Anul VIII No. 39 26 Iunie 1905 Comitetul de Redacţie: Ion Kalinderu P. Gârboviceanu G. Co^buc General P.V. Năsturel G. Adamescu î. Otescu P. Dulfu V. 5- Moja N. Nlcolaescu Gr. Teodossiu Gonst. G. Pop.-Tascâ. Hedacţia si Administraţia îttada Mântu .easa No. 9. —Bucureşti. ica.ro i * 1 l I i i i i i 1 î i 1 l 1 i JL JL JL X Văzând că cu toate repetatele noastre avise, un mare număr de abonaţi, comandamente militare, primării, etc., nu ne-au trimes micul cost al abonamentului, deşi suntem în a 9-a lună din anul al 8-lea, iar unii abonaţi deşi ne datoresc pe 2 şi 3 ani, totuşi n’au răspuns rugăciunii noastre, ne-am văzut din nou siliţi a face sacrificiul de a trimete chitanţele spre a fi încasate prin oficiile poştale. Rugăm dar pe D-nii abonaţi să achite chitanţele ce le prezintă factorii, sau să dea banii când sunt avizaţi, de oarece cheltuelile acestui soiu de încasare reduce abonamentul la 4 lei, iar dacă chitanţele sunt refuzate, atunci cheltuelile de înapoiere şi de retrimetere sunt atât de grele, Încât aproape egalează costul abonamentului. Nădăjduim că D-nii abonaţi vor ţine socoteală de sacrificiile ce facem, şi nu ne vor pricinii! neplăceri si pagubă, ci îşi vor achită datoriile. Abonaţii cari ar fi plătit abonamentul vreunei persoane în numele nostru, sunt rugaţi a nota pe dosul chitanţei numele persoanei căreia a plătit şi data când aii făcut plata ; aceasta pentru ca noi să putem cere banii dela acele persoane; celor ce datoresc pe mai mulţi ani şi nu achită măcar unul, li se va suprimă imediat trimiterea revistei. ADMINISTRATIUNEA. Cărţile apărute în Editura Societăţii «Steaua» sunt: No. 1. Din Ţara Ba~ sarăbilor, de G. Coşbuc; No. 2. Foloasele învăţăturii, de P. Dulfu: No. 3. Minunea vieţii şi cheia lumii, de Th. 1). Sperunţin; No. 4. Grădina de legume, de Ioan Uăşcganu; No. 5. Medicul poporului, de Dr. I. Felix; No 6. Avem cu ce să ne mândrim, de T. Duţescu-Duţu; No. 7. Medicul poporului, de Dr. I. Felix; No. 8. Biserica Ortodoxă Română, de I. Milntlcesea şi Victor Puiu; No. 9. Ştefan cel Mare, de Alex. Lăpădntu; No. 10. Ce se poate învăţă dela un drum lung, de Dr. 1. Simeoncseu. Preţul unui exemplar e 15 bani. Vânzătorilor se dă cu 10 bani exemplarul. Tablourile apărute în Editura Societăţii «Steaua» sunt: Ştefan cel Mare şi Majestatea Sa Regele. Preţul unui exemplar e 40 bani. Vânzătorilor se dă cu 30 bani exemplarul. Orice comandă pentru publicaţiunile Societăţii, se va adresă d-lui I. St. Rasidescu, administratorul publicaţiunilor, la Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, Str. Doamnei No 16, Bucureşti, unde se află depozitul general. NB.— Fiecare membru al Societăţii „Steaua11, care şi-a plătit cotizaţiunea cu începerea anului 1905, primeşte anual 6 pu-blicaţiuni ale Societăţii, începând cu No. 10. î r r I î t î î î î t t i i i t r t t t : r n www.dacoromamca.ro Anul VIII. No. 39 26 Iunie 1905. ALBINA REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ POPULApĂ Abonamentul în ţar* pa an I*el 5 1 Abonamentul în strâln. pa an lei 8 > > * 6 luni » 3 | Un număr.15 bani Pantru anunoiurl 1 leu linia. Mica publicitate, 5 bani euvîntul. Manuscriptele nepublicate ae ard. SUMARUL: Pr. I. Slmlonescu, O rugăminte învăţătorilor din România. — Petru Itfişeami, Din Domnia lui Constantin Mavrocordat. — Gr. Teodosslu, O patimă primejdioasă.— Moş-Neagu, Manciuria.—Păunit 1. Yoluncscii, Desvoltarea societăţilor ţărăneşti în Danemarca. — Asistent, O frumoasă serbare şcolara.—Y. S. Moga, Cronica agricolă, economică şi Comercială.— Căţelul rău nărăvit.—A. Vfliitu, O bună reţetă. — De pe Domeniile Coroanei. — Asistent, Cercul cultural şi religios Cerna-Tulcea. — Numele bărbaţilor japonezi. — Marin M. ŢIculescu, Din literatura populară (Ca la Vlnşca).—Informaţiuni.—Mulţumiri.—Licitaţiuni. Uustraţiuni : O piatră cu scoici în ca.— O măsea de elefant vecliiu (măsea do urieş).— Cum îşi îngrijesc copiii femeile din Manciuria. — Cum îşi petrec ziua Manciurienii. — Familie de manciurieni plecând la preumblare. — Vestiţii generali japonezi: Kuroki, Oku, Nogi şi Notzu________________________________________________________________ 0 rugăminte învăţătorilor din România. Stimate coleg, ă vei ertâ că intru şi eu nepoftit în casa d-tale. Ţ-au intrat atâţia, în cât trebue să fii obişnuit. Ştiu că pe toţi i-ai mulţumit după putinţă, dar că româneasca d-tale găzduire nu a fost de toţi tot una răsplătită. Unii ţ'au cerut poezii populare, alţii cuvinte ce se aud prin partea locului; pentru folklorişti ai adunat obiceiuri şi credinţi, pentru botanişti fel de fel de burueni. Mulţi dintre musafirii d-tale au devenit autori vestiţi, cu materialul strâns de d-ta, dintre aceştia puţini însă s’au purtat cinstit pomenind albinele cari au adunat picătură cu picătură mierea; îndeajunşi au tăcut lăsând să se creadă că tot ce au scris, lor se datoreşte în întregime. Cunosc de asemenea cât eşti de încărcat la muncă; am vroit odată chiar să arăt împărţeala ceasurilor d-tale ocupate cu toate câte ţi se cer pentru şcoală, pentru sat, pentru ţară. M’am speriat de rezultat şi am crezut pentru moment că poate nu posed îndestule date, pentru ca să trag o încheiere generală; după socotelile mele nu-ţi rămâneau din 24 ceasuri câte ziua cu noaptea, www.dacaramamca.ro 1042 ALBINA decât puţin timp chiar de dormit. Le ştiu în întregime aceste şi totuşi vin şi eu să-ţi fac o rugăminte. Mă mângâi că ruga mea nu e sprijinită de cercurile oficiale de care asculţi; prin aceasta îi ridic sila chestionarelor trimese prin minister. De vei avea timp şi plăcere vei ascultă rugămintea mea şi vei îndeplini-o mai cu drag; de nu, nu vei auzi vreun banat, nici delarevizor, nici dela inspector. Eată despre ce este vorba. Din cele ce ai învăţat, prin şcoli şi cât ai mai cetit prin cărţi, de sigur ştii că pământul nostru nu a fost pururea tot aşâ cum este astăzi; că faţa lui s’a schimbat cu vremea cum să schimbă faţa tuturor lucrurilor. Aşâ fiind, prin locurile pe unde este satul d-tale, n’a fost totdeauna aceleaşi dealuri şi văi, nici nu au umbrit aceleaşi păduri. Ba chiar mai mult! A fost un timp când pământul din ţinutul d-tale eră numai o apă, în care îşi duceau viaţa o sumedenie de animale a căror urmaşi nu se întâlnesc astăzi decât în Marea-Neagră bună-oară. Dacă, printr’o minune omul ar putea privi ţaţa pământului de acum milioane de ani în urmă, nu l-ar mai cunoaşte, pentru-că înfăţişarea lui geografică ar fi cu totul alta decât acea de acum. Dacă privirea lui ar fi căzut din întâmplare pe locul unde acum suntem aşezaţi noi Românii, ar vedea animale de cari nu se pomeneşte să trăiască azi pe undeva. Ar fi văzut elefanţi cu câte patru colţi, cai cu câte trei degete la picior, cămile sălbatice păscând prin şeşurile Olteniei etc. Dacă i s’ar fi înfăţişat înaintea ochilor pământul când erâ mai tânăr, încă, omul ar fi crezut că vedea balaurii şi zmeii din povetşile lui Creangă sau ale lui Ispirescu. Şi tot aşâ, în diferite vremuri, alte soiuri de animale au trăit pe ţaţa pământ-tului, după cum pe bucata ţării noastre nu am trăit numai noi Românii ci înaintea noastră au trăit Romanii şi Dacii, înainteai acestora alţii cu alte obiceiuri şi tot aşâ mai departe. Nimic nu e mai schimbător decât vieţuitoarele. Se poate să te întrebi: Ei, dar d • unde putem noi şti ce fel de animale au trăit cu milioane de ani în urmă pe pământ şi dacă în locul ţării noastre erâ pe atunci o mare sbuciumată ori un lac