Anul VIII	No. 23	6 Martie 1905
|
ummeca
Comitetul de Redacţie; ion Kaiinderu P Gârboviceanu G. Go^buc
General P V Năsturel G Adamescu I Gtescu P Dulfu
V.	5- Moja N Nicolaescu Gr Teodossiu Gonst. G. Pop.-Ta;că.

Redacţia	A a m i g iş www Haroromanira. ro fd a 9. Ruccre^i
fJoua parfumerie şi Droguerie JYîeOicinală T6MA j3‘RĂTULE5GU
Bucuresci. calea Griviţei No 145 (lâogă Gara de Nord). Bucureşti
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi saponealese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi cosmetice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru menngiu, ca : ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestlâ, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentru parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iarnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ciaiuri drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, ao-luţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplineso unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi Întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi intrebuiuţato la vindecarea suferinzilor cărora sî\ le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemululul nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Bogat asortiment de cauciucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca: vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, plosci şi ligheane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pul-verisatoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază In orice parte a Ţârei, contra ramburs, prompt şi cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă.
52-23
www.dacoromamca.ro
Anul VIII.
No. 23.	(5 Martie 1905.
AL.BINA
REVISTĂ ENCICL>OPEt)ieĂ POPULARĂ
w %T\
'/A
ML* (•'"	• ; ,\
Abonamentul în ţar* pe an Uel 5 | Abonamentul în etr«ln. pe an lei 8
»	»	»	6 lunLS>. 3 | Un număr; ........15 bani
Pentru anunaluri 1 leu Uaib. Mlea publiojtate, 5 bani ouuîntul. Manusoript^(|â?7pepubHeate se ard.
SUMARUL*:
Carmen Sjivu, Cina cea do taină (poezie). —Tli. D. Sperantia. Excursiunile şcolare.— X. lficolaescu şl Gli. Stoiucscii, Roirea albinelor.— Dr. X. Lupii, Foloasele infirmeriilor şi alo băilor populare. — A., Nicolae Ionescu. — Urina Volovan, Folosul semănatului cu maşina.—Dr. Irlmia Pop eseu, Etatea la care trebuiesc puşi cârlanii la muncă.—P. Dulfti, Să fugi de fapta rea (poezie).—!). Teleor, Cum se.serlea pe la 1845. — V. 1). şteiunescii, Moi bine o învoială strâmbă decât o judecată dreaptă.—A. Vântul, Bogăţia.—I. Kaliiulcrii, O circulară. — Cineva, O faptă bună. — Gh. Muuolcscti, Din literatura poporală.—Din luinc, Albinele şi pomii roditori.—Vorbe de copil.— Către abonaţi.— Bibliografie.—Informaţiuni.—Locul cel mai cald în Europa.—Dela sate.—Mulţumiri.— Licitaţiuni.
Sfaturi: Un mijloc contra clonţanilor.—Reţetă pentru buba neagră.—Ca să scăpaţi de buruenile de pe drumurile grădinelor.—Puneţi var la sfeclă.
Ilustraţi uni: Copii în excursiune.—Roiul atârnat de cracă.—Fagure.—Cina cea de taină.— Arabul şi calul său.—Copii beţivilor sunt pociţi, idioţi şi zac de boale urâte.
CINA CEA DE TAINĂ
DE
CARMEN SVLiVA
Zise Grist: „6 să mă vândă Unul dintre voi! “ Şi-amară l-a pătruns atunci durerea Pe-ucenici, şi-L întrebară: Doamne, eu?
Şi Ion nestrămutatul,
Vai, şi Petru, plin de spaimă,
Şi ’rriprejur din nou cu toţii Tremurând pe rând înjţaimă: Doamne, eu ?
Ge să zic atunci eu, biata,
Eu cu inima mea slabă —
Gând şi cei tari în credinţă, Gând şi însăşi stânca ’ntreabă: Doamne, eu ?
www.dacaramamca.ro
606
ALBINA
Excursiunile şcolare.
—	Aţi făcut în acest an ceva excursiuni şcolare ?.
—	Apoi unde să faci excursiuni aicea ? N’ai nici monumente. n’ai nici locuri istorice!... Aşâ mi-a răspuns odată un dascăl. Şi eră unul din dascălii buni.
Eră dascăl bun dar nu putea face excursiuni cu şcolarii din pricină că nu avea nici locuri istorice, nici monumente.
Şi sunt mulţi chiar dintre dascălii buni cari cred asemenea lucru.
Sunt mulţi dascăli buni cari cred că un elev dacă nu ştie să spună pe din afară regula înmulţirii, atunci nu ştie înmulţirea, chiar de ar fi cât de meşter elevul să facă înmulţirea.
Sunt încă mulţi dascăli, do toate gradele, pentru cari toată ştiinţa se cuprinde în putinţa de a spune regula ori de a recită un text respectiv... De aceea e firesc lucru ca şi mulţi şcolari să creadă tot astfel.
Stai odată de vorbă cu un elev, şi-l vezi că se gândeşte, răspunde la întebare, îţi pricepe întrebarea pricepe după puterile lui i’ostul lucrurilor, îşi dă seamă de ele, nu e prost.
Du-te însă mai în urmă ca profesor şi pune aceluiaşi elev întrebări mult mai uşoare şi vei vedeâ că ori nu’ţi răspunde ori îţi răspunde alandala,’ par’că nu mai gândeşte, par’că nu’ţi pricepe întrebarea, parcă e prost.
De ce ?
Pentrucă în faţa ta, profesor, el nu se mai gândeşte la lucrurile de cari l’ai întrebat, el din contră se gândeşte numai la cartea lui de şcoală, se gândeşte oare în ce colţ, în ce parte a cărţii lui o fi cuprins răspunsul la întrebarea ta.
Ştiinţa nu vine din colţul cărţii, ştiinţa vine din observarea lucrurilor. Şi ceea ce este în colţul cărţii şi în toată cartea vine tot din observarea lucrurilor. Şi cine n’a observat lucrurile nu pricepe nici ceea ce este în carte.
Când de pildă citeşti într’o carte că fumul se ridică în sus, negreşit că înţelegi. Dar pentru ce înţelegi ? Pentrucă de atâtea ori ai văzut fum ridicându-se în sus. Dar dacă nici odată n’ai fi văzut fum ridicându-se? Negreşit că n’ai fi înţeles. Poate chiar te-ai fi şi revoltat. Ai li zis : Cum se poate fumul să se ridice în sus, când toţi corpii cad în jos !
Cine ar fi crezut oare că aburii de apă pot să aibă atâta putere! Cine ar fi crezut oare că o căldare cu apă fiartă ar putea fi în stare să tragă atâta greutate, atâtea vagoane cum trag astă-zi maşinele de drum de fier ?
Excursiunile şcolare sunt cele mai bune mijloace de a pune copiii în faţa naturii, in faţa lucrurilor din observarea cărora ese toată priceperea şi toată ştiinţa.
Ca să faci excursiuni şcolare nu e nevoe numai decât
www.dacoromamca.ro
ALRTNA
607
de locuri istorice şi de monumente. Toate locurile şi lucrurile pe cari D-zeu le-a lăsat pe pământ, sunt locuri istorice şi monumente de cel mai mare interes pentru excursiuni şcolare.
Tot ce-ţi ese înainte, tot ce întâlneşti în cale e ceva care trebue să atragă luarea aminte a excursioniştilor şcolari. De pildă:
Iată înaintea ta drum. Dar de ce drumul e pe acolo şi nu e pe dincolo? Pentrucă pe acolo e mai de-a dreptul de mers de pildă, la podul gârlei.
— Dar de ce oamenii caută să meargă pe unde e mai de-a dreptul ?
Copii în excursiune.
—	Pentrucă pe unde e mai de-a dreptul ajung mai curând, dacă nu e vre’o piedică.
—	Dar de ce pământul de pe drum e mai bătut, mai îndesat de cât pe câmp pe unde nu e drum ?
—	Pentrucă cei ce merg calcă pământul cu picioarele, îl îndeasă, etc.
—	Pentru ce drumurile se pietruesc?
—	De ce pe unde e pietruit nu se face noroiu?
—	Pentru ce şoselele se fac mai ridicate la mijloc.
—	De ce se fac şanţuri pe marginile drumului?
—	De ce se fac îngrădituri sau parapete pe marginele unor drumuri?
—	De ce drumul merge drept la pod ?
—	De ce podul de peste gârlă e făcut tocmai pe unde frece drumul? etc. etc.
Iată numai despre drum atâtea întrebări şi pricini de gândit şi de observat şi de vorbit. Şi încă pricini pe cari le găsesc scriind la birou, departe de drum şi de excursiune.
Tot aşa se poate găsi despre câmp, despre casă, despre gard, despre pământ, etc.
De ce fac oamenii case? De ce casele se pun la rând pe lângă drum? De ce casele sunt acoperite? De ce acoperământul e înclinat? De’ce casa are ferestre? De ce are uşi? De ce are curte? De ce curtea e împrejmuită? De ce are poartă?
www.dacoramamca.ro
608
ALBINA
Excursiunile desciplinează gândul şi mintea, învăţându-le a înţelege că în lume tocite lucrurile îşi au rostul lor şi nimic nu este fără rost.
Excursiunile sunt baza învăţăturii: Experienţă nu recitare.
Tli. 1). Sperantia.
ROIREA ALBINEL6R (i).

