Anul VIII
No 51
18 Septemvrie 1905
Comitetul do Redacţie: ior| Kalinderu P. Gârboviceanu
G.	Co^buc
General P. V. Năsturel G. Adamescu *• Otescu P. Dulfu V 5. Moja N. Nicoiaescu Gr. Teodossiu Corist. G. Pop.-Tască.
Redacţia şi AdministraAiSK^daoABOMiDiCaliDasa No. 9.—Bucureşti.
53

LA36RAT6RIUL FARMACIEI LA „CER3“
G. D. VASILIU
FORfllSORUIi CURŢII REGAIiE
78, CALEA VICTORIEI. (în faţa Pasagiului Român)
BUCUREŞTI
Mare depozit de specialităţi străine şi indigene.
Săpunuri medicinale şi diverse săpunuri pentru toaletă precum: săpunuri de lapte de crin, bucata 80 bani şi 1,25; săpunuri de violete şi trandafiri câte 1,25 bucata; săpunuri de familie sau de glicerina câte 30 bani bucata, etc. etc.
Cold-Creme „Central11, cel mai vechiu, mai bun şi cel mai răspândit remediu pentru curăţirea coşurilor de pe obraz, pistruilor, petelor şi altor asemenea iritaţiuni ale obrazului, un borcan mic 1,25, un borcan mare 1,50.
Capilarină, remediu suveran contra mătreţei şi căderei părului, flacon mic 1,35, flacon mare 2 lei.
Apă de chinină, regenerator puternic al rădăcinei părului şi răcoritor al pielei capului, flaconu 1,25-
Petrol ă la Halvn, antiseptic al părului, face să dispară mătreaţa şi împedică astfel slăbirea rădăcineipărului deci şi căderea lui, flaconul l,5o.
Apă de gură „Botot“ un antiseptic al gurei, se întrebuinţează cu deosebire de către acele persoane cărora le sângerează lesne gingiile, flacon mic 1 leu, flacon mare 1,75.
Apă de gură â la Odol, albeşte şi curăţă dinţii şi gingiile, îndepărtează mirosul urât al gurei şi prin puternica sa acţiune antiseptică distruge diferitele miasme ale gurei, întărind astfel gingiile. Flaconul 1,50
Pastă pentru dinţi antiseptică şi aromatică borcane de 1 leu şi 1,50
Apă de Colonia flacon de 1 litru,.....................4 lei
»	»	»/*	’	...................2 lei
»	» mic »	...................lleu
> parfumată flacon de 1 litru............ 5 lei
»	»	»	V>	........................2,50
»	»	» mic >	............. 1,25
Brilantinâ pentru păr, barbă şi mustăţi, dă acestora lustru şi le fixează, flaconul 75 bani.
Depilator, remediu pentru a face să dispară părul de pe orice parte a corpului, cutia 1,50.
Esenţă de brad, pentru persoanele slabe de pept şi copii ce sufer de tuse măgăreascâ; stropit în casă, răspândeşte un miros plăcut şi răcoritor de brad, purificând aerul. Flaconul 1 leu, 1,50 şi 2 lei.
Lapte virginal, emulsie vegetală pentru curăţirea petelor de pe faţă, făcând pielea moale, fragedă şi catifelată, flaconul 1 leu.
Apă de toaletă, flaconul 1,50,
Oţet de toaletă, flaconul 1,50.
Balsam contra bătăturilor flaconul 1 leu.
Perii pentru dinţi de la renumita fabrică Dupont din Paris, diferite calităţi şi forme de ia 75 bani până la 1,75 bucata, moi sau tari după cerere.
Diverse articole de cauciuc, irigatoare, pansamente, ape minerale, etc.
Orice articol din cele enumerate mai sus, precum şi orice medicament, preparat după reţetele trimise se expediază contra mandat poştal sau ramburs, în orice parte a ţârei.
Cheltueli de transport la orice comandă, 1 leu.
La comenzi mai mari de 15 lei, se face expediţia franco, adică fără nici
o plată.
Fiecare preparaţiune este însoţită de modul de întrebuinţare.
In laborator se execută analize de urină.
2G—6
www.dacaromamca.ro
Anul VIII.
No. 51
18 Septemvrie 1905.
AUBIJMA
REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ POPULARĂ
Abonamentul în ţara pe » > » 6 Pentru anuneiuri 1 leu
în strdin. pe en lei 8
.............15 bani
te, 5 bani euvîntul.
(irig;. Teodossln, Serbările Româneşti dela Sibiu. — O. Coşbue, Curs-a Dunărea prin Raiu ? — De-alo Copiilor. — Em. Grigorovltza, Iancul Scorţarul. — loan S. Florii, învăţături folositoare.—Llvlus Vclovan, Alegerea seminţei de semănat. —V. S. Moşii, Cronica agricolă, economică şi comerciala.—Cronica Săptămânii.—Bibliografii. — Licitaţiuni.
lliistrnţliiiii: De pe malul Dunării.—Diferite vederi dela Serbările din Sibiu.
Serbările Româneşti dela Sibiu (i)-
Ziua a doua (7 August).
Serbările urmează în linişte şi eu multă demnitate. Fiecare zi aduce noui surprize celui ce le urmăreşte. Entuziasmul merge sporind, ca să zicem asttel.
Azi se ţine în două rânduri a doua şedinţă a «Asociaţiei pentru literatura şi cultura română». Sala Casei Naţionale este şi de astă dată plină. O impresie neplăcută a cuprins pe mulţi, pentrucă gazetarii noştri veniţi la Sibiu, neputând avea locuri la serbările de ieri, cum eră de dorit, s’au întors amărîţi în ţară. In tot cazul, nu vom insistă câtuşi de puţin asupra acestei întâmplări supărătoare.
Se citesc şi se aprobă rapoartele comisiilor alese cu o zi mai nainte, cu privire la cercetarea lucrărilor comitetului, la situaţia bănească â asociaţiei şi la înscrierea de membri. Se vede că fiecare comisiune a lucrat sârguincios, ca să lămurească pe deplin punctele ce avea de cercetat.
S’a adus între altele la cunoştinţa adunării numele şi numărul membrilor înscrişi la asociaţie. Intre aceştia se prenumără ca membri fondatori: I. P. S. Metropoliţi I. Meţianu al Sibiului 1
(1) Vezi No. 49, 50.
www.dacaromamca.ro
1330
ALBINA
şi V. Mihalyi al Blajului, P. S. Episcopi D. Radu dela Oradea Mare, I. Pap al Aradului şi V. Hossu al Lugoşului, cu câte 400 coroane. Episcopul D. Radu a donat încă 2000 de coroane pentru Casa Naţională. La citirea numelor acestor înalţi clerici, darnici şi purtători de interes pentru neam, adunarea îi salută cu multă mişcare.
S’au mai înscris şi un număr de 12 membri pe vieaţâ, cu câte 200 coroane.
Asociaţia, între hotărîrile sale, a luat şi pe acestea: Să se consulte secţiile literare în ce condiţii s’ar putea tipări un dicţionar românoungur şi ungaro-român, de care se simte nevoie; să se ţină şi pe viitor cuvântări şi prelegări populare, fiind foarte folositoare pentru cultura naţională, în sfârşit să se studieze cu atenţie, cât sunt de cercetate bibliotecile populare, spre ase vedea în ce direcţie trebue muncit în viitor, spre a se ajunge mai bine scopul
Se alege ca preşedinte de onoare al Asociaţiei d-1 Alex. illoc-sonyi, atât de apreciat de Românii de dincolo pentru jertfele sale pe terenul cultural. Vicepreşedintele asociaţiei, d-1 A. Ma-rinescu, membru al Academiei Române, dându-şi demisia din acea demnitate, în locul său a fost ales d-1 A. Bârsan, distins profesor din Braşov. Acest bărbat este înfăţişat de comisia care l-a propus, ca om cult, foirte muncitor, ca un poet de seamă şi ca un Român plin de iubire neamului său.
Prin alegerea d-1 ui Bârsan s’a răsplătit munca sa încordată pentru popor şi s’a ridicat în fruntea asociaţiei bărbatul care va luptă mai departe, cu râvnă şi cu devotament, pentru atingerea scopurilor ei.
Un membru al asociaţiei, face curioasa dar nemerita propunere ca pe viitor în locul telegramelor de felicitare ce se adresează asociaţiei, autorii lor să trimită mai bine taxa pe adresa comitetului pentru Casa Naţională. In adevăr, ce urare poate fi mai plăcută decât aceea de a sprijini băneşte acest aşezământ!
înţeleg felicitările spuse în faţă, cum s’au adresat de membrii asociaţiei d-lui Teodor D. Bogdan, învăţător la Bistriţa. Acestuia i s’a strâns mâna de cei prezenţi, că a avut norocul să fie premiat cu 300 coroane (premiu mic, dar de însemnătate mare) pentru lucrarea sa: «Ştefan-cel-Mare», tradiţii populare, legende şi balade. Această cărticică, asemănătoare cu cea scrisă la noi tot de un învăţător, a fost găsită ca cea mai bună lucrare populară eşită în 1904 la Românii din Ungaria. Să ştie încă cititorii noştri ceva: răsplata învăţătorului ardelean a lost o mare mângâiere pentru el, faţă cu prigonirile ce i-au venit dela Unguri peutru lucrarea sa istorică.
Două cuvântări au urmat după aceea: una despre viaţa şi activitatea lui Timoteiu Cipariu, rostită de d-1 Sextil Puşcariu, distinsul profesor; iar a doua despre cheile Turzii, citită de d-1 Silvestru Moldovan, scriitor premiat, pare mi-se, de Academia Română pentru o lucrare geografică despre Ardeal.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1331
Conferinţa privitoare la Cipariu eră cu atât mai potrivită, cu cât chiar în acest an se împlinesc 100 de ani dela naşterea a-ccstui scriitor limbistic. Cuvântarea d-lui I. Puşcariu este frumoasă, limpede şi măsurată. N’o putem trece cu vederea pentru însemnătatea ei şi de aceea îi vom da loc în revista, noastră, ca să poată li gustată în întregime de cititorii noştri.
Şedinţa adunării generale anuale a asociaţiei se închide de preşedinte cu o scurtă cuvântare, din care îmi place să reţin următoarele: «Ca să fim vrednici de stima oamenilor de hi ne, să spunem cu graiu viu ce avem în fundul inimilor noastre. Ca să putem intră în raiu, trebuie să rămânem Români, cu limba noastră, care este limba arhanghelilor, şi cu legea noastră strâ-măşească».
Serbările acestei zile se încheie cu opereta «Moş Ciocârlan» cure s’a înfăţişat seara pe scena teatrului orăşenesc. Nu mai are loc lumea în sală. Deşi subiectul operetei este ţărănesc — împrumutat pare-se din Muntenia — totuşi muzica scrisă de d-1 Tudor Flondor din Bucovina, este prea puţin românească.
Schiţăm în câteva cuvinte subiectul, ca să nu rămână necunoscut cititorilor noşlrii. In vecinătatea satului unde se petrece acţiuuea este un urs mare, care sperie pe notar. Se porneşte o vânătoare în lrunte cu primarul şi în coadă cu notarul şi cu cârciumarul satului, ambii foarte fricoşi.
