1 Maiu 1905 Anul VIII No. 31 mmmM msneca Comitetul de Redacfie: ;on Kaiinderu P Gârboviceanu G Go^buc General P. V. Năsturel G Adamescu l Gtescu P. Dulfu V 5- Mo^a N Nicolaescu Gr. Teodossiu Gonst. G. Pop.-Ta^că. f/oua par/umerie şi Droguerie jVleDicinală T6MA BîţĂTULESeU Bucurescl, calea Griviţel No 145 (lârţ^ă Gara de Nord). Bucureşti. Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi saponealese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de Lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi cosmetice higienice, piepţiiii fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete Articole pentru menagiu, ca : ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri; esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase,'alcOol.şj sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri'pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentru parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iarnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ciaiuri drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi Întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi intrebuiuţate la vindecarea suferinzilor cărora sf. le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemululai nervos indepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de canciucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca: vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, plosci şi ligheane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pul-verisatoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare thermometre maximale cura şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază in orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. 52-31 www.dacoromamca.ro Anul VIII. No. 31. 1 Maiu 1905. ALBINA REVISTĂ ENCieL, Abonamentul în ţar& pe > » » 6 Pentru anunelurl 1 leu POPULARĂ în strâln. pe an lei 6 .............15 bani 5 bani euuîntul. SUMARUL: Sofln Nădejde, Plata Turcului. — Mihail Sadoveann, Scrisori, trimise de un pribeag. — Radu, Marocul. — N. Hrudeu. Fasolea Japoneză «Soya». — N. Rădulescu-NIger, Şi iar Cucu (poezie).—loun Bănea eu, Concubinajul. — V. S. Moca, Lucrările agricole în luna Maiu. — (»., Chestia ţărănească.—Dela sate.—Din activitatea cercurilor culturale.—Societăţi economice la sate. —Bibliografii.—Licitaţiuni. Uustraţluni : Wilhelm II, împăratul Germaniei. — Japonezii aruncă bombe. — Japonezii în faţa Porth-Arturului.—Costume din jud. Brăila.—Costum din jud. Muscel. PLATA TURCULUI ^ffjlantr’alt număr din «Albina» am arătat de unde vine f vorba «i-a dat bani pe miere» şi cum îşi băteau Turcii joc de noi Românii. Dar mai sunt şi alte urme şi dovezi, atât în graiu cât şi în scris despre suferinţele părinţilor noştri. Turcii nu se purtau rău numai cu ţăranii, dar şi cu negustorii, orăşenii, boerănaşii şi boerii; multora din aceştia li-au putrezit oasele în temniţele turceşti, ori li s’au înfipt capetele în porţile seraiului. Azi vom povesti păţania unui boer, scrisă de Tănase Meleghi, care a auzit’o din viu graiu, din gura pătimaşului chiar, numit Radu Peicăneanu, comis. «Ţineam in arendă moşia Peicanii, în anul 1826, am făcut grâu arnăut foarte bun. Trebuiâ să-l duc la Galaţi, să-l vând la Turci. Pe-atunci nu erau alţi negustori de grâne în ţară. Am încărcat vre-o 214 chile şi l’am pornit la Galaţi. Cu o zi înainte de-a ajunge carele m’am dus şi eu. A doua zi au tras carele în maidan, vin doi Turci, răscolesc grâul şi vorbesc în de ei, că de mult n’au văzut aşâ www.dacoramamca.ro 818 ALBINA grâu bun înţelegând eu Turceşte, m’am bucurat, crezând că voiu fi plătit după gradul intâiu. Unul din Turci, care rupeâ cevâ româneşte, m’a întrebat al cui e grâul, am răspuns că e al meu. Atunci mi-â zis: «Ghiaur, de ce n’ai pus sămânţă bună? A fost vreme bună şi făceai grâu minunat » « Dar mai bun grâu nici că se poate,» am zis eu. Dar Turcul mi-a zis cu dispreţ: «Hai sictir! ghiaur, du-te şi descarcă la hambarul Agalei, pătu-lul al doilea.» Scoţând din brâu călimara, a scris o ţidulâ şi mi-a dat’o. Nu aveam ce face. Cu Turcii nu puteai sta la vorbă şi a te tocmi; căci mâniindu-se, întru nimic le eră a scoate pistolul dela brâu şi a te ucide. Nici nu puteam aşteptă să vie alt Turc cumpărător, fiind între ei regulă a nu se amestecă în târguiala altuia. Am tras carele la hambar. Turcul dela hambar a scos o baniţă de-alui, cu care a început a descârcâ. Văzând că baniţa e mai mare decât cea din ţară, îi zic că am baniţa cu care am încărcat şi rog să mă descarce cu aceea. Turcul s’a uitat la mine în-cruntându-şi ochii şi mi-a spus că baniţa lui e baniţa Stam-bulului, asupra căreia n’am drept a cârti, fiind măsura Sultanului. Şi a descărcat mai departe, lucru ce m’a păgubit cu vre-o douăzeci de chile. Mi-a dat şi acel Turc o ţidulâ, spuindu-mi să mă duc la Agaua cutare să-mi primesc banii. Aşâ am şi urmat. Agaua m’a primit cu cinste, m’a poftit a şedeâ, prin vorba, «buiurum, boer,» a bătut în palme, la care sunet viind un Turc, i-a poruncit a-mi aduce cafea şi ciubuc, ceeace mi s’a şi adus. Până a-mi bea cateaua şi furnâ ciubucul, Agaua, care vorbeâ româneşte stricat, m’a întrebat despre ale ţărei şi de rodirea acelui an. După ce am isprăvit cu fumatul ciubucului, Agaua, care şedeâ pe pat turceşte, a apropiat de el o lădiţâ, a deschis lacătul şi a luat o pungă mare, din care scoţând bani de argint a început a-i număra. Am văzut că banii aceia erau bani nu de mult scoşi dela tarapana, dar aveau puţin argint în ei şi mai multă aramă, în cât în Moldova umblau jos, oamenii se fereau a-i primi. Văzând că, după câte am păţit până acuma, mi se plăteşte şi cu bani scăzuţi, m’a luat gura pe dinainte, rugându-1 să-mi dea alţi bani, La această rugăminte a mea, Agaua s’a uitat posomorât, în-trebându-mă dacă banii nu sunt buni? I-am răspuns că sunt buni, dar în ţară umblă cu scădere şi ţăranii nu-i pri- www.dacoromanica.io ALBINA 819 mese, şi fiindcă eu am atace cu ţăranii, îl rog a-mi da alţi bani. Agaua s’a înfuriat deodată, sare după divan, scoate luleaua din ciubuc şi începe a mă bate pe spinare cu ciubucul, strigând: «Ghiaur, ocărăşti banii Sultanului?» Ne mai putând răbda bâtaea, l’am rugat să mă erte, că primesc să fiu plătit şi cu acei bani. Asemenea au păţit şi alţii dela dânşii. După ce grâul de mâna întâia mi l’a plătit ca de a doua, după ce mi-a descărcat grâul cu baniţa Stambulului, păgubindu-mă cu douăzeci de chile, apoi m’a bătut şi m’a plătit cu bani scăzuţi.» Toate acestea se petreceau cu 79 de ani in urmă. E bine să le ştim fiecare, pentru a preţui bunurile şi cinstea de cari ne bucurăm azi, dela mare până la mic. Azi ne pare lucru firesc să fim fiecare stăpân pe munca şi avutul nostru. Cel mai slab om poate vinde cu preţul ce vrea roadele muncei sale. Nimeni nu poate să i le ia cu sila şi cu hatal. Ar zice cinevâ că şi azi preţul se face cu hatal de samsari, dar am arătat altă dată cum toate guvernele au de gând să întemeeze nişte biurouri prin cari agricultorii