Anul I* i ^^ T AlAi No. 14 —15. 1 — 8 ianuarie 1906 STA POPULARA Apare în fiecare buminecă ^-----^?»— COMITETUL DE REDACŢIE: ION KALINDERU P. Gârbovlceanu A P. Dulfu G. Coşbuo G-ral P. V. Nâstuiel G. Adarceacu X. Otescn V. S. Moga N. Nicolaeaou Gr. Teodossiu V C. C. Pop.-Taşcă. No. 9. — Bucureşti, LA36RAT6RIUL FARMACIEI LA „CERB" G. D. VASILIU FURNISORULi CURŢII REGALE 78, CALEA VICTORIEI. (în faţa Pasagiului Român) BUCUREŞTI Mare depozit de specialităţi străine şi indigene. Săpunuri medicinale şi diverse săpunuri pentru toaletă precum: săpunuri de lapte de crin, bucata 80 bani şi 1,26; săpunuri de violete şi trandafiri câte 1,25 bucata; săpunuri de familie sau de glicerină câte 30 bani bucata, etc. etc. Cold-Creme „ Central“, cel mai vechiu, mai bun şi col mai răspândit remediu pentru curăţirea coşurilor de pe obraz, pistruilor, petelor şi altor asemenea iritaţiuni ale obrazului, un borcan mic 1,26, un borcan mare 1,50. Capilarină, remediu suveran contra mătreţei şi câderei părului, flacoH mic 1,35, flacon mare 2 lei. Apă de chinină, regenerator puternic al rădăcinei pârului şi răcoritor ai pielei capului, flaconu 1,25- Petrol ă la Iiahn, antiseptic al părului, face să dispară mătreaţa şi îinpedieâ astfel slăbirea rădăcinei părului deci şi căderea lui, flaconul l,5o. Apă de gură „lfotdt“ un antiseptic al gurei, se întrebuinţează cu deosebire de către acele persoane cărora le sângerează lesne gingiile, flacon mic 1 leu, flacon mare 1,75. Apă de gură ă la Odol, albeşte şi curăţă dinţii şi gingiile, îndepărtează mirosul urât al gurei şi prin puternica sa acţiune antiseptică distruge diferitele miasme ale gurei, întărind astfel gingiile. Flaconul 1,60 Pastă pentru dinţi antiseptică şi aromatică borcane de 1 leu şi Apă de Colonia flacon de 1 litru............................4 lei 1,50 2 lei 1 leu 6 lei 2,50 1,25 a lustru şi le fixează, » » » parfumată flacon de 1 litr * » * » > */, ... » » » > » mic ’ Brilantină pentru păr, barbă şi mustăţi, dă acestor: flaconul 75 bani. Depilat-or, n-medin pentru a face să dispară pârul de pe orice parte a corpului, cutia 1,50. Esenţa de brad, pentru persoanele slabe de pept şi copii ce sufer de tuse măgâreascâ; stropit in casă, răspândeşte un miros plăcut şi răcoritor de brad, purificând aerul. Flaconul 1 leu, 1,50 şi 2 lei. Lapte virginal, emuisie vegetală pentru curăţirea petelor de pe faţă, făcând pielea moale, fragedă şi catifelată, flaconul 1 leu. Apă de toaleta, flaconul 1,60, Oţet de toaletă, flaconul 1,50. Balsam con ra bătăturilor tlaconul 1 leu. Peni pentru dinţi de la renumita fabrică Dupont din Paris, diferite calităţi şi forme di- la 75 bani până la 1,75 bucata moi sau tari după cerere. Diverse articole de cauciuc, irigatoare, pansamente, ape minerale, etc. Orice articol din cele enunteraie mai sus, precum şi orice medicament, preparat după reţetele trimise se expediază contra mandat poşlai sau ramburs, în orice parte a ţârei. Cheliueli de transport la orice comandă, 1 leu. La comenzi mai mari de 15 lei, se face expediţia franco, adică fără nici o plată. Fiecare preparaţiune este însoţită de modul de întrebuinţare. In laborator se execută analize de urină. www.dacoromanica.ro 20—2 l Anul IX. No. 14 15. . 1 — 8 Ianuarie 1906. Albina Revistă Enciclopedică populară Abonamentul în ţară pe an L»el 5 I Abonamentul în străin. pe an lei 8 > » » 6 luiilH > 3 | Un număr................ 15 bani Pentru anuneiurl 1 leu linia. Mica publicitate, 5 bani cuvântul. Manuscriptele nepublleate se ard. SUMARUL»: Furtuna primuverei (poesle dc Carmen Sylvab Trad. de G. C. — M. Sadovcunu, Scrisori trimise de un prieten pribeag. — X., Să vorbim inimei copiilor. — Glii.. Reforma axiselor Tablou de sumele încasate din taxele de fond comunal (1903—904—906). — Iarna şi copiii ţpoesie), Trad. de P. Dnlfti. — I). Cădere, Radioactivitatea şi corpurile radioactive. — Griir. TeodOHsiu. îngrijirea copiilor mici. — Ion Kallndcru, Poveţe sănătoase — Calendarul pe 1**06. — I>. Ionescn-Morcl, in preajma sărbătorilor. — V. S. Mogn, Lucrările njjricolo pe luna Ianuarie. — Noile monede de nikel. — Cronica sâ plămânii. — Teatru la sate. — Informaţi-uni. — De-alo copiilor. — Bibliografii. — Apel. — Mulţumiri. — Licitaţiuni. Sfaturi : Leac. contra Inveninfirii sângelui. Ilustruţiiuii : Botezul Domnului. — Grup de mici dorobanţi şi instructorul lor Căpitan Chiriţescu.—Electroscop.—Condensator cu gnlvanometru.— Vederea oraşului Braşov. ai^sisiiiiiiiiiiiiijiEgB Lfl nULŢI flNI (1906). www.dacoromaaica.ro 366 ALBINA Furtuna PrimâVerei DE Carmen Sylva. Când geme şi urlă şi tună In Martie cerul cu ploi Soseşte ’n stârnita furtună Din nou primăvara la noi. Ieri toată mânia naturii Urlat’a ’n văzduhul cu nori Iar astăzi copacii pădurii Stau veseli în proaspete flori. Dar omul când fost-a sărmanul Strivit de furtunile reci El nu mai reînvie la anul, Şi nu mai dă muguri în veci. S’au dus primăverile-i, toate, Şi iarna-1 acopere grea, Nici vânt şi nici soare nu poate Zăpezile frunţii să-i ia. SCRISORI — TRIMISE DE UN PRIETEN PRIBEAG — Mai zilele trecute, doi creştini sfătuiau aproape de mine, în faţa crâşmei, în pulberea aurie a soarelui de primăvară. Păreau doi oameni cumsecade după înfăţişare; aveau pe trup sumane bune de noatin, şi opinci nouă în picioare; în cap căciulă cu zagarâ, ca muntenii, şi la chimir câte-un cuţit de-un cot. — Ştii, se îmbrăcaseră în chip deosebit pentru serbarea sfintei primăveri, — că eră o zi de lumină, de cântece şi de nădejde, sub o albastră boltă limpede ca lacrima, cum de zilele mele n’am văzut, frate dragă! Şi erau -şi ei mai plini de nădejde, mai uşori, scăpaţi de povara lungilor zile mohorîte ale iernii. îşi mângâiau mustăţile castanii şi obrazurile rase proaspăt cu custură de coasă, şi www.dacoromamca.ro ALBINA 367 vorbeau domol, ceva mai la o parte de îngrămădirea pes triţă a celorlalţi săteni. Iar eu mă gândeam la altceva de-o-cam-dată. Glasurile lor îmi picurau în urechi tot mai limpezi, mai lămurite, până ce prinsei şirul. Şi fără voe ascultam. Şi unul răspundeâ la o întrebare a celuilalt: ♦ Apoi să-ţi spun cum a fost, măi cuscre... Adică ce să-ţi spun, că-i fi ştiind şi tu... — Nu, nu ştiu. ..» Şi celălalt scutură din cap, cu ochii spre crâşmă. Deodată zise în şoaptă: «Na, că ese.. . — Cum? Nu. Stăi că mai are de furcă!.. Are el un aht la inimă, — s’a sfârşit! Bea de dimineaţă, de când a venit din Blăgeşti... A venit şi cucoana...» Celălalt îşi înălţă capul şi-şi privi tovarăşul pe sub căciulă, cu gura căscată. «Ce? Care cucoană? ce cucoană? — Aha-ha! că bine zici: nu ştii... Cucoana lui! o madamă dela târg! Madamă i-a trebuit? Iaca, acum a găsit pe dracu! — Cum pe dracu? Cine?. . — E ! măi bade Gâţule, nu te mai face, că te-am dat dracului! ..» Gâţu clipeşte din ochii mici şi râde. «Nu ştiu, măi cuscre Ilie, zău nu ştiu ! Cât e şagă e şagă! Cum a găsit adică pe dracu ? — Ei, na ţi-o bună ! Asta-i greutate, să găseşti pe dracu ! zise râzând cuscrul Ilie. Şi după cât am auzit, Român zdravăn eră şi fudul, şi se ţinea bine; la chimir cu zimţi, în ocol cu vite... Dar dă, ce să-i faci! Dacă i-a trebuit madamă! ■f Ce te boldeşti aşa la mine, mă? Nu mă înţelegi? Vrai să-ţi urlu la ureche? Madamă; măăăi! — Vai de păcatele mele! Eră calicia în picioare, mă! — aşa mi-au spus şi mie alţii... Eu nu ştiu, — dar se poate să fi fost altfel dacă eră o madamă? Calicie goală, mă, şi i-a căzut aşa dintr’odată cu tronc calicia, mu, — de ardea inima într’însul ca în focul cel nestâns... Cum zice la carte? că tu ştii, cânţi la strană... Sodoma! focul dela Sodoma! Aşa ! Bat’o s’o bată de dragoste ! Om cuminte eră el? Spune, mă, eră om cuminte? — Da de unde! Atunci ia de bine păhărelul ăsta şi să taci din gură! Eemee lumeaţă, mă, şi iubeaţă, tea! lucru mare! sta, mă, de vorbă cu oricare! Pe cine nu cunoştea ea la târg, mă ? Pe toţi îi cunoşteâ ! Vai de păcatele mele ! Da, mă, pe toţi!» Şi cuscrul Ilie îşi trase un pumn în căciulă şi scuipă printre dinţi peste masa pe care sticleau în soarele după amiezi sticla cu vin şi paharele. -Şi zici că nu ştii? Mie m-ia spus eri, Gheorghe Panţâru. îs o leacă de neam amândoi, aşa, de departe... Şi ce mi-a spus! mămulică maică! Bre! rochii de mătase ii făcea, bre! Ghelosului tichie de mărgărintar îi trebuie, mă! Şi i a cum- www.dacoromamca.ro 368 ALBINA păral pălărie, o coşarcă cu flori în cap, na ! Măi, şi unde mi se învârtea madama, unde mi se învârtea iuşca ca o cucoană de cele mai prima! şi unde-şi întorcea ochii pe dos! Şi el ca un biet om în urma ei, se uită cu gura căscată ca la o minune! Femee ca a lui nu se mai găsea! Şi ea fugea cu pălăria pe-o ureche şi cu florile bălălăind, şi el cu limba scoasă după ea ! Să-i ee mama dracului! — Mă, ce i-a trebuit lui, mă, fumee cu pălărie, mă! Da-te-aşi dracului! Tu râzi, mai bade Gâţule! Dar uitâ-te la dânsul, că iaca, Iar a scos capul pe uşă! Uită te bine, — uită-te! Iţi mai vine a râde ? ..» Cuscrul Ilie tăcu. Badea Gâţu nu răspunse. Iar în prag stâ un creştin cât un munte, cu nişte pumni ca nişte barosuri, c’un grumaz de taur, şi cu un obraz mare roş-vineţiu, buzat, cu sprâncenele lăsate pe nişte ochi mici grămădiţi între osul frunţii şi umerii umflaţi ai obrajilor. îl vezi ? Să taci din gură şi să nu mai crâcneşti! Cine l-a ticăloşit aşa? Că eră, mă, om de omenie! Avea chimirul plin de zimţi şi-o gospodărie halal! Mă! rochiile, şi balurile, şi pălăriile, bată-le Dumnezeu să le bată!.. Zicea bunica, Dumnezeu s’o erte: «Ehe-hei! sfârşitul lumii nu-i departe! Va veni sfârşitul când vor umbla căruţele fără cai şi linierile cu pălării!» Mă! ş’aşa-i mă, să fiu al dracului! Şi căruţe fără cal, cu foc şi cu pucioasă şi cu abur, şi ţipă de-ţi trece prin urechi, şi mădămi cu pălării, bre, — spune şi tu,-n'aveâ dreptate biata babă ? Şi s’a părăduit aşâ muncuşoara omului — s'a dus ca şi cum nici n’ar fi fost! Pe gură de lup s’a dus, măi frate! Şi când nu mai ai ce, — e-e-ei ? ce mai faci? Baţi din buze? Ce faci, ha ? — Nimica nu faci! zice încet Gâţu, cu ochii mici, lucitori. — Cum? ha? Nu faci nimic? Da-te-aşi dracului! Ba faci, mă! Gheorghiţoaia a făcut, n’a stat cu mânile în sân! Ca să facă gusturile nevestei, mă, a furat doi cai, mă, caii popei, de pe câmp, dela păscut, şi i-a vândut! Asta a făcut! — Ei? da pe urmă? — Pe urmă? La gros, unde putea să se ducă? Şi-a stat doi ani închis. — Da femeia? — Madama? L a lăsat. Da-i vorba că n’o lasă el. Se ţine de ea, se ţine scaiu, şi ea nici nu se mai uită la el. Dacă nu mai au de unde eşî rochiile de mătase şi pălăriile, — ce să-i faci? S’a sfârşit, măi dragă, dragostea noastră,caşi floarea din fereastră!» Nu le mai auzii glasurile. — Prin lumina mare a primăverii urmăream zboruri de fluturi cari treceau tremurând ' spre livezile albe şi se întorceau pe vântul uşor, plin de mirezme dulci. Departe, departe, în văi, răsuflau aburi iazurile. Cânta un cuc cine ştie unde... Şi eu ca printr’un www.dacaromamca.ro ALBINA 369 abur, printre gene, zăream cârciuma afumată, cu ferestrele pline de clondire şi covrigi, vedeam mulţimea grămădită care petrecea sărbătorind Floriile. Erau mese, erau sticle şi pahare, erau feţe cu ochi lucitori, guri cu râsete de bunătate... Şi dintr’odată o îmbulzeală; ca un val negru norodul se prăbuşeşte spre uşa cârciumei. Badea Gâţu şi cuscrul Uie s’au repezit ca suflaţi