In acest timp se iveşte Moş Ciocârlau, care este am puteâ zice, tipul cel mai izbutit al piesei cântându-şi cântecul său de cămătar şi de sgârcit. El îşi face planul de a lăsă pe drumuri pe câţiva consăteni şi chiar pe fiica fratelui său, copilă pe cire o creşte el. Moşul o ceartă mereu, că doar doar i o plecă din casă; ba, ceva mai mult, vrea să-i dea de bărbat pe cel mai beţiv flăcău din sat. Fata nu se învoeşte şi e isgonită din casă. Ea pleacă în lume împreună cu femeia cârciumarului grec, care şi ea fusese isgonită. In această vreme, flăcăul cel beţiv fură averea bănească a lui Ciocârlan şi o îngroapă în pădure. Este însă văzut de notar şi de cârciumarul grec, cari caută ei s’o răpească.
Nepoata lui Ciorcârlan şi femeile isgonite se întâlnesc în marginea pădurii cu vânătorii, cari se întorc veseli, căci au ucis ursul. Se descoperă că Ciocârlan şi-a isgonit nepoata, şi că i s’a furat banii.
Primarul îi arată lui Moş Ciocârlau greşeala şi-l roagă să-şi mărite nepoata cu un tânăr de ispravă, care eră cel mai bun vânător, şi împuşcase ursul. Moşul se învoeşte, plângându şi însă banii 1 uraţi, pe care i-ar da cu bucurie insurăţeilor, dacă i-ar aveă. Se descopere hoţul şi se găsesc banii. De necaz, că a făgăduit acei bani, -moşul moare. Piesa se sfârşeşte cu un cântec-marş al sătenilor, cari pleacă în sat.
Această operetă, aşa cum e înjghebată, pare mai mult o însoi-lătură de scene, din cari multe sunt prea puţin legate între ele în chip meşteşugit.
S’a jucat şi s’a cântat de către membrii reuniunii de cântări
www.dacoramamca.io
1332
ALBINA
din Sibiu, cari sunt în număr de 80. Piesa a fost foarte mult aplaudată de public. A plăcut mult jocul d lui Gr. Pantazi în rolul sgârcilului Moş-Ciocârlau. In adevăr că a fost un joc excelent din parte-i. Au căpătat multe aplauze şi d-na Lucia Cosma, d-ra Delia Olariu şi tenorul Ştetânescu, corul şi jocurile naţionale ale coriştilor costumaţi ţărăneşte, precum şi compozitorul muzical, care eră de faţă.
Serbările zilei a două se slârşesc cu bine, în sunetele orhestrei şi ale vocilor corului din Moş-Ciocârlau, cari cântau «Marşul întoarcerii în sat», cu care se încheie opereta d-lui Flondor.
Ziua a treia (8 August)
. In această zi vine rândul societăţii pentru fondul de teatru, ca să şi ţină adunarea generală.
Şedinţa se deschide la orele 10 de dimineaţă, sub preşedenţia d-lui Iosif Vulcan, membru al Academiei Române, directorul revistei «Familia» din Oradia-Mare. Câtă bucurie se vede zugrăvită pe feţele membrilor societăţii, cari sunt fericiţi că pot ţinea întâia lor şedinţă în noua sală a Casei Naţionale, clădită din dărnicia şi alergătura lor!
Ei îşi văd o parte din visul lor întrupat prin ridicarea acestei săli, unde vor răsună deapururi cântecul şi graiul românesc, unde se vor preamări strămoşii, unde în sfârşit se vor învăţă urmaşii, cât de şfântă trebue să le fie dragostea de tot ce este românesc.
Vorbeşte d-1 I. Vulcan, care ţine cuvântarea de deschidere a adunării generale.
D sa arată că serbările înălţătoare, ce se dau în Sibiu, sunt pentru Români o sărbătoare naţională, căci prin ele îşi afirmă cultura neamului lor. Adunarea la un loc a atâtor Români în vederea scopului celui înalt este o probă de puterea de viaţă a elementului românesc. Societatea fondului de teatru ia parte la inaugurarea celei dintâiu scene româneşti, ridicată cu sprijinul său.
Scena această, zice frumos şi cald d-1 Vulcan, este «o nouă şi stăruitoare şcoală pentru răspândirea culturii româneşti; un nou templu, în care au să se închine, să se mângâie şi să se îmbărbăteze toţi câţi îşi iubesc neamul.
«In faţa ei stau emoţionat. In momentele acestea îmi reînvie trecutul, cu anii de iluzie ai tinereţelor, cari au arborat ca un vis frumos stindardul acestei instituţiuni. In amintirea mea se împrospătează toate momentele de bucurie şi de duioşie. Par’că revăd pe tinerii entuziaşti, cari au murit cu plete albe, fără să-şi zărească întrupat dorul. Şi sub impresiunea acelor vederi, mă închin lui D-zeu şi mulţumesc pătruns de gratitudine, că mi-a rezervat tocmai mie, drept răsplată divină a muncii unei vieţi, înaltă bucurie, ca în numele societăţii pentru fond do teatru român să ofer asociaţiei pentru literatura poporului român şi prin ea iubitului nostru neam, această primă scenă românească, făcută cu cheltuiala societăţii noastre».
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1333
Urmând mai departe, d-1 Vulcan arată că scena teatrului, având o înrâurire mare asupra inim-ei, se cuvine ca limba ce şe vorbeşte acolo să fie corectă, ca să poată fi folosită ca un model denm fie imitat. Salută din toată inima pe scriitorii pregătiţi, cari îşi dau seama de limbă şi ştiu cum să scrie şi atrage atenţia tuturor de a folosi graiul popular, scoţând din el numai ce nu este românesc. Vorbind numai de scriitorii români din Ungaria, arată că unii au încetăţenit o mulţime de cuvinte, aflate mai ales în graiul din Moldova, slave sau de alte seminţii, schimonosind astfel limba.
Aduce mai multe exemple, dintre cari şi pe acestea:
In loc de cuvântul popor, ei scriu norod; în loc de mărire, scriu slavă; în loc de garanţie, întrebuinţează chezăşie; în loc de a conduce, folosesc pe a călăuzi; în loc de exemplu, zic pildă; în loc de meserie, scriu meşteşug; în loc de a formă, scriu a alcătui!
Pericolul deşi nu este mare, totuşi cu puţină bunăvoinţă poate fi înlăturat.
D-1 A. Bârsan, vicepreşedintele asociaţiei, salută în numele acesteia pe societatea fondului de teatru, al cărui scop este atât de frumos.
Se aleg trei comisiuni, cari să se ocupe de transportul general al comitetului, de situaţia bănească a Cassei şi de înscrierea de membri noui.
Sfârşite aceste lucruri de gospodărie, d-1 lioria Petre Petrescu, publicist, citeşte o conterinţă despre drama Wilhelm Teii; iar d-1 loan Borcea, profesor, vorbeşte despre Eminescu şi teatrul român. Amândouă aceste conferinţe au plăcut mult publicului, cu deosebire cea din urmă, în care poetul Eminescu este ridicat în slavă pentru frumuseţea ideilor şi a limbei sale măiestre.
Serbările acestei zile se încheie cu opereta «Moş-Ciocârlan», care se dă pentru a doua oară în sala teatrului orăşenesc. Mulţi rămaşi pe din afară, arată părerea de rău că nu şi-au putut cumpără mai de vreme bilete de intrare. Piesa are acelaş succes, ca o seară mai înainte, căci actorii sunt aceiaşi, deşi publicul este altul. In timpul reprezentaţiei d-1 G. Pantazi, bucovinean, care a jucat atât de bine rolul lui Moş Pantazi, este răsplătit cu o coroană de argint.
Totuşi, unde este scriitorul, unde este compozitorul muzical, care să ne dea o piesă de mult preţ, cu adevărat românească, în care să vibreze, prin limbă şi prin cântec, cele mai alese simţi-minte ale sulletului nostru? A lor va fi nemurirea, iar a Românilor mândria naţională.
Grig. Teodossiu.
Ii A> idfh nlfra rfa Ai ri*ifc nAi Ai dfri«dfliii i^i iftn i ifh iiffoi «n*i ifh irfri rf^ri i-/
— Cine vorbeşte fără să cugete, seamănă cu un vânător care trage cu puşca fără a ochi.
www.dacoromanica.ro
1334
ALBINA
Gurs-a Dunărea prin "Raiu ?
f3etitorul să nu se cutremure. întrebarea asta n’o pornesc eu acum. Ea e veche, şi cu ea şi-au bătut capul mulţi şi îndelungă vreme; iar eu nu voiu face w; alta decât s’arăt cetitorului despre ce e vorba.
încă din cele dintâiu veacuri ale creştinătăţii, oamenii au început să-şi facă întrebarea, cam unde-ar fi fost aşezat raiul, sau grădina Edenului, în care Dumnezeu a aşezat pe Adam şi Eva. Biblia spune aşa: «Şi-a sădit Dumnezeu raiu în Edem către răsărit... şi râu cşeâ din Edem, ca să ude raiul, care de acolo se împarte în patru râuri. Numele unuia Tison, acesta încunjurâ tot pământul Evitatului,.. acolo este aur... Numele râului celui de-al doilea este Gheon, acesta încunjură tot pământul Etiopiei. Râul cel de-al treilea Tigru, acesta curge spre Asiria, iar râul al patrulea Eufrat.»
Două dintre acestea, Tigru şi Eufrat, s’au chiemat totdeauna şi se chiamă şi astăzi aşa. Fiindcă se pomeneşte şi ţara Asiria, care era între aceste două râuri, lumea a crezut până la o vreme că raiul ar fi undeva pe la izvoarele acestor râuri, sub Caucaz, ori mai la vale prin Mesopotamia. Celelalte două râuri, zicea lumea, vor fi tot pe-acolo.
Lumea pe-atunci nu era decât puţină şi rău cunoscută. După ce însă cu vremea oamenii au început să cunoască mai bine ţările, au început să se mire că râuri cu numele Gheon şi Tison nu se găsesc nici în Mesopotamia şi nici ni-căeri în lumea câtă o cunoşteau. Ele trebuiau să fie alăturate cu Tigru şi Eufratul, şi nu erau. In locul unde credeau ei că a fost raiul, nu sunt patru râuri. Dar unde sunt ? Atunci au băgat ei de seamă că biblia spune de Gheon că încunjurâ Etiopia, şi Tison Evilatul. Etiopia o ştiau cu toţii, e sub Egipet în Africa; Evilatul era Arabia — aşa o numeau Iudeii. Acum lucru era şi mai încurcat. Un râu pornit de sub Caucaz, cam de sub Erzerum, capitala provinciei Armenia, n'are pe unde să ocolească Etiopia. Şi apoi ce drum ar fi avut să facă! Iar Gheon ocoleşte Arabia. Această ţară n’are nici un râu, şi nici n’ar putea-o ocoli un râu, căci ea de trei părţi aproape e mărginită de Marea Roşie şi da Ocean.
