricultură de la Herăstrău, cu muzica lor. 3. Corporaţiile cu drapelele lor.
4.	Ofiţerii veterani şi batalionul de veterani. 5. Compania de instructori şcolari. 6. Regimentul delcopii din şcoalele rurale. 7. Principele României cu statul său major. 8. Armata în capul căreia se aflau drapelele sosite în Bucureşti ale trupelor din ţară. Au luat parte şcoalele militare şi medico-militare, şcoala de poduri şi şosele, vânători, linia, ge iul, marina militară, artileria, pompieri, cavaleria, etc. După defilare, Suveranii şi Prinţii s’au întors la palatul regal. La orele 3 p. m. corpul diplomatic, miniştrii şi funcţionarii înalţi străini au fost primiţi la Palat.
La orele 5 jum. s’a dat în grădina Cişmigiu, sub îngrijirea ministerului de interne, o masă tuturor primarilor rurali sosiţi la Bucureşti pentru serbare.
La aceaşi oră a avut loc o masă dată veteranilor la arenele expoziţiei naţionale.
Seara oraşul eră iluminat, cu deosebire calea Victoriei. M. Lor-Regele şi Regina şi Alteţele Lor Regale au eşit la preumblare în trăsuri, au fost întâmpinaţi cu strigăte de ura de un numeros public.
La serbarea zilei de 10 Mai au fost de faţă şi Contele de Paraţi, trimis extraordinar al Regelulul Portugaliei precum şi A,
5.	Regală Principele Vilhelm de Hohenzollern, fratele A. S. R. Principele Ferdinand.
O nouă decoraţie de 10 Mai.
S’a înfiinţat un nou ordin cu nunmle «Carol I».
M. S. Regele e Marele cancelar al acestui ordin.
Acest ordin va fi dat pe viaţă şi va avea patru grade: comandor, mare ofiţer, mare cruce, şi colan.
Numărul acestor decoraţiuni e mărginit numai la 80 şi anume : 40 comandori, 25 mari ofiţeri, 10 mari cruci şi 5 colane.
In nici un caz numărul acestor decoraţiuni nu poate trece peste 80. Orice decret purtând un număr superior acestuia e considerat de drept ca nul.
Serbările din Galaţi.
In ziua de 27 Aprilie, s'a pus la Galaţi piatra fundamentală a catedralei episcopiei Dunării de jos. La serbare a luat parte Alteţele Lor Regale Principii Moştenitori. Serviciul religios a fost oficiat de P. 8. Episcopul Pimen al Dunării de jos.
Apoi s’a făcut ceremonia inaugurării palatului administrativ, cu care prilej s’a trimis şi o telegramă M. S. Regelui.
La banchetul ce s’a dat în sala palatului administrativ Alteţa Sa Regală Peincipele Ferdinand a zis următoarele cuvinte :
< Mulţumesc, în numele iubitului Rege, penlru primirea călduroasă ce Ni s’a făcut de către gălăţeni. Su?it mândru că am putut prezida două mari solemnităţi: Una a înau-gurărei palatului în care toţi gălăţenii vor găsi alinare şi sprijin, şi a doua a punerei temeliei catedralei episcopale, menite să întărească morala şi să ridice credinţa în Dumnezeu»/
www.dacoromamca.ro
898
ALBINA
Stradele până la cazarma regimentului au fost frumos decorate; de asemenea şi cazarma şi împrejurimele.
La orele 10 şi jum. Principii moştenitori şi autorităţile plecară dela episcogie spre cazarmă.
In curtea regimentului se află înşirată trupa, având la dreapta cele 4 drapele vechi.
P.	S. S- Arhiereul Nifon oficiază serviciul religios, după care regimentul defilează în faţa Alteţelor Lor. Ofiţerii defilează în uniformele din diferite timpuri, ale acestui regiment.
D-l colonel Bogdan, comandantul regimentului a rostit o cuvântare în care a făcut istoricul regimentului şi a faptelor săvârşite de el. Regimentul defilează din nou.
La banchetul care s’a servit a toastat cel dintâiu d. colonel Bogdan, pentru M. S. Regele şi Principii Moştenitori.
A. S. R. Principele Ferdinand răspunde mulţumind pentru cuvintele călduroase ce s’au adresat atât pentru M. S. Regele cât şi pentru familia Sa.