impui când albinele roiesc e supus înrâuririlor din a-fără ale vremii şi ale belşugului de flori şi se schimbă dela un ţinut la altul, ba chiar în acelaş loc, după ani. De obiceiu, la noi roirea începe pe la jumătatea lui Maiu şi se prelungeşte până pe la 20 Iunie. La munte e mai târzie, iar în ţările mai călduroase începe din Aprilie. Roii ies între ceasurile 10 dimineaţa şi 3 după amiază şi rar mai nainte sau mai târziu şi anume la 20, unul. Cei mai mulţi îşi iau sborul între ceasurile 12 şi 2. Roii ies pe timp senin şi liniştit, fără vânt. Timpul liniştit e priitor roirii. Căldura zilei trebuie să fie la umbră mai mare de 20 de grade centigrade; prea rar albinele roiesc pe o căldură mai mică de 20’, dar nici odată sub 1G°. Albinele sunt aţâţate la roire, de razele soarelui când bat în urdiniş, ori chiar străbat în cuibul puetului.
împrejurările din afară n’au însă înrâuriri hotărâtoare asupra roirii. Ele stârnesc roirea, dar n’o pricinuesc. Pricinile, cari împing albinele la roire sunt altele şi anume:
1)	Soiul albinelor. Unele soiuri de albine sunt pornite spro roire mai mult decât altele. Roii ieşiţi dintr’unii stupi trăesc şi înfloresc; iar ai altoi a pier. Aproape la jumătate din roi li se stinge neamul, ori câtă îngrijire li s’ar da. Unele soiuri de albine au dar mai multă putere de viaţă. Prin urmare când cineva îşi cumpără stupi, trebuie să aleagă neamul de albine, care are mai multă trăinicie. De asemenea când începi albinăritul nu eşti nici odată sigur de isbândă cu un singur stup.
2)	Vârsta mătcii. Cei dintâi roi ies cu mătei cari au vârsta dela 3 ani în jos şi mai mult cu mătcile de 2 ani. Prin urmare, dacă voim a stăvili roirea, trebuie să primenim mătcile în fiecare an. Timpul cel mai potrivit pentru aceasta e cu 10—15 zile înainte de culesul cel mare al mie-rei. Dar nici acest mijloc nu împiedică cu desăvârşire roirea, fiindcă o parte din albine pot să însoţească matca cea nouă la ieşirea ei după trântori şi cu acest prilej se face roirea cea dîntâiu. 1
3

(1) Vezi No. 22.
www.dacaromamca.ro
ALBINA	609
3)	Trântorii. In timpul culesului celui mare, un stup nu dă nici odată roiu, dacă n’are trântori. Prin urmare dacă voim ca trântorii să nu înrâurească asupra roirii, nu e destul să-i împuţinăm, ci trebuie să-i stârpim cu totul. Dar aceasta nu ne stă în putinţă şi nu e nici bine s’o facem, pentru că albinele dacă n’au trântori ieşiţi din matca lor, primesc pe alţii streini, şi apoi trântorii sunt trebuincioşi pentru rodnicia mă teii.
4)	Felul stupului înrâureşte cu deosebire asupra roirii, mai ales din pricina încăperii sale. Când o matcă rodnică umple fagurii cu mult puet, locul din stup devine prea mic şi albinele se văd silite să plece. Albinele cari stau în stupi mari roiesc rar de tot. Astfel s’a dovedit că din 100 stupi, cu încăpere de 35—40 litri (două bănicioare sau doi dubli decalitri) 60 — 70 dau roi. Din 100 stupi cu încăpere de 50— 60 litri, numai 25—30 dau roi, pe când la stupii mai mari, numărul roilor se ridică abia la 5 la sută.
Roiul atârnat de cracă.
Mărimea roiului e în strânsă legătură cu încăperea stupului. Un i’oiu e cu atât mai bun, cu cât e mai mare; şi e cu atât mai mare cu cât stupul din care iese e mai încăpător. Stupii de 30 —35 de litri dau cei dîntâii roi de 2—3 kilograme, greutate; stupii de 40 — 60 litri, dau roi de 3 — 4 kilograme; pe când roii ieşiţi din stupi de 80—150 litri cântăresc 5 — 6 kilograme.
5)	Căsuţele pe cari le are matca pentru ouat. Cei mai mulţi
www.dacoramanica.ro
610
ALBINA
roi fug când matca şi albinele încep să se certe pe celulele în cari să şi pună una ouăle, iar celelalte mierea adunată. Ca să înlăturăm roitul pricinuit din lipsa de loc pentru ouat, trebuie să îngrijim ca totdeauna matca să aibă în cuib una sau două rame goale.
6)	Căldura din nănntrul stupului. Căldura din năuntrul stupului creşte, ajungând până la 39 şi 40 de grade. Musca multă înghesuită într’uu stup neîncăpător se înnăbuşeşte şi e nevoită să-şi caute locuinţă într’altă parte. Căldura mare din stup o înlătură o locuinţă, care să nu se încingă de arşiţa soarelui, iar aerul din ea să se primenească fără să o răcească. Dacă în Aprilie, o căldură mare în stup prieşte puetului, în timpul roirii trebuie să o potolim prin deschiderea urdinişului întreg şi chiar prin ridicarea stupului cu 3 — 4 milimetri de pe podina lui. 7
Fagure.
7)	Belşugul de flori. Albinele roiesc de obiceiu după ce a început culesul cel maro de miere, şi în mijlocie la o săptămână. Albinele se aşteaptă totdeauna la un belşug mare de miere, pe care să nu aibă unde s’o pună şi să fie silite a roi. De aceea înainte de cules, ele încep a clădi botei, pe cari le fac cu 8—10 zile înainte de ieşirea celui dîntâiu roiu. Vom cercetă dar stupii la vreme şi vom nimici botcile dacă voim să împiedicăm roirea.
E bine să lăsăm albinele a roi în voia lor? Sătenii împărtăşesc credinţa că stupul bun dă trei roi. Am avut prilejul să vedem chiar învăţători cari se îndeletnicesc cu al-binăritul, judecând astfel lucrurile şi bucurându-se de stupii dela cari au dobândit 3—4 roi, într’o vară. Dar în trei ani, cât am urmărit stupii lor, n’am dovedit nici o sporire a acestora. Am văzut cum din 10—12 stupi cari îi aveau primăvara, băgau în iarnă 30—40 de roi, dar nu scoteau cu viaţă decât tot 10 —12. Ceilalţi pieriau de foame şi de frig. Şi e greu să scoţi din capul omului păreri înrădăcinate. Numai
www.dacaromamca.ro
ALBINA
611
roiul dîntâiu e bun. Ceilalţi trebuiesc împiedecaţi de a ieşi sau împreunaţi cu alţii, ca să facem din mai mulţi, unul mare. Roii mici nu pot să-şi adune provizie destulă, ca să iasă din iarnă, şi nu-şi pot face căldura trebuincioasă pe frigul cel mare. Fără provizie nici matca nu se pune la începutul primăverii cu toată puterea la ouat, ca să înmulţească musca. De aceea un roiu mic cu greu creşte în albine. O populaţie mare are totdeauna spor la adunatul mierii, mai ales în locurile cu flori puţine. Un stup cu muscă multă adună odată şi jumătate mai multă miere, decât doi stupi, cari ar aveâ împreună tot atâtea albine. Şi mierea multă facă totdeauna muscă multă. Aceasta este taina do isbândă la albinărit.
Mulţi cred însă că cu cât vor aveâ mai mulţi stupi, cu atâta vor luâ dela ei mai multă miere. Mulţi stupi slabi ne mănâncă timpul şi munca fără folos. De aceea împiedecarea roilor de a ieşi va să zică scutirea noastră de muncă zadarnică.
S’au arătat multechipuri de a împiedecă roirea; dar nici unul nu isbuteşte totdeauna, mai ales la un stup prins de boala roirii.
1)	Cel mai lesnicios mijloc e schimbarea unui stup gata de roit, cu altul mai slab, trecând pe unul în locul celuilalt Aceasta se face în toiul culesului, într’o zi călduroasă, când multe albine au ieşit la câmp. Stupul gata de roit va pierde albinele de pe câmp, care la întoarcere vor intră în stupul •cel slab, spre a-1 împuternici şi îi va trece pofta de roit.
2)	Prin nimicirea botcilor de mătci, lăsându-se numai una, pentru cazul când albinele ar aveâ de gând să-şi primenească matca.
3)	Prin înmulţirea mai mult a neamurilor de albine, care n’au mare înclinare firească spre roire şi prin primenirea în flecare an a mătcilor.
4)	Prin aşezarea albinelor în stupi mari. Aceştia astâmpără pornirea înăscută a albinelor spre roire.
5)	Ferind urdinişul de bătaia soarelui, mai ales când lumina ar pătrunde în cuibul cu puet.
6)	înlăturând prin primenirea aerului, creşterea prea mare a căldurii din stup.
N. Nicolaescii şi Gh. Stoinescu.
Vindecarea cancerului cu chinină. — Se vesteşte clin Roma, că medicul de spital Dr. Depauer a izbutit să vindece un caz de cancer abdominal prin injecţiuni de chinină aplicată în amestec cu alte materii. Desluşiri despre procedura sa medicul Depauer nu dă încă, fiindcă voeşte să mai continue experimentările.
www.dacaromamca.ro
«12
ALBINA
Foloasele imflrmeriilor §1 ale băilor populare (1)
Al doilea scop al infirmiriei este ca să aibă omul suferind,, unde se arătă la doctor.
Până acuma cum ereâ?