Aceste două râuri nu sunt, şi nu sunt. Cel dintâiu care a aprins focul nedumeririlor a fost, în veacul al cincilea, Cosma Indoplenctes. Acesta a făcut o hartă a pământului, în caro arătă şi locul unde a fost raiul şi cum au curs râurile. Cu puţinele cunoştinţe geografice ce le aveâ şi cu năzuinţa do a împăcâ spusele bibliei,, el a statorit-o într’un chip caro astăzi, când cunoaştem aşa de bine ţările şi râurile, ne face să ne mirăm ce lucruri fără rost a putut să iasă din capul
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1335
acestui om. Se ştia de o mie de ani înaintea lui, că pământul e rotund ca un măr, asta o spusese Aristotele, şi totuşi Cosma, şi cu el, se înţelege, multă lume creştină, ţinea că pământul e în patru colţuri, mai lung decât lat. Toate aceste greşeli le făceau din causă că ţineau orbiş la vorbele bibliei, chiar unde biblia vorbea în simple pilde şi podoabe ale rostirii. Pământul trebuia să fie în patru colţuri, căci aşa a fost şi chh’otul legii, şi Dumnezeu anume a poruncit să fie chivotul aşa şi aşa după chipul cum e pământul-. Chivotul a fost de două ori mai lung şi mai lat, deci nu încape nici o îndoială că şi pământul trebuie să fie aşa. Marele Va-silo Nazianzenul a fost, poate, între toţi sfinţii Părinţi care s’a împotrivit acestor «potriviri cu de asila a lucrurilor celor mari după cele mici» şi singur a fost care până la moarte a spus că pământul e rotund şi nu o un disc. Cel mai înfocat apărător al «discului» şi a «rotundului» a fost Sf. Sao tanţiu, care, dacă nu s’amestecâ în vorbă, n’ar fi fost tot evul mediu aşa de rătăcit în ce priveşte geografia. Şi Sac-tanţiu aducea dovezi că pământul e disc vorbele psalmis-tului:	Ai pus, Doamne, pământul ca un disc pe ape». Şi a
biruit, cu toate că Sf. Vasile zicea că nu e vorba aici că pământul e disc, nici că stă pe apă, ci e o simplă compa-raţiune, o figură a unui poet. Şi mai dovedeâ Sactanţiu, că dacă ar fi pământul rotund, cei de sub picioarele noastre ar trebui să stea cu capul în jos, pomii să crească cu rădăcina în sus, ploaia, să cadă de jos în sus şi altele ca acestea. Şi te miri ca aceste dovezi au rămas până mai în viacul trecut, chiar când ocolirile pământului au doved t şi orbilor că pământul e rotund. Şi după cum dovezile se luau tot din biblie, Sactanţiu spunea, că supt picioarele noastre nu pot să fio oameni, chiar de-ar fi pământul rotund, fiindcă biblia nu pomeneşte nimic de ei; şi dacă Domnul Christos a zis că Apostolii săi vor duce cuvântul peste toată lumea şi la toate popoarele, iată că nu sunt oameni supt picioarele noastre, fiind-oă acestora nu li s’ar puteâ propovădui cuvântul, de oarece apostolii n’ar puteâ merge la ei, ca oameni cari nu pot stă cu capul în jos. Ca acestea, (antipodii) nu pot să existe, căci ei n'au luat parte la căderea lui Adam şi deci nici mântuire prin Mristos pentru ei nu s’a făcut.
Dar şi pe Sactanţiu l-a biruit Cosma cu masa. Dar Cosma ştia că nu sunt cele două râuri, ştia şi de Porsia şi de India şi de China, ştia că un râu din Mesopotomia nu poate ajunge în Etiopia, căci îi stă în drum oceanul. Dar spusele bibliei trebuiâ lă le împace. De aceea el e cel dintâiu care strămută raiul din Mesopotamia yitr’altă parte. Cosma crede că pământul o înconjurat de Ocean de toate părţile, dar dincolo de Ocean «la răsărit», cum spune chiar biblia, că eră aşezat raiul, mai adaogă o bucată de pământ şi acolo pune raiul. Din el ies 4 râuri, cari curg dintâiu pe sub oceanul
www.dacoromanica.ro
De pe malurile Dunărei.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1337
care înconjoară pământul şi Tison iese ca râu mare pe suprafaţa pământului şi e Gangele din India; Tigrul şi Eufrat curg pe supt pământ mult — mult până ce ies ca izvoare mititele în Armenia. Iar Ghion curge prin pământul de dincolo de Ocean cale îndelungată până în sudul Africei şi apoi iese şi curge pe pământ şi e Nilul!
Deci Cosma găsî cele două râuri Gangele şi Nilul. Cu toate că aceste nebunii ale lui Cosma erau lucruri lumeşti, cari nu priveau întru nimic religia, totuşi erau călugări prin Evul Mediu cari nu ştiau dacă nu fac eresio de nu vor crede ce a spus Cosma.
Alături cu masa lui Cosma, a început de prin veacul al -optulea să se ţină tot mai bine în picioare discul. Preoţii luminaţi nu s’au amestecat nici odată în gâlcevile aceste geografice, dar eră şi primejdie de moarte să te amesteci, ■căci îndată ce credeai altfel decât coi ce dovedeau cu biblia lui Moise, erai eretic. Toată ştiinţa atârnă de cărţile lui Moise de geaba spuneau cei luminaţi că geografia nu e religie şi că Moise pe vremea lui n’aveâ de unde să ştie ţările cari încă nu erau cunoscute, şi că el ştiind puţină geografie, spunea lucrurile încurcat — toate de geaba. Când s’a descoperit America, nu puteau crede oamenii că e continent, însuşi Columb — care în punctul acesta nu eră aşa deştept cum ni se spune prin cărţile de şcoală — nu credea şi a murit convins că el a descoperit malul estic al Chinei: nu putea fi alt continent, căci Moise nu spune de el nimic!
Hărţile cu pământul disc au lăsat Gangele în pace, şi în locul lui au luat ca râu al raiului Donul. Acestea se luptau acum cu altă nevoe: unde o 11 Gogul şi Magogul, de care vorbesc profeţii? Paradisul l-au pus la marginea pământului la răsărit deci prin China, Pământul rotund era împărţit în 3, dela Nord spre Sud drept prin mijloc îl desparte Donul şi dela Sud spre Nord Nilul, amândouă vărsându-se în Marea Mediterană care-1 desparte dela centru până la Apus în margine. Ierusalimul e buricul pământului.
In secolul XIII eră la modă părerea lui Ion de Marignoli ■episcop în Calabria. Acesta găsise raiul în insula Ceylon pe un munte înalt— numai pe un munte putea să fie, căci altfel şi peste raiu ar fi trecut potopul — şi în Ceylon este un munte care după cum mărturisea un mare învăţat de pe atunci, «ajunge cu creştetul până în discul lunii».
Mai târziu a fost la modă, puţină vreme, părerea lui Columb. El ţinea pământul cu mult mai mic decât este, aşa •că, precum am spus a murit cu convingerea că America e malul estic al Asiei şi nici nu visa că dela malul vestic al Americii unde ajunsese el până la malul estic al Asiei e jumătate pământ! Convingerea lui apoi eră că pământul e ca o pară ce se supţiază mereu mereu până ce se sfârşeşte ascuţit. Când a ajuns la delta Ornocului şi a văzut un râu
www.dacoromanica.ro
1338
ALBINA
aşâ de mare şi de repede, i-a dat gândul că el trebuie să vie foarte de departe şi foarte de sus, de pe un munte mai înalt decât toţi munţ.i, precum Ornoco erâ cel mai maro râu pe care l-a văzut, şi că acel munte e tocmai vârful pământului, al perei, gândul acesta şi clima cea dulce de pe malul american, l’au făcut să creadă că numai acolo, pe muntele acela, a putut să stea Paradisul. Şi el căută dovezi la Moise, că raiul e «la răsărit» şi el aici la răsărit erâ (credea Columb că e la răsărit, prin China undeva, şi el erâ la Apus) şi că poziţia aceasta corespunde mai mult «părerii sfinţilor şi învăţaţilor teologi».
Aşâ dar Columb găsise raiul prin Peru undevâ, pe Cor-dileri. In tot evul mediu, geografia ştiinţifică a fost stânji-nită de cele patru râuri ale raiului, pentru că nimeni nu le putea găsî locul nicăiri aşâ cum le spune biblia. Deşi cunoşteau ţările, hartografii îşi băteau capul să potrivească faptele positive cu spusele lui Moise. De aici apoi fel de fel de hărţi fantastice. Precum bunăoară dacă Herodot ar fi spus că în Muntenia curge un râu paralel cu Dunărea, de la Vereiorova până la Giurgiu, şi dacă n-am ţineâ şi de vorbele lui, am face hărţi tot aşâ de fantastice. Jiul ar trebui să-l aducem să se verse în Dunăre între Giurgiu şi Olteniţa căci într’alt loc n’ar puteâ căci i-ar stâ în drum râul lui Herodot; ori am vărsă Jiul în Olt şi am aduce Oltul de vale de Giurgiu. Am şti cu toţii că e falş, dar n’am avea ce face căci râul lui Herodot Irebue să existe. Aşa făceau în evul mediu cu ţările şi cu râurile.
In cursul vremii şi-au bătut mulţi capul cu chestia raiului. Unii l-au dovedit în India, alţii în China, alţii în Japonia (aceştia după Cosma, căci Japonia e ţară dincolo de Ocean, la răsărit) alţii în Suedia (acest lucru o foarte proaspăt), în Italia sudică, în Crimeia, în Madagascar. Atâtea râuri au devenit râuri ale raiului. Intre ele Dunărea noastră a ţinut de multe ori locul lui Tison şi perechea îi erâ când Donul când Nilul. M’aşi întinde prea departe, arătând cum făceau ei de ajungea Dunărea pe la Vavilon, dar cetitorul îşi poate face ideie gândindu-se cum făcu odată Cosma cu Gangele şi cu Nilul.
Şi tot nu se ştie, şi nu se va şti.
G. (’oşljuc.
-------------------
De-ale copiilor*.
—	Ia să vedem, fiindcă înveţi la şcoală, ştii să-mi spui de ce spre sfârşitul anului zilele sunt mai scurte ? întreabă un bătrân pe un şcolar foarte isteţ.
— Ca să vie mai curând anul nou şi să-mi dea tata ceva frumos!
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1339
iANeU Se6îlŢARUL(i)-
u se isprăvise însă bine cu covoarele şi scoarţele la Carapceni, şi iată că soseşte într’o zi stareţul mănăstirii dela Hârboveţ, care veniă frate preotesei. Cum a dat de lăicerile mândre ce erau tocmai întinse pe cerdac, ca să li se scoată firele de răsuceală şi să li se tae capetele, i s’a şi aprins îndată mare potta, cum ar face ca să-şi pue la cale aşâ un fel de lucru şi colo, la mănăstire. S’a dat cuvioşia sa în vorbă cu meşterul lănci, chip ca să-l înduplece să vie fără zăbavă la Hârboveţ, unde eră lâne-turi adunate de nu mai ştiu câţi ani.
Se scărpinâ jidanul nostru în cap şi nu-i veniă de loc la socoteală treaba asta, căci erâ, — mă înţelegeţi — postul crăciunului la mijloc, şi ce va să zică postul la mănăstiri, pricepe cam or ce om prea bine. Dar i-a şoptit preoteasa prea sfân-tului ceva la ureche, şi s’a învoit la urma urmii lănci, să meargă cu dălăcauşii săi dela Carapceni la Hârboveţ. Taina învoelei erâ însă ciudată de tot. Nefiind chip ca să-i se facă la loc aşa sfânt cum erâ mănăstirea, hatâruri cu farfurii de sărmăluţe şi costiţe calde, din pricina câlugărimii, i se dă răsfăţatului Iancl, odată la săptămână, de însuşi mâna egumenului, câte un hartan de slănină afumată, după care se topiâ jidovul nu altceva.
