Anul IX. No. 32. 7 Maiu 1906. ISTA POPULARA COMITETUL DE REDACŢIE P. Gârboviceanu A P. Dclfn G. Coşbno G-ral P. V. Năsturel N. Nicolaeseu G. Adamescu Gr. Teodossiu V C. C. Pop.-Xaşoă, I. Otescu Redacţia si Administraţia Strada Vântqleasa JTe. 9. — Buoure«t?. www.dacoromanica.ro „STEflU fl“ Societatea *Steaua* are de scop a lucră pentrn întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea ţi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe on, iar pentru învăţători, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Pie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să faoă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Spiru C. Ilarei, stracja Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, loan Kalimierii. Preşedintele Academiei ho-mâne.— Vicepreşedinte, Suva Şomăiiescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spiru C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Iianu, profesor secundar, fost inspector şcolar.—Membrii: Vetre Gftrboriceanu, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. IMiuitrescu Procople, fost senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlidescu, Ministru, profesor universitar; Or ist u S, Negoescu, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; IM iii. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. Aliinăneşteanti, inginer de mine; Preotul econom Const. Ioiiescu, profesor secundar; Const. Alexaudresca, institutor. Membri Înscrişi şi cotizaţiuni plătite (urmare). Ioan Ţarlung (Gherghiţa-Praihoya), 2 lei ; Sebastian Oprescu (Gher-ghiţa-Prahova), 4 lei; Ilie Constantinescu (Gherghiţa-Prahova), 4 lei; Petre A. Ioniţă (Gherghiţa-Prahova), î leu; Nicolae C. Negoiţâ (Gher-ghiţa-Prahova), 1 leu ; D-tru Cosma (Gherghiţa-Prahova), 1 leu; Nâstase Constantin (Gherghiţa-Prahova), 1 leu; Ioan P. Gherghiceanu, ( her-ghiţa-Prahova), 1 leu; Jean Miliar (Gherghiţa-Prahova), 2 lei; Alexandru Cristea (Gherghiţa-Prahova), l-leu; Irimia Oprea, (Curcubeu-Pra-hoha), 1 leu; Lixandru Pavel (Curcubeu-Prahova), 1 leu; Mihalache Dinu (Curcubeu-Prahova), 1 leu; Ioan Drăghici (Curcubeu-Prahova), 1 leu; Zamfir Vlad (Fânari-Prahova), 1 leu; Constantin N. (Gherghiţa-Prahova), 1 leu; Piţigoi Const (Sudiţi-Prahova), 1 leu; Nae C. D-tru (Gherghiţa-Prahova), 1 leu; D-tru Căpăţână (Gherghiţa-Prahova), 1 leu; Stoian Pa-nait (Curcubeu-Prahova), 1 leu; loan Pescarii (Sudiţi-Prahova), 1 leu; Gh. Trică (Gherghiţa-Prahova), 1 leu; Tudorache D-tru (Gherghiţa-Prahova), 1 leu; Nicolae C. Buharu (Gherghiţa-Prahova), 1 leu; Vasile Petre (Gherghiţa-Prahova), 1 leu; Tudor D. Ţapu (Sudiţi-Prahova), 1 leu; Gh. Naciovici (Gherghiţa-Prahova), 1 leu; D-tru Enac’he(Gherghiţa-Prahova), 1 leu; loan Popa D-tru (Ciumaţi-Prahova), 1 leu; Pr D Gh. Sa-chelarie (Ghergiiiţa-Prahova), 2 lei; Adam Sandu (Sudiţi-Prahova), 1 leu; D-tru Ioan Ivan (Lacu-Turcului-Prahova), 1 leu; Stelian C. Rizea, (Gherghiţa-Prahova), 2 lei; lîristache Popeseu (Gherghiţa-Prahova), 2 lei; V. Popescu, inst., (Calea Doamnei 110, Târgovişte), 2 lei; Ana Mancaş, inst. (Târgovişte), 2 lei; Florica P.uiu, instit. (str. Rosetti, 5-Târgovişle),l leu; Petrică Anghelescu (str. Câmpulung. 55-Târgovişte), 2 lei; Elevele de clasa III primară dela şcoala primară de fete No. 1 (Târgovişte), 2 lei. Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1906 Şi* până în prezent este de 600: iar veniturile societăţii, tot în acest timp, surit de 2.22r> lei şi 10 bani, (Va arma în num&răl viitor). www.dacaramamca.ro Anul IX. No. 32. 7 Maiu 1906. Albina Revistă Enciclopedică populară kktnamiDlul în ţari pe e luni an liel B I Abonamentul în etr&ln. pe an lei • uni j. a | Un num^j..........15 bani Pentru anuneiuri 1 leu lltofol Misa publieitate, B bani cuvântul. Monuaoriptele Se>Si®<3<ă<=--*- Cuvânt la Înălţarea Domnului. Iar voi şedeţi în cetatea Ierusalimului, până când vă veţi îmbrăcă cu putere de sus (Luca 24, 49). Fraţi creştini, Mântuitorul nostru Iisus Cristos, după ce a propăvăduit lumii învăţătura Sa cea sfântă şi a pecetluit-o pe cruce cu scump sângele Său, a dovedit întregei omeniri că este Dumnezeu adevărat prin învierea din morţi. Orice îndoială despre dumnezeirea Sa încetează după acest fapt nemai auzit; iar în timpul de 40 zile cât a mai stat pe pământ, după înviere, a desăvârşit învăţătura dată sfinţilor Apostoli, şi în mai multe rânduri i-a încredinţat că cu adevărat El este învăţătorul lor înviat din morţi. După împlinirea acestor 40 de zile a luat pe toţi Apostolii şi s’a dus pe muntele Măslinilor, unde, după ce i-a binecuvântat, s’a înălţat la cer. Ca mângâere pentru ei, Mântu- www.dacoromamca.ro 848 ALBINA itorul îi sfătueşte să nu se depărteze de Ierusalim până. când nu se vor îmbrăcă cu putere de sus, adică până când nu vor fi împuterniciţi de Duhul Sfânt contra tuturor relelor şi suferinţelor ce vor întâmpina în mersul lor prin lume, pentru luminarea şi îndrumarea popoarelor pe calea mântuirei. Li se dă această făgăduinţă pentrucă erau lăsaţi acum fără mângâetor, fără sprijinitor şi fără sfătuitor iu mijlocul neamurilor, la cari sunt trimeşi ca nişte oi în mijlocul lupilor. Şi într’adevăr, cum ar fi biruit Apostolii rălele şi destrăbălările ce domneau în lume, dacă n’ar fi fost întăriţi cu putere de sus ? Cum ar fi străbătut toate ţările pământului dacă, frica de care erau cuprinşi până aci, n’ar fi fost schimbată în curaj şi îndrăzneală până la moarte ? Ei cari n’a-veau la îndemână nici armată, nici sabie, nici hrană, nici îmbrăcăminte, nici toeag chiar, nici ştiinţa filosofilor, merg cu cuceririle creştine până în curţile împăraţilor celor mai înfricoşaţi, predicând fără sfială învăţătura dumnezeescului lor stăpân, care’i părăsise cu corpul prin înălţarea la cer. Iată dar puterea de sus trimisă Apostolilor, după înălţare. Ea i-a oţelit prin toate greutăţile misiunei lor, făcându-i să îndeplinească porunca Mântuitorului cu privire la răspândirea Evangheliei, să-şi pregătească fericirea în vieaţa viitoare şi să aibă dreptul la cinstea şi recunoştinţa între-gei omeniri, pe care a scos’o din rătăcirea