Anul VIII	No’. 29—30	17 - 24 Aprilie 1905
Comitetul de Redacţie: ion Kalinderu P Gârboviceanu G. Goşbuc
General P. V. Năsturel G Adamescu l Otescu P. Dulfu V. 5- Moja N- Nicolaescu Gr. Teoxiossiu Gonst. G. Pop.-Taşcă.
dacţia şi Adminijt1
J'foua parfumerie şi Droguerie jYleDicinalâ T6MA {3WUL£5eil
gucurescl. calea Grlvlţel fJo 146 (lâr\^ă Gara de Nord). 3ucure^ti
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi saponealese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate," Capilarine, col-cream de la princesse şi cosmetice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete
Articole pentru mcnngiu, ca : ceaiuri, cafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şresenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe qfentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şt sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru*băi, cum şi prafuri «Zaokerlin», carboral, borax, aoid borio, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentru parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iarnă, etc.
Mnlte specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaitare, crayoane, ciaiuri drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, so-luţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce Îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi intrebuiuţate la vindecarea suferinzilor cărora sf. le redea sănătatea, torţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemulului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Bognt asortiment de canciucărie şt pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca: vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule. injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, plosci şi ligheane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pul-verisatoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La oerere, expediază in orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă.
---------------------------------
52-30
www.dacoromanica.ro
ASUL VIII
No. 29—30.
17—24 Aprilie 1905
ALBINA
revistă ENeie
Abonamentul in ţar* pa •	•	» Q
Pentru anunalurl 1 leu
Ă POPULARĂ
in etrAln. pe an lei 6
.............15 bani
te, 5 bani ouvîntul. ard.
SUMARUL:
<». Coşbuc, A înviat, nu este aici!—N. Rădulescii-Niger, Sân' Gheorglie.— Fenomen ciudat pe mare.—Tli. I). Speruiitiu, Sărbătorile.—I). Mirescu, De paşte. — II. Ilejarano, Carmen Sylva şi literatura românească în Spania. — Solia Nădejde. Norocul. —Moş Neagu. Vulpea.— Ion Kalinderu. Cultura pomilor roditori.— Ir. Popcscu, Din activitatea băncilor populare.— Comerciul automobilelor.—A. Vânt», Piţigoii.-Scrisori către redacţie.- V. S. Mo ga, Cronica agricolă, economică şi comercială.—Beţivul şi cămila.—Bibliografie. — Mulţumiri. — Numărul băncilor populare la l Aprilie 1905.—Licitaţiuni.—Oraşul croitorilor.
Sfaturi : Contra insomniei.
Uustratiuni: Sf. Gheorghe.— M. S. Regina Elisabeta. — Vulpea .— Războiul Ruso-Japo-nez. Bătălia dela Liaojang.
A înviat, nu e$te aici!
e răvărscitul zorilor, încă întuneric fiind, pe mânecare adâncă, în noaptea Sâmbetei care lumină spre ziua cea dintâiu a săptămânei, cutremur mare s’a făcut. Nu ştia nimeni, nici chiar apostolii nu ştiau că mortul lor învăţător avea să iasă din mormânt şi să calce vecinicele legi ale morţii. De aceea femeile, cari îi găsiseră mormântul gol şi-l văzuseră viu înaintea lor, n’au fost crezute de apostoli, cărora «li s'au părut ca o minciună cuvintele lor şi nu le credeau.» Că încă nu ştiau scriptura că trebuia să învieze El din morţi.
Şi eră adevărat!
El nu eră în mormânt, El înviase. Zis-a îngerul: * A duceţi-vă aminte cum v'a zis vouă încă fiind în Galilea, zicând, trebue să se dea Fiul omului în mănile oamenilor păcătoşi ca să se restignească şi a treia zi să învieze». Şi şi-au adus aminte de cuvintele Lui.
Caiafa arhiereul în mânia lui şi-a rupt hainele de pe el, şi-a strigat spre Isus: Ai hulit ! Ce ne trebue alţi martori ?
www.dacoromanica.ro
774
ALBINA
iar bătrânii sfatului au răspuns: vinovat este morţii. Şi Vau pălmuit, şi l'au bătut cu pumnii, şi l'au scuipat în obraz. Bănuit-a vr'o clipită sufletul bătrânului Caiafa că el scuipă pe Dumnezeu în obraz, că pe Dumnezeu îl păl-muesc slujitorii lui şi bătrânii din sinedriu? Ei îl cunoşteau cu toţii pe Isus, blând şi bun şi negrăit de înţelept, atunci de ce purtau atâta mânie asupra acestui om, căci din neamul lor eră şi în templele lor propovăduia cuvântul adevărului? «De ce, a zis Isus, de ce ca la un tâlhar aţi ieşit cu săbii şi cu suliţi ca să mă prindeţi ?» Şi nu i-au găsit altă vină spre a-l da morţii, decât că a hulit. A hulit pe Dumnezeu, ziceau ei. Doamne, dar El însuşi eră Dumnezeu, şi poate Dumnezeu să hulească ? Dar atunci s’a hulit Dumnezeu pe sine însuşi !
E păcat de moarte numai să te gândeşti la lucrurile a-cestea, dar ele s'au întâmplat, căci orb eră sufletul şi împietrită inima celor ce l-au judecat pe El. Intunerec eră pe ochii lor, şi întru adânc întunerec au rămas, şi departe va. fi lumina până la sfârşitul veacului de cei ce-şi închid ochii ca să nu-L vază. Intru necredinţa lor vor perii şi ale lor dintru ale lor vor aveă, secerând ce-au semănat.
Acestea pentru ei. Dar pentru, noi, cari îl cunoaştem şi ştim că El este mai înainte de toate şi că toate întru dânsul sunt aşezate, pentru noi va fi va apururi spus cuvântul pe care lisus îl zise femeilor cărora li s’a arătat mai întâiu după înviere. Cuvântul cel de veci al evanghelici: Bucura-ţi-vă !
Să vă bucuraţi, neamuri creştine, că ne-a învrednicit Dumnezeu să cunoaştem lumina adevărului cel ce dintru început fiind va fi până la sfârşitul lumii. Noi nu suntem ai îndoirii, spre perire, ci ai credinţa, spre câştigai ea sufletului nostru în faţa Părintelui luminii, la care nici schimbare nu este şi nici umbră de mutare.
Ce căutaţi pe cel viu între morţi? a întrebat îngerul. Nu, Doamne, noi nu te căutăm între morţi, noi bine ştim că eşti viu şi şezi de-adreapta Tatălui-, în cer te căutăm, nu în mormânt, căci mormântul vorbeşte şi din adâncul lui răsună peste întreg pământul înălţătoarele cuvinte: El nu este aici, El a ’nviat. A înviat şi în cer şi pe pământ şi în inimile noastre, şi-a vestit lumină neamurilor şi mulţimii. Bucuraţi-vă, neamuri creştine, şi pacea lui Dumnezeu să stăpânească în inimile voastre, căci a ’nviat Hristos, Dumnezeul păcii şi al blândeţei, şi El e al vostru şi voi sunteţi ai Lui, şi fără schimbare împlini se-vor vorbele cele mai din urmă ale evangheliei lui Mateiu: Şi iată eu cu voi sunt în toate zilele până la sfârşitul veacului.
G. Coşbuc.

www.dacoromamca.ro
ALBINA
5ârV Gheorghe.
Lui Sân’ Gheorghe, la oraşe, Ci-că ’i pun ponos, de zor, C’ar fi cu porniri vrăjmaşe Celor fără casa lor...
Yr’o năpaste, — cine ştie,— Că Sân’ Gheorghe pe la noi Tuturora-i bucurie Şi atunci, şi mai apoi...
Sf. Gheorghe.
Grâul, unde-1 vezi, pe glie,
E năltuţ, îndesăţel,
Iar voioasa ciocârlie Yânt îşi ia spre cer, din el.
www.dacoramamca.ro
776
ALBINA
Unde pui ghizdeiul încă! Cositură din ajun,—
Şi cu ochii îl mănâncă Vitele, — aşâ-i de bun!
D’apoi mielu dela stână Pentru gura de creştin!
Ce mai praznic, la ’ndemână Chiar şi celui cu puţin!
Uite, satul multe nare,
Da ce are-i sănătos: Sărbătoare-i sărbătoare, Munca-i muncă cu folos ..
Iar apoi când scuturi somnul De pe pleoape grele ’n zori, Desfătare îţi dă Domnul Glasuri de privighiători...
Ele zic de dor, zic tainic Colo ’n proaspătul frunziş,— Noi, cu dor de muncă trainic, La nevoi ne dăm făţiş!
Cu Sân’ Gheorghe înainte Ni-i nădejdea toată’n spor: Vremea bună nu mai minte Nici pometuri, nici ogor...
N. Rădulescu-Niger.
Fenomen ciudat pe mare. — Personalul vaporului american «City of Panama», care în 21 Ianuarie a plecat dela ţărmul statului Peru şi a sosit Sâmbătă la San-Francisco, povesteşte că între gradul 16.58 de longitudine nordică şi 100.29 de latitudine vestică suprafaţa mării pe întindere de mai multe miluri eră acoperită de arbori, erburi, cadavre de oameni şi de animale şi ruine de clădiri, cari pluteau pe valurile mării aşa de multe în cât vaporul numai cu mare greutate îşi putea tăiâ cale printre ele. Geologii bănuesc din aceasta, că în America mijlocie se vor fi întâmplat undeva mari transformaţiuni vulcanice, pe urma cărora probabil că se vor fi cufundat întregi teritorii, cu tot ce se află pe ele.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
777
5ĂÎU3ĂT6T* I LE
Alpini nu-i plac sărbătorile!
AlSta Prea multe sărbători, zic unii: sărbătorile ' ^ J obicinuesc pe oameni cu lenea.
Y- Greşală.
Au fost popoare civilizate în vechime şi sunt şi astăzi popoare civilizate. Popoarele civilizate din vechime au avut sărbători şi popoarele civilizate de astăzi au.
Ba mai mult, popoarele vechi au dat sărbătorilor origină divină. Biblia spune că Dumnezeu a aşezat ziua Sâmbetei.
Popoarele civilizate de astăzi, fără a se întrebă dacă sărbătorile din vechime sunt bune sau rele, statornicesc sărbători noui: sărbători naţionale, sărbători locale, şi altele. Ce sunt, de pildă, serbările atâtor aniversări?
Iţi pare că gârla curge fără încetare! Iţi pare că corabia se mişcă fără întrerupere! Iţi pare că tu mergi într’una!
Te înşeli:
Gârla curge în unde, în unde cari fac pause din punct în punct. Tu nu vezi pauzele dar gârla le face.
Corabia face pauze la fiecare undă. Tu nu le vezi, dar corabia le face.
Tu faci pausă la fiecare pas. Tu n’o vezi, dar o faci.
Şi viaţa curge ’n unde.
Pauză şi mişcare, mişcare şi pauză: Aceasta e vieaţa noastră, aceasta e vieaţa lumii, aceasta e vieaţa totului.
Vorbă sfântă zice Biblia în Cartea Facerii:
Şi a făcut Dumnezeu Lumina, şi a văzut Dumnezeu lumina că este bună!
A făcut Dumnezeu şi apoi s’a uitat Dumnezeu la ceeace a făcut.
A făcut Dumnezeu şi apoi a stat şi s’a uitat la ceeace a făcut.
www.dacaromamca.ro
778
ALBINA
Şi a stat Dumnezeu şi s’a uitat în urmă şi toate de-atunci stau şi să uită în urmă şi noi stăm şi ne uităm în urmă la ce-am făcut.
Şi în ziua a şaptea s’a odihnit Dumnezeu de toate lucrurile sale, adică în ziua a şaptea a stat Dumnezeu şi s’a uitat la toate.
Cine nu-şi dă seama de unde vine, nu poate să ştie hotărât unde trebuie să meargă.
Pentru ca să-şi poată da seama însă de unde vine, trebuie să stea să se uite îndărăt de unde vine.
Sărbătorile sunt în vieata noastră pauze, în cari trebuie să stăm, să ne uităm de unde venim, să ne facem socoteala în cotr’o să ne ducem.
Acesta e rostul serbărilor şi sărbătorilor.
Serbările şi sărbătorile sunt momente în care ne oprim dela munca obişnuită ca să ne dăm seama pe îndelete de ceeace am făcut şi de ceeace trebuie să facem.
Nu sunt sărbătorile menite ca să ne înbuibăm de mâncare şi băutură.
E adevărat că de sărbători s’au legat şi petreceri şi jocuri, şi ospeţe. Foarte bine. Şi acestea pot să-şi aibă rostul şi locul la sărbători, dar nu trebuie să se uite că adevăratul rost al sărbătorii este: Liniştea şi Odihna. Liniştea ca să poţi vedea de unde vii şi în cotr’o trebuie să mergi şi odihna pentru ca să te reculegi, să-ţi aduni gândurile şi puterile ca mâine să te pui la lucru cu mai mult. spor.
Şi după ce, în linişte te ai gândit la Dumnezeu, lăsând deoparte sau «lepădând toată grija cea lumească; şi după ce în linişte te-ai gândit la nevoile tale şi ai văzut ce ai făcut şi ce mai ai de făcut; şi după ce ţi-ai văzut limpede şi drumul şi cărarea şi ţi ai odihnit oasele, atunci taie viţelul cel gras şi te bucură la masă împreună cu ai tăi şi cu cei iubiţi ţie, pentru ca iubirea de oameni să-şi umple mai mult sufletul; şi pentru ca veselia lor să veselească sufletul tău; dar nu te lăsă să cazi în desfrânare. Nu da pildă rea celor pe cari
www.dacoromamca.ro
ALBINA
779
îi iubeşti! Nu da loc sufletului să alunece la patimi. Nu face din ziua odihnii şi a reculegerii, zi de rătăcire şi de perzare. Nu necinsti ziua de odihnă sfinţită de Dumnezeu! ci:
Sfinţeşte Sărbătoarea.
oftată a venit şi sfântul Paşte, atât de mult aşteptat de către toţi creştinii «şi cei cari azi postit şi cei ce n’azi postit», pentru că toţi simt în suflet o bucurie, o im-
presie mai plăcută decât în oricare altă zi din an, căci această zi se anunţă lumii solemn şi cu credinţă: că
Domnul a înviat!
Pentru prăznuirea acestei mari sărbători, încă din primele timpuri ale creştinismului, Sfinţii Părinţi au hotărît, intre altele, ca: Paştele să se sărbătorească în cea dintâiii Dzi-minecâ, care vine îndată după luna plină, care urmează după începutul primăverei. In acest an însă acea lună plină, numită de către Biserică şi luna plină Paschală, a căzut Miercuri la 6 Aprilie, după cum de mai nainte s’a anunţat în publicaţiuni astronomice şi chiar s’a şi văzut, strălucind plină pe cer în seara de Miercuri spre Joi, adică la 6 spre 7 Aprilie. Deci : după hotărîrea Sf. Părinţi ai Bisericii. Paştele ar fi trebuit să se sărbătorească anul acesta în Dumineca, care a urmat îndată, după luna plină dela 6 Aprilie, adecă: Duminecă la 10 Aprilie.