Atât numai că neputând Iancl să ascundă slănina cum trebuie, a dat într’o zi calfa de dânsa şi, — fie din îndrăzneală şi păcătoşie .ascunsă, fie spre nenorocul meşterului, — s’a înfruptat şi el dintr’însa. Prins fără veste, când îşi tăiase o bucăţică hăt bunicică şi erâ s’o bage în gură, n’a avut încotro, şi i-a mărturisit stăpânului său Iancl că făceâ de mult păcate de acestea. I se trăgeâ de altfel şi lui ponosul cam din altă parte, fiindcă mama acestei calfe, trăiâ precum o ştiâ lumea întreagă din Bălţi, cu poliţaiul târgului. Şi iată că asta erâ tocmai un noroc pentru meşterul, cum aveţi să vedeţi îndată.
Nu isprăvise scorţarii noştrii nici pe jumătate lucrul lor la mănăstire, când iată o ştire jalnică de tot pentru Iancl. Un om sosit în graba mare la Hârboveţ, l-a vestit că fratele său 1
(1) Vezi No. 50.
www.dacoromamca.ro
1340
ALBINA
mai mare, negustoraşul din Bălţi, a murit, şi să vie deci în grabă acasă. Iancl nu eră, ce-i drept, atins de jale cumplită, după acest zgârcit bolnăvicios, cu care nici bine vreodată n’a trăit, ci se gândeâ mai vârtos la buclucul în care avea să intre pe urma acestei morţi neaşteptate. întâi şiva de opt zile, adică şederea la pământ în semn de jale, de care nu-1 putea deslega pe evreu, nici o putere pământească. Apoi însă, veniâ lucru straşnic de tot. Fratele său fusese căsătorit, şi precum nu aveâ nici un copil, Iancl, care era neînsurat, trebuia după legea lor, să o iâ acum pe cumnatâ-sa, cu vrute cu nevrute, de nevastă.
Se gândiâ bietul Iancl la străşniciile aceste şi câte blestemăţii eră să i-le mai stârnească rabinul târgului, duşmanul său cel mai neîmpăcat, după toate aceste şi ii veniâ groază. Aveâ însă o mângâere, că nu se ştiâ acum singur păcătos pe lume. Beri, calta sa, ii eră dela o vreme încoace sfetnic credincios la multe lucruri, mai ales că se ştiâ vinovăţi în-naintea legii lor, atât unul, cât şi altul.
Eră tocmai în ajunul Domnului, când se chinuia bietul Iancl, cu cugetul său ispitit că ce să facă şi stareţul i-a trimes vorbă că poate să lase scorţâritul câteva zile în pace, în vederea sărbătorilor. A dat deci meşterul drumul celedni-cilor săi, să plece pe câteva zile pe acasă, iar el cu sfetnicul său Beri, s’au pus pe chibzuit, că ce ar fi mai nimerit de făcut. Şi a ascultat tânărul isteţ cu băgare de seamă, toate câte i le spunea meşterul său, deşi le ştia el bine şi fără asta, la urmă însă i a zis lui Iancl:
«Eu, meştere dragă, a-şi da în locul Dumitale la naiba pe rabin cu toate legile şi bazaconiile sale şi mi-aşi căută de treabă.»
«Şi ce crezi, că nu m’am gândit la una ca asta?»
«Apoi atunci ce-ţi mai baţi capul?»
«Mă gândesc că are să ne pună sub ereh, (blăstem) şi ne ia la-goană tot târgul şi întreaga suflare ovreiască jur împrejur.»
«Da ştii că fricos mai eşti jupâne» i-a răspuns atunci calfa aprins. «D’apoi dela jidovii noştri mâncăm noi oare pâne? Făcuta-i dumneata vreodată o scoarţă la de-ai noştri? De văzut ştiu că ai văzut multe pe la dânşii, însă tot luate zălog de pe la ţărani 1 Poate rabinul să-ţi ia numele de scorţar vestit, cum îl ai d-ta. ?»
«Aici ai dreptate,» a spus Iancl, uitându-se nu ştiu cum
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1341
uşurat în faţa calfei sale. A adăogat însă apoi, oarecum cu sfială şi în jumătate de glas :
«Da nu te gândeşti că el te pune şi pe tine sub blăs-tem, de te vede că mai lucrezi la mine, şi nu lasă un ucenic să mai vie la noi.»
«Apoi dacă ţi-e aşa vorba, meştere, atunci să-ţi spun verde că eu de mult mă port cu gândul să fac ce mă învaţă mama mea, şi să mă desfac de lobia neamului nostru şi dacă te temi cumva că n’ai să ai cu cine lucră, iacă eu unul am să fiu în ciudă chjlei (comunei) întregi. Să cerce să ne ucidă cu petre, că sunt cazaci la Bălţi. Dumneata eşti doar oştean
vechiu şi eu, dă, mai am şi pe sterejnicul ce ţine la mama......
Şi dacă îţi e de celednici, iţi aduc băefaşi de târgoveţi câţi vrai, să se prindă de lucru cu inima, nu nişte puturoşi ca ăştia doi ai noştri.»
In ochii lui lănci străluceau lacrămi de bucurie şi eră să-l strângă pe Beri în braţe, dacă nu începeau să iasă călugării din chilii în sunetul clopotelor, cari îi chemau acum la slujba din biserică. Scorţarii însă în loc să se gătiască de drum spre oraş, s’au luat Irumos pe urma sfinţilor părinţi şi au intrat şi ei cu sfială în slântul locaş, ca să vadă ce nu văzuse până atunci.
Ce au mai iăcut apoi, nu ştiu. In ziua de Iordan insă, soborul mănăstiri Hârboveţului intorcându-se cu cruci, făclii şi prapuri dela pârîul satului, unde se făcuse sfinţirea apei, au găsit înaintea dverelor împărăteşti, îngenuchiaţi între mai mulţi monachi duhovnici, pe meşterul lănci şi pe calfa sa Beri, în cămăşi albe, cerând sfânta taină a botezului
Temerile meşterului lănci, cunoscut sub numele de Iancu Scorţarul, nu s’au împlinit. Mai vestit încă şi mai bine văzut ca înainte cutreeră el cu tovarăşul său Isidor Berlovici, în lung şi în lat Basarabia întreagă, iăcând la scoarţe, covoare, şi lăicere încât le merge faima. Iar de când lucrează cu ucenici luaţi dintre Românaşii târgurilor, şi marfa lor se caută mai mult, întrecând cu mult ceea ce o mai fac pe ici pe colo meşterii perciunaţi dela Târgul Bălţi sau Soroca.
Em. Grigorovitza.
— Fără statornicie nu se poate face nimic de seamă.
www.dacoramamca.ro
-	fi	a rS- 1 g»
t 1H		- .u^E
§ ■■ jw- ■ ■ *		
bela Serbările din Sibiu. 1
1. Muzeul -Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român44 (lin Sibiu; 2. G'atediala greco-ortodoxă din Sibiu; 3. Internatul de fete al „Asocinţiunel44 din Sibiu; 4. Banca „Albina4* din Sibiu; 5. Oasele „Asocia-tiunei44 din Sibiu 0. Ţesătoare din Seliştc; 7. Florica şi Tincuţa; 8. NotarulCălămăr; 9. Stan; 19. (Jheorglie;
’ 11. Primarul ; 12. Farfuridis; 13. Chirilă, personagii din opereta rMoş Ciocârlan4* de cavalerul Flondor.
www.dacQFomanica.ro
13-14
ALBINA
învăţături folositoare 0)
Mâncare. Tlrebuie să mai vă schimbaţi şi la mâncare. Posturile de azi sunt. prea grele pentru ţara noastră. Posturile aşa ca la noi au fost puse în ţâri unde nu este iarnă, unde se găseşte peşte mult şi raci şi măsline, unde omul nu trebuie să mănânce mult şi greu; încă şi acolo posturile nu erau ţinute de toată lumea ci numai de călugări prin mănăstiri. Nu zio eu astea,, le zic vlădici şi mitropolit, dintr’o ţară românească, tot ca noi de credincioasă, din Bucovina. Ei bine, d-voastră nu vă mulţumiţi nici cu cele 4 posturi, nici cu toate Mercurile şi Vinerile, ci mai postiţi mulţi şi Lunea, mai postiţi acum după Sântămărie-
nu ştiu câte zile___ apoi bine, oameni buni, cum credeţi că o
să aveţi putere şi să nu vă doboare irigurile cu mâncarea asta? Ce credeţi că numai noi suntem creştini buni? Alţii, ca Grecii,, ca Ruşii, nu sunt şi ei creştini buni, şi Românii din Ardeal nu sunt şi ei ca noi şi trâesc mai bine decât noi?
Da o să-mi ziceţi, ce dulce, d-le. că şi pe ziua ele dulce noi mâncăm tot rău, tot mămăligă goaiâ. Apoi să scoaţă temeile pui şi raţe, că dacă porumbul e scump, cum a dat Dumnezeu aceşti doi ani, apoi n’o să fie totdeauna aşa, şi raţele n’au nevoie de porumb: femeea vrednică le creşte cu urzici fierte, cu burieni„ cu verdeaţă. Dar să zic că vreţi să ţineţi posturile aşa cum le-am apucat dela părinţi, este însă un păcat de fundul iadului, ca să nu daţi lapte copiilor mici ci săi îndopaţi cu mămăligă şi cu poame necoapte. Copilul trebuie să mănânce lapte până la 6 ani, că d’asta mor atâţea copii la d-voastră. O l'emee se întorceă azi dela biserică şi spuneâ nevestii mele că a făcut 14 copii şi are acum numai 6. Ei, nu e păcat de copii aceea cari numai ce au trecut prin lumea asta?
Să zic că vreţi şă ţineţi posturile: sunt mâncări de post mai bune decât carnea* linte, fasole, mazăre, bob, de ce aveţi necaz, pe ele şi în loc să mâncaţi fasole cu mămăligă mâncaţi mămăligă cu prune verzi, or cu ştir acrit, or mămăligă cu poşircă? Lintea e atât de bună în cât doctorii cei mari în loc de carne o dau celor bolnavi cari încep să-şi pirează minţile, uită, nu pot să stea liniştiţi, şi d-voastră să nu vă placă?
D. Perieţeanu-Buzău: întreabă-i ştiu ei ce e lintea?
Nu ştiţice e lintea? E un fel de măzăriche. Cu un pumn, doi, semeni un sfert de pogon şi scoţi câteva baniţe ; iar când o fierbi, dintr’o mână două, cu câţiva grăunţi de usturoi, scoţi o oală de fiertură cât toate zilelede mare.
Un ţăran. — Ştim, d-le,.cum să nu ştim ce e lintea?
Iar dacă fasolea vi se pare grea, de ce nu culegeţi nucile, să le scoateţi uleiul şi să dregeţi fasolea? Do ce nu uscaţi prune? Nu văz pe nimeni opărind prune nici uscând feliuţe de măr,
(t) Vezi No. 50.
www.dacoromanica.ro
AIjRINA
1345
Gândiţivă bine, mâncarea dă puteri omului, cum focul dă puteri vaporului, dacă nu-i dai lemne, vaporul stă, şi omul fără mâncare slăbeşte.