de o furtună dindărăt. Ş’aud un glas, un strigăt mare: •Nevasta mea eşti! nevastă legiuită! Ce cauţi aici?..» TJ11 răcnet amar, un răcnet de mânie, care se pierde în murmurul mulţimei îngrămădite. Şi alt glas, ascuţit, tăios ca un cuţit, răspunde, — şi deodată văd pe femec. Da, e cu pălărie, cu rochie de târg, îmbujorată la faţă, cu ochii sticlind, - ş’un pantalonar, un oarecine, cu ochii pironiţi spre streaşină crâşmei stă lângă ea,— pe când mugetul lui Gheor-ghiţoaia tot mai amar se deslănţue. Parc’ar ruga-o, răguşit, cu ochii rătăciţi, şi ea îşi poartă capul împodobit, ochii negri frumoşi, dela el la cei din jur, repede, fără să ţintească nimic, dă din mâni iute, parcă e mânioasă, vrea să plece. Şi glasul lui răguşit se înnâlţă: Unde te duci? unde te duci?» A întins mâinile, şi-a întins gâtul după ea, cu ochii topiţi, ca spre junghiere. Şi-i tremură braţele, îi tremură degetele răşchirate întinse spre ea, îi tremură buzele, şi faţa i s’a încreţit dureros. Şi mulţimea miloasă se desface o clipă. Femeea porneşte lepede, e speriata, zice iute o vorbă, pe care poate n’ar fi voit s’o rostească aşa de tare : «E beat! De dimineaţă n’a mai contenit...» • Omul s’a cutremurat dintr’odată; s’a repezit. Dar oamenii au întins braţele, l-au oprit; glasuri pornesc, adânci, înnăbuşite, ca un murmur slăbit de tunet. Şi Gheor-ghiţoaia s’a oprit între piepturi cu capul aplecat, parcă ar fi avut pe grumaz o piatră de moară. Şi ştiu că în sufletul lui geme o durere nemărginită, o disperare de moarte, pe care nici anii pustii, nici băutura n’au putut-o alină. Nici zilele ce vin nu o vor alină, pân’ ce va veni adâncul ceas al liniştei! O clipă scurtă de răgaz. Şi în văzduhul curat, în undele înnâlţimiJor, a tremurat plângerea duioasă a cocoarelor, cari aduc pe aripi pacea şi mângâerile primăverei. Şi n’avui când să-mi înnalţ privirile spre ele. Gheorghi-ţoaia îşi încordase grumazul. Izbită năpraznie mulţimea se prăvăli în lături-- şi uriaşul făcu un salt, îşi întinse braţele vânjoase cu vinele plumburii umflate, mai scutură odată ca intr’o izbire de vifor pe cei ce-1 înconjurau,—şi strânse la piept jntr’un icnit pe femee. Un ţipăt lung, de moarte, care parcă răspundea plângerii www.dacaromamca.ro 370 ALBINA cocoarelor... Capul căzu îndărăt, şi pumnul înnălţat ca un ciocan izbi înnăbuşit, strivind, împlântându-se în sângele-cald al tâmplei... Şi omul rămase rătăcit, cu părul vâlvoiu, cu ochii arşi, cu aceiaşi disperare de moarte. Acuma întindea braţele în lături, tremură şi gemeâ adânc, cu spaimă. «Oameni buni! Nu mă ucideţi! nu mă bateţi! Ah! Vai de sufletul meu!..» Mihail Sadoveanu. Să vorbim inimei copiilor... m citit zilele trecute în ziarele franţuzeşti i o circulară adresată de către Vice-rectorul Academiei din Paris, nu directorilor de licee, cum se obişnueşte, ci «elevilor şi elevelor din liceele de băieţi şi de fete din Paris.» Ce avea oare să le spue acest şef al şcoalelor şi de ce vorbia deadreptul copiilor? Având în vedere că tuberculoza face multe victime printre tinerii francezi, că în multe cazuri copiii sau tinerii atinşi de această boală ar putea scăpă dacă ar fi puşi să trăiască la aer curat, Vice-rectorul s’a gândit să vorbească inimei şcolarilor, în-demnându-i să vie în ajutorul societăţilor cari întreţin. coloniile şcolare. «Vreţi voi, copii din clasele bogate sau cu viaţă îndestulată, să scăpaţi pe câţiva din acei copii cari, în Paris, sunt supuşi la contagiune? Vreţi, fiind încă pe băncile şcoalei, să vă deprindeţi a practică solidaritatea? Vreţi să înţelegeţi ce este fraternitatea, altfel decât prin vorbe? «Dacă vreţi, atunci formaţi în fiecare liceu o societate care să întreţie într’o colonie unul sau mai mulţi copii. Organizaţi şi administraţi singuri a-ceastă societate şi la fiecare lună ori la fiecare trimestru vărsaţi suma adunată. In împrejurările bucuroase ale vieţii, gândiţi-vă la cei ce suferă şi din darurile ce primiţi daţi ceva pentru aceştia.» Aşâ le vorbeşte Vice-rectorul. Dacă îndemnul lui www.dacoromanica.ro ALBINA 371 Ta fi ascultat, nu numai se vor alina suferinţe şi se vor răpi din ghiarele morţii un număr de tineri francezi, dar se va contribui şi la educaţiu-nea morală a tinerimii. A practică ajutarea aproapelui, încă din frageda vârstă, este a căpătă o deprindere care totdeauna va înălţă sufletul omului. Nu-şi face cineva idee ce mulţumire produce, mai ales copiilor, o faptă de asemenea fel. Toţi aceia cari au avut prilej să vază pe elevii din liceele şi gimnaziile noastre participând la serbările şcolare o.rganizate pentru ajutarea colegilor lor săraci, au putut observă cu ce drag îşi îndeplinesc această sarcină. N’am să uit niciodată o întâmplare din viaţa mea de bursier. Eram în internatul liceului Sf. Sava prin -clasele superioare. La începutul anului şcolar, printre cei reuşiţi la concursul de bursă, vine în internat şi un băeţaş sfios, care d’abia îndrăzneâ să vorbească cu colegii săi. înfăţişarea lui ne-a interesat şi pe noi cei mari şi am aflat că fusese clasificat primul la concurs. In ceasurile de meditaţie totdeauna aşteptă până când unul sau altul din conşcolarii săi puteâ să i împrumute-o carte, căci pupitrul său eră aproape gol. Acest lucru nu se prea băgă de seamă şi nici nu-1 făceă să sufere, căci de multe ori eşiâ din clasă cu lecţia învăţată. Când însă/a venit frigul, atunci am văzut cu toţii că n’are manta. In anul acela par’că a venit iarna mai de vreme şi, internatul fiind departe de liceu, aveam de făcut patru drumuri pe zi. Toată ceata mergeâ, câte doi doi, pe strada Diaconeselor până la localul unde erau clasele. Fiecare aveâ o mantă ori un palton; numai bietul băeţaş făceă excepţie. Am cercetat şi ne-a spus că va fi nevoit s’o ducă aşă până în primăvară. Atunci o idee a trecut prin capul tuturor bursierilor. In cursul meditaţiei de seara, am spus pedagogului că voim să strângem bani pentru a cumpără o manta colegului nostru. Intr’o singură seară s’a adunat o sumă bunicică, a dat şi directorul ce www.dacoromanica.ro ALBINA 372 mai lipsiâ; am chemat pe croitorul obişnuit al internatului, care ne-a lăsat mai eften ca de obiceiu, şi astfel micul şcolar sărac a fost îmbrăcat cu o manta frumoasă. Nu se poate descrie bucuria ce am simţit cu toţii în ziua aceea. Băeţaşul a plâns de bucurie şi de recunoştinţă; am plâns şi câţiva dintre noi. Mulţumirea noastră eră cu atât mai mare cu cât — bursieri fiind — deşi aveam cărţi şi haine, dar nu dădeam din prisos. Ar trebui ca educatorii să profite de asemenea porniri, să le încurajeze, căci dacă ele devin deprinderi, înnobilează caracterul şi totdeauna o ţară are nevoe de caractere nobile! X. Abonaţilor şi Cititorilor noştrii : Sănătate şi viaţă fericită. Botezul Domnului. www.dacoromanica.ro ALBINA 373 I^EOl^IiH AXIZ©DQ^(U Pentru înlesnirea comerţului legea mai prevede, că oricine datoreşte taxe de lond comunal, are dreptul să depositeze măr-turile supuse la taxe fără a achită aceste taxe în anume locuri numite inlreposite, cari pot fi ale Statului, ale comunelor sau chiar ale particularilor, acestea însă autorizate de Ministerul de Finanţe. Când mărfurile sunt scoase din intreposite spre a fi date în consumaţie, taxele trebuesc să fie achitate. Cu toate acestea şi asupra acestor mărfuri scoase din intreposit proprietarul mârfei sau intrepositarul poate să obţină din partea Statului credit pe 3 luni pe baza însă a unei garanţii în efecte publice. Taxele încasate dela mărfurile arătate mai sus şi strânse de Ministerul de Finanţe formează împreună cu veniturile dela o vecinie şi jumătate asupra contrihuţiunilor directe, un fond numit fond comunal destinat a se împărţi comunelor, în schimbul veniturilor ce au avut din axize. Repărţiria acestui fond se stabileşte prin lege astfel: 1) Din venitul fondului se scade întâiu 5%, care se varsă te-saurului Statului, spre a acoperi cheltuelele ce Statul face cu perceperea acestor venituri. 2) Din totalul rămas se scade 8% destinat să formeze rezerva fondului comunal. 3) Ceea ce rămâne după aceste două deduceri se repărţeşte între comune, dându-se comunelor urbane ca minimum o sumă egală cu mijlocia încasărilor lor pe cei 5 ani din urmă mai puţin 10% ca cheltueli ale lor de incasare şi de administrare; iar comunelor rurale, o sumă egală cu veniturile lor din axise în anul 1901 plus 50%. Această sumă stabilită în total pentru toate comunele rurale se împărţeşte apoi între fiecare comună rurală după puterea contribuitoare a locuitorilor, măsurându-se această putere contribuitoare prin cifra încasărilor din eontribuţiunile directe: patente, licenţe de băuturi spirtoase, căi de comunicaţie, cifră luată din rolurile ultimului an. In nici un caz însă — hotărăşte legea — o comună rurală nu va primi ca venit din fondul comunal o parte mai mică decât venitul ei brut din axize în anul 1901. 4) Repărţiria să se facă din 5 în 5 ani după fiecare recensământ general, avându-se în vedere ca această repartiţie să se facă potrivit puterei contribuitoare a locuitorilor fiecărei comune judecată această putere contribuitoare după produsul imposite-lor directe existente în momentul repartiţiunei. In ce priveşte rezerva fondului comunal ea se formează: 1) Din reţinerea de 8% asupra veniturilor fondului comunal, după ce s'a dedus cei 5%, cuveniţi Statului pentru cbeltuelele de percepere. (1) Vezi No. 12, www.dacaromamca.ro 374 ALBINA 2) Din escedentele încasărilor asupra prevederilor budgetare-ale fondului. 3) Din orice alte venituri extraordinare sau întâmplătoare. Fondul de rezervă este menit să acopere dificitu 1 de încasări faţă de prevederile budgetare. El trebue să asigure părţile minimale hotărîte pentru fiecare comună. După fiecare 3 ani două treimi din fondul de rezervă se împărţeşte între comune, ţi-nându-se seamă de aceeaşi normă, ce s’a observat la repartiţi-unea veniturilor de fond comunal ; iar restul de o treime rămâne să se adaoge la rezerva anilor următori. Sumele împărţite comunelor din fondul de rezervă nu pot fi întrebuinţate de comune decât în lucrări de canalizări, şosele, salubritate publică şi niciodată în cheltueli de personal. Cu aceste principii legea s’a pus în aplicare în întregime la 1 Aprilie 1903. Evaluarea veniturilor fondului comunal s’a oprit în anul 1903/4 la cifra totală de lei 30.035.000 la venituri şi lei 30.035.000 la cheltueli. Budgetul astfel alcătuit s’a executat în timp de 18 luni dela 1 Aprilie 1903 până la 30 Septemvrie 1904, când exerciţiul s’a închis definitiv. încasările din veniturile fondului comunal au dat în acest timp suma totală de lei 32.511.790,24,. din cari s’a dat Statului lei 1.501.744,95 şi s’a împărţit comunelor suma de lei 26.457.857,71, rămânând un escedent hănesc de lei 4.552.187,58, ce a tormat conform legei reserva fondului comunal. Pentru anul 1904/5 budgetul fondului comunal s’a stabilit la venituri cu cifra totală de lei 31.051.000 şi la cheltueli cu suma totală de lei 31.051.000, din cari 1.552.550 lei pentru subvonţiunea de 5% cuvenită Statului, 2 359.876 lei pentru formarea fondului de rezervă şi 26.876.103 milioane lei de împărţit comunelor. Asupra prevederilor budgetare s’au încasat 28.252.271 lei bani 94 cu cari s’au putut acoperi — cu toarte mică diferenţă în minus — sub venţiunea cuvenită Statului, precum şi partea, ce se cuveneâ comunelor. Situaţia