Insă creştinii ortodocşi au prăznuit Paştele la 17 Aprilie, adecă în a doua Duminecă, care a urmat după data lunii pline, iar nu în prima Duminecă, după cum au hotărît Sf. Părinţi ai Bisericii. Iată însă de unde provine această abatere a Bisericii ortodoxe dela preceptul mai sus citat.
După anul dela Chr. 325 al Sinodului dela Nicea, în care Sf. Părinţi au întocmit regulele pentru sărbătorirea Paştelor, s’a simţit nevoe de a se şti de mai înainte, în ce zi, după începutul primăverei, va cădea luna plină Paschală, pentru ca în Dumineca următoare să se sărbătorească Paştele? De aceea după însărcinarea dată de Sf. Părinţi : învăţaţilor dela şcoala din Alexandria, aceştia au
Tli. 1). Sperantia.
DE PASTE

www.dacoromamca.ro
780
ALBINA
format o tabelă de datele, în care vor cădea luna plină Paschală în curs de 19 ani, căci după cunoştinţele astronomice din acel timp, se credea că acel tabel este exact pentru orice timp trecut, sau viitor, adecă: dacă în al 5-lea s. e. din periodul de 19 ani, eră pe acea vreme luna plină Paschală la 10 Aprilie, se credea că în orice period pe 19 ani, trecut, sau viitor, luna plină Paschală a fost, sau va fi în anul al 5-lea al periodului tot la 10 Aprilie.
Astfel, dacă numărul 1905 al anului în curs îl împărţim cu 19, găsim cât 100 şi rămas 5; câtul 100 ne arată, că dela începutul erei creştine au trecut 100 perioade de câte 19 ani, iar rămasul 5 ne arată, că anul actual 1905 este al 5-lea din periodul al 101-lea de 19 ani, trecuţi până acum.
Insă în tabela de 19 ani, întocmită de astronomii de pe timpul Sinodului dele Nicea, în dreptul anului al 5-lea, există 10 Aprilie, ca dată a lunei pline Paschale.
Deci autorii acelui tabel au considerat că : în al 5-lea an, s. e., din orice period de 19 ani şi prin urmare şi în periodul actual al 101-lea adecă în anul 1905, luna plină Paschală va fi tot la 10 Aprilie, — adecă Duminecă — şi de aceea in Dumineca următoare, adecă la 17 Aprilie s’au sărbătorit Paştele în acest an de către creştinii ortodocşi.
Iată acuma cauza, pentru care în acest an luna plină Paschală n’a mai căzut la 10 Aprilie, cum arată tabela, urmată de biserica ortodoxă, ci a căzut Miercuri, la 6 A-prilie, adecă cu 5 zile mai înainte.
După progresele cunoştinţelor astronomice, realizate până în timpul de ţaţă, s:a constatat, că după fie-care period de 19 ani luna plină vine cu 1 oră, 28 m., 41 s., mai înainte de momentul, în care a venit în perioada precedentă de 19 ani. Această anticipare fiind continuă, în timp de 308 ani devine o zi. Apoi fiindcă de pe timpul întocmirii tabelei şi până acum au trecut 5 perioade de câte 308 ani,, urmează, că până în timpul de ţaţă luna plină Paschală să vină cu 5 zile mai înainte de data arătată de tabela sinoadelor Sf. Părinţi, pe care biserica ortodoxă nu o corige, ci o urmează şi acum aşâ cum s’a întocmit în prima jumătate a secolului al IV-lea al Erei Creştine.
Evreii sărbătoresc prima zi a Paştelui lor chiar în ziua de lună plină Paschală a creştinilor, afară de ; Luni, Miercuri şi Vineri, când amână Paştele lor în ziua următoare.
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
781
De aceea Evreii au avut în acest an prima zi a Paştelui lor Joi la 7 Aprilie, adecă în ziua care a urmat după luna plină de Miercuri 6 Aprilie. Apoi: fiindcă Paştele sunt odată pe an şi fiindcă această Duminecă a Paştelor cade între 22 Martie şi 25 Aprilie, întrebarea ce se impune aci în mod foarte natural este aceasta: Când au mai fost Paştele în trecut, sau când vor mai fi în viitor, tot la 17 A-prilie ca în acest an?	ilr
Răspunsul la această întrebare este următorul :
Să împărţim cu 532 (28X19) numărul care arată anul dela Christos şi dacă rămasul acestei împărţiri va fi unul din următoarele 16 numere, adecă : 29, 40, 119, 124, 203, 214, 287, 298, 309, 371, 382, 393, 404, 466, 477, 488, atunci în acel an Paştele vor fi la 17 Aprilie.
Astfel în anul 1905:532r=cât 3 şi 532X3—1596, care scăzut din 1905 ne dă : 1905—1596—309, rămas, care se coprinde în şirul de mai sus.
Apoi rămasul imediat mai mic decât 309 fiind 298, ne arată că anul 1894 (= 3X532, sau 1596-)-298) este cel mai apropiat an din trecut, în care Paştele au fost tot la 17 Aprilie. De asemenea rămasul imediat mai mare decât 309,vedem căeste371, deci: 3X532, sau 1596-|-371 = 1967 este cel mai apropiat ati în viitor, când Paştele vor mai fi tot la 17 Aprilie. In fine cclc 16 rămase din şirul precedent ne arată, că în fiecare period de 532 de ani Paştele se sărbătoresc de 26 ori în ziua de 17 Aprilie.
Am zis mai sus, că la 22 Martie, este data extremă cea mai timpurie, sau despre iarnă, în care se sărbătoreşte Paştele, iar 25 Aprilie este data extremă, cea mai târzie, în care cade această mare sărbătoare creştinească. Iată dar întrebarea ce se poate pune aci: Ce condiţiuni trebuie îndeplinite pentru ca Paştele să cadă în extrema despre iarnă, sau la 22 Martie? Iată acele condiţiuni:
Luna plină Paschată să fie chiar în ziua de 21 Martie, st acea zi să fie într’o Sâmbătă, atunci în Dumineca următoare, la 22 Martie vor fi Paştele, în ziua extremă despre iarnă.
Apoi anii, în cari vor fi îndeplinite aceste condiţiuni, sunt acei, cari împărţiţi cu 532 (1), dă drept rămas pe unul 1
(1) 532 (=28X19) este un ciclu luni-solar, nu este însă ciclul astronomului grec Meton, care a trăit în secolul al V-lea înainte de Christos.
www.dacoromamca.ro
782
ALBINA
din următoarele patru numere: 72, 329, 414, 599, şi aceste numere ne arată, că într’un period de 532 ani, numai de patru ori cade Paştele la 22 Martie.
Ca să tormăm o tabelă de anii dela Christos, în care Paştele vor fi la 22 Martie, este destul să ţinem minte pe unul din cele patru numere de mai sus, s. e., pe 72, care a fost an bisextil şi cu ajutorul acestui număr, iată cum aflăm pe ceilalţi ani: la anii bisextili adăogălll 247, iar la cei ordinari adftogâm 95. Operând după această
regulă, avem:	i/’rjfV		
Ani			
72	bis Paşt. la	22	Martie
72+247=319	» »	»	»
319—j— 95=414	» »	»	»
414—j— 95=509	» »	»	»
509+ 95=604	bis. » »	»	»
604+247=851	» »	»	»
851+ 95=946	» »	»	»
1573+ 95=1668	bis. » »	»	» cel
1668+247=1915	» »	»	» »
1915+ 95=2010	» »	»	»
2010+ 95=2105	» »	»	»
viitor
Iată în fine şi condiţiunile ce trebuiesc împlinite, pentru ca Paştele să cadă în extrema limită despre vară, adecă la 25 Aprilie :
Lxina plină Paschalâ să fie în ziua de 18 Aprilie şi această zi să fie Duminecă, atunci Paştele cade în Dumineca următoare la 25 Aprilie.
In fiecare ciclu de 532 ani numai de patru ori cade Paştele la 25 Aprilie şi anume numai în anii, cari împărţiţi cu 532, dă ca rămas pe unul din numerile : 45, 140, 387, 482. Apoi dacă ţinem minte unul din aceste numere s. e., 45, putem formă tabela tuturor anilor, în cari Paştele au mai fost sau vor mai fi la 25 Aprilie. Pentru aceasta urmăm regula dela tabela anilor, în cari Paştele cade la 22 Martie, adecă :
www.dacaromamca.ro
AT.B1NA
783
La anii bisextili adftogîlm 247, iar la anii ordi nari addogdm 95. Iată o parte din această tabelă:
45	Paşt.	la	25	Aprilie
4-5—(— 95=140	bis	»	»	»	»
140+247=387	»	'»	»
387+ 95=482	»>	»	»
482+ 95=577	»	»	»
577+ 95=672	bis	»	»	»
672+247=919	»	»	»	»
1641+ 95=1736 bis »	»	»	» cel mai aprop. in trecut.
1735+247=1983	»	»	»	» » »	» » Viitor.
1983+ 95=................................
D. Mirescu.
Carmen Sylva şi literatura română în Spania
rrimind operile mai multor învăţaţi din Spania, cu cari am onoare de a fi în corespondenţă literară, am simţit o mare mulţumire sufletească când, cercetând a-ceste opere am dat de articole importante cu privire la activitatea literară a M. S. Regina, precum şi la literatura română în general. Socot o datorie sfântă a mea, de a da la lumină modul cum judecă şi apreciază învăţaţii din Spania mişcarea literară din patria mea ospitalieră.
Don E. Contreras. un scriitor de mare valoare, în revista ilustrată «Negro y Blanco», după ce reproduce fotografia M. S. Reginei Elisabeta a României, scrie următoarele sub titlu «Testas coronadas (capete încoronate)».
Elisabeta a României :
«Suverana acestui stat, a cărui autonomie absolută s’a proclamat la Congresul din Berlin 1878, este o artistă înainte de a fi considerată ca regină, şi lucrările Sale literare, traduse în diferite limbi, au făcut celebru în lumea întreagă pseudonimul de «Carmen Sylva» sub care ascunde cu modestie numele Ei.
Academia franceză, neputând oferi altă răsplată Ilustrei Scriitoare, a premiat operile Sale cu o medalie de aur, dis tincţiune ce Suverana o poartă cu mândrie.
Mulţi scriitori, cari au scris biografia «Carmen Sylvei» proclamă meritele Sale nu numai ca scriitoare de o personalitate neândoioasă, ci ca o admirabilă cultivatoare a picturii şi a muzicei. După ce petrece iarna în Palatul Regal din Bu-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
78 I
cureşti, unde întovărăşind pe Augustul Său Soţ, prezidează la diferite ceremonii ale Curţii, şi împărtăşeşte datoriile Coroanei, M. Sa se retrage în reşedinţa Sa de vară, Castelul din Sinaia, unde sufletu-I de artistă, găseşte farmec mai potrivit afecţiunilor Sale, în acele frumuseţi încântătoare ale naturei, acolo Dânsa se consacră cu totul vieţii intelectuale.
înainte ca lumina să risipească întunerecul, se vede adesea-ori luminate ferestrele ce dau în locuinţa Reginei, şi când soarele începe a polei vârfurile copacilor, surprinde pe Carmen Sylva, meditând în studiile Ei.
Pe la 9 dimineaţa, după un dejun uşor, ese la plimbare cu Regele, în parcul Castelului şi prin împrejurimi; după aceea întrebuinţează câtva timp pentru corespondenţa familiară şi din nou se consacră lucrului Său.
Posedând la perfecţie diferite limbi străine, întrebuinţează aceste cunoştinţe, traducând lucrări de seamă, cari altfel ar fi putut rămâne necunoscute în ţara Ei.
După prânz, la care iau parte demnitarii curţii, Suverana se retrage în linişte şi la 4 d. a. adună în locuinţa Sa pe Doamnele de onoare cu care ia ciaiul, întrebuinţând câteva ceasuri cu muzica
Câteva plimbări călare sau în trăsură complectează viaţa activă a Carmen Sylvei, care înainte de a se culcă, găseşte plăcere în citirea cărţilor de valoare, ce J se trimit din Europa.
Cele două camere de predilecţie ale Reginei sunt: sala de concert, unde se produc artişti de seamă şi sala de studiu, care e împodobită cu obiecte de mare valoare artistică.
Aspiraţiunile Sale de Suverană tind a procură satisfac-ţiunea poporului care. recunoscător de bunătatea şi dragostea Ei, O respectă, O iubeşte.
Nuvela unei prinţese Astra, Maria şi Gândul unei Regine, sunt operele în cari se oglindesc în modul cel mai străiucit, rarele daruri ce împodobesc pe regina artistă.»
Pe de altă parte, ilustrul învăţat Don Mario Mendez Be-j ar ano, profesor catedratico în Institutul din Grenada, Doctor în Litere şiFilosofie, Licenţiat în Dreptul Civil şi Canonic, Membru corespondent al Academiei regale Seviliane şi al Societăţii Limbistice din Paris etc. etc., în opera sa valoroasă Ilistoria literara, T. I, pag. 287, vorbind despre literatura ro mână, scrie:
«Literatura română e cu totul modernă. Monumentele cele mai vechi ale 1. rom. nu trec dincolo de secolul al XVI.
Poezia veche populară danubiană constă în anumite varietăţi de forme: Doina este un cântec care naşte din sentimentele patriotice până la delicateţa eroismului; Hora este un şir de cuplete adaptate muzicei de dans, ca şi preţioasele seviliane (seguindillas), ce se joacă în ţara noastră şi în sfârşit Baladele cari în România au caracterul epic, erâ
www.dacoromamca.ro

www.dacoromanica.ro
786
ALBINA
un fel de cântec cu care se celebrau isprăvile eroilor naţionali sau a îndrăsneţilor aventurieri.
Această poezie ne e cunoscută, graţie unei colecţiuni de balade şi de cântece publicate la Paris pe la jumătatea secolului al XlX-lea.
In secolul XIX s’a desvoltat o mişcare de renaştere a literaturii române la care a contribuit în mod considerabil influenţa Reginei Elisabeta-Otilia-Luiza de Neuwied prea bine e cunoscută sub pseudonimul de Carmen Sylva.
Alexandri a cules cu lăudabile sforţări fructele inspira-ţiunii populare, Văcărescu a dat la lumină nişte poeme de merit şi nelipsite de reputaţie în ţara lui; George Lasăr a stabilit limba prin cursurile ce a predat la Universitatea din Bucureşti şi discipolul său Ion Heliade s’a consacrat cu mult zel pentru purificarea limbii de elemente exotice. Au apărut de asemenea reviste literare care urmăriau acelaş scop, iar în restul Europei au fost cunoscute numele de Ghica, Rosetti, Cogâlniceanu, Laurian, Bolintineanu şi Bălcescu.