să fie înlesniţi a vinde roadele după un preţ hotărât de împrejurările din lumea întreagă, aşa ca să nu mai poată fi înşelaţi de samsarii de grâne. Sunt mulţi oameni, cari neş-tiind prin câte nevoi şi prin ce îngenucheri a trecut ţara noastră, bârfesc adesea zicând: «Dar ce folos am avut noi din răsboiul dela 1877 — 78?» Folosul a fost că li s’a tăiat Turcilor şi mai mult puterea şi pofta de a mai râvni la vremile, de care v’am pomenit mai sus. Nu numai că ne-am scuturat de ruşinea de a fi o ţară supusă şi a plăti dare; dar am alungat pe Turci mai departe de ţara noastră. Nu mai cunoscând ce foloase aveau Turcii dela noi, ce jafuri făceau şi cât de crud se purtau cu strămoşii noştri, vom înţelege cu ce turbare şi ură s’au luptat ei împotriva Românilor, şi prin urmare ce vitejie a trebuit să desfăşure ai noştri. De aceea, cunoscând tot mai bine trecutul nostru chinuit, să bine cuvântăm tot mai mult amintirea acelor cari vreme de o jumătate de veac au tot luptat cu graiul, cu scrisul şi cu arma pentru dezrobirea ţărei. Veşnic să ne fie sfântă amintirea celor morţi în războ- www.dacoromamca.ro 820 ALBINA iul de peste Dunăre; ei au dat lovitura de pe urmă robiei de veacuri. Azi, fiecare Român are o ţară în care e stăpân pe munca lui, sigur de viaţă, dela munte pân la mare se aude graiul românesc. Azi Turcul nu ne mai face cinste cu ciubuc şi cafea; dar nici nu ne măsoară grâul cu baniţa Stambulului şi spatele cu ciubucul, nici nu-şi încearcă pistolul şi cuţitul în inima noastră. Deci seara şi dimineaţa să bine cuvântăm amintirea celor ce ne-au croit o soartă mai bună, cu preţul muncei şi vieţei lor chiar. Sofia Nădejde. —---------------------- SCRISORI — TRIMISE DE UN PRIETEN PRIBEAG — ...O adevărată halima cu Sfântul ăsta! Zi cu zi tot mai multe minunăţii se povestesc despre dânsul. Cea mai aşâ, este una pe care cu mare taină o împărtăşesc tuturora Rusnacii lui Vasilie. E vorba despre obârşia acestui om al lui Dumnezeu. Spun anume că Sfântul s’ar fi trăgând din Ion-cel-nou dela Suceava. Ai noştri din Văleni, dă, ca Românul, au cam clătinat din cap: «Hm! o fi!» Şi au mai dat o raită pe la preotul Nâstase şi pe la d-1 primar. Părintele, cuminte ca totdeauna: «Nu ştiu, n’am de unde să ştiu dacă se rudeşte cu slântul Ion-cel-nou ... Doar sfiinţii sunt. schivnici depărtaţi de lumeştile păcate ... De unde se poate şti ? Dar dacă vrea Dumnezeu, se poate!». Primarul a fost mai scurt: «Ce mai la deal, la vale? trebuie să aibă act de naştere!...» Altele: Zice că Vasilie ar fi având un balaur îmblânzit pe coama căruia se înalţă şi se duce pe alte tărâmuri, în nouri de foc, ca să vorbească cu alţi sfinţi mucenici, undeva, nu se ştie unde... Zice că are un ţâncu-pământului cu ochii roşi, care vorbeşte omeneşte şi care-1 vesteşte lătrând, când vine Ucigă-1 toaca, — şi câte şi câte nu se spun !. .. Inchipuieşte-ţi că acu două trei zile Vasilie a intrat în sat la Valea-Merilor, când nimeni nu se aşteptă. Numai morarul l-a văzut. Şi acest morar, cu pletele pline de făină, cu pipa veşnic , în colţul gurii şi cu sticluţa cu holercă totdeauna în tureatcă, jură cu mâna pe sfânta cruce că sfântul venea într’o căruţă — uite, o căruţă ca toate căruţele ! — dar la care nu se află înhămat nici un cal. Şi zice că veneâ aşâ, singur, şi nici n’atingea pământul, veneâ ca într’un abur de foc. Şi cum a intrat în sat au prins a se auzi nişte vaete lungi prin văzduh, pe deasupra www.dacoromamca.ro ALBINA 821 , Şi morarul a văzut, cu ochii lui, cum Sfântul ameninţă cu manile în sus, şi a priceput că peacolo, pe sus, sunt duhuri necurate, care fug, ca alungate de spaimă, ameninţate de omul acela, căruia Cel-de-sus îi dăduse putere. Şi iată, trate dragă, că eri, după atâta zvoană, se răspândeşte ştirea că sfântul vine. O adiere de sărbătoare trecu prin sat. Bărbaţii nu eşiră la câmp, femeile îşi lăsară baltă lucrul. Manole crâşmarul se arătă dis de-dimineaţă printre oameni, cu obrazul vânăt, vorbind greu, tras la dreapta şi la stânga de Necuratul. Intăiu o luă domol: — Vine sfântul? halal sâ-i fie ! Nu pregătiţi nici un praznic, nimic? Ceva petrecere în cinstea lui, — nu? — Nu se poate! zic oamenii. — Cum nu se poate? Dar la o bucurie omul mai beâ un pahar, se mai încălzeşte .. . — Nu. — Ei brava! strigă Manole, şi diavolul îl trage întâiu la dreapta, pe urmă la stânga. Ei brava! Nu vă pare rău de sufleţelul meu şi de munculiţă mea? Oamenii rămaseră neînduplecaţi şi diavolul trase pe crâşmar înainte, apoi îl brânci uşor îndărăt şi dintr’odată îl pironi locului, scoţându-i pieptul în afară : — Măi o să daţi seamă înaintea lui Dumnezeu că maţi sărăcit! Să vă rămâe de cap sfântul vostru! Un păgân ş’un iritic, — ce? se bucură el de calicia mea,— de ce se bucură? ha? — Taci, măi creştine, nu sudui degeaba. — Cum? ce să nu sudui? şi-şi trase un pumn grozav în piept. Ştiţi voi cât venin mi-a pus stântul vostru la inimă ? He, he 1 da stăi tu, măi bade Rusnacule! Vra să zică nema bevutura ! nema holerca! Cu parul am să-ţi trag în cap, cu parul ! şi începu a-şi repezi mâna dreaptă înainte, parcă voia să izbească în cineva cu pumnul. Şi cu parul, în adevăr, cu parul erau să-i tragă oamenii în cap lui bietul Manole. Nu ştiu ce-a făcut, ce-a dres de-a scăpat,— şi parcă în pământ a intrat şi nu s’a arătat toată ziua. Şi cam spre amiază, vuet mare. Un călăreţ vine în goană, oamenii se îmbulzesc, femeile cu copiii es de prin ogrăzi, se strâng buluc ca oile, cineva sue în turla bisericii şi prinde a trage clopotele, şi iată că, în freamătul satului, într’o îngrămădire ca de iarmaroc, pătrunde o căruţă vopsită verde trasă de doi cai mărunţi negri. Din căruţă se înalţă deasupra capetelor un om mărunt, slab ca un schelet, cu capul gol, cu părul bâlaiu pieptănat bine cu cărare la mijloc, cu doi ochi mari cufundaţi în găvanuri negre, pe un obraz uscat, alb, fără pic de sânge parcă. Şi trupul subţire, îmbrăcat în strae albe foarte curate, stă nemişcat acolo, pe capra căruţei, şi ochii mari ca două găuri negre cercetează mulţimea. . . Acum tu ştii, prietene, că noi în şcoală învăţăm, între altele, www.dacoromanica.ro 822 ALBINA şi a nu crede în nimic. Nici credinţă în acest popor, nici credinţă în tăria strămoşdor noştri, nici credinţă în religia bătrânească,, care a fost zid aşâ de tare la vremuri de restrişte, — nimic. Ei, frate, nu ştiu dacă ai să mă crezi că am simţit un fior când am văzut toată mulţimea aceea din juru-mi încremenită într’o tăcere de moarte. Tu să fi iost, să fi fost oricare necredincios dintre cei mai necredincioşi, s’ar fi întâmplat acelaş lucru. Prin mulţime parcă trecea ceva, o sudare, o tărie pe care o simţeai, care te înfricoşa. Şi Vasilie începu a vorbi. Rosteâ cuvintele limpede, grăia bine româneşte. Din când în când întindea mâna dreaptă înainte; uneori întorcea ochii spre cer, o clipită tăcea, apoi începea mai tare, se îndăcăra,—şi oamenii îl ascultau, cu ochii aţintiţi spre el, îl înţelegeau. Vorbire lrurnoasă nu eră. Dar spunea