economică rea în care s’a executat budgetul fondului comunal pe 1904—1905 a făcut însă să nu se poată realiză şi cifra prevăzută pentru fondul de rezervă. Aceste cifre de încasări ne arată însă că prevederile legei din 1 Aprilie 190& s’au putut realiză. Cu aceste incasări s’au putut împărţi pe anul 1903/4 comunelor urbane suma de lei 18.140.883, iar comunelor rurale suma de lei 8.373.311 faţă de 5.583.444,33 lei cât erau veniturile lor în anul 1901—1902 înainte de aplicarea legei din 1 Aprilie 1903; iar pentru 1904—1905 s’a împărţit comunelor urbane suma de lei 18.558.686 iar comunelor rurale suma de lei 8.356.632. Comuna urbană Bucureşti a primit ca venit din fond comunal pe anul 1904/5 cea mai mare sumă de 6.314.874,37 lei şi comuna urbană Baia de Aramă a primit pe acelaş an cea mai mică sumă de lei 4.083. Comunele rurale, chiar cele cari nu aveau nici un venit din axise au putut înscri în budgetele lor venituri simţitoare din www.dacoromanica.ro ALBINA 375 fondul comunal. Aşa bună oară: o comună Cochineştii din Argeş, care nu aveâ din axise în 1901—1902, decât un venit de 16 lei, a primit din repartisarea londului comunal po 1903/4 un venit de 717 lei; comuna Trestioara din jud. Buzău, care nu aveâ nici un venit din axise, a primit prin repartisarea fondului comunal suma de lei 957, împărţirea făcându-se după cum am spus pe baza puterii contribuitoare a locuitorilor săi. In această privinţă resultatele legii din 1 Aprilie 1903 se pot vedeâ mai bine în tabloul următor: Comunele rurale cu un venit de lei: înainte de reforma axiselor După reforma axiselor No. comunelor Proporţia No. comunelor Proporţia Pana, la 500 25 0.80% 500—1.000 140 5.02% 25 0.86% 1.000—2.000 432 14.84% 212 7.28 % 2.000-3.000 390 13.40% 378 12.98% 3.000—4.000 374 12.85% 376 12.92% 4.000—5.000 296 10-17% 367 12.61% 5.000—8.000 549 18.86% 709 24.36% 8.000—12.000 350 12.02% 430 14.77 % Peste 12.000 349 11.99% 414 14.22 % Total . . . 2.911 100% 2.9111 100% Din acest tablou se vede că înainte de reforma axis elor erau 25 comune rurale cu un venit până la 500 lei, astăzi după reforma axiselor, nu mai e nici o comună în asemenea condiţi-uni. înainte de reforma axiselor erau 146 comune cu un venit de 500—1.000 lei, după reforma axiselor n’au rămas decât 25 comune cu un asemenea venit, în schimb a crescut simţitor numărul comunelor cu un venit mai mare de 3.000 lei. Cele de până aci arătate ne pun în măsură să vedem că în aceşti 2 ani de aplicare, legea din 1 Aprilie 1903 â dat resul-tate bune. Această lege a dat libertate comerţului, făcând să înceteze antagonismul ce eră între comune, a mărit veniturile comunelor rurale, dându-le mijloace spre a puteâ aveâ o administraţie mai bună, a asigurat comunelor urbane chiar în perioada economică rea când budgetul fondului comunal pe 1904—1905 s’a executat — venitul minim egal cu venitul mediu, ce au avut din axise în cei din urmă 5 ani. C3-IJD. _____»*=r:iWî3V ---- www.dacoromaiiica.ro Oi X CC IC l< 0 IC IC tc CC IC IC 1 X 3* 4-. Ci tc — O o" 3 X 3. I-P re o4 o. 3 p 3- O c crq c'* a 2 | » 35 5. b" 2,3 s> i p re 2 ; 3 55 P P “ P< ' t£ 75 3. 3' c « -*■ P. - c 2. re C>. . p g? Hj *2. * •3 Ş'^’jq ‘ 00 P p O o 3. o i S g.' S ® : : 5 2 ~ 'C- "2 2’ » 5^ £• £' • 5 ,?• £. 52. a o .2 , b-5-£B -! C® fî2, O •Q g o.B 5 . 3- rr o p p. re 3; re c • re * re ' £ =r 2. -y, : : re ■ 0^3 O — CC -1 x o> OC p re Sic*— O C CC ->1 3 C1 4- CC IC ^ 3? P -f 3» C 3T 3 2. - ®N,nt®flS p< fi * .5 5 «» IZ - 2.~® . g*.v “* p 3"1 *■* P — • re *" P< -®’ f 5 -5K 3 ’/. —. re re — P 3 2 : __*Ji re p — re*- re 1—•. —> re* o® 3 ri 3 3. 3T X p *3 ~ 1 =L' S< * g* £ p —: —. :g2 re 3^ O = *re 2.9 X 5 © CMTCţ —- y. re "3 re re re —• £'3*3 c P< re P re 3- %■ re re *• re 4- 4- 4- îO 0 01 P« 4-X O IC -1 IC___00 -i tc x___— 5 w c p 4- - ic 5: x c oi oi oi O 3 C IC O P 3 W CP _-*3 c: a o c -1 x ~ j re: x X 4- x b- re: x o 1 b» W30330WlC0H-OCJ'GCW 3> C« p 4- CCj4- 4-- Iv 7 -1 - NIC c X re 4- re re o O' m c x re -vi x o< 'X 4— 3* 4-> 35 3' ■ ÎO u_‘ 4— —vi O' CO X Oi CC X IC 4>* re: x ic c ic o o* r. a - -j p 4- 4— cu—* -i re c 3 x xbibi^io4- — bi'‘-‘4--bco-I-^XWCC‘-W+-3(XO Ctf O' -O -J X X IC -vl X O’ O CC r •/. r x *i oi-* | -j o«ooo 4- x oi x o co <1 1 »— —»;eg g 4- O* • — O • x xx tc o» o* *-* *—• re: v— Q 4- lc a- re: O' x — x ic ic re: -i ic x — re: — O p: ^ J3 p ^ 4- W o GC O1 CC 4- 4- cc p y O' M x 4- X 4- io O’ 4- b] b] b’ b* x X ic CC X o ic b* ij 4- Li X zi} x 4- 4- 4- to X ^.i X X CO X X-.1 O — 4- X CO 4- — O O X O •— 3* — O IC O O CO O» X O O 3* —* CO *^1 O' *—* -vl -o X X "-1 X c X — a: c c — x r O X X X O' 0» 3' •lb b* ~.i 6’ 0 3 #-X C X -X O' — X J-* tC 3* c* x ic _ oo x >-* b’ P X IC X X X 4- O» X — x O r' £•* X O' O’ o 4- X X X o* ic -i p re - ii re 4* b c c« i- - ^i ii 4- 3« X C O *- IC C - O o IC 4-*- IC X - ' *-3 — -vl CC_X O O» 3' o O 3 CC ►-* -I 4- — -*1 X 3« 4- -Î l— 4- tC < co co —i ■ — * ~ ---------------------— ■ wi 3« 4- ~.l I-* 4- ic X 3’ X 4— -i x — x r -i o- o- x o1 — “CÎ 3*5' 3 Iii 111 Si(N 2, li' s • 3 < ş. După sumele încasate, şi taxele ce am arătat că se percepe pe unitate la fiecare fel de marfă, se poate află cantităţile de mărfuri—specificate aci— ce s’au consumat în ţară în anii 1903 şi 1904. No. articolelor O 3 0 03 »* o *1 ?3 2. z o" ^ re ‘ O 3 s~ - -r r -r-M re 2 3 CD < ' O !lw I ii ■ş- ■3*3 2 = «) = ?o ds5 - <5 a ?: o cc CO H > 5 —. i £ ? - s re h-re I g- re re o 3- 3 = p* re o re o sr 3 04 g X P .. P J — re 3. g 4- H > CU r o c 378 ALBINA I^ZRjNT^ şi copiii O o piii. Iarnă rece sgribulită, Cât eşti de nesuferită! Alb de tot e capul tău, Totuşi nu faci decât rău. Iarna. Pentru ce vorbiţi aşa? Nu sunt eu atât de rea, Precum voi vă ’nchipuiţi, Copilaşi scumpi. . . Ia veniţi!.. Staţi la sobă ici cu mine, Nu-i aşa, că-i cald şi bine P Geamurile s îngheţate, Dar la uşe cine bate? Este el, unchiaşul bun, Mult doritul Moş-Crăciun, Care-având de bunuri parte, Daruri la copii împarte. Nu-i pe lumea de sub soare Mai frumoasă sărbătoare, Decât Noaptea de ajun, Decât Ziua de Crăciun. Cine vă aduce oare Astă sfântă sărbătoare, ' Ce cu toţii o doriţi ? .. Iacă, eu! copii iubiţi! Traci, de P. Dulfu ----------------------- . ■ : - ' www.dacoromanica.ro ALBINA 379 Radioactivitatea şi corpurile radioactive (i). eşi sunt aproape 8 ani, de când d na Curie a reuşit să descopere existenţa radiului într’un fel de pământ rar, numit pechblendă; totuşi ceeace se ştie despre acest corp şi semenii săi radioactivi, n’a intrat îndeajuns în cunoştinţele tuturor, nici nu ş’au clasificat pe deplin însuşirile minunate ale acestor corpuri, de oarece ele ni se înfăţişează şi acum —în mare parte — cu totul deosebite de ale celorlalte corpuri ce cunoaştem ; iar explicările ce se aduc acestor însuşiri cu totul deosebite, sunt de natură a schimbă multe dintre părerile ce ştiinţa de astăzi a formulat asupra chipului cum ar fi constituite toate corpurile din lume. Ce este radioactivitatea? Sub această denumire — propusă de către d-na Curie — se înţelege însuşirea uimitoare, între altele nu mai puţin minunate, a corpurilor radioactive de a răspândi, fără încetare, în jurul lor, felurite raze, fără ca această producere de raze să fie provocată din afară prin încălzire, electrizare, sau prin alt mijloc cunoscut, ceeace pune în oarecare încurcătură pe învăţaţi; căci nu se cunoaşte în lume o altă pildă ca un corp să cheltuiască energie (să producă un lucru), fără să absoarbă din afară o cantitate echivalentă din altă formă de energie; sau cum s’ar zice mai pe româneşte că nu ştim să iasă fum, de unde nu-i foc, ori să crească ceva unde n’ai semănat nimic. Şi cu toate acestea corpurile radioative—în ciuda învăţaţilor—produc mereu raze, măcar de le-ai lăsă ani şi secoli în cea mai deplină linişte. Vom vedea mai departe, cum încearcă oamenii învăţaţi să explice această minunată însuşire. Deocamdată trebuie să ştim, că razele răspândite de corpurile radioactive, au întru câtva asemănare cu razele de lumină ce ne vin dela soare, ori dela alte corpuri luminoase; dar se şi deosebesc mult de ele. Aşa se aseamănă, că şi unele şi altele se răspândesc în linie dreaptă, străbat prin locuri vide (lipsite de aer sau de alte corpuri materiale) şi jjot impresiona plăcile fotografice producând fotografii; razele produse de corpurile radioactive luminează ca şi razele solare (însă mult mai slab, aşa ca un licuriciu în timpul nopţei) şi ca şi acestea — ba chiar mai energic — când cad peste unele 1 1) In vederea marelui număr de abonaţi alţii decât săteni, şi pentru aîndeplinî numeroasele cereri ce ni s’au făcut de a da şi articole privitoare la noile descoperiri pe terenul ştiinţific etc-, pe-am asigurat colaborarea mai multor d-ni profesori specialişti, cari din când în când . vor da articole ştiinţifice, pe cât cu putinţă, pe înţelesul tuturor. www.dacoromanica.ro 380 ALBINA corpuri, cum e vida, sulfura de zinc, varul, ş. a., le fac să devie luminoase şi -colorate diferit, fenomen cunoscut în ştiinţă sub numele de fluorescenţă. Spre deosebire de razele de lumină, razele corpurilor radioactive nu se reflectă, nici refractă, ci sunt absorbite do corpurile ce întâlnesc, sau le străbat; aşa ele pot străbate nu numai corpurile transparente pentru lumină, dar şi corpuri opace pentru lumină, cum sunt: carnea, lemnul, chiar unele metale în foi subţiri (ca aluminium, magneziul, ş. a.); de aceea pot trece uşor prin părţile cărnoase ale corpului nostru, prin cutia de lemn ori de carton în care ţinem plăci fotografice ş. a. Insă deosebirea cea mai pronunţată de razele de lumină este, că cea mai mare parte dintre razele corpurilor radioactive sunt încărcate cu electricitate, aşa că părticelele electrizate ce alcătuesc asemenea raze răspân-dindu-se în aer, fac aerul bun conducător pentru electricitate, iar dacă se găsesc în apropiere pământuri încărcate cu electricitate, ele se descarcă îndată, căci noi le putem încărcâ cu această putere tocmai pentru că aerul este un ^ corp izolator (adică prin care electricitatea nu se poate răspândi, sau se răspândeşte tare cu greu). După asemenea însuşiri vedem că razele produse de corpurile radioactive se aseamănă mult cu diferitele raze produse în tuburile Crookes, dintre care cele mai cunoscute sunt razele X, numite însă şi razele Rontgen (după numele descoperitorului lor). Acestea sunt principalele însuşiri prin cari se aseamănă ori se deosebesc razele de lumină cu cele produse de corpuri radioactive şi ele ne dau putinţa de a recunoaşte corpurile radioactive. In adevăr, pentru a recunoaşte un corp radioactiv avem 3 cazuri de încercat, ca să constatăm existenţa razelor ce produce: a) Dacă provoacă la întuneric fluorescenţă unor corpuri, cum este sulfura de zinc, platino-cyanusa de bariu, Arida, ş. a. b) Dacă atacă o placă fotografică, aşezată în apropiere şi învelită bine în hârtie neagră, opacă pentru lumina solară. c) Dacă poate descărca corpuri electrizate aşezate în apropiere. Ultimul mijloc de încercare este cel mai bun, căci numai cu ajutorul lui se poate dovedi existenţa unor cantităţi foarte mici de substanţă radioactivă într’un corp oarecare, ceeace nu s’ar putea recunoaşte, dacă am încercă celelalte manifestări ale radioactiArităţei. încercarea unei substanţe radioactive se poate face de pildă cu ajutorul unui electroscop (fig. 1), (în care