Graţie acestui impuls patriotic, numele României a fost considerat de Europa şi Vaillant în Franţa şi Stanley în Anglia au făcut studii şi antologii literaturii renăscute. Augusta Doamnă Carmen Sylva nu numai că a încurajat, ci a dat şi exemplul preţios scriind drame, punând în scenă pe eroii patriei Sale adoptive, publicând poezii şi poveşti traduse în franţuzeşte de către D. Salles şi «Gândurile unei regine» traduse de meritosul Luis Ulbach.
H.	Bejarano.
%	Membru corespondent al Academiei spaniole.
NOROCUL
r~j^orile încep a se revărsa, albind albastrul întunecat. Stelele abia sclipind, par stinse, obosite de truda unei nopţi întregi. Singur Luceafărul, trezit din nou răsare viu, luminos, vestind apropiata sosire a a-tot-puternicului dătător de viaţă. Răcoarea dimineţei dă fiori celor treziţi de grija nevoilor.
Petre tâmplarul s’a sculat cu noaptea’n cap; are drum lung până la satul vecin, unde s’a năimit să facă cheresteaua unei case Şi-a răcorit creştinul faţa cu o oală de apă, a zis din toată inima «Tatăl nostru*, gândind la adevărul şi blândeţea fiecărui cuvânt dătător de sfaturi bune. îşi aşează sculele în coşul de papură, şi, luând din poliţă legătura cu merinde, pregătită de cu seară, vreâ să plece. In vremea asta Sma-randa nevasta lui sare şi ea repede din pat s’apuce un
www.dacoromanica.ro
ALBINA
787
ceas de lucru cu spor, cât dorm copiii.
—	Pleci, omule ? zice Smaranda.
—	Plec. Când s’o lumină de ziuă, să m’apuc de lucru.
—	Nu ţi-a dat arvună ...
—	O să-mi dea azi.
—	Vezi numai să nu te împiedeci în drum.
—	Şi să pierd banii, nu-i aşâ?
—	Ştii, tu, de ce piedecă mă tem eu. Vin Paştele şi n’avem nici de unele.
—	Las’ nevastă, norocul omului nu-1 mănâncă lupul.
—	II înghite cârciuma, dare-ar un foc în buţile cu ţuică!..
—	Ce? Eu sunt beţiv, nevastă?
—	Şi dacă nu eşti ? Bani tot să duc destui pe băutură.
—	Tu ai vrea să fiu chiar sfânt, bombăni Petre, eşind pe uşă.
Smaranda, toată ziua, a muncit. Cum ziceâ ea: «In casă numai leneşele nu găsesc de lucru». Aveâ trei copii, unul după altul, ca ulcelele; grijă cu ei, deajuns. Tot lucrând, se gândeâ, câte nevoi n’are la casă. Bărbatul îşi iea cuşma pleacă şi mai scapă de ele; dar femeea cu toate trebuie să dea piept. Petre e muncitor. Numai câştigul e prea mic pentru nevoile lor. Smarandei îi stă gândul înfipt la arvună. «Par’că văd: din polul ce o să ia, jumătate rămâne la cârciumă pe datorii. Ce crezi! douăzeci de bani ţuica şi un ban tutunul, pe zi, face pe o lună aproape jumătate de pol! Şi el n’a plătit de mult. Doamne! Doamne! jumătate de pol! Ce mai godac aşi luă! Intr’un an, Paşi face cât un viţel. Uite, aşâ de pe o lună un purcel; de pe alte două o viţea şi se prinde omul, cu încetul. Dacă n’ai cu cine te înţelege! Eu, cum nu beau şi tot trăiesc?»
Aşâ tot se muncea Smaranda cu gândul; îi păreâ ziua an, pân’să vază cu ce pricopseală vine Petre, seara.
In sfârşit, pe când se băteâ ziua cu noaptea, stând la trântă dreaptă şi asupra satului se lăsase o boare de fum, iar sus pe cerul senin, albastru, s’aratâ craiu nou, Griveiu, afară de poartă, începu a lătra vesel în preajma stăpânului.
Smaranda stâ pe muchea prispei şi alăpta copiliţa. Cei mai mari săltau prin curte, privind la craiu nou şi strigau:
«Craiu nou, Craiu nou, cu sănătate! Sănătoşi ne-ai găsit,
*
www.4acQFomamca.ro
788
ALBINA
sănătoşi să ne laşi». Petre venea vesel; cumpărase mălaiu şi oleiu; erau în postul mare. De mână ţinea un băieţel ca de şase ani. Copilul se uită sperios în toate 'părţile, cercetând să cuprinzâ dintr’o dată, cu ochii, oameni şi lucruri.
—	Bună seara, nevastă! Bucuroşi de oaspeţi?
Smaranda făcu ochi mari.
—	Dar ce minune-i aea?
—	Uite, vezi, un copil al lui Dumnezeu. N’are nici mamă nici tată.
-- Tot de pozne te ţii? Se vede că te-ai împiedecat în drum.
—	Ba de loc: arvuna e întreagă, polul bătut Târgueala am tăcut’o din banii luaţi dela un creştin pe nişte dresături.
—	Dar copilul al cui e?
—	Al lui Dumnezeu şi al nostru.
—	Slavă Domnului, noi avem trei, de ar fi cu ce-i ridica pe aceştia ...
—	Las, nevastă, unde mănâncă trei s’o găsi el o îmbucătură şi pentru al patrulea.
—	Zău, omule, eşti oare în toată mintea? Te apuci de strâns copii de pe drumuri!
—	Poate Dumnezeu mi l-a scos în cale. In hatârul lui
s’o mai pripăşi norocul şi pe la noi. Treceam pe la primărie. Acolo strânsură, zic: «Ia să văz şi eu ce o fi». Primarul întreba cine ia un copil. Nişte Ţigani, nevoie mare, că-1 iau ei. Când am văzut aşâ, par’că rn’a muşcat cevâ de inimă şi strig: «îl iau eu, d-le primar. S'o găsi şi la noi o bucată de	pâine pentru ăl	copil	de	Român».
—	Ţi-a	părut bine, mă	Niţă,	că	nu te-au luat	Ţiganii,
făcu Petre netezind copilul pe cap.
—	Bine,	nene, răspunse	Niţă,	cu	ochii plini de	lacrămi.
Inima i se	băteâ ca la un	puiu	de	vrabie prins de băeţi.
Se uitâ sperios, când la Smaranda, care stăteâ cu faţa încruntată, când la copiii strânşi în jurul ei şi privindu-1 cu ochi mari. Niţă nu gândea nimic respicat, numai simţeâ o frică amestecată cu jale. îi erâ foame, picioarele îl dureau de drumul cu bulgării tari. Erâ desculţ, într’o cămeşuică groasă, şi cu o căciulă veche în cap.
—	Şezi pe prispă, Niţişor, nu-ţi fie frică ,nu te las eu pe
www.dacoromamca.ro
ALBINA
789
drumuri, zise Petre, văzând cum jucau în lacrămi ochii băiatului.
Copilul mai prinse la suflet de vorbele blajine ale omului şi s’aşeză pe colţul prispei.
Smaranda stă înbusnatâ, gândind: «Auzi minte la el». Să culeagă copii pe drumuri! Nu-i ajung ai lui». Puse fetiţa în albiuţă şi plecă necăjită să vază de ale mâncărei. Fetiţa începu a plânge cu glas, supărată că i-a luat ţâţa din gură, când sugea mai cu gust.
Niţă, rămas singur pe colţul prispei, merse încetişor şi începu a o legănă, cântându-i cu glas domol: «Haide, nane, puiul mamei». Copila, ogoiată, adormi. Petre se gândi: «E copil bun; n’a aşteptat să-i spuie nimeni, s’a dus singur la treabă. Poate să zică nevasta, ce o zice, l’am luat, îl ţiu: mie nu-mi suflă în borş femeea».
Smaranda a gătit cina şi s’au aşezat cu toţii roată în jurul măsuţei rotunde. Numai ea stă umflată. întâiu se făcu mută; pe urmă, din te miri ce, se luă la ceartă, şi ţine-te pânză să nu te rupi; gura-i mergeâ ca o meliţă. Petre tâceâ, ca să nu-i deâ şi mai mult prilej de vorbă.
Niţă mâncâ încet, tot uitându-se pe furiş la Smaranda. Nu puteâ pricepe de ce-ar fi ea mai rea decât nenea. Privea şi la cei doi copii cari se alintau pe lângă mama lor. Fără să-şi zică respicat, simţeâ că tare e rău când n’ai mamă.
Petre, văzându 1 aşâ pe gânduri, îl întrebă.
—	Te-ai săturat, Niţă?
—	M’am săturat, nene, zise copilul, sculându-se dela masă şi făcându-şi cruce ca unul mare.
A doua zi, dis de dimineaţă, copiii dormeau tus-trei, rând. Niţă, cu pletele bălăi, era mai la o parte, culcat cu mânuţele sub cap. Oftă, din când în când, ca un om mare, zbuciumat şi în somn de chinul grijilor. Poate visă, sărmanul, că l-a dus din nou la primărie şi-i aruncat pe mâini haine. Petre îl privî cu jale şi mergând spre pat, trase pe copil ţoala, care erâ toată pe cei doi ai săi.
Smaranda nu mai putu râbdâ.
—	Omule, mă scoţi din sărite, ţii la el mai mult ca la ai tăi.
—	Nu ţiu mai mult, nevastă, dar mi-e milă. Un căţel,
www.dacoromaiiica.iD
790
ALBINA
îl găseşti în drum, flămând, şi încă te prinde jalea, darmi-te, un copil, făptura lui Dumnezeu ca şi noi? Fiindcă am copii mă prinde şi mai tare jalea. Doamne fereşte, să n’ajungâ şi ai noştri aşâ!
—	Şi daea mai aduci o nevoe la casă? Nu putem noi pune la o parte un pol doi, să luăm un dobitoc în bătătură, barim o capră, tot ai cu ce îndulci un copil.
—	Tocmai d’aea. Mai calici decât suntem n’o să fim. «De unde dai, Dumnezeu dă».
O să împart bucăţica mea de mămăligă cu el şi ce-o să fie?
— Haine, lăut, spălat, nu trebuie? Ţi e lezne; dar toate pe capul mieu cad. Un ban să zici că ne-ar ţineâ şi încă face mult pe lună. Mămăliga, care o mânca-o el, mai bine o dau la o pasăre, îmi face un ou şi am de-o sare, de-un gaz. Nu vreau să-mi dezbrac copiii pentru ai altora. Ia-1 cine-i mai bogat. Să nu deâ diavolul să pleci. Du-1 unde ştii.
—	Te-ai îndură, tu, să-l izgoneşti? Nu-1 vezi cât e de frumuşel, cum legănă aseară copila şi-i cântă duios?
—	N’am ce face, Petre, zise Smaranda mai domol. Un copil e o grijă nouă şi-o răspundere mai mult. Acuşi i-o veni vremea de şcoală. Gândeşte-te şi tu.
—	Dumnezeu poartă grijă tuturora.
—	Tu nu eşti cel bărbat econom, s’aduci şi s’aduni la casă. Iţi place să-ţi uzi gâtul cu ţuică, să bei tutun; eu, ca o proastă, muncesc pentru copii şi pentru tine, şi cu ce m’aleg ? O bucăţică de mămăligă ca să-mi ţiu zilele! Asta o dai şi lui Griveiu. Să fac pomană, dar să am cu ce ? Omul râmase dus pe gânduri. In vremea asta Niţă oftă a-dânc; simţea prin somn soarta ce-1 aştepta, din pricina a-meninţărilor Smarandei. Oftatul copilului îi trecu lui Petre ca un junghiu prin inimă. «Cum să lepăd eu copilul!» gândi el.
Smaranda începu iar:
—	Aşâ, într’un foc te vâri la jug; pe urmă îţi pare rău, pomana e primită, dacă nu bârfeşti.
Petre rămase pe gânduri. Ceva i se plămădeâ în minte.
—	Ştii ce, nevastă ?Dumnezeu mi l’a scos înnainte şi-mi trimete un gând bun.
—	Omule, dacă nu-1 duci de unde l-ai adus, plec şi te las cu copiii.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
791
—	Ascultă, nevastă, ai dreptate;dar auzi ce gând mi-a dat Dumnezeu. Fac jurământ să nu mai cheltuesc un ban la cârciumă, dar tu jură că-ţi va fi milă de copil, ca şi de al tău. E mic, dar pricepe şi simte, ca unul mare: tot drumul mă întrebă: «Oare lelea m’o primi, nene?» îl mai luase un om şi femeea l’a izgonit.
Smaranda se mai potoli.
—	Ei, ce zici nevastă, te învoeşti?
—	Dacă te-ai ţineâ, m’aşi învoi; să vezi, băutura şi tutunul ţin la şase poli pe an. Ce n’am puteâ face cu atâţia bani!
—	Afurisit să fie cel ce şi-o înturnâ vorba.
—	Când te-ai lăsă tu de cârciumă, m’aşi uita la copil ca la un boţ de aur.
—	Aşa nevastă. O să fie bine, poate e norocul nostru trimes de Dumnezeu».
Sofia J'făOejOe.
Din poveştile lui Moş-Hea^u
Vulpea.
Câte poveşti nu are poporul nostru despre cumătră Vulpe! La ţară, ea este cunoscută bine de toţi şi orice gospodar îşi cam teme găinile din pricina hoţiilor iscusitei Vulpi.
In adevăr, acest animal e un hoţ foarte dibaciu. Fricoasă sau obraznică, după cum vede că e nevoie, Vulpea ştie să scape de câini şi de vânători. Aleargă mai abitir ca ogarul, sare cu o uşurinţă minunată şi se târăşte ca un şarpe când vrea să se ascunză.
De obiceiu îşi face isprăvile noaptea; dar când o şti că n’are să se teamă de nimic, atunci o porneşte şi ziua prin sat.
Vulpea nu merge în haite ca lupul; ci singură îşi caută hrana.
Trăeşteîn vizuini foarte frumos făcute: mai multe galerii de intrare şi de eşire, iar în mijloc o sco-
www.dacoramamca.ro
792
ALBINA
bitură mare unde doarme familia în timpul zilei. Câteodată îi e lene să-şi facă singură locuinţa şi atunci se duce de se aşează în vizuina gata făcută a altor animale — se înţelege de cele mai slabe decât ea. Pe unele le dă frumuşel afară; cu altele trăeşte în bună înţelegere. Spun unii că s’au găsit în acelaşi culcuşi vulpi şi epuri... aşa spun, dar nu prea-mi vine să-i cred.
Vulpea.
S’au făcut încercări de a se lua vulpi mici ca să se domesticească. Am văzut la un pădurar de lângă Râmnicul-Vâlcii un pui de vulpe foarte frumuşel. Vrea să şi-l facă un fel de câne de casă; dar n’a izbutit, căci urla toată ziua şi răspândeâ un miros aşa de tare şi de urât, în cât nu mai puteai trăi. Aşa, într’o zi, a deschis coteţul şi i-a dat drumul. îmi povesteâ pădurarul cum a sbughit’o spre inima pădurii şi... dusă a fost.