aşâ, ca din carte, şi luâ de mărturie pe un Dumnezeu ertâtor de sus, că băutura ticăloşeşte sudetul şi strică trupul. Strigă cu glas mare că holerca este făcută de Necuratul şi dată omului spre pierzare, şi Dumnezeu se îngrijeşte şi Maica-Domnului lăcrămează din pricina rătăcirii, neştiinţei şi prostiei omului. Zicea că lui i s’a arătat Domnul în vis şi l-a îndemnat să se ducă în lume să spue oamenilor să se lase de băutură, că de nu se vor lăsă, vor veni vremuri amare, când copiii vor blestemă pe părinţi, când copiii suferind din pricina păcatelor părinţilor, vor blestemă ţâţa pe care au supt-o dela mamele lor!... De câte-ori, măi frate, nu s’au dus pantalonari de-ai noştri să înveţe acelaşi lucru pe săteni,— de câte-ori! Vorbeau mult, vorbeau mult, vorbeau frumos, pe urmă se duceau să se răcorească c’o leacă de băutură. Sătenii îi ascultau, se minunau de frumuseţea grauiului şi se întrebau ce va fi fiind şi alcoolul acela despre care le-a vorbit un ceas încheiat târgovăţul, — şi de ce beau oamenii această tărie blestemată, când au vin şi rachiu. Câte odată în faţa vorbitorului se ridică un creştin şi-l întrebă de ce cutare moşneag unblă sprinten ca un flăcău şi nu mai are nici pe dracul, — deşi de şeaptezeci de ani bea regulat f Ce puteâ zice omul nostru ? Nu, — acuma, când vorbeâ Vasilie omul lui Dumnezeu, nimeni nu crâcnea. Oamenii parcă nici nu suflau. Şi vedeam eu bine că cred, cred absolut tot ce le spune Sfântul. De-aşa lucru mă minunam şi eu. Minunea asta n’o puteau face zece ca mine,— şi iată că o face un om oarecare. Acel om însă aveâ credinţă cât un grăunte de muştar. El puteâ să zică muntelui să se mişte din loc, el puteâ să spuie oamenilor să nu mai bea, — muntele s’ar fi mişcat, oamenii vedeam eu că-1 ascultă şi-l cred. Ce să-ţi mai spun? Sfântul n’a avut nevoie să scoată şerpi urâţi din butoaiele crârşmarului cum se spuneâ că a făcut în alte părţi, n’a avut nevoie să facă nici o altă minune. Nici primarul nu i-a cerut paşaportul şi actul de naştere. Oamenii s’au. www.dacaramanica.ro ALBINA 823 strâns cu toţii ş’au vorbit între ei, au mai stat la sfat cu Vasile şi toţi ştiau ce au de făcut. Am mai auzit că sfântul ar fi spus că a mai pornit în lume mânat şi de nenorocirea pe care o văzuse între ai lui. După cât spunea el, beţivi ca Rusnacii lui nu sunt pe lume, — şi-a putut vedea, deci, mai bine la ce duce băutura. Şi s’a jurat să strige în lume, să arate ticăloşia dela ei, ca să se ferească alţii de rele. Eră un om ales după cât se vedea, cu inima bună. Eu n’am putut vorbi cu dânsul. S’a ferit de mine, a zis că nu poate să steă de vorbă, — şi l’am înţeles şi l’am lăsat şi eu în plata Domnului! E vorba acuma să se înalţe ş’aici în Văleni o cruce de piatră cu jurământul că se lasă oamenii de băutură. Faptul acesta m'a bucurat şi pe mine. Pe Manole, nu este aşa? nu poate să-l bucure. De acest Manole, care de bună seamă pusese otravă în băutura, ş’aşa otrăvitoare, n’aveâ de ce să-mi fie milă. Când am văzut însă disperarea lui, am rămas mişcat, am simţit o milă nespusă. Eră seară, şi el deschisese largi uşile cârciumei, aprinsese toate lămpile. Oamenii treceau la deal, la vale, fără să se uite la stabilimentul lui de băuturi spirtoase; iar el, disperat, înşfăca câte-o sticlă, trăgea câte un gât lung, apoi eşeâ în prag şi o zvârlea în drum spre oameni, cu mânie şi cu disperare: — Na ! ducâ-se dracului! Apoi a început să cânte. Urla, nu cântă. Plesneâ din degete -şi juca mărunt, în bătătură, cumpânindu-se în toate părţile, cu an zâmbet de mare fericire pe faţa puhavă şi vânătă. S’a pus apoi să strige, cu mânile în şolduri, lăsându-se pe spate: — Mă! am să mă duc la Mitropolit, mă! am să vă dinunţ’! — Poţi să te duci şi la Rusalim! îi răspunse un om de pe •drum. — Da, am să mă duc, am sâ-1 vâr la ocnă pe iriticul vostru! •Ce crede el că-i ţara în pradă? Ce are el cu comerţul meu, mă! Şi înjură ca la uşa cortului. Erau să-l ciomăgească oamenii, nu i-a lăsat însă Vasilie, iar Manole nu voia să ştie, zvârlea sticlele în drum, după ce gâl-:gâiâ câte un gât din ele, şi urlă: «Mă! eu vă dau dracului pe toţi, mă!» După aceia s’a rătăcit cu totul. Jucâ şi strigă ca la horă. Se opreâ şi vorbeă singur, râdeâ, dâdeâ din mâni şi se păleâ cu degetul peste nas, tot odată se cucoşeâ, clătină din cap şi ameninţă cu degetul pe cineva, nevăzut, dinaintea lui. Cineva de pe drum se opri şi zise: «II vezi? Cu cine vorbeşte el acum? spune! — Cu Caraosclii!* răspunse un glas subţire de femee. Mâine plec şi-ţi voiu seri răvaşul viitor din altă parte. Ce se va întâmplă în sat, pot să-ţi spun de pe-acum. Măcar pe-o bucată de vreme au să se lase oamenii de băutură. După aceia mulţi vor www.dacoromanica.ro 824 ALBINA vedea că e mai bine să bei vin vechiu călcat ele broaşte, băutură de când lumea. Şi aşa Vasilie, omul lui Dumnezeu, va fi tăcut un bine sătenilor din Văleni. Mâine poimâne pleacă de-aici şi-şi înalţă în altă parte capul slab, cu ochii cerniţi, şi iar începe a vorbi cu pătrundere şi cu groază despre băutura necurată. . . Uite, acuma, pe fereastra deschisă, îl văd printre oameni, subţire, în straele-i albe... De unde a pornit? Ce frământări i-au mişcat sufletul şi l’au mânat prin lume? Cine ştie! In scrisoarea trecută îţi vorbeam cu un zâmbet despre el,— acuma, îţi spun drept, nu mai zâmbesc. Miliail Sadoveanu. ---==>S>S>@3Q«- www.dacaromanica.ro 5i iar Cucul! Codrul tot e numai muguri. La o margine ’n popas Cântă cucu ’n dorul jfrunzei: îi aduse Prier glas . . . Cântă cucul şi-i răsună Viersu ’n vale şi ’n desiş . .. Măre, cum o să mai cânte Când a fi şi-a fi frunziş! Tot la margine de codru De odihnă şi-a vedea Şi s’a da în leagăn, hoţul, Pe ’nverzită rămurea. Of! măi cucuie frăţine, Ce-a fi, uite, zău nu ştiu, Dar când îţi aud glăsciorul Nici un drum nu mi-e pustiu ... Şi mă duc, şi m’aş tot duce Numai când colea, colea ’Mi-ai rosti, în dreapta, «cwczj» / Pe ’nverzită rămurea! www.dacoramamca.ro "Războiul Ruso-Japoncz. SCENE DIN ASEDIUL P 6 RT-ARTUR U LU1 (După t Buletinul Armatei ai JVTarixiei ). Japonezii aruncă bombe explozibile dintr’un tun de lemn, aşezat într’o paralelă. Japonezii într’o paralelă dinaintea Poi't-Arturului. www.dacoromanica.ro ALBINA 831 Concubinajul. ai zilele trecute, citind un jurnal, dau peste următoarea întâmplare: «O doamnă Elena Şerbănescu, în vârstă de 23 de ani, domiciliată în strada Francmazonă No. 48 s’a sinucis trâgându-şi un glonţ de revolver în partea dreaptă a pieptului. Cauza care a îndemnat pe nefericita femeie să-şi curme zilele este că dânsa a trăit necununată cu un tânăr, timp de şase ani, având, din această căsătorie nelegiuită, şi o fetiţă de patru ani. Decâtvâ timp, acel tânăr o alungă din casă cu copil cu tot, lăsând-o muritoare de foame şi înconjurată de ruşine faţă de lume şi de părinţi, ale căror sfaturi n’a voit să le asculte.» Şi câte cazuri de felul acesta se petrec nu numai prin oraşe, dar şi prin satele noastre! Câte famili dintr’un sat nu sunt de felul acesta, au