sufletească, în-drumând-o spre civilizaţia de astăzi. Dumnezeu, Fraţi creştini, totdeauna poartă grijă de împlinitorii voinţei sale. Cuvintele sf. Scripturi: JV’am văzut pe dreptul părăsit, nici seminţia lui cerând pâine, s’au aplicat tuturor acelora, cari în vieaţa lor pământească au lucrat pentru întărirea adevărului, pentru încurajarea virtu-ţei şi pentru triumful dreptăţei asupra înşelătoriei, destrăbălării şi minciunei. Istoria întregei omeniri ne dovedeşte, că acolo unde a stăpânit imoralitatea şi lipsa de respect către Dumnezeu şi către tot ce este sfânt şi cinstit, mai curând sau mai târziu a trebuit să vină peirea şi distrugerea acelor naţiuni, cari jucaseră rol însemnat în lume; statele lor, pentrucă erau clădite pe nisipul desfrâului şi al corup-ţiunei, la cea mai mică suflare a vântului de sfinţenie, s’au prăbuşit lăsând în urmă-le numai o tristă amintire. Din potrivă sf. Scriptură este plină de pilde, din care ne putem încredinţa despre sprijinul ce Dumnezeu dă, celor ce păşesc pe calea dreptăţii. De câtă fericire nu s’au împărtăşit Adam şi Eva în raiu înainte de a călca porunca dată lor; şi, câte greutăţi n’au venit peste ei după ce s’au făcut vinovaţi ! Poporul Ebreu dela începutul formării lui şi până astăzi, ne înfăţişează cea mai frumoasă icoană unde putem vedeâ câtă grijă poartă Dumnezeu de plăcuţii lui, şi cum îi părăseşte când ei se www.dacoromamca.ro ALBINA . 849 •depărtează de sfânta Sa voinţă. Acest popor a fost singurul în lume, care a crezut şi s’a închinat adevăratului Dumnezeu, pe când celelalte se închinau idolilor. Când a venit Iisus Cristos însă, n’au voit să creadă, că el este Mesia cel prezis de profeţi. Cât tinîp n’au eşit din poruncile dumne-zeeşti, s’au bucurat de toate bunătăţile şi fericirile: Dumnezeu i-a înarmat cu curaj contra altor popoare dimprejur i-a scos din suferinţele Egiptului, le a trimes mâncare cerească prin pustie, iar în Palestina i-a făcut să bage spaima în toţi duşmanii. Dar pentrucă n’au voit să crează că Iisus 'Cristos este fiul lui Dumnezeu şi să-i primească învăţătura, ba l-au pus la patimi şi moarte pe cruce, Dumnezeu i a pedepsit foarte aspru: i-au lăsat pradă altor popoare, cari le-au cuprins ţara, le-au dărâmat Ierusalimul, iar Ebreii au fost împrăştiaţi în toate părţile lumei, supuşi la ura şi dispreţul celorlalte popoare şi ajungând în stare să le fie ruşine cu însuşi numele lor de Ebreii. Dar în creştinizm câte pilde n’avem despre puterea cu care Dumnezeu îmbracă pe aleşii săi! Mucenicii, Cuvio-şii, Ierarhii şi toţi sfinţii, pentrucă au ţinut mai mult la Dumnezeu şi sufletul lor, decât la cele corporale, s’au bucurat de -o deosebită îngrijire dumnezeească. Au trecut peste toate piedicile ce li se puneau în cale de către vrăjmaşii adevărului şi au eşit biruitori deasupra tutulor nevoilor. Astăzi chiar, oamenii drepţi şi cinstiţi se împărtăşesc din binecuvântările cereşti. Celui drept şi cu inimă bună totdeauna îi merg lucrurile în plin. Cu faţa veselă, fără nici un păs pe sufletul său şi bine dispus către toată lumea, omul cinstit şi cu frica lui Dumnezeu se strecoară liniştit prin greutăţile traiului, bucurându-se de iubirea şi respectul semenilor săi. Pe când cel răutăcios, care n’are milă de nimenea şi nici o schinteie de iubire către aproapele său, cu faţa posomorită către ori şi cine, gata a săvârşi crimă din lucru de nimic, este despreţgit de toţi şi la orice nenorocire ce i se întâmplă în viaţă cade în disperare, terminându-şi de cele mai multe ori zilele prin spânzurătoare, împuşcare, înnec, aruncarea înaintea trenului, etc. Iar dacă în lume vedem oameni drepţi şi cinstiţi în suferinţe, şi oameni răi, cărora le merg afacerile bine, aceasta trebue s’o privim ca o înţelepciune dumnezeească. Căci, cei buni sunt puşi la încei’care spre a se vedea dacă rămân statornici în bunătatea lor, iar celor răi li se dă prilej ca să vadă cât de bun este Dumnezeu; că el nu voeşte peirea păcătosului, ci întoarcerea lui prin pocăinţă. Şi apoi Dumnezeu nu pedepseşte atunci când se săvârşeşte răul, ci mereu urmăreşte pe cel ce-i nesocoteşte voinţa, aruncând mânia Sa asupra lui tocmai atunci când îi este lumea mai dragă. Un frumos exemplu de protecţiune şi îngrijire dumnezeească avem cu ţara noastră. Prin câte greutăţi n’a trecut www.dacoromamca.ro 850 ALBiy A ea? Au venit peste noi tot felul de lifte străine; s’au încercat să ne coprindă pământul strămoşesc; să ne strice credinţa; să ne înlocuiască limba românească cu a lor; să ne schimbe moravurile şi obiceiurile noastre. Cel Atotputernic însă a ţinut ochiul deschis asupră-ne şi ne-a călăuzit prin, toate întâmplările rele, pentrucă poporul românesc nu s’a abătut dela sfânta sa credinţă. Nădejdea Românului a fost numai în Dumnezeu, pe care-1 cinsteâ cum se cuvine şi I se rugă cu tot sufletul. Poporul de jos era pătruns de cinste şi dreptate; boerii ţării se întreceau în fapte de milostenie şi creştineşti, iar domnitorii, dnpă fie care răsboiu cu duşmanii neamului, ridicau câte-o biserică, mănăstire sau alt aşezământ de binefacere. Iată, Fraţi creştini, cum Dumnezeu întăreşte pe ceice umblă în cărările sale şi cum îi scapă de relele ce li se întâmplă în viaţă. Cele spuse până aci să ne fie de model în lucrările noastre, căci numai aşa ni se va trimite şi nouă putere de sus, ca Sfinţilor Apostoli. Să avem în totdeauna purtarea omului cinstit şi cu respect către Dumnezeu, fugind de adunările celor răutăcioşi şi necredincioşi,— veţuind numai creştineşte. — Vieaţa pământească ne este scurtă, pe când cea viitoare fără sfârşit. Amar pentru sufletul nostru dacă nu ne îngrijim aici să-i pregătim mulţumirea şi fericirea veşnică dincolo de mormânt. Să imităm pe strămoşii noştri în fapte şi credinţă, dacă voim să avem asupră-ne mâna protectoare a lui Dumnezeu. Atunci holdele noastre vor produce după dorinţă şi toate lucrurile ne vor merge în plin. Să fim tare încredinţaţi că anii de secetă, ţoalele multe, greutăţile traiului şi toate nevoile ce ne izbesc zilnic, sunt urmări ale depărtării noastre de Dumnezeu. Şi pentrucă suntem