Veneam eu în comună şi trăgeam la casa obştei, la primărie, acolo veneau şi bolnavii. Dar la primărie e lume şi lume, fel de fel de oameni, unul poate avea o boală pe caro nu vrea s’o ştie alţii şi-i venea greu şi nu se arătă de fel; la altul trebuie să deschid o coptură, n’aveain tot ce trebuiea la primărie şi apoi se fâceă şi murdărie, pe altul trebuiea să-l ascult la piept şi din pricina zgomotului din primărie nu puteam, şi pentru d-voastră şi pentru noi, eră greu. A-cuma nu mai e aşâ. La infirmerie sunteţi numai d-voastră bolnavii şi cu mine. Acolo avem tot ce trebuie. De aceea când vine prin sat vătăşelul ori agentul şi vă spune că a venit doctorul, daţi buzna cu toţii, şi mic şi mare şi de boale mai uşoare şi de boale mai grele, la infirmerie. Acolo e scăparea d voastră. Când nu-s eu, agentul sanitar e în toate zilele. La înţepături, la tăeturi, nu mai puneţi ţărână ori baligă, căci din pricina murdării care e acolo puteţi şi muri, mergeţi la agent să vă lege rănile cu doctorii.
Al treilea scop al imfirmeriii, este ca să aibă unde naşte-femeile oamenilor nevoeşi, cu locuinţe întunecoase, proaste şi murdare.
Doctorii ştiu că o femee după ce a născut, matca ei pe dinlăuntru este numai o rană; dacă în casă, pe patul fe-meei, este necurăţenie sau murdărie, atunci acea murdărie răzbate până la rana matcei pe caro o acoperă de puroiu şi o înveninează, femeea capătă frigura leliuzelor, sângele i se otrăveşte prin acel puroiu şi ea moare 1 Câte femei nu pier aşâ! La infirmerie însă, curăţenia e mare, moaşa comunei cu doctorii cu tot, e la îndemână şi aşâ femeea nu mai este primejduită de a muri de frigura leliuzelor.
Duceţi-vă dar femeile să nască la infirmerie.
Pe lângă infirmerii aţi văzut la Creteşti, la Oomana, la Hotare şi veţi vedea în urmă şi în alte sate, ridicându-se alte clădiri, alte aşezăminte: băile săteşti, băile populare cum se mai chiamă. Ele sunt făcute pentru ca să aibă ţăranul unde se duce să-şi spele corpul, de praful şi necurăţenia ce se aşează cu timpul pe piele, mai ales în timpul muncei. Spălarea trupului cu apă şi săpun este de mare folos pentru sănătate. Pielea omului este ca o sită; ea este potricălită de o mulţime de mici găurele (borticele)pe unde sudoarea şi răutăţile din corp sunt date afară, prin praf (colb) şi necu- 1
(1) Vezi No. 22.
www.dacoromanica.ro
613
ALBINA
răţenie, sudoarea se îmbâcseşte, găurelele acelea se astupă şi răutatea rămâne în corp, nu mai este dată afară.
Prin spălare găurelele acelea se destupă, sudoarea ese mai lesne, răcorind trupul în timpul verei, şi cărând cu ea răutăţile din corp, sângele umblă mai lesne în trup, pofta de mâncare creşte, mâncarea foloseşte mai mult şi puterea se îndoeşte.
Ca să înţelegeţi mai bine, de cât de mare folos este curăţenia corpului prin spălare cu apă şi săpun, să vă amintesc un lucru. Toţi aveţi copii mici ? Aşa e! De ce se scaldă ei în toate serile? Tocmai pentru ca să crească şi să se întărească. Păcatul este că dela’nţărcare şi până când moare Românul nu se mai scaldă! Căci vara el se moaie în apă ca să se răcorească, dar nici odătă nu freacă cu săpun lipul de pe el. Cât de mult vatămă sănătăţii această neîngrijire ! Ceva mai mult? Spuneţi-mi mie care caise îngraşă mai repede şi mai bine ? Cel care e hrănit din belşug şi neţeselat ori cel ţesălat mai des şi hrănit mai aşa? La armată, slavă Domnului, mâncare li se dă pe sponci, dar ţeselătură de 2 ori pe zi! Şi ce frumoşi sunt caii din armată! Ţesă-Jatul pentru cal e spălarea pentru om. Curăţenia trupului dă putere şi vioiciune, dă gust de viaţă şi gust de muncă.
Dar până acum lucrul eră greu. Ţăranii n’aveau ca orăşenii case anume, unde să se’mbăeze mai des. Acasă la ei, din mai multe pricini, eră greu. Acum însă guvernul a făcut în mai multe locuri această înlesnire. Grăbiţi-vă dar şi vă folosiţi de ea! Necurăţenia corpului în afară de slăbirea trupului şi de trândăvie, aduce şi multe boale ; raia şi bubele sânt fiicele necurăţeniei. Baia este muma lor vitregă Ea le va alungă şi pe acestea.
Vedeţi dar oameni buni, că aceste două clădiri cari s’au ridicat aşa de odată în mijlocul locuinţelor d-voastră, au venit cu gând bun către d-voastră, şi ca să vă facă mari înlesniri. Să vă fie dragi dar, şi să nu vă feriţi de ele. Să le iubiţi şi să ziceţi împreună cu mine:
Trăiască guvernul care le-a făcut!
I)r. Xicolac Lupii.
Medical Circ. VII Hereşti (Ilfov).
Un mijloc contra clonţaniior (şobolanilor)- Rădăcinele de odo-lean (leandru) rupte mărunt, alungă clonţanii din orice localitate. Mai au rădăcinile deleandru însuşirea că atrag pisicile la ele, şi deci atât de groaza lor, cât şi de mirosul rădăcinilor de odolean, clonţanii fug. De ce dar am mai suferi clonţani, când ne putem atât de uşor scăpă de ei? Rădăcină de leandru se'găsesce de vânzare la drogherii şi grădinari.
www.dacoromanica.ro
614
albina
NieoLAE leNEseu
câtevâ săptămâni decând s’a stins bătrânul om pol'tic Şi orator Nicolae Ionescu. Trecuse de opt-zeci de an*> Ş' de multă vreme oboseala vârstei îl slăbise într’atât încât cu greu îşi mai puteâ îndeplini datoriile lui de reprezentant al naţiunii, ba în vremea din urmă viaţa lui abia mai licăriâ şi unii îl şi credeau mort de mai înainte. Ne facem datoria să spunem cititorilor noştri cine a fost bărbatul care a trecut din viaţă acum.
Născut în anul 1820, Nicolae Ionescu a trăit şi a lucrat cu generaţiunea care a urmat celei dela 1848 şi care a realizat marele act al unirii prinipatelor. Entuziast ca toţi tovarăşii săi de luptă, înflăcărându-se în susţinerea unei idei, el aveâ şi darul de a vorbi frumos cum puţini l-au avut în ţara noastră.
Colaborator în 1856, cu marele Kogălniceanu, la ziarul Steaua Dunării, el a continuat a luă parte la toată activitatea politică şi culturală din ţara noastră până în anii din urmă.
A fost profesor de istorie la liceul Naţional şi apoi la Universitatea din Iaşi, şi totdeauna a ştiut să inspire dragoste şcolarilor săi, să îi îndemne la muncă şi să-i deprindă a se încălzi şi ei pentru marile idei de libertate, egalitate şi frăţie. De aceea cu mare drag vorbiâ tinerilor despre marea revoluţiune franceză şi în jurul acestei mişcări, ca în jurul unui punct central, îi plăceâ să grupeze o sumă de evenimente petrecute înainte sau în urmă:
A fost membru al Academiei încă dela întemeierea ei în 1860.
A fost ministru de externe în anii 1876—77 sub prezidenţa marelui Ion Brătianu.
A fost deputat sau senator aproape în toate legislaturile dela 1864 încoace. El făceâ parte şi din ultima cameră care a legiferat între 1901—1904.
Ca scriitor, el a lăsat puţine opere: câtevâ studii istorice, . articole diferite şi un număr de conferenţe ţinute la Ateneu. Acestea din urmă tractau despre imperiul român o-bulgar şi despre învăţămintele ce se pot scoate din istoria patriei.
Ca orator, el a fost totdeauna ascultat cu mare plăcere
www.dacorQmanica.ro
ALBINA
fi 15
şi multe povestesc cu admiraţie despre dânsul aceia cari l-au cunoscut in floarea vârstei. Eu mi-aduc aminte că l-am auzit o singură dată, la Iaşi, la inaugurarea statuei lui Gheorghe Asachi, intemeetorul şcoalelor din Moldova. Eră pe la 1890. Ionescu, deşi de aproape şaptezeci de ani, aveâ încă, multă vigoare în vocea sa şi un farmec deosibit. Discursul acela, mişcă pe toţi cei de faţă şi aplauze nenumărate acoperiră ultimele lui cuvinte. Mărturisind unui bătrân, ce stă lângă mine, impresia vie ce-mi făcuse, acesta îmi răspunse cu accent de mare părere de râu: «Dar să-l fi auzit acum douăzeci sau treizeci de ani!» L-am mai a-uzit vorbind în ultimiii ani în Cameră, dar nimic acum nu mai aminteâ pe acela ce fusese odată Nicolae Ionescu.