Sunt în Europa multe soiuri de Vulpi: se deosebesc între ele mai mult prin coloarea blănii. Cele mai căutate blăni şi mai scumpe sunt cele cari se iau de pe vulpile ucise iarna în ţările friguroase.
Mai deosebite sunt soiurile ce se găsesc în celelalte continente.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
793
•
In America de Sud este un soiu numit de indigeni Aguaracay. Ele trăesc prin vizuinile făcute de alte animale pe cari le găsesc ori le omoară. Sunt foarte rele, mănâncă pasări şi mamifere mici, dar câteodată se reped şi la mari. Cu toate acestea în unele părţi au isbutit oamenii să le domesticească şi se slujesc de ele la vânătoare, ca de câini, căci au miros foarte pătrunzător.
In China se găsesc vulpi mai mici, cu ochii mai rotunzi şi cu coada mai scurtă. Ele nu trăesc în păduri, ci în locuri deşerte. Au blană groasă, roşiatică vara, vânătă iarna, căutată mult pe acolo.
Prin ţinuturile friguroase trăeşte vulpea polară. E mică, are bot scurt, cap rotund, picioare scurte. O duce foarte rău, fiindcă nu are de mâncare; de aceea e totdeauna flămândă. Spun călătorii pe cari vânturile şi gheţurile i-a silit să stea prin insule pustii şi îngheţate, că n’au văzut dobitoc mai flămând ca vulpea asta. E foarte fricoasă, când vede om; dar dacă a apucat să puie gura pe cevâ, nu mai lasă, chiar dacă o omori pe loc. Şi nu alege felurile de mâncare. I-au aruncat bucăţi de stofă, petice de haine, ş. a ; a mâncat tot. Când nu vin călători, se hrănesc cu resturile de animale moarte ce aruncă valurile mării pe uscat Un învăţat german a adus trei de acestea la muzeul din Frank-fort; dar povesteşte că a fost greu de tot pe drum, din pricina mirosului urât. N’au trăit mult în cuş-tile în cari le pusese la grădina zoologică. Se vede că le eră prea cald.
Moş-Neagu.
Contra insomniei. — Un mijoc uşor şi practic contra insomniei constă în aceea, de a ne freca înainte do culcare cu o perie sau cu un prosop (ştergar) corp, mâni şi picioare, pentru ca să facem sângele să circule. In timpul zilei se va luă o baie rece, se vor face fricţiuni (frecări) şi plimbări în aer curat.
www.dacoromamca.ro
794
ALBINA
Cultura pomilor roditori.
Toţi oamenii din această ţară cari iubesc cu adevărat pe sătean, lucrează pe toate căile pentru a-i îmbunătăţi traiul, a 1 face să priceapă că munca lui este astăzi grea şi fără spor, din pricină că munceşte fără rost, fără pricepere, şi îşi îndreaptă toată strădania numai asupra cultivării cerealelor, lăsând la o parte cultura viei a pomilor roditori, a viermilor de mătase şi multe altele. D-l Ion Kalinderu prin circulara ce o dă agenţilor Domeniului Coroanei, voieşte ca aceste domenii să fie pilduitoare şi pentru cultura pomilor roditori, din cari să poată scoate mari foloase cu o muncă nu tocmai grea. Ar fi de dorit ca îndrumările date în această circulară să fie citite cu băgare de seamă, fiind foarte folositoare.
In scurtul timp de când Domeniile Coroanei se caută în regie prin studii şi stăruinţă, am ajuns să punem bazele unei ex-ploataţiuni agricole raţională. Faţă de cele ce s’au făcut până a-cum trebuie neapărat să ne gândim şi la dezvoltarea altor ramuri de producţiune ale pământului, cari deşi nu se pot face pe suprafeţe întinse, totuşi la unitatea de supraţaţă pot da venituri mari.
Una din aceste ramuri de producţiune ale solului este cultura pomilor şi, în special, al acelora a căror fructe pot fi apreciate de eonsumatori şi pot deveni articole comerciabile îndată după recoltă sau după o preparaţiune oarecare.
Prin circulara dela 1 Fevruarie 1899, v’am atras atenţiunea asupra introducerii pomăritului pentru a-1 răspândi între locuitorii după Domeniile Coroanei.
Acum e timpul ca să dăm o dezvoltare şi mai mare culturii pomilor roditori, să întindem producţiunea acelora, cari por spori veniturile.
In toate ţările, cultura pomilor şi industrializarea fructelor au făcut progrese mari. Americanii încă de mult au sporit plantaţiile şi după date publicate cu ocazia Expoziţiei Universale dela 1900 din Paris, singură California exportă anual în celelalte state ale Americei şi în Europa 40.000 vagoane cu fructe din cari 18.000 vagoane fructe uscate. Se ştie că în Bucureşti sunt de vânzare caise uscate şi compoturi de fructe cari vin din California.
In Europa cultura pomilor roditori de asemenea s’a dezvoltat în proporţii însemnate, mai cu seamă în Francia, Germania, Austro-Ungaria, Elveţia şi chiar în ţările orientale ca: Serbia, Bosnia şi Ilerzegovina.
Industria uscării fructelor a făcut şi ea progrese şi s’a perfecţionat mult.
Importanţa culturii pomilor roditori ne-o dovedeşte atenţiunea ce le dă străinii şi veniturile ce se capătă din cultura lor.
O livadă de pomi produce cu mult mai mult decât dacă ar fi cultivată cu cereale. Sunt livezi cari dau venituri însemnate, se citează multe, cari la Hectar dau venit de zece ori mai mare, decât dacă ar fi cultivate cu cereale.
Apoi fructele sunt o hrană din cele mai sănătoase şi mai gustoase. Ţăranii noştrii din regiunea colinelor îşi scot existenţa, în
Domnule Agent,
www.dacoromamca.ro
ALBINA
795
unele părţi, din livezi de pruni, cu toate că nu ştiu să folosească în destul de bine producţiunea lor, pe care o întrebuinţează a-proape numai la fabricarea ţuicii. Dacă ar produce prune din varietăţi alese, ar putea să le dea o mai mare valoare, uscându-le după metodele noi; iar pe acele de a doua şi a treia calitate transformându-le în. magiun şi chiar ţuică.
Francia, Serbia, Bosnia şi Herzegovina, exportează cantităţi însemnate de fructe, mai cu seamă de prune uscate în Germania, Rusia şi chiar la noi în ţară.
Ţara noastră, mai cu seamă regiunea dealurilor, este din cele mai proprii acestei culturi şi, după cum ştiţi, se găsesc livezi întinse de pomi, în această regiune, cari deşi rău cultivaţi şi îngrijiţi, totuşi din producţiunea lor se şi exportă.
După comerţul exterior al României pe anul 1903, se vede importul şi exportul de fructe proaspete şi uscate afumate sau opărite, ce am făcut cu diferite ţări în acel an, rezumate în tablourile ce urmează:
Fructe proaspete pe ţări.
	Import		Export	
Austro-Ungaria. .	. . 27.981	Kgr.	. . . 1.444.490 kgr.	
Bulgaria ....	. . 453.631	»	. . . 38.296	»
Anglia			»	. . . —	»
Francia		• • 92r,	» .	. . . 		•>
Germania . . .	. . 494	»	. . . 349.796	3»
Grecia		. . 18.254	»	. . 		»
Italia		. . 444	»	. . 		»
Olanda		—	»	. . . 4.200	»
Rusia		. . 816	»	. 		
Serbia		. . 144.578	»	. . . 5.000	»
Turcia		. . 831.267	«	. . . 		»
Alte ţări. . . .	. . 1.315	»	. . .	»
Total . .	1.479.702	»	. . . 1.841.782	
Fructe uscate în 191)3 pe ţări.				
	Import		Export	
Austro-Ungaria. .	. . 13.271	Kgr.	. . . 704.489 kgr.	
Belgia		. . 4	»	. . . 		»
Bulgaria ....		»	. . . 9.009	»
Elveţia		. . 5	»	. . . 		»
Anglia		. . 291	»	. . . 		»
Francia ....	. . 24.380	»	... 895	
Germania ....	. . 7.451	»	. . . 1.190.321	
Grecia		. . 12.195	■»	... 651	
Italia		. . 8.145		. . . 20.013	»
Olanda		. . 3.452	»	. . . 20.025	
Rusia			*	—	»
Serbia 		. . 289	»	... 710	»
Turcia		. . 297.628	»	. . . 16.864	»
Alte ţări ....	. . 8.958	» .	. . .	»
Total .	. . 387.223	>	. . . 1.962.977	
www.dacaromamca.ro
A1 RTF7 A
796
Fructe uscate in W03 pe speţă.
	Import	Yaloar	ea	Export		Valoarea
Prune uscate.	21.289 kgr.	5.322	lei	198.665	kgr.	49.666 lei
Caise . . .	34.779 »	8.694	»	8.438	»	2.110 »
Nuci. . . .	56.854 »	14.214	»	1.753.926	»	438.481 »
Alune . . .	273.187 »	136.592	»	90	»	45 »
Alte ....	1.114 »	278	»	1.858	»	465 »
Total	387.223 kgr.	165.100	lei	1.962.977	kgr.	490.767 lei
Din aceste tablouri se vede că importul nostru de fructe vine mai mult din Bulgaria şi din Turcia. O bună parte a acestor fructe sunt strugurii importaţi, pentru că ajung la maturitate în Bulgaria şi în Turcia înainte de strugurii noştri.
Exportul nostru de fructe proaspete a fost mai mare, el se compune însă aproape numai din struguri. Toată cantitatea exportată in Austro-Ungaria 1.444.490 kilograme, sunt struguri exportaţi numai prin Burdujeni şi din cari se face vin în Bucovina. Cea mai mare parte din cantitatea exportată în Germania’ e tot strugurii.
Vedem dar că importul şi exportul de fructe proaspete propriu zise, este foarte mic.
In privinţa fructelor uscate,găsim c’am importat în 190?., 387.223 kgr. cu 165.100 lei, şi am exportat 1.962.977 kgr. cu 490.767 lei, adică am exportat mai mult decât am importat 1.575.754 kgr. în valoare de 325.667 lei.
Importul nostru principal de fructe uscate este de alune, iar exportul se compune din nuci, căci prepararea prunelor uscate se practică până acum foarte puţin. Serbia primeşte în fiecare an peste 4 milioane de lei din străinătate, numai pe prune uscate şi magiun, deşi se vând cu preţ mai mic decât aceleaşi produse din Bosnia.
Cultura pomilor roditori la noi, lasă mult de dorit şi dacă vom continua în acelaş mod, nu numai că nu vom spori exportul, dar şi ceeace exportăm acum, nu va putea susţine concurenţa pe pieţele străine, căci după cum am spus. în toate statele cultura pomilor a făcut progrese mari.
La noi în general nu există nici o normăiîn alegerea varietăţilor, şi mai toţi pomii s’au înmulţit prin pueţi daţi din rădăcina altora sau din sămânţă. E ştiut că pomii ce cresc din sămânţă, în general nu seamănă cu cei din cari s’au reprodus şi formează varietăţi noi, cari mai mult sau mai puţin, diferă de pomul de origină şi de multe ori sunt inferiori. Astfel în mai toate livezile se găsesc puţini pomi cari dau fructe alese şi e vădit că roadele variază dela un pom la altul, pentrucă nu s’au selecţionat pomii buni, spre a se înmulţi prin altoire.
Apoi, creeşterea este lăsată la voia întâmplării, de multe ori nic-de vite nu sunt păziţi pomii, plantarea lor e cât se poate de nei îngrijită şi primitivă, iar în timpul creşterii nu li se mai dă nici o îngrijire. Locuitorii nu distrug nici omizile, care în unii ani cauzează pagube însemnate şi au consecinţe rele şi pentru anii următori.
Cu o asemenea cultură nu vom putea produce fructe alese, cari să susţină concurenţa pe pieţele străine şi trebue să ne gândim
www.dacoramamca.ro
AT/RTNA
797
la export, pentru că ţara noastră atât de favorabilă culturii pomilor, poate produce mult mai mult decât ceeace consumă.
E de regretat că în ce priveşte pomii roditori, nu avem vreun studiu general pentru întreaga ţară din care să se vadă speciile şi varietăţile ce izbutesc mai bine în diferite regiuni şi cari sunt mai căutate în comerţ. Totuşi prin observaţiuni minuţioase pe cât e posibil, d-v. cari cunoaşteţi localitatea şi împrejurimile, puteţi judecă şi determină speciile ce convin mai bine şi pe cari le puteţi înmulţi; iar despre cele cari aveţi îndoială că nu reuşesc, le puteţi încerca în mod mai restrâns.
Intre pomii cari se pot cultivă la noi mai cu folos sunt: merii, perii, caişii, nucii şi mai ales prunii, ale căror roade găsesc întrebuinţări mai multe.
Pentru ca o plantaţie să izbutească bine şi să deâ venituri mulţumitoare, după ce s’a ales locul priincios, se mai cer încă trei condiţiuni:
a)	să se adaoge varietăţile potrivite regiunii.
b)	Să se prepare solul, modul de plantare şi îngrijirile culturale date în urmă, să nu lase nimic de dorit.
c)	Să fie asigurată desfacerea fructelor.
In privinţa pământului într’o livadă mare, să se caute a se da fiecărei specii locul care-i convine mai bine, astfel merilor platourile mai înalte expuse vânturilor, caişilor locurile adăpostite şi aşa mai departe.
Alegerea varietăţilor este de o mare importanţă în alcătuirea unei livezi.
Este ştiut că valoarea unei producţiuni depinde de calitatea ei şi la fructe putem spune şi de frumuseţea lor şi de timpul când apar pe piaţă. Deci veţi fi foarte scrupuloşi în alegerea varietăţilor ale căror fructe sunt foarte căutate pentru gustul şi frumuseţea lor şi a căror coacere, mai curând sau mai târzie, le dă o mai mare valoare şi le face a fi mai apreciate de consumatori.
Veţi da de asemenea dezvoltarea cuvenită varietăţilor, ale căror fructe se pot desface cu uşurinţă, după ce au fost supuse unei preparaţiuni ori şi care: cum este uscarea lor şi veţi avea în vedere varietăţile ale căror fructe constitue materia primă a câtorva industrii ce ţin tot de Domeniul Agriculturei, ca fabricarea rachiului şi a ţuicei din prune, a uleiului de nucă, etc.
Astfel merele văratice nu sunt destul de căutate, chiar cele tomnatice se cer puţin, pentru că în acele timpuri se găsesc alte fructe ca: strugurii, perele, etc, cari sunt mai apreciate.
Merele de iarnă însă sunt mult apreciate şi bine plătite, prin urmare acestora trebue dată preferinţa, alegând pe cele cari reuşesc în localitate şi în acelaş timp se conservă bine.
Perele timpurii sunt căutate şi se desfac bine întotdeauna, dacă pot suferi transportul. Nu trebue cultivaţi totuşi în prea mari cantităţi. Perele de toamnă se caută şi ele, dar cele mai căutate sunt cele de iarnă.
