Anul Vili
13 fevruarie 1905
Comitetul de Redacţie: ion Kaiinderu P. Gârboviceanu G. Goşbuc
General P. V. Năsturel G. Adamescu l 6tescu P. Dulfu V. 5- Mo^a N- Nicolaescu Gr. Teodossiu Gonst. G. Pop.-Taşcâ.
Redacţia şi AdminiStwWWŞâaCOrOmân!Câ.%0No- 9-- Bucureşti.
JYoua parjumerie şi Droguerie jVieOicinală T6MA B'RĂTULESeU
BucurescI, calea Grlviţei No. 145 (lâogâ Gara de Nord). Bucureşti
Oferă onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi saponealese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi cosmetice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluii de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete
Articole pentru menagiu, ca : ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentru parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze; flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iarnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ciaiuri drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, praluri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferinzilor cărora sf, le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemulului nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Dogat asortiment de cnnciucârie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca: vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, plosci şi ligheane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pul-verisatoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foatfeci şi cleşti, etc.
La cerere, expediază In orice parte a Ţărei, contra ramhurs, prompt şi cu creţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. ------------------------------------------------------
52—20
www.dacaromanica.ro
Anul VIII.
No. 20
13 Fevruarie 1905.
ALBINA
“REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ POPULARĂ
Abonamentul In ţară pe an bel 5 ţ Abonamentul în strâln. pe an leî 8
»	»	»	6 luni >	3 j Un numâr.15 bani
Pentru anunoiurl 1 leu linia. Mica publicitate, 5 bani ouvîntul. Manuscriptele nepublicate se ard.
SUMARUL»:
Th. I). Spornntla. Joc şi învăţătură. — G. Coşlmc, Puterea mistică a fierului.— N. Nico-lacscn şi G. Stoinescu, Prăsirea albinelor. — Antonia Popp, Mâna lui Dumnezeu (nuvelă). — I). Tcleor, O carte veche. —V. S. Moca. întrebuinţarea turtelor ce rămân dela facerea uleiurilor, ca hrană la animale. — B. II. A., Păstrarea ouălor iarna. — Asistent, 24 Ianuarie la Brăneşti, Gorjiu. — St. C. Ilepites, Starea udometrică şi agricolă a României la linele lui Ianuarie. — Lista oficială de tragere a Soc. «Peleşul şi Vârful cu dor». — Informaţiuni.— Societăţi economice la sate.—Bibliografie.— Licitaţiuni. — Mulţumire.
Sfaturi: Spre a face un pom tânăr să rodească.—O doctorie de tuse.— Pentru a linişti un cal speriat.
Iliistratitini: Extragerea fierului. — Scoborîrea în mină. — Căderea trăsnetului. — Aron Florian.— In ce groaznic fel şi-a sfârşit viaţa o femee nebună din pricina beţiei.
joe şi învăţătură
face de obiceiu deosebire între joc şi învăţătură.
Când vezi pe copil că citeşte pe carte zici că învaţă; când îl vezi că pune una peste şte petricele şi alcătueşte un fel de casă, de pildă, zici că se joacă.
Dacă este în adevăr deosebire între aceste două lucruri, atunci această deosebire trebuie să se păstreze şi la alte exemple.
Să vedem.
Când citeşte pe carte — pe carte de şcoală — nu mai rămâne îndoieală că învaţă; cel puţin aşa se zice. Deci trecem la celălalt fel de exemple.
Un copil a luat un briceag şi ciopleşte o bucată de lemn; sau, a luat un creion sau un condeiu şi trage pe hârtie ori pe placă fel de fel de linii; sau a luat un ciocan şi bate în pământ sauîntr’o scân-
www.dacofomamca.io
ALBINA


dură un cuiu; sau a luat nişte foarfeci şi taie hârtii; sau îndoeşte nişte hârtii de face cocoşei, ori face o chivără de hârtie, etc,, etc.
Ce face în aceste caşuri copilul? Se joacă? Tu zici că se joacă pentru că socoteşti că nevoile copilului sunt aceleaşi ca ale tale. Zici că se joacă fiindcă ceeace face el nu e ceva care îţi foloseşte ţie. Zici că se joacă pentru că nu vezi nici un folos într’o astfel de lucrare. Tu pui pe copil în locul tău. Tu ştii că dacă te-ai apucă tu să faci asemenea lucruri, ai pierde vremea în zadar.