slabi şi porniţi mai mult spre rele, să rugăm pe Mântuitorul ca să ne îmbrace şi pe noi cu putere de sus, îndreptându-ne mereu pe calea poruncilor Sale, ca să ne putem bucură de fericirea făgăduită celor ce urmează după sfânta Sa voie. Diaconul I. V. Raiculeseu. Sevcrin. Cum se scot petele de grăsime de pe cărţi, Inlăiu razi binişor cu un cuţit; apoi pui foaia pătată între două foi de hârtie de ■mătase şi treci pe deasupra încet cu un fier cald. Acest lucru îl repeţi până când pata dispare, având grijă a mişcă hârtia de mătase îndată ce s'a uns. Când pata a. dispărut, ungi foaia de carte cu puţină benzină. www.dacaromamca.ro % L JLX X X X X X X X do ^XX XXXXX J —'ii Patruzeci de ani. Ridicaţi cu toţii cântece n chimvale, (Haşuri dc-alăută să răsunen cor! Mare este partea moştenirii tale Şi'11 triumf gătită hotărî ta-ţi calc, Vrednice popor! Dumnezeul nostru stăvili hotarul Cât nc-a fost prin veacuri spre'ncercare dat - Plin peste măsură când văzu paharul, „Voiu veui“ El zise „să spărsese amarul Celui încercat11. Ridicaţi cu toţii cântec de mărire, Că schimbat e drumul mânioasei sorţi! /■! sosit dorita zi de mântuire Şi-a adus vieaţă celor ce’n perire Se crezură morţi. Că vorbeau duşmanii câţi ne înconjoară: „Neamule române nu simţi tu că treci-Apelc’nccării vezi cum te'mpresoară, Şi te-asemeni celui ce'n mormânt scoboară Spre a fi mort în veci!11 Ridicaţi cu toţii cântece n chimvale, Că dese artă fost-a bucuria lor! Luiticcintreagâ umpl’o chiotele talc Spre a vesti sosirea zilei triumfale, Vrednice popor! G. Coşbuc. &r 5-K- 6- K- &- gk- (&■ & I i r l [s»- &■ www.dacofomanica.io 852 ALBINA Câteva feluri de uleie. Felurile de uleie întrebuinţate astăzi de stupari sunt foarte multe şi se socotesc cu sutele. Cu toate acestea, toate felurile de uleie cu faguri mişcători se pot deosebi în două grupe, după locul magaziei de strânsură, care poate să fie alături de cuib, sau deasupra lui. Avem astfel uleie lungi sau orizontale şi uleie înalte, 'cu caturi sau verticale. Din fiecare din aceste două grupe, vom descrie câteva uleie din cele mai întrebuinţate. 1. Uleie 1 itnal sau orizontale. 1. Uleiul Layens. Acest uleiu se potriveşte mai bine de cât toate celelalte la o creştere simplă şi lesnicioasă a albinelor. El este cel mai răspândit dintre uleiele lungi. Uleiul I.ayens. Trupul uleiului e alcătuit din patru păreţi, încheiaţi astfel ca să facă o ladă lungă şi fără fund. Pâreţii cei lungi sunt aşezaţi unul înainte şi altul îndărăt; iar cei mici în latura stângă şi în cea dreaptă. Pe marginea de sus, păretelo dinainte şi cel dindărăt au în partea dinăuntru o lambă de 3 centimetri înălţime, pe care se reazemă capetele ramelor. Elimina dinăuntru a uleiului are 77 centimetri în lungime 345 milimetri în lărgime şi 42 centimetri dela fund până la lambă, în înălţime. înălţimea întreagă a pereţilor, cu lamba la un loc e de 45 centimetri. Lamba se poate face în două chipuri: sau se sapă în păretele dinainte şi în cel dindărăt de 3 centimetri înălţime şi 12 milimetri lăţime, sau se pune împrejurul tuturor pereţilor un pervaz de stinghii care se scoate mai sus de păreţi, cu 3 centimetri. www.dacoromamca.ro ALBINA 853 Ramele. înăuntru uleiului se aşează 20 de rame ■ cari se sprijinosc cu capetele pe păretele dinainte şi pe cel dindărăt. Ramele se fac din 5 speteze de 25 milimetri lăţime şi 8 milimetri grosime. Picioarele se tae de 40 centimetri lungime ; speteaza de jos şi una de sus au 31 centimetri; iar speteaza de deasupra acesteia măsoară 367 miUmettf, Speteaza de jos se prinde pe muchie între capetele celor două picioare. Depărtarea dintre rame e de 38 milimetri, din mijloc în mijloc. Ea se păstrează în partea de jos a ramelor prin 2 rânduri de cue întoarse în chip de potcoavă, depărtate de 25 milimetri unul de altul. Un rând de cue se găseşte pe păretele dinainte şi celălalt, în acelaş drept pe pă-reţele dindărăt. Pe lambele de sus se fac de asemenea 2 rânduri de semne la 38 milimetri unul de altul, ca să vină tocmai la'jumătatea dintre două cue de jos. Ca să împiedecăm încleiarea ramelor, punem pe dinăuntrul păretelui dinainte şi dindărăt, pe marginea lambelor o şină îngustă de cerc de fler, aşa ca muchia acesteia să vină cu 1—2 milimetri mai sus decât marginea lambei. In cazul acesta depărtarea ramelor se arată sus prin crestături pilite pe şină din 38 în 38 milimetri. Dela fund până la rame, e loc liber de 15 milimetri. Deasupra ramelor se pun scândurele-de 10 cm. lăţime, care lasă sub ele loc gol tot de 15 milimetri. Peste scânduri se pun apoi pături vechi de lână, ori împletitură de pae. Urdinişul. In muchia de jos a păretelui dinainte se fac două urdinişuri, unul aproape de capătul drept şi altul a-proape de cel stâng al uleiului. Lungimea urdinişelor e de 22 centimetri şi lărgimea de 8 milimetri. Această lungime se poate însă micşoră printr’o scândurică în trei colţuri, pusă dinaintea urdinişului. Scândurică se poate da înainte sau îndărăt, după cum voim să deschidem urdinişul mai mult ■ori mai puţin. Totdeauna însă numai un urdiniş se lasă deschis, şi anume acela în dreptul căruia şi-a făcut matca cuibul. Prin două urdinişuri ni se înlesneşte cercetarea stupului. Se ştie că cuibul e aşezat totdeauna în dreptul urdinişului. Dacă acesta e la mijioc, albinele grămădesc strân-sura în dreapta şi în stângă cuibului. La recoltă, dacă începem din dreapta, suntem nevoiţi a alunga dintru’ntâiu cu fum albinele de pe fagurii pe cari îi luăm, spre stânga. Gând vom trece la fagurii din această parte, vom găsi tot roiul grămădit pe ei şi acum vom întâmpină mai mult necaz, spre a da albinele înapoi. Dimpotrivă, dacă urdinişul e într’o parte, cuibul prinde numai fagurii dintr’o jumătate a stupului; iar cei din cealaltă jumătate rămân numai pentru strânsură. Dinaintea urdinişului se pune o scândură înclinată de 20—25 centimetri lăţime, numită scândura de sbor. Pe ea cad albinele obosite, cari sosesc dela cules. Scândura de sbor are în curmeziş două stinghioare, care intră www.dacaromamca.ro 854 ALBINA în nişte scobituri făcute în