Aşâ a fost el: un suflet curat, o inimă caldă, un visător.
fi-
Cina cea de taină.
www.dacocomamca.ro
616
ALBINA
Folosul semănatului în rânduri cu maşina.
aşina de semănat în rânduri, cu tuburi numită «maşinaDrill» este recomandată de toate staţiunile agronomice din Germania ca fiind cea mai bună pentru următoarele motive: semănatul se face mai repede, mai bine şi uniform. Dacă proprietarului mare îi dă mâna să cumpere o astfel de maşină, nu mai puţin şi micilor agricultori, cari în Reg. Wiirttem-berg sunt asociaţi în aşâ numitele «Societăţi Agricole» cari prin cotizaţii anuale îşi procură unelte şi maşini agricole. Fiecare societate agricolă dintr’o comună îşi trimete reprezentantul ei în adunarea «generală» care se întruneşte de 2 ori pe an în capitala districtului. Preşedintele acestei adunări este un profesor de agricultură sau o altă persoană cunoscătoare în materie agricolă. Aci se discută nevoile plugarilor, iar la urmă se procură în comun maşinele trebuincioase societăţilor agricole comunale, cari au un preţ cu mult mai scăzut, decât dacă s’ar procura în parte. Eată deci foloasele cumpărării în comun; să vedem şi folosul maşinei: Sămânţa aruncată în pământ, spre a putea încolţi, are nevoie de aer, umezeală şi căldură; lipsind una din aceste condiţiuni, încolţirea n’are loc. Dar s’a constatat, că dacă una din aceste condiţiuni se află în cantitate mai mică decât strictul necesar încolţirei, a-ceasta încă poate suferi. Sămânţa trebuie pusă în pământ la o aşâ adâncime încât făcătorii germinaţiunii să poată lucră deopotrivă. Când semănăm trebuie să ţinem seamă de acest fapt, ca unele seminţe să nu cadă prea la suprafaţa pământului, iar altele să fie adâncite prea mult, căci atunci plantele cresc nepotrivit. Seminţele adânc semănate nu încolţesc, sau foarte greu, căci aerul nu poate uşor străbate la ele; tot astfel se întâmplă şi cu semânţa puţin adâncită în pământ, cărei lipsindu-i umezeala necesară, capătă rădăcini slabe şi ca urmare o plantă pipernicită, care foarte uşor suferă la geruri. Ca factorii germinaţiunii să lucreze puternic şi deopotrivă la toate seminţele, se cere ca ele să fie puse la o anumită adâncime şi această con-diţiune variază după plante, teren şi climă; în unul şi acelaş teren şi cu aceeaşi climă, la o adâncime semănăm trifoiul
www.dacoromamca.ro
ALBINA
617
şi la alta porumbul. Staţiunea agronomică a fiecărei rugiuni e datoare să publice datele respective, după experienţele făcute, lucru de altfel cunoscut în toată Germania.
Spre a putea satisface aceste cerinţe ale semănăturii suntem siliţi a semăna în rânduri cu maşina, ca fiind cea mai de preferat în acest scop. Ea aşează toate seminţele la o adâncime pe care noi voim, ţinând seamă de cele sus zise. Efectul maşinei se cunoaşte la răsărirea plantelor semănate cu ea, căci ele prind rădăcini puternice şi nu sufer aşa uşor la geruri sau uscăciuni. Afară de aceasta semănatul în rânduri cu maşina, dau plantelor şi spaţiul cerut de ele spre o dezvoltare normală. Semănând cu maşina prin înprăştiere, sau cu măna, seminţele cad de regulă în unele Jocuri mai mult în altele mai puţin; în primul caz plantelor lipsindu-le spaţiul necesar de dezvoltare, cresc anevoie, îndesându-se unele în altele, şi mai ales cerealele produc un pai slab, spice scurte cu boabele mărunte, iar în al doilea caz aruncând puţină semânţă pe unele locuri am pierdut cu această greşală o parte din teren, care nu produce nimic deşi am cheltuit cu el, prin arătură, gunoire etc. iar buruenile găsesc mijlocul de a se înmulţi. Semănatul în rânduri mai are folosul că dezvoltă plantele deopotrivă, au mai puţină umbră şi ca urmare a acesteia intcrnodurile la cereale sunt mai apropiate şi deci dau paiului o mai mare tărie, opunându-se astfel influenţei vânturilor de a cădeâ. Prin semănare cu maşina cruţăm şi din sămânţă care după V. Schwarz este cel puţin 20%> iar pentru un proprietar mare costul maşinei este dejâ plătit într’un an.
Livius Welovan.
________________________________________Hohenhein._
PETRECE FtB
Vorbe de copil.
Marioara, fetiţă de trei ani, şade pe genuchii tatălui său şi-l întreabă mângâindu-1:
—	Mă iubeşti tăticule ?
—	Da, drăguţă.
—	Dar tot mai mult te iubesc eu pe tine !
—	De ce? întrebă tatăl n>'rat.
—	Findcă tu ai trei cop», eu am un singur tată.
www.dacaromamca.ro
618
ALBINA
Etatea la rare trebuiesc puşi cârlanii la muncă.
—	învăţătorul. Odată ce a împlinit cârlanul trei ani, el poate fi pus la muncă. Nu este bine a-1 întrebuinţa mai de timpuriu pentru cuvântul că până la trei ani, el nu este destul de desvoltat, având mucşhii, oasele şi închieturile fără putere.
Unii dintre sătenii noştri îi pune la muncă îndată ce au împlinit 2 ani şi chiar mai de vreme. Acesta este un obiceiu rău, care face mari neajunsuri mânjilor, căci munca la o vârstă atât de fragetă le stânjineşte creşterea, le strică picioarele, îi face a nu creşte destul, a rămâne mici.
Da, punerea la muncă prea de tineri, ca şi neîngrijirea, sunt pricini cari fac ca noi Românii, mai să nu avem cai mari, frumoşi, după cum au alte naţii, ca de pildă Ungurii.
—	Moş Gheorghe. Când stăm să judecăm, aşa este, se pune caii la muncă aproape de mânji, căci de, este nevoit creştinul.
—	învăţătorul. Oricât de strimtoraţi am fi, nu trebuie să înhămăm sau să punem şeaua pe cal mai ’nainte de a aveâ cel puţin trei ani. La această etate se poate pune orice cal la muncă, cu condiţiune de a nu-1 munci prea mult, pentru faptul că chiar la trei ani creşterea calului nu este isprăvită, aşa că un serviciu greu poate încă a-1 jigni în des-voltarea lui. Cumpătarea dar, în slujba ce cerem dela caii tineri, se va aveâ în totdeauna în vedere.
Ei nu se vor supune la muncă din greu, decât după ce au trecut de cinci ani, adică la şase ani, vârstă la care calul se socoteşte adult, copt. La această vârstă oasele lui sunt pe deplin formate, fierte, şi statura terminată. Numai dela această etate înainte el îşi va îndeplini serviciul cu putere şi rezistenţă.
—	Gheorghe Ion. Apoi eu, d-le învăţător, am pus pe negru meu la ham când a pornit pe al treilea an şi totu-şi nu pare mai ridicat decât alţi cai din sat, pe cari îi ştiu că au fost înhămaţi mai de timpuriu.
—	învăţătorul. Trebuie priceput, că nu numai dela vârsta la care se pune la muncă calul, atârnă desvoltarea lui, ci şi de alte condiţiuni. Felul cum munceşte, cum îl hrănim, cum îl ţesălăm, cum îl adăpăm, cum îi dăm sare, cum îl potcovim, ete., îşi au fiecare înrîurirea lor asupra însuşirilor calului, pe care-1 creştem, îl îngrijm. Putem pune un cal la muncă ia 3 — 4 sau 5 ani chiar, el va rămâne tot mic şi pipernicit daca nu i s’a dai şi nu i se dă bune îngrijiri. Când ca mânz s’a înţărcat prea de timpuriu, sau deşî a fost înţărcat cu rost, s’a ţinut însă în grajduri rău făcute nesănătoase, nehrănindu-se în desjuns, sau muncindu-se peste puterile lui.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
619
In alte ţări, caii se îngrijesc mai cu socoteală, decât la noi, aşa de pildă în Ungaria ca şi în Rusia, state vecine nouă, ţăranul îşi iubeşte calul, îl creşte şi-l îngrijeşte cu multă râvnă şi pricepere. Alte naţiuni încă, ca de pildă Arabii, popor mult îndepărtat de noi, peste ţări şi mări, în
Arabul şi calul său.
Asia, întrec pe orice alt norod în îngrijirea şi creşterea cailor din care causă calul arăbesc este vestit prin frumuseţea şi vioiciunea lui. De altfel, toată nădejdea Arabului este în calul lui, de aceia şi zic ei: «Este de trei ori fericit călăreţul care pleacă în răsboiu cu un cal bun, lui îi va datori onoarea şi viaţa.»
Se spune încă o mulţime de zicători şi istorioare cu pri-
www.dacaramanica.io
620
ALBINA
vire la îngrijirea şi dragostea ce Arabul are pentru calul său. Aşa să povestim una:
«Darvieux, consul al Franţei în oraşul Seyda, 'într’o călătorie prin Ziban, ţară ce se găseşte în apropiere de Ara-bia, îi ese în cale un sărman arab, care nu avea altă avere decât o eapă prea frumoasă. Consulul cu gândul de a tri-mete acea eapă regelui Franţei de atunci, Ludovic al XIV, îi propune Arabului de a-i vinde eapa. Arabul strimtorat din causa lipsei, stete câtva timp pe gânduri, în cele din urmă cade la învoeală, cere însă un preţ necrezut de mare. Consulul neîndrăznind a da un aşa mare preţ, a scris regelui pentru a cere încuviinţare. Ludovic al XIV îi trimese ordin de a cumpără calul.
Consulul vesti fără întârziere pe Arab, care soseşte călare pe mândra sa eapă; i se numără preţul convenit. Arabul îmbrăcat cu totul sdrenţăros, stă în picioare lângă eapa lui, uitându-se lung la bani, îşi aruncă apoi ochii către eapă şi suspinând îi zise: «A! ce fac eu, te dau? La europeni cari te va face nefericită! Nu! rămâi cu mine frumoasa mea! Fii bucuria mea şi a copiilor mei.»