Mă simt mulţumit afldndu-mă în cercul ofiţeresc, în mijlocul căruia de câte ori m'am găsit, m'am simţit ca în familia mea. Cuvintele d-v. mi-au făcut o deosebită plăcere şi prin ele se confirmă odată mai mult devotamentul d-v. pentru Ţară, Tron şi Dinastie. Regimentul 1 de roşiori a purtat multe numiri, dar vitejii militari au rămas tot a-ceiaşi. Sunt fericit că asist la serbarea jubileului acestui regiment care a fost înfiinţat în anul 1856 când ţările surori erau dezunite, el fiind cel dintâi care prin înfiinţarea lui a strâns pe toţi, cimentând unirea românilor prin trecerea sa în Moldova.
«Istoria acestui regiment e strâns lega tă aiât de gloria ţării cât şi de aceea a înfiinţării armatei române, întrupând progresele făcute de ea.
«Ebine asemenea aniversări să se sărbătorească, dăndu se. prin ele un imbold tinerilor cărora în viitor să le servească pildele trecutului».
«iSunt sigur că acest regiment va şti să-şi facă datoria atunci dând M. S. Regele îi va cere su scoată spada şi să meargă înainte.
A. Sa Regală închină pentru corpul ofiţeresc al regimentului şi pentru foştii ofiţeri cari l'au condus.
Alai toastează gen. Radovici, pentru familia Regală, şi col Bogdan pentru foştii comandanţi şi ofiţeri ai regimentului.
Către seară s’a dat un banchet pe bordul vaporului Orientul în cinstea A. S. Regale. Priveliştea Dunării eră minunată, căci zecile de vapoare aflate pe apă erau frumos iluminate. După o. preumblare cu vaporul până la gura Şiretului, Alteţele Lor Regale an pornit la orele 12 eu trenul spre Bucureşti.
Sfinţirea bisericii mitropolitane din Sibiu.
La 30 Aprilie, catedrala, curtea ei şi strada sunt pline de lume. La orele 8 1. P. S. Mitropolitul Meţianu şi Episcopul Papp, duşi
www.dacaromamca.ro
ALBINA
899
în procesiune (lela reşedinţă, asistaţi de arhimandriţii Puşcariu, Hamseaşi Mangra, de protosinghelul Roşea şi de 15 protoerei au făcut sfinţirea apei şi au înconjurat biserica de trei ori. După intrarea în biserică s’a făcut spălarea şi îmbrăcarea pristolului stropirea altarului şi ungerea cu mir.
Terminate toate astea, mitropolitul rosteşte o frumoasă vorbire.
La zece şi un sfert s’a început liturgia; au sosit atunci armata Românii ortodoxi din întreaga garnizoană, generalii, mai mulţi ofiţeri superiori, şefii tuturor oficiilor publice şi reprezentanţi, celorlalte confesiuni.
La orele 12 liturgia s’a terminat şi mitropolitul a fost condus iarăşi în procesiune la reşedinţă. In timpul leturghiei a cântat corul mixt bisericesc, condus de maestrul Timotei Popovici şi cari numără 140 membri.
La orele 2 a fost banchet. Seara la opt ore a fost serenadă cu torţe în onoarea Mitropolitului Ioan Meţianu.
Cu prilejul sfinţirii catedralei s’a tipărit şi o revistă «Catedrala», redactată de d-1 Silvestru Moldovan. Ne-ar fi părut bine să vedem tipărit şi portretul pictorului Sinielgeschi, în acest număr, pe lângă celelalte ilustraţii.
Cu prilejul serbărilor sfinţirei catedralei, d I D. Comşa a organizat o expoziţie de ornamentaţie casnică-—lucruri produse de industria casnică : o colecţie de scule de lemn săpate, albume cu modele de cusături, ţesături colorate şi de pânze, porturi întregi, colecţii de rufărie şi de ţesături, o colecţie de vase de lut şi de ouă încondeiate, modele, desenuri, fotografii, etc., în total vre-o 2000 de lucruri.
Zilele trecute d-1 Ion Kalinderu, a inspectat Domeniul Coroanei Ru-şeţu, din'jud. Brăila.
Cu această ocazie d-sa a vizitat şi biserica, şcoala primară şi banca populară, interesându-se de aproape de starea lor. La şcoală a împărţit elevilor cărticele din Biblioteca populară a Domeniului Coroanei. Asemenea locuitorilor cu ştiinţă de carte, cărora le-a dat tot de odată diferite sfaturi privitoare la agricultură şi economie.