foiţele f se îndepărtează când aparatul este încărcat cu electricitate şi se apropie când se descarcă, de pildă când punem în r o substanţă radioactivă), sau şi mai bine cu ajutorul unui condensator (fig. 2), format din două plăci metalice P şi P', despărţite printr’un corp izolator (la acest aparat o pătură de aer) şi legate între ele printr’un fir metalic M, bun conducător de electrici- www.dacoromamca.io ALBiNA 381 tate (ca cel întrebuinţat, la sonerii electrice) şi care comunică cu un element galvanic E (aparat producător de elec- Fig. 1. Electroscop. tricitate) şi cu un galvanometru G (aparat prin care se dovedeşte trecerea unui curent electric prin fir). De oarece între P şi P' este un corp izolator (aerul), curentul electric nu trece prin fir, la galvanometru nu se observă nici o mişcare a acului a. Când punem între P şi P' o substanţă radioactivă R, aceasta face pătura de aer bună conducătoare pentru electricitate, curentul electric produs în E trece, ceeace se observă prin mişcarea acului a dela galvanometru. Un asemenea aparat a înlesnit d-nei Curie descoperirea atât de importantă a radiului. Cum au fost descoperite corpurile radioactivei La descoperirea corpurilor radioactive a contribuit şi întâmplarea, acest factor care adesea a jucat un rol însemnat în progresul ştiinţific; însă la descoperirea radiului întâmplarea nu numai că n’a avut nici o parte ; dar în această descoperire găsim unul dintre cele mai frumoase exemple de cucerire ştiinţifică făcută numai pe baza unor consideraţiuni teoretice şi pe încrederea absolută în instrumentele de măsură. Pentru prima dată s’a recunoscut radioactivitatea naturală la compuşii de uranium, cunoscuţi mai de mult timp chiar în industrie, căci servesc la fabricarea unui anumit fel de sticlă. Uranium şi sările lui sunt fluorescente, adică expuse la lumină naturală ori ortificială devin luminoase, răspândind o lumină verzue, însă numai cât timp stau sub influenţa luminei. Oarecari asemănări între fenomenul de fluorescenţă şi unele fenomene luminoase ce au loc la producerea rezelor X (Rontgen) au făcut pe învăţatul francez II, Becquerel să studieze fenomenele de fluorescenţă. întâmplarea făcu, ca dintre toate corpurile fluorescente să aleagă tocmai sărurile de uranium, care pe atunci (1896) erau sin- £ Fig. 2. Condensator cu galvanometru. www.dacoromamca.ro 382 ALBINA gurele substanţe fluorescente cunoscute, cari se bucurau şi de însuşirea radioactivităţii. El expunea la soare o placă fotografică bine învălită în hârtie neagră opacă (aşa ca să nu străbată lumina soarelui până la placă) şi pe care aşeză o bucată de sare de ura-nium; după ce dezvăliâ la întunerec placa — aşa cum se face la orice fotograf — el constată că placa fotografică eră atacată numai în locul unde eră sarea de uranium, ceeace dovediă că asemenea sare producea raze, care — contrar celor luminoase — puteau străbate prin hârtia opacă până la placa fotografică. Vroind să repete experienţa şi întâm-plându-se câteva zile fără soare, în care timp placa fotografică învălită în hârtie cu sarea de uranium de-asupra, aşteptau timpul favorabil de experienţă. Becquerel îşi pierde răbdarea şi desvăleşte placa, constatând cu surprindere ace-laş resultat, deşi sarea de uranium nu suferise acţiunea razelor solare ; prin urmare sările de uranium răspândeau dela sine raze — pe care Becquerel le-a numit uranice, iar astăzi se numesc raze Becquerel, în cinstea descoperitorului lor — care se răspândesc în direcţie dreaptă-linie, pot străbate prin unele corpuri opace pentru lumină, atacă plăcile fotografice chiar printr'o foae groasă de hârtie neagră ori prin lemn şi descarcă corpuri electrice, ş. a. Descoperirea lui Becquerel a stârnit un mare interes în lumea ştiinţifică; o mulţime de cercetători s’au grăbit să-şi îndrepte activitatea spre descoperirea altor corpuri cu însuşiri radioactive. Anul următor Schmidl (învăţat austriac) şi aproape în acelaş timp cu dânsul D-ra Sklodoivska (mai târziu d-na Curie) au descoperit că şi compuşii de thorium — un alt corp puţin răspândit — se bucură de însuşiri radioactive. D-na Curie a continuat cercetările la început singură, apoi în colaborare cu soţul său, şi folosindu-se de o metodă perfecţionată de a măsură puterea ce au substanţele radioactive de a descărca corpurile electrizate, a constatat cu surprindere, că unele minerale (corpuri naturale) de uranium, cum este pechblenda (dela Iohann Georgestadt ori dela Ioha-chimsthal din Boemia), ori chalcolit ş. a., erau mai radioactive decât însuşi uranium metalic, care se găseşte în aceste minerale combinat cu alte elemente. Şi fiindcă eră sigură, că aparatele funcţionau perfect, a bănuit că în acele minerale trebue să se afle în cantităţi foarte mici un corp necunoscut încă, dar cu o mare putere radioactivă. Faptele au ' dovedit în urmă, cât eră de îndreptăţită bănuiala d-nei Curie, dându-ne o frumoasă pildă despre exactitatea aparatelor de măsură şi despre rigurositatea cu care se fac cercetările ştiinţifice în laboratoriile moderne. Extragerea presupusului nou corp radioactiv din pecli-blendă eră o lucrare, grea, de oarece nu se ştia nimic des- www.dacaramaiiica.ro ALBINA 383 pre însuşirile acestui corp şi pe lângă aceasta există în cantităţi foarte mici în mineralul studiat. O operaţiune lungă şi costisitoare a fost întreprinsă în acest scop, iar resulta-tele obţinute au răsplătit în deajuns pe acei ce s’a devotat ei. In timpul acestor operaţiuni de laborator — în a căror descriere nu cred de folos să intru — şi care aveau de scop înlăturarea treptată a diferitelor corpuri străini, substanţa radioctivă a fost urmărită cu dibăcie de către soţii Curie, prin ajutorul aparatului electric ce am amintit în treacăt şi care i-a condus la bănuiala existenţei unui corp foarte radioactiv în pechblendă; aşâ că la fiecare separaţiune nouă de săruri, le eră uşor să ştie unde se găsea şi preţiosul necunoscut. Plecând dela o tonă rămăşiţe de pechblendă (ceace rămânea din mineral, după estragerea industrială a uraniului) se ajunge la prepararea a un sfert de gram de bromură de radium curată şi cristalizată, adică cam atât cât ar cântări sarea ce-ţi trebue pentru a săra un ou de găină fert pentru masă. In schimb radioactivitatea acestui corp este de două milioane ori mai mare ca a -uraniului. Din cauză că mineralele radifere sunt rari şi lucrările pentru separarea sărilor de radium sunt foarte lungi şi costisitoare, preţul ra-diului este şi acum destul de ridicat, anume două sute mii franci gramul. Cu tot preţul său ridicat, radiul este foarte căutat pretutindeni, însă până acum nu s’au putut prepară decât vre-o 12 grame din acest preţios corp! Tot din pechblendă d-na Curie a reuşit să mai prepare un alt corp radioactiv, pe ca l’a numit polonium—in amintirea ţărei sale natale — şi care ar fi de un milion de ori mai radioactiv decât uranium; însă radioactivitatea sa scade treptat, ceiace nu se observă pentru radium. Tot din pechblendă chimistul Debierue (francez), a reuşit să obţină un alt corp radioactiv, pe care Ta numit actinium. Trebue să mărturisim, că atât polonium cât şi actinium n’au putut fi separate ca şi radium în stare de substanţe curate, neamestecate cu alte corpuri; de aceea se crede, că nici n’ar există ca corpuri radioactive aparte, ci ar fi corpuri obişnuite devenite radioactive prin vecinătatea radiului cu care se găsesc la un loc în pechblendă. Vom vedeâ mai departe, că în adevăr radium face radioactive pentru câtva timp corpurile din vecinătatea sa. In cursul acestui an marele chimist englez S. W. Ramsag a descoperit într’un mineral din insula Ceylan (thorianit) un nou corp radioactiv, pe care Ta numit radiothorium şi care ar fi de două ori mai puţin radioactiv decât radium. In sfârşit, după unii învăţaţi, în fruntea cărora stă cunoscutul învăţat francez Dr. G. Le Bon, toate corpurile s’ar bucură mai mult sau mai puţin de însuşiri radioactive; s'au făcut şi oarecari experienţe tinzând a dovedi această afirmare. Asupra acestei păreri vom aveă www.dacaromamca.ro 384 ALBINA prilejul să revenim mai departe; deocamdată să facem mai deaproape cunoştinţă cu radium, cel mai cunoscut, mai bine studiat şi mai minunat dintre toate corpurile radioactive. (Va urma). 1). Cădere. Profesor, laşi. ----------------------- îngrijirile copiilor mici (i)« ^opilul trebue hrănit din ziua a doua după naştere cu laptele maicei sale. Acest lapte, afară de cazul când mama e bolnavă de vre-o boală grea, este hrana ce prieşte mai mult ^copilului. El îl face să crească văzând cu ochii, să capete putere şi vioiciune, să se facă rumen, voinic şi sănătos. Ce sa aibă laplele de este atât de bun ? Oamenii învăţaţi au aflat că la un litru de lapte supt, de un copil sunt 890 părţi de apă şi 110 părţi tari sau solide, cari sunt răspândite în părticele foarte mici. Părţile tari sau solide sunt: grăsimea, care se poate deosebi din lapte, prin bătaia acestuia în putineiu. Această grăsime poartă numele de unt. Mai este apoi partea numită caş, din care prin închegare se poate face brânză. In lapte se mai găseşte: zahăr de lapte, albumină (aceea din albuşul oului), săruri ca: fosfate de var, fosfate de sodă, fosfate de magneziu, precum şi gazuri ca acidul carbonic (aflat şi în sifoane, în vinul care fierbe) oxigenul şi azotul (gazuri aflate în aerul pe care îl respirăm). Astfel format, laptele este în stare să hrănească pe copil, să-l facă a creşte, fără să mai fie nevoie de altă hrană în vârsta fragedă. Negreşit că copilul se va hrăni bine şi va creşte cum se cuvine, dacă şi mama lui se va îngriji de o mâncare bună. Dar ce trebue să mănânce femeia, care-şi dă sânul copilului ei? Se va hrăni cu pâine, carne, lăpturi, legume (fasole, mazăre, lintea) ouă, brânzeturi, etc. Va putea bea şi vin sau bere însă câte puţin din aceste băuturi. In cantitate mare, aceste băuturi'spir-toase fac rău nu numai mamei dar şi copilului ei. Eu cunosc exemplul unei doici care băuse câtevâ păhărele de rom, lără ştirea stăpânilor, şi, pe lângă starea ei de beţie, a urmat şi o stare de amorţire a copilului, care supsese laptele dela aceâ doică. A trebuit să vină doctorul, ca să scoată din leşin pe micul copil, otrăvit de rom. Oamenii învăţaţi spun că copiii părinţilor beţivi capătă boala numită epilepsie (boala copiilor), sunt tâmpiţi, mor de timpuriu de boale grele. Mare rău fac şi mamele cari dau copilaşilor să bea rachiu, vin, etc., crezând că prin aceste băuturi îi vor vindecă de dureri sao de unele boale. In acest chip, asemenea femei vor face ca să sufere creerii copilului, măduva spinării şi ceilalţi nervi din corp, precum şi 1 (1) Vezi No. 11. www.dacoramamca.ro ALBINA 385 organele lui plăpânde, şi vor obicinui corpul copilului să i placă mai târziu băuturile spirtoase. S’a văzut că o muncă potrivită a mamei face ca laptele ei să fie mai bun şi mai îmbelşugat, pe când o muncă prea mare sau obositoare împuţinează laptele sau îl tace mai apos. Femeia în timpul alăptatului nu trebue necăjită. Frica, supărarea, necazurile de tot telul au o mare înrâurire asupra laptelui. Se spune că adeseaori din pricina tricei sau a unei supărări mari, laptele poate ajunge vătămător, ba chiar otrăvitor pentru copil. Aşâ se pomeneşte de exemplul unei femei care se speriase rău, când văzuse, pe un tâlhar că i ucide