Zicând aceste cuvinte, se asvârli pe ea, şi îşi reluă calea de unde venise, bine înţeles fără a luă banii.»
—	Gheorqhe Ion. Mult şi-a iubit dobitocul bietul om.
—	învăţătorul. Şi l’a iubit, ca pe un copil al său, nu ca unii dintre noi, cari nu are nici o dragoste de animale.
(Va urma).	Irimia Popescu.
Medic Veterinar
Către abonaţi.
.Suntem dejă în a (i-a lună din anul al YlII-lea şi totuşi un bun număr de abonaţi, ii’au înaintat încă costul abonamentului, ba unii chiar datoresc şi pe trecut. Kugăm cu insistenţă pe domnii abonaţi să trimită cât mai neîntârziat micul cost al abonameutulni, prin mandat poştal, care nu costă decât 0,05 bani, adresat administraţiei noastre.
Abonamentul e destul de mic pentru ca domnii abonaţi să nu ne silească a face clieltueli zadarnice pentru încasarea lui. Pe cei ce ne datoresc din anii trecuţi, îi înştiinţăm că dacă până la 30 Martie nu-şi vor achită datoriile, cel puţin în parte, le vom suspendă triineterea revistei, luând şi alte măsuri pentru a ne câştigă dreptul nostru, de oarece noi n’am trimis nimănui revista fără să ne fi fost cerută.
ADMINISTRAŢIA
w ? v y t ?	t ▼ y y y s
www.dacaromamca.ro
ALBINA
621
Să fugi de fapta rea...
Să fugi de fapta rea, creştine,
Ascultă-al Domnului cuvânt,
Şi făptueşte numai bine Din leagăn până la mormânt.
Atunci c’un zâmbet fericit Vei trece prin această viaţă,
Şi însă-şi moartea liniştit Putea-vei s’o priveşti în faţă.
Atunci plug, seceră şi sapă Vor fi uşoare ’n mâna ta;
Şi lângă un ulcior de apă Ca lângă vin tu vei cântă.
Iar când murî-vei, mult popor,
Nepoţi, cu lacrămi te-or jeli;
Şi flori din lacrămile lor Pe-al tău mormânt vor răsări.
Trad. de P. î)ulfu.
cam jsc jsccuH pe la 1845
a anul 1845, Nicolae Bălcescu şi A. Treb. Laurian care în introducerea la cursul de Istorie pe atunci, ziceă: «Românii au trebuinţă astăzi să se întemeeze în patriotizm şi în curaj şi să câştige statornicie în caracter»; Bălcescu şi Laurian, zic, au început publicarea unei reviste lunare: «Magazin Istoric pentru Dacia» revistă care a eşit câţiva ani şi care e destul de cunoscută tutulor. Răsfoind publicaţia aceasta am observat multe lucruri: Titlul: «Magazin Istoric pentru Dacia» e tipărit cu litere latine, iar restul copertei cu slove cirilice.
Dela anul 1846, redactorii anunţă pe copertă:
Pentru figura cea supărătoare a unor litere pentru că se încurcă prea lesne cu altele, s’au pus: b în loc de k f in loc de k în loc de k
www.dacaromamca.ro
622
ALBINA
1	în	Joc	de	a
r	în	loc	de	p
ţ	în	loc	de	n
g	în	loc	de	ş
La anul 1847, tot ca să înlocuiască figuri supărătoare, cei doi redactori mai înlocuesc o mulţime de slove. Ei încep a scrie cu litere pe â, ă, v, p, r, h, g, gh, c, ch, sce, şi, ti.
La 1848 în fine, găsim pe copertă: «Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu înţelegerea Românilor, ne-am curăţit scriptura de cârligele cele urîte chirilice, şi am rămas cu literile cele curat româneşti. Adică s’a pus... » etc.
Tot în numerile din anul 1848, se publică amândouă alfabetele, pentru ca cetitorii obicinuiţi pân’atuuci cu grafia cirilică, să poată învăţă şi literile latine şi să vază cum zic editorii: «Comparaţia între literile române şi cele chirilice».
înăbuşirea Revoluţiei a lipsit ţara şi de această publicaţie foarte importantă, ca de multe altele.
I). Teleor.
Mai bine o învoială strâmbă decât o judecată dreaptă.
— "Din popor. —
e-i trăzneşte unuia în cap, să-şi facă o mantă; dar vezi, nu ca la toată lumea, ci ca a lui să nu fie la nimeni.
Şi fără multă zăbavă să şi duce la croitor.
—	Bună vreme, meştere.
—	Mulţumesc, boerule.
—	Ştii una?
—	Oiu şti, de mi-i spune.
—	Să mi faci o mantă, dar ca la mine, să nu fie la nimeni.
—	Să prea poate, boerule; numai să nu vii după dânsa în nici o zi a săptămânii.
—	Bine, dar câte parale?
—	Din preţ, ne-om împăcâ noi repede, că pentru aşâ odor, un boer, ca d-ta, plăteşte bine şi nu se uită, că dă un ban mai mult.
Şi în adevăr, tocmeala s’a făcut în scurt. După ce a dat arvună boerul plecă vesel, că are să-şi aibă mantaua dorită.
Au trecut toate zilele săptămânii acelia şi boerul, crezând că a venit timpul, să se ducă, să primeasă mantaua, a trecut iar pe la croitor.
—	Bună vremea meştere.
—	Mulţumesc, boerule.
—	Mantaua-i gata ?
—	Are să fie gata; dar ai uitat un lucru: încă nu s’a împlinit termenul ce mi-ai dat ca să ţi-o gătesc.
—	Ce vorbeşti cai verzi pe pereţi!
www.dacoromamca.ro
U.RINA
623
—	Ba, de loc. Nu ne-a fost vorba, să nu vii în nici o zi a săptămânii ?
—	He, he! Cum văd, d-ta ai de gând să-mi găteşti lucrul tocmai la paştele calului. Ai socotit să mă tragi pe sfoară, dar asta n’o mai fi! Hai, apucă-te de mantă, cât e lucru cu cinste, că de nu, am să te port şi prin judecată !
—	Judecată ori nejudecată! Un lucru te rog: să vii, cum ne-a fost vorba, că de nu, curat, căţi găseşti mantaua cu miner zise croitorul zâmbind.
Trântind uşa de ciudă, boerul eşi şi se duse de-a dreptul la judecător şi s’a jeluit lui.
Judecătorul l-a chemat şi pe croitor şi apoi i-a întrebat p& fiecare, cum stă pricina.
Boerul zise:
—	M’am împăcat cu acest croitor, să-mi facă o mantă, ca la mine la nimeni.
—	Şi-a spus, căţi face? mai întrebă judecătorul.
—	Da.
—	Ai auzit, meştere croitor, de ce se plânge d-lui?
—	Am auzit.
—	E adevărat?
—	E prea adevărat; numai un lucru a uitat să spuie.
—	Ce?
—	După vorba, pe care am avut-o, boerul nu trebuia să vie în nici o zi a săptămânii.
—	Adevărat e ? boerule.
—	Prea adevărat, dar...........
—	Destul, zise judecătorul, luându-i vorba din gură, şi apoi gândindu-se puţin mai adăogă:
—	Dreapta judecată cere ca amândoi să fiţi legaţi alăturea cu o funie şi să vi se deâ drumul din vârful stâncii dela marginea oraşului. Dumnezeu va alege cine are mai multă dreptate] Zis şi făcut. Iată acum pe amândoi împricinaţii legaţi cobză unul lângă altul cu o frânghie. La un semn al judecătorului un om îi îmbrânci la vale.
Şi cum povârnişul era repede, se rostogoliau sărmanii, par’că ar fi fost o minge, lovindu-se de bolovanii ce veniau în cale. Stâlcitură ca a lor mai rar !
Boerul uitase de mantaua lui cea dişanţată şi croitorul de vorbe în doi peri.
Cum se învârtiau ei, când boerul eră dedesubt strigă:
—	Fie, cum ar fi, numai să fie.
Croitorul, care îi luă iute locul, râspundeâ:
—	Vină, când îi veni, că ţi-o dau.
—	De câte ori or fi zis ei asta până în lundul văii, nu ştiu; dar pot să spui că, la sfârşitul drumului erau împăcaţi.
S’a bucurat şi judecătorul, când a aflat de aceasta şi văzând că Dumnezeu doreşte pacea între oameni, le-a dat drumul.
După câteva zile croitorul, dând boerului mantaua cusută
www.dacoromamca.ro
<124
ALBINA
frumos—dar ca la toţi oamenii — zise surâzând către muşteriul său, care alergase la judecător:
—	Ce zici ? Nu-i mai bine o învoială strâmbă decât o judecată dreaptă.
—	Asta-i de când lumea.
V. D. Ştefănescu.
RăflÂUţi.
•cc.»-----
BOGĂŢIA
»
Un sărman tânăr se întâlni odată cu fostul său profesor şi i-se tângui cu amărăciune cât de rău îi merge şi cum cutare din foştii săi colegi de şcoală se află cu mult mai bine decât dânsul, cum s’a îmbogăţit, pe când el din potrivă duce lipsă de toate.