întins? Putem şti, în acelaş chip cum am aflat că au trăit Asirieni ori Babiloneni, cum erau obiceiurile lor, cum se purtau, ce isprăvi au făcut. Pământul are ascuns în el înscripţiuni ca şi ruinele cetăţilor vechi. Pe aceste le dezgroapă archeologii, cetindu le cu trudă; din istorisiri răzleţe fac o întreagă şi firească povestire, pe care o scriu pentru toată lumea de pare că au trăit cu vechii Asirieni sau Greci. Inscripţiunile pământului le descifrează geologii. Geologia nu e decât istoria pământului de când s’a format şi până în zilele noastre. Iată cum să păstrează acele hrisoave ale pământului. Vei fi observat şi d-ta pe malul râului ce trece prin sat fel de feluri de scoici; unele sucite pire că ar fi un rac de scos dopurile, altele ca nişte străchinuţe ori covăţele. Aceste sunt îmbrăcărnin-tele apărătoare ale unor animale ce trăesc în apa râului. Când apa a venit mare, ea s’a întins peste întreg patul ei. Când s’a retras, unele animale nu au putut să-i urmeze; ele au rămas pe www.dacoromamca.ro ALBINA 1043 «uscat, unele au murit, neputând trăi fără apă. Carnea lor a putrezit; învâlişul Tăcut din piatră s'a păstrat. Venind apă mare în mai multe rânduri le-a acoperit cu mâl, pâstrându-le pentru totdeauna. Nu ţi s’a întâmplat să vezi în malul surpat al unui râu scoici sau culbeci (melci)? Ele sunt «vârâte în pământ» în Telul arătat. Aşâ cum s întâmplă cu scoicile din râu, şi se întâmplă şi s’a întâmplat cu toată acea sumedenie de animale ce trăesc în apa mărei. După moartea lor, părţile vârtoase, petroase, din trupul lor, cad la fundul apelor, sunt acoperite de pământ şi îngropate pentru veşnicie. Marea cât e ea de mare, tot poate se sece •ca şi băltoagele din şes. Coaja pământului însă e destul de sbuciumată; ea e sfărâmată în bucăţi; încreţită etc. Mişcările ce ea le şuiere abia când şi când sunt simţite şi de noi; zicem că se cutremură pământul. La cele din urmă şi marea cât e ea de întinsă, tot poate să sece, ca şi băltoagele din şes, fundul ei poate să fie ridicat ca nişte munţi mândri, în care apa râurilor brăzdează văi adânci. Şi astfel noi, când pornim pe o asemenea tăetură în coaja pământului, ■avem înaintea ochilor un fund vechiu de mare; iar dacă ne uităm mai cu luare aminte pe păreţii rupturilor din văi, nu ne prinde mirarea când scoatem din piatră scoici, culbeci (melci), arici de mare, une ori aşâ de frumos păstraţi, în cât ai crede că mână de om i a vârât în mal, după ce i-a curăţit şi i-a spălat cu multă îngrijire. Iată mâ-s ajuns şi la ţinta rugăminţei mele. Mă vei ertâ dacă am început dela Aclam, spre a aduce vorba despre ceea ce deodată trebuia să spun. Urmele acele ce le găseşti în pământ sunt inscrip-ţiunile ce ne povestesc traiul planetei noastre. Toată lumea le poate culege, dar puţini pot ascultă povestea trecutului ce ele o şoptesc. Pentru aceasta trebue multe cărţi, multă trudă şi deci mult timp. Cum însă între oameni munca e împărţită, de descifrarea documentelor pământeşti se ocupă numai unii oameni, pregătiţi în acest scop. Dar paşii lor sunt mărunţi; ori cât s’ar căzni ei nu pot vizită toate văile şi toate râpele din ţară, spre a adună cât mai multe inscrispţiuni de acest soiu. Când le ajută alţii la adunat, treaba merge mai repede şi mai bine. Aici e rostul ru-gei mele. Când din întâmplare daţi peste un culcuş de asemenea urme ale vechilor vieţuitoare, opreşte-te puţin; strânge din ele, cât îţi îngădue vremea şi păstrează-le în vreun colţ din ■cancelaria şcoalei. Azi una, mâine alta, comoara documentelor pământeşti creşte. Când s’au adunat mai multicele, trimeteţile într’un pachet poştal — plătit sau neplătit, după pungă şi dragoste — sau la profesorul de geologie dela Universitatea din Iaşi sau la cel dela Universitatea din Bucureşti. Alte ori vine vreun sătean cu vestea că a găsit nişte «măsele sau ciolane (oase) de uriaş», la săparea udei fântâni (puţ). Nu le lăsă în seama Iui ; în necunoştinţă el le sfarmă, le împrăştie şi se perd în acest chip multerămăşiţe preţioase pentru ştiinţă. Mergi la faţa locului, adună şi cea mai mică frântură de os, căci ce-a fost sfărâmat să poate www.dacoromamca.ro 1044 ALBINA întregi uşor. Dacă scheletul «uriaşului», cari nu e decât un elefant vechiu în cele mai multe cazuri, se află întreg, daţi de ştire cât se poate mai de grabă celor ce se ocupă cu geologia, spre a luă măsuri să fie dezgropat cum trebue şi în întregime. Numai. O piatră cu scoici în ea. un stat! Totdeauna însamnă pe o bucată de hârtie locul amănunţit unde s’au găsit fosilele (aşa se numesc urmele vieţuitoarelor),, spre a nu se amestecă unele cu altele din locuri diferite; de O măsea de elefant vechiu (măsea de uriaş). asemenea dacă ţi-e cu putinţă sfarmă şi o bucată din stânca sau* peatra în care sunt îngropate fosilele şi trimete-o la un loc cu ele. Va fi ispravă cum să cuvine şi ce vei adună de folos. Ţ’aş mai da o învăţătură; mă tem însă că te vei supără zicând că la atâta lucru te pricepi şi d-ta. Supărarea poate să-ţi treacă iar învăţătura nu strică când e spusă de două ori. Trimeţând. fosilele ia sama şi învăleşte pe fiecare în parte cu câte o bucată de hârtie; pe cele mai gingaşe, ce se pot stărmâ lesne, poţi să le învălui mai întâiu în vată, lână ori căiţi de cânepă. Printre ele pune tân ori paie multe, ca să nu se vatăme lovindu-se unele de altele. Acele cari sunt dintr’un singur loc ori le învăleşti în hârtii colorate în acelaş tel sau pui la fiecare din ele câte un colţ de hârtie pe cari scrii locul sau faci un anumit semn. Urmând poveţele aceste să (ii sigur că pachetul trimes poate să Iacă şi drumul la America! Drept încheiere să-ţi mulţămesc şi curiozitatea, caro am auzit-o dela mulţi, chiar ca d-ta. La ce folosesc aceste fosile? De ce să le cauţi pretutindeni, să le dai mare grijă, să cheltueşti atâta muncă spre a le studia? Cunoscându le, îţi dai samă de feluL www.dacoromamca.ro ALBINA 1045 animalelor ce au trăit odată pe pământ, afli cum s’a schimbat necontenit spre a ajunge la cele de azi. Acesta e interesul general. Este însă şi un folos practic. S’a tăcut la noi mare vâlvă în anii din urmă în jurul petroleului. Vei fi aflat şi d-ta de prin ziare. Ori cine are un petec de pământ, mai ales pe la munte, sfredeleşte doar, doar va da de petroleul. Tot aşa mai e în pământ sare, pietre de construcţii ş. a. Acuma presupunem că straturile ce cuprinde aceste produse naturale, folositoare omului, au în ele fosile. Geologul le studiază, vede ce fel sunt şi din ce vreme; cunoaşte deci vechimea pământului ce le cuprinde. în alte locuri departe de cele dintâiu din întâmplare să găseşte în vre-o râpă fosile la fel; atunci geologul spune că ele sunt deaceeaşi vrâstă iar straturile de pământ din care s’au cules pot să cuprindă şi el petrol, sare ori gips, după cum cuprind şi straturile din localitatea cealaltă. Astfel fosilele, studiate de geolog, pot să ne dea un sprijin la aflarea bogăţiilor ce sunt ascunse în pământul ţării noastre. Ascultând rugămintea mea, nu numai că vei contribui şi la dezvoltarea geologiei după cum ai contribuit la celealte ştiinţi, dar vei puteâ să dai mână de ajutor şi la cunoaşterea bogăţiilor sub pământ. lncheând, nu pot decât să te rog a-mi ertâ aceste râuduri nechemate, încredinţându-te totodată de dragostea şi stima ce ţ-o păstrează colegul d-tale. D-r. I. Slmlonescu. Profesor de geologie la Universitatea din Iaşi. -----—o-SSiS'-S"'*- Din domnia lui Constantin Mavrocordat W- Punga lui