scaun, sub fundul uleiului. In chipul acesta, scândura de sbor se poate luâ cu înlesnire şi după voe. Fundul uleiului. Uleiul stă pe un fund de care e bine să fie prins în cele două laturi prin câte un cârlig de ferestre. Fundul are o lungime de 87 centimetri şi o lăţime de 50 centimetri. El iese cu 10 centimetri afară, înaintea urdinişelor. Acoperişul se poate face în două feluri: sau în chipul unui capac cu tablă de zinc deasupra, sau din două feţe înclinate, prinse sau nu în balamale. Acoperişul se face destul de înalt ca să se poată pune sub el, în anii belşugoşi, rame mici numite secţiuni. In păretele dinainte şi în cel dindărăt al acoperişului se fac două găuri de câte 3 centimetri diametru, închise cu pânză de sârmă, pentru primenirea aerului din stup. Pentru facerea uleiului se pot întrebuinţâ orice fel de scânduri, destul e să aibă grosimea de 25—27 milimetri. Insă dacă ni-1 lucrăm singuri, Layens, preocupat de gândul de a-1 face lesne şi eftin, ne sfătueşte să întrebuinţăm scânduri ulucite de duşumele, date la rindea pe o faţă. La noi se găsesc asemenea scânduri dela 24—14 centimetri lăţime. Cele de 18 centimetri sunt cele mai potrivite, fiindcă nu se face cu ele risipă la lemn. Un părete lăturaş al uleiului Layens, Construcţia uleiului Layens. văzut pe dinăuntru. a) Cuele în chip de potcoavă; b) Semnele pentru arătarea depărtării dintre rame. Pentru păreţii dinainte şi dindărăt trebuesc două scânduri întregi de 82 centimetri în lungime, iar a treia nun.ai de 9 centimetri lăţime, când lamba se scobeşte în ea şi de 6 centimetrii când se adaogă stinghii împrejur. Păreţii lăturaşi se fac din două scânduri aşezate în picioare, de 45 centimetri înălţime, dacă lamba s’a scobit în păreţii cei lungi şi numai de 42 centimetri, dacă se adaogă pe dinafară o stinghe, care să le unească. Amândouă scândurile încheiate trebue să formeze o lăţime de 345 milimetri. Ele sunt unite jos printr’o stinghe de 393 milimetri lungime. Câte patru www.dacoromamca.ro ALBINA 855 păreţi sunt apoi încheiaţi, ca să alcătuească o ladă fără fund, Fundul se face din trei scânduri de 87 centimetri lungime, împreunate cu două stinghii deacurmezişul. Pentru uleiul Layens ajung 11 metri lungime de scândură lată de 18 centimetri; iar pentru rame, 36 metri lungime de şipculiţe, care se pot face dintr’o scândură de 4 metri lungime, 30 centimetri lăţime şi 8 milimetri grosime. N. Nicolaescu şi 6. Stoinescu. 5fat cu Mătuşa 5marartda Despre premerţirea aerului din casă- — Ce dor te ajunse, mătuşă, de mai venişi pe la mine? — Dorul geamurilor ce le văd deschise la d-ta mai în fiecare zi, dimineaţa, şi acum în dricul iernii. Trebue să fie o vrajă, nepoată? — Ba de loc, mătuşă. Aşa credeam şi eu; dar de când mă duc la şezătoare, cred altfel. Am fost chiar Joi, unde pe lângă lume de nu-ţi puteai trage sufletul, eră şi doftorul de plasă, care nt-a voi’bit de multe şi bune. — Dodii, nepoată. Mai înveţi cal bătrân la umblete.... vreme pierdută. — Ba de loc, mătuşă, noi o tâlcuim rău, de aceia zgâriem ca mâţa pe rogojină. Intre altele, toate cu miez, mătuşă, a arătat răul cel mare ce avem, de îngrămădim iarna în casă pe lângă noi, toate lighioanele: căţei, purcei, viţei, ba şi putină cu varză şi câte altele, şi nu deschidem din când în când uşile ori ferestrele, când timpul e mai frumos, să mai scuturăm prin casă, ca să se mai primenească aerul. — Vântul, nepoată? — Aşâ, mătuşă. A spus că aerul pentru toate vietăţile, e mai folositor ca hrana, că dacă fără mâncare putem trăi câteva zile, fără aer — dacă ne-ar astupă cineva gura şi nasul, cum se întâmplă celor înnecaţi—am muri numai decât. Ori că trăgând în noi un aer cu mirosuri grele, care nu se mai primeneşte, ne-am îmbolnăvi ca şi cum am mânca ceva necurat; ba să poate să şi murim. Şi, că e păcat, că noi la ţară avem un aer foarte curat şi fără nici o plată; dar din neştiinţă, nu vrem să ne folosim de el; adică nu deschidem uşile ori ferestrele să intre aerul curat în casă şi să iasă cel rău. — Plevii, nepoată. Să laşi tu geamurile ori uşile deschise în dricul iernei... poftim! comedie! — Cred că vrei să ne lămurim, mătuşă ? — Mai e vorbă. Numai, nepoată, s’o spui pe şart, să nu-mi glăsueşti cu răposaţii... www.dacoromanica.ro 856 ALBINA — A spus, mătuşă, că aerul tras în noi, cum ajunge în plămâni, acolo se întâlneşte cu sângele, fără care omul n’ar puteâ trăi, cum n’ar putea umblă o moară de apă fără apă; el venind de prin toate părţile corpului, hrănind pe unde a trecut, şi fiind negru din cauza unei părţi de aer vătămător, pe care învăţaţii l’au botezat «carbon», venind în a-tingere cu aerul curat tras în plămâni, soarbe o parte din aerul curat, botezat tot de învăţaţi «oxigen», dând pe cel rău (carbonul) care e împins afară de plămâni, având un miros urât, iar sângele, din negru s’a făcut roş-des.chis ; aleargă din nou, după ce trece prin poarta cea mare, inima, până prin cele mai subţiri vinişoare, hrănind corpul. Intră-rei şi eşirei aerului din plămâni, doftorul i-a zis respiraţie. — Răsuflare nepoată. — A spus, mătuşă, că dacă. când răsuflăm, dăm afară un aer stricat şi altul curat nu mai e, fiind uşile şi ferestrile închise, cel stricat, care se cunoaşte că miroase greu, e tras din nou în piept; şi sângele neavând ce mai luă din el, să hrănească trupul, omul simte durere de cap, slăbiciune, ameţeală, greaţă, vărsături şi se îmbolnăveşte. Dacă nu se îmbolnăveşte şi moare, apoi ies în primăvară buliabi la faţă, slabi şi galbeni ca floarea bostanului, deşi âr trebui să fie mai graşi, rumeni şi plini de putere, căci a mâncat un porc, a băut un vas de vin şi a şezut aproape 6 luni — Prostii, nepoată. Ţi-o fi scris să trăeşti, trăeşti, de nu pace bună. Răposaţii mei părinţi,, au închis ochii când erau de 80 ani, deşi au trăit într’o chichineaţă de casă, cu nişte ferestre mici ca gura oalii, şi acelea de hârtie şi, de comedia cu uşile şi ferestrile deschise, nici se pomeniâ. — Aşâ credeam şi noi, mătuşă, dar doctorul ca să ne arate de ce folos e aerul, şi mai cu seamă cel curat, şi ce vătămător e cel