copii, nu 1-2, ba poate şi mai mulţi, dar între soţi nefiind nici’o legătură, azi sau mâine, auzi că cutare om şi-a lăsat femeia şi copii pe drumuri, iar el trâeşte cu o alta. Dumnezeu a făcut pe bărbat şi femeie pentru ca ei să trăiască la un loc ajutându-se unul cu altul, orânduit, cum aşi zice, ca fiecare bărbat să-şi aibă femeia sa. Domnul nostru Iisus Christos, pentru a pune o legătură mai mare între bărbat şi soţie, a ridicat căsătoria la taina bisericească şi de aceia creştinii ce vor să se căsătorească trebuie, ca înaintea sf. altar, să se lege că vor trăi în pace, cu Irica lui Dumnezeu, păzind neştirbită această sf. taină. Insă, cu părere de râu trebuie să o spunem, că mulţi, foarte mulţi, spurcă şi necinstesc această sf. taină prin faptul că trăiesc necununaţi, trăiesc, ca să zic aşâ, în contra voinţei lui Dumnezeu. Câsniciea neleguită este dar o călcare a legii Dumnezeeşti, că e o pildă reâ pentru ochii lumii şi mai ales a tinerilor, în sfârşit, o asemenea căsătorie ne pogoară în rândul a-nimalelor. Relele ce es din acest traiu fără nici o legătură omenească şi Dumnezeiască, sunt foarte multe: Intâiu de toate, soţii cari trăiesc necununaţi sunt totdeauna despreţuiţi şi huliţi de toată lumea; toţi se feresc de ei, toţi îi ocolesc ferindu-se a intra in relaţiuni cu ei. Şi www.dacaromamca.ro 832 ALBINA cum n’am nesocoti asemenea oameni, cum nu ne-am feri de ei, când nu voiesc a intră în rândul tutulor! Un alt rău ce provine dintr’o căsătorie neleguită este şi acesta: Se întâmplă că or bărbatul să toace averea soţiei sale, or femeia să i-o toace pe a bărbatului său, judecata nu dă dreptate celui ce suferă. Numai în cazul când unirea între soţi a fost legitimă, legea dă dreptul celui ce-o are. Va să zică, numai în cazul când noi ascultăm ale legii ne ascultă şi ne cunoaşte legea. Altfel, cum legea ne va da dreptul când noi n’am voit a o cunoaşte! Alt rău ce ese dintr’o căsătorie neleguită este şi acesta: Soţii, ce au dus întreaga lor viaţă necununaţi, după moarte sunt aspru pedepsiţi de legile Dumnezeeşti. Sunt pedepsiţi, căci rugăciunea lor n’a fost primită înaintea lui Dumnezeu, sunt pedepsiţi căci darurile ce au adus înaintea altarului n’au fost primite, spovedania, grijania, nafora ce au luat, n'au curăţit sufletul unui asemenea om. Ce poate fi dar mai trist pe lume ca să ai duşman pe însuşi stăpânul lumii ? Ce poate fi mai trist pe lume când semenii tei te arată cu degetul de departe ca pe un fău făcător, ca pe un criminal de rând! Ce învăţătură să ia copii noştri dela a-semenea oameni! Şi fiind vorba de copii, apoi îmi aduc aminte de un alt rău şi mai mare ce ese dintr’asemenea traiu: Copiii ce nasc dintr’o asemanea căsătorie sunt socotiţi de fără nici un căpătâiu, fără nici un drept. Ei nu pot cere tatălui lor să-i înzestreze, căci mama lor, prin faptul că n’a fost cununată cu tatăl, n’are nici un drept la averea bărbatului său şi cu atât mai puţin drept au copiii lor, chiar dacă tatăl le-ar recunoaşte acest drept nu le recunoaşte legea. Cu alte cuvinte, aceşti copii sunt străini pe lume, fără nici un rost, fără nici un viitor. Amar de ei, amar de părinţii ce i-au născut! Şi când ne gândim, ce sunt vinovaţi aceşti copii! Ce au greşit ei de sunt aşâ nenorociţi! D-voastră, poate mai mult decât mine, cunoaşteţi destule exemple când nişte a-semenea copii, au rămas pe drumuri, au ajuns cum e mai rău, au înfundat poate cele închisori! Un alt şi mai mare rău este că în cele mai multe cazuri, o asemene căsătorie nu duce până la sfârşitul vieţei celor www.dacaromamca.ro ALBINA 833 doi soţi, ci, bărbatul, după ce i se urăşte cu soţia sa, ne fiind între ei nici o legătură trainică, o dă pe uşe afară fără nici o milă, şi biata temeie, îşi ia copilaşii de mână, se duce în lume, căci părinţii şi rudele, dacă are, nu vor să o vadă. Se duce în lume sau îşi face de petrecanie, căci cei mai frumoşi ani ai vieţei ei şi i-a petrecut cu acel bărbat, lui i-a dat tot ce i-a putut da, în casa lui şi-a petrecut frumuseţea. Acum, cu câţiva copii, cu părul cărunt, cu faţa veştedă, cîne o va mai luă în seamă! Sărmană femee! La ce viaţă ai fost rinduită! Jurnalele aproape pe fiecare zi ne dau câte o ştire de felul celei ce v’am arătat la început. Ei bine, iubiţi săteni, faţă de asemenea rele şi nenorociri ce aduce căsătoria nelegitimă, nu credeţi că a venit vremea ca cu toţii să îndemnăm pe cei ce trăiesc in asemenea stare să intre în rândul celorlalţi. îmi veţi spune că mulţi, dintre astfel de oameni sunt săraci şi n’au cu ce face faţă cheltuelelor ce se cer spre a se cunună. Să-mi daţi voie să vă spun că astăzi, mai mult ca în trecut, aceste cheltueli s’au împuţinat, ba mi-se pare că chiar s’au redus cu totul. Acum, ce vor mai zice cei ce trăiesc necununaţi? Vor zice poate că nu pot să deâ de băut şi de mâncât invitaţilor, dar eu spun că băutura şi petrecerile sunt lucruri trecătoare şi că nicăiri cărţile sfinte nu ne spun că nunta fără băutură nu se poate. Indreptezese dar, toţi cei ce fac acest păcat şi ca fiul risipitor să zică: «Sculându-mă, mă voiu duce la tatăl meu şi el mă va erta». loan Bănescu. Dintr’ale lui păcală. Cocioc. Păcală, om bogat, şedea în odaie lungit pe canapea. Fiindu-i sete, sună clopoţelul. Sună odată, feciorul nu vine; mai sună, nimic. Supărat, aleargă la bucătărie. — De ce nu vii, când auzi clopoţelul? — Păi.. . n’am auzit........ — Eşti un prost, dragul meu. Când n’auzi, vino de-mi spune, ca să sun mai tare. www.dacoramamca.ro Costume din jiul. lîrăila ALBINA 835 Lucrările ajricole în luna Maiu. «nele semănături cari nu s’au putut isprăvi în luna Aprilie, se continuă în această lună. Astfel se întâmplă chiar cu semănatul porumbului, deşi această cereală trebuiâ semănată până la Sf. Gheorghe. -v, Acelaş lucru se poate spune şi despre cânepă şi meiu, şi mai cu seamă despre meiu, fie semănat ca plantă de nutreţ, fie semănat pentru seminţele lui. Pentru semănatul acestor plante în clima ţărei noastre, se preferă luna lui Aprilie, fiindcă în luna Maiu, de multe ori timpul este prea secetos, şi creşterea lor se face cu multă greutate, aşa recolta poate să fie compromisă cu totul. Mohorul sau păringul. Dacă această plantă de nutreţ nu s’a putut semăna în Aprilie, se seamănă în această lună prin împrăştiere, la hectar se seamănă până la 40 kgr. de sămânţă, după semănat locul se grăpează uşor şi după aceia se tăfâlugeşte, ca cositul să se poată face mai bine. De multe ori mohorul se poate amestecă cu meiu fiindcă în acest cas putem căpătă un nutreţ verde sau uscat, mai mult şi mai bun pentru toate vitele de muncă caşi de lapte. Când vitele se găsesc la munca câmpului şi nu este timp a le lăsă să pască, se coseşte mohorul şi se dă verde care este o bună hrană pentru vite, şi în acelaşi timp răcoritoare. Unii agricultori mai cu seamă pentru hrana vitelor cultivă sorgul sau măturile, în amestec cu mohor şi chiar cu meiu pentru ca nutreţul să fio mai bun, fie verde fie uscat. Nutreţul de sorg, neamestecat