Şi în adevăr, tu om desăvârşit, dacă te-ai apucă să-ţi petreci ceasurile îndoind hârtii, ori făcând cocoşei, ori tăind hârtii, ori făcând căsuţe de pietricele, pentru tine ar fi poate nu numai pierdere de vreme, ci chiar şi nerozie. Pentru ce? Pentru că pe tine te aşteaptă treburi cari să-ţi aducă un folos. Tu ai de dus încolo, tu ai de făcut cutare lucru, ori ai nevoie să gândeşti să-ţi faci socoteala cum ai să scoţi la capăt cutare sau cutare treburi.
Are însă şi copilul aceleaşi nevoi ca tine? Are şi copilul putinţa de a lucră ceva folositor?
Care sunt nevoile copilului?
In întâiul rând sunt trebuinţele organice: să respire bine, să se hrănească bine, să se mişte, să doarmă, să crească, etc.
In al doilea rând sunt însă trebuinţele morale, acele trebuinţi cari îl împing să se pregătească pentru viaţă. In cele dintâi luni şi în cel dintâiu an al copilării, copilul îşi dă osteneala să se înveţe a se mişcă, să se înveţe a privi un lucru, a întoarce capul încotro aude ceva; a întinde mâna şi a prinde ce vrea, a se mişcă încotro îi place, a se feri de ce i-ar face rău. Toate aceste lucruri îi sunt folositoare, şi înţelegi că îi sunt nu numai folositoare ci chiar necesare. Ei bine, vei zice dar că sunt jucării, numai pentru cuvântul că el nu le învaţă din carte?
Vrea să zică sunt şi lucruri folositoare care nu se învaţă din carte.
In adevăr, cartea este folositoare pentru că în
www.dacoromanica.ro
ALBINA
sV23
carte se ailă cuprinsă întreaga comoară de cunoş-tinţi pe cari le-a adunat omenirea în tot cursul vre-milor trecute.
In carte găsim aceste cunoştinţi făcute gata de alţii cari au muncit şi au păţit mult până ce le-au adunat, şi noi dacă le aflăm gata ne scutim da a mai munci şi a păţi atâtea câte au păţit toată omenirea până ce le-au aflat şi le-au ales şi le-au probat şi s’a încredinţat cari sunt bune şi la ce sunt bune şi până unde sunt bune.
Dar aceste cunoştinţi do unde le a luat omenirea? Luatu-le a ea gata din carte? Nu. A fost o vreme când n’au fost cărţi; iar după ce au început să fie cărţi, atunci acele cărţi nu cuprindeau tot ce era trebuitor ca să ştie şi să poată face o-mul. Şi astăzi dacă sunt cărţi mai multe, totuşi cărţile nu cuprind tot ce trebuie. De-aceea şi astăzi omenirea munceşte şi lucrează de-a dreptul în sinul naturii ca să o cunoască şi să afle cunoştinţele cele nouă de care are trebuinţă.
Şi precum e nevoie ca chiar oamenii mari şi desăvârşiţi să lucreze in sinul naturii şi să facă experienţe, ori fel de fel de încercări fără de carte, sau despre care nu se află nimica în carte, aşa şi copilul are nevoie să se mişte şi să lucreze nemijlocit în sinul naturii, ca să-i afle legile şi ca să-şi potrivească mişcările trebuitoare pentru a se folosi de legile naturii ori pentru a se feri de ele.
Copilul care ciopleşte cu un briceag nu se joacă, ci învaţă cum să ţină briceagul în mână, ce mişcare să facă pentru ca să tae şi cum să facă pentru ca să nu se taie el. Şi cel ce trage linii, ori face oameni, ori cai, cu creionul sau cu condeiul; şi cel ce bate cu ciocanul, şi cel ce îndoaie sau taie hârtii, etc., etc. Toţi, toţi, toţi învaţă.
Una este învăţătura cărţii, şi alta este învăţătura din natură.
învăţătura din natură e chiar mama învăţăturii cărţii.
Celce nu ştie nimica din natură, nu pricepe nimic din carte.
www.dacoramanica.ro
524
ALBINA
Cu cât va şti mai mult din natură, cu atât va pricepe mai mult din carte.