stricat, adică cu miros greu, cum e celce se găseşte într’o casă, unde sunt mulţi inşi şi unde nu se mai primeneşte; a adus 2 gavanoase (borcane) de sticlă. Unul aveâ o gaură la fund, ce se închidea cu un şurub. Le-a pus pe masă cu gura în jos, şi a adus şi doi şoareci, punând câte unul sub fiecare gavanos. Apoi ne-a spus, că şoaricele de sub gavanosul cel fără gaură are să moară peste un ceas ; iar celălalt are să fie sănătos. Aşâ s’a şi întâmplat mătuşă ! A început a suflă greu, a i se bate mai tare inima, a asudat, a sărit de câteva ori în sus şi a căzut mort! pe când celălalt nici se gândea. — Şi ce crezi, nepoată, c’a fost treabă curată? şi n’a fost ucigâ-1 toaca la mijloc? — De loc, mătuşă. — Ba necuratul în picioare! însă va prostit doctorul... Eu îs albă de acestea, nepoată!;, parcă numai odată am văzut la panoramă drăcii de acestea!.. De v’aţi fi uitat bine, www.dacaromamca.ro ALBINA 857 vedeaţi, nepoată, că n’a fost aidoma, ci doftorul lucra cu ducă-se pe pustii. — Ba de loc, mătuşă, că doar am văzut cu ochii. Nici noi n’a'm crezut deodată şi, ca să vedem că-i treabă curată, am trimes pe Ion a Sandii, şi a adus alţi 2 şoareci din capcana lui şi i-a dat doftorului de i-a pus sub gavanoase. S’a întâmplat aidoma, cum a grăit el ; atunci, mătuşă, am crezut toţi până în fundul pământului, că aşa e cum a spus doftorul — Necuratul crezi că face mănăstiri, nepoată? —■ Şi doar la urmă ne-a grăit doftorul că şoarecile a murit că n’a avut aer, se isprăvise ori- se stricase; iar cel de sub gavanosul cu gaură a trăit fiindcă intră aer prin şurub. Şi fiindcă mai erau unii cari nici aşa nu credeau, dar doftorul i-a priceput şi ca să-i facă şi pe aceea să creadă, cum e lucrul, s’a mai adus din nou alţi 2 şoarici şi i-a pus chiar d-1 învăţător sub gavanos, însă acum a închis şurubul... Au murit amândoi cum a zis doftorul. Ştii de ce mătuşă? — Păi.. . de... dac’o fi cum spui, că n’a avut pe unde să răsufle, fiind şurubul dela fundul gavanosului închis... — Tăman aşa, mătuşă... A spus doftorul, că aşa s’ar putea întâmplă, când ar stă mai mulţi inşi într’o casă, dacă nu s’ar mai deschide uşă şi n’ar mai veni alt aer curat. Şi că trebue chiar iarna, când stăm mai mulţi în casă să deschidem ferestrele să primenim aerul, de vrem să scăpăm de multe boale şi să eşim primăvara rumeni la faţă, nu parcă suntem fierţi. — Mare comedie, nepoată! Multe o să auzi cât trăeşti! Acum m’am desmeticit eu, cum vine treaba ! Dacă n’ar fi aidoma, n’ar lăsă ferestrile deschise pe la spital, cazarmă, şcoală. Ba am văzut şi la d-1 învăţător şi la Părintele Dumitru. Dacă-i vorba aşa, că aerul stricat e vătămător sănătăţii cum însă-şi a grăit şi arătat doftorul, apoi n’o să mai ţiu nici o lighioană în casă, iarna; că doar am loc pentru toate. Eu credeam, nepoată, că dacă sunt mai multe suflete, o să ne fie mai bine — mai cald — cfar că se strică aerul, nici nu mi-a trăsnit prin cap! Şi, doar, Ionică a lui fiumi-o Gheorghe, care învaţă la şcoală, citea în tărtaşii lui, de drăciea aceasta; că doar roade gheaţă bată-1 să-l bată ! dar noi toţi râdeam în hohot, credeam că vorbeşte cu morţii, mititelul! Comedia cu şoaricii, m’a făcut să cred, nepoată, că e aidoma. Nimenea nu-i de vină, ci numai pârdalnica de neştiinţă, bat’o s’o bată. Mulţumesc, nepoată, că mă lămurişi, şi mâine cu bine la şezătoare. — Cu bine, mătuşă Smarando. N. Bradea. www.dacoromanica.ro G Cele cu bărbat De când s’a sculat Vacile le-a muls Şi la câmp le-a dus Dar a noastre rag Cu gura la gard. » — Las’să ragă, ragă, Cânii să le tragă; Lasă lumea ’n pace, Că vaci’om mai face! www.dacoromanica.ro 866 ALI5INA Agricultura 51 Azotul. Aproape pe fiecare zi oamenii învăţaţi se ocupă de marea înrâurire ce azotul are în creşterea plantelor agricole, dela care agricultorul caută să tragă cât 'mai mare câştig faţă cu munca sa. Astăzi toţi oamenii învăţaţi cunosc unde a ajuns rolul Azotului la vieaţa plantelor, şi pe care îl găsesc în atmosferă sau în pământ. In pământ azotul se află în materiile organice, care se găsesc în câtăţime mai mare sau mai mică în stare naturală, sau prin îngrăşarea locului cu bălegar, sau prin alte substanţe azotoase după cum sunt îngrăşâmintele chimice. Dintre îngră-şâmintele chimice azotatul de sodă este cel mai căutat de către agricultorii cari îşi dau mai bine seamă de bunele rezultate ale acestui îngrăşământ chimic. Azotatul de sodă, sau nitratul de sodă, după cum se mai zice în ştiinţă, se aduce din America de Sud, din Chili. Bolivia şi Peru, unde se găsesc mari şi întinse zăcăminte (gesimente) naturale de azotat de sodă. Aceste zăcăminte de azotat de sodă sunt aşezate pe înaltele platouri d’intremunţii Anzi şi Oceanul Pacific, astlel încât formează grămezi mari saline, cari se exploatează în folosul producţiunei agricole. Azotatul de sodă din comerţ, adică care se face în mod artificial, este totdeauna necurat, fiindcă în loc să fie de coloare albă, ca nitratul de sodă ce se prepară în laborator, el este de coloare cenuşie şi puţin umed. In cât priveşte bogatele depozite de azotat de sodă din Ame^ rica, nu pot să fie nesfârşite, din care cauză, celebrul William Crookes, a putut prezice finitul lumei de mai înainte: «fără azot nu mai poate fi vieaţă». Din lerieire însă, în aerul atmosferei se găseşte adevăratul izvor de azot nesfârşit, şi de unde îl însuşeşte plantele leguminoase, ca ’ucerna, trifoiul, fasolea, mazărea etc. etc., din care cauză, după recoltele acestor plante pământul totdeauna rămâne mai bun pentru cultura altor plante ca grâul. Aceste plante îşi asimilează azotul direct din atmosferă, fără ca pe agricultor să-l coste vre-o centimă. Această asimilare a azotului se face prin ajutorul unor fiinţe, cari nu se pot vedeâ decât la microscop, şi cari trâesc pe rădăcinile plantelor leguminoase. Aceste fiinţe microscopice, iau azotul din aerul atmosferic şi îl dau plantelor, iar plantele, dau acestor fiinţe materie hidro-carbonoasă de care au trebuinţă. Deci o plantă mare ca fasolea şi lucerna nu pot să trăeascâ decât împreună cu o altă plantă, care