cu mohor sau cu meiu, se dă mai cu seamă bivolilor, şi mai puţin celorlalte animale rumegătoare, din cauză că acest nutreţ le strepezeşte dinţii. Acest rău al nutreţului de sorg, se pierde când sămânţa de sorg la semănat a fost amestecată cu sămânţă de mohor şi de meiu. Semănatul porumbului ca plantă de nutreţ. Pentru ca porumbul semănat ca nutreţ pentru vite, să poată prinde rădăcini în cultura nutreţurilor, mai cu seamă în agricultura mică, Ministerul Agriculturei, a găsit de bine a da oare-cari premii în bani pentru o anumită întindere de pământ cultivat cu porumb pentru hrana vitelor. Această măsură este o faptă lăudabilă, fiindcă, numai cu modul acesta sătenii agricultori se vor îndemnă mai mult în toată ţara, de a semăna porumbul pentru hrana vitelor, mai cu seamă în stare verde în timpul verei, când vitele de muncă n’au ce să pască la câmp, lipsind iarba din causa timpului secetos. Porumbul se poate semăna în rânduri, depărtate de 15—20 cm. sau prin împrăştiere, semănându-sela hectar dela 150—180 litri, după semănat locul se grăpează. Dacă porumbul a ră- www.dacaromairica.ro 836 ALBINA sărit prea des, trebuie rărit ca să poată creşte mai bine şi ca producţiunea la hectar să fie mai mare. Cea mai bună sămânţă este de porumb alb, numit dinte de cal. Intr’un pământ bun, porumbul ca nutreţ verde poate să producă la hectar 80 de mii kgr. şi chiar mai mult; această cantitate de nutreţ se poate socoti aproape cu 20 de mii de kgr. fân uscat şi de calitate bună. Porumbul ca nutreţ se coseşte când a început a-’i da spicul. Săpatul porumbului. In această lună se sapă porumbul pentru prima dată, dacă semănatul s’a făcut în luna Aprilie. In loc de a se face prima săpătură cu sapa, este mai bine a’l grăpâ, această lucrare este mai economică, şi ajută mai mult la creşterea porumbului. Dacă porumbul nu se gră-pează, atunci se sapă când are 3 — 4 foiţe. Când porumbul este semănat în rânduri, săpatul se poate face cu prăşitoa-rea mecanică. Tot ca porumbul se sapă cartofii, sfecla, fasolea, caşi alte plante prăşitoare, chiar dacă timpul ar fi secetos, fiindcă în acest cas se împiedică evaporarea apei la suprafaţa pământului, şi semănăturile pot să crească mai bine. Hrişcă sau grâul negru. Această plantă se seamănă mai mult în Moldova. Pământul în care creşte mai bine este pământul mai uşor şi arat cel puţin de 2 ori. Hrişcă se seamănă prin aruncare, semănând la hectar 70—80 litri. După semănat, locul se grăpează uşor, ca sămânţa să nu se îngroape prea adânc în pământ. Tot pe la începutul acestei luni se poate semăna rapiţâ de primăvară, dacă nu s’a putut semăna în luna Aprilie. Seceratul rapiţei de toamnă. Când timpul este bun la creşterea acestei plante oleioase, se poate recoltă pe la 25 ale acestei luni. Când rapiţa s’a copt, trunchiuleţul caşi foile devin galbene; iar seminţele în teci sunt negre. Seceratul se face cu secerea sau cu coasa împiedecată. După ce s’a secerat, este mai bine de a se treerâ pe loc ca să nu se facă risipă. După treerat, se vântură de 2 — 3 ori ca să se cureţe bine de orice murdărie şi după aceea se pune la magazie unde se păstrează. Este bine, dacă se poate, ca rapiţa să se vândă îndată ce s’a treerat, fiindcă în acest cas agricultorul este mai câştigat. Rapiţa poate să producă până la 24 hectolitri la hectar. Seminţele se întrebuinţează la fabricarea uleiului, turtele ce rămân dela fabricarea uleiului, se întrebuinţează la hrana vitelor, iar paiele se întrebuinţează mai mult pentru foc. Cositul lucernei şi al trifoiului. Când aceste plante de nutreţ au înflorit, se cosesc ca să putem avea un bun nutreţ ca cantitate şi calitate. Cositul se face cu coasa sau cu maşina de cosit. După cosit, se lasă să se usuce bine, şi după aceia fânul se strânge şi se face căpiţe. Ca foile de pe trun-chiuleţe să nu cadă, strânsul fânului de lucernă şi trifoiu www.dacaromamca.ro ALBINA 837 se face mai mult spre seară, sau dimineaţa până ce nu s’a ridicat de pe fân încă toată rouă, ca foile să rămâie pe trun-chiuleţe, fiindcă în acest cas fânul de lucernă şi trifoiul este mai hrănitor. Când căpiţele de fân se fac acasă, trebuie să se puie pe pământ un aşternut gros de paie ca de 50 — 60 cm., sau de alte plante uscate şi pe acest aşternut să se facă căpiţa. Dacă se fac mai multe căpiţe, trebuie făcute mai departe unele de altele; căci la caz când la una i s’ar da foc de oameni răi făcători, celelalte să fie mai adăpostite. E bine ca după ce fânul s’a aşezat în căpiţe, să se acopere vârful cu paie, ca fânul să se păstreze mai bine. Daca voim să avem sămânţă de lucernă, această lucrare se face când cosim lucerna pentru a doua oară, in acest cas se lasă ca sămânţa să se coacă bine, şi după aceea se coseşte lucerna, având în vedere ca printre lucernă în cazul de faţă, să nu fie alte ierburi străine. La trifoiu sămânţa se capătă la prima coasă, de oarece trifoiul se coseşte odată ca fân şi odată ca otavă. jFacerea ogoarelor. După ce rapiţa s’a strâns de pe câmp, locul se face ogor pentru semănatul grâului de toamnă, această lucrare se face şi la alte locuri, destinate de a se semăna cu grâu sau cu rapiţă. Arătura trebuie făcută cât se poate de adânc, ca înmulţirea microbilor ce asimilează azotul din atmosferă, de care grâul are trebuinţă ca să poată să crească, să se poată face cât mai mult. In grădina de pomi. Trebuie căutat ca să nu fie omizi, şi daca timpul este prea secetos, pomii trebuesc udaţi. In această lună, daca se întâmplă să fie ploiasă, pe pomii roditori se prăsesc o mulţime de pureci, din această causâ vedem şiruri de furnici urcând şi coborând pe tulpina pomilor. Pentru a stârpi purecii caşi furnicele, se poate întrebuinţa doctoria următoare: Se i-a 2 litri leşie de tutun, 2 kgr. săpun negru, ce se disolvă în puţină apă căldicică, apoi se amestecă cu leşie de tutun şi acest amestec se toarnă într’o sută (100) liiri apă, cu care se stropesc foile şi tulpina pomilor. Astfel se stârpesc puricii şi furnicile. In grădina de legume. Se începe cu răsăditul răsadului de varză, conopide, gulii, pătlăgelele roşii şi vinete. Timpul cel mai bun pentru răsădit este seara şi dimineaţa şi când timpul este mai ploios. Daca timpul este secetos, înainte de a să sădi răzoarele, trebuiesc udate, cel puţin cu o jumătate de oră înainte de răsădire. Răsadurile se răsădesc cu răsăditorul, care este un fel de ţăruş, gros aproape ca mâna şi lung de 50 cm. Cu acest ră-săditor se face o gropiţă în pământ în care se pune firul de răsad, după aceia cu răsăditorul facem o contra apăsare, aşa că pământul să se lipească bine de răsad. La celelalte zarzavaturi ce au fost semănate mai nainte, trebuiesc plivite şi udate în fiecare seară. www.dacoramamca.ro 838 ALBINA Cultura în vie. Dacă în vie a crescut burueni trebuiesc prăşite, căci din causa multor burueni lăstarii cei tineri se pot îmbolnăvi de tăciune. Această lucrare trebuie făcută până la 21 Maiu st. v. In şcoala de viţă altoită, daca lăstarii au crescut de 5—10 