O să-mi ziceţi, da d-voastră mâncaţi destul de bine, d-le, sunteţi mai puternici decât noi, şi copii d tale sunt mai tari decât ai miei? Eu îţi răspund că nu sunt mai tare decât d-ta pentru că nu m’am obişnuit la lucru d tale şi pentru că nu trăesc în câmp, în vânt, în soare, ca d-ta şi pentru că şi munca mea mă slăbeşte, că şi eu când vorbesc or când citesc muncesc. Se vede că muncesc fiindcă dacă ai pune mâna la pieptul mieu ai vedea că inima îmi bate mai taro decât de obicei, capul îmi este mai cald, asta e muncă, cum şi vaporul umblă mai tare când roata se învârteşte mai repede. Da d-ta nu trebue să te pui cu mine, să ta pui cu un muncitor bine hrănit şi ai să vezi că nu ţii cu •el nici la odată nici la multă vreme. Tot aşa copiii noştri sunt poate mai fără putere decât ai d voastră, dar ai d voastră mor prea mulţi, cum spuneam cje femeea cu 14 copii.
Curăţenie. Omul sănătos este şi curat, multe boale vin din necurăţenie, multe răni se fac rele din necurăţenie. Nu zic să vă gătiţi ori să vă spălaţi cu săpunuri, cari miroase, dar cari sunt mai proaste decât cele făcute în casă de femeia fiecăruia. Apă curată, scăldat vara în râu ţin trupul sănătos. Da curăţenia nu se vede numai la ţinerea trupului, se vede la îngrijirea casei, grădinei, patului în care dormim.
— Un ţăran (Lixandru). Ce curăţenie, d-le, că Românul abia îşi duce zilele?
O să ţi spui eu îndată ce poate face şi omul ce! mai sărac, ce poate face azi sau mâine fiecare din d-voastră. Neîngrijirea d-voastră vine uneori din fudulie. Unii cred că numai femeia săracă poate ţine pe ea o cămaşe curată, că n’are cum o înnegri, dar femeea cu stare trebue să fie murdară că are lucruri de îngrijit, vite de muls. Insă cine are treburi multe şi vite multe ar trebui să aibă şi cămăşi mai multe, căci curăţenia este sănătate. Alţii simt o mare mândrie să vază curtea cu băligar, că numai unde simţi pe nări mirosul lui, numai acolo se vede că e o târlă, adică o gospodărie. La omul sărac curtea este curată de nevoie, dar la omul bogat trebuie să se vază bogăţia vitelor după grosimea bâligarului din curte. Ştiu aceasta din casa în care am crescut, am auzit vorbele acestea cu urechile mele şi băli-garul în loc să fie adunat intr’un colţ mai depărtat al curţii, unde să fie amestecat cu paie şi cu alte resturi din curte, ca apoi toamna să se împrăştie pe ogoare, rămâne în curte şi tot adu-nându-se se tace praf grozav vara, iar după ploi un noroi grozav, eare trece şi de gleznă în locurile dela câmp. De asta crez eu că la oamenii bogaţi copiii mor mai mult decât la oamenii mai săraci. Ce trebuie să faceţi, dar, acum sau mâine? Să vă curăţiţi curţile, să tăeţi mărăcinii de prin ele, să tăeţi mărăcinii de pe şanţul şoselei sau de pe marginea drumului, fiecare în dreptul lui, că e lucru uşor, nu se cere vre-o avere pentru asta. Valea
www.dacaramanica.ro
1346
ALBINA
asta este plină, de sate, casele sunt mai frumoase decât în multe părţi şi cu toate astea mărăcinii umple şoseaua, multe curţi stau pline de bălării. Mai anii trecuţi treceam prin Mărăcineni şi eră o căldură şi un praf şi nişte mărăcini de spaimă, pe când un stol de femei stau de vorbă pe prispă în loc să se scoale şi să smulgă burienile.
Un ţăran (Constantin). Cel puţin să aibă omul o potecă la biserică.
Cel puţin să aibă omul o curte curată. Şi în locul burienilor de ce n’ar pune niţică tasole, niţei cartofi, ori ceapă? De co să n’aibă o grădiniţă, câteva llori, să simţă şi el plăcere de casa lui» Duminica şi sărbătoarea, când stă mai mult acasă? De ce să cumpăraţi zarzavat de pe la Bulgari? Am văzut eu singur cum femeile dau ouă pe ceapă şi pe ardei la Bulgari, în loc să le aibă în grădina lor.
Se miră o lume cum s’a învăţat Românul cu nevoia, şi-i place, nu vrea să se scape de ea. Patul în care dorme săteanul este făcut din câteva scânduri puse alături fără nici o îngrijire. Când eram acasă dormiam pe o prispă lăcută de bârne cioplite cu securea şi cam strâmbe, cum vrusese Dumnezeu să le crească. Eu care învăţasem pe la şcoală nu puteam dormi de loc câteva săptămâni, până mă obişnuiam, că o bârnă erâ mai sus alta mai jos. Ei, vă întreb pe d-voastră ce avere mare s’ar fi cerut ca să se fi potrivit scândurile? Ce avere s’ar fi cerut ca să se aştearnă peste ele niţele pae şi să pot dormi liniştit? Că somnul hrăneşte tot ca mâncarea, şi omul mai uşor moare când l-ai lăsă nedormit, decât când l-ai lăsa fără pâine.
Cum trebuie, dar, să fie starea viitoare a d-voastră? Cum am vrea noi să fie? O casă curată şi îngrijită, cu un grajd curat în care să stea doi boi şi o vacă. Odată săteanul avea prea multe vaci, azi trebuie să aibă doi boi buni, nu ca pisicile de azi, cari abia târăsc câte opt un plug. O vacă bună ca să deâ pe zi 10—15 litri de lapte, nu ca cele de azi cari nu dau nici 5 litri. Vaca este tot aşâ de trebuincioasă ca casa şi ca boii, căci lără lapte nu se poate creşte copii. Pentru hrana vitelor trebuie să se semene fân, trifoi, care se poate cosi de mai multe ori pe vară. Fânul trebuie să se păstreze sub şoproane, nu ca azi descoperit de este risipit de vânt şi stricat de ploaie.
Mai pe sus de toate trebuie însă carte la copii. Să daţi copii, 11 carte că ei o să facă ceea ce d-voastră credeţi că nu se poate. Cartea schimbă îndată pe om. Aţi văzut, Duminica trecută, când domnişoara Perieţeanu spunea că pe piele sunt nişte găurele pe unde iese sudoarea, aţi văzut pe un copil cum îşi desfăcea că-măşa dela piept ca să vază găurelele? El vreâ să vadă ce le spunem noi, ei o să vreâ să vază şi starea viitoar e pe carev'o cântăm noi
Joan S. Florii.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1347
Alegerea seminţei de semănat.
v^e lângă îngrijirile ce trebuiesc observate la prepararea terenului de semănat şi însăşi operaţiunea semănatului atenţiunea unui bun agronom trebuie îndreptată încă şi mai mult asupra seminţei, căci de bunătatea ei atârnă în mare parte şi succesui recoltei viitoare.
Numai dino sămânţă bine coaptă, sănătoasă şi proaspătă se poate naşte o plantă puternică, care e vrednică să producă şi o recoltă’abudentă ; seminţele zbârcite, necoapte, ploate, mucegăite şi prin urmare stricate, mici in bob etc. produc plante slabe şi o recoltă slabă.
Condiţia principală a seminţei este se posedă facultatea germinativă, sau puterea de a încolţi. O sămânţă pusă in condiţiuni bune de germinat, dacă nu încolţeşte, trebuie înlăturată ca ne-fiind bună pentru semănat.
Facultatea germinativă a unei seminţe este foarte mult influenţată dacă recolta s’a făcut mai timpuriu ca coacerea seminţelor. O sămânţă recoltată înainte de a se coace în deajuns, so zbârceşte şi ca atare şi materiile de rezervă din ea sunt insuficiente pentru a putea nutri in deajuns noua plantă, care numai bolnăvicioasă va li în toată viaţa ei.
Puterea de încolţire a seminţelor mai depinde şi de vechimea ei. Unele seminţe perd această facultato mai curând, altele mai târziu. Aşâ sămânţa de secară să nu fio mai veche de un an, căci rezultatele nu pot fi satisfăcătoare; altele ca grâul, porumbul etc dacă au fost bine păstrate, le putem semăna chiar şi după doi ani. Seminţele uleioase, cum sunt cele de rapiţă, pierd foarte repede facultatea germinativă, căci materiile grase ce ele conţin se alterează uşor, şi do aceea e bine a le semăna iu anul recoltei lor.
Păstratul seminţei în şure şi in hambare încă este de observat. Intr’un loc înăbuşit şi umed seminţele mucezesc, să strică căci ciupercile părăsite găsesc un mediu favorabil dezvoltârei lor, cum e mălura care dă grâului un miros neplăcut, pătrunzător; asifel de seminţe şi-au alterat puterea germinativă şi deci trebuie înlăturate dela semănat. Adăpostul seminţelor să fie ridicat cel puţin la un metru dela suprafaţa pământului, cu străşini lungi şi într’un loc uscat şi bine ventilat. O curăţenie exemplară încă se impune, căci numai aşâ să înlătură insectele, ca gărgăriţa, a cărui efect e cunoscut’de toţi. Seminţei so mai cere şi o culoare şi un luciu al ei propriu, pe cari agricultori practici trebuie să o cunoască dela prima vedere.
Nimic nu ne poate înşelă asupra puterei de încolţire a unei seminţe, dacă facem noi înşine încercări dovedind puterea vieţii ei. Micul ca şi marele agricultor german nici odată nu va semăna o semînţă, până ce n’a constatat sănătatea ei. Lucrul e simplu de tot şi pentru acest scop se ia o farfurie pe care o umplem de două degete cu nisip şi în care punem o sută de boabe din sămânţa aleasă pentru semănat. Nisipul trebuie ţinut umed şi acoperit cu o bucată de sticlă, ca apa să nu se evaporeze prea repede, dar nici cantitatea de apă să nu îl acopere căci atunci oxigenul aerului nu poate străbate la boabe şi nici încolţirea nu va avea loc. Farfuria o punem într’un loc întunecos şi o oboser-
www.dacoroxnanica.ro
1348
ALBIKA
văm din timp în timp. La temperatura obişnuită seminţele încep curând să încolţească aşa că după zece zile ne putem dă seamă de procentul de încolţire după care ne orientăm şi la semănat.
In Germania pe lângă toate moşiile mari se află în acest scop câte un câmp de experinţă şi un mic laboratoriu de chimia a-gricolă conduse do administratorul moşiei, cari toţi sunt oameni pricepuţi, cu studii academice de agricultură, pe când la noi ■din greşeală se dă preferinţa persoanelor ce abeâ ştiu a scrie, pe când de moralul şi prosperitatea agriculturei şi a lucrătorilor moşiei singurul Dumnezeu le poartă grija.
Nu o do ajuns numai ca sămânţa să aibă viaţa şi sub influenţa aerului, umezelei şi căldurei să ajungă a încolţi, ci bobul să lie în stare, cu materiile de rezervă ce le conţine, a nutri îndeajuns mica plantă, cu un cuvânt a o alăpta atât timp până ce ea însuşi devine capabilă spre a se nutri singură. Pentru aceasta se cere ca seminţele să fie mari şi grele căci numai acestea sunt în stare să producă plante viguroase.