Christos a zis: Lasăţi copiii să vie la mine; iar ştiinţa de azi zice: Lăsaţi copiii în sinul naturii.
In zadar îl înbuibezi cu cartea dacă el nu e pregătit din natură ca s’o priceapă.
Jocul copiilor e cea mai mare şi mai folositoare învăţătură.
Lăsaţi copiii să se joace.
T. Sperantia.
Puterea mistică a fierului.
• sturoiul şi fierul sunt două clin cele mai puternice mijloace de vrajă şi de apărare ale Românului împotriva duhurilor şi al boalelor. Despre cele ale usturoiului, vei fi luat şi tu multe aminte, căci îţi sar în ochi cu părută lor prostie, dar despre ale flerului poate mai puţine, fiindcă deasa întrebuinţare practică şi naturală a fierului, ne ascunde multe obiceiuri şi credinţe deşarte despre el.
Gândeşte-te şi tu puţin la tainele câte sunt ascunse în fler şi judecă, aşa cu minte de copil şi de om care vede întâia-şi dată fierul, dacă nu este o minune a lui Dumnezeu puterea şi slăvia flerului. Intâiu de toate, fierul este lucrul cel mai tare dintre câte le poate cunoaşte poporul, că piatra este într’adevăr tare, dar pe lângă fier e ca un putregaiu. Deci fierul, ca lucru cel mai tare din lume, trebuie să fie şi cel mai puternic, o întrupare a lui Dumnezeu, dacă nu chiar Dumnezeu însuşi. Nici o silă pe lume nu i se poate face fierului prin singură mâna omului, nici să-l rupi, nici să-l îndoi, nici să-l spargi, nici să faci semn pe el. Toate i le poţi face însă prin el însuşi, adecă cu unelte tot de fier. Deci e un lucru care nu cunoaşte altă frică decât de sine însuşi. Apa o poţi stăvili şi o poţi abate, focul îl poţi stinge cu apă şi-l poţi stăvili, tăindu-i hrana; muntele îl poţi căra în-tr’altă parte, codrii îi poţi nimici, suflarea vietăţilor, fie cât de mari, o poţi stinge.
Numai fierului n’ai ce-i face. Da, fulgerul lui Dumnezeu e negrăit do puternic, grindina norilor e urgia lumii, vânturile cele mari sunt spaima pământului. Sunt mai tari a-cestea decât fierul? Sunt. Dar cu fierul poţi să duci fulgerul unde vrei tu, nu unde vrea el, cu fierul poţi clădi case cari să se împotrivească ori şi cărui vânt — deci tot fierul e mai puternic. De aceea cu un topor, după credinţa popo-
www.dacaromamca.ro
ALBINA
525
rului, poţi ameninţă fulgerul şi-l poţi alungă într’altă parte, cu un cuţit înfipt in pământ poţi abate grindina, cu o bucăţică de fier asvârlită în calea vântului, poţi potoli vântul, ba poţi potoli vârtejurile, numai scuipând spre ele şi rostind «fier!» Căci şi fulgerul şi grindina şi vânturile sunt aduse de duhuri-rele, iar acestea se tem de fier.
Din nimic nu poţi face arme mai tari, mai ascuţite şi mai grele, decât din fier. De aceea nu te miră că în toate descântecele babele întrebuinţează cuţite, cuie, ace, frigări, ori chiar numai bucăţele de fier, ca arme contra duhurilor şi boalelor. Despre acestea însă îţi voiu vorbi deosebit, la cuvenitul loc.