nu se poate vedea decât la microscop. Acest traiu ai acestor plante în ştiinţă se numeşte «simbtioză». Dar după mai multe cercetări pe cari le au făcut oamenii învăţaţi, numiţi chi- www.dacoromanica.io ALBTNA 8G7 mişti, au putut să ajungă ca să obţină azotul din aer, sau mai bine zis să îl ia clin aer, caşi cum ai lua o poamă din pom. Un chimist englez, încă dela anul 1781, a constatat că scânteia electrică în aer umed produce acidul azotic, prin combinarea azotului cu oxigenul din aer. Acest lucru care se produce în aerul atmosferic mai cu seamă pe un timp furtunos vara, când în aer se produc multe şi mari fulgere din nori, oamenii învăţaţi îl pot produce în mod practic. Din această cauză un învăţat francez cu numele de Gran-deau (Grando) inspector general al staţiunilor agronomice din Franţa, într’o conferinţă pe care a ţinut-o ne spune că încercările ce s’au făcut în Elveţia în privinţa azotului, cu curent electric continuu şi intrerupt, la căderea apei din Nottodin a dat rezultate satisfăcătoare. In această localitate experienţa s’a făcut de către norvegianul Birkeland şi Eyde, cari prin metodele lor, de-a face ca azotul din aer să se combine cu oxigenul, spre a putea obţine acidul azotic este mai economică; lucrarea lor în cazul de faţă este bazată pe nişte cuptoare aşa zise electrice, în care se poate produce o căldură de 3 mii de grade centigrade. Dacă luarea directă a azotului din aerul atmosferic este asigurată, azotatele nu vor lipsi niciodată. Pe de altă parte descoperirea d-lor Birkeland şi Eyde, are o mai mare importanţă la fabricarea produselor explosibile ca, dinamita, etc. şi chiar la prepararea materiilor colorante artificiale. V. S. Moga. Ce pot face cercurile culturale. ^)u prilejul îndeplinirei unui ordin al stăpânirii în A-1 zuga, am fost poftit de învăţătorii şcoalei din acea comună să ascult şi eu ce are să vorbească Doctorul de plasă şi învăţătorii. Fiind Duminecă, după eşirea din biserică, lumea — sătenii, târgoveţii şi muncitorii fabricelor de acolo — se îndreaptă pâlcuri în spre şcoală. In vreme de jumătate de ceas, sala de adunare a şcoalei cu toate celelalte încăperi, se umplu de lume. Săteni şi sătence în haine de sărbătoare, nu mai încap în bănci; slujbaşi de-ai poştei, de-ai moşiilor Regeşti şi de-ai fabricilor aşezate în partea locului, îşi dădură cu toţii întâlnire. A vorbit Doctorul despre electricitate şi a făcut în faţa luinei adunate, fel de fel de încercări, tălmăcind cu vorbe, curat româneşti, toate minunăţiile acestei învăţături şi arătând suma de nevoi omeneşti la care slujeşte electricitatea. www.dacoromanica.ro ALBINA 868 Apoi inimosul învăţător, director al şcoalei,. spune câteva vorbe asupra locurilor pe unde trăesc şi s?mai află Români. La urmă, sărbătoarea se încheie cu ascultarea mai multor copii ai şcoalei — băieţi şi fete de săteni—poezii hazlii şi unele cu înţeles adânc asupra vieţei noastre. Privind în faţa tuturor sătenilor adunaţi şi cătând a pătrunde mai în fundul sufletului lor, am văzut atâta băgare de seamă în ascultarea lor, atâta lăcomie de a vedea tot .şi a pricepe tot ce spunea şi făcea Doctorul, încât mi-am zis: ce păcat fac unii Români cari zic că săteanul nostru e sălbatec şi nu’l poţi aduce prin nici un mijloc pe drumul bun al vieţii! Intr’adevăr, în anii din urmă, s’au pus în spatele învăţătorilor o groază de sarcini, pe lângă cele cerute de şcoală şi în şcoală. Să lumineze pe săteni ca copii şi apoi ca oameni mari, să-i înveţe regula casei, a sănâtăţei, a muncei câmpului, a îngrijirei vitelor şi altele, sunt lucruri cari cer şi multă muncă — mai ales muncă cu tragere de inimă — şi multă învăţătură grea ceeace nu le este cu putinţă. Cercurile culturale, sunt chemate să înlesnească şi să uşureze munca învăţătorilor şi pentru asta nu trebue să lipsească din ele Doctorul, învăţătorul, proprietarul de moşie sau arendaşul, slujbaşii poştei, ai judecătoriei, şi toţi oamenii de bine cari trăesc în mijlocul sătenilor. Alcătuind şi orânduind Duminecele şi sărbătorile, şezători la şcoală, la primărie sau aiurea, fiecare din cei scrişi la cercuri, pot aduce prin munca şi lumina lor un câştig în marea luptă ce trebue dusă pentru aşezarea săteanului pe drum sănătos. Pentru păstrarea limbei strămoşeşti la oraşe, privim cu mulţumire mişcarea începută, în capul căreia stau învăţaţi de seamă, meşteri mari în cuvânt. Ce frumos, ce bine şi ce folositor ar fi dacă aceşti învăţaţi ce au pornit — ca apostolii mântuitorului — din oraş în oraş, vor cutreefâ şi satele pentru a vedea cu odăi lor starea celor cari cu adevărat ne mai păstrează limba strămoşească, şi Aror cerceta cum trăesc, în ce case locuesc, cum îngrijesc de vite, ce agonisesc şi ce dau stăpânirei peutru a ţine statul în picioare şi frumos în faţa Iumei! Dar feciorii orăşenilor din şcolile înalte ; N’ar fi bine ca din când în când să pornească de prin oraşe la sate în adunări pa şcoli, şi să vază cum trăesc fraţii lor săteni? Cele lipsesc şi de ce sufăr? Cât de mult ar câştiga viitorii cârmaci ai statului dacă vor cunoaşte de timpuriu nevoile poporului dela o laltă. • E frumos să ajungi mare şi să nâdâjdueşti a lua parto la cârma ţării ; dar cât e de frumos să cunoşti nevoia şi greutăţile vieţei celui din urmă sătean şi muncitor. Cunos- www.dacaramanica.ro ALBINA 8G9 când nevoile şi gusldncj, suferinţele poporului, la sigur că toată numea noastră va fi cu folos pentru ţară şi la sigur că atunci vom cunoaşte ţara în fundul ei şi nu pe deasupra,i ori din auzite. .Căpitan S. Leonte* -------------------------- Cronica Săptămânii- Majestăţile Lor Regele şi Regina în străinătate. Majestăţile Lor Regele şi Regina au vizitat la 30 Aprilie ex-poziţiunea dela Milan. La sosirea în acest oraş, cu un tren special, au fost primiţi la gară de către comitetul expoziţiei, de prefect, de primar şi de un public numeros. S’a format apoi un şir de trăsuri şi de automobile, şi astfel Suveranii s’au dus la expoziţie, salutaţi în trecere cu mare respect de către cetăţeni. Majestăţile Lor au văzut în mod amănunţit secţiunea