bărbatul. După ce i-a mai trecut femeii frica ce o avusese, se apucă să-şi lăpteze copilaşul care plângea. Nu trecu mult timp şi copilul începu să ţipe din toate puterile; apoi căzu în leşin şi în curând muri. S’a constatat că laptele mamei sale fusese otrăvit ■din pricina fricei şi scurtase vieaţa copilului ei. De altfel chiar în popor e credinţa că mama nu trebue să-şi alăpteze copilul, când îi este laptele înfierbântat, din pricina unei munci oarecare sau a unei supărări. S’a observat că multe femei dau copiilor să sugă lapte de câte ori plânge copilul. Copilul tace puţin timp şi apoi începe să scâncească şi mai tare, ceeace însemnează că nu foamea l-a tăcut să plângă. Obiceiul acesta al alăptării neregulate este foarte rău şi pentru copil şi pentru mamă. Este râu pentru copil, fiiindcâ i se încarcă mereu stomacul, şi fără de nevoie. Stomacul copilului este mic, aşâ că este destulca micuţul să sugă din 2 în 2 ceasuri, ca să hrănească îndeajuns. Dacă i se dă mai des să sugă o parte din lapte nu se mistuio la vreme şi faco dureri mari, pricinuind gazuri şi boale în stomacul şi maţele copilului. Dacă nu i dă regulat lapte, acesta nu e tot una de bun, tot una de gros. S’a văzut că îndată după supt, laptele este mai gros, iar mai târziu este mai apos. E nevoie ca suptul să se facă cât mai regulat, ca muma să şi mulgă puţin lapte înainte de a da copilului să sugă. Ştiut fiind că curăţenia este de mare folos în vieaţă, se va ţine curat atât sânul mamei, cât şi gingiile copilului, prin spălaturi zilnice şi bine făcute. Ţinând seamă de acest sfat, vom scăpa pe copil de multe boale. In cele dintâiu luni, copilul va suge mai des, şi mai mult ziua decât noaptea. Dela a treia şi a patra lună, va suge mai rar noaptea, cel mult de trei ori. S’a văzut că mulţi copii au obiceiul de a vărsă lapte, după ce au supt. Când varsă prea des, e bine să fie luat copilul dela sân, mai nainte de a-1 lăsă el singur. Altfel s’ar obişnui să verse mereu şi să nu se foloseassă de laptele ce-a supt. Când se întâmplă ca mama să nu mai poată hrăni copilul, fie din pricină că e greu bolnavă sau din pricină că şi-a putut pierde laptele, atunci copilul va fi hrănit cu lapte de măgăriţă, www.dacoromamca.ro 386 ALBINA de vacă sau de capră. Ba poate fi pus să sugă deadreptul dela o capră, care se va obişnui lesne la aceasta. In ce priveşte laptele de vacă, fiind mai gras decât al femeii, se va luâ din mul- soarea dela început, când este mai subţire. Laptele trebuo însă smântânit, ca să fie mai lesne de mistuit, sau să i se adaoge şi puţină apă cu zahăr. E nevoie însă ca să se fiarbă bine îna- inte de întrebuinţare, ca să moară micile vietăţi dătătoare de boale, ce ar puteă să fie în lapte. Dela a opta lună se poate da copilului lapte singur, adică fără adaos de apă şi zahăr. Laptele se va da copilului cu linguriţa sau dintr'o ceaşcă cu cioc. Biberoanele sunt rele, fiindcă nu se pot spălă cum se cade şi de aceea nici nu sunt aşa de bune. Vine o vreme când laptele mamei nu mai poate hrăni îndestul pe dolofan, fiindcă acestlapte este puţin şi copilul mai are nevoie şi de o hrană mai deosebită. Atunci copilul se în-ţarcă. Trebuo să se pună mare preţ pe înţărcat, căci după cum spun şi doctorii, înţărcatul este cheea sănătăţii copilululiii. Dacă nu ştim cum şi când să înţărcăm, apoi ne putem aştepta ca copilul să aibă multe boale de stomac şi de maţe. Şi cu cât copilul se în ţarcă mai târziu, cu atât ,e rnai bine pentru el, căci în acea vreme el capătă dinţi şi laptele îi mai potoleşte durerile şi i potoleşte şi setea, fără să aducă vre-o turburare în îndeplinirea slujbei stomacului. Copilul se înţarcâ din pricina mumei, a lui şi a unor împrejurări. Dacă mama nu e bolnavă,' nu tuşeşte şi nu e slabă, poate alăpta cât de mult timp. Dacă însă este slabă şi bolnăvicioasă, e nevoie să-şi înţarce copilul, spre a nu o face să sufere. Acelaş^ lucru se va face şi când laptele mamei nu mai este îndestulător, ca să nu sufere copilul. Acesta se poate înţărca dela un an înainte, şi după ce i-au ieşit un număr de dinţi. Cum să se facă însă înţărcatul? Este periculos pentru sănătatea copilului de a-I înţărca dintr’o dată. Pe lângă laptele marnei,^el se va hrăni şi cu lapte de vite ; în aceâ vreme, mama va micşoră numărul sugerilor. Cu cât copilul creşte în vârstă, eu atât se va da mai mult lapte de animale, în locul aceluia al mamei sale. Se poate da copilului, în vederea înţărcatului, începând din luna a noua şi din timp în timp, lapte cu griş, gălbenuş moale de ou, supă slabă. Vremea cea mai potrivită de înţărcat este cea răcoroasă, căci în timpul căldurilor, copiii pot căpătă boale de pântece, foarte primejdioase pentru sănătate. Doctorii spun că e mai bine ca înţărcatul să se facă după ce le-au ieşit copiilor şi dinţii câineşti. Pe timpul înţărcatului cu ce vom hrăni copilul? Mai întâiu va mâncâ lapte, care nu-i va lipsi încă mulţi ani, supă de carne de vacă, do pasăre, gălbenuş de ouă, legume, cartofi, pâine, mămăligă şi chiar carne, de pasăre. www.dacaromamca.ro ALBINA 387 Vom căută să ţinem curată gura copilului prin spâlături cu o cârpă muiată în apă rece. Vom şterge cu ea dinţii, gingiile, cerul gurii şi partea din năuntru a obrajilor şi a buzelor. Dacă nu avem această grijă se vor form în gură microbii feluritelor boale de stomac. Copiii au nevoie să fie des scăldaţi. Toate părţile trupului se vor ţinea curate. Pe cap nu trebue să se lase nici-o coajă sau murdărie. Capul se va spălă chiar dela început cu apă şi cu săpun, ca să nu se formeze materie. In anul dintâiu, se va face o baie zilnică de scurtă vreme. Căldura apei nu va fi prea mare cel mult de 35°, adică mai puţin ceva decât poate suferi nfîâna. Băile se vor iace din ce în ce mai puţin calde, şi apoi chiar reci. Nu este nevoie să mai spun că capul copilului trebue pieptănat, ca să nu se umple de necurăţenii. Este scârbos ca să găsim în capul lor lindini şi păduchi. Cu privire la îmbrăcămintea copilului, iată ce trebue să ştie fiecare: Faşa, care îi acopere pântecele, se va păstră în luna întâia. Ne vom feri însă de a strânge trupşorul cel fraged în scutece şi în laşe, cari împiedecă orice mişcare. Cu cât copilul va fi lăsat să crească în libertate, cu atât se va face mai frumos şi mai voinic. Vestmintele fiind făcute ca să acopere corpul de a nu-şi pierde căldura sau de a opri şi căldura prea mare din afară, e nevoie ca să îmbrăcăm pe copil după timpurile anului, lmbrăcându 1, când e cald, cu haine uşoare, îl ferim de căldură prea mare; iar când este umezeală şi ger cu haine groase, îl ferim de urmările frigului. Vestmintele trebue să fie uscate, să nu fie prea strâmte, să se ţină cât mai curate. Tot ielul de haine de lâna, ca şi ciorapii făcuţi din lână, sunt minunate. Ne vom feri să lăsăm pe copii desculţi' pe vreme de umezeală sau prin locuri unde s’ar putea înţepă cu înlesnire. Locuinţele copiilor vor fi uscate, cu ferestre mari şi aşezate spre miazăzi, de unde bat mai tare razele soarelui. Odaia se va aerisi regulat, prin deschiderea uşei şi a ferestrelor, ăsând să pătrundă înăuntru razele binefăcătoare ale soarelui. Căldura soarelui însănătoşează aerul, omorînd germenii dătători-de boale— şi lucrând în bine asupra corpului omenesc. Iarna se va păstră în odaie o căldură potrivită, ca să nu răcească copilul. In timpul nopţii va fi obişnuit să doarmă fără lumină, căci eşte ştiut că lumina turbură somnul. Copilul va fi pus să doarmă singur în pătişorul său în interesul sănătăţii sale şi spre binele mamei chiar. S’a întâmplat uneori ca unii copii cari dormiau lângă sânul mamelor lor, să fie înăbuşiţi în timpul somnului, de către acestea. Apoi copiii, fiind culcaţi în acelaş pat cu mama lor, vor suge toată noaptea, obiş-nuindu-se astfel rău. Ne vom feri de a lăsă singuri pe copii să stea în paturi înalte. www.dacaromamca.ro 388 ALBINA Ar putea să cadă şi să-şi sluţească fragedul lor corp. Nu-i vom lăsă pe pământul gol, pe câmpia umedă, cum fac unele sătence. Când copilul a început să meargă, este periculos să-l purtăm de o mână, căci se poate să i se scrintească braţul. Pe patul copilului vom pune o salteluţă de paie, de fân sau de păr de cal, iar nu numai o rogojină sau scândurile acoperite cu macat. Copilul trebue să-şi odihnească bine trupşorul său, care are nevoie de odihnă. Pe vreme bună şi uscată, vom scoate totdeauna copiii la aer. li vom obişnui să se joace cu felurite jucării, făcute de noi, fe-rindu-i însă de acelea cari, băgându-le în gură le ar vătăma sănătatea. Aşa sunt jucăriile de plumb, sau cele văpsite cu colori de aramă, de plumb, etc. E bine şi foarte folositor să altoim pe copii, ferindu-i astfel de vărsatul cel rău, care în alte vremuri seceră atâtea vieţi. Copiii pot fi altoiţi dela etatea de trei luni chiar sau din prima săptămână dacă bântue în comună vărsatul. Am dat aceste poveţe asupra înprijirii copiilor mici, în dorinţa de-a veni într’ajutorul uuor părinţi cari au nev ie de ele. Eu mi le-am însuşit citind cărţi doftoriceşti şi încercându-le ca părinte la copiii mei. Fiecare părinte are nevoie de a dobândi asemenea cunoştinţe, căci va folosi pentru binele şi fericirea scumpilor săi copii. Grig. Teodossiu. ----Sî^=>«---------- Poveţe sănătoase. Dăm loc însemnatei circulari ce d l Ion Ka-linderu -a dat agenţilor Domeniilor Coroanei, relativ la modul cum trebue să urmeze în timpul ier-nei cu privire la conferinţele şi şezătorile ce se vor ţine pe aceste Domenii. Poveţele ce d-sa dă sunt de o mare însemnătate, căci atinge chestiuni din cele mai prielnice pentru bunul trai şi propăşirea sătenilor noştri. Domnule agent, Ne aflăm în mijlocul ternei. Sfârşind lucrările la câmp, locuitorii dispun de mai mult timp liber. Unii nu vor avea aproape nimic de făcut, iar alţii se vor îndeletnici numai cu îngrijirea vitelor şi cu alte prea puţine şi neînsemnate treburi casnice. Fiindcă ţinta noastră a fost totdeauna propăşirea sătenilor de pe Domeniul Coroanei, cred nemerit a reveni asupra unora din instrucţiunile ce v'am dat, atât verbal cât şi înscris. Vă atrag atenţiunea în special asupra conferinţelor şi şezătorilor, şi vă www.dacaromamca.ro ALBINA 389 invit a lua măsuri ca acestea să se ţină cât mai des, mai cu seamă că veţi avea şi d-voastră şi ceilalţi impiegaţi mai multă vreme, decât vara. Vă veţi înţelege de asemenea cu preoţii, învăţătorii şi ceilalţi fruntaşi, cari ne-au dat şi altădată tot sprijinul lor, călăuziţi fiind de o vrednică râvnă pentru binele obştesc, şi veţi stabili împreună un program, în care să intre subiectele ce se impun mai mult. In privinţa cuvântărilor ce se vor rosti, veţi băgă în seamă să nu cadă în cele două excese, de o potrivă de rele la care sunt expuse. Unul este când vorbirile sunt neînsemnate, sarbede şi lipsite de interes; iar cellalt, când deşteaptă în ascultători închipuiri primejdioase, iluziuni, ce nu se vor împlini, dar cari ajung să-i desguste de starea lor şi să-i îndrepteze pe căi greşite. Pentru a vă înlesni să vă feriţi de aceste rele, vă arăt aci mai multe subiecte, despre cari puteţi vorbi cu folos şi pe cari le puteţi recomandă şi celorlalte persoane cari ar voi să le dezvolte. Trăind de atâţia' ani în mijlocul sătenilor le cunoaşteţi bine firea morală şi fizică, cum şi păsurile. Nu vă sunt străine de sigur nici cauzele ce le-au provocat, aşa că