Dar fierul cel aşa de tare, se face moale în foc, în cât poţi să-l îndoeşti cum îţi place şi să faci ce vrei din el. Lucrul acesta a înspăimântat mintea omului şi i-a oprit’o în loc. Un lucru aşa de tare, ba cel mai tare din lume, se face aşa de moale ! Nimic alta, nici lemn, nici piatră, nici plumb
www.dacoromamca.ro
ALBINA
526
şi toate câto sunt, nici una nu se slăbeşte ca fierul când îl bagi in foc, fără să-şi schimbe firea. Că piatra rămâne ce-a fost, osul şi lemnul se face cenuşe, plumbul se topeşte. Singură ceara mai îngădueşte o minune ca a fierului, când o încălzeşti. De aici apoi mintea murală a omului a făcut o apropiere între firea înrudită a fierului şi a cerii, şi într’a-devăr poporul spune că fierul e făcut de Maica Domnului din ceară. Do aici apoi, fierul şi ceara au rostui lor în vră-jile de dragoste, de ursită şi de fapt. Fierul şi ceara (1) în apă îţi arată ursita prin chipurile ce le iau când se sleesc. Când vrei să faci pe un bărbat voinic şi cu multă voinţă
F-
să ajungă un papâ-lapte, ca să-l porţi de nas cum vrei, or să-l faci neputincios într’ale bărbăţiei ca om însurat, îi faci vrajă cu fier înroşit pe care baţi cu ciocanul dându-i diferite forme (şi cu ceară), ca să se slăbească şi el aşa cum slăbeşte fierul. «Cum bat eu fierul şi 1 întorc după plac, aşa să pot întoarce pe cutare.» Şi cum n’are putere flerul ăsta, aşa să n’aibă cutare putere bărbătească în el.» Vraja asta o face ori nevasta care vrea să-şi supue bărbatul ca să cânte 1
(1) Pilituri de fier. Astăzi e mai lesne să întrebuinţezi plumb în loc de fier.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
r>-_> 7
găina în casă şi nu cocoşul, ori o femee străină care vrea să facă rău nevestei cu bărbat.
Vezi, e lesne s’ajungi la asemănarea asta de lucruri. Şi tot aşa de lesne o s'ajungi la asemănarea cea cu totul împotrivită acesteia: pe cel slab, fie trupeşte, fie sufleteşte, să-l vrăjeşti cu fier călit, ca să fie tare. Aşa să prindă putere, cum prinde flerul roşu când îl răceşti în apă. Iar la vraja ce-o fac fetele, ca să întoarcă mintea vre-unui flăcău şi să le iubească, tot acelaş gând e stăpânitor: dragostea e un foc, o fierbinţeală care slăbeşte mintea flăcăului, îl face orb, deci vraja se face înroşind un fler în foc şi descântându 1 cu vorbele: «eu nu înroşesc în foc fierul acesta, ci inima cutâruia.»
Curiosul fapt că fierul se înroşeşte în foc a dat naştere altor credinţe deşarte. Gălbinarea se vindecă tot cu lucruri galbene, cum ţi-am arătat într’alt loc, albeţea tot cu lucruri albe. Tot aşa lucrurile roşii au să vindece boale roşii: deci roşeaţa. aprinderile pielei, şi mai ales vărsăturile de sânge, curgerea sângelui din nas. Intre aceste lucruri roşii îşi are pârlea sa şi fierul, pentru simplu cuvânt că se înroşeşte. Ba cu flerul înroşit se descântă (sau li se pune sub pernă) fetelor cari sunt prea ruşinoase şi se îmbolnăvesc lesne de năpădirea sângelui în cap. La unele vrăji se întrebuinţează fierul în tovărăşie cu ochi de rac, cu pielea ori cu ouăle racului. Cred că ai ghicit de ce? Dintre câte le ştie Românul, numai fierul şi racul au obiceiul să se facă roşii, din negre cum sunt, când le supui acţiunii focului. Şi, deci, iată-le, minunata putere care-i înfrăţesc.