întâmpinat peste tot de autorităţi şi de locuitori, d-sa a dispus să se împlinească unele lipsuri la biserică şi şcoală şi a dat ajutoare la mai mulţi săteni sărmani.
* *
La 1 Octomvrie 1906, orele 2 p. m , se va ţine concurs la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, pentru 12 locuri de interni în medicină.
Condiţiunile de admisibilitate, cum şi regulamentul concursului sunt publicate în «Monitorul Oficial» No. 278 din 11 Martie 1900.
Registrul de înscrierea candidaţilor este deschis la Cancelaria Eforiei, în. zilele şi orele de lucru şi se va închide cu 3 zile înainte de ţinerea concursului.
*
* *
La 5 Octomvrie, orele 2 p. m., se va ţine concurs la Eforie pentru «Externat» în medicină.
www.dacoromanica.ro
900
ALBINA
Condiţiunile de admisibilitate şi programul concursului sunt publicate în «Monitorul Oficial. No. 278, dela 11 Martie 1900.
Registrul pentru înscrierea candidaţilor se află deschis în orice zi şi oră de lucru la Eforie, şi se va închide în ziua de 11 Dctocmvrie 1906.
--------------------------.
£ BIBLIOGRAFII ^
In editura librăriei Socec & Co., Calea Victoriei No. 21 din Bucureşti a apărut în a IlI-a ediţie: Povâţnitor asupra creşterii viermilor de mătase, de Alexandru Vintilescu, învăţător-Urziceni, Ialomiţa.
Se găseşte de vânzare la librăria «Socec», cu preţul de 1 leu, la care se acordă pentru premii rabatul de 30°/o-
* *
A apărut No. 241 din «Biblioteca pentru toţi», cuprinzând: Ştiinţa şi Energie, de C. Rădulescu-Motru. Preţul 30 bani.
Comandele se fac pe adresa: «Librăriei Alcalay», Bucureşti.
Fraţnzitele, comedie-farsâ, de Constantin Facă, a apărut în «Biblioteca pentru toţi», editată de Librăria Leon Alcalay.
Această nouă ediţiune, publicată după versiunea lui I. Heliade Ră-dulescu, mai cuprinde şi «Satirele şi Fabulele» lui Facă, precum şi Prefaţa şi Comentariile scrise de marele nostru enciclopedist, cu prilejul publicării lor pentru prima dată, în 1860.
Recomandăm tutulor această satiră plină de haz care, descrisă la începutul secolului trecut, — şi încă de către un boer de protipendadă, — încă este de actualitate şi astăzi, precum de actualitate sunt şi Prefaţa şi Comentariile aşa de interesante ale lui Heliade.
Preţul 30 bani. Se găseşte la toate librăriile principale.
3VL u. 1 ţ u xrx ire.
Se aduc mulţumiri din partea Epitropiei bisericii parohiale «Stăncuţa», jud. Brăila, enoriaşilor cari au binevoit a contribui cu mici sume şi în special d-lui proprietar al moşiei «George Eremie», care a binevoit a dona suma de 100 lei, pentru împrejmuirea cu gard de scânduri a curţii acestei biserici.
Poate să crească o plantă fără soare?- Desigur că am fi gata să răspundem că nu, fiindcă lumina soarelui este o condiţie indispensabilă pentru desvoltarea plantei. Doi profesori din America au făcut o ciudată experienţă. Au luat plante din acelea care se cultivă in aer liber şi le-a pus în ghiveciuri aşezate în săli fără nici o fereastră.
In locul luminei solare au luminat sălile cu lumină de aceti-lenă. Rezultatele obţinute au fost satisfăcătoare : plantele s’au desvoltat şi au înflorit.
Mijloc de a speria vulpile, dihorii şi jderii. — Să leagă de gâtul cocoşului un clopoţel mic, care prin sunetul Iui sperie pe aceste animale şi numai vin la urâţenii.
www.dacaromamca.ro
O RUGĂMINTE ABONAŢILOR NOŞTRI
Cu prilejul sfârşitului anului şcolar, se dau copiilor silitori premii, de obiceiu în cărţi.
Cu toţii ne dăm seamă de înrâurirea ce are asupra copiilor ca şi a adulţilor, citirea de cărţi cu conţinut adesea nepotrivit.