cm., se stropesc cu piatră vânătă. Aceasta se face din ’/2 kgr. var nestins, 750 grame piatră vânătă şi 100 litri de apă. Piatra vânătă se disolvă (topeşte) în 10 litri de apă; varul se stinge în 10 litri de apă. Acum, în cei 80 litri de apă cea mai rămas, se amestecă bine atât varul stins cât şi piatra vânătă. Acest amestec se lasă să stea o zi şi după aceia se începe stropirea cu pulverizatorul. Stropirea se face atât în şcoala de viţă cât şi la via bătrână. Albinele. Stupii slabi se mută în locurile celor mai puternici, această lucrare se face pe un timp frumos şi dimineaţa pe la ora 10, când cele mai multe albine sunt duse afară la câmp, şi mutarea se face numai la stupii cari au acelaş fel de coşniţe. Roitul. Roitul se face în Maiu şi Iunie dela ora 10—4 după amiazi. De aceia agricultorul trebuie să supravegheze bine cât ţine timpul roitului ca roiul să nu fugă. Coşniţa în care se prinde roiul, trebuie să fie cât se poate de curată şi unsă cu mătăcină (melisă). Roitul este natural şi artificial, acest din urmă se pare a fi mai economic, fiindcă se poate face după voinţa agricultorului. Creşterea gândacilor de mătase. Intr’o creştere regulată trebuie să fie 2 rânduri de duzi, aşa că în fiecare an foile să se poată întrebuinţâ la creşterea gândacilor, numai dela câte un rând de dud. Odaia în care se cresc să fie cât se poate de curată şi mare. Gândacii trec prin 5 vârste, în care timp trebuesc' bine hrăniţi cu foi de dud alb, ca cele mai bune, primeniţi şi răriţi, ca să poată creşte mai bine. Căldura ce trebuie păstrată în odaia în care cresc gândacii, trebuie să fie de 19—20 grade cent. grade. Paturile sau lăviţele pe cari se cresc gândacii, trebuie să fie acoperite cu hârtie sau cu o pânză curată. Vitele de muncă. Vitelor de muncă li se dă ca hrană nutreţuri verzi, ca lucernă, trifoiu, măzâriche şi altele. Lucerna şi trifoiul, după ce s’a cosit, se lasă în bătaia soarelui 24 de ore şi după aceea se dă vitelor; pe când celelalte nutreţuri verzi, se dau îndată ce s’a cosit. Când vitele se întrebuinţează la facerea ogoarelor, iarba pe care o pasc nu este destul de hrănitoare, de aceia trebuie să li se dea şi nutreţuri verzi. Astfel de nutreţuri se dau şi vacilor de lapte. Păşunele muntoase. In părţile muntoase ale ţărei, atât pe vârful munţilor cât şi pe poale sunt păşuni hrănitoare, unde pot să pască vitele caşi oile, dela începutul acestei luni şi www.dacoromanica.io ALBINA 839 până aproape de sfârşitul lui August, când timpul începe a se răci. Oile. Jn acesta lună cam pe la sfârşit, daca căldurile sunt mari, oile se tund, lâna dela o oaie poate să fie dela 2 — 4 kgr. In alte ţări, înainte de a se tunde oile se scald în apă curgătoare sau în anumite sghiaburi do piatră sau de lemn, de 2 sau chiar de 3 ori, ca lâna la tuns să fie cât se poate de curată. V. S. Moga. Costum din jud. Muscel din părţile cele mai muntoase. — Prin pagubă, omul so face mai cu minte. — Nu-i tot aur ce străluce. — Oţetul prea tare, vasul său şi-l strică. 'V» W ▼ W V ¥ < www.dacoromamca.ro 840 ALBINA Chestia Ţărănească D-l Sp. Haret, fostul ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice a publicat de curând o scriere numită «Chestia Ţărănească.» In această scriere cl-1 Haret se ocupă cu nevoile de care suferă ţăranii noştri şi propune măsuri pentru înlăturarea lor. Iată cari sunt aceste măsuri: 1) de a se înlesni ţăranilor putinţa de a deveni proprietari ; 2) de a li se crea şi a li se înlesni putinţa de a fi arendaşi ; 3) de a fi puşi în poziţie să scoată un folos mai mare clecăt cel de astăzi din pământurile ce vor cultivă, fie ca proprietari, fie ca arendaşi; 4) de a li se asigură stăpânirea efectivă a pământului lor, făcându-se imposibilă arendarea lui către cămătari sau alte chipuri de expropriere mai mult sau mai puţin desi-mulată; 5) să se ia măsuri pentru a se evită fracţionarea indefinită a proprietăţilor ţărăneşti; 6) a se luă măsuri ca ţăranii să fie scutiţi cât mai mult se va putea de exploatarea mijlocitorilor de orice fel; 7) ca ei să fie asiguraţi contra nenorocirilor mai mult sau mai puţin periodice sau accidentale, ca seceta, grindina, focul, epidemiile, epizotiile; 8) ca ei să fie apăraţi în mod sigur contra foametei; 9) să se pună frâu alcoolizmului; 10) să li se asigure o justiţie grabnică, comodă şi ieftină: 11) să li se asigure o administraţiune bună şi onestă ; 12) să se răspândească la sate cultura intelectuală cât este indispensabilă. D-l Haret desvoltă aceste măsuri cu atâta pricepere şi inimă, — cu atâta lumină şi căldură — în cât sufleteşte eşti răpit şi devii partizanul vederilor sale. D-l Haret este un mare patriot şi un devotat prieten al ţărănimei noastre. Viitorul ţării noastre va fi asigurat, după domnia-sa, dacă vom avea ţărănimea noastră puternică, din punct de vedere intelectual, moral şi material. E o datorie naţională ca să ajungem aci şi la aceasta trebuie să conlucre toţi bunii români! Recomand din suflet această scriere a d-lui Haret şi rog pe fruntaşii satelor noastre s’o citească cu toată luarea www.dacoromamca.ro ALBINA 841 aminte, căci chestia ţărănească trebuie să se resclve pentru liniştea şi fericirea ţârii. Scrierea a apărut în tipografia Carol Gobl-Rasidescu din Bucureşti şi costă numai 50 de bani. Gr. DE LA SATE In Martie a. c. s’a ţinut adunarea generală a societăţii cultu-rale-economice «Alex. M. Lahovary» de pe domeniul coroanei Ruşeţu din Brăila. Din darea de seamă prezentată, se vede că operaţiunile din 1904 au fost destul de satisfăcătoare în raport cu seceta şi lipsa de producte. Societatea dispuneâ la sfârşitul anului de: Lei 23.993,35 capital vărsat de membrii « 2.500,62 depuneri spre fructificare « 1.262,08 fond de rezervă « 40,97 fond cultural « 1.227,18 dobânzi reportate Lei 29.024,20 în total. Daţi cu împrumut lei 28.791,23 şi în numerar lei 232 bani 97. Afară de aceea, banca mai are o bibliotecă bogată şi mobilierul necesar dăruite aproape în întregime de Administraţia Domeniului Coroanei. Din aceeaşi dare de seamă mai iese că societatea a cumpărat în primăvara 1902 o garnitură de treier pentru uzul locuitorilor. In cei d’ântâi doi ani, maşina a dat un venit net de 6.958 lei 98 bani, iar în 1904 numai lei 262,25, din pricina lipsei de producte. Tot venitul s’a întrebuinţat la plata costului garniturei, care a mai rămas datoare cu lei 7.001,13, sumă ce se va achită până în doui ani, dacă recolta va. ii bună. După achitare, se va reduce pe de o parte preţul treerului, iar pe de alta venitul se va trece ca fond pentru noui îmbunătăţiri obşteşti şi pentru altfel de înlesniri locuitorilor. In privinţa garniturii de treierat mai e de spus, că a fost cumpărată după stăruinţa d-lui Ion Kalinderu, Administratorul Domeniului Coroanei, care a dat şi urmează să deâ tot sprijinul societăţii şi oricărei asociaţiuni ţărăneşti. Pentru acestea, comitetul i-a trimes o adresă de mulţumire şi de recunoştinţă, asigurâudu-1 că vor fi totdeauna gata a ascultă şi a urmă exemplele