Constantin Mavrocordat! Nu credem să fi fost aşa de plină. L’am văzut arătând Ţării că de abiâ puteâ plăti dobânzile. însurat de tânăr cu fata lui C. Rosăt Vornicul «fată fecioară, frumoasă şi înţeleaptă». Curtea lui era o casă cinstită şi traiul curat moldovenesc. Ştim de exemplu că la Curte se mâncâ multă mămăligă cu brânză, cum ne-o dovedesc următoarele porunci ale Cămârei! «Către Vornicul de Câmpu-lung, să dea «douăzeci putini de brânză bună, ca de 2—3 vedre una, să fie pentru «masa gospod . . . precum a fi preţul»; şi alta Vornicilor de Bârsani din Caşin şiSoveja «să trimită douăzeci caşi de cei mari «şi douăzeci burduji de brânză de cea bună, ca să fie pentru «masa gospod ... cu plată». Timpul nu ne mai permite, a ne ocupă şi cu măsurile luate de către Constantin Mavrocordat pentru şeoale\ şi nici «Condica» nu ne dă nici o cunoştinţă nouă în această privire. Un lucru e sigur: urmând calea deschisă de către Şerban Cantacuzino şi Constantin Cantemir şi continuată de către Con- 1 (1) Vezi No. 38. www.dacoromanica.ro 1046 ALBINA stantin Brâncoveanu şi Nicolae Mavrocordat, Constantin Vodă. a acordat luminata sa protecţiune tuturor învăţaţilor greci şi tuturor tinerilor doritori de lumină din toate ţările ortodoxe. Şi dacă în veacul XVII, dintre toate cetăţile drept credincioase, leşul lui Vasilie Lupu s’au socotit singurul vrednic de a primi în sânul său pe reprezentanţii ortodoxiei adunaţi în Sinod; dacă aicea, în măreaţa capitală a Moldovei s’a întocmit definitiv Crezul Bisericii Ortodoxe prin aprobarea Măriurisirei de credinţă, opera unui Moldovan Petru Movilă, aiuns Mitropolit la Kiev; Veacul XVIII nu e mai pre jos în această privire. Cu 160 de ani în urmă, cetăţi strălucite odinioară în lumea ortodoxă: Constantinopole, Ierusalim, Antiochia, Alexandria, erau cetăţi turceşti; pe acele timpuri pe zidurile Atenei, Beligradului, Ochridei, fâlfâia stindardul Semilunei, clopotele nu mai sunau; sfintele moaşte şi icoanele sfinte nu puteau fi scoase de prin biserici ; iar serviciul divin se făcea ca pe furiş şi orice avânt spre lumină era înlănţuit. In acele vremi grele, în Ţările Române, Crucea strălucea pe miile de biserici şi mănăstiri; serviciul divin se lăceâ cu pompa obişnuită odinioară la Curtea împăraţilor bine credincioşi, şi Academiile greceşti din Bucureşti şi Iaşi, straluciau cu o viie lumină, care radia departe, departe până în cele mai depărtate regiuni ale Răsăritului ortodox. Dar se zice că acesta eră un mijloc de a greciza pe Români. Slabă argumentare: Cantemir şi Brâncoveanu să caute a grecizâ pe Români? Să mai adaoge că ne-au costat loarte mult; că Românii au trebuit să muncească mult şi să cheltuiască mult pentru a-semenea Instituţiuni. Da, este adevărat. Făclia se consumă cât luminează; dar ea a ţinut pentru noi câteva ceasuri locul Soarelui pe pământ. Fericite popoarele, care au avut norocul să ţină sus, măcar o clipă, făclia Culturii. Şi aceasta a fost aşâ de mare lucru, în veacul XVIII, că, astăzi, învăţaţii greci se trudesc să ne răpească această onoare, încercându-se a dovedi că n’a iost mai nimic de aceste Academii. In acest punct, ce se unesc pe deplin în păreri cu unii din istoricii noştrii. Se mai aduce. în line, un ultim argument în contra acestor şcoli; erau numai pentru Greci şi măsura lui Constantin Mavrocordat de a nu primi în funcţiuni decât numai pe cei cari vor fi urmat cinci ani în Academie, însemnă a deschide Grecilor funcţiunile statului. Şcoalele nu erau numai pentru Greci şi n’avem decât să. ne amintim de Boierii noştri din a doua jumătate a veacului XVIII, pentru a ne formă convingerea că eră în ţările noastre o adevărată cultură; că se citea mult şi, mai ales, se cugetă mult; că eram vrednici de o soartă mai bună, pe care o meritam prin pregătirea noastră în toate privirile. Noi, când am început a ne croi o soartă mai bună; când am început a ne bucură, de oarecare libertăţi; nu eram o gloată de mojici ignoranţi, cari înţeleg prin libertate putinţa de a se măcelări unii pe alţii. In curs de trei sute de ani numai un domn a fost ucis prin e conspiraţie cu caracter politic, Gaspar Graţian; şi această faptă. www.dacoromamca.ro ALBINA 1047 a fost înfierată de Miron Costin, şi de contimporani. Interesele Puterilor europiene ni-au dat mână de ajutor la Renaşterea noastră naţională; dar ele ne cunoşteau bine prin Consulii lor, prin agenţii lor, prin scriitorii lor. Şi când împăratul Napoleon al III-lea anunţă lumei că ar voi să formeze un Bulevard pentru Europa la gurile Dunărei, el eră încredinţat că acest bulevard va fi încredinţat pe mâni bune. Ce erau căpeteniile noastre din prima jumătate a veacului XIX, o ştim din corespondenţa lor, din părerile lor şi Obşteştile Adunări, din discuţiunile dinDivanu-rile Ad-hoc, precum şi din măsurile luminate, naţionale, cuminţi, şi chibzuite ale celor întâi Domnitori Români. Politică cuminte, discuţiuni în care interesele personale erau prea puţin în joc, un ton de bună creştere în luptele politice şi în articolelo din gazete, şi, mai pre sus de toate, dorinţa pentru fiecare de a face şi el ceva, de a se însemna şi el prin ceva, de a pune şi el o pietricică cât de mică la înălţarea edificiului naţional. Foarte mulţi din această generaţiune erau oameni copţi la sfârşitul Regimului fanariot; mulţi dintre ei nu călătorise de loc prin străinătate, şi cei cari studiaseră în Apus puteau fi număraţi pe degete. Unde se pregătiseră aceşti bărbaţi? In ţară şi sub direcţiunea profesorilor greci. Vedeţi dar că tot a rămas ceva dela a-cei oameni învăţaţi şi că tot s’a prins ceva şi de Români. Vedeţi ce spune D. Ghica în «scrisorile» sale şi în «Convorbiri Economice». . * * * Care este dar părerea noastră asupra Ţărilor române în cursul veacului al XVlll-lea? Epoca zisă a Fanarioţilor a fost o epocă tristă, cum ziceam la început; erau timpuri de urgie; dar, mulţumită Românilor, cari s’au ţinut de politica Ini Mircea cel Bătrân şi a lui Ştefan cel Mare, Ţările româneşti au rămas în picioare. La jumătatea acestui veac, Ungaria căzuse sub stăpânirea Austriei, după ce, două sute de ani, fusese stăpânită de către Turci; Polonia, atât de puternică odinioară, avea să fie ştearsă în curând din rândul popoarelor libere. Dela marea Baltică şi până la Archipelag, popoarele din Răsărit care umpluse odinioară Istoria cu faima lor; Greci, Poloni, Unguri, Sârbi şi Bulgari, erau încătuşaţi sub stăpâniri străine. Numai Românii, numai Moldova şi Muntenia aveau autonomia lor, numai ele îşi aveau administraţia lor naţională, şi numai spre ele se îndreptau ochii ortodocşilor persecutaţi... De aici le venea mângâierea; de aici le veniau ajutoare; de aici căpătau lumina. Tronuri şubrede în Principatele Române, în adevăr, dar erau tronuri creştine, şi mult mai neatârnate decât ne închipuim. Dar plătiam sume colosale la Ţarigrad ? Ce sume nu ar fi plătit Ungaria şi ce sacrificii nu ar fi lăcut Polonia, numai să se poată menţinea în semi-independenţa noastră! De aceea cred că suntem nedrepţi când astăzi, Români liberi într’un Regat liber şi independent, suntem aşâ de aspri cu cei cari s’au chinuit atât de mult, au făcut atâtea sacrificii, ca să ne lase o patrie de sine stătătoare. Să nu renegăm deci nici o parte din trecutul nostru; www.dacoromanica.ro 1048 ALBINA să nu blestămăm nici o parte din Istoria noastră. Suntem solidari cu strămoşii noştri, şi la bine şi la rău; şi îi admirăm pentrucă au avut dibăcia a se strecură