In unele ţări merele şi perele se întrebuinţează mult şi uscate, se mai prepară şi cidru din ele. La noi aceste preparaţiuni din nenorocire, nu se prea obişnuesc şi nici nu sunt răspândite în comerciu. Se dă muncitorului de câmp oţet, care-i strică stomacul şi produce jnrosîs. In străinătate, adică în Franţa şi în Germania de sud, beau cidru care e răcoritor, are un gust plăcut şi nu strică stomacul.
www.dacaramanica.ro
798
ALBINA
Caisele au valoare în stare proaspătă, dacă sunt din varietăţi bune, dar se pot prepară şi uscate şi la noi în ţară se întrebuinţează mult în bucătărie.
Prunele merită cea mai mare atenţiune pentru că au mai multe întrebuinţări. Mirabelele şi Renclodele (Reine claude) sunt căutate atât în stare proapsătă cât şi în cofetărie.
Parisul consumă în cofetărie din aceste fructe în valoare de milioane şi cantităţi mari se exportă în alte ţări. Pentru nscat nu se întrebuinţează aceste varietăţi, dar cele’ de o calitate inferioară, se pot prepară în paste sau rachiuri.
Prunele tomnatice au şi mai multe întrebuinţări, dacă varie-tăţile sunt bine alese. Sunt cunoscute varietăţile d’Agen, Italiene, de Bosnia şi Bistriţele din Transilvania, cari sunt cele mai bune pentru uscat. La noi în ţară se găsesc varietăţi de prune tot aşa de bune ca cele de mai sus, numai trebuesc alese şi propagate prin altoire.
Aceste prune se folosesc, cele de calitatea întâia pentru masă în stare proaspătă, sau se usucă. Cele de calitatea a doua şi a treia, se pot întrebuinţa pentru magiun sau ţuică. De altfel astăzi, mai toată recolta prunelor din ţară se preface în ţuică şi prea puţine se usucă sau se transformă în magiun.
In scurt, trebue să adoptăm varietăţile, cari se caută în comer-ciu şi ale căror fructe se pot industrializâ. In acelaş timp nu trebue să luăm prea multe varietăţi in cultura mare, fiind greu a le desface, când calităţile lor variază prea mult şi fiecare varietate este în mică cantitate.
A doua condiţiune ca plantaţia să izbutească, este ca prepararea solului, să nu lase nimic de dorit. E de preferat ca pământul destinat a fi plantat cu pomi, să fie desfundat la 0.60 c.m. Pe Domeniile deja înzestrate cu pluguri cu arburi, această lucrare este cât se poate de uşoară.
Asupra modului de plantaţiune cred de prisos să vă atrag atenţiunea, pentru că mai toate Domneiile au grădinari şi D-voastră cunoaşteţi îndestul operaţiunea.
E bine însă a combină plantaţia pomilor cu trunchiu înalt, cu de cei pitici, pentru a folosi pământul mai bine.
Mai adoag că trebuie să fiţi foarte scrupuloşi în alegerea pomilor de plantat, cari trebue să fie bine formaţi, când se scot din pepinieri, adică să nu fie prea subţiri şi să fie deplini sănătoşi, ca mai târziu să nu rămână locuri goale în livadă.
îngrijirea plantaţiunilor nu trebue neglijată nici un moment; iar până va începe să deâ roade, livedea se poate semăna, fie cu cereale fie cu orice plante prâşitoare. Cu modul acesta, cheltuelele de întreţinere vor fi cu totul reduse, căci să acopere cu produsul plantelor cultivate. Când pomii sunt daţi pe rod, pe lângă pueţi se poate obţine din livadă în fiecare an şi o recoltă de fân.
Pentru condiţiunea a treia : Asigurarea desfacerii fructelor, trebue să avem în vedere, în primul rând, căutarea debuşeurilor şi apoi aceste debuşeuri găsite, să vă întreceţi a fi astfel condiţionate ca să putem învinge concurenţa străină.
In privinţa debuşeurilor, vă veţi gândi mai întâiu la consumaţia în interiorul ţării, care se mărăşte pe zi ce trece şi în urmă la vinderea pe pieţele străine ca Germania, Austro-Ungâria. Bulgaria şi chiar Rusia, cari conservă mai multe de cât produc. Probă este exportul ţărilor vecine nouă ca Serbia, Bosnia şi Herzegovina
www.dacaromamca.ro
ALBINA
799
Pentru învingerea concurenţei străine, veţi căută a produce fructe de calitatea superioară şi produse fine, cu cât mai puţine clieltueli.
In această privinţă împrejurările economice ale ţării, ca fertilitatea solului, eftinătatea braţelor, etc., ne sunt de mare ajutor.
Rămâne ca d-voastră să ştiţi să profitaţi, într’un mod cât de folositor scopului.
Nu veţi uită de asemenea că felul de a prezentă un product, sub un aspect plăcut ochilor, are o mare influenţă asupra desfacerii.
In consecinţă veţi da ambalagiului importanţa ce o meritădin ambele puncte de vedere : Uşurinţa transportului şi modul de prezentare plăcut şi artistic ale fructelor.
Vă reamintesc totodată că reclama joacă un mare rol în desfacere, atât în interior cât şi în străinătate.
In ce priveşte industrializarea fructelor, mai cu seamă a prunelor, vă puteţi raportă la cărticica No. 27, din Biblioteca populară a Administraţiei Domeniului Coroanei.
Vă trimet totodată un tablou, un catalog şi 2 cărticele de Paul Enkelmann şi Heinrich Freiherr v. Schilling, care tratează despre cultura, îngrijirea şi boalele pomilor.
La toate Domeniile Coroanei sunt Agenţi cari cunosc bine limba germană şi se pot folosi de dânsele în scopul ce urmărim.
Orice spor în producţiune, este un spor al vieţei naţionale, care se va resimţi cu atât mai mult, cu cât vom lucră mai bine prin-tr’o bună cultură, psntru că veţi atrage atenţiunea sătenilor şi a vecinilor, cari nu vor întârziâ să ne urmeze.
Administrator, Ioau Kalindcrii.
----—----------------
Din activitatea Băncilor populare.
In ziua de 20 Martie a. c. ora 2 p., m., s’a ţinut adunarea generală a băncii populare «Caraiinanul» din Brezele-Pra-hova, al cărui bilanţ îl publicăm mai la vale, în localul şcoa-lei primare din comuna Breaza de sus. Adunarea a fost prezedată de către d-1 Petre Dăscălescu, vice preşedinte. Preotul Samson I). Popescu, secretar şi I. Iliescu censor, prin rapoarte bine documentate, au expus situaţiunea băncii.
Procedându-se apoi la alegerea preşedintelui, adunarea în unanimitate şi prin aclamaţiune, a ales pe amicul şi colaboratorul nostru d-1 d-r veterinar Irimia Popescu, medic veterinar şef al Capitalei.
Erau de faţă societari ai băncii, din Breaza, cum şi săteni societari veniţi din comunele Comarnic, Cornu, Telega, Câm-pina, etc.
Cu acest prilej d-1 Popescu a ţinut următoarea cuvântare:
Domnilor Societari şi Iubiţi consăteni.
Vă zic iubiţi pentru că săteni ca d-voastră, cari au putut întemeiâ „Banca Caraiman“, bancă ce stă cu mândrie în
www.dacoromanica.ro
800
ALBINA
fruntea tutulor celorlalte bănci populare din ţară, nu pot fi decât iubiţi şi consideraţi ca oameni de seamă, cari trebuie a servi ca pildă altora, pentru binele şi prosperitatea fiecărei comune rurale, pentru fericirea României.
Vă chem consăteni, pentru cuvântul că şi eu, fiind născut şi crescut în sânul acestei comune, sunt deci prin obârşie, sătean ca şi d-voastră, şi îmi rezerv cu plăcere dreptul sfânt, de a mă consideră, atât timp cât voiu face umbră pământului, ca brezean.
Din Bucureşti, am venit să fiu faţă la consfătuirea d-voastră de astăzi, consfătuire pornită din dorinţa ce aveţi, de a duce tot spre progres, spre propăşire, Banca Caraiman. Nu vă pot dori decât izbândă desăvârşită, izbândă ce nu se poate închipui, decât urmându-se şi în viitor ca şi în trecut, prin a se pune de către fiecare dintre noi, câte ceva de-o parte, din câştigul zilnic.
Pentru a puteâ economisi însă, este nevoie a produce ceva mai mult, decât atât cât poţi trăi omeneşte. Acel ceva, nu trebuie risipit, nu trebuie cheltuit fără socoteală, fără rost, ci depus la bancă, pentru binele depunătorului, pentru a-i sluji la vreme de restrişte.
Dar a aveâ atât ca să poţi trăi şi a-ţi rămâne şi cevâ de prisos, aceasta nu se poate îndeplini decât muncind şi iar muncind,
muncă cinstită.
Prin muncă alte noroade ca Francezii, Englezii, Nemţii au îmbogăţit ţările lor şi nu mai departe Ungurii chiar, vecinii noştri, ne-au luat înainte. Ei cultivă şi îngrijesc pământul cu mai multă pricepere, au numeroase fabrici, cresc vite frumoase. Care dintre noi când vede câte o pereche de boi sau de cai, mari, frumoşi nu zice că sunt ungureşti. Şi aceasta este oare cum de mirare când se ştie, că noi Românii, dacă am munci cu mai multă râvnă, am cultivă pământul cu chibzuinţă, am fi mai avuţi, am aveâ vite zdravene şi chipeşe, căci pământul ţării noastre este mai blagostovit de Dumnezeu, mai productiv ca acela al multor altor state.
Prin muncă omul a ajuns a săvârşi lucrări şi fapte, pe cari odinioară mintea omenească, le credea cu neputinţă.
Lucrând, s’a născocit de exemplu telegraful, telefonul prin care poţi vorbi de aci la Bucureşti do pildă, cu ori cine voieşti, ca şi cum ar fi de faţă, şi aceasta prin mijlocirea unei sîrme şi a altor meşteşugite unelte. Lucrând s’a construit ceasul, acest mic instrument, cu care măsurăm timpul. Lucrând s’a clădit maşinele de tren şi drumul ferat întreg, prin care ne mişcăm cu atâta iuţeală dela un capăt la altul al ţării. Lucrând s'a spart şi găurit munţi uriaşi, crpindu-se cărări pe sub ei, tunele neînchipuit de lungi ca acela de exemplu terminat mai zilele trecute, pe sub munţi numiţi Alpi, tunelul Simplon, dintre ţara locuită de către italieni şi aceea populată de elveţieni, tunelul pe o lungime de aproape 20 Kilometri, cam atât cât de aci
www.dacaromanica.ro
ALBINA
801
până la cele două cârciumi, (situate pe branciog, pe soseaua naţională între Câmpina şi Ploieşti).
Prin muncă a ajuns omul să facă lacuri în locul munţilor şi dealuri în albia lacului; să taie şi să ridice fâşii întregi de pământ, izbutind a uni apele măx'ilor între ele.
Prin voinţă şi muncă, oamenii despre care s’a dus faima în lume, şi-au îndreptat propriile lor cusururi. Aşâ în această privinţă daţi-mi voie a vă povesti între altele, cazul marelui cuvântător Demostene care a venit mai înainte de venirea Domnului nostru lisus Christos pe pământ. Acest vestit vorbitor, la început, nu puteâ să cuvinteze, se îngână, se încurcă, din care pricină la cel dintâiu discurs pe care l-a ţinut către popor, a fost iluerat, a fost ocărît. Atunci el amărît, de aceea ce i se întâmplase, avii atâta voinţă, că se retrase timp de aproape trei luni într’o casă mai mult pivniţă, din care pentru a nu fi ispitit de plăcerea de a eşi în lume îşi rase pe jumătate capul, astfel ca din cauza unei asemenea sluţenii să îi piară pofta de a se înfăţişeâ oamenilor. In acea pivniţă el munci fără răgaz şi cu loc, ţinând şi citind singur la discursuri, încât după cele trei luni, când se prezentă pentru â doua oară obştei, îşi îndreptase aşâ de bine vorbirea, cuvântă atât de frumos, în cât fu ridicat pe braţe, de către poporul grec.
Muncei şi voinţei nu i se poate pune nici o piedică.
„Acei ce socotesc că se poate izbuti în orice lucru, tără muncă şi lără osteneală, sunt oameni leneşi, pierduţi4*.
Englezul Newton tot trudindu-şi mintea neîncetat, a descoperit legile după care corpurile cad; de ce o piatră pe care o ţii în mână, dacă ii dai drumu cade către pământ, şi nu iea calea în sus către cer, sau la dreapta ori la stânga.
Noroadele veichi, din veacurile depărtate, aveau şi ele respect pentru omul care munceâ; consideraţia lor pentru muncă, merge până acolo, în cât leneşii, oameni fără căpătâiu, cari nu puteau să-îşi lămurească ocupaţiunea lor, munca zilnică din care trăiau, erau cu totul despreţuiţii şi chiar condamnaţi la moarte.
Să fim vrednici dar şi să muncim cu toţii fără preget, căci numai astfel vom merge pe drumul cel bun, vom înaintâ.
Şi oare de ce nu am munci, când se ştie că ori ce fiinţă după suprafaţa pământului, pentru ca să trăiască, trebuie numai decât să muncească.
Fiarele sălbatice alerg zi şi noapte pentru a-şi găsi prada necesară nutririi lor; furnicile câtă muncă nu pun pentru a-şi zidi muşuroiul, cât se zbate o biată furnică pentru a târî către muşuroiu o fărâmătură oarecare, un grăunte; ce muncă încordată şi cât meşteşug pune albina până îşi însghebează fagurul. Şi dacă mergem mai departe apoi trebuie să recunoaştem, că nu numai omul, animalele sau jivinele de ori ce fel, pentru ca să veţuiască trebuie să muncească, dar încă şi plantele şi arborii ca să crească muncesc. Un pom, un stejar, pentru ca să
www.dacoromanica.ro
802
AL RINA
se dezvolte, să nu se usuce, e nevoit ca neîncetat să sugă prin rădăcinele lui, din pământ hrana necesară.
Când lucrurile în lume stau astfel, nu se cuvine oare ca omul, pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu minte şi judecată, să muncească cu voinţă desăvârşită, pentru a fi mulţumit, pentru a trăi, căci nimic nu ucide mai sigur pe om, decât lenea, nemunca. Poetul zico „Cine stă din lucru, numai decât piere".
Să ne lăsăm de obiceiul de a speră totul numai dela cel de sus, căci vorba românească, ne spune: „Dumnezeu îţi dă dar în sân nu-ţi bagă». «Şi când pentru viaţa noastră, nu suntem siguri de o minută, să nu pierdem ceasuri fără să ne ocupăm".
Este un sfat sfânt, un îndemn la muncă acela al Domnului nostru Iisus Ghristos, atunci când umblând pemare,adresându-se iubitului său apostol Petre, care strigă că se îneacă îi zice:
„Dă din mâini Petre, că nu te vei înecă".