«Eşti tu în adevăr atât de sărac? îi zise profesorul». Tu îmi pari că te bucuri de o deplină sănătate! Mâna aceasta, urmă el mai departe care e puternică şi îndemânatică la muncă, ai voi tu să laşi să ţi-o taie pentru o mie de franci?» «Să mă ferească Dumnezeu!» zise tânărul «Cum ar putea să îmi vie una ca aceasta în minte!» «Şi ochii tăi, urmă profesorul care privesc cu atâta seninătate în lumea această frumoasă a lui Dumnezeu, pentru câţi bani i-ai da tu în schimb? Şi auzul tău, prin care străbate cântecul pasărilor şi glasul prietenilor tăi, l-ai schimbă tu pentru comorile unui rege ?» — De sigur că nu!», răspunse tânărul.— «Acum dar, urmă profesorul, nu te mai plânge, că eşti sărac. Tu ai averi cari întrec şi cântăresc mai mult decât toţi banii din lume!».
Cât de scumpă este sănătatea. Omul să se roage bunului Dumnezeu pentru sănătatea lui şi a fiinţelor scumpe lui.

A. Vântul.
Profesor.
Locul cel mai cald din Europa.— Cetatea Malaga din Spania este locul cel mai cald din Europa. Căldura mijlocie a zilei e 19.1 grade Celsius, luna cea mai călduroasă, August, are temperatura de 27.1 grade.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
62i>
O circulară (*)•
Domnule Agent,
In pachetele cu No......printre alte cărţi pentru biblioteci, *
v’am trimes şi o mică broşură intitulată «Napii Porceşti sau Topinamburii (Heliantus tubercus)» de d-1 Dim. Ilagi Theodorachy.
Din cuprinsul acestei cărticele veţi vedea că această plantă fu-rageră se cultivă în Franţa şi Ungaria mai cu seamă, pe o scară mare, pentru valoarea sa alimentară în hrana vitelor, căci conţine aproape aceleaşi principii hrănitoare ca şi cartoful.
Topinamburul sau napul porcesc este o plantă rustică, se mulţumeşte şi cu pământurile cele mai sărace, rezistentă la secetă ca şi la gerurile cele mai simţitoare şi se îmulţeşte cu mare repeziciune, prin urmare clima ţării noastre îi convine cu desăvârşire şi merită să ocupe un loc în sistemul de cultură şi la noi în ţară.
Vă invit dar să luaţi măsuri a introduce pe Domeniul ce Administraţi şi această plantă în proporţie cu trebuinţele ce aţi avea pentru hrana vitelor şi a o răspândi în viitor şi printre locuitorii de pe Domeniile Coroanei.
Nu cred de prisos a vă atrage atenţiunea cu această ocaziune şi asupra introducerii în cultură a unor plante furagere ca Consolida şi Sorghum Sacharatum cari se pretinde că rezistă la secetă mai mult ca plantele noastre obişnuite şi că dau un nutreţ bun atât verde cât şi uscat.
Ne veţi arătă dar ce cantitate de seminţe de asemenea plante să vă trimit pentru a le cultiva în mic, urmărind şi ţinându-ne în curent cu mersul vegetaţiei lor şi dacă rezultatele vor fi bune se vor puteâ mări culturile’treptat cu trebuinţele locale.
Nu uitaţi că ţinta noastră este de a face toate înncercările şi sforţările putincioasepentru a deşteptă pe ţărani şi a le îmbunătăţi traiul, ceeace depinde într’o măsură destul de măre de starea lor.
Administrator, Ion Kalindern.
Medicina IPoporanâ
Reţetă pentru buba neagră.
Se iau cantităţi egale de săpun bun turcesc de spirt, şi var; se amestecă până se face ca o alifie. Intr’o foaie de hârtie vânătă, groasă, se face o tăietură, prin care să treacă buba în afară. Se pune alifia pe bubă şi se ţine acolo, cât ar puteâ suferi bolnavul; dar dacă pielea cea neagră de pe deasupra nu se ia, să se pună de vre-o patru-cinci ori varul cu săpun. De se usucă alifia, s’o moaie cu 1
(1) Adresată agenţilor Domeniilor Coroanei.
www.dacoromamca.ro
<526
ALBINA
apă şi s’o puie pe bubă. Intâmplându-se ca nici atunci să nu se ridice pieliţa, s’o taie cu foarfecele la margine. După ce se va luă, să se spele rana cu ceaiu de ferecă, la care e bine să se adauge şi puţine stafide negre. In caşul când rana e mare, va fi nevoie şi de următoarea alifie, pentru ca să se tămăduie:
Ceară galbenă,
Răşină albă,
Zahăr canar,
Samsacâz,
Tămâie albă.
Se ia din toate câte-o lingură de masă. Tămâia şi zahărul se pisează în pulbere; sacâzul, ceara şi răşina se topesc deosebit, se strecoară şi se amestecă cu unt. Se toarnă apoi prafurile la un loc, şi se amestecă cu o lingură curată. Se unge o pete-cuţă de in sau de cânepă, (de bumbac să nu fie «ă obrinteşte) şi, după ce se spală rana cu ferecă, se aplică peticuţa cea unsă cu alifie. Să .se spele •de două ori pe zi.
Fie rana cât de mare, cu această alifie se tămăduie.
Xenia.
Copiii beţivilor sunt pociţi, idioţi şi zac de boule urâte.
www.dacarotnamca.ro
ALBINA
627
6 fAPTĂ 3UNĂ
In seara de 30 Ianuarie a. c. a fost o frumoasă serbare la. şcoala de pe Domeniul Coroanei Ruşeţu din jud. Brăila, la care au luat parte persoanele mai de seamă din localitate, cum şi un mare număr de ţărani.
Pusă sub patronagiul societăţii economice culturale «Al. N. Lahovary», şi dată în beneficiul elevilor săraci şi a locuitorului Ion D. Pană, care a avut nenorocirea să piardă, în timp de două luni, soţia şi 3 copii, serbarea a întrecut ori ce aşteptare. Pe lângă influenţa morală ce a avut prin cântecile patriotice executate de corul şcolar şi prin anecdotele şi bucăţile de teatru: «La noi în sat» şi «Moş Ion Roată», jucate tot de elevi, reprezentaţia a adus şi un venit curat de 69 lei şi 30 bani, din cari s’au dat 19 lei şi 40 bani locuitorului sus numit, iar cu restul de 50 lei şi încă o sumă dăruită de societate, s’au cumpărat, haine la 19 elevi şi 5 eleve dintre cei mai lipsiţi.
împărţirea acestor ajutoare s’a făcut în ziua de 13 Fevruarie a. c. cu ocaziunea unei întruniri organizată de aceeaşi societate •
înainte de distribuirea hainelor s’au ţinut trei conferinţe de către domnii: D. Popescu, şeful Regiei Domeniului Coroanei, învăţător Bălăbănescu şi Preotul Berdan, cari au vorbit despre pâtulele de rezervă, creşterea vitelor, cultura legumelor, despre milostenie şi despre datoria ce au toţi de a se supune şi a ascultă dp legile ţării, de mai marii lor si de toţi oamenii de bine. Disertaţiunile au fost ascultate cu toată luarea aminte, iar la urmă locuitorii, devotaţi ca totdeauna Administraţiei Domeniului Coroanei, au adus vii mulţumiri d-lui Ion Kalinderu, pentru că se interesează atâta de ei şi face totul pentru bună starea. lor. S’au declarat tot deodată gata a primi şi ezecutâ instrucţiunile ce li se vor da pentru a preîntâmpină lipsurile cauzate de recolta rea sau alte împrejurări, fie prin înfiinţarea magaziilor de rezervă, fie printr'o altă măsură, ce va crede mai potrivită.
Făcând această dare de seamă nu pot să nu insist asupra ideii fericite a d-lui Kalinderu de a da societăţilor economice şi un caracter cultural.
Membrii comitetului fiind în continuă legătură cu sătenii, au asupra lor o înrâurire mai mare, aşâ că sunt mai curând ascultaţi. Ei pot să pună mai uşor la cale diferite îmbunătăţiri şi fapte bune, ca cea de sus, care nu e cea dânlâi pe acest domeniu. Nu e mult decând societatea a mai dat o reprezentaţie în folosul unor incendiaţi, ajutându-i să-şi refacă gospodările. Atunci venitul a fost mai mare, pentru că şi oamenii stăteau mai bine.
In privinţa activităţii societăţii de pe Domeniul Coroanei Ruşeţu, aşi mai putea adăoga, că la îndemnul d-lui Ion Kalinderu a cumpărat, în rate, o garnitură de treer, care azi e aproape plătită, în cea mai mare parte cu din venitul ce a dat, şi serveşte locuitorilor la timp şi pe un preţ mai eftin decât plăteau altădată.	Cineva
www.dacoromanica.ro
<328
ALBINA
DIN LITERATUT^A POPORALĂ
Cânteeile poporului Român din Bucovina.
Cărăbuşe de pe deal Ce vii bădiţă aşâ rar;
Cărăuşe de pe şes,
Aşi veni puică mai des,
Dar când vreau să viu la voi Mă strigă maica ’napoi.
Vino bădiţă Joi seara Că atunci ’i dulce gura Eacă spun cu jurământ,
Că am să mă ţin de cuvânt.
Pentru bădiţa ce mii drag,
Cale n’ara şi cale fac.
Pentru bădiţa ce-1 iubesc,
Cale n’am şi tot pornesc.
Dragostea ’i ca mierea dulce,
De unde guşti nu te-ai mai duce;
Miere dulce ’i dragostea,
De unde guşti tot ai gustă.
Trandafir Moldovenesc (1) După cine mă topesc,?
După puica din alt sat Că ’i dulce la sărutat,
Că ea ’i albă ca o floare Inima de drag mă doare.
Frunză verde foae lată Dragostea d’inlâiaşi dată,
Ca garoafa lângă baltă înflorită rourată;
Dragostea de a doua oară, Mărăcine din ogoare; Sărutarea cea d’întâie,
’I fragă dulce de câmpie; Sărutarea cea din urmă,
’I căpşună plină de brumă.