Sămânţa mai trebuie, înainte de semănat, bine observată ca să nu fio amestecată cu altelele de buruieni, căci ele îngreunează şi măreşte munca câpului fiind totdeodată şi în detrimentul plantelor cultivate, luându-le acestora spaţiul, aerul, lumina şi hrana de dezvoltare lor. De aceea triorul şi vânturătoarea se impune pentru proprietatea mare ca şi pentru cea mică. In Germania, unde există proprietatea mică, triorul ca şi tăvălugul, sau maşina •de tăiat lemne etc, se cumpără în comun de societăţile agricole. Acolo undo nu se poate procură maşini, seminţele trebuiesc ciuruite, separându-le astfel de amestecul cu buruieni şi vânturate cu lopata în semicerc şi cu dibăcie ca boabele grele să cadă deoparte ear cel uşoare de alta.
O semănătură plină de buruieni dovedeşte neglijenţa agricultorului, care la recoltă îşi primeşte răsplata cuvenită. Când voim să schimbăm sămânţa noastră cu alta din altă regiune, aflând-o ca fiind superioară celei noastre, în totdeauna e bine a avea siguranţă de curăţenia ei, sănătatea, etc. Falsificarea seminţelor în străinătate a ajuns a fi un comerţ întins’ şi cu multă dibăcie, •cum bunăoară se practică cu seminţele mărunte de lucernă şi trifoiu. De aceea şi «Samenkontrollstationen* sau institutele de controlare a seminţelor sunt foarte importante şi nu lipsesc pe lângă nici o şcoală de agricultură din Germania, la care plugarul maro şi mic îşi trimete seminţele în săculeţe spre a fi controlate.
In Germania societăţile agricole, conduse de oameni specialişti în ale agriculturei, procură la nevoie tuturor agricultorilor se-mînţa cerută, cu spese bine înţeles mai scăzute decât dacă şi-ar procură fiecare în parte, oferindu-le şi garanţia Institutului' de control unde ea a fost supusă cercetărei. Ar fi o mare greşeală a procură semînţă multă, crescută în altă parte cu clima şi teren diferit de al nostru -şi a o semăna; din contră să procurăm puţin, să dovedim aclimatizarea ei, apoi să o semănăm pe suprafeţe mai întinse. Cunoscuta suflătoare a grâului să nu lipsească. E cunoscut proverbul: ce vom semăna, aceea vom şi recoltă.
Li viu s Yelovan.
Hohenheim.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
134»
Cronica agricolă, economică şi comercială.
tă presa agricolă ca şi cea politică se ocupă în mod erios, de starea economică a sătenilor agricultori,, ari şi in acest an, ca şi în anul trecut, au să su-îre foarte mult din causa lipsei de porumb, care în rea puţine judeţe ale ţărei s’a făcut ceva. Foarte puţini sunt acei agricultori săteni cari vor recoltă în acest an ceva porumb. Din cauză că porumbul va lipsi in mare parte sătenilor, dar în schimb fiindcă au făcut din belşug grâu şi secară, ministerul agriculturei, printr’o circulară, atrage atenţiunea prefecţilor ca să pună pe toţi sătnnii în cunoştinţă că în acest an Statul nu le va mai da porumb. Prin urmare, acei cari au recoltat grâu sau secară, să vândă din această recoltă numai prisosul; cu alte cuvinte trebuie să-şi facă bine socoteala, ca grâul ce le va mai rămâne să le ajungă până la noua recoltă din anul viitor 1906. Nici că se poate mai logic, fiindcă cu modul acesta se va putea ajunge ca şi sătenii agricultori, să nu puie temei numai pe hrana cu mămăligă, ci şi pe hrana cu pâine ceeace va face să se înfiinţeze cuptoarele comunale; fiecare din ei vor căuta a-şi face câte un cuptor în care să-şi coacă pâinea trebuincioasă la hrana zilnică. Cred că este de ajuns ca unul din săteni să dea un bun exemplu şi ceilalţi îi vor imită, şi acel care va trebui să dea exemplu este, şi trebuie să fio învăţătorul şi preotul.
Mai întâia de toate trebuie să ne dăm bine seama dacă tot răul trebuie aruncat asupra secetei, ori trebuie căutat şi în altă parte. Din cauza secetei nu s’a făcut mult porumb, dar cu toate acestea porumbul s’a făcut, daca nu în abundenţă, dar s’a făcut. Deci cauza nu este tocmai seceta, ci semănătura făcută prea târziu. Prin urmare sătenii trebuiesc îmboldiţi ca .să semene din vreme şi după cum se dau în fiecare an eirculări din partea statului, ca sătenii să nu culeagă porumbul decât numai atunci când s’a copt, tocmai aşa trebuie date eirculări tot din partea statului pe la începutul lunei Martie în fiecare an, ca prefecţii prin subalternii lor, să ia cele mai aspre măsuri ca toţi sătenii până la St. Gheorghe (23 Aprilie), să-şi aibă semănătura de porumb făcută şi nici odată această semănătură să nu fie amânată până la 1 Maiu.
Astăzi avem probă lămurită că toţi agricultorii mari ca şi cei mici, cari au semănat porumb până la 23 Aprilie st. v.,. au recoltă do porumb, dacă nu bună, cel puţin mijlocie, dar tot au ce recoltă; pe când ceilalţi săteni cari în orice lucrare agricolă se lasă la voia întâmplării, recoltează vânt în loc de porumb sau altă recoltă trebuincioasă la hrana lui şi a familiei lui.
www.dacoromanica.ro
1350
ALBINA
Deci în ordinea economică şi agricolă nu trebuie aruncată greşala pe schimbarea timpului, ci pe neglijenţa agricultorilor noştri. Dela 1874, de când decedatul Racotă, pe atunci deputat, a rugat guvernul ca să vie în ajutorul sătenilor din judeţul Teleorman, că n’au porumb şi se hrănesc cu coaje de arbori măcinată la râşniţă, n’a fost an în care să nu atragem atenţiunea guvernului ca să ia serioase măsuri ca toţi sătenii agricultori să-şi facă semănăturile de porumb până la 23 Aprilie st. v., şi acest lucru s’a repetat de toată presa agricolă. Dar noi am scris, noi am auzit şi noi am citit.
S’a arătat că nu e bine, ca mai în fiecare an, sătenii din unele părţi ale ţârei, să aştepte milă dela Stat, ci trebuie îndrumaţi de a se hrăni şi cu pâine şi de a introduce în cultura lor şi cartoful ca plantă ajutătoare la caz de nevoie. Cu modul acesta cultura porumbului s’ar mai li împuţinat şi în locul lui s’ar fl cultivat mai mult grâu şi cartofi, ori grâu amestecat cu secară pentru hrana lui şi grâu curat numai pentru vânzare.
Seceta din Iulie, pe lângă că a împiedecat creşterea porumbului semănat târziu, a mai micşorat rodirea porumbului semănat de timpuriu ca şi creşterea boabelor, a iuţit coacerea porumbului, aşa în cât pe la 25 August, atât în Muntenia cât şi prin unele localităţi din Moldova, cei mai mulţi agricultori şi-au cules porumbul. Păşunele s’au uscat, iar ogoarele pentru semănătura de toamnă n’a putut să se facă în condiţiuni destul do bune, sau chiar de loc. Seceta s’a simţit şi la poame caşi la struguri, cari roade, din lipsă de apă au rămas pipernicite şi puţin zemoase.
După cum s’a presentat starea timpului până acum, se poate prevedea ca cele mai mari semănături de grâu, de orz şi secara de toamnă, au să se facă în porumbişte şi mai puţin în ogoare. Acest lucru se explică, fiindcă la noi cei mai mulţi agricultori pregătesc miriştele ca ogoare, iar nu locurile nesemănate şi lăsate anume pentru această lucrare.
Poate anul trecut, caşi acest an, vor da mai mult de gândit agricultorilor noştri de a face o agricultură mai bună pe viitor.
Târgurile noastre. Animaţia în vânzări caşi în preţuri în târgurile noastre nu lasă nimic de dorit. Acest lucru provine din lipsa recoltelor din ţările europene şi mai cu seamă din lipsa de producţiuni din Rusia, unde foametea a început să bântuie în mai multe ţinuturi.
Iată în rezumat preţul cu care s’a vândut cerealele noastre în târgul din Brăila:
Grâul s’a	vândut suta de kgr.	cu . .	. 11—15	lei şi 60 ct.
Secara	idem	cu . .	. 11—13	» » 	 »
Orzul	idem	cu	. 9—10	» » 	 »
Orzoaica	idem	cu . .	. 11—13	» » — »
Ovăzul	idem	cu . .	. 9—11	» »	>
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1351
Porumbul	idem	cu . .	. 13—14 lei şi — ct.
Fasolea	idem	cu . .	. 25—26 » » ■— »
Mazărea	idem	cu . .	. 1—12 » » — »
Oborul din Bucureşti. Grâul de calitate bună se vinde cu 72 — 78 lei kila.
Cel de calitate mai inferioară cu 69 — 70 lei kila.
Orzul se vinde cu 40 — 45 lei kila.
Ovăzul cu 35 — 38 lei kila.
Porumbul se vinde cu 79 — 82 lei kila.
Fânul de calitate bună se vinde cu 50—55 lei mia de kgr.
Cel de calitate mai inferioară cu 50—52 mia de kgr.
Paiele de meiu păsăresc se vând cu 45—50 lei mia de kgr.
Celelalte feluri de paie se vând cu 17—26 lei mia de kgr.
Perechea de boi buni graşi se vinde cu 400—450 lei.
Boii de jug cu 280—400 lei perechea.
Vacile cu 80—200 lei una.
Cai de lux n’au fost. Caii de trăsură :e vând cu 250- 500 lei unul.
Caii de rând cu 80 — 250 lei unul.
Târgurile străine Afacerile cu cereale caşi preţurile sunt mai puţin animate, probabil că nu se cunoaşte în mod exact producţiunea grâului din toată lumea.
Astfel la târgul din Paris, grânele indigene se vând cu 21 — 22 lei şi 50 cent.; iar grânele străine cu 18 —19 lei; secara cu 15—15 lei şi 50 cent.; orzurile cu 14—17 lei după calitate; orzurile cu 16—18 lei şi porumbul cu 17 lei şi 50 cent. Făina de grâu cu 11—13 lei şi cea de secară cu 18—20 lei.
In târgurile din Germania grâul se vinde cu 21 —24 lei; secara cu 18—19 lei; orzul cu 18—20 lei şi ovăzul cu 17—18 lei.
In târgurile din Englitera grâul se vinde cu 17 —19 lei; secara şi orzul cu 12—13 lei şi ovăzul cu 16 lei. In târgurile din Belgia grâul se vinde cu 17—18 lei; secara şi orzul cu 14—15 lei şi ovăzul cu 16—17 lui. La târgul din Viena, grâul s’a vândut cu 19 — 20 lei; secara, orzul şi ovăzul cu 16 —17 lei. La târgul din Budapesta grâul se vinde cu 15 —16 lei; secara cu 12 lei; ovăzul cu 12 lei şi 40 cent. şi porumbul cu 13—14 lei. In Elveţia grânele se vând cu 19—20 lei; secara şi orzul cu 16 — 17 lei şi ovăzul cu 18 — 19 lei. In Olanda grânele se vând cu 17 — 18 lei. La târgul din New-Yorc (America), grâul se vinde cu 16—17 lei şi la Chicago cu 15 lei şi 50 cent.
In Algeria şi Tunis, grânele se vând cu 21—26 lei, după calitate, orzul cu 14 — 18 lei şi ovăzul cu 15 — 20 lei, după localitate. Toate preţurile în târgurile străine sunt socotite pe suta de kilograme.