nu vă va fi greu, pe de o parte a deosebi pe cele a căror înlăturare e mai grabnică, iar pe' de alta a alege, atât felul în care să le cuvântaţi, cât şi mijloacele cari să ducă mai repede la izbândă. In această privinţă ştiţi fără îndoială că nici o schimbare, nici o îmbunătăţire, nu se poate introduce în viaţa poporului, dacă nu e adaptată lirei şi priceperii sale. Cunoaşterea adâncită a acestora şi a împrejurărilor cari le-au determinat, e o condiţiune de căpetenie a oricărei transformări de acest fel. Intre altele veţi ţine socoteală de ceeace v’am spus în atâtea rânduri, că pricina pentru care sătenii noştri) nu pot progresă în măsura în care-o dorim, nu e atât lipsa de pământ, cât lipsa de cultură, de regulă şi de economie în lucrări şi in viaţă, în genere. Astfel acolo unde sătenii au conducători harnici, ca preotul, învăţătorul şi fruntaşii mireni înainte, sunt mai însufleţiţi pentru orice lucru bun, înfrâng mai uşor greutăţile timpului şi se deo-sibesc prin rânduială şi disciplină. Am avut prilejul să văd cu bucurie, când am fost de curând la Domeniul Ruşeţu, că locuitorii, cu toată lipsa din anul trecut, duc la măciniş porninb de acum doi şi chiar trei ani, ceeace e o dovadă că au ascultat de poveţile ce li s’au dat şi că au pus la o parte prisosul din anii buni. Este drept că s’a făcut mult pentru populaţiunea rurală, şi ne-am dat şi noi toată osteneala, dar suntem departe de adevăratele roade. Din această cauză nu trebue să slăbiţi acţiunea d-voastră, mai cu seamă că cei mai mulţi sunteţi eşiţi din popor şi fiind tineri trebue să aveţi inima caldă. Nu uitaţi de asemenea, că încurajându-vă fără încetare, de când aţi intrat în serviciu, am avut în vedere, pe lângă interesele Domeniului Coroanei, munca şi dragostea ce veţi pune, ca buni Români, pentru întărirea morală şi materială a sătenilor de pe ele. In sfătuirile ce \eţi ţine, veţi căută dar a-i face să înţeleagă înainte de toate, că e neapărată nevoie să se lumineze şi să devie conştienţi de îndatoririle şi drepturile lor. învăţătura e temelia oricărui progres şi bunăstării trainice; fără ea nu se poate www.dacaromamca.ro 390 ALBINA împlini nimic durabil. De aceea şi azi, ca totdeauna, cei mai luminaţi şi mai încrezători în puterile lor, sunt cei mai voinici şi mai în măsură să-şi agonisească cu înlesnire existenţa. Prin învăţătură sătenii noştri vor ajunge însăşi la convingerea că lipsa de pământ, de care se plâng, de altfel numai foarte puţini dintre dânşii, nu e adevărata cauză a stării lor nemulţumitoare. Dovadă e că sunt unii cari n’au un petec de loc, şi cu toate acestea duc o viaţă mai bună, îndeletnicindu-se cu alte munci. Sunt iar alţii cari-au prea puţin pământ, dar lucrând şi la noi, şi trăind cu chibzuinţă, îşi câştigă în deajuns cele trebuitoare. Aceştia sunt insă mai puţini decât cei cari deşi au pământ destul, tot nu-şi poate scoate traiul cu uşurinţă. O dovadă mai mult o avem la celelalte ţări. In multe din a-cestea ţăranii sunt mai lipsiţi de pământ decât ai noştrii, şi totuşi au’o stare mai bună. Aceştia sunt însă, înainte de toate, mai luminaţi şi nu cultivă pământul în mod rudimentar, după cum se face la noi. Cei cari n’au teren de ajuns se ocupă şi cu micile industrii, iar cei cari sunt cu totul lipsiţi se fac muncitori agricoli sau meşteşugari fiind tot atât de preţuiţi. Atât d-voastră cât şi ceilalţi funcţionari şi căpetenii ale satelor de pe Domenii, preoţi, învăţători, veţi stărui deci din toată inima asupra trebuinţei, ca locuitorii să caute a se instrui, fie prin cetire, fie prin imitarea altora mai pricepuţi decât ei. Pentru aceasta au cursurile de adulţi, bibliotecile, conferinţele de care e vorba, cum şi lucrările ce faceţi zilnic avându-i totdeauna pe ei în vedere. Le veţi arătă de asemenea foloasele ce pot trage din cultura mai îngrijită a pământului, care e cu atât mai rodnic cu cât e mai bine muncit. Aşâ urmează tovarăşii lor din alte ţări, cari pun totdeodată rânduială în muncă, o fac cu pricepere şi se trudesc neîncetat spre mai bine. Nu trebue să se mulţumească numai cu ce le dă solul dela sine, mai ales că de atâţia ani cei mai mulţi nu i-au adus nici o îmbunătăţire, ci să caute a-1 lucră serios şi să-l îngraşe pentru a-i smulge o producţie cât mai mare. Afară de aceea să caute a aveă sămânţă bună, şi, întrucât e cu putinţă, să cultive mai multe plante, spre a fi la adăpost în caz când nu s’ar face vr’una din ele. Mai sunt apoi vitele dela cari pot aveă frumoase venituri, dacă le cresc cu îngrijire şi sunt selecţionate. In special vaca nu trebue să lipsească nici unuia, căci produce laptele care e o hrană bogată şi igienică, şi serveşte la înmulţirea vitelor lor de muncă. Pentru a nu merge prea departe, amintesc în această privinţă numai pe Românii din ţările vecine. Aceştia au vite frumoase, şi le ţin având în vedere atât munca câmpului şi trebuinţele hranei, cât şi diferitele necazuri neprevăzute pe cari le întâmpină, vânzând o vacă, un bou, un cal, etc., din care au todeauna de prisos, după putere. Din această pildă nu urmează însă că ţăranii noştrii pot sase simţă nefericiţi. Din contra, având o ţară liberă, nu le trebue decât mai multă chibzuinţă la muncă şi în A'ieaţă, pentru a se ridică la o stare din cele mai înfloritoare. Un alt venit ar puteâ aveă din creşterea -oilor, care merită a fi răspândită cât mai mult. Foloasele acestor animale sunt destul de cunoscute, mai cu seamă în părţile muntoase ale ţării, aşâ în cât ar li de dorit să se introducă .şi la şes, ori unde se www.dacaromanica.ro ALBINA 391 găsesc terenuri cărora nu se pot da alte culturi mai rentabile. Sunt şi acî săteni cari au oi, dar nu destui, şi dacă ţinerea lor costă ceva mai scump, venitul ce aduc întrece cu prisosinţă cheltuelele. Pe de o parte e laptele şi brânza, care îmbogăţesc hrana ţăranului şi o fac mai bună; iar pe de alta, lâna din care se confecţionează îmbrăcămintea familiei, scutind cheltuirea de bani scumpi pe haine din târg, eftine în aparenţă, dar scumpe prin stricarea lor repede. In acest chip s’ar păstră totdeodată portul naţional şi s’ar reînvia vechea industrie casnică românească. Folositoare e şi capra, mai cu seamă pentru cei săraci. Aceasta trebue însă supravegheată de aproape pentru a nu face stricăciuni la culturi şi plantaţiuni. Apoi în timpul iernii să se ocupe cu micile industrii, 'ca lucrarea lemnului, împletiturile de richitâ şi altele. Ţărăncele asemenea nu se îndeletnicesc îndestul cu a le casei ci cheltuesc pe multe lucruri trebuincioase, pe cari le-ar putea pregăti singure, cu puţină osteneală şi bunăvoinţă. Pe lângă munca la câmp, se pot, şi trebue să se ocupe, vara, cu grădina de legume, cu cultura cânepei şi inului, cu viermii de mătase, creşterea păsărilor, iar iarna cu ţesăturile şi cusăturile de casă care le pot vinde la oraş. Aceeaşi îngrijire se cuvine şi viermilor de mătase, care eră ■odată în floare şi făcea fala femeilor române, dela ţărancă până la domniţă. După cum aţi văzut din circulara ce v’am adresat, cu prilejul trimiterii cărticelelor despre gândacii de mătase, această lucrare nu cere nici timp prea mult nici cheltueli mai'i, şi se poate face cu ajutorul chiar al copiilor. Tot atunci vă mai făceam cunoscută întemeerea societăţii «Ţesătoarea» după îndemnul şi sub •ocrotirea M. S. Reginei, care a luat în de aproape priveghere desvoltarea acestei îndeletniciri. Am nădejde că străduinţa d-voastră în această direcţiune va fi fericită, de oarece în urma instrucţiunilor ce v’am dat, avem plantaţiuni întinse de duzi în acest scop. In ce priveşte pe sătenii cari nu au de loc sau foarte puţin pământ, se pot face, cum am zis, muncitori agricoli speciali sau meşteşugari. Agricultura a luat de un timp încoace un avânt îmbucurător şi are nevoie de braţe tot mai iscusite. Afară de aceea se face mult mai intensiv ca înainte, aşa că mulţi proprietari, cu tot ajutorul ce au dela diferitele aparate şi maşini, sunt siliţi a aduce lucrători de aiurea, pe când mulţi din ţărani îşi pierd vara, în loc să caute de lucru acolo unde se cere. In această situaţie ne-am aflat şi noi, mai ales la Domeniile Sadova şi Se-garcea, unde a trebuit să se aducă muncitori de peste Dunăre, plătindu-li-se anual până la 60.000 de lei. In străinătate, unde cultura pământului a ajuns la o însemnată desvoltare, sunt mulţi ţărani al căror singur venit e priceperea câştigată în practică sau în şcoli. Avem şi noi astfel de scoale, pe cele practice, al căror scop e creiarea muncitorilor speciali pentru agricultură şi celelalte ramuri ale sale, cum sunt viticultura, horticultura, arboricultura. Acestea se găsesc până acum, sau relativ înapoiate sau pe mâna altora, aşâ că www.dacaromamca.ro 392 ALBINA oferă un câmp larg celor ce ar voi să se devoteze lor. In alte direcţiuni s’a făcut deja această salutară schimbare, şi e de dorit să se realizeze cât mai curând şi în cele arătate mai sus. Am chiar intenţiunea să întemeez pe fiecare Domeniu câte o modestă şcoală in care copii locuitorilor să se deprindă imediat după terminarea cursurilor primare, cu lucrările agricole raţionale. Am văzut multe de acestea în Germania şi-mi aduc aminte mai cu seamă do una de pe un Domeniu al Principelui de Ho-henzolern la Sigmaringen, care a dat rezultate minunate. Aş fi dorit să le pot introduce cât de curând, dar deşi nu cer sume mari, trebue să aşteptăm sfârşirea celorlalte lucrări, cum sunt construcţiile. Până atunci însă d-voastră urmaţi a învăţă pe săteni, în conferinţe şi mai ales la câmp în cursul muncii expli-cându-le cum să lucreze mai bine. De asemenea, meseriile sunt o bună bază de existenţă, ele în-gădue adesea omului o viaţă mai liniştită decât a plugarului care e mai expus. înţeleg de o cam dată pe meşteşugarii cari lucrează pentru populaţiunea rurală, şi cari stabilindu-se la sate ar putea să-şi agonisească traiul cu înlesnire mai cu seamă dacă vor ţine pas cu cei dela oraşe. Ca pildă puteţi da pe copiii locuitorilor cari au fost trimeşi şi susţinuţi de noi în şcoalele de meserii şi cari acum lucrează în atelierele noastre, în condiţi-uni bune. Dar pentru a putea ajunge la o îndreptare pe această cale, în care văd vindecarea multora din relele actuale, trebue mai în-tâiu combătută energic credinţa, că lipsa de pământ e singura pricină a sărăciei şi că săteanului nostru nu i se cade să facă şi altceva decât agricultură. Ni se impune aceasta cu atât mai mult cu cât lipsa de pământ aşa cum se înţelege azi se va simţi totdeauna. De pe urma acestei credinţe ţăranii noştrii au suferit destul şi a trebuit să le venim în ajutor, fie dându-le lucrări, cari mai puteau aşteptă, fie prin împrumut de nutreţ pentru vite, de hrană pentru familiile lor şi altele. Au trecut prin anii cu adevărat secetoşi, cari le-au nimicit singurul mijloc de trai, produc-ţiunea câmpului. Am avut însă şi ani în care recolta puteâ fi mai bună, dacă nu chiar salvată, dacă lanurile ar fi fost mai bine lucrate. Tot astfel lipsa n’ar fi fost atât de simţită, dacă ei ar fi fost obişnuiţi să practice şi alte munci productive. Şi dacă cu toate acestea nu şi-au schimbat decât puţini firea, cauza e acelaş spirit fatalist care’l stăpâneşte în toate acţiunile sale. Acest sentiment eră în câtva îndreptăţit în vremurile vechi când locuitorii nu erau siguri nici de avutul lor, nici de ei înşişi, din