şi sfaturile sale atât de binefăcătoare. începutul dela Ruşeţu, care face cinste comitetului şi membrilor, e .modest, dar el arată odată mai mult trebuinţa ce se simte, ca băncile să nu se mărginească numai la împrumuturi. Pentru a putea îndeplini scopul lor, ele trebuie să se gândească şi la astfel de operaţiuni cooperative, care sunt de asemenea de mare însemnătate, ca mijloc pentru îmbunătăţirea stărei materiale a săteanului. www.dacoromamca.ro 842 ALBINA Din activitatea Cercurilor Culturale. In ziua de 3 Aprilie a. c. cercul cultural «Mihaiu Viteazul» din jud. Ilfov, a ţinut obişnuita sa întrunire în măreţuul local de şcoală din cătunul Sudiţi (Domeniul Coroanei Gherghiţa) comuna Meriipetchii. Localul de şcoală, datorit Administraţiei domeniului coroanei, în fruntea căreia se află marele patriot şi om de bine d l Ion Kalinderu, preşedintele Academii Române, ne dă măsura de a judecă ce preţ mare pune această instituţiune pe ridicarea, sub toate raporturile, a'sâteanului român. Curăţenialocalului, datorită harnicului învăţător local N. Bărbulescu, este exemplară. Au luat parte la întrunire, pe lângă învăţorii şi preoţii din Nuci-Netezeşti, Meriipetchii, Micşuneştii-Greci, Micşuneştii Moara, Micşuneştii-Mari, Maia, Răduleşti, Dridu-Sărindaru, Fierbinţii de jos, Fierbinţii-Stroeşti, şi un mare număr de săteni, bărbaţi şi femei din Sudiţi, Nuci şi Meriipetchii. Agenţii domeniului coroanei Gherghiţa au luat asemenea parte la această întrunire. Seria conferinţelor a început-o învăţătorul N. Bărbulescu, care după ce aminteşte publicului, însemnătatea acestei adunări populare, a dat cu elevii şcoalei reprezentaţia teatrală : «La noi în sat» care a făcut o frumoasă impresie asupra celor de faţă. Au urmat apoi recitări de poezii şi monoloage, alternând cu cântecele: «imn naţional», «dor de sat», «cuculeţ», «morarul», «hai băete» etc. In lipsa preotului din localitate, care avea să vorbească despre «Calităţile morale ale omului», a vorbit Părintele Mincu Popescu din Târgul Fierbinţi, despre «Economia Agricolă». Sfinţia sa, care este unul din cei mai harnici şi pricepuţi preoţi rurali, prin conferinţele sale bine chibzuite şi alese, aduce, mari foloase sătenilor cu prilejul cercurilor culturale. Atât d-1 N. Bărbulescu cât şi Părintele Mincu Popescu au fost felicitaţi şi aplaudaţi de public. X. Societăţi economice la sate Bilanţul băncei populare «lanca», Comuna Ianca, Brăila, încheiat la 31 Decemvrie 1904: ACTIV Societari...................................... 6.827,45 Efecte de primit................................ 4.960,— Cassa............................................. 30,85 împrumuturi pe amanet.......................... 4,990,— Dobânzi datorate................................... 7,40 Total . . . 16.815,70 PASIV Depuneri spre fructificare.............................. 671,25 Cotizaţiuni.......................................... 157,50 Capital subscris rămas............................... 15.033,— Dobânzi reportate.................................... 38*,95 Profit şi pierderi....................................... 567,— Total . . 16.815,70 www.dacaramamca.ro ALBINA 843 Contul de profit şiperderi. DEBIT Cheltueli de administraţie (generale) ...... 219,70 Depuneri spre fructificare, dobânda cuvenită acestor sume....................................... 10,10 Beneficiul net....................................... 567,— Total . . . 796,80 CREDIT Cotizaţiuni, profitul anului 19C3............ 79,30 Taxe de înscriere pe 1904 .................... 102,— Dobânzi de întârziere............................ 25,45 Dobânzile cuvenite anului expirat.......... 590,05 Total . . . 796 80 'Bepa/rtiţiunea beneficiului (le 567 lei. Dividente la capital şi cotizaţii................ 457,84 Fondului de rezervă 10°/0........................ 55,69 Fondului de rezervă din taxe de înscriere conform art. 45 al. c.............................. 10.04 Rest dela dividente pentru fondul de rezervă conform art. 48 ........................................ 43,43 Total . . . 567,— Bibliografii Importanta lucrare a d-lui Sp. Popescu, «Contribuţiuni la munca pentru ridicarea poporului», (Scrisori către învăţători. Bucăţi de citit la şezători şi cercurile culturale (Uscături), se găseşte de vânzare şi la Administraţia revistei noastre, cu preţul de lei 2. Oricine ne va trimete 2 lei o va avea franco la domiciliu. — Asemenea se găseşte la Administraţia noastx'ă şi «Cântice de vitejie», de G. Coşbuc, cu 60 de bani exemplarul, şi «Dăfii», de Rădu-lescu-Codin şi St. St. Tuţescu, cu preţul de 1 leu. * * „Apărătorul Sărj.âtă.ţuc: (broşură de 180 pagini, cu un mare număr de figuri în text şi cu un vocabular explicativ la fine . Autorul fostei reviste, numită «Apărătorul sănătăţii», atât de răspândită atunci, când apărea, d-1 prof. dr. N. Manolescu, a publicat această broşură, menită să servească agenţilor sanitari şi moaşelor, ca luptători contra boalelor. Broşura are 3 părţi principale: «Igienă», şi în special .igiena ţăranului nostru (un rezumat al igienii autorului, premiată de Academia Română). «Patologie», adică cunoaşterea boalelor şi ajutorul ce se poate da bolnavilor mai ales prin medicina populară şi «Mica chirurgie», adecă mici operaţiuni ce se pot face la ţară, ca legarea unei răni, punerea unei vezicătoare, facerea unei fricţiuni, a unui masaj, etc. Pe lângă acesta, se mai adaogă un mic vocabular explicativ, al multor expresiuni şi fapte, ce autorul a crezut să le pue şi mai bine în evidenţă. Cestiunile sunt alese, ţinându-se seamă de importanţa lor, se succed în mod natural şi sunt toate expuse în mod practic Suma cestiunilor cuprinde tot ce este esenţial, pentru profilaxie contra boalelor şi ajutor celui bolnav. Utilitatea acestei publicaţiuni este mare pentru oricine doreşte să ştie ce este o boală, s’o cunoască, să se apere de boale şi să se ajute când a căzut bolnav. O recomandăm Onor. noştri lectori, cu preţul de *3 lei în loc de 4», cât este pusă în vânzare. Comanda: Tipografia «Carol Gobl-Rasidescu», Strada Doamnei 16, Bucureşti. www.dacoromamca.ro 844 ALBINA Lioitaţiuni In ziua de 14 Maiu 1905, ora 10'/3 a. m. se va ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, Bulevardul Elisabeta, vânzarea a următoarelor locuri ce Eforia posedă în Comuna Filiul, din jud. Brăila şi anume: 1) Locul dela Cârciumă în suprafaţă de 1 Hect. 4 271 m. p. precum şi clădirele aflate pe dânsul, garanţie provizorie le 500. 2) Locul dela biserică în suprafaţă de 2 Hect. 5.837 m. p. garanţie provizorie lei 200. 