Oh. Manolescu.
Vârlcni-Vâlcea.
Bibliografie.
A apărut broşura a X-a din biblioteca Societăţii «Steaua» şi anume: „Ce se poate învăţa (lela un drum lung", de dr. I. Simionescu, profesor la Universitatea din Iaşi. Broşura aceasta coprinde 13 scrisori ale lui Vasile Dumbravă, feciorul popei Dumbravă, dus la învăţătură în străinătate, prin care arată tatălui său, cât de înfloritoare sunt satele şi cât de bine trăiesc oamenii peacolo şi ce trebuie făcut ca sa fie şi la noi tot aşâ. Observaţiunile, sfaturile şi limba din această cărticică ne arată, că d-l Simionescu e un scriitor popular de mâna întâia şi de aceea o recomandăm cu toată căldura cititorilor. Să nu se găsească preot şi învăţător, care să n’o citească, căci le va folosi şi lor şi popo-rului în mijlocul căruia trăiesc. Broşura costă numai 0,1b bani şi se găseşte la toţi debitanţii de tutun.
JP. 1
1) Ţăranii români din Bucovina înţeleg prin Moldovnn tot ce este românesc şi v rbeşte româneşte. Ei nu cunosc o Românie ci cunosc Moldovâ din cari spun câ se trag cu toţii.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
020
Informaţiuni
D l M. Vlădescu, Ministrul Instrucţiunii publice şi al Cultelor, primeşte audienţe la Minister, Marţea şi Vinerea, dela orele 10—12 a. m.; d-1 Secretar general în toate zilele dela 11—12 a. m.
*
Uf	*
Prin deciziune Ministerială, toţi absolvenţii şi absolventele şcoalelor normale de institutori şi institutoare, cari astăzi funcţionează ca învăţători, au lost excluşi din tabloul celor chemaţi a trece examenul de definitivat pentru anul acesta, rămânând a fi chiemaţi atunci când vor fi numiţi în învăţământul primar urban.
*
* M
In locul revistei «Cercul studiilor militare» va apare «Buletinul militar» pentru Armate şi Marine, redactat de un Comitet de tineri ofiţeri de toate armele, cărora domnul General Crainiceanu va continua a le arata calea cea bună.
Comitetul, având în vedere numai interesul armatei, a hotărât reducerea abonamentului la 9 lei anual, plătiţi în două rate, la mijlocul fiecărui semestru, iar pentru Biblioteci, Loi 8 anual.
Sediul «Cercului» este în str. Berzei No. 39. Bucureşti.
•
m t
Marţi, 22 Fevruarie a. c., orele 51/* seara, s’a întrunit comitetul societăţii culturale „Steaua“ în şedinţă lunară, sub preşiden-ţia domnului Ioan Kalinderu, administratorul Domeniului Coroanii:
Au luat parte domnii Sp. Haret, Sava Şomănescu, I. Procop. Dumitrescu, Chr. Negoescu, P. Garboviceanu şi ceilalţi membri ai comitetului, şi s’au luat mai multe hotărîri în privinţa numeroaselor manuscrise prezentate pentru a fi publicate în biblioteca populară. S’a decis, de asemenea, că începând din acest an, să se trimită, ca premii, tuturor membrilor societăţii câte unul sau mai multe exemplare, după putinţă, din cărticelele ce vor apare în viitor. Aceste cărticele se vor distribui atât în scopul răspândirii lor, cât mai ales pentru a interesă şi mai mult pe societari la opera ia care contribue.
Măsura aceasta s’a luat în unanimitate, deşi impune societăţii sacrificii destul de însemnate faţă de restrânsele mijloace de cari dispune, şi se aşteaptă dela ea cele mai bune rezultate. Intr’adevâr scopul acestei societăţi fiind de a desvoltâ gustul de cetit la ţară şi de a lucră ca acesta să se dezvolte în bine, prin răspândirea de scrieri folositoare în locul celor cu tendinţe imorale sau contrarii statului şi ideii naţionale române, e de cea mai mare însemnătate pentru răspândirea şi întărirea învăţăturii în popor.
Pentru ajungerea scopului, societatea a tipărit până acum 10 broşuri, din cari s'au vîndut 320.000 exemplare, o sumă destul de satisfăcătoarei mai ales că mijloacele de vînzare sunt foarte
www.dacaromanica.ro
•630
ALBINA
restrânse. In lipsa unei legi de colportagiu, desfacerea cărticelelor s’a făcut prin revizorii şcolari, învăţători, agenţii Regiei Monopolurilor statului şi ai Administraţiunii Domeniului Coroanei, cu modestul preţ de 15 bani pentru 96 pagine bine scrise. Afară de aceea, societatea a încurajat pe mai mulţi învăţători cari au publicat diferite scrieri şi chiar în şedinţa de acum a încuviinţat un ajutor de 60 lei învăţătorului Rădulescu Codin din Priboeni (Muscel).
Odată cu trimiterea cărticelelor la membrii societăţii, societatea va împărţi un apel călduros, în care va arătă nevoia ră-spândirei şi întăririi învăţăturii în popor cum şi importanţa bibliotecii sale poporale, care e singura în ţară de acest fel. Nu ne îndoim că glasul oamenilor de bine din capul «Stelei» va li ascultat şi la timp ne vom face o plăcere a publică apelul, îndemnând pe cititori să deâ tot sprijinul acestei societăţi binefăcătoare şi naţionale.
* *
*
Tot Marţi, la ora 6>/2 p. m., s’a întrunit în localul Administraţiei Domeniului Coroanei, sub preşidenţia d-lui I. Kalinderu, comitetul revistei noastre D-l Const. C. Popovici-Taşcă, membru în comitet şi administratorul revistei, a dat citire situaţiei financiare şi a abonaţilor revistei până în seara zilei de 31 Ianuarie a. c. adică pe 4 luni din anul al VIH-lea. A expus asemenea diversele demersuri lăcute, pentru bunul mers al revistei, pe ■cari Comitetul le-a încuviinţat.
DE LA SA TE
In ajunul Crăciunului, d-l Ion G. Lahovary, a dat o mare serbare cu pom de Crăciun pentru sătenii din comuna Budeşti (jud. Argeş), proprietatea d-lor George I. Lahovary şi Ion N. Lahovary.
La orele 8 seara se aprinseră lumânările copacului ce fusese pus în-tr'un pavilion din mijlocul grâdinei
La picioarele bradului eră representată cu figuri de gips naşterea mântuitorului nostru Iisus Christos, iar pe crăci erau agăţate sute de obiecte cari de cari mai frumoase, şi de jur împrejurul copacului fusese aşezate foarte artistic o mulţime de jucării destinate a fi împărţite micilor copilaşi din sat, cari priveau uimiţi la copac, ceeace nu mai văzuseră încă până acum. D-l Ion G. Lahovary, în urmă distribui el însu-şi fiecărui copil câte o jucărie, iar sătenilor le dete diferite obiecte din pom.
Entusiasmul sătenilor pentru proprietari eră de nedescris.
Preot.
Ca să scăpaţi de burueni şi erbari de pe drumurile şi cărările grădinei, să presăraţi sare de bucătărie pe aceste ’ cărări. ■Clorul ce se găseşte în sare, prăpădeşte buruenile.
Un efect tot aşa de bun îl are şi ţiţeiul.
www.dacaromanica.ro
ALBIKA
631
Albinele şi pomii roditori.
In vechime se credea că albinile fac mare rău pomăritului. între altele li se aduceau învinuirea că ciupesc fructele, sau fac pomii neroditori prin faptul că iau polenul şi nectarul dela Hori
Azi suntem în măsură să cunoaştem mai bine rolul albinelor în pomicultură. Contrariu, aceste mintoase insecte, sunt agenţii fecondaţiunii pomilor şi a altor plante.
Iată, însă, că Americanii se plâng de albine. Pe lângă folosul ■ce le aduce albina ajutând la fecondaţia florilor, le aduce şi pagube, de oarece albinele sunt transmiţâtoare ale boalelor ■criptogamice ; boale pe cari le iau dela pomii atinşi şi le împrăştie pe cei sănătoşi.
La Washington s’a făcut următoarea experienţă: s’au înconjurat perii înaintea înfloririi lor cu un fel de pânză de sârmă, foarte subţire prin care nu putea să pătrundă nici insectele mari nici cele mici, de mărimea albinelor. Inlapt albinele nu an atacat aceşti arbori de loc, pe când ceilalţi din prejur cari, nu •erau acoperiţi cu pânză metalică, erau plini de albine şi de toate felurile de insecte. Arborii aceştia au dat o foarte mică recoltă •de fructe bune. Albinele dusese, dar, cu adevărat, ciupercile vătămătoare prin perii cari acoper corpul şi picioarele lor trans-miţându-le dela o floare la alta. Pagubele cauzate au fost foarte mari; Un mare arboricultor a păgubit într’un an, din cauza roilor, 45.000 franci, prin faptul că din 9 000 de arbori a pierdut
1.000	de tone de fructe. Va fi foarte interesant de a se studia chestiunea aceasta care e foarte interesantă, adică, dacă albinele sau alte insecte de specia şi talia lor, mai propagă şi alte boale. Această chestiune interesează pe ori şi care arboricultor. sau amator de grădină fructiferă.	Din lume.
MULŢUMIRI
Părintele 1). T. Popescu, parohul bisericii din comuna Glodeanu Siliştea, jud. Buzău aduce călduroase mulţumiri d-lor D Rădulescu proprietar şi Ilie Petrescu, mecanic, cum şi doamnei Steliana I. V. Popescu pentru mai multe daruri făcute bisericii.