cauza năvălirii duşmanilor. Acum însă împrejurările s’âu schimbat. Stabilitatea şi siguranţa noastră naţională şi economică sunt evidente, aşă că urmează să ne schimbăm şi temperamentul, pentru a fi’ şi mai tari. In prima linie e de dorit aceasta dela ţărani cari au dus greul şi merită o stare mai bună. Pentru înlăturarea fatalizmului cel mai bun mijloc sunt poveţele stăruitoare şi mai ales exemplele, cari mişcă mai tare ca vorbele; iar săteanul neîncrezător cum e, nu primeşte nici o îmbunătăţire înainte de a fi văzut cu ochii foloasele ei. Culturile noastre cari au rezistat oarecum secetei ce ne-a bântuit atât de des în vremea din urmă, aveţi prilejul a le da în fiecare zi ca dovezi eă nu trebue să se lase numai în nădejdia www.dacoromamca.ro ALBINA 398 naturii. Dacă e neîndoios că natura nu se poate înfrânge, nu e mai puţin adevărat, că se-pot preîntâmpină multe din capriciile ei prin măsuri experimentale. Numai cu agricultura îndatinată nu mai poate merge şi e o datorie a tuturora de a contribui din răsputeri pentru schimbarea ei, pentru luminarea şi îndreptarea sătenilor pe calea bună a progresului. Dacă s’a persistat până acum în vechile sisteme, nu însemnează că putem să le urmăm şi de aci înainte. Numai cei fără cultură şi fără simţ stăruesc în greşelile lor, pe când ceilalţi caută să le îndreptcze, tinzând fără încetare către progres. In legătură cu acestea trebue să stăruiţi asupra traiului săteanului însuşi. Agricultura ca orice altă lucrare, pentru a fi făcută în bune condiţiuni, cere braţe viguroase, şi acestea nu se pot avea decât prin o îngrijire corespunzătoare. Insuflaţi dar locuitorilor noştrii o mai mare îngrijire de sine, căci numai fiind bine hrăniţi şi sănătoşi vor putea îndeplini munca şi sforţările ce li se cer, fizice sau morale. In circulara despre pelagră v’am vorbit mai pe larg de hrana ţăranilor şi v’am invitat să luaţi măsuri pentru îmbunătăţirea ei. In prima linie v’am atras băgarea de seamă asupra porumbului, care alcătueşte baza alimentaţiunei lor, şi v’am cerut a-i sfătui cum să’l cultive şi să’l recolteze pentru a avea o hrană sănătoasă. V’am mai cerut a-i povăţui să mai schimbe mămăliga cu pâine, ştiind bine că scoaterea porumbului din rândul plantelor cultivate de ţăran, ar turbură adânc cultura celorlalte plante. Porumbul fiind ’o plantă prăşitoare ia o parte însemnată în agricultură, şi nu poate să fie înlocuit cu totul sau cel puţin dintr’o dată. De altcum nu e încă stabilit dacă pelagra se datoreşte porumbului sau insuficienţei fiziologice a hranei. Până când eestiunea va fi lămurită, un lucru e sigur, şi anume că ţăranii noştri se hrănesc încă slab, astfel că avem datoria să insistăm din toată inima pentru îmbunătăţirea traiului lor, în primul rând prin consumarea unui porumb sănătos, şi al doilea prin alternarea mămăligei cu pâne. In acest scop am introdus cuptoarele comune pentru care ştiţi că am făcut sacrificii pe multe Domenii. Sunt mulţumit însă să constat că unele din ele au dat rezultate bune şi sper că acestea vor fi şi. mai numeroase, de oarece de atunci aţi început a da atât muncitorilor -cu ziua cât şi oamenilor de serviciu şi pâne de grâu şi de secară, pe care o fac ţărăncele spre a se deprinde cu pregătirea ei. Alcoolismul e şi el o nenorocire pentru ţărani. Băuturile spirtoase stricţi sănătatea, împiedică pe om dela muncă şi-l duc fără greş nu numai la sărăcie, ci şi la pieirea fizică şi morală. De aceia trebuesc folosite toate mijloacele pentru stârpirea beţiei. In ce priveşte igiena corpului şi a locuinţei, v’am dat în atâtea rânduri instrucţiuni, în cât cred că e de prisos a le mai aminti. Ţin numai să vă atrag atenţiunea asupra coinbaterei diferitelor boale, mai ales epidemice, care e lăsată din nenorocire pe seama babelor şi a leacurilor lor, cu toate că sunt infirmerii, spitale şi că avem medici regionali. Pe unele din domenii avem chiar doctori permanenţi. Fiecare domeniu mai are farmacie, fără a mai aminti de cele dela Primării, care dacă ar fi bine căutate, iar medicamentele date cu chibzuinţă, ar putea aduce adevărate binefaceri. www.dacoromamca.ro ALBINA 394 In sfârşit e necesar ca toţi cei chemaţi să’şi dea toată silinţa pentru îmbunătăţirea, în genere, a stării locuitorilor. Mai cu seamă învăţătorii, preoţii şi ceilalţi fruntaşi au datoria nu numai de a-i sfătui, ci şi de a le servi ca pildă, primind ei cei d’întâi îmbunătăţirile noastre şi conducându-se astfel încât să le pună mereu înaintea ochilor diferitele foloase. Mişcarea de redeşteptare e de mult începută, şi date iiind re-zaltatele de până acum, am speranţa că în curând vom putea constată noui paşi înainte pe calea către progres, asupra căreia stăruim de atâta timp. Mă voi bucură atunci împreună cu dv. căci ne vom li făcut datoria de educatori ai poporului, educaţie care a fost cel d’întâi sfat dat de Penn, fondatorul Pennsylva-niei din America, cum şi moştenirea ce a lăsat Washington, întemeietorul Statelor-Unite ale Americei de Nord, care sunt azi foarte înaintate. încă odată vă învit dar, de a vă pune toată silinţa, şi dacă aveţi a-mi cere şi alte ajutoare, sunt gata a vi le pune la dispoziţie fără întârziere. Aştept chiar cu nerăbdare raportul şi propunerile ce veţi aveă a-mi face, şi deşi aveţi instrucţiuni să citiţi cireulările tuturor impiegaţilor noştri, vă învit în ce priveşte pe cea de faţă, nu numai să le-o aduceţi la cunoştinţă, ci să vă sfătuiţi cu dânşii pentru ca munca, ce va desfăşură fiecare în cercul său, să fie cât mai rodnică. Ion Kalinderu. ---------------------- Yederea oraşului Braşov. www.dacaromanica.ro CALENDARUL PE ANUL 1906. IANUARIE (31 (|ile) FEBRUARIE (28 dile) MARTIE (31 dile) D l 14 ; t Sf. VASILK Al i 14 M i 1. Sf. Silivpstru 3 2 15 f INT. I »0 M N. C J 2 15 PAr. Mntniila 10 Sfintu Slmonn V 3 16 I ■ Conc. » 70 np.C s 4 »' Pâr. Isidor s 4 1. A 1* S. Teoplmt 5 1H D 18 fi li* Par. Viol L t Sf. ion no r. Al 7 20 PAr. Pnrtenle M 7 20 > » 21 Sf. Domnim H 21 Mnrt. Teodor M 8 111 L 22 Mnrt. Pollenct .1 9 22 Mnrt. Nlehtfor O J *1 PAr. Grigorlc 10 23 M. Ilarntnmlile V lu 23 d 24 Cuv. Tendo«IO 0 11 24 Mart. Vln«le S li 1 25 Mnrt. 'latinna D 12 25 D •\* 13 2*1 Mnrt, ErmlliQ L 13 26 Cuv. Martin. L 13 s 27 PAr. nelţl în Sinni 14 27 Cuv Acsnntie M II 1.» 26 PAr. Pa vel 15 28 Apostol Onlslin M 15 2M i. w Lanţul Sf. Petre 16 1 Mnrt Pnuitîlic J 16 29 »l i» f Cuv. Antonie 17 2 M. Teodor T. ) V 17 u 31 + Ath. ţi Chirii 18 3 PAr. L. Papa s l.fi 1 1 Cuv. Mncnris ^ 10 4 Apostol Archip. !> 10 1 V + Cuv. Kttimie L 20 6 P. Leon Kpisrop L 20 2 St. Maxim 21 P Cuv. TimntrIA M 21 3 4 Ap. Tiinojeiil 22 7 M. Eugenia M 2v .. 23 » PAr. Clement 23 fi St. Polfcnrp J •£1 5 6 Cuv. Xcula 24 + Afl. c. Sf. Ion V ■-M >1 T St. Grlgore T. Ş 26 IO PAr. Tarnnie (?) s 25 1 Cav. UCenofout ® I) 29 11 PAr I’ortirlft 1» 2.1 8 I FLORIILE (V »| •f St. Ion u. d. n. 27 IS Cuv. Prncople L 27 fi 10 Cuvios, kfront M 28 13 Cuv. Vaalle M 28 11 Martirul Ignntle M 2* 11 12 J 30 M S-ţlţ Clru ţl I5n V 81 13 Cuv. Ipntle APRILIE (30 0lle) I «4 St. Marin lig *II* f Sf. PASCK C 3 18- + Sf. PASCE 4 17 r Sf. PASCE 5 18‘ I Mart. Agntopol « 11* PAr. E futile 7 i? +1. TAmAd. 8 21 Ap. Iorodlnn 0 22. 10 23 11 21 12 25 13 26 11 27 16 Î28 16.20, 17 30- 18 I 1!» 2 211 4 0 261 27 10 f Ap. Torni* St. Terentle a AI. Antipn i.av. Vn«ile M. Artcinom PAr. Martin Ap. Ariotnrh Mart. Agata Mart. Slmenn PAr. lonn ) l.'uv. Innn 20 3* Cnv, Thcoilnr . •" * Cuv. Innunrle Cuv. filcoott) + Sf. (1KOKGE 8f. Kllonbet.'i + Alnrcu Emit.® Cuviosul Vmile Slip. fr. Domn. Anost. Inoon Sf. t' Mnrtlrl Apootol Ineob MAlO (31 tfile) 14 Prof. leruuiln 13 ! Sf. AUiunsie IC., Sf. Tlmotel 17 Martira Polngla 18 Martira Irlna l9j Iov cel drept 20|l Mart. Acnchio 21 t Sf. I6n Teologul 22 Profetul Jonln O 23 , Apoot. Slmou II - INÂKŢ. DOM. 2.1 PAr. Ep»funie Mart. Ollchcr. 2 Mu 21' Sf. Tootlor 80 Ap. Slmonn ) 31 S. Toci. P. ,1 Di 1. Martir Pntricta Mart. Tnlelcft Sf. C. ţl EL. Sf. TREI Al E 6 PAr. Mihall fi; Cuvios. Simeon^ 7 f 8 ntl. c. . I6n 6 Ap. Carp Mart. Tor pont Apostol liv*o» Mort. Tcodosla PAr. IsnchlsJ 13! Apostol ArmeBd IUNIE (30 $l!e I 16 I I 17 I i 18, i - *! 23 fi 14Ji Mart. Justln Mart. Nlchlfor Mart. Lucian PAr. Mltrofnu Sf. Dorn te (1 PAr. Vlsnrion SI. Teodot S. Teod Strat C 81. Klrtl 23 Mart. TiinotelA 24 Ap. Vartolomel ~ Ouv. Onufrie Mar». Akilina Prof. Ktlseft Prof. Amo» PAr.Tihon ) Mart. Kmanuui Mnrt. Leontle Ap. Ittdn fr. D. PAr. Melodie Mart. Iulian M Eveevie Ep.fif Mart. Agriplnn + NASC. SfIOS llnrt. Fevronla Cuviosul Davld Cuv. Snmson 3f. Cyru el I6n + PKT. ţl P. C 30 18 -f Sinod Apost. IULIE (31 dile) 14I.S. Ctx.ţl Dani. 16 Vest. M. Domn Domn Mnrt.A/iMoli o PAr. Andrei Par. Atomiste PAr. Sisoe Cuv. Torni» Mnrt. Pircoplr Q Mart. Pancvnt 45 Murt.d. Nicop Mnrt. l'uâmln 12 2fiJ Prnc. ţi Ilnrle 13;26; Conc. Arh. Gnbr. 14 27! Apost. Achlln 15 •> S. Kirlc ţl Jul.) 16;2S|I Mnrt. Antinog S0|! Mnrt. Marinn 31 M. Emilmn 1 Cuv. M. 11 nor. 2 + Pror. II.IE 8 Cuv. Slm. ţl I6n 4 S. Marin Alng. & 61; Mart. Trofim 6 ! Mart. Cristlnn 7liAd. Sf. Anei 8i 8f. Knnolnn fi 1 + M. Pnntelimon 10 Ap. Prohor 11 I Mart. Calinii' J, iv i ap. Slin ţl Sil. iH. Kmlochim AUGUST (31 dile) i 14 Închin. Sf. Cruci V 2 15 Ad. m. St. Şt.. S 9] 16 . 3 10 0. Isnchlb 16 4 L St. M. diu Efee, 5 16 Mnrt. Knslgen M 6 16 0 19 f SCI1. Iu F. o Al « 19 20 Mnrt. Doniotle J -D H 21 Mnrt. Kmilinn V fi 21 9 22 Ap. Mathin s Iu 23 Mnrt. Lnurcnt, 11 24 S. Euplu ţi Nifou L 11 2-1 25 M. lotia ţl Anlc. Ai 25 13 26 Cuv. Maxim ) M 13 26 27 Prof. Allclien J 27 15 2fi + ADORM M . 1» 16 29 Ad. Iconol I). s 29 30 Mart. Miron 1* w| tfi 31 19 M 20 2 Prof. Sniunll (£ Ni 21 8 Apost. Tadefl .1 21 4 Alnrt. A ga tonic V 22 6‘ Mnrt. Lupn s 23 fii Alnrt. Eutihlo D 21 7 Ap. Vnrfolom. Alnrt, Adrian L 6 26 8 M 27 e Cuv, Pltuen M 28 le Cuv, Moine ([ 11 29 " + T. C. Sf. Ion V 29 30.12 3t! 18 P. Alexandru | Brfn >1. Dom. s 30 ,SI SEPTEMBRE(30 JIU) Ap. Condrat C. 8. Ion Ilot. Mnrt. Tccln I Mnrt CniUtrnt Cuv. Hnrltun OCTOMBRE (31 tfile) 1 14 i Ap. An nula 2 lfrjMnrt. Ciprinn 31 ICi M. Dlonis. 4! 17 PAr. IerotbeiO Q 5 16 Mart. Hnrllina fi, ll*i A post. Tomn 7 2i'\ Mnrt. Serglu Cuv. Pclngin Ap. inc»b Alfefl 23 Mart. Eulniuple 24i Ap. Flllr. 25 P. Tnrnchle } «"“Mnrt. Cnrp + Cuv. PARASC IMart. Lucii lan Mnrt. Longin Prof. Osie Ap. Lucn Evnng. Prof. lonn CJJ Mnrt. Arte mie Cuv. Ilarion PAr. Agntonlc Ap. Ineob Mnrt. Aretlin Mnrt. Murei an + Sf. D-TRU ([ Mart. Nestor Mnrt. Tcrontie Mnrt. Anastasia Mnrt. Zenobln Ap. Stnchle NOEMBRE (30 dile) !!:? 27 io; 28 11 29 18 80 13 Costnn tl Dam. Mart. Achin. O Mnrt. Aclieps. Cuv. Innnichir Mnrt. Gnlnction Prtr. Pnvci 33 Mnrt. din M. + MMI. ţlGAV. Mnrt. Onlslfor ) Apost. Krnst Mnrt. Mlnn PAr. Ion Mllnst-fSf. I. e. de a. Apust. FUip MnrL Gurie Ap. MntlieiA PAr. G rigorie Mnrt. Plnton Profet. Avidle Orig. Decniiollt. + IN T1L Hl 8. Ap. Klllmon PAr. Atnâloclile PAr. CUment + Mart. Ecnt. «f Cuv. Aliple Mnrt.Ineob Persu Cuv. Ştefan M. Pnranion + Ap, Andreia « DECEMBRE (31 0ile)] J !S Prof. Nn»*ui PAr. Avacum ou PAr. 8«fronte Mnrt. Bnrburn Cuv Snbbn 8. XICOLAE , Sf. Filoftein Cuv. Pntnpie Conc. Sf. Ana T Mar. Mlnn el E. PAr. Daniel + PAr. Splrldon Mart. Acsentio M. Flllmon Mnrt. Klofterle Prof. Ageu Proroc. Dnuiil ^ Mnrt. Sebastiai Mnr». Bonlfaclfi Mnrt. Ignntie Mnrt. Iullnna Mnrt. Annstns. 