Altă minune a fierului a fost pentru ţăran graba cu care ascultă el de magnet. Puterea ascunsă a magnetului de a trage spre el tot ce e fier — dar numai fier şi nimic alta — l’a dus cu gândul, la alt soiu de vrăji de dragoste, putinţa găsirii comorilor şi la vestita iarbă a fierului. Mult puţin cât a putut prinde dela vrăjitori şi dela satani cari făceau de-ale lor cu ajutorul magnetului, a dat poporului ideea că tot în felul acesta poate să atragă comorile, inimile fetelor şi bunurile străine. Deci cine are la el un magnet descântat,— căci nedescântat nu şi-l poate închipui: e peste puterea lui să priceapă puterea naturală a magnetului—poate face să fie iubit de toate femeile, poate să fure cu uşurinţă, ba chiar fără să fie văzut, poate găsi banii îngropaţi în pământ. Chiar şi prin oraşe e credinţa că potcoava bătută undeva la vr’o uşă, pe prag ori la uşorii ei, aduce noroc. Potcoava aceasta închipueşte un magnet—căci magnetul se păstrează mai bine în fler când acesta are chip de potcoavă— şi dintru început oamenii puneau o adevărată potcoavă magnetică, iar acum ori ce potcoavă, dar mai ales una găsită, căci tuturor lucrurilor găsite li-se atribue o putere magică. Ba chiar şi o frântură de potcoavă. Poate ştii, că mai ales negustorii cred în puterea potcoavei, căci la ei o
www.dacoromamca.ro
528
ALBINA
găseşti mai des bătută pe la uşi, având credinţa că potcoava cea magnetică atrage cumpărătorii. Poţi să ai marfă cât de rea, dacă ai potcoava la uşă, se bat muşterii după marfa ta. Am văzut in Câmpulung pe un negustor Ovreiu, la un bâlciu, care tot pe un sfert de ceas punea mâna pe ceva de sub tejgea. şi apoi îşi frecă amândouă mânile şi le întindea în aer. Ne având de lucru, şi cum sunt eu foarte ispititor în lucruri de acestea, l-am urmărit cu ochii multă vreme şi am descoperit în urmă că el punea mâna pe o potcoavă magnetică. Credea, negreşit, că luând în mână şi împrăştiind în aer magnetism, trage la marfa lui pe ţăranii din târg.
Cum poţi atrage muşterii, tot aşâ poţi să te faci «cu lipici» să te iubească toată lumea, dacă porţi fier magnetisat la tine, fie ca amulet la gât, fie ca cercel într’o ureche, ori în-tr’alt chip oare careva. Mai ales îl poartă fetele, ca să a-tragă flăcăii la ele. Rar se întâmplă ca să aibă babele câte un magnet—dar îl au şarlatanii pe la oraşe—fac însă vrăji de dragoste cu fier simplu, simbolizând magnetul (1).
La ţiganii cei călători, când li-se caută printre lucrurile ascunse, totdeauna şi negreşit se găseşte câte un magnet. 11 ţin în credinţă că le ajută să fure. Despre asta vei află mai multe într’alt loc unde-ţi voi vorbi despre superstiţiile ce ni le-au adus Ţiganii. Tot acolo îţi voi desfăşura şi credinţa că magnetul e iarba-fierului, adică o iarbă a tâlharilor, şi că acel ce o poartă la el poate să fure nevăzut şi să dezgroape comori. Dar ca să nu faci zăpăceală între lucruri, să citeşti cu luare aminte şi cele ce ţi le spun despre credinţele în fulger şi în lucrurile apărătoare de trăznet, că în credinţa despre iarba ferului s’au amestecat multe alte credinţe cu mult mai vechi şi mitologice, aşâ că această iarbă e şi o buruiană de leac şi magnetul şi praful de puşcă e şi o tăinuită rădăcină pe care o ştie numai ariciu şi şarpele (adică soarele şi fulgerul). Sunt cinci deosibite lucruri, dar, fiindcă poporul le numeşte la fel, însuşirile uneia le dă alteia şi aşâ face o amestecătură greu de descurcat.
Bănuesc nuni3i şi n’o spuiu ca anumit, că tot pe puterea atrăgătoare a fierului magnetic e întemeiată nebuna credinţă în oprirea şi coborîrea din văzduh a celor ce aleargă călare pe prăjină, vrăjiţi pe dragoste. Despre purtarea prin văzduh a flăcăilor vei află cuvenitele desluşiri într’alt loc, aici mă ţin numai de scoborîrea lor, căci asta se face prin puterea flerului. Aşâ merge vorba, că dacă vezi zburând pe prăjină flăcul vrăjit, împlânţi un cuţit în pământ şi rosteşte nişte vorbe magice, şi atunci flăcăul se lasă pe pământ şi cere
(1) N’o să uit până la moarte mirarea şi spaima unei babe, care se ţinea mare descântătoare, în Moldova, când eu—ca să-mi bat puţin joc de ea—am pus pe masă o busolă mică ce o port legată de lanţul cea-soricului.
www.daooromanica.ro
ALBINA
529
apă. Poţi vorbi cu el, iar când vrei să-i dai drumul—de milă zic ceice povestesc, căci prea să zbate—scoţi cuţitul din pământ şi flăcăul se ridică iarăşi şi-şi urmează calea. Se vede că toate această comedie nu e alta decât o analogie a acţiunii magnetului; cât ţii cuţiul, stă flăcăul lângă cuţit, când îl ascunzi, flăcăul eşit de sub puterea magnetului se depărtează. înţelegi, că ne având magnet adevărat, întrebuinţezi un fler ce 1 ai, şi mai uşor e să ai un cuţit la tine. Alţii cică o fac cu sfredeul—la urmă tot una e, fler numai să fie.