română, galeria de automobile şi expoziţia marinei. Au admirat cu deosebire noul vapor submarin italian. Iubita noastră Suverană a primit frumoase buchete de flori. Dela Milan, Suveranii noştri au plecat la Veneţia, unde au ajuns seara. Duminecă după amiazi au părăsit Veneţia. Marţi au sosit la Buda-Pesta de unde au plecat seara către România; iar Joi 4 curent, la orele 5*/. p. m., au sosit în Bucureşti Iiind primiţi cu mare bucurie de mii şi mii de cetăţeni. Sosirea A. S. Principelui Wilhelm de Hohenzollern. Luni, 1 Maiu, a sosit în Capitala ţării A. S. Principele Wilhelm de Hohenzollern, fratele A. S. R. Principelui Ferdinand, moştenitorul Tronului. La gară, în afară de d-nii miniştri se aflau pe peronul gării d-nii: D. Sturdza, general Hiotu, Robescu, Coandă şi mai mulţi ofiţeri din garnizoană. Onorurile militare au’fost date de o companie de soldaţi din reg. Ilfov 21. A. S. Principele Wilhelm a fost întâmpinat de MM. LL. Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria de Principele Carol şi de d-nii miniştri, generali şi ofiţeri. Muzica militară a intonat imnul regal, în timp ce înaltul oaspe, în uniformă de colonel român, a inspectat compania militară. înaltul oaspe a fost găzduit la Palatul dela Cotroceni. Desvălirea bustului lui V. A. Urechiă. Duminecă 30 Aprilie, s’a desvelit la Dorohoiu, bustul lui V. A. Urechiă, ridicat pe piaţa prefecturei. Bustul are înălţimea de 2 metri şi jumătate şi este aşezat pe un soclu de piatră şi împrejmuit cu un grilaj de fier. După oficiarea serviciului divin la catedrala oraşului, s’au ţinut cuvântări în cinstea marelui luptător naţionalist de către d-nii: G. Burghelea, preşedintele ateneului ; G. Tocilescu, profesor universitar, din partea ministerului instrucţiei ; A. Naum, din partea Academiei Române, etc. www.dacoromamca.ro 870 ALBINA La desvelirea bustului au luat parte afară de cetăţenii din Dorohoiu şi o delegaţie de elevi dela Galaţi, unde Urechiă a înfiinţat o bibliotecă populară. Dela societatea pentru protecţia animalelor. Societatea pentru protecţia animalelor a ţinut la 30 Aprilie adunarea sa generală anuală, în sala Ateneului Român din Bucureşti. Adunarea a fost presidată de A. S. Regală Principesa Maria. D-na general Coandă arată recunoştinţa către M. S. Regina şi A. S. R. Principesa Maria, pentru sprijinul Lor şi urează propăşire societăţii. D-l secretar I. G. Saita, face darea de seamă pe anul trecut, din care reese că numărul membrilor e de 1.124, iar fondul soc. de 3.621 lei. A. S. Regală împarte premii elevilor şi elevelor cari s’au deosebit la concursurile societăţii, prin descrieri de animale; s'au mai împărţit şi sume de bani unor persoane cari au oprit chinuirea animalelor. Alegerea dela Cassa Centrală a Băncilor Popnlare. Consiliul de administraţiune al băncilor populare, întrunindu-se spre a se constitui, a ales preşedinte, cu unanimitate de voturi, pe d-l Emil Costinnescu, delegat al creditului funciar rural şi fostul ministru care a întocmit şi a prezentat legea pentru organizarea băncilor populare. Expoziţia din Milano. — La sfârşitul lunei lui Aprilie s’a deschis în oraşul Milano o expoziţie internaţională. Liniile ferate din lume —Lungimea totală a liniilor ferate din lume este de 859.355 kilometri, din cari America are 432.618 kilom., Europa 300.429 kilom., Asia 74.546 kil„ Australia 26.723, Africa 25.039 kilom. Ditre ţările europene, Germania e cea mai bogată în linii ferate: 54.426 klom. In raport cu întinderea ţării, Belgia e cea d’întâiu: are 23, 1 km. de kilometru patrat. O insulă care dispare. — La nordul Siciliei, se află o mică insulă numită «Ustica». Ea e locuită de vre-o 3.000 de oameni. Pe la sfârşitul lui Martie, s’au simţit cutremure grozave şl insulă a început să se cufunde încet încet. Groaza este mare printre locuitori. Ei fug grămădindu-se în bărci şi în vapoare. In curând insula va rămâne pustie fT'rv — Viaţa este scurtă, arta este lungă. — Frumuseţea se stinge, virtutea stă. — Unirea întăreşte casa, vrajba o sfâşie cu totul. — Mâna leneşă aduce sărăcie, iar cea harnică bogăţie. — Lucrul ne face zilele vesele. — Nălucirea este scurtă, cinstea este lungă. — Cu Dumnezeusă începi, cu Dumnezeu se sfârşeşti. www.dacoramamca.ro ALBINA 871 Hrănirea purceilor după înţărcare. După înţărcare urmează neapărat ca purceii să fie încă câtva timp nutriţi cam cu acelaş nutriment ce li s’a dat în timpul înţărcatului, şi numai mai târziu hrana lor să fie schimbată. Săteanul, care creşte porci, îi creşte mai mult pentru trebuinţele gospodăriei sale decât pentru negustorie, pe lângă hrana ce le va da ca : lături de bucătărie, zer, rămăşiţe de-ale mesei, etc., îi va hrăni încă cu trifoiu verde, cu dovleci, (bostani), napi ş. a„ lâsându-i pe locuri libere, pentru a paşte şi râmă. Este bine încă ca, pe lângă acest nutriment, să li se dea dimineaţa, şi mai ales seara mâlaiu, puţin porumb, sau huruială de porumb. Pentru cei ce se îndeletnicesc cu creşterea porcilor de vânzare, fie la vârsta de îngrăşat fie după îngrăşat, câştigul lor va atârnă în mare parte de împrejurările în'cari se găsesc. Astfel ei vor câştigă mult, dacă se află în apropierea fabricelor de zahăr, de scrobeală, de spirt. Deosebitele rămăşiţe dela aceste fabrici se pot întrebuinţâ la hrana porcilor. Asemenea instalaţiile de fabricat brânzeturi sau lăp-tăriile lasă produse netrebuincioase, cum este zerul, cari vor folosi mult la nutrirea porcilor. In localităţile mai mult sau mai puţin muntoase, acoperite cu păduri, porcii se vor hrăni cu ghindă şi cu jir. Purceii mici să nu umble drumuri lungi, cari să-i obosească şi să-i facă a pierde din greutatea lor. Moartea unui învăţat francez. O mare nenorocire a lovit ştiinţa franceză. Petru Curie a murit, în deplină sănătate şi în deplină activitate. Mergând pe stradă, a alunecat şi, în momentul când a căzut, a trecut repede o căruţă cu greutăţi, care i-a zdrobit capul. Curie este inventatorul radiului. Cunoscut şi admirat de lumea întreagă, el urmă cu lucrările sale, fiind în toată puterea bărbăţiei: de 47 de ani. . El lasă soţie