prin mijlocul urgiilor de care erau zilnic învăluiţi. Iar în cât priveşte pe Constantin Nicolae Mavrocordat, vă rog să vă aduceţi aminte că el a fost contimporan cu Ludovic al XV-lea al Franţei, cu Elisabeta din Rusia, cn August al III lea din Polonia, şi cu alţii asemenea acestora. Amintiţi-vă de tur-pitudinele dela curtea celui întâiu, de cuvintele lui Frederic al II-lea relativ la ţarina Rusiei, de cele ce se petreceau la curtea regelui polon; şi atunci, faceţi comparaţiune şi trageţi concluzi-unea singuri. Mulţumită publicaţiei d-lui Iorga, aţi văzut o parte numai din activitatea lui Constantin Vodă. Ce ar fi dacă prin o fericită întâmplare, s’ar găsi şi publică corespondenţa lui la Constantinopole! Din câte cunoaştem însă credem că în Istoria Românilor se cuvine să ocupe un loc de seamă, inteligentul şi dibaciul Constantin Nicolae Voevod, care în acele timpuri a putut domni, fără întrerupere nouăsprezece ani. * * * Mai înainte de a încheiâ mă simt dator a vă rugă să mă iertaţi pentru multe citaţiuni ce am făcut. Le am făcut anume, cu scop. Marele istoric Michelet a zis: «Vhisioire c'est une ressureclion». Aceasta însemnează că istoricul este dator să învieze trecutul şi să ni-1 prezinte înaintea noastră aşâ cum a fost el, bun ori rău, mândru ori umilit, cu vorbirea lui, cu moravurile lui, cu bucuriile şi durerile lui, cu ideile lui. Care istoric însă este în stare a îndeplini această cerinţă? Feriţi-vă de Istorici! Istoricul e om, cu credinţele lui, cu convingerile lui, care îl fac să vadă trecutul prin prizma ideilor sale. Sunt Istorici creştini şi unii liber cugetători; sunt istorici liberali şi alţii conservatori; unii sunt reacţionari, iar alţii socialişti. Şi se întâmplă ca adesea ori un Istoric în loc să ne prezinte trecutul cum zice Michelet, găseşte în istorie un mijloc de propagandă, dacă nu şi de reclamă. Şi atunci nu mai vedem trecutul cum a fost el, ci cum ni-1 prezintă Istoricul din punctul de vedere al tendinţelor sale. De aceea, mai repet încă odată: nu vă lăsaţi numai pe Istorici. Voiţi să cunoaşteţi o epocă, ori o persoană din trecut? Adresaţi-vă la martorii contimporani; consultaţi «Documentele» timpului. Citiţi «Letopiseţile»; deschideţi «Arehiva Istoriei» a lui Iiasdeu; nu vă îngroziţi de voluminoasele «Documente Hurmuzachi»; citiţi «Studii şi Documente» publicate de Iorga; fii uiţi «Uricariul» lui Codrescu şi atunci numai veţi puteâ zice că aţi trăit un moment în epoca pe care aţi dorit să o cunoaşteţi; atunci veţi puteâ pretinde că aţi trăit un moment cu strămoşii; că aţi plâns la durerile lor şi v’aţi entuziasmat de succesele lor. Atunci veţi puteâ zice că aţi cunoscut, măcar în parte, Trecutul din care s’a născ ut Prezentul, părintele Viitorului. (Finit)' Petru Răscanu. T . - ■ O-tgjgffigfefrCH. ~ www.dacoromamca.ro ALBINA 1049 6 patimă primejdiosă. ^Jcţfentre relele, cari ruinează sănătatea şi prăpădesc astăzi ,-1 [ mulţi oameni, este şi necumpătul la băutură. Cu drept cuvânt a zis odată un învăţat, că beţia aduce mai mult rău omen*rii decât ciuma şi foametea, şi chiar decât răsboiul. Ea face din om neom şi-l duce fără de voie la spital şi la închisoare, şi-l duce înainte de vreme groapă, îi poceşte copiii, îi stinge neamul, în sfârşit vâră sufletul omului în focul nestins al Iadului. Fiecare poate şti ce s’a întâmplat măcar unui bun prieten al băuturilor spirtoase. Şi eu cunosc povestea unui asemenea om şi voiu arăta-o, ca din ea să culegem învăţături pentru felul de traiu al nostru şi al copiilor noştri iubiţi (1). 1. Radu Calomfir eră un lucrător de ispravă. El munciâ în fabrica. îA 1849, Iunie 5, constituţia liberală de astăzi şi prin ea o mulţime de legi, cari ajută şi sprijină interesele ţărăneşti. Dela această dată faţa întregei ţări se schimbă; ţăranul eşit ca din pământ îşi înţelege rolul şi cu activitate se pune pe muncă. Societăţile se înmulţesc şi lucrează cu mari puteri pentru răspândirea averei şi a cunoştinţelor agricole şi comerciale. La 1850, societăţile au propus expoziţii şi premii, iar în 1852, societăţile au început să se ocupe cu creşterea vitelor, fabricarea produselor, cu lărgirea comerţului etc. Ţăranii acum destul de luminaţi, înţeleseră foloasele, unirei şi cu începere dela 1885, începu să lucreze şi în alte direcţiuni din cari au tras mari izvoare de bogăţie. Aşa luară naştere: societăţile do lăptărie, măcelăriile coperative, societăţi pentru cultura grânelor, societăţi de horticultura, de plantaţiuni şi înpăduriri, câmpuri de experienţe, societăţi pentru secarea bălţilor, de irigaţiuni, de creşterea păsărilor, de apicultură, societăţi de asigurare, pentru formarea servitorilor rurali, societăţi de credit, societăţi de agricultură, de menaj, societăţi pentru ducerea ţăranilor pe la ferme, etc, etc. Unele din ele au ajuns la un grad de dezvoltare uimitor. Iată starea de înflorire a unor din ele în timpul cel mai scurt: Societăţi cooperative de lăptărie. (Andelsmejeri) Societăţile de lăptărie au început la 1880, când 30 lăptârii particulare au cerut a fi cooperative. Dela 1880—1897 s’au înfiinţat 1145 lăptarii cooperative. In 1903, numărul lor s’a ridicat la 1301, dintre care 1046 aveau 148 mii membri, şi au produs în a-nul 1902 suma de 3960 milioane funţi lapte, cari au dat 150 milioane funţi unt, vânzându-se (numai untul) cu 142 milioane koroane. (O lcoroană Daneză valorează 1,39 bani, iar un funt cât o jumătate kgr.). Să se noteze, că nici o instalaţie de lăptărie, oricât de modestă ar fi, nu costă mai puţin de 30 mii koroane. Compania de lapte din Kopenhaga (ia care au făcut studii de sterilizarea laptelui) ferbe în fiecare zi lapte dela 4000 vaci şi vinde zilnic în oraş 300 funţii lapte. Instalaţia lăptăriei «Trifolium» din Haslev (cea mai mare lăptărie din Nordul Europei) a costat un milion şi jumătate koroane. Societăţi pentru înpachetatulşi exportul untului. In privinţa fabricaţiunii şi exportului untului, Danemarca n’are nici o rivală pe lume. Untul Danez este cel mai căutat pe pieţile lumii şi cel mai bine plătit. In 1902 s’a exportat numai în Anglia 173.613.135 milioane funţi unt, iar în întreaga lume 181.942.979funţi,aducând ţăreiun venit de 188.300.119 milioane koroane. Societăţi cooperative de măcelărie. (Andelssvineşlagterie). Sunt 29 măcelării cooperative, capitalul de instalaţii e de şase şi jumătate milioane koroane. In Ianuarie 1903. măcelăriile au avut 65.824 membri. Dela 1887, decând s’a înfiinţat prima www.dacoramanica.ro ALBINA 1057 măcelărie s’au tăiat 8.747.37 porci, cu o valoare de 541.160.000 koroane. Numai comerţul slăninei a adus în 1902, suma de 71 milioane koroane. Exportul cooperativ de ouă. (.Eg Export). El a început în 1895. învăţătorul Moler (care ne a dat multe desluşiri folositoare) şi d-1 Severin Jorgensen, sunt primii fondatori ai societăţilor pentru export de ouă. Societatea societăţilor unite cu sediul în Copenhaga are 475 cercuri (societăţi filiale) cu 33 mii membri. Această societate a vândut în 1902 ouă de 41/, milioane koroane, iar cea din Odense (capitale Fioniei) exportă pe an ouă de 10 milioane koroane. E uimitor ce am văzut în acest vast local unde zeci de lucrători lucrează ziua şi noaptea la controlul, înpachetatul şi transportatul ouălelor. Societăţi de consumaţie. Sunt în prezent în Danemarca ■900 societăţi de consumaţie cu 140 — 150 mii membri şi cu un capital de 27—30 milioane koroane în afaceri anuale. Societatea de consumaţie din Copenhaga, al