G. C'oşbuc.
Prăsirea albinelor. (!)
Acum 140 de ani, un învăţat a descoperit că albinele pot să-şi facă o matcă, dintr’o larvă de lucrătoare, dacă această larvă n’are vârsta mai mare de 3 zile. Acest fapt e de mare însemnătate, pentru că dă albinelor rămase fără matcă putinţa să-şi facă alta, iar nouă putinţa de a le roi, după voinţa noastră.
Putinţa aceasta vine din împrejurarea că în cele dintâiu trei zile, hrana puilor de lucrătoare e aproape la fel cu a celor de matcă, ba chiar e mai bogată în polen, şi numai dela a patra zi încolo, se împuţinează şi se schimbă, adău-gându-se mai multă miere. Numai prin hrană deosebită şi din belşug, viermişorul care fusese destinat să fie lucrătoare, creşte în chip deosebit, cu alte porniri şi cu altă menire. Va trăi 4 — 5 ani, în loc de 6 săptămâni, ori 5—6 luni. Pântecele ei va fi de 2 ori mai lung; coloarea mai aurie; acul încovoiat; feţele ochilor mai puţine la număr; va fi nedestoinică să adune miere, să care polen şi să facă ceară. Nu va simţi dorinţa să iasă afară la lumină, şi va muri fără să fi cercetat măcar o floare. In schimb, ea are darul rodniciei. Şi toate aceste schimbări, se datorează unei picături de miere mai mult.
Ouatul începe de cu primăvară, uneori mai de vreme, alte ori mai târziu, după cum timpul e mai călduros, ori mai friguros. La început e slab, dar creşte până când ajunge în zilele călduroase, la 3.000 — 3.500 de ouă, în 24 de ceasuri. Spre toamnă, când vremea începe să se răcească, ouatul scade. Dela jumătatea lui Septemvrie, nu se mai văd ouă în căsuţe; iar din Octomvrie încolo, nici pui.
Hărnicia mătcii, la ouat, atârnă de belşugul de flori cu miere, de vârsta matcei, de locul ce-1 are în stup şi de numărul albinelor.
1). Cu cât timpul e mai frumos şi câmpul mai bogat în flori, cu atât albinele se îndeamnă mai mult, la culegerea
Vezi No. 19.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
530
mierii şi la clădirea fagurilor; iar matca hrănită din destul, se îmbărbătează la ouat. Dacă timpul se întoarce spre secetă. ori vin ploi, cari împiedică mai multe zile ieşirea albinelor la câmp, matca împuţinează oatul, iar albinele ucid chiar parte din puiet, spre a-şi economisi proviziunile.
2)	. Matca ouă cel mai mare număr de ouă. în cei dintâi doi ani ai vieţii sale. Dela această vârstă, rodnicia ei scade pe fiecare an, tot mai mult, mai ales în ouă do lucrătoare şi sporeşte în ouă de trântor. Apoi rodnicia la 2 mătci de aceeaşi vârstă, nu e la fel. Unele mătci sunt prea mult rodnice şi altele prea puţin. Şi lucru de căpetenie, la stupă rit, e să avem mătci cât mai rodnice, fiindcă mersul bun al roiului şi belşugul recoltei, atârnă dela această însuşire a ei. Un stupar, învăţat mare, a băgat de seamă că stupii, cu cât sunt mai mari şi mai bogaţi în albine, cu atâta mătcile, cari se nasc din ei, sunt mai rodnice. Dar asupra rodniciei, pe lângă vârstă şi soiu, înrâureşte şi hrana care i-o dau albinele, mătcii. Cu cât acestea sunt mai darnice, cu atâta matca ouă mai mult. îndestularea acesteia de hrană, atârnă însă de bogăţia câmpului în flori cu miere. Cum se vede dar, ouatul mătcii stă la voinţa albinelor, cari pot să-l reguleze după belşugul de flori.