Lipsa de raporturi oficiale despre recolta grâului în Sta-tele-Unite, contribuie de asemenea la fermitatea preţurilor. Biuroul de agricultură din Washington a publicat un raport despre întinderea semănăturilor de porumb şi a recol-
www.dacoromanica.ro
1352
ALBINA
tei -la 15 a lunei cor. După acest raport recolta porumbului în America promite o producţie de 2 miliarde 600 mii. busheli contra 2.467.000.000 din anul trecut.
Din India se anunţă începutul ploilor periodice cari vor favoriza semănatul grâului întârziat din cauza secetei.
In urma ploilor care au început să cadă dela începutul acestei luni, timpul s’a răcit foarte mult în toată ţara, iar în localităţile muntoase şi deluroase a căzut brumă. Aceste ploi atât de mult aşteptate, au înlesnit semănăturii de toamnă deja puţin întârziate, care în urma ploilor căzute până la această dată în toată ţara, se vor putea face în bune con-diţiuni, mai cu seamă în ogoarele sterpe anume pregătite pentru astfel de semănături.
”9. S. Moga.
Cronica Săptămânii-
Starea câmpului şi a viilor.
Ministerul de interne a vestit că ploile din urmă au fost aproape generale în ţară şi au făcut mult bine viilor şi semănăturilor de toarnă. Ele înlesnesc în acelaş timp şi facerea ogoareloi’. Iarba care era arsă de soare a început să crească, aşa în cât ţăranii nu vor fi siliţi să întrebuinţeze de pe acum nutreţul pus bine pentru iarnă.’
Măsuri în contra boalelor.
Medicii primari de judeţe au primit ordin dela direcţia generală sanitară să ia măsuri pentru combaterea boalelor ce bântue în judeţe.
Din buletinele primite de această direcţie reese că acum în oraşul Iaşi sunt 60 cazuri de scarlatină, 30 de tifos şi 80 de tuse convulsivă; în Brăila sunt 30 cazuri de scarlatină, în Piatra-Neaţu 450 de cazuri de tuse măgărească, iar în Călăraşi şi Ploeşti câte 60 cazuri de aceeaş boală.
Primirea d-lui Papiniu la Constanţa.
D-l Papiniu, Ministrul român la Atena, sosind la Constanţa cu vaporul «România», i s’a făcut o măreaţă manifestaţie de simpatie. Peste cinci mii de cetăţeni cu facle şi muzică, au străbătut oraşul în urale, până în port.
După acostarea vaporului, când ministrul a apărut pe covertă, au izbucnit urale din toate părţile. Luând cuvântul d-l Petre Vulcan care, în numele cetăţenilor, a salutat pe ministrul Papiniu, şi-i urează bună venire. Acesta mulţumeşte zicând să avem răbdare şi curagiu.
Cuvintele ministrului au fost acoperite de uralele mulţimei, -care s’a retras în linişte. D-l ministru Papiniu a plecat cu trenul spre Bucureşti.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1355
Ştiri Şcolare.
Ministerul instrucţiei publice a luat următoarea decizie: Se voi* admite detaşări pe viitor, însă numai în locul membrilor corpului didactic chemaţi în vre-o funcţiune caro să aibă legătură din punctul de vedere didactic-administrativ sau economic-adu-cativ, în serviciile pendinte de acest minister, sau cu alte insti-tuţiuni conlucrătoare la dezvoltarea culturală şi economică-so-cia’lă a Statului. In nici un caz, în locul celor ataşaţi în aceste condiţiuni nu se va admite o nouă detaşare ci se vor numi direct suplinitor, dintre absolvenţi normalişti nenumiţi încă, şi în lipsă de aceştia, dintre alte persoane cu titluri îndestulătoare. Detaşări în âceeaş localitate nu se admit sub nici un cuvânt.
Membrii corpului didactic detaşaţi a funcţiona în instituţiuni în alt scop decât cel pur cultural, precum sunt cei detaşaţi la băncile populare, la asociaţiile săteşti sau chiar în serviciul ministerului, la învăţământul agricol ambulant, etc., nu vor putea sta în aceste servicii decât cel mult un an, de oarece ei lind scoşi din cadrul ocupaţiunii lor pur didactice, s’ar ştirbi printr’o mai îndelungată detaşare, din principiul consacrat în art. 72 din legea învăţământului primar şi normal. Detaşări în locul acestora nu se admit, ci vor fi supliniţi din oficiu de absolvenţii normalişti nenumiţi încă în învăţământ.
încercarea de cultură cu ^râu românesc.
Marele vizir al Turciei, exprimându-şi dorinţa de a încercă grâul românesc pe domeniile sale din Turcia, a intervenit pe lângă ministrul nostru dela Constantinopol, d. Al. Lahovary, să i se trimeată un sac din zece varietăţi de grâu din cele mai bune din România.
Ministerul domeniilor a dat ordin fermei model Laza să trimeată pe adresa legaţiunei din Constantinopol zece saci cu grâu de sămânţă, din varietăţile cele mai bune cultivate la fermă.
Boale de porci îq UnJaria.
Boalele de porci în Ungaria s’au lăţit. Ele bântuesc în toat& comitatele. Febra aftoasă pare a se întinde din nou în comitatele în care încetase.
Boală de porci şi în Buljaria.
In Bulgaria a reapărut pneumoenterita porcilor, în Turtukaia dalacul la diferite animale şi vărsatul oilor în mai multe localităţi de pe ţărmul Dunării. Ministerul do interne a dat din noui ordine veterinarilor, de pe malul Dunărei, să ia măsuri ca boalele să nu treacă şi în ţară.
Mitropoliţi în serviciul bandelor Greceşti.
Din Constantinopol se anunţă că poliţia din Drama, vilaetul Salonic, a arestat pe cavasul mitropolitului grec de acolo în momentul când voia să bage în casă un sac cu 40 gente pline cu cartuşe.
înaintea judecătorului, cavasul a declarat că acele cartuşe erau comandate de mitropolit şi erau destinate bandelor greceşti.
Ministerul de interne turcesc a trimes patriarchului o teşcherea cerându-i măsuri contra mitropolitului din Uskiub, care ajută bandele; de asemenea a cerut înlocuirea Mitropolitului chim dela Monastir, care aţâţă naţionalităţile la ură între ele.
www.dacaramanica.ro
1354
ALBINA
Bibliografii.
D-IP. Gărboviceanu, directorul şcoalei normale a Societăţii pentru învăţătura Poporului-Român şi profesor de limba română, împreună cu d-1 G. Chclaru, profeser do limba română şi Ionn Ghiaţă institutor la şcoala primară de pe lângă şcoala normală, au publicat în editura librăriei şcoalelor C. Sfelea, str. Lipscani 9G Bucureşti, un curs complect «de exerciţii gramaticale şi do compuneri» pentru învăţământul primar rural şi urban. Cărţile acestea au fost aprobate de Onor. Minister. Iată cum se exprimă comisiunei însărcinată cu examinarea lor :
«Aceste cărţi sunt alcătuite peste tot, conform programei noui a învăţământului primar şi în spiritul programei, considerând exerciţiile gramaticale nu ca scop, ci ca un mijloc pentru a deprinde treptat pe elevi cu scrierea corectă şi cu punctuaţia, a i pregăti pentru compuneri şi a-i introduce pe nesimţite în cunoaşterea şi mânuirea limbii materne.
Autorii au căutat să facă lecţiile de limba maternă leznicioase şi interesante, scoţând pretutindeni regulile de exemple atrăgătoare şi aplicându-le la urmă prin exerciţii tot aşa de atrăgă toare şi de interesante. Exemplele nu sunt nici odată propoiţi-uni banale, izolate, fără legătură între ele, ci formează totdeauna un întreg, o mică şi atrăgătoare compoziţie.
Dela început până la sfârşit, exerciţiile gramaticale sunt întocmite ca un scop practic în vederea ortografiei, punctuaţiei şi a compunerilor.
Lecţiile de compunere li s’au dat, cum trebuia, o deosebită a-tenţiune şi întindere, dându se numeroase modele şi îndrumări pentru fiecare' fel de compoziţie.
Aşâ cum este deci întocmită, «Carte de exerciţii gramaticale şi de compuneri» va prezentă în adevăr un pas înainte in alcătuirea manualelor didactice pentru învăţământul primar».
Preţul exemplarelor pentru şcolari este următorul :
Partea pentru clasa Il-a primară urbană .... 25 de bani ;
Cea pentru clasa IlI-a primară urbană.....50 de bani
Cea pentru clasu IV-a primară urbană......60 de bani
Cea pentru divizia Il-a (anul I—II) rurală .... 35 de bani ;
Cea pentru divizia IlI-a (anull—II) rarală....70 de bani.
Cine comandă mai multe exemplare, direct Librăriei editoare, are un rabat convenabil sau cărţi gratuite pentru elevii săraci, în comptul acelui rabat.
Le recomandăm d-lor institutori şi învăţători pentru că aceste cărţi sunt întocmite cu totul în spiritul programei din 1903 şi potrivit cerinţelor pedagogice.
*
* *
Recămandăm cititorilor noştri scrierile populare ale colaboratorului nostru d-lui prof. Grigorovitza:
,,Chipuri şi Graiuri din Bucovina‘(
,.Dela Hotare (istorii moldoveneşti)".
Ambele volume ale d-lui Grigorovitza se află de vânzare la toate librăriile principale din ţară.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1355
Licitaţiuni.
—	în ziua de 30 Septemvrie 1905, ora 101/: a. m. se va ţine la Eforie. B-dul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise pentru darea în întreprindere a reparaţiunilor necesare muzeului Mă-nistirei Sinaia.
Devizul este în sumă de lei 1873.62.
—	Idem pentru vânzarea de veci a loturilor No. 20 şi 21, situate în Sinaia, pe strada Vârful cu Dor.
Garanţia pentru admitere la licitaţie este de lei 300 pentru flecare lot.
—	Idem pentru închirierea pe termen de trei ani, cu începere dela 26 Octomvrie 1905, a următoarelor imobile, şi anume:
1.	Prăvălia No. 7 din palatul Băilor Eforiei, Bulevardul Elisabeta, garanţie provizorie lei 800.
2.	Apartamentul parter No. 2 din imobilul din str. Sf. Vineri 2 (casa Dancovici), garanţie provizorie lei 400.
3.	Apartamentul din fund din imobilul Eforiei din str. Labirint 76 din Capitală, garanţie provizorie lei 75.
—	In ziua de 20 Octomvrie 1905, ora IOV- a. m., pentru vânzarea Re veci a lotului situat în Bucureşti, B-dul Carol No. 61, (fost hotel Athena), în întindere de 1228 m. p.
Garanţie provizorie lei 17.000.
La 30 Sept. 1905 pentru vânzarea spre exploatare a următoarelor păduri:
«Judeţul Ilfov». 1. 5 parchete din pădurea Gologanul, garanţia provizorie în sumă de lei 500. Vânzarea pe hectar. Estimaţia 172 lei hectarul.
2.	«Judeţul Vlaşea». 5 parchete din pădurea Gogoşarii-Vechi, garanţie provizorie în sumă de lei 500. Vânzarea în bloc. Estimaţia 5490 lei.
3.	5 parchete din pădurea Duşani, garanţie provizorie 1500 lei. Vânzarea pe hectar. Estimaţia 301 lei hectarul.