Din existenţa de 9 ani a revistei «Albina» s"a putut vedea că ea este o adevărată călăuză pentru viaţa de toate zilele a fiecărui cetăţean. Prin sfaturile ce ea dă, ca şi prin articolele de higiena, agricultură, horticultură, creşterea vitelor, sericicultură, este un Imn sfătuitor în ori ce împrejurare; iar prin bucăţile asupra istoriei patriei, dcsvoltă dragostea de ţară şi de neam.
Pentru a o putea pune în manile tuturor, am broşat in volum, colecţii de câte 3 luni, cuprinzând câte 13 numere, de câte 6 luni. cuprinzând 20 numere şi colecţii de câte un an, cuprinzând 52 numere.
A olumul broşat pe 3 luni costă lei 1,50 »	»	» 0 »	»	» 3,—
»	»	» 1 an »	» 6,—
Asemenea am făcut volume leyate pe un an, costând 7 lei volumul.
Rugăm dar pe abonaţii noştri cari vor să dăruiască cărţi de premii la copii să ia revista Albina».
Celor ce cumpără 10 volume, li se dă un rabat de 10 la sută din preţul arătat mai sus.
Faceni un călduros apel Domnilor învăţători şi ii rugam a recomandă revista «Albina intre cărţile de premii.
Toate cererile trebuiesc însoţite de cost.
Cheltuclile de porto sunt in socoteala noastră.
LICITAŢIUNI
In ziua de 25 Maiu 1906, ora 101/, a. m. se va ţine la eforie, Bulevardul Elisabeta, licitaţie publică, cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a reparaţiunilor strict necesare hanului de pe proprietatea Eforiei Slobozia-Vrăjitoarea, Prahova.
Devizul fiind în sumă de lei 955,33.
— Idem pentru darea în întreprindere a reparaţiunilor, înlocuiriior şi amenajările strict necesare morei de pe proprietatea Slobozia-Vrăjitoarea din jud. Prahova.
Devizul fiind în sumă de lei 4.280.
Idem la 10 Iunie pentru arendarea moşiei Resmireşti a Cassei Pensiunilor a Eforiei, comuna Trestenieu de sus, judeţul Vlaşca, pe termen de 10 şi 15 ani, cu începere dela 23 Arilie 1908.
Garanţia provizorie pentru admitere la licitaţie lei 10.000.
Supra oferte şi oferte condiţionale nu se primesc.
Condiţiunile şi devizul se pot vedea la Serv. Domenial al Eforiei, secţia Bunurilor, în zilele de lucru, între orele 10'/2 — 121/, a. m||
Spre a putea luă parte la licitaţie, trebue să se depună ca garanţie provizorie lei 5°/0 din suma devizului, cea definitivă va fi de 10% din suma rezultată la licitaţie.
Se pune în vedere d-lor concurenţi art. 72 — 83 din legea comptabi-liiâţei publice.
www.dacaromamca.ro
NICOLRE LUPAN I	
24, Calea Victoriei, Bueureşti.	
a PĂLĂRII, PĂLĂRII, PĂLĂRII ®	h GHETE, GHETE, GHETE ■
	|
moi şi tari, culori şi negre	pentru Dame, Bărbaţi şi Copii r
primesc zilnio	Fabricaţiune proprie
Noutăti diferite. »	Atelier special pentrn comenzi |
Primesc blănării In păstrare.	
yc
THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti.
Comitetul central:	la Londra
Lachlan Machintosh Rate,	„
G. 1. Gosclien................ n
Vicontele Duncanuon ...	„
E. W. H. Barry ....	„
Robert Haiuilton Lang . .
Demetre (le Prauk ....
P. Naville..............
Ad. A'ernes .......
n
Viena
Paris
Directori:
/ C. A. Stolz l E. E. fioodwin.
Censori: loan Kaliudcru, Demetrn loau Gliika şi Artliui' Green.
Sediul social:
Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala' Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-ghe.
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI
Capital în acţiuni întreg vărsat în
2.000000
3.955 688.76 1.075.842.60
aur..............Lei
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune.........
Idem format din capital şi alte rezerve
Total în aur Lef 7 052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoianu,
Dir. general E. Griinwald. „Haţionaj.,a“ asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca: «cas de moarte, supravieţuire, zestre şi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti, Re-presentanţă generală în Bucureşti, l str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate
: Inst. de Arte Grafice	yy. Str. Doamnei
16.-15.978.