3)	. Matca poate ti stânjenită la ouat, din pricina lipsei de celule goale, în care să pună ouăle. In toiul adunatului mie-rei, dacă fagurii destinaţi pentru miere se umplu, albinele pun miera ori unde găsesc loc, chiar în mijlocul cuibului. Atunci ouatul mătcii e împiedicat. Aceasta se vede nevoită să presare ouăle, fără rânduială, ori unde găseşte loc. Dacă stupul nu e îndestul do încăpător, ouatul poate să se oprească cu desăvârşire şi aceasta e una din pricinile de căpetenie, care împinge albinele să roiască.
4)	. A patra pricină care mărgineşte ouatul, e numărul mic do albine, ce s’ar află în stup. Clocitul ouălor şi îngrijitul căţeilor cer un număr mare do albine, caro să stea necurmat în stup pentru îndeplinirea acestor slujbe. Un stup mare cu o matcă rodnică, are trebuinţă do 15 — 20 de mii de albine, care să se îndeletnicească numai cu doicitul puilor. Dacă numărul albinelor o restrâns, matca, oricât ar fi de rodnică şi oricât loc ar avea, e silită să-şi micşoreze ouatul, pentru că n’ar avea albine îndestulătoare nici pentru îngrijitul puilor, nici penţru adunat mierea cu care să fie hrănit puetul numeros şi albinele ocupate cu doicitul lor. Dar dacă poporul de lucrătoare e mult şi dacă celelalte pricini nu pun stavilă ouatului, matca îşi dă toată puterea rodniciei la prăsirea neamului. Se poate zice că, dacă cele trei cerinţe din-tâiu, adecă florile de pe câmp, locul do stup şi vârsta mătcii sunt îndeplinite, aceasta îşi potriveşte ouatul, după numărul albinelor care le are pentru îngrijitul puetului. De aceea,
www.dacoromanica.ro
ALBINA
531
după mărimea cuibului, putem să judecăm puterea stupului şi starea roiului din el.
Matca îşi face cuibul în fagurii din faţa urdinişului, pentru că larvele răsuflă cu putere şi cer totdeauna aer proaspăt şi curat. Ea începe a ouă din mijlocul unui fagure; ieă căsuţele la rând, mergând cu ouatul de jur împrejurul mijlocului. Dar n'aşteaptă să umple un fagur, ca să treacă apoi la altul. După ce ouă câtva pe o faţă, trece pe cealaltă faţă; face şi pe aceasta o roată de ouă ca şi pe cea dintâiu şi a-poi sare pe fagurul de alături, unde lucrează la fel şi apoi pe altul, luând odată un fagur din dreapta şi altădată unul din stânga celui din mijlocul cuibului. Dar cu cât se depărtează de mijloc, cu atâta pune mai puţine ouă în faguri. Astfel, pe când pe fagurul din mijloc, vedem o roată mare de căţei şi de ouă, pe ceilalţi 2 lăturalnici, din dreapta şi din stânga lui, vom găsi câte o roată ceva mai mică. Pe fagurii de lângă aceştia, roata e şi mai mică şi tot aşă se micşorează, până când pe cei din urmă faguri ai cuibului, . vom găsi abia câteva căsuţe cu puet. Forma care o are cuibul în întregul lui pe faguri, e goguneaţă ca un ou. care ar sta pe o parte, cu un vârf spre dreapta şi cu celălalt spre stânga. Forma gogoneaţă a cuibului e cea mai potrivită, pentru că ea cere mai puţine îngrijitoare a puietului, decât ori care altă formă de acelaşi cuprins.
După ce matca a pus un rând de ouă, pe câţiva faguri din faţa urdinişului, se întoarce iarăşi la fagurul din mijloc, spre a adăogâ alt rând de ouă împrejurul celor de mai nainte, cari sunt prefăcute acum în larve şi nimfe. De pe fagurul din mijloc, trece pe cei lăturaşi, unde face la fel. Cu chipul acesta, roatele do puet se măresc cu un al doilea rând de ouă, puse împrejurul celor dintâiu, şi cu alţi 2 — 3 faguri noi, luaţi dintr’o latură şi din alta a cuibului. Cuibul creşte în grosime şi în lungime, dar îşi păstrează necurmat forma sa gogoneaţă.