«Judeţul Romanaţi» 4. 3067 arbori de esenţă gorun, gârniţa şi altele, din pădurea Cârlogani afectaţi I p. scela A. Vânzarea în bloc. Estimaţia 3300 lei. Garanţie provizorie 300 lei.
«Judeţul Romanaţi». 5. 2456 arbori de esenţe diferite din pădurea Morunglavul, seria II Bărăşti. Vânzarea în bloc. Estimaţia 3000 lei. Garanţie provizorie 250 lei.
6 5 pachete din pădurea Oboga, garanţie provizorie în sumă de lei 1000. Vânzarea pe hectar. Estimaţia 561 lei hectarul.
«Judeţul Vâlcea». 7. 2297 arbori de esenţă gorun, gârniţă şi altele din pădurea Vatra Schitului Şerbăneşti. Vânzarea în bloc. Estimaţia 9703 lei 40 bani. Garanţia provizorie 1500 lei.
«Judeţul R.-Sărat». 8. 4 parchete din pădurea Ţigani Olăreni Coţatca.’Vânzarea pe hectar. Estimaţia 471 lei hectarul. Garanţia provizorie 3500 lei.
• 9. 760 arbori de esenţe diferite din pădurea Bordeşti. Vânzarea în bloc. Estimaţia 3500 lei. Garanţia provizorie 500 lei.
«Judeţul Ialomiţa». 10. O porţiune din zăvoiul Cârnuleasa. Vânzarea în bloc. Estimaţia 3060 lei.
«Judeţul Dâinboviţa». 11. 5 parchete din pădurea Găiseni Poiana Lungă, garanţia provizorie de lei 1500. Vânzarea pe hectar. Estimaţia 580 lei hectarul.
www.dacaromanica.ro
1356
ALBINA
12. 686 arbori de esenţe diferite din 4 pâlcuri de pădure, de-pe moşia Cocoşu, garanţia provizorie de lei 300. Vânzarea în bloc. Estimaţia 1450 lei.
«Judeţul Dâmboviţa». 13. 4 zăvoae pe malul Argeşului de pe moşia Găiseni, garanţie provizorie 500 lei. Vânzarea în bloc. Estimaţia 6930 lei.
Judeţul Prahova». 14.0 porţiune din zăvoiul Baraictaru, garanţie provizorie în sumă de lei 500. Vânzarea în bloc. Estimaţia în sumă de lei 2413.
15.	zăvoaele de pe proprietatea Balaca Scăeni, garanţie provizorie de lei 500. Vânzarea în bloc. Estimaţia 4680 lei.
16.	3100 arbori de esenţă fag din pădurea Negraşu Fundurile şi Treisteni, garanţie provizorie în sumă de lei 500. Vânzarea în bloc. Estimaţia 8194 lei.
17.	O porţiune din zăvoiul Răşani, garanţie provizorie în sumă de lei 500. Vânzarea în bloc. Estimaţia 3360 lei.
18.	1108 arbori de esenţă fag şi 1012 de esenţă brad, din pădurea Schiuleşti, garanţie provizorie în sumă de lei 800. Vânzarea în bloc. Estimaţia 12.183 lei.
19.	2106 fagi din pădurea Cazacu, garanţie provizorie 500 lei-Vânzarea în bloc. Estimaţia lei 8693.
20.	2108 fagi din pădurea Ceausoaia, garanţie provizorie 500
Licitaţia în bloc. Estimaţia 9560 lei.
21.	1248 fagi şi 37 brazi din pădurea Muntele Gaga Mare, garanţie provizorie 500. Vânzarea în bloc. Estimaţia 8520 lei.
«Judeţul Muscel». 22. 1075 arbori de esenţă molift din pădurea Muntele Clăbucetu Muscel, garanţia provizorie de lei 500. Vânzarea în bloc. Estimaţie 4374 lei.
«Judeţul Buzău». 23. 600 arbori de esenţă brad şi 400 de esenţă fag, din pădurea Cătiaşul, garanţie provizorie de lei 500. Vanzarea în bloc. Estimaţia 4562 lei.
Supraoferte nu se primesc.
Condiţiunile generale pentru exploatarea acestor porţiuni de păduri sunt cele publicate în «Monitorul Oficial» No. 174 901, iar condiţiunile speciale, precum şi orice informaţiuni se pot luă dela Serviciul Silvic al Eforiei în zilele de lucru, orele 8 a. m. până la 1 p. m.
Art. 72—83 din legea comptabilităţii publice sunt aplicabile.
Ofertele vor fi redactate confoimi modelului de mai jos:
Ofertă..
Subsemnatul.............domiciliat în............sunt amator
a luă în exploatare............din pădurea..............situată
în judeţul............publicată a se vinde spre exploatare prin
«Monitorul Oficial No......din........şi ofer lei ... pe........
Declar că am deplina cunoştinţa de condiţiile generale şi speciale de exploatarea acestor . ..... şi mă oblig a le respectă-
Depun odată că aceasta şi lei..........în....................
garanţie provizorie prescrisă de condiţiunile speciale.
Adresa:
Onor. Eforiei Spitalelor Civile clin Bucureşti.
www.dacaromamca.ro
„STERU fl“
Societatea «Steaua» ar.; de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şl răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători preoţi rurali şi săteni, de ’cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru G. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalindern, Preşedintele Academiei Române—Vice-preşedinte, Sara Şoniăncscti, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiru C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Bana, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii-. Petre (jftrboviceanu, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Dimitrescn Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; M. Ylâdescu, Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; l)ira. Cccropid, institutor.— Cenzori, Const. Alimăneşteann, inginer de mine; Preotul econom Const. îonescn, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor.
Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (urmare).
M. Căslariu (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; N. Lazăr (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; Yasile Baciu (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; P. Pescăreseu (Dom. Dobrovăţ),
1	leu; Uie Nicolescu (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; Vasile Popistaşu (Dom. Dobrovăţ). 1 leu; C. Con stan tineseu (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; C. Florescu (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; N. Hardia (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; Ioan Po-leacu (Dom Dobrovăţ), 1 leu; N. Lazăr (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; I. Ba-boia (Dom. Dobrovăţ). 1 leu; Vasile Lungu (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; Ioan Potârnac (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; Nicolae Puiu (Dom. Dobrovăţ), lleu; Gav. Hardia (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; Gav. Metrici (Doin. Dobrovăţ), 1 leu; Gav. Bolohan (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; Gh. Păduraru (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; Alexe Axinte (Dom. Dobrovăţ), 1 leu ; Ilie Dumitrescu (Dom. Dobrovăţ), 1 leu; Ioan C. Florescu (Bucureşti), 3 lei; Ioan Du-bert (Bucureşti), 2 lei; Caliopi V. Munteanu (Bucureşti), 2 lei; L. Ber-•ceanu (Bucureşti), 2 lei; Ionel Răuţoiu (Bucureşti), 2 lei; Georgică Ili-•escu (Bucureşti), 2 lei; Nicolae Dumitrescu (Bucureşti), 2 lei; Gh. Con-■deseu (Bucureşti), 2 lei; Emil Crăciun (Bucureşti), 2 lei; O Lugoşeanu (Bucureşti), 2 lei; Smaranda Jianu (Bucureşti), 2 lei; Florica Manica-tide (Bucureşti), 2 lei; Ştefan Bâlăcescu (Bucureşti), 2 lei; Ioan Grama (Bucureşti), 2 lei; Nicu C. Mureşteanu (Bucureşti), 2 lei; Cocea Ernest (Bucureşti), 2 lei; George Th. Dinescu (Ploeşti), 5 lei; C. Riga (Ploeşti),
2	lei; I. A. Basarabescu (Ploeşti), 5 lei; Ioan Andreiu (Ploeşti), 2 lei; C. Georgescu (Ploeşti), 2 lei; V. Dimitrie (Ploeşti), 2 lei;E. Ludvig (Ploeşti), 2 lei; G. Constantinescu (Ploeşti), 2 lei; I. Niculescu (Ploeşti), 2 lei; Pană Popeseu (Ploeşti), 2 lei.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1905 şi până în prezent este de 1.007; iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 2.800 lei şi 30 de bani.
(Va urmă. in numărul viitor).
www.dacoromanica.ro
„NdŢIONflLd"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg varsat în
aur.................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune............»	3.955.688.7G
Idem format din capital şi alte rezerve »	1.075.842 60
Total în aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşcdinte A. liăicriiami.
Dir. general E. (diimvuld. „naţionaJjA11 asigură contra in-ceiliului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate cotnbinaţiunile obişnuite ca : «cas de moarte, supravieţuire, zestreşi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală in Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară.
AVEM 6 5C6ALA 6îţT6D6XĂ
SÂNTA ELENA
Bulevardul Neatârnărei, 75 cu internat şi externat I Şcoală superioară de educaţie şi menaj.
Limbile Franceză, Germană vorbite, muzică, pictura, piau, croitorie de familie. Bucătărie, cultura gândacilor şi borangicului.
II. Croitorie practică. Se învaţă croitoria în 3 ani. Se lucrează rochii bine şi eftin cu o singură probă.
IILJesăturie. Lână, bumbac, mătase, ştofe de haine şi tot felul de pânzeturi şi uniforme pentru şcoli.
IV. Tricotaj. Flanele, fuste, jambiere, ciorapi de lână şi bumbac.
Se primeşte lână pentru dărăcit, făcut Caere şi tors.
Se primeşte gogoşi pentru tras borangicul cu maşini sistematice.
Fondatorul şcoalei,
Preotul Iconom, Q. IONESCVJ.
Cel mai mare şi vast magazin şi singurul care vinde eftin.
Pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi din propria noastră Fabrică, lucrate de noi.
l’reţurl coiente la Ghete de Bărbaţi: de Vax cu Elastic sau	Şireturi	Lei 10.95,	11.95,	12 95,
»	»	» Nasturi	»	12.95,	13.95,	1 $.95
d Lack cu Elastic sau	Şireturi	»	12.95,	13.95,	14.95.
bob Nasturi	»	13.95,	14.95,	15 95.
b Chevreau cu Elastic	»	12.95,	13.95,	1 1.95'
b b o Nasturi	b 18.95, 14 95, 15.95.
Preţuri eorente la Ghete (le Dame: de Chevreau negre cu Şiretmi Lei 10 95. 12.95, 13 95.
13.95.
15.95
15.95.
Botoni »	11.95, 12 95, 13...5. 14.95,
*	» Coloii b » b 12.95, 13 95, 14 95, 15.95.
b Gems cu Nasturi şi Şireturi »	7.95,	8.96,	9.95.
Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi»	6 95,	6.96.
Idem cu Şireluri şi Nasturi b	6.95,	7.95,	8 95.
Idem de Lack diferite forme b	6.95,	6.95,	7,95,	8.95,	9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu	preţuri fabulos	de eftine.
In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi »	2.95.
Rupâudu-se la încercare, se dă altă pereche.
Mag asin la toate Sezoanele, Calea	....	,
Victoriei ,Yn ?7 alrlhtriric Pnli/in	Cititorii revistei vor avd un aca<J6mint de
ricwriei JSO. <d7, alaiuri ae POllfia	6% din preturile însemnate, presentând
Capitalei, Bucuresci.	cuponul.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei
"1
Inst. de Arte Grafice Carol Gtibl
idaconim^ca.^)
eseu, Str. Doamnei 16.— 14 270