Omul care are voinţă, care munceşte cu plăcere nici odată nu se pierde; poate să treacă peste el necazuri, suferinţe, el luptă şi ese deasupra lor. Dacă el cade să scoală, el nu des-nădăjduieşte nici odată.
Numai lucrând, trăim în casa noastră mulţumiţi, ne putem îngriji familia şi pământul, căci: «foamea şi sărăcia, privesc către poarta ogrăzi omului harnic, dar ele nici odată nu îndrăznesc a intră înăuntru".
D-voastră aţi muncit, proba o aveţi în faţă, BancaC araiman, căci numai prin muncă şi trudă se poate înfiinţâ şi conduce în bună stare, o asemenea operă Dar dacă aţi muncit ca să o aduceţi aci, nu înseamnă că acum trebuie să vă opriţi, ci din contră, cu mai multă râvnă şi sârguinţă să lucrăm mereu, pentru ca să o vedem prosperând neîncetat.
Numai muncind ne putem agonisi mici economi. Să lucrăm deci din zori până în apus cu toţi, pentru ca nici unul dintre noi să nu fie, care să nu aibă mica sa rezervă, fruct al sudoarei frunţei lui, depusă la banca noastră, pentru a i sluji la nevoile vieţei. Fiecare dintre noi să avem: „bani albi pentru zile negre".
Numai prin economi se poate ajunge ca să avem locuinţe bune, sănătoase, să avem îndestulare în casă, îmbrăcăminte, vite frumoase, să putem a ne cultivă cu folos ogorul.
Omul econom nu are nevoie a se ploconi la altul; el este totdeauna cu fruntea sus. El este fericit. Şi dacă el este fericit, se înţelege că atunci când toţi brezeni precum şi ceilalţi săteni vecini vor munci şi vor fi strângători, va face ca şi comunele lor să fie dintre cele mai bogate, dintre cele mai fericite, servind de pildă altor comune şi judeţe, pentru binele ţării întregi, pentru înaintarea scumpei noastre patrie, România-
Să muncim şi să economisim prisosul muncei noastre la Banca Caraiman, care să fie pentru noi ca un al doilea soare, ca un soare aproape de noi, mai la îndemână; un soare eşit din munca şi economia noastră, şi care după cum soarele ceresc ne încălzeşte şi face să fugă nori şi întunericu, tot asemenea
www.dacoramanica.ro
1T.RINA
803
acest soare pământesc, plăşmuit de mintea şi mâinele noastre, să ne trimeaţă razele lui, bine făcătoare la vreme de neajuns, făcând ca fiecare dintre noi să trăim în linişte şi mulţumiţi, pentru a ne puteâ întreţine familia, a creşte şi învăţă copilaşi In frica lui Dumnezeu, făcând ca necazurile, lipsurile şi sărăcia să nu şi poată află culcuşi în căminul nostru, făcând ca cu toţi să avem zile senine şi plăcute.
Mai înainte de a sfârşi, daţi-mi încă voie, de a vă reaminti aci, pe acela care a fost preşedintele Băncei Caraiman, pe acela care a fost Grigore Georgescu şi care atâta timp, dela înfiinţarea băncii, a purtat cu atâta bărbăţie către bine, drapelul a-eestei bănci. Vă rog ca în totdeauna să îl aveţi în cugetul d-voastră ca pe un om de muncă, de voinţă şi de bine.
Venind la modesta mea persoană, vă mulţumesc de cinstea cu care mă aţi încărcat, alegându-mă preşedinte al celei dintâiu bănci populare din ţară, Caraiman. Greâ povară pentru mine, vă făgăduiesc însă că voi pune toată munca, voinţa şi priceperea, pentru binele acestei bănci, şi sper că sprijinit de d-voastră, şi cu sfatul persoanelor din consiliul de administraţie, persoane luminate şi cu experienţă, vom ridică banca sus, sus, de tot, spre mândria noastră a tutulor.
Şi atâta vreme cât consiliul de administraţie va aveâ la dreapta lui, pe d-1 Ion Ştefănescu, casierul băncii, a cărei dăstoinicie este vădit dovedită, chezăşia pentru neîncetata înălţare a acestei bănci, nu va lipsi. Să îmi permită profesorul meu, sever şi drept, d-1 Ştefănescu, a îi mărturisi aci, în faţa tutulor, ca pentru noi, d-sa este considerat ca pivotul, ca stâlpul de granit pe care s'a rezemat şi se reazemă în întregime banca. Drumul sănătos şi luminat pe care a urmat banca dela închegarea ei şi până astăzi, se datoreşte mai numai d-sale. Noi societari îi suntem datori recunoştinţă; să îi urăm să trăiască, încă zeci de ani, pentru a ne fi de călăuză castă, plină de demnitate şi energie, în conducerea băncii.
Terminând, cu toţi, într’un gând şi într’un suflet, să ne închipuim că avem aci, în faţa noastră, pe acela care ea înţelepciune şi muncă este mai presus de ori care dintre noi pe acela care a făcut ca România să fie nu numai respectată dar şi temută peste hotare ; pe acela care cu braţul său viguros a dus la victorie pe câmpiile Bulgariei, pe soldatul român; pe acela care ne-a sădit pacea în ţară, putând creştinul trăi ne turburat, fără grije că va mai fi năvălit de Turci, Muscali, Tătari sau alte ordii; pe 1VE. S_ Jrtegele Carol T_
Intr’un glas să strigăm dar cu toţi, să trăească M. S. Regele şi Regina împreună cu întreaga dinastie.
Să trăească societari bănci Caraiman.
Să trăească brezeni.
Să trăească Banca Caraiman.
Iată şi bilanţul acestei însemnate Bănci încheiat la 31 Decemvrie 1904.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
804
Bilanţul Băncei Populare ..Caraimanul“ diu Brezele Prahova,' Fondată iu anul 1893, încheiat la 31 Decemvrie 1904 pe al XI an
social.
ACTIV
Casa In nutnerariu............................. 25 365,49
Efectele fondului de	rezervă....................... 5.100,—
Efecte de primit...............................  583.715,39
Mărfuri generale............................... 26.747,64
Cheltueli de protest	şi	urmărire ramburs . . .	8.633,46
Imobil......................................... 12.842 55
Imprimate........................................... 314,35
Dobânzi datorate.................................. 7.396,35
Mobilier.........................................  1.221.30
Total . . .	671.335,53
PASIV
Vărsăminte şi cotizaţii......................... 502.967,75
Depuneri spre fructificare . . •............... 99> 49,51
Fondul de rezervă................................ 20.037,24
Dobânzii reportate................................ 3.053,70
Profit net....................................... 45.628,33
Total . . .	671.336,53
Fxoflt şi Perderi.
DEBIT
Cheltueli Generale şi de Administraţie între 1 Oc-
tomvrie şi 1 Ianuarie	1905 ................. 13.065,—
Remize.............................................. 2.900,—
Cheltueli ordinare................................... 717,50
Aiutoare.............................................. 130,—
Cheltueli mărunte...................................... 8,70
Patenta pe 1904	  2.261,03
Chirii..................•............................. 240,—
încălzit şi iluminat pe 1904 ......................... 240,—
Cheltueli de cancelarie şi corespondenţă . . .	340,—
Reparaţii.............................................. 30,—
Gratificaţii şi ajutoare..............• ....	830,97
Transpoarte........................................... 240,—
5V2 Fondului de rezervă......................... 2.000,—
-IO1’/, Amortizarea mobilierului..................... 135,70
Excedent. Palenti.................................... 538.97
Sold credit profit net............................ 46,628,33
Total . . .	70.206,20
CREDIT
Dobânzi soldul comptului............... 70.206,20
Total . . .	70.206,20
Irimia Popescu.
Medic-Veterlnar.
Comerciul automobilelor. — Comerciul francez al automobilelor în 1903 a produs 1.269.000 lei la importaţiune şi 50.837.000 lei la exportaţiune. In 1898 cifrele erau de 395.000 la importaţiune şi
1.749.000	la exportaţiune. In fine, pentru cei 6 ani din urmă, au fost 4.396.000 lei la importaţiune şi 112.265.000 lei la exportaţiune.
www.dacoromamca.ro
RĂZBOIUL RUSO-JABONEZ.
Bătălia (lela Liaojang. — După «Buletinul Armatei şi Marinei»
806
ALBINA
ei^6NlGA ŞTIINŢIFICĂ
Piţiioii.
Piţigoii sau Paridele fac parte din ordinul atât de numeros al păsărelelor, formând chiar ei singuri o familie. Ei sunt aşezaţi de învăţaţi printre conirostre, din cauza ciocului lor drept, puternic şi conic. Ei sunt cleodactyli, fiindcă degetul din afară al piciorului este liber şi nu-i legat la mijloc printr’o pieliţă. Aceste păsări mănâncă orice găsesc, dar se hrănesc mai mult cu ouă de fluturi, omizi şi cu insecte decât cu legume, poame sâmburi sau carne.
La numele de piţigoi ne vine în minte o păsărică albastră şi neagră, foarte vie, ce se învârteşte în jurul rămurilor celor mai subţiri cu o iscusinţă fără seamăn. Cu toate acestea penele piţigoilor prezintă o foarte mare varietate de colori. La unii spatele este albastru cărămiziu; la alţii este cenuşiu, brun şi chiar bate în roş cărămiziu.
Pântecele este când alb, când de coloarea părului, când galben, ca aurul. Aripele sunt cenuşii, albastre sau negre, smălţate adeseori de pete de o culoare albă vie, sau de o culoare albastră foarte închisă. Mai ţoţi Piţigoii au un guler negru în jurul gâtului şi o dungă la fel sub pântece.
Lungimea ciocului este foarte deosebită după felul piţi-goiului.
Cuibul piţigoiului este o mică capo-d’operă de architectură. El are uneori forma unui băţ de muşchiu, prins de o cracă sau ascuns într’o scorboră de copac sau sub olanele vre-unei case ruinate.
Uneori cuibul piţigoiului seamănă cu o pară, cu o pungă, ori cu o gogoaşă dela un verine de mătase atârnat la vârful unei ramure sau între două trestii.
Cuibul piţigoiului este căptuşit cu câlţi de bumbac îngrămădiţi pe mugurii plopului sau ai plopului tremurător şi are de multe ori o intrare şi o eşire.
Partea femeească scoate dela 5—18 ouă, albe, pătate cu pete roşii. Ea cloceşte de trei ori pe an. Piţigoiul dar este o pasăre foarte spornică.
Sunt şeaizeci de feluri de piţigoi din cari o duzină se găsesc în Europa. Unii numiţi piţigoi de pădure trăiesc in păduri, altora, cari se numesc riverani, le place vecinătatea apelor.
Mărimea aproape a tuturor e aceeaşi.
Piţigoiul este de o fire foarte greoaie. Ei sunt certăreţi şi zgomotoşi.
Ei sunt foarte răutăcioşi cu semenii lor, devin neîmpăcaţi şi chiar cruzi cu celelalte păsări, fără deosebire, de mărime.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
607
O	bufniţă din nebăgare de seamă, să vină asupra unei cete de piţigoi, numai decât războiul e început. O luptă pe vieaţă şi pe moarte, în care marea pasăre răpitoare de noapte nu mai numără nici loviturile de ciocuri, ce primeşte, nici penele pierdute.
Când o prigoare, (o pasăre cu gâtul roşu) zboară printre piţigoi nu scapă numai cu câtevâ pene, ce i le smulg, dar însăşi vieaţa i-o răpesc.
Piţigoi.
Când sărmana pasăre a murit se găseşte întotdeauna un piţigoiu sângeros pentru al prinde între cele două picioare, spre a-1 lovi cu ciocul său puternic, dându-i lovituri îndoite, a-i sparge capul şi a se sătura cu creierul ei.
Astfel nu trebuie să punem niciodată un piţigoiu într’o colivie mare cu păsări.
Piţigoii trăiesc în cete numeroase câte 15 la un loc şi chiar mai mulţi. Ei zboară sub conducerea unui şef recunoscut. Ei ciripesc scoţând sunete ascuţite şi neîntrerupte.
Strigătul lor neplăcut a fost asemănat cu zgomotul pilei pe oţel.
Pentru cultivatorul de albine piţigoiul este un inimic îngrozitor. In lipsă de viermuşori sau de ouă de insecte, piţigoiul se nutreşte cu albine. El nu se mulţumeşte ca verişoara sa vrabia cu insecte moarte; pe cele vii le atacă mai ales. Astfel e foarte bine de a-1 îndepărtă dela stupul de albine, de îndată ce se apropie.
Totuşi nu trebuie să-i facem rău; căci serviciile, ce le face piţigoiul agricultorului tocmai din cauza lăcomiei sale sunt
www.dacaromanica.ro
808
ALBINA
mult mai mari decât răul, ce-1 poate face cultivatorului de albine.
S’a socotit, că un piţigoiu albastru mănâncă pe zi mai mult de 3.000 de ouă de fluturi, ceea ce face */, aproape din nutrirea sa.
S’a socotit că nimicind insectele şi ouăle cu cari se hrăneşte, un singur piţigoiu, conservă cultivatorul 4 litri de grâu pe an. O pereche de aceste păsări producând aproape 40 pui, acesta reprezintă aproape 160 litri de grâu cruţat. A distruge o singură scoatere de pui de 12 piţigoi înseamnă a aruncă drept hrană insectelor vătămătoare 50 litri |de grâu, care valorează 6—7 franci.
A. Vântul.
Profesor.
Scrisori către redacţie.
Onor. Revistei Albina,
Cu sosirea frumoasei primăveri mult aşteptată de toate fiinţele şi în deosebi de harnica albină setoasă de muncă şi, cu venirea sf. Paşti, permiteţi-mi vă rog, ca prin presentele mici rânduleţe să felicit şi să salut din adâncul inimii pe Onor. Membrii Conducători ai revistei «Albina».
Domnul Dumnezeu să-i lumineze şi să-i ţină sănătoşi întru mulţi ani, căci prin revista ce conduc cu atâta stăruinţă, dovedesc lumii că sunt însufleţiţi de un dor mare şi stânt —înălţarea morală, intelectuală, fizică şi economică a întregului neam românesc.— încă de pe băncile şcoalei, cu publicarea primului număr al anului I şi până în prezent, am citit şi citesc cu mult nesaţiu meritoasele ei articole. Din multe alte reviste, ce mi-au trecut şi-mi trec aproape zilnic prin mână, nu găsesc alta mai preţioasă ca ea.
Mică ca format, foarte mică ca preţ...........
dar: mare, mare, foarte mare ca coprins...........
dulce, dulce, foarte dulce ca înţeles.........
Deci, încă odată, felicit al ei comitet pentru frumoasa şi nobila idee ce urmăreşte; iar revistei, îi urez cea mai desăvârşită izbândă, corespunzătoare harnicei albine al cărei nume îl poartă. Abonaţilor şi cititorilor, fericire, sănătate şi prosperitate.