3) Locul dela şcoală în suprafaţă de 2.795 m. p. garanţie provizorie lei 30. Supra oferte nu se primesc. * * * Licitaţia pentru furnizarea lemnelor de foc necesare Spitalelor: Colţea» Colentina, Filantropia, Copii, precum şi pentru Ospiciul Mârcuţa şi Pan-telimon ce era fixată a se ţine pe ziua de 14 Aprilie a. c. orele 10 a. m. s’a amânat pentru ziua de 3 Maiu orele 10 a. m. * * * La 20 Iunie 1905 orele 2 p. m. se va ţine concurs la Eforie pentru ocuparea în mod definitiv a postului de Farmacist la Depozitul de Medicamente şi la Laborator. Condiţiunile de admisibilitate şi programa sunt publicate în Monitorul Oficial No. 277 din 15 Martie 1897. Registrul de înscrierea candidaţilor se află deschis în cancelaria Eforiei în ori ce zi şi oră de lucru şi se va închide în ziua de 9 Iunie 1905, orele 6 seara. Văzând că cu toate repetatele noastre avise, un mare număr de abonaţi, comandamente militare, primării etc, nu ne-au trimes micul cost al abonamentului, deşi suntem în a 8-a lună din anul al 8-lea iar unii abonaţi deşi ne datoresc pe 2 şi 3 ani, totuşi n’au răspuns rugăciunii noastre, ne-arn văzut din nou siliţi a face sacrificiul de a trimite chitanţele spre a ii încasate prin oficiile poştale. Rugăm dar pe D-nii abonaţi să achite chitănţele ce lepresintă factorii, sau să dea banii când sunt avizaţi, de oarece cheltuelile acestui soiu de încasare reduce abonamentul la 4 lei, iar dacă chitanţele sunt refuzate, atunci cheltuelile de înapoiere şi’ de retrimetere sunt atât de grele, încât aproape egalează costul abonamentului. Nădăjduim că D-nii a-bonaţi vor ţine socoteală de sacrificiile ce facem, şi nu ne vor pricinui neplăceri şi pagubă, ci îşi vor achită datoriile. ADMINISTRAŢIA www.dacaromamca.ro A dfc A AAA A A AAJk ^ ^ ^ ^ ^ ^ „STEflU fl“ Societatea «Steaua* ar? de scop a lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate căi puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti. Comitetul: Preşedinte, Io an Kalinderu, Preşedintele Academiei Române.— Vicepreşedinte, .Sava Şomânescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier. Spira C. Haret, fost Ministru, profesor universitar.— Secretar, Coti st. liana, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii: Petre Gftrboviceanu,. fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul, Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Itimltrescn Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; M. VI a desen, Ministru, profesor universitar; Oristu S. Negoescu, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. Alimâneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. loucscu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor. Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (urmare). Erbiceanu Smaranda, prof. (str. Gloriei, 6 Bucureşti), 2 lei; Todiraşcu N. Elena, prof. (str Maidan 30, Bucureşti), 2 lei; Kaminschi E., dr pr. (Bulev. Pache 36, Bucureşti). 2 lei; Mincovici Teodoru, prof. (Calea Moşilor 332. Bucureşti), 2 lei; Mosain Elena, prof. (str. Stirbei-Vodă 107, Bucureşti), 2 lei; Holban D. Angelica, prof. (str. Dionisie 49, Bucureşti), 2 lei; Georgescu Vas., prof. (str. Gloriei 6, Bucureşti), 2 lei; Pascal Flo-rica, prof. (str. Armenească 7, Bucureşti), 2 lei; Vrănceanu Virginia, prof. (str. Dionisie 49, Bucureşti), 2 lei; Răsvănescu Radu, preot (Biserica Cuţitu de Argint, Bucureşti), 2 lei: Eufrosina N. Stoicescu, prof. (str. Roşiori 3, Ploeşti), 2 lei; D. Negreanu, prof. (Bucureşti), 20 lei; Constantin V. Harnogea, învăţ. (corn. Vintileanca, Buzău), 0,80 bani; Eufrosina I. Dumitrescu (Bistriţa-Vâlcea), 2 lei; Constantin C. Popian.(Bis-triţa-Vâlcea), 2 lei; Boşca N. D. (Horez-Vâlcea), 2 lei; Marinescu Gh. (Plorez-Vâlcea), 2 lei; Nenciulescu Gh. (Horez-Vâlcea), 2 lei; Dozescu I. (Iiorezu-Vâlcea), 1 leu; Marica Emil (Horezu-Vâlcea), 1 leu; Aureliu M. (Ramani-Vâlcea), 1 leu; Grigore Voineag (Costeşti-Vâlcea), 1 leu; Tşo-dorescu I. (Romani-Vâlcea), 1 leu; Romanescu I. (Tomşani-Vâlcea), 1 leu; Toma Iliescu (Costeşti-Vâlcea), 1 leu; Stănescu Grigore (Costeşti-Vâlcea), 1 leu; Colniceanu D. (Costeşti-Vâlcea), 1 leu; Popa Mihail (Costeşti-Vâlcea), 1 leu; Bolintescu G. (Costeşti-Vâlcea),! leu; Ghiţeanu Alex. (Costeşti-Vâlcea), 1 leu; Florescu Procopie (Costeşti-Vâlcea), 1 leu; Pe-trulian C. (Costeşti-Vâlcea), 1 leu; Niţulescu Const. (Costeşti-Vâlcea), 1 leu; Beleţescu Simion (Costeşti-Vâlcea), 1 leu. Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1905 şi până în prezent este de 296; iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de 1,439 lei şi 30 de bani. (Va urma în num&rul viitor). rv w v v v v* v t v v ■vvy t v v v t www.dacaromanica.ro 3.935 688.76 1.075.842.60 „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în aur...............Lei 2.000.000 Fonduri de reservă compuse din prime şi daune..........* Idem format din capital şi alte rezerve » Total în aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoianu. Dir. general E. Griinwald. „NflŢiOfjAijA11 asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obişnuite ca: «cas de moarte, supravieţuire, zestre şi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală în Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară. AVEM 6 5G6ALA 6l^T6D6XA SdNTri ELENEI Bulevardul Neatârnărei, 75 cu internat şi externat I. Şcoală snjicrioarăde educaţie şi menaj. Limbile Franceză, Germană vorbite, muzică, pictură, pian, croitorie de familie. Bucătărie, cultura gândacilor şi borangicului. II Croitorie practică. Se învaţă croitoria în 3 ani. Se lucrează rochii bine şi eftin cu o singură probă. III-Ţesătorie. Lână, bumbac, mătase, ştofe de haine şi tot felul de pânzeturi şi uniforme pentru şcoli. IV. Tricotaj. Flanele, fuste,jambiere, ciorapi de lână şi bumbac. Se primeşte lână pentru dărăcit, făcut caere şi tors. Se primeşte gogoşi pentru tras borangicul cu maşini sistematice. Fondatorul şcoalei. Preotul Iconom, Q. IONESCU. Cel mai mare şi vast magazin şi singurul care vinde eftrâ.. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria noastră Fabrică, lucrate de noi. Preţuri corente la Ghete de Bărbnli: de Vax cu Elastic sau Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95. » » » Nasturi » Lack cu Elastic sau Şireturi » ii » Nasturi » Chevreau cu Elastic u i) » Nasturi 12 95, 13.95, 14.95 15.95. 12.95, 13r95, 14.95.' 13.95, 14.95, 15.95. 12.95, 13.95, 14.95- 13.95, 14.95, 15.95. Preţuri corente la Ghete de Dame: de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95. Botoni » » Colori » » » » Gems cu Nasturi şi Şireturi » Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi» Idem cu Şireluri şi Nasturi » Idem de Lack diferite forme » 11.95, 12.95, 13.95, 14.95, 15.95. 12.95, 13.95, 14.95, 15.95. 7.95, 8.95, 9.95. 5.95, 6.96. 6.95, 7.95, 8 95. 5.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95. Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri labulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glacd, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50. * Bărbaţi » 2.95. Rupându-se la încercare, se dă altă pereche. Mag asin la toate Setoanele, Calea , o- „j-_ Cititorii revistei vor ave un aeaŞăralnt de Victoriei No. 27. alaiuri de Poliţia 6o/ din preţurUe inBemnate, presentând 5V„ Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei. Capitalei, Bucuresct cuponul. Inst. de Arte Grafice Carol Gobl S-sor I. St. Rasidescu, Str. Doamnei. 16.—13.487. www.dacaromamca.ro