După trei săptămâni, puetul din mijloc se preface în albine, iar căsuţele se golesc. Matca se întoarce acum în mijlocul cuibului şi-şi urmează ouatul ca mai nainte, în celulele rămase deşerte. Pe măsură ce roatele cele noi de ouă se măresc în mijloc, puetul dimprejur iese; căsuţele se golesc. Matca le umple din nou; puii se îmulţesc fără întrerupere, iar cuibul creşte cât şi cel dintâiu.
Mersul ouatului, clin mijlocul cuibului spre margine, ne face să vedem uneori în mijloc căsuţe goale, iar împrejurul lor puet de nimfe căpăcite şi de căţei, şi alte ori să vedem în mijloc roate de căsuţe cu nimfe; împrejurul lor căsuţe goale; iar de jurîmprejurul acestora, alte roate de căsuţe cu puet: adică două roate de pui, despărţite printr’una ele căsuţe goale. In cazul întâiu, puetul din mijloc s’a prefăcut în albine, iar matca se găseşte încă cu ouatul pe margini;
www.dacoromanica.ro
532	ALBINA
în caşul al doilea, matca a început ouat nou în mijlocul cuibului; şi pe măsură ce ea măreşte roatele de ouă, pue-tul dinspre margini iese şi goleşte căsuţele.
Cea mai mare lărgime a roatei de pui din fagurul din mijlocul cuibului, la un stup care se găseşte în cea mai bună stare, e de 30 — 35 cm.
După flecare rând de albine ieşite din căsuţe, gogoşile (coconii), în care s’au închis căţeii la prefacerea lor în nimfe rămân unele într’altele, lipite de păreţii căsuţelor. Acestea se înegresc şi întru câtva îşi micşorează încăperea. Aceasta a făcut pe unii să bănuiască că celulele prea vechi, înrâuresc asupra creşterii albinelor, micşorându-le la trup. Insă bă-nuiaia aceasta nu e întemeiată. Un stupar vestit a urmărit timp de 20 de ani, creşterea albinelor ieşite din aceiaşi faguri şi n’a putut dovedi în atâta timp, nici o micşorare în trupul lor. Cu toate acestea e bine ca fagurii cuibului să fie primeniţi după câţiva ani, fiindcă s’a băgat de seamă, că matca ouă mai voios în faguri mai noui.
N.	Nicolaescu şi Gh. Stoinescu.
MÂNA LUI DUMNEZEU
— Nuvela. —
in bătrâne vremuri în hotarul comunei Dimbşor, la capătul pământurilor cari azi fac proprietatea lui Ion Mânios, să ridică dintre grâne o cruce frumoasă de piatră cu icoana iui Christos pe ea. An de an la sfinţirea holdelor aici vine preotul cu credincioşii lui, şi de aici stropeşte cu apă sfinţită în cele patru părţi, sămănăturile oamenilor şi citeşte rugăciunea sfântului Triton. Ion Mânios e un om bogat. Are două care, fiecare cu câte patru boi, 3—4 vaci cu lapte, pe atâtea junice şi 5 — 6 junei. In prispa casii are trei hambare cu grâu curat, fiecare câte 15 chile. In colnic are cinci hambare, dintre cari trei cu secară şi două cu orz. Podul casei îl are plin-plinuţ cu porumb, ba şi coşarul din’napoia casei încă este plin. E singur cu muerea numai, căci prunci nu are, şi nici nu vor mai avea, căci ambii au peste 50 ani.
In capătul de sus al satului are o viie frumoasă şi la rând lucrată, care în fiecare an îi dă câte 40 hectolitri de vin. Vin dulce ca laptele şi gros ca uleiul cel de nucă. Pământurile lui, 50 pogoane la număr, sunt aproape de sat, lângă pădure, şi cele mai de preţ în hotarul comunei
Ion Mânios are destulă mulţumire pe pământ şi numai una îl lipseşte, nu are prunci, şi dorinţa asta una, îl necăjeşte toarte mult.
Atât el cât şi femeea lui sunt sfârşiţi de scumpi şi de răi. De merge ori şi cine la ei după ori şi ce, nimănui nu dau ni-
www.dacoromanica.io
ALBINA
538
mic, căci ei cred, că de vor da cuiva ceva, cu lucrul dat şi-or da norocul dela casă.
In sat nu umblă la casa nimănui, dar pentru aceea nu sunt sfădiţi cu nimeni.
Trăese retraşi şi tot de perirea de foame se