40 M. da C. M. Eugenia + NASC. D. C f CONC. M D. ■f Sf. ŞTEFAN KS.K0 mii Mnrt. f, 14 tnll p. ue. d. 1 I Mart. Anlsln 1,! Cnv. Melnnia ALBINA 39G la preajma sărbătorilor... ’erejnicul (1) pădurii boereşti e la târg, pentru cele cumpărături de Sfintele Sărbători. In casa din inima pădurei, casa îngrijitorului e călduţ, şi-i tare bine de stat. Intr’una din cele două odăi, gospodina se îndeletniceşte cu de-ale mâncărei. cu de ale casei, mai spală din rufele copilaşilor şi le întinde ca să se svânte pe lângă maşină; că în zilele de sărbătoare n’o să lucreze, îs sfinte şi-s pentru odihnă. In odăiţa ceilaltă, cei doi copii ai oamenilor, se joc fără nici o grij£, ba cu pisicuţa albă-albă, ba cu găinile cari cot-codăcesc grozav şi fug prin casă făcând mare zarvă, când ei vor să pună mâna pe ele. Şi pisica au prins’o, i-au legat de gât o cârpă roşie, au făcut’o să stea locului, şi se joacă, dealde: vecinul şi hoţul», de-a 1»- 4,- Adiministratorul * * * A apărut în editura librării H. Steinberg, Bucureşti, str. Gabroven' No. 10, următoarele calendare pe anul 1906: Calendarul pentru tofi fi' Homâniei, preţul 125 lei; Almanahul American, preţul 1 leu; Mica Almanah American, preţul 75 bani; Calendarul portativ, preţul 10 bani; Micul Almanah American de lux, preţul dela 1 leu în sus ; Calendarul Naţional de, perete, preţul 30 bani; Calendarul Ortodox de perete, preţul 30 bani. * * * A apărut No. 1, anul 3-lea din revista «Junimea Literară» cu un bogat sumar. Redacţia şi administraţia : Suceava (Bucovina) str. Sturza No. 655. * * * Veste gospodarilor noştri dela sate. înainte de Sf. Nicolae, a eşitdela tipar un Calendar pe anul nou 1906, scris anume pentru săteni cu vorbe ce le pricepe ori-•care. Intr’ânsul găseşti de citit bucăţile acestea : 1) Urare de noroc pe anul acesta nou ; 2) întâmplările cele mai însemnate decând îi lumea ; 3) Sărbătorile când îs deschise dughenele şi când nu se ţine şcoală ; 4) Sărbătorile anului întreg ; 5) Rugăciune de secetă; 6) Iubirea şi cinstirea părinţilor; 7) Sărbătorile ce trebue ţinute ; 8) Ce zice sf. Scriptură de beţivi; 9) Râsboiul Rusului cu Japonul ; 10) De vorbă cu moş-Gheorghe (tot despre răsboiul acesta); 11) Regele nostru împlineşte 40 ani de domnie ; 12) Oameni de bine; 13) Sfaturi pentru lehuze ; 14) Vorbe de înţelepciune ; 15) Cum trebue să ne punem copiii la cale; 16) Copiii la meşteşug ; 17) Nu vă vindeţi pânea dela gură ; 18) Cântecul ţăranuiui; 19) De ale gospodăriei; 20) Pământ ori bani ? ; 21) «Ţăsătoarea» ; 22) Moşii de ale statului arendate la săteni ; 23) Luţernăria statului; 24) Sfaturi gospodăreşti; 25) Vorbe de haz şi multe alte lucruri bune se găsesc în acest calendar cum rar veţi găsi în altă carte. Un an întreg îl ai de prieten care te sfătue şi-ţi ţine de urât. Pe asemenea odor nu-i păcat să dai cât de mult; însă el nu-i www.dacoramanica.ro ALBINA 408 decât 40 bani şi are încă chipurile mândre ale M. S. Regelui şi Reginei la 40 ani de domnie, care se pot pune pe perete. Cereţi-1 la adresa : «Redacţia calendarului gospodarilor săteni» Baia, Siiei,ava, trimeţând banii cu mandat ori în mărci poştale. Cine trimite bani pentru zece calendare, capătă două pe deasupra. A apărut • Revista industrială» No. II cu următorul sumar: Congresul internaţional de căi ferate din Washington; Drumurile de fier economice; învăţământul industrial. Răspunsuri la Chestionarul Ministere lui Instrucţiei Publice; Dela expoziţia universală dinLiege; Invenţiuni-Noua cană pentru unsoare. Procedeu american de a vână raţe sălbatice-Motori animaţi. Sfredel american pentru facerea găurilor pătrate. Rindeaua Bed Rock. Picior pentru măsurarea adâncimilor micrometrice-Accideme de căi ferate. Accidentele şi presa, folosul omeuirei prin în; puţinarea accidentelor ; i’rocedeu pentrua cunoaşte vârsta şiniior puseul cale; Chestiuni de rezolvat Arcul voi taie ; Mecanica aplicată, şcoală prin corespondenţă; Exportul de automobile; Informaţiuni. Aparat de sburat; întrebări şi răspunsuri: Lipirea prin aluminotermie. Lustruirea cimentului. Busolă economică; Bibliografie; Aviz important. * •X ijt In editura librăriei Leon Alcalay, calea Victoriei 37, Bucureşti, a apărut No. 234—235 din biblioteca pentru toţi întitulat : Povestiri de sărită* (ori, de cunoscutul nostru Scriitor d-1 Mihail Sadoreaim. Preţul acestui volum broşat este numai 60 bani şi se găseşte la toate librăriile. A. p e 'l. Subsemnatul, roagă călduros, pe toţi autorii, editorii, librarii şi în -genere pe toţi oamenii cu dragoste, pentru propăşirea culturală a s>-teanului şi orice persoană caritabilă, a dona şcoalei din comuna de mai jos, cărţi sau reviste populare, pentru a se înfiinţa o bibliotecă popiilnrii. Mulţumesc, mai dinainte tuturor acelora, ce vor da un concurs cât de mic, pentru ajungerea acestui scop. Mihail I). Ponescn învăţător, Poenarii-Burchi. Anul sil IX -leu fiind început încă (lela 1 Octomvrie trecut si fiind deja apărute 15 numere din acest an, rugăm pe Domnii abonaţi să binevoiască a ne înainta costul; asemenea rugăm pe d-nii abonaţi din nou să trimită cât mai neîntârziat abonamentul pentru a nu suferi întrerupere in primirea revistei. Rugăm încă pe abonaţii ce mai dotoresc din anii trecuţi a grăbi achitarea._______ vdmimstkvţia mulţumiri Învăţătorul diriginte Sţ. Cliivu, aduce mulţumiri în numele locuitorilor comunei Bilciureşti, jud. Dâmboviţa, Onor. Cassei Şcoalelor pentru modul cum administrează moşia şcoalei, trimiţând la timp tot ce-i e necesar, ca combustibil, cărţi, ş. a. şi de grija ce are, de a face in fiecare an parastas defunctului donator -Cliiriţâ Vasilescu >, şi care anul acesta a fost făcut în ziua de 13 Noemvrie, într’un mod cât se poate de impunător şi abondent, prin stăruinţele delegatului trimis, d-nul Timnia Petrescu. www.dacoromanica.ro Hjicitaţiiaoai. In ziua de 20 Ianuarie 190(5, ora IO1/, a. m. se va ţine la Eforie, licitaţie publică cu oferte închise, pentru închirierea pe termen de 5 ani, cu începere dela 17 Septemvrie 1906, a sălei de spectacole din pa'atul Eforiei, de pe Bulevardul Elisabeta, din Capitală. Garanţie provizorie pentru admitere la licitaţie lei 5.000. * * * Idem pentru arendarea moşiilor mai jos notate,>pe un period de 10 şi 15 ani, cu începore dela 23 Aprilie 1906, şi anume : «jud. Muscel». 1) Muntele Clâbucetul, com. Nucşoara. Garanţie provizorie lei 450; jud Gorj». 2) Muntele Tigrele, com. Novaci. Garanţie provizorie Iei 250; «jud. Argeş». 3} Muntele Clăbucetu-Broşteni, com. Sâlătrucu. Garanţie provizorie lei 200. * fk * Idem pentru rearendarea în comptul d-lor arendaşi, pentru neplata de arenzi. cu începere dela 23 Aprilie 1906 a moşiilor: jud. Prahova». 1) Valea Manti-Pantazi şi Nisipoasa, com. Va ca Călugărească Garanţie provizorie lei 960 ; «jud Vâlcea». 2) Muntele Mândra Stânişoara, com. Robeşti. Garanţie provizorie lei 60; 3j Muntele parte d n Murgaş şi Dan com. Robi şti. Garanţie provizorie lei 20. * * * In ziua de 26 Ianuarie 1906, ora 101// a. m., pentru închirierea a următoarelor imobile şi anume: «Din Bucureşti». 1) Prăvălia No. 3 din palatul băilor Eforiei, de pe bul Elisabeta, cu începere dela 23 Aprilie 1906, Garanţie provizorie lei 700; 2) Pivniţa de sub prăvălia No. 4, din palatul băilor Eforiei, cu începere dela 23 Aprilie 1906. Garanţie provizorie lei 75; 3) Apartamentul No. ţ, etaj, din imobilul din str. Sf. Vineri 2, cu începere dela 23 Aprilie 19C6. Garanţie provizo ie lei 400. «Din Sinaia». 4) Magasinul No. 2, din pavilionul de mărunţişuri, din parcul Sinaia. cu începere dela 23 Aprilie 1906 Garanţie provizorie lei 60; 5) Magazinul No. 5, din pavilionul de mărunţişuri din parcul Sinaia, cu începere dela 1 Iunie 1908. Garanţie provizorie lei 60. * * * Idem pentru închirierea pe ter nen de 3 ani, cu începere dela data aprobăm a următoarelor imobile şi anume: 1) Prăvălia No. 7 din palatul băilor Efori i, de pe bul. Elisabeta. Garanţie provizorie lei 8u0 ; 2) Apartamentul din fund. din imobilul Eforiei din str. Labirint 76, din Capitală. Garanţie provizorie lei 76. Sup a oferte nu se primesc. Oondiţiunile speciale precum şi orice informaţiuni se pot luă la Serv. bunurilor Eforiei, în zilele şi orele de lucru. FIN DE SIECL E 32, Calea Victoriei, 32. Singurul Magazin special în toată ţara de : Bluse, Jupoane, MatiPeuri, Peignioare, etc. PREŢURI MODESTE. 10 7 rV’TV V * V T T V T-T'T- www.dacoramamca.ro „STEAUA" Societatea «Steaua» are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, pa-tr otice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători,, preoţi rurali şl săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să faci a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresă d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalinderu, Preşedhitele Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şomilneseu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spira C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Bana, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii: Petre Gârboriceaun, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Dimitrescu Precopie, fostscnator, fost Primar al Capitalei; M. Vhldescn, Ministru, profesor universitar; Oriştn S. Negoescn, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dini. Cceropid, institutor.— Cenzori, Const. Aliimlneştcaun, inginer de mine; Preotul econom Const* Ionescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor. Membri însorişi şi cotizaţiuni plătite (urmare). C. Georgescu-Cocioc (jud. Prahova), 1 leu ; M. Constantinescu (jud. Prahova), 1 leu; Ştef. Ionescu (jud Prahova). 1 leu ; Stan Niţescu (jud. Prahova), 1 leu; 1. Ioneanu (jud. Prahova), I leu; C. Popescu (jud. Prahova), 1 leu ; P. Georgescu (jud. Prahova), 1 leu; P. Oprescu (jud. Prahova), 1 leu; I. Georgescu (jud. Prahova), 1 leu; Ghiţulescul (jud. Prahova), 1 leu; D. Brezeanu (jud. Prahova), 1 leu ; S. Oprescu (jud. Prahova), 1 leu; Pr. D. Buzeţeanu (jud. Prahova), 1 leu ; D. Bazilescu (jud. Prahova), 1 leu ; Pr. L. Dobre (jud. Prahova), 1 leu; D. Ionescu (jud Prahova), 1 leu; I. P. Manassu (jud. Prahova), 1 leu; Manea Iliescu (jud Prahova), 1 leu ; Elena Ştefanopol (Bucureşti), 2 lei ; Maria I. Mă-nescu (Bucureşti), 2 lei ; Locot. N. Manoliu (Bucureşti), 2 lei; Simion Mustea (Bucureşti), 2 Iei ; Leontina D. Popescu (Bucureşti), 2 lei ; Gr. Ghiţeanu (Bucureşti), 2 lei; Ştefania Anghelescu (Bucureşti), 2 lei; D. A. Cazacu (Bucureşti), 2 lei; G. JalJuris (Bucureşti), 2 lei; A. B. Siniş-teanu, fost revizor şcolar (Bucureşti), 4 lei ; Ştef. Georgescu (Tămădău),. 1 leu; N. Teodorescu (Poenarii-Enuţii), 1 leu; D. Niţescu (Bolinţinui),. 1 leu ; Alex. Pârvuleseu (Furidulea), 1 leu ; Elena Rădulescu (FloreştiA 1 leu; FI. Ionescu (Biţina), 1 leu; Ţigara Mariş (Creaţa), 1 leu ; Sevasta Paleologu (Dragomireşti), 1 leu ; Gh N. Batali (Gostile), l leu ; I. Du-mitriu (Creaţa), 1 leu ; Paulina Georgescu (Fierbinţi), 1 leu ; El. I. Georgescu (Buciumeni), 1 leu ; M. Niculescu (Mariuţa), 1 leu; A. S. Bătălii (Dridu), 1 leu ; Demetrea Dinuliu (Fundeni), 1 leu. Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1905 şi până în prezent este de 1.050; Iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 9.770 lei. (Va arma în numărul viitor). ^ v v v w w v v v* Inst. de Arte Grafice Carol GoblS-sor Rasidescu, Str. Doamnei 16.—15.003- www.dacoromanica.ro