şi doi copii. Franţa şi lumea ştiinţifică sunt în doliu. www.dacaromamca.ro 872 ALBINA OF (L: 'De ţ>e 'Domeniile Coroanei s 1 In zilele de 17 şi 18 Aprilie, d-1 Ion Kalinderu a fost la Domeniul Coroanei Gherghiţa din judeţul Prahova. Pe lângă inspectarea lucrărilor domeniale, d-sa s’a interesat ca totdeauna şi de starea bisericilor, şcoalelor, societăţilor eco-nomice-culturale şi a locuitorilor. Astfel a vizitat şcoalele şi bisericile din Gherghiţa, Balta-Doamnei şi Sudiţi, asistând la unele din şcoli la cursuri, spre a se încredinţa de progresul realizat de elevi. Mulţumit de cele constatate, a împărţit copiilor diferite cărticele folositoare din Biblioteca Domeniului Coroanei, şi i-a îndemnat să înveţe cu tragere de inimă, spre binele lor. Peste tot a fost întâmpinat de autorităţi, de fruntaşi şi de locuitori, cari au ţinut să-i arate recunoştinţă, pentru tot ce face Administraţia Domeniului Coroanei în interesul lor. Atât la Gherghiţa, la Balta-Doamnei, cât şi la Sudiţi a fost salutat de învăţători şi preoţi, cari în numele locuitorilor, i-au mulţumit mai cu samă pentru reparaţia bisericilor, învoirea ce a dat ca oile să pască gratuit în pădure, şi pentru ajutorul dat locuitorilor din Gherghiţa cu prilejul incendiului din 8 Aprilie a. c. La societatea economică-culturală «C. A. Rosetti s’a întreţinut mai în amănunt cu locuitorii, cărora le-a dat diferite poveţe şi îndrumări cum să muncească pământul şi cum să-şi chivernisească câştigul şi avutul. înainte de plecare, d-sa, a dispus să se dea gratificaţii învăţătorilor şi a ajutat mai mulţi săteni sărmani, dar harnici. MULŢUMIRI D-1 V. Pătraşcu, com. Crovu-Dâmboviţa, aduce călduroase mulţumiri, în numele şcoalei şi al sătenilor, d-lui N. O. Popovici-Lupa, profesor şi arendaş, pentrucă a dat şcoalei în schimbul unei mici arenzi anuale, 2 hectare teren pentru practica agricolă, chiar dela venirea d-sale ca arendaş şi înainte de începerea oricăror altor lucrări. înlesneşte maşinele şi uneltele agricole gratuit, atât şcoalei cât şi locuitorilor, dă în schimb seminţe noi şi alese, planuri de cultură şi stă-rueşte pe orice cale ca săteanul să apuce pe calea cea bună către cultura modernă şi către o schimbare nouă în mersul şi traiul gospodăriei sale. Posta Redacţiei. • » D-lui P. Popescu, Bis. Adormirea Turnu-Severin. — Stupilor nu le prieşte în vie numai întru atât, întru cât albinele nu culeg de pe floarea de viţă. Insă, dacă găsesc altfel de flori cu miere, mirosul florilor de viţă nu le face nici un rău. — Mai multor abonaţi. — Listele numerelor câştigătoare ale loteriilor Peleşul din Bucureşti şi Buna vestire din Buzău, se vor publică când vom avea listele oficiale exacte. ------» -o-=iţfjSg- °o «-- www.dacoromanica.io 3? -u.Tolica.ţiTj.ni. Postul de «Medic» al spitalului Ilalet devenind vacant prin demisiunea titularului, d-nii Doctori în medicină, cari întrunesc condiţiunile şi doresc a «*. ocupă acest post, sunt rugaţi, să binevoiască, a adresa _ T^+'orie. V' '*l jr -i <‘Ây La 1 Octomvrie limo," le 2 p. m., se va ţine concurs la Eforia Spitalelor Civile, pentru 12 locuri de interni în medicină. Condiţiunile de admisibilitate, cum şi regulamentul concursului sunt publicate în «Monitorul Oficial» No. 278 din 11. Martie 1900. Registrul de înscrierea candidaţilor este deschis la Cancelaria Eforiei, în zilele şi orele de lucru şi se va închide cu 3 zile înainte de ţinerea concursului. Ir 3=1E TÂNĂR, doreşte ocupaţie de cântăreţ I-iu la Biserică Parohială Urbană. A se adresă: Teodor Luca, cântăreţ Târgu-Ocna. B=1I-1--■ -.-:.|l= .-■■■■[- ir---31. . .. =1=1E -A.'Vis important, In editura cunoscutei librării H. STEINBEBG, str. Gabroven No. 10, Bucureşti, au apărut în TREI VOLUME Jecţiuni practice, întocmite după programa şcoalelor primare urbane şi rurale de Gh. N. Costescu, directorul şcoalei de băeţi *Enăchiţâ-Vâcărescu*, din Bucureşti. Această mportantă lucrare cuprinde 3 volume şi anume: Volumul I-iu Metodica lintbei Române, coprinde aproape toate lecţiile de Limba Română dela cl. I—IV-a aşa cum trebuesc făcute cu copiii. Costă 5 leJ. Volumul Il-l'-a: Metodica Matematicei, cuprinde lecţiile de aritmetică şi geometrie după program, dela cl. I—IV-a. Costă 5 Iei. Volumul III-lea : Metodica Măriei şi Geoff>-afiei cuprinde toate lecţiile de istorie şi geografie după program dela cl. II—IV-a. Costă 7 Iei. Fiecare volum cuprinde două părţi: teoria şi practica. Comandele se pot face la toate librăriile din ţară. www.dacoromanica.ro 24, Calea Vietoriei, Bueureşti moi şi tari, cu*:ri şi negre primesc zilnio Noutăti diferite. pentru Dame, Bărbaţi şi Copii Fabricaţiune proprie Atelier special pentru comenzi Primesc blănării în păstrare. . 52-9 THE BANK OF RGUMÂNIA. Li.,.,1 cv Capital Lire sterline 300 000 deplin vărsat. Sediul Londra. Sucursala Bucureşti. Comitetul central: la Londra Lachlau .Maehintosli Hale, G. I. Goschcn Vicontele lliiiicamiou . . . E. W. H. Barry . . . . Rubert Hamilton [.aug . . Ilemelre de Frănk .... Viena P. Xaville Paris Ad. Vernes îl Directori: f C. A. Stolz | E. E. Goodwin. Censori: Ioan Kalinderu, Demetru Ioau Gliika şi Arthur Green. Sediul social: Londra 7 Creat Winchester Street. Sucursala: Bucureşti, Piaţa sf. Gheor-ghe. * m 3.955 688.7G „N/ÎŢIONdLfl SOCIETATE GEKERALi DE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în aur..............Lei 2.000,000 Fonduri de reservă compuse din prime şi daune.........» Idem format din capital şi alte rezerve » 1.075.842.60 Total în aur Le< 7 052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Viee-preşedinte A. Bâieoiaim.-Dir. general E. Griinwald. „naţiomaijA*1 asigură contra in-cediului, a .grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite In toate combinaţiunile obişnuite ca : «cas de moarte, supravieţuire, zestre şi rentă» Sediu) social in palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţâ generală în Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară. Inst. de Arte Giaiue vjan.i tifiblS-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16.—15.926. www.dacoromanica.ro