cărui preşedinte e d-1 Severin Jorgensen, (un bătrân foarte cult, care a avut amabilitatea a ne conduce prin acest vast magazin, unde 300 persoane se ocupau cu înpachetarea lucrurilor vândute, şi care ne a oferit şi câte o valoroasă lucrare asupra societăţilor de consumaţie daneze) a vândut în 1904 mărfuri de 17 milioare koroane; iar în 7 ani de existenţă au vândut de 82,3 milioane korane. Această societate întreţine comerţ cu toată lumea. Ca mărfuri româneşti au găsit numai porumb şi vin. Societăţi de asigurare. Sunt 71 societăţi, dintre care cea mai mare a ajuns în 1902 la un capital de 3.250 miloane koroane; iar cea de asigurare pentru incedii la 2-000 milioane koroane. Cele 69 societăţi de asigurare a averilor ţărăneşti lucrează cu 1.551 milioane koroane. Aceste bănci (afară cea de incediu) are 4.800 milioane koroane, s’au s/4 din avutul naţional total al Danemarcei. Societăţi de credit. Aceste societăţi au avut în 1903 o valoare de 787,8 milioane koroane, cu fond de rezervă de 31,5 milioane koroane. Numai o singură societate a făcut într’un an împrumuturi de 300 milioane koroane. Alte societăţi. Afară de aceste societăţi, Danemarca mai posedă 9 mari societăţi cu foarte multe filiale pentru compararea şi vinderea în comun a cerealelor şi a furagiilor; altele pentru creşterea cailor şi exportul lor, pentru creşterea păsărilor, etc, etc, despre care voi reveni în viitor. Toate aceste societăţi cu capitalele lor, trebuie să se raporteze numai la cei 1.490.635 locuitori ţărani, cari aproape singuri fără amestecul orăşenilor alimentează şi administrează aceste mari societăţi şi numai atunci ne putem convinge de valoarea hărniciei, economiei şi a fericirei ţăranului danez, care e neîntrecut de nici un alt ţăran pe lume. www.dacaromamca.ro 1058 AL-Blft ii Opera acestor ţărani e foarte mare şi cel puţin în parte-ar trebui să ne stea ca pildă pentru îndreptarea tristei stări în care trăeşte ţăranul Român. Rolul oamenilor mari ai ţârei şi al iubitorilor ţărănimii se impune fără întârziere. Panait 1. YolăueScn. Huile S&ratft-Xonteora. 6 frumoasă serbare şcolară. uminică, 19 Iunie c., a fost o prea frumoasă serbare în localul şcoalelor Societăţii pentru Român din Bucureşti. învăţătura Poporului 'TV A fost serbarea de finele anului şcolar şi distribuirea premiilor. S’au executat bucăţi muzicale corale, instrumentale, s’a recitat de elevii şcoalei primare şi normale, s’au făcut jocuri de copiii Gră-dinei de copii, s’au făcut exerciţii gimnastice. A fost şi o interesantă exposiţiune de lucrări manuale, de desen şi caligrafie. S’au remarcat tablourile de pictură ale unui talentat elev din clasa IlI-a normală anume Vuescu. A luat parte la această serbare atâta lume, în cât nu mai încăpea în sala cea mare de serbări şi în numeroasele coridoare... Am observat printre asistenţi şi pe d-1 Ioan Ka-linderu, administratorul Domeniului Coroanei şi pe d-1 Sp. Haret, fostul ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice. Cu această ocasiune d-1 P. Gârboviceanu, directorul şcoalelor Societăţii a ţinut o cuvântare, în care a arătat mersul societăţii şi al şcoalelor ei în cursul anului şcolar 1904 —1905. Din această dare de seamă resultă, că au absolvit până acum şcoala normală 552 elevi, aflaţi ca învăţători şi institutori în diferite părţi ale ţării. Reproducem aici frumoasele sfaturi ce a adresat celor 41 absolvenţi ai anului acestuia: Iubiţii mei! Timp de 6 ani v’aţi format mintea şi inima sub conducerea şi priviglierea mea şi a profesorilor voştri! Timp de 6 ani v’am înarmat şi exersat cu tot ce vă e de trebuinţă pentru ca să răspundeţi pe deplin mult frumoasei şi importantei voastre chiemări de luminători ai poporului rural. N’aţi văzut www.dacoramamca.ro ALBINA 105» la noi în tot acest timp decât o inimă caldă şi devotată vouă şi acelora în mijlocul cărora veţi lucră. Ca albinele, am adunat şi v’am dat numai ce vă e bun şi de folos. Mergeţi acum ca nişte soldaţi viteji, conştienţi de datoria lor, la lupta sfântă pentru luminarea şi înălţarea poporului nostru rural. Munciţi fără preget, cu inimă şi devotament şi să aveţi totdeauna limpede înaintea ochilor, că dela felul lucrărei voastre atârnă în cea mai mai-e parte starea pe loc sau înaintarea po-poi’ului nostru din punct de vedere intelectual, moral şi material. Fiţi adevăraţi apostoli şi să ştiţi, că toată Roma ni mea cultă şi inimoasă vă priveşte cu drag şi urmăreşte de aproape munca şi felul muncii voastre. Veţi întâlni poate greutăţi în calea voastră dăscălească, însă să nu vă pierdeţi cumpătul, să nu pierdeţi credinţa în bine, căci trebuie să ştiţi, că cu cât greutăţile în lucrare vor fi mai numeroase, cu atât şi mulţumirea sufletească va fi mai mare, când scopul a fost atins. Nimic de însemnătate morală nu se capătă în lume, fără muncă şi jertfă! Mă voiu rugă lui Dumnezeu neîncetat, ca să vă ocrotească şi să vă păziască curaţi de tot ce întunecă mintea şi slăbeşte energia în lucrare i După d-1 Gârboviceanu, a vorbit d-1 G. Misail, vicepreşedinte al Societăţii şi unul dintre bătrânii întemeetori ai ei. In cuvinte calde a arătat nevoia de carte a poporului rural şi rolul jucat de societate pentru luminarea acestui popor. A mai vorbit şi d-1 Sp. Haret, arătând importanţa şcoalei normale a societăţii şi dorinţa de a trăi pentru totdeauna. Toate cuvântările au fost ascultate cu mare atenţiune de public! La urmă a vorbit şi elevul normalist absolvent Cristescu Florea în numele colegilor săi, arătând recunoştinţă Societăţii, conducătorilor ei şi profesorilor, pentru munca ce au depus pentru instrucţiunea şi educaţiunea lor în timp de 6 ani şi a promis solemn, că vor lucră cu toată inima pentru binele poporului rural. Serbarea a fost înălţătoare prin caracterul ei adevărat românesc! Asistent. — Stăpânul adevărat nu se cunoaşte după porunca ce o dă, ci după chipul cum i se îndeplineşte porunca. www.dacoromanica.ro Vestiţii Generali Japonezi- General JNogi. General Nodzu. (După Buletinul Armatei $1 Marinei). www.dacoramamca.ro ALBINA 1061 Ne apropiem de seceratul grâului, când vom putea vedea întru cât ploile din luna Maiu şi care au urmat şi în această lună cu oarecare întrerupere, au fost vătămătoare la creşterea bobului, făcându-l să fie de o calitate mai bună sau mai rea, dela care va atârnă şi preţul, sau mai bine zis câştigul agricultorului. In tot cazul, ploile fiind prea dese în timpul creşterei boabelor cerealelor, a slăbit calitatea, deci şi producţiunea şi câştigul, în schimb însă a câştigat semănăturile de porumb, cartofi şi alte leguminoase, fără să mai vorbesc de zarzavaturile trebuincioase în bucătărie tot anul. Ploile au fost folositoare pomilor roditori, viilor ca-şi livezilor naturale şi artificiale. Agricultorii cari au semănat porumbul, cartoful ca-şi leguminoase ca fasolea, etc., înainte de 23 Aprilie st. v., sau cel mult până pe la începutul lunei lui Maiu, au putut până pe la 10 Iunie st. v. să le sape al doilea. Aşa că săceratul grâului nu va fi împiedecat de alte lucrări. Acei ce au sămăuat însă porumbul după 20 Maiu, vor avea săpatul al doilea odată cu secerea, ceace nu e prielnic. La multe semănături do porumb făcute până la 23 Aprilie, li-a dat şi spicul şi mătasea (floarea femeiască), aşa că agricultorii se pot aşteptă la o bună recoltă de porumb. Plivitul viilor do asemenea a putut să se facă în bune con-diţiuni în cele mai multe potgorii până pe la 15 Iunie. Ploile prea dese şi