D. Constantinescu—Sinesti.
j
învăţător Giuleşti, Vâlcea.
—	Lăcomia strică omenia.
—	Vorbă multă e sărăcia omului.
—	Ce-i în mână nu-i minciună.
—	Din pagubă, nu poţi face dobândă.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
801)
După schimbarea timpului ce a urmat atât în luna Martie cât şi în această lună Aprilie până la această dată, ne putem da mai bine socoteala de starea recoltelor făcute în toamna anului trecut, ca şi de semănăturile de primăvară, precum şi de alte lucrări ce au trebuit a se face la sădiri de pomi, de viţă, de copaci de pădure, ca şi la semănatul legumelor. In adevăr timpul ploios şi răcoros dela începutul primăverei şi până astăzi, a împiedecat întru câtva facerea arăturilor pentru semănăturile de primăvară, şi în acelaş timp a întârziat şi vegetaţiunea acestor semănături ce au putut să se facă, atunci când timpul a fost prielnic.
Intru cât priveşte semănăturile de toamnă, singură rapiţa a suferit în unele localităţi, fiind întârziate în vegetaţiune din causa timpului prea răcoros şi umed şi mai cu seamă acele semănături de rapiţă cari în toamna anului trecut au fost puţin atacate şi de insecte. In cât priveşte însă celelalte semănături de toamnă, nu-i nimic de zis, afară de locurile prea joase, unde a-dunându-se prea multă apă, semănăturile au putut să putre-ziască, ca şi în acele locuri argiloase, cari deabia au fost puţin sgâriate cu plugul şi semănate.
Dar, ceeace se vede în astfel de locuri cu privire la vegetaţiunea semănăturilor de toamnă, nu se poate vedeâ la acele semănături, unde arăturile fiind făcute în bune condiţiuni, nu s& pot vedeâ pe deasupra pământului apă de prisos, fie provenite din topirea zăpezei fie din ploile ce au căzut peste semănături până la această dată, cari ploi n’a prea fost tocmai atât de abundente în toată ţara. Că toate semănăturile de toamnă a eşit bine din iarnă, ne putem baza şi pe rândurile ce urmează, publicate de serviciul nostru meteorologic din Bucureşti:
«Deşi această lună Martie se prezintă cu un caracter foarte secetos cu deosebire pe> tru Moldova, totuşi timpul răcoros, umed şi cu cerul acoperit ce a predominat în cursul ei, a făcut ca seceta să nu se simntă nicăeri.
Zăpada ce mai rămăsese din luna precedentă s’a topit încet şi apele s’au infiltrat în pământ producând o cantitate de umezeală destul de mulţumitoare solului agricol.
îngheţurile ce au avut loc în cursul acestei luni, deşi au ţinut în cea mai mare parte a ţării aproape în tot cursul ei, au fost slabe, aşâ că n’au putut aduce nici un rău semănăturilor. Ger mai binişor şimţit a fost numai prin Moldova în unele zile din prima decadă, însă nici ea n’a cauzat nicăeri nici o stricăciune.
In ultima decadă s’a mai încălzit şi vegetaţiunea care până aci era aproape în adormire, a început să fie activă.
www.dacoromamca.ro
810
ALBINA
Semănăturile de toamnă sunt foarte viguroase şi bine înfrăţite în Muntenia şi în Dobuogea ele sunt mult mai mari şi mai înaintate; pe alocuri ele se pasc, în Moldova deşi mai mici, sunt însă mulţumitoare. Rapiţa n’a sulerit decât foarte puţin şi numai pe alocuri, pretutindeni ea este viguroasă şi creşte repede. Timpul fiind foarte rece vermii n’au început încă a o ataca.
Din cauza timpului rece, zăpada din trecut a persistat şi s’a topit încet, iar solul nu s’a putut svântâ repede, aşa că lucrările agricole de primăvară s’au întârziat mult, începând a se face abiâ către finele lunei după ploile dela 27 în Muntenia şi în Do-brogea, în Moldova ele începuseră din a doua decadă.
Semănăturile de primăvară se fac cu multă activitate, însă în multe părţi arăturile merg cam greu din cauză că vitele sunt prea slabe.
Vegetaţiunea arborilor, arbuştilor şi pomilor roditori este d’a semeni mult întârziată, abia către finele lunei a început înmugurirea la speciile mai timpurii. In a doua jumătate a lunei a apărut flori şi plante primăvăratice ca : ghiocei, viorele, mieşu-nele, urzici, grâuşor, etc. Pasările călătoare au sosit în ultima pentadă când s’au redeşteptat şi hibernantele.
Câmpiile au înverzit mai pretutindeni, vitele mari şi mici merg la păşune, în multe părţi ele încă se ţin cu muguri de copaci.
In definitiv, situaţiunea agricolă la finelelu nei Martie se prezintă în toată ţara cât se poate de frumoasă şi de îmbucurătoare».
In această lună ploi abundente, ca şi zăpadă, n’a căzut numai la noi, ci aproape în toate ţările din Europa, întru cât aceste ploi, ca şi zăpada care a contribuit la răcirea timpului caşi la întârzierea semănăturilor de primăvară, a adus rău semănăturilor de toamnă, nu se poate şti cu siguranţă, sau chiar dacă s’a adus în unele localităţi, acest rău nu poate să fie mare nici pentru semănăturile de toamnă, nici pentru pomii roditori. Insă oricari ar fi schimbările timpului în luna Martie şi Aprilie, luna care hotărăşte mai mult asupra recoltelor de toamnă, ca şi a celor de primăvară, este luna Maiu. Starea timpului din această lună, hotărăşte în bine sau în rău, după cum va fi timpul mai secetos sau mai ploios şi răcoros.
Timpul ploios şi răcoros dai Martie şi Aprilie până la această dată, au întârziat mult şi înflorirea pomilor roditori, aşa în cât înflorirea pomilor mai târziu, este totdeauna în folosul produc-ţiunii acestor pomi, sădirea de pomi ca şi de port altoi în podgorii, de asemenea au fost întârziate.
In resumat putem zice, că cu toate schimbările timpului din Martie şi Aprilie până la această dată, la noi în ţară ca şi în ţările, din Europa, semănăturile de toamnă se găsesc în bună stare, acelaş lucru se poate spune şi despre semănăturile de toamnă din Statele-Unite americane, cari s’au făcut pe întinderi mai mari în toate ţările agricole şi se măresc din an în an.
In această privinţă ziarul «Neue Freie Presse» din Viena ne
www.dacoromanica.io
albina
811
spune, că suprafaţa cultivată în Ungaria dela 1880 şi până la 1902, s’a mărit dela 6l/2 milioane hectare la 9V2 mii. hpct.
Producţiunea mijlocie pe hectarul de grâu s’a urcat în mijlociu dela 7 la peste 12 cântare metrice şi în aceeaş proporţie s’a urcat şi a celorlalte feluri de cereale. In ultimii treizeci de ani producţiunea de cereale în Ungaria a sporit dela 50 la 150 de mii. de cântare metrice, ceeace însemnează o sporire a producţiune anuală cu aproximativ 800 de milioane de coroane. Fiindcă Ungaria exportă în Austria 25 de milioane cântare metrice de cereale împarte iăină în valoare de 3G0 de milioane coroane, şi fiincă întrebuinţează cantităţi foarte mari pentru îngrăşatul vitelor do export, e clar că dezvoltarea agriculturei sale se datoreşte în mare parte comerciului cu Austria.
Ungaria a vândut Austriei în 1885: 100.000 de vite în valoare de 45 de mii. de cor. în 1904 i a vândut 375,000 în valoare de 136 de mii. Consumul Ungariei e de 1 miiion de capete de vită. Exportul porcilor oscilează între 400.000 şi 600.000 bucăţi în valoare de 55—75 mii. de coroane. Valoarea exportului unturei de porc e de 16 milioane. Ungaria a exportat în 1885 în Austria 8.400 cai, iar în 1904, 22.300. Din producţiunea de vin din Ungaria 700.000—840.000 de hectol, trec în Austria.
In general, producţiunea agricolă ungară a sporit în câteva decenii mai mult decât în sute de ani. Exportul ei în Austria a crescut în cincizeci de ani dela 30 de milioane florini la aproape 1.000 de milioane de coroane.
Iar după dr. Felner, ipoteca pe proprietăţile rurale din Ungaria dela 1899—1903 ar fi de:
666.627 milioane de coroane, şi anume: 256.622 milioane de coroane la diferitele institute financiare ungureşti, iar 411.005 la particulari, la persoane juridice şi bănci austriaco.
La finitul anului 1903 datoriile ipotecate totale [proprietăţi rurale şi case) ajunsese la suma de 5.948.783.000 coroane.
Din această datorie ipotecară se repartizează pe proprietăţi ruraie 4.111.135.000 de coroane, iar restul de 30.89 la sută pe case.
Din aceste date se vede că nici marea agricultură ungară, n’a rămas mai înapoi cu ipotecarea moşiilor, în raport cu marea noastră agricultură.
Pe marii agricultori din Ungaria i a adus la această stare nenorocită pe de o parte luxul, iar pe de altă parte jocul de cărţi şi de bursă, ca şi pe agricultorii noştri.
Târgurile noastre. In târgurile noastre afacerile cu cereale sunt slabe din cauza stocului ce se împuţinează din zi în zi mai mult; iar preţurile la aceeaşi marfă ca calitate s’a mai micşorat, atât în târgurile noastre cât şi în cele streine. Această micşorare se datoreşte semănăturilor de toamnă cari se găsesc în stare bună de vegetaţiune.
La târgul din Brăila cerealele noastre se vând cu următoarele preţuri:
www.dacoromanica.ro
812
ALBINA
Grâul suta de kgr. s’a vândut cu . . . 15—16 lei şi 15 cent.
Orzul................................10—11	»	» 80	»
Orzoaica.............................12—14	»	» —	»
Secara.................................11—12	»	» —	»
Porumbul ............................12—14	»	» 25	»
Fasolea cu........................... 24—29	»	» —	»
Mazărea cu...........................11—12	»	» —	»
La târgul din Bucureşti (Obor).
Grâul de calitate bună se vinde cu 96—98 lei kila.
Cel de calitate mai inferioară cu 90—95 lei klla.
Orzul se vinde cu 50—55 lei kila.
Ovăzul se vinde cu 39—46 lei kila.
Preţul porumbului variază intre 79—90 lei kila.
Preţul nutreţurilor. Fânul de calitate bună se vinde cu 130 lei mia de kgr.
Cel de calitate mai inferioară se vinde cu 110 — 120 lei mia de kgr.
Paiele de meiu păsăresc se vând cu 90—110 lei mia de kgr.
Preţul paielor în general variază între 40—63 1 i mia de kgr.
Preţul vitelor. Perechea de boi buni, graşi, se vinpe cu 400 lei.
Boii buni de jug se vând cu 250—350 lei perechia.
Cei mai slabi se vând cu 150—200 lei perechea.
Preţul vacilor variază între 60—170 lei una
Caii de trăsură se vând cu 200—350 lei unul.
Caii de rând cu 50—150 lei unul.
Viţeii se vând cu	18—26 lei unul,	după mărime	şi rasă.
Preţul râmâtorilor	variază între 80	lei unul după	greutatea şi
modul cum au fost îngrăşaţi.
Târgurile străine. In aceste târguri afacerile cu cereale ca şi preţurile, au început a deveni mai slabe. Astfel la târgul din Paris, grânele indigene se vând cu 23--24 lei; grânele streine cu 18-19 lei; secara cu 15 lei şi cent.; orzul cu 17 —18 lei; ovăzul negru şi alb	cu 16 — 19 lei;	porumbul cu	16 lei şi	50
cent.; făina de grâu	cu 31 — 34 lei	după calitate;	iar făina	de
secară cu 19—23 lei.
In celelalte târguri franceze, grâul s'a vândut cu 23 lei, secara, orzul şi ovăzul se vinde cu 16—17 lei. In principalele târguri din Germania grâul se vinde cu 21 — 24 lei; secara cu 17—18 lei; orzul cu 21—22 şi ovăzul cu 17—19 lei. In târgurile din Englitera, grâul se vinde cu 18—19 lei; secara şi orzul, cu 12—13 lei; ovăzul cu 16 Iei. La târgul din Viena, grâul se vinde cu 19—21 lei; secara orzul şi ovăzul cu 16—17 lei.
La târgul din Buda-Pesta, grâul se vinde cu 17 —18 lei; secara, orzul, ovăzul şi porumbul se vând cu 13—14 lei.
In târgul din Belgia, grâul şi ovăzul se vinde cu 17—18 lei; secara şi orzul cu 14 lei. In târgurile din Olanda şi Elveţia, grâu! se vinde cu 18—19 lei. In târgul din New-York (America), grâul se vinde cu 21 lei şi la Chicago cu 22 lei. In târgurile din Al-
www.dacaromanica.ro
ALBINA
813
geria şi Tunis, grâul se vinde cu 22—25 lei după calitate, orzul şi ovăzul cu 12—15 lei.
La toate cerealele din târgurile străine, preţurile sunt socotite pe suta de kilogr. Daca dela recolta anului trecut 1904, am avut preţuri urcate, se ştie că aceasta se datoreşte slabei pro-ducţiuni agricole, iar nici de cum la micşorarea suprafeţei de pământ semănat. De oarece toţi agricultorii din toate ţările tind a mări suprafaţa semănată de pământ, ca astfel să poată câştigă din ce în ce mai multă producţiune şi din vânzarea ei mai mulţi bani, nu pentru că are în vedere de a economisi un ban alb pentru o zi neagră, ci pentru a-şi puteâ face cât mai mult lux în viaţa lui socială. Cu privire la întinderea locurilor semănate cu cereale, în Austro-Ungaria şi Germania, rândurile ce urmează ne vor lămuri mai bine. In timp de 20 de ani, adică dela 1878, de când s’a înfiinţat tariful vamal pe cereale:
Recolta grâului a crescut de la 2.780.517, la 3.7694.45 tone, deci cu 30.95%.
Recolta secarei dela 5.817.797, la 7.232.580 de tone, deci 24.32%.
Recolta orzului dela 2.177.311 la 2.315.860 tone, deci 6.36°/°.
Recolta ovăzului dela 4.515.702 la 5.916.806 deci 15.08%.
Producţiunea pe hectar a fosr In Germania, pentru Grâu 1.65 tone contra 1.1 în Austria; adică cam 500/° mai mult.
Secara, 1.217 tone contra 1.01 în Austria, adică 21.48% plus.
Orz, 1.41 tone contra 1.15 în Austria, adică 22.6% mai mult.
Ovăz, 1.3 tone contra 0.92 în Austria adică 41.3% mai mult.
Deci să nu ne aşteptăm nici odată la preţuri urcate atunci când recolta cerealelor în Europa este deasupra producţiunii mijlocii.
V. S. Moga.
------------------—
ZBeţlvial şi Cămila.