* * *
I. F. Popescu învăţător diriginte al şcoalei Mierleşti-Olt. în numele sătenilor şi al copiilor dela şcoală, aduce călduroase mulţumiri d-lui _C. Gabunea, inginer şi proprietar în sus zisa comună, căci cu ocazia în-finţării bâncei populare a ajutat mult atât intelectual cât şi material; iar la examen a donat şcoalei peste 61 volume cărţi, dintre care parte
s’au dat elevilor meritoşi, iar parte s’au oprit pentru bibliotecă.
*
Gheorghe I. Udrea, comptabilul băncei populare «Şoimu», corn. Ra-cătău, jud. Bacău, aduce vii mulţumiri d-lor Alecu Gheorghiu şi Alexandru Sdrobiş, de oarece pe cheltuiala d-lor au legat flexibil în piele, cal-
www.dacaramanica.ro
632
ALBINA
calatorul de dobânzi al băncei populare «Şoimu», apoi d-nii A. Gheor-ghiu în calitate de censor şi A. Sdrobiş, preşedintele băncei, sunt nişte aprigi luptători pentru ridicarea stărei materiale şi morale a sătenilor, sprijinind din toate puterile, atât materialiceşte cât şi moraliceşte, fiind devotaţi cu totul acestei binefăcătoare instituţiuni.
*
-	a	.	♦	*
Banca Populară «Avântul» din corn. Beuca, jud. Teleorman, primind de curând donaţiunea de o sută lei din partea d-lui Crnst. A. Berindei, Preşedintele de Onoare al acelei Societăţi; în numele Consiliului de administraţie, d-1 Nicolae Potlogeanu, Secretar-eomptabil la sus numita Bancă, aduce «binevoitorului donator», cele mai adânci şi respectoase mulţumiri, exprimându-i veşnică recunoştinţă.
Lioitaţiuni
La Eforia spitalelor civile din Bucureşti, se vor ţine următoarele li-citaţiuni, pentru 1905—1906:
1)	La	12	Martie	1905	orele	10	a.	m.,	pentru	făină şi griş.
2)	La	14	Martie	1905	orele	10	a.	ni.,	pentru	deşertatul	latrinelor.
3)	La	15	Martie	1905	orele	10	a.	m.,	pentru	untura de	porc.
4)	La	10	Martie	1905	orele	10	a.	m.,	pentru	coloniale.
5)	La 7 Aprilie 1905 orele 10 a. m., pentru 90 stânjeni cubi lemne de foc, necesare Spitalului Ploeşti.
*
In ziua de 24 Martie 1905, ora 101/» a. m., în comptul d-lui Dumitru Roman, pentru închirierea prăvăliei No. 1 din imobilul Eforiei (Casa Dancovici) din strada Sf. Vineri No. 2, colţ cu Calea Moşilor, din Capitală, pentru restul periodului de închiriere, cu începere dela 23 Aprilie 1905, până la 23 Aprilie 1906.
aranţie pentru admitere la licitaţie este de lei 000.
Supra oferte nu se primesc.
*
• ♦ ♦
In ziua de 29 Martie 1905, ora 10'/, a. m , pentru închirierea pe termen de 3 ani, cu începere dela 23 Aprilie 1905, a următoarelor imobile şi anume:
Din Bucureşti.» — 1) Prăvălia No. 3 din palatul Băilor Eforiei, de pe Bulevardul Elisabeta, garanţie provisorie lei 700.
2)	Pivniţa de sub prăvălia No. 4, din palatul Băilor Eforiei,"garanţie provisorie lei 75.
3)	Casa din strada Labirint No. 76, compusă din 2 apartamente, se închiriază în total sau în parte, garanţie provisorie lei 300.
«Din Sinaia.»—4) Pavilionul Sf. Ana, garanţie provisorie lei 25.
5)	Pavilionul şi popicăria dela pescărie, garanţie provisorie lei 75.
Supra oferte nu se primesc
Pentru orice informaţiuni, d-nii amatori se pot adresă la Serv. bunurilor Eforiei, în zilele şi orele de lucru.
Puneţi var la sfeclă.—Varul ajută la formarea rădăcinilor, a frunzelor, şi la întreaga dezvoltare a sfeclei. El grăbeşte transformarea materiilor nutritive în pământ, transformă materiile vătămătoare în materii nevătămătoare, afânează pământul, înlătură insectele vătămătoare sfeclei precum şi diferitele ei boale, de pildă cangrena rădăcinilor, etc. Este un inamic neîmpăcat al rematodelor (verrni de sfeclă). Pământurilor cari au mai puţin de 5 părţi la sută var, să se adaoge numai decât var, ori moloz. Din cel din urmă mai mult, iar din cel dîntâiu mai puţin.
www.dacaramanica.ro
„STEflU fl“
Societatea «Steaua» are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirii de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotizaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spiru C. Iiaret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul: Preşedinte, Ioan Kalindern, Preşedintele Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şoinânescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiru C. Haret, fost Ministru, profesor universitar. — Secretar, Coiist. Banii, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii-. Petre GArboviceanu, fost Administratorul Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; I. Dimitrescu Procopie, fost senator, fost Primar al Capitalei; M. VIA desen, Ministru, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor.— Cenzori, Const. Aliniilne.şteann, inginer de mine; Preotul econom Const. Ioncscu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, institutor.
»
Toţi «acei cari ne cer programe, regulamente sau îndrumări, sunt rugaţi a ne trimite costul lor, de oarece nu expediem nimănui nici cu raniburs nici pe credit.
Preţurile sunt cele următoare:
Programa analitică pentru şcolile urbane lei 1,20 „	„	„ rurale „ l,2o
„	„	„ normale
de învăţători şi	învăţătoare	2,20
îndrumări pentru institutori şi învăţători, privitoare la modificările aduse
programei........................„	0,50
Regulamentul pentru aplicarea legei asupra învăţământului primar şi normal
primar.............................  0,60
Idem pentru administraţia interioară a şcoalelor normale de învăţători şi
învăţătoare......................„	1,20
Idem idem şcoalelor	primare	urbane . „	0,60
Idem idem
55	55
r ^ t	tttt ▼ ▼ ▼ T'rrrr
rurale. . - „ 0,60
www.dacoramaiiica.io

„N/lŢIONdLfl"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI
Capital în acţiuni întreg vărsat în
aur.................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune .	. . »	3 955 688.70
Idem format din capital şi alte rezerve »	1.075.842 60
Total în aur Lei 7.052.531.30 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. liăicoianu.
Dir. general E. (Iriinwald. „NAŢior)flL.A“ asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate ţs^ combinaţiunile obişnuite ca: «cas de “moarte, supravieţuire, zestre şi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-"VS| presentanţă generală in Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară.
AVEM 6 5G6ALA 6l^T6DGXAi
SÂNTA ELENA
Bulevardul Neatârnărei, 75 cu internat şi externat I. Şcoală superioară de educaţie şi menaj, Ij»
Limbile Franceză, Germană vor- R*-bite, muzică, pictura, pian, croitorie de familie. Bucătărie, cultura gânda- ^ cilor şi borangicului.	'5*
II.	Croitorie practică. Se învaţă croi- (•<•—
toria în 3 ani. Se lucrează rochii bine rs» şi eftin cu o singură probă.	P5~
III.	Tesătorie. Lână, bumbac, mătase, re»— ştofe de haine şi tot felul de pânzeturi (2i— şi uniforme pentru şcoli.
IV.	Tricotaj. Flanele, fuste,jambiere- S*
Ciorapi de lână şi bumbac.	R*—
Se primeşte lână pentru dărăcit,’(2a_ ăcut cacre si tors.
făcut caere şi tors,
Se primeşte gogoşi pentru tras borangicul cu maşini sistematice. Fondatorul şcoalei,
Preotul Ieonom, C. IONE5QU.
I
R-
5Z-7	--------------- a
Cel mai mare şi vast magazin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria noastră Fabrică, lucrate de uoi.
Preţnri corente In Ghete de Bărbnii: de Vax cu Elastic sau Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
12.95,	13.95, 14.95. 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.96,	14.95, 16.95.
12.95,	13.95, 14.95-
13.95,	14.95, 15.95.
»	»	» Nasturi
» Lack cu Elastic sau Şireturi »	»	» Nasturi
» Chevreau cu Elastio »	»	» Nasturi
Preţuri corente Ia Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.96 »	»	»	» Botoni »
t »	» Colori #	» i)
» Gems cu Nasturi şi Şireturi »
Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi»
Idem cu Şireluri şi Nasturi »
Idem de Lack diferile forme »
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi ou preţuri labulos de eftine. In tot deauna se găseso mari cantităţi de mănuşi Glacd, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi » 2.95.
Rupându-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la fonte Srzoanele, Calea Victoriei No. 27, alături de Poliţia Capitalei. Bucuresci.
10.96.	12.95,	13.95.		
11.96,	12 95,	13.95,	14.95,	15.95.
12.96,	13 95,	14.95,	15.95.	
7.95,	8.95,	9.96.		
6.96,	6.95.			
6.95,	7.95,	8 95.		
5.95,	6.95,	7,95,	8.95,	9.95.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei
Cititorii revistei vorav6 un scâdfimînt de o°/o din preţurile însemnate, presentând cuponul.
&-
53-
Ş-
R—
P-
i » i • • i i i ■ « • » l i 1 | | | | | | | i i
Ii.st. de Arte Grafice Carol Gobl S-şor I. St. R^sidcscu, Str. Doamnei. 16.-13.206.
www.dacoromamca.ro