prea bogate în apă, în unele localităţi ale ţârei au fost însoţite şi de grindină în această lună ca şi în luna Maiu, aşa că în acest caz au adus mai mult rău semănăturilor do grâne, secară, orz şi ovăz, micşorând în mare parte producţiunea acestor cereale. Tot din cauza ploilor din Maiu şi Iunie, timpul răcindu-se, a favorizat apari-ţiunea ruginei, a tăciunelui şi a maturei, trei boale ale grâ-nelor, etc., destul de vătămătoare la creşterea boabelor, slâ-bindu-le cu totul în calitatea lor. Până la această dată nimeni nu se poate pronunţă în mod esact asupra producţiunei grânelor, etc., decât numai secera şi în special treeratul. Chiar seceratul ne poate înşelă la producţiunea grâului; nici odată însă treeratul, care spune adevăratul adevăr fiecărui agricultor. In tot cazul o să avem o producţiune bună ca cantitate şi calitate, vorbind în mod general. Această situaţiune so prezintă şi în alte ţâri din Europa şi America. După ultimile ştiri, în Rusia ar lăsă de dorit producţiu- www.dacaramamca.ro 1062 ALBINA nea grâului caşi a altor cereale în districtele din Azov şi Odesa. In Statele Unite Americane, după estimaţiunea oficială a biuroului de agricultură din Waschington, producţiunea cerealelor în acest an va fi superioară celei din anul trecut. Acelaşi lucru se vede şi în Franţa unde s’a constatat în mod ■oficia], că producţiunea semănăturilor de toamnă ca-şi acelor de primăvară, (adică grâu, secară, orz şi ovăz), că aproape în 50 de departamente (judeţe), 80 — 99 semănăturile sunt bune şi în 46 destul de bune. Din cauză că situaţiunea recoltelor se presintă destul de bună şi preţurile tind mai mult spre scădere decât spre urcare, mai cu seamă la noi unde samsarii joacă un rol principal la vânzarea cerealelor, care caută să stabilească preţurile în folosul lor, sub cuvânt că ploile au adus mare rău semănăturilor de grâu. Târgurile noastre. Afacerile cu cereale ca-şi preţurile în •târgurile noastre şi în special în târgurile din Brăila, n’au de o cam dată nici o însemnătate, din causă că stocul de •cereale este aproape spre sfârşit. Aşa că la o mai bună animaţie trebuie să ne aşteptăm când va apărea spre vânzare grânele din actuala recoltă. In termen mijlociu, cerealele noastre în târgul din Brăila so vând cu preţurile ce se pot vedeâ în tabloul de faţă: Grâul se vinde suta de kgr. cu ... . 14—16 lei 50 cent. . 10—11 » — * Orzul Ovăzul Orzoaica Secara Porumbul Idem Idem Idem Idem Idem Rapiţa din noua recoltă Idem Fasolea Idem 11—12 12- 13 11-13 13- 14 19—21 19—21 Târgul din Bucureşti (Oborul). Grâul de calitate superioară se vinde cu 80—87 lei kila. Cel de calitate mai inferioară cu 78—80 lei kila. Orzul se vinde cu 40—45 lei kila. Ovăzul se vinde cu 35—38 lei kila. Porumbul variază între 75—80 lei kila, după calitate. Preţul nutreţului. Fân vechiu de calitate bună se vinde cu 100—115 lei mia de kgr. Fânul nou se vinde cu 18—27 lei căruţa. Paiele de meiu păsăresc se vând cu 80—90 lei mia de kgr. Celelalte feluri de paie se vând cu 35—45 lei mia de kgr. Preţul vitelor. Perechia de boi buni graşi se vinde cu 350—450 lei. Boii buni de jug se vând cu 250—350 lei perechia. www.dacoromamca.ro ALTîINA 106Î- Boii mai slabi cu 180—230 lei perechea. Preţul vacilor variază între 50—200 lei una. Viţeii se vând cu 20—35 lei unul. Caii buni pentru trăsură se vând cu 200—350—500 lei unul.. Caii de rând cu 50—200 lei unul. Târgurile slrăne. Se observă acelaş lucru caşi în târgurile noastre. Astfel la târgul din Paris grânele indigene s’a vândut cu 23—24 lei; iar grânele străine cu 17—18 lei; secara, cu 1G lei şi 50 cent.; orzurile, cu 17—19 lei; ovăzurile negre, cu 19 — 21 lei şi cele albe cu 17 —19 lei; porumbul,, cu 16 —17 lei; făina de grâu cu 32 — 34 lei şi făina de secară cu 19—23 lei. In principalele târguri din Germania, grânele se vând cu 21 — 24 lei, secara cu 18 — 19 lei, orzul cu 19—21 lei şi ovăzurile cu 17—19 lei. La târgul din Budapesta, grâul se vinde cu 15 — 16 lei; secara cu 12—13 lei; ovăzul şi orzul cu 12—13 lei; porumbul cu 13—14 lei şi coltza cu 23 lei. In târgurile din Belgia, grânele sa vând cu 17 — 18 lei;, secara cu 13—14 lei, orzul cu 14—16 lei şi ovăzul cu 17 — 19 lei; iar la târgul din Viena grâul se vinde cu 20 — 21 lei; secara cu 17 lei, orzul şi ovăzul cu 16—17. In Olanda şi Elveţia grânele se vând cu 19—20 lei. La târgul din New-York, grâul se vinde cu 19 — 20 lei şi la Chicago cu 16—17 lei. Preţurile în toate târgurile străine sunt socotite pe suta de kgr. După ultimul raport oficial al ministerului de agricultură din Buda-Pesta, recoltele cerealelor în Ungaria sunt evaluate după cum urmează, în comparaţie cu cele din anul precedet:: Grâu chintale anul 1905 42.462.083, anul 1904 37.300.000 Secară > » » 13.398.356, » » 12.000.000 Orz » » » 13.028.757, » » 10.870.000 Ovăz » » » 11.656.514, » » 0.110.000 Recolta porumbului promite de asemenea o produeţiune abondentă. V. S. Moga. OeLţelul rău nărâ^rit. O cocoană avea un căţeluş foarte deştept, pe care-1 iubea mult' Acest căţeluş avea insă un obiceiu rău : Cum vedea salonul des' chis, se repezea înăuntru, se suia pe un fotei şi numai cu bă' taia îl goniai deacolo. Stăpâna-sa nu vrea să-l bată. Ce să facă? Iată ce mijloc a întrebuinţat un nepot al cocoanei care văzuse la circ o comedie cam aşa. Scaunele erau învălite cu pânză. Băiatul luă învelitoarea de pe scaunul cu pricina şi se înveli cu ea. Căţeluşul intră curând în salon. Repede se duse la scaun. Când să sară, vede că scaunul se mişcă. Se dă puţin la o parte, scaunul după el. Se duce spre uşă, scaunul tot acolo. Iese în sală, scaunul asemenea. In sfârşit aşa s’a speriat căţeluşul că s’a dus tocmai în bucătărie şi de atunci n’a mai intrat în salon şi nu s’a mai urcat pe fotei.. www.dacoromamca.io 1064 ALBINA O 'b'u.n.ă. reţetă. fmpăratul Iosif în Viena era precum se ştie un monarh înţelept şi binefăcător; însă nu toţi oamenii ştiu cum a fost el odată doctor şi cum a vindecat pe o sărmană femee. O femee sărmană, bolnavă, zise către copilaşul său: «Dragul mamei copilaş, du-te şi adu-mi un doctor, altfel nu mai pot suferi durerile!» Copilaşul alergă la un doctor, care nu vru să vie; alergă şi la al doilea, dar nici acesta nu vru, căci în Viena costă numai mersul la un bolnav un fiorin, şi sărmanul copilaş nu avea nimic decât lacrimi, cari în cer sunt socotite ca o monedă bună, însă nu de toţi oamenii de pe pământ. Când se ducea însă la un al treilea doctor, împăratul tocmai trecea într’o trăsură deschisă pe lângă dânsul. Copilaşul îl socoti om bogat, deşi nu ştia, că era împăratul şi se gândia: «Am să încerc!» «Milostive domnule», zise el, nu voiţi să-mi dăruiţi un fiorin? Fiţi aşa de milostiv!» împăratul se gândiâ: «Acesta se exprimă scurt şi se gândeşte: Dacă eu capăt de odată un fiorin, atunci nu mai am trebuinţă să cerşetoresc de şaşezeci de ori pentru un cruceriu.» Nu ţi-ar fi deajuns să-ţi dau o monedă mai mică ? îl întrebă împăratul. Băeţelul zise: «Nu» şi-i destăinui de ce are trebdnţă tocmai de un fiorin. Aşa dar împăratul îi dădu fiorinul şi ceru să-i spuie cum i se numeşte mama şi unde locueşte. Pe când copilaşul sare la al treilea doctor şi bolnava femee se roagă acasă, iubitul Dumnezeu nu voeşte să o părăsească, împăratul se duce cu trăsura la locuinţa ei şi se înveleşte puţin în mantia sa, ca să nu-1 poată cunoaşte bine cine nu-1 priviâ pentru aceasta. Când împăratul sosi la camera bolnavei femei, care cameră era sărăcăcioasă şi posomorâtă, femeea credea, că este doctorul şi-i povesti starea ei, şi pe lângă acestea câtâ-i de bolnavă şî nu poate să se îngrijească. împăratul zise: «Am să vă prescriu acum o reţetă», şi ea îi spuse unde se află uneltele de scris ale copilaşului. Aşa dar el scrise reţeta şi învăţă pe femee la ce farmacie trebuie să trimită, când are să vie copilul acasă, şi puse reţeta pe masă. www.dacaromanica.ro ALBINA 1065 Abia plecase ca de o minută şi veni şi doctorul adevărat. Femeea nu se miră puţin, când auzi că şi el e doctor şi se scuză, că a fost deja unul acolo şi că i-a prescris ceva şi că ea şi-a aşteptat copilul. Când însă doctorul luă reţeta în mână şi voi să vadă, cine a fost la ea şi ce fel de băutură sau hapuri i-a prescris, mult se miră şi zise către ea: «Doamnă, d-ta ai căzut pe mâinile unui bun doctor; căci el v’a prescris 25 dubloni, monede de aur, să-i ridica-ţi dela visterie, şi de desubtul ei stă scris Iosif, dacă d-ta îl cunoşti. Un asemenea blastur pentru stomac şi o salbă de inimă şi o mângâere pentru ochi, eu n’aşi fi putut a vă prescrie.» Atunci femeea privi o clipă spre cer şi nu putu să spuie nimic de mulţumire şi de emoţiune; şi banii îi fură plătiţi esact şi fără întârziere de visterie şi doctorul îi prescrise o doctorie care unită cu buna îngrijire, cari acum şi le putea procura, se făcu ea iarăşi sănătoasă în puţine zile. Astfel doctorul a vindecat pe bolnava femee, iar împăratul pe săracă. A. Vântul. Profesor. La 6 Iunie a. c. s’a ţinut adunarea generală a soc. economice culturale «D. A. Sturdza» de pe Domeniul Coroanei Mălini din jud. Suceava. Din darea de seamă prezentată se vede că societatea numără 450 membrii, dispunând de un «capital de 21.272 lei 14 bani», şi anume : Lei 14.879,12 din cotizaţiuni. La 31 Decemvrie 1904. « 5.508,76 « depuneri Idem « 241,15 fond de binefacere Idem « 343,11 » de rezervă Idem « 300,— » pentru administr. Idem Fructificarea capitalului s’a făcut prin împrumuturi acordate locuitorilor din comuna Mălini pentru cumpărări de pământ, porumb, fân, clădiri şi reparaţiuni de case, etc.; iar venitut net pe anul expirat a fost de 1960 lei. In ce priveşte partea culturală, în 4 Iulie 1904, a avut loc la Mănăstirea Slatina o frumoasă serbare în amintirea lui Ştefan cel mare, asistând aproape 2.000 persoane. Asemenea s’au ţinut mai multe conferinţe do către d-nii învăţători şi agenţii Domeniului Coroanei, şi s’au dat mai multe representaţiuni teatrale foarte bine izbutite. www.dacaromamca.ro 1066 ALBINA Banca mai dispune de o bibliotecă destul de bogată şi de mobilierul trebuincios, dăruite în cea mai mare parte de Domeniul Coroanei, al cărui administrator, domnul Ion Kalinderu s’a interesat cu deosebită râvnă de mersul societăţii, dându-i tot sprijinul. Cercul cultural şi religios Cerna-îulcea. In ziua de 22 Maiu a. c., a avut loc în comuna Cârjelari din plasa Măcin întrunirea preoţilor şi învăţătorilor din aceste cercuri. Până la orele 10l/a a. m., preoţii din acest cerc au oficiat Sf. Liturghie în sobor, urmată de rugăciuni pentru ploaie, la care a luat parte un numeros public, atât din localitate cât şi de prin comunele vecine. După terminarea serviciului divin, preotul ■Gh.Chiorpec-Cerna prin o frumoasă cuvântarea arătat însemnătatea zilei, anunţând tot deodată că la orele 2 p. m. se va ţine în localul şcoalei întrunirea cercurilor culturale, invitând publicul a lua parte. La orele 11 a. m. cercul religios al preoţilor, convocat în şedinţă în cancelaria parohiei, au procedat la alegerea pi'eşedin-telui şi secretarului acelui cerc, pe anul 1905. La orele 2 p. m. în faţa unui numeros public, şedinţa ambelor cercuri unite, fu deschisă prin o mică cuvântare de către d-1 D. Vlădescu Cerna, care urează bună întâlnire şi exprimă mulţumire membrilor cercurilor unite, către numeroasa asistenţă. După aceia ia cuvântul preotul Andrei B. Popescu Satu-Nou, care printr’o atrăgătoare conferinţă arată amănunţit datoriile părinţilor către copii, cum şi marile greutăţi ce întâmpină preotul şi institutorul, din cauză că unii din părinţi nu’şi dau o educaţie îngrijită copiilor în familie. Dd N. Rosiade Greci desfăşură conferinţa sa privitoare la economii, îndemnând pe locuitori a sprijini Banca populară înfiinţată în acest scop. Şedinţa se ridică la orele 6 p. m. prin o cuvântare ţinută de d-1 Gr. Coatu Cerna, prin care mulţumeşte publicului pentru bunăvoinţa ce a arătat asistând. Intre conferinţe publicul a fost distrat cu cântece patriotice şi recitări haslii, executate de copii conduşi iiind de d-1 I. Stănescu dirigintele şcoalei din localitate. Urăm tărie cercului unit. Azisteut. Numele Bărbaţilor Japonezi. — La noi omul îşi poartă numele de botez până la moarte, măcar să-l cheme Tălâiău sau Vârtolomeiu. In Japonia însă nu este nume la bărbaţi, fiecare bărbat japonez capătă trei nume, dar nu de odată, ci în anumite restimpuri. Cel dintâiu nume se dă băiatului în vârsta de o lună când îl duc în biserica budhistă să-l boteze. Părinţii scriu câte un nume pe trei ţidule de hârtie şi preotul aruncă ţidulele în aier. Băiatul atunci e botezat cu numele de pe ţidula, care cade jos mai curâud. Când băiatul este de trei ani i se dă un alt nume şi la vârsta de 15 ani iarăş altul al treilea. Când feciorul se însoară, nu e obligat, dar îi stă în voe să-şi schimbe din nou numele a patra oară. www.dacoromamca.ro ALBINA 1067 DIN LITERATURA P6PGRALĂ |Şfc (Ga la Vlaşca). La casa cu trestioară Zace-un voinicel de boală Culcat pe prispă afară. Şi-l păzeşte o fată mare Cu sufleţelul plin de jale. Fata plânge şi suspină Cu capul plecat pe mână: — Scoală voinicele, scoală Ori dă-ini şi mie boală. Tu să zaci în patul-ăl mare Pe cearşaf de salbă moale; Cusut de mine pe poale Cu râuri şi lăcrămioare!.. Eu să zac în patul-ăl mic Pe ciarşaf de borangic, Pe care când îl ţeseam Eu la tine mă gândeam!! Culeasă de Marin M. Ţiculescn. învăţător. ------- Informaţiuni Al VI-lea congres al corpului didactic primar din România, se va line şi anul acesta în Bucureşti, în zilele de 1, 2 şi 3 Iulie, în Palatul Ateneului. Ordinea ţinerei Congresului, precum şi subiectele ce se vor discuta, va fi următoarea: Vineri, 1 Iulie 1905. La ora 8 a. m., membrii congresişti, îşi vor da întâlnire la şcoala de băeţi No. 20, «General Goleseu», strada Azilul de noapte, de unde apoi vor merge la Sf. Mitropolie, spre a asista la Te-Deum. La ora 11 a. m., se va deschide congresul in Sala Ateneului, printr’o cuvântare ţinută de preşedintele Societăţei. Această şedinţă va fi presidată de d-1 M. Vlădescu, Ministrul Cultelor şi Instrucţiunei Publice. Ora 3 — 6 p. m, în Sala Ateneului, se va discută: I. Cum ar putea fi organizată şcoala primară din punctele de vedere: www.dacoramamca.ro I0G8 ALBINA a) Al quantumului de cunoştinţe necesarii elevului şcoalei primare (implicit şi orariul); b) Al măririi numărului absolvenţilor şi ştiutorilor de carte; c) Al învăţământului practic pe regiuni. Sâmbătă, 2 Iulie 1905, orele a. şi p. m. II. Inbunătăţirea stării morale şi materiale a Corpului didactic din punctele de vedere: a) Al codificârei abaterilor şi al aplicărei pedepselor; b) Ai pregătirei şi ptrfecţionărei membrilor învăţământului; c) /.I s abilităţii, al salariului şi pensiunilor; d) Al participării de drept în consfătuiri de interes obştesc, în special unde interesele şcoalei reclamă presenţa învăţătorilor şi institutorilor. Conferinţa d-lui dr. Mitulescu; Despre Tuberculosă. Duminică, 3 Iulie 1905, orele 8—12 a. m. (Şedinţă intimă). III. înfiinţarea unei Societăţi generale a corpului didactic primar cu ramnificaţiuni pe judeţ, din punctele de vedere: a) Al cimentării unei legături culturale între membri prin reviste, congres, etc. b) Al propagandei pentru desvoltarea sentimentului naţional şi dinastic prin înfiinţarea unei ligi de învăţământ, prin escursiqni patriotice. c) Al asistenţei membrilor învăţământului pentru educarea fiilor şi ficelor institutorilor şi învăţătorilor, spre a-i pregăti pentru o viaţă cel puţin tot atât de ridicată, ca şi a părinţilor. După terminarea discuţiunilor fiecărui subiect, se vor vota resolu-ţiur.ile în şedinţe intime, la care vor participă numai membrii congresului. Escivrsiunea. Membrii congresului vor face anul acesta o excursiune la T.-Severin,. unde se va pune o piatră comemorativă la locuinţa regeneratorului conştienţei naţionale, Tudor Vladimirescu. Din T.-Severin se va face o escursiune cu vapoarele pe Dunăre, la Cazane. La întoarcere spre Bucureşti, se va visitâ şi oraşul Craiova. ICvdl u. 1 ţ xi m iri învăţătorul diriginte, Ioan D. Georgescu, aduce mulţumiri Pr. Economul D. Georgescu, parohul bisericii Sf. Nicolae din Bucureşti, care a binevoit să dăruiască pentru biblioteca populară a şcoalei din corn. Tătârani-Dâmboviţa, trei broşuri cu conţinut religios, în valoare de 1,60 lei. * * * Domnul Minică ISelitoreanu, primar în Roşiorii de Vede, a donat şcoalei primare Necşeşti-Teleorman, cărţi în valoare de lei 20, pentru premii elevilor silitori. Dirigintele şcoalei Al. Nicolaescu, aduce vii mulţumiri d-lui Minică Belitoreanu. Licitaţiuni. . Iu ziua de 16 Iulie 1905, ora 10V2 a. m., se va ţine licitaţie publică cu oferte închise la Eforie, Bulevardul Elisabeta, pentru arendarea Munţilor Negraşu, Fundurile Ziliştea şi Trestieni, din judeţul Prahova, pe period de 10 sau 15 ani, cu începere dela 23 Aprilie 1906. Domnii concurenţi vor trebui să depună garanţie provizorie lei 3.000. www.dacoromamca.ro „STEflU fl“ Societatea *Steaua* ar > de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea fi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C. Ilarei, strada Verde’ Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, loan Kallnderu, Preşedintele Academiei Române.— Vice-preşedinte, Savn Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spiru C. Harct, fost Ministru, profesor universitar — Secretar, l'onst. Batiu, profesor secundar, fost inspector şcolar. — Membrii: Petre (îârboviceann, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Diiuitrcscn Procopie, fost senator, fost Fb-imar al Capitalei; M. Vladescu, Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor.— Cenzori. Coust. Alimuiieşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. louescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor. Membrii înscrişi şi cotisaţinni plătite (urmare). Ion Radu Iordaehe (Pisc’Dolj), 1 leu; Iohan Iacob (Pisc Dolj), 1 leu; Eleneo Petroviei (Pisc Dolj), 1 leu; Mihael Brancovici (Pisc Dolj), 1 leu; Jovan Gheorghiovici (Pisc Dolj), 1 leu; Ilie N. Ţinea (Pisc Dolj), 1 leu; Nicolae Stoian (Pisc Dolj), 1 leu; Tudor Nedela (Pisc Dolj), 1 leu; Aoliim Achimpscu (Pisc Dolj), 2 lei; Ion FI. Ghiţâ Pisc Dolj) 1 leu; Tudora-che Bucur (PRc Dolj). 1 leu: Marin Filişan (Pisc Dolj), 1 leu; Ion Ca-ramaliu (Pisc Dolj), 1 leu; Tudorache Păceanu (Pisc Dolj), 1 leu; Fili-mon Cement (Pisc Dolj), 1 leu; Gheorghe Spătaru (Pisc Dolj), 1 leu; Marin Albu (Pisc Dolj), 1 leu; Alexandru Dobre (Pisc Dolj), 1 leu; Gheorghe Ştefan (Pisc Dolj), 1 leu; Ion FI Mitricoasa (Pisc Dolj), 1 leu; Ion Diaeonescu (Pisc Dolj), 1 leu; Dimitrie Atanasiu (Damian Dolj), 2 lei; Ianru Cutara (Damian Dolj), 1 leu; Ion Ştefănescu (Pisc Dolj), 1 leu; Stan Măgâran (Damian Dolj), 1 leu; Stan Gană (Damian Dolj), 1 leu; , Ion D tru Stana (Damian Dolj), 1 leu; Nicola Murgăşeanu (Damian Dolj), . 1 leu; Gg. Ion Cincine (Damian Dolj), 1 leu; Ştefan Popescu (Damian Dolj), 1 leu; Ilie Stan M. Stoica (Damian Dolj), 1 leu; Nae Buculescu (Damian Dolj), 1 leu; Vasile P. Bârzănesru (Damian Dolj), 1 leu; Gh R. i Barbu (Damian Dolj), 1 leu; Alovante Dragomir (Damian Dolj), 1 leu; Marin Curteanu (Damian Dolj), 1 leu; Gh Stoica Bancă (Damian Dolj), 1 leu; Costache R. N. Pavel (Damian Dolj), 1 leu; Firu P. Pencea (Damian Dolj), 1 leu; D-tru Gg. Pascu (Damian Dolj), 1 leu; Ştefan Greere Damian Dolj), 1 leu; Gg P. Pencea (Damian Dolj). 1 leu; D-tru I. T. Dică (Damian Dolj), 1 leu; Ilie Barbu I. Florea (Damian Dolj), 1 leu; Ilie Pâslaru (Sadova Dolj), 1 leu; Ştefan Const. Treanţă (Dolj), 1 leu; Marin Stan Onicala (Sadova), 1 leu; Iota Sfetcovici (Sadova). i leu. Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1905 şi până în prezent este de 687; iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 2.245 lei şi 30 de bani. (Va urmiL în numfirul viitor). www.dacoromanica.ro 3.955.688.76 1.075.84260 „NdŢION/ILd" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în aur ............. . Lei 2.000.000 Fonduri de reservâ compuse din prime şi daune..........» Idem format din capital şi alte rezerve » Total în aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoianu. Dir. general E. Griinwald. „riAŢior*AiJA“ asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca : «cas de moarte, supravieţuire, zestre şi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală în Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară. AVEM 6 5G6ALA 6T1T6D6XA SÂNTA ELENA Bulevardul Neatârnărei, 75 cu internat şi externat I Şcoală snperioarăde educaţie şi menaj. Limbile Franceză, Germană vorbite, muzică, pictură, pian, croitorie de familie. Bucătărie, cultura gândacilor şi borangicului. II. Croitorie practică. Se învaţă croitoria în 3 ani. Se lucrează rochii bine şi eftin cu o singură probă. IlCŢesătorie. Lână, bumbac, mătase, ştofe de haine şi tot felul de pânzeturi şi uniforme pentru şcoli. IV. Tricotaj. Flanele, fuste, jambiere, ciorapi de lână şi bumbac. Se primeşte lână pentru dărăcit, făcut caere şi tors. Se primeşte gogoşi pentru tras borangicul cu maşini sistematice. Fondatorul şcoalei, Preotul Iconom, Q. IONE5CU. Cel mai mare şi vast magazin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria noastră Fabrică, lucrate de noi. Preţuri corente In Ghete de Bărbaţi: de Vax cu Elastic sau Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95. » 12.95, 13.95, 14.95. 15.95. » » » Nasturi » Lack cu Elastic sau Şireturi 12-.95, 13.95, 14.95. 13.95, 14.95, 15.95. 12:95, 13.95, 14.95- 18.95, 14.95, 15.95. » » » Nasturi » Chevreau cu Elastic » » » Nasturi Preţuri corente la Ghete de Dame: de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95. 11.95, 12 96, 13.'„5, 14.95, 16.95. Colori Gems cu Nasturi şi Şireturi Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi i Idem cu Şireluri şi Nasturi « Idem de Lack diferite forme » 12.95, 13.95, 14.95, 15.95. 7.95, 8.96, 9.95. 6.95, 6.95. 6.96, 7.95, 8 95. 6.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95. Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50. > Bărbaţi » 2.95. Rupându-se la încercare, se dă altă pereche. Magasin la toate Sesoanele, Calea Victoriei No. 27, alături de Poliţia Capitalei, Bucuresci. Cititorii revistei vor avd un scătjdmint de 6°/0 din preturile Însemnate, presentând cuponul. '■BB Inst. de Arte Grafice Carol Gobl S-sor I. St. Rasidescu, Str. Doamnei 16.— 13.843 www.dacoramamca.ro