Un băeţel şedea lângă maică-sa şi citea încetişor în cartea lui de şcoală. Le spusese dascălul despre Cămilă.
—	Ia auzi, mamă, zise el ridicând capul, ne-a spus Domnul că o cămilă poate să muncească opt zile fără să bea...
—	Aşa! zise femeia şi, gândindu se la bărbatul ei, care eră beţiv împărătesc, suspină: şi bărbatul meu poate să bea opt zile fără să muncească!
Bibliografie.
Industria vermilor de mătase, studiu asupra răspândirei ei la noi, de d-r Ch. D. Druţu, Agronom. Bucureşti, Tip. Carol Gbbl.
www.dacaramamca.ro
814
ALBINA
Iată o lucrare, pe oare o recomandăm cu tot dinadinsul cetitorilor revistei noastre.
Industria viermilor de mătase e un izvor de bogăţie pentru proprietarii şi sătenii noştri şi lucrarea d-lui Druţu le serveşte ca o minunată călăuză spre aceasta.
Cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Învierii Domnului nostru Iisus Cliristor, Comitetul urează abonaţilor, să le petreacă sănătoşi şi le zice cu drag: Cliristos a înviiat!
MULŢUMIRI
Gh. D. Semenescu, învăţător definitiv şi dirigintele şcoalei din corn; Băseşti. plasa Ciovârnăşani, jud. Mehedinţi, aduc viile mele mulţumiri sătenilor şi sătencilor din com. Băseşti, care au contribuit cu bani la cele două serbări populare dela 29 şi 30 Ianuarie, date în folosul şcoalei şi bisericei.
*
* *
Comitetul ligei culturale «Aurora» din Tg. Suliţa, jud. Botoşani, aduce viile sale mulţumiri următoarelor persoane, ce au făcut donaţiuni ligei: D-l C. Codrescu, proprietar, 10 lei; Br. I. Trifan, medic, 5 lei; Căpitan Sturza, 5 lei; D. Totoescu, 5 lei; Ilie Vasiliu, o lei.
* *
Epitropia bisericii «Naşterea Maicii Domnului*, din comuna Ştiubeiu jud. Râm.-Sărat, aduce mulţumiri călduroase următoarelor persoane pioase cari au venit în ajutorul bisericilor de aci, precum urmează:
D-lui Gheorghe C. Ştefănescu din oraşul R.-Sărat, care a dăruit bisericii din Colibaşi această comună, o evanghelie îmbrăcată în argint şi suflată cu aur în valoare de lei 140; Moise Georgescu, un iconostas bisericii din Ştiubeiu, în valoare de lei 68; Radu Rădulescu, un kivot cu lei 25; Ion Căldăraru şi cu Tudorache Voinea, o teplotă de argint, lei 15; Alexe Sava, icoana Sf. Nicolae, Sf. Sava şi Alexe Omul lui Dumnezeu cu lei 70; Ion Scutariciu, un candelambru cu patru lumini, lei 20; Constantin Tatu, Gheorghe Necula, Simion Cojocaru, Costache Gheorghe, Ştefan Drăghiciu, Nicolae Dobrescu şi Vasile Stoica, au plătit cu câte 5 lei câte un sfeşnic portativ; Alecu Maria Văduva şiMihalcea Stoica, cu câte 20 lei au plătit câte un sfeşnic împărătesc, cu câte 3 lumini; Constantin G. Tănase, Elena G. Iordache, Vasile Nicolae şi alţi patru, au plătit patru tocuri pentru icoane cu lei 100.
»
* *
D-l D. Constantinescu-Sineşti, dirigintele şcoalei din comuna Giuleşti, jud. Vâlcea, aduce viile sale mulţumiri, următoarelor persoane, cari la aţielul personal făcut de dânsul, au binevoit a răspunde prin trimitere de cărţi pentru biblioteca înfiinţată de d-sa şi pusă în slujba publicului doritor de lectură, aflat în comunele din jurul Giuleştilor.
Domnii: Petre Gârboviceanu, directorul şcoalei normale, Bucureşti; Dr. D. Buzău, idem, profesor la Seminarul Central; M.
www.dacoromamca.io
ALBINA
815
N. Pacu, senator, fost profesor şi advocat în Galaţi; Pr. Iconom I. Mălăescu, Profesor în T.-Jiu şi Librăriei H. Steimberg, Bucureşti.
Numărul Băncilor Populare la 1 Aprilie 1905.
No. curent.	JUDEŢUL	N “bS 3 IS Ş o că’s	umări iili e £a.2 ifl-	JL BĂ 3 o E-t	NCILO Lu- crează	R Nu Lucrează	Totalul Bănci-lor exi-, stentel pe ziua de l Aprilie 1905
					Cu casa centrală		
1	Argeş		46	28	74	41	33	74
2	Bacău		48	3	51	26	25	51
3	Botoşani		30	7	37	18	19	37
4	Brăila		27	14	41	30	11	41
5	Buzău		86	12	98	52	46	98
6	Constanţa ....	46	3	49	27	22	49
7	Covurlui		34	3	37	27	10	37
8	Dâmboviţa ....	76	17	94	36	57	94
9	Doljiu . . • ...	72	17	90	42	47	90
10	Dorohoi		38	4	42	16	26	42
11	Fălciu		21	4	25	13	12	25
12	Gorjiu		48	17	69	46	19	69
13	Ialomiţa		52	5	57	25	32	57
14	Iaşi		35	2	37	28	9	37
15	Ilfov		62	19	81	53	28	81
16	Mehedinţi ....	62	18	82	57	23	82
17	Muşcel		45	4	49	19	30	49
18	Neamţ		28	5	33	26	7	33
19	Olt		32	22	54	43	11	54
20	Prahova 		33	15	48	27	21	48
21	Putna		49	7	60	19	37	60
22	R.-Sărat		56	4	60	31	29	60
23	Roman		33	2	35	25	10	35
24	Romanaţi ....	48	32	82	60	20	82
25	Suceava ....	21	3	25	16	8	25
26	Tecuci		35	10	45	35	10	45
27	Teleorman ....	48	28	76	66	10	76
28	Tulcea		44	6	52	43	7	52
29	Tutova		37	6	43	26	17	43
30	Vâlcea		57	13	70	48	22	70
31	Vaslui		27	3	23	17	13	30
82	Vlaşca 		45	18	66	55	8	66
	Total . . .	1.421	351		1.093	679	
	Total general . .	1.792		1.792	1.792		1.792
www.dacoromanica.ro
816
ALBINA
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
Văzând cil cu toate repetatele noastre a vise,' un mare număr de abonaţi, comandamente militare, primarii etc, nu ne-au trimes micul cost al abonamentului, deşi suntem în a 7-a lună din anul al 8-lea iar unii abonaţi deşi ne datoresc pe 2 şi 3 ani, totuşi n’au răspuns rugăciunii noastre, ne-am văzut din nou siliţi a face sacrificiul de a trimite chitan-
ţele spre a fi încărcate prin oficiile poştale.
llugăm dar pe l)-nii abonaţi să achite chitănţele ce le presintă factorii, sau să dea banii când sunt avizaţi, de oarece cheltuelile acestui soiu de încasare reduce abonamentul la 4 lei, iar dacă chitanţele sunt refuzate atunci cheltuelile de înapoiere şi de retrimetere sunt atât de grele, încât aproape egalează costul abonamentului. Nădăjduim că D-nii a-bonaţi vor ţine socoteală de sacrificiile ce facem, si nu ne vor pricinui neplăceri si pagubă, ci îşi vor .achită datoriile.
ADMINISTRAŢIA
Licitaţiuni.
In ziua de 12 Maiu 1905, orele 10‘/2 a. m., se va ţine la Eforie, Bulevardul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise pentru rearendarea în comptul d-lor arendaşi, pentru neplata de arenzi, cu începere dela 23 Aprilie 1905, a următoarelor moşii şi anume:
«Judeţul Argeş». — Vatra schitului Berislăveşti, comuna Berislăveşti, garanţie provisorie lei 800.
«Judeţul Brăila». — Batogul, comuna Batogul, garanţie provizorie lei 9.400.
«Judeţul Buzău». — Rotunda, comuna Brădeanu, garanţie provizorie lei 8.200.
«Judeţul Dâmboviţa». — Vatra schitului Găiseni, comuna Găiseni, garanţie provizorie lei 5.000.
Supra oferte nu se primesc.
Condiţiunile speciale, precum şi orice alte informaţiuni se pot luă la Serviciul Bunurilor Eforiei, în zilele şi orele de lucru.
Oraşul croitorilor. — In guvernământul Pietcov din Polonia rusească, în orăşelul Berzeziny, care are peste tot 7.669 locuitori, sunt din aceştia 4.000 croitori, în cea mai mare parte jidani. Aceştia vând hainele bărbăteşti cu preţ ridicol de mic. Un costum bun îl vând cu 3 ruble (o rublă face 8 lei) Circulaţiunea anuală poate fi de 3 milioane ruble.
W * W W W W "F T ^ T ▼ ^ T
www.dacaromamca.ro

„STEA U A“
Societatea «Steaua» ar > de scop a lucră pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C. Haret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, loan Kulinderu, Preşedintele Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sa va Şomânescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiru C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, Const. Hauu, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii-. Petre Gârboviceanu, fost Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporidui român-, I. Dimitrescu Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; 51. Yhtdescu, Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. ÂlimAneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor.
5Iembrii înscrişi si cotisaţiuni plătite (urmare).
Cristea loan, călugăr (M-rea Raşca, Suceava), 2 lei; Agapie Gherasim, călugăr (M-rea Râşca, Suceava), 2 lei; Mălan D., călugăr (M-rea Raşca; Suceava), 2 lei; Nichita A. GU., călugăr (51-rea Râşca, Suceava), 2 lei, Olariu P. Ignat, călugăr (M-rea Râşca, Suceava), 2 lei; Cucoşi Grigore călugăr (M-rea Râşca, Suceava), 2 lei; Buzescu Gh., călugăr (M-rea Râşca, Suceava), 2 lei; Bucâtaru Vasile, călugăr (M-rea Râşca, Suceava), 2 lei; Luculescu A. Ilarian, călugăr (M-rea Râşca, Suceava), 2 lei; Cob-zariu Theodor, călugăr (M-rea Râşca, Suceava), 2 lei;Popescu Constantin (com. Bogdăneşti-Râşca, Suceava), 2 lei; Grigorescu I. Gh., învăţător (corn. Bogdăneşti-Râşca, Suceava), 2 lei; Cârlănescu_ Mihaiu, preot (com. Bogdăneşti-Râşca, Suceava), 2 lei; Pohoată Gh., primar (comuna Bogdăneşti-Râşca, Suceava), 2 lei; Gavrilescu Nicolae, secretar (com. Bobdăneşti-Râşca, Suceava, 2 lei; Lates Gheorghe, secretar (com. Bogdăneşti-Râşca), 1 lei; Hudiţă Vasile, învăţător (com. Bogdăneşti-Râşca, Suceava), 2 lei; Alexandrescu Vasile, învăţător (com. Bogdăneşti-Râşca, Suceava), 1 leu 50 bani; Negoescu I loan (str. Icoanei 32, Bucureşti), 5 lei; Ştefănescu Eufrosina, (şcoala General Adrian, Bucureşti), 5 lei: Meleca I. Golina, (şcoala General Adrian, Bucureşti), 2 lei; Ţigara G. Elena, (şcoala General Adrian, Bucureşti), 2 lei; Savopol St. Maria: (şc. General Adrian, Bucureşti), 2 lei; Paulina Aslan, profesoară (str. Gloriei 6, Bucureşti), 2 lei; Grigorescu Eleonora. profesoară (str. Teilor 246 Bucureşti), 2 lei; Minculescu Maria, prof, (str. Plevnei 62, Bucureşti), 2 lei-
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1905 şi până în prezent este de 252; iar veniturile societăţii, tot în acest timp, sunt de
1.353 lei şi 30 de bani.
(Va urmă, în num&rul viitor).
F T V V W W V VV'VVVWWWV'WWVVWVW
www.dacQromanica.ro
, NAŢIONALA'
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI
"Vji Capital	în	acţiuni	întreg vărsat în
‘‘7"	aur........................Lei	2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune..................»	3.955 688.76
Idem format din capital şi	alte	rezerve »	1.075.842.60
Total în aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Iiălcoianu.
Dir. general E. (Jriinwald. „NAŢiONflUA11 asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite in toate combinaţiunile obişnuite ca : «cas de moarte, supravieţuire, zestre şi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală in Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară.

AVEM 6 5G6ALĂ 61^T6D6XAj
SÂNTA ELENA
Bulevardul Neatârnărei, 75 cu internat şi externat I. Şcoală sniierioară de educaţie şi menaj. 1 Limbile Franceză, Germană vor-1 bite, muzică, pictură, pian, croitorie de familie. Bucătărie, cultura gânda-fcL cilor şi borangicului.
II.	Croitorie practică. Se învaţă croi-
toria în 3 ani. Se lucrează rochii bine f2v_ şi eftin cu o singură probă.	hg*
III.	Ţesătorio. Lână, bumbac, mătase, w*-ştofe de haine şi tot felul de pânzeturi
şi uniforme pentru şcoli.	NL
IV.	Tricotaj. Flanele, fuste,jambiere- fir
ciorapi de lână şi bumbac.	(şy—
Se primeşte lână pentru dărăcit, făcut Caere şi tors.	pa,
Se primeşte gogoşi pentru trasfijj borangicul cu maşini sistematice,	(jy—
Fondatorul şcoalei,
Preotul Iconom, C. IONE5CVI.
62—13
Cel mai mare şi vast magazin şi singurul care vinde eftin.
Pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria noastră Fabrică, lucrate de uoi.
Preţuri corente Ia Gliete de BArba(k de Vax cu Elastic sau Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
» 12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
Nasturi
» Lack cu Elastic sau Şireturi »
»	»	» Nasturi	»
» Chevreau cu Elastio	»
»	» » Nasturi	»
Preţuri corente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.96, 12.95, 13.95.
11.96, 12.96, 13.95, 14.95, 16.95. 12.95, 13.96, 14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95. 13 95, 14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95-
13.95,	14.95, 15.95.
Botoni
»	» Colori »	»	»
» Gems cu Nasturi şi Şireturi * Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi» Idem cu Şireluri şi Nasturi » Idem de Lack diferite forme »
9.95.
9.95.
7.95,	8.96,
5.95,	6.96.
6.95,	7.95, 8 95.
6.95,	6.95, 7,95, 8.95,
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glacâ, Albe, Colori,
şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi » 2.95.
Rupându-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la toate Sezoanele, Calea Victoriei No. 27, alături de Polifia Capitalei, Bucuresci.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albine i.
Cititorii revistei voravd un sc3d§inlnt de B#/o din preţurile însemnate, presentând cuponul.
T T T T T T T T T T T
înst. de Arte Grafice Carol GObl S-sor I. St. Rasidescu, Str.
www.dacaromamca.ro
r + r
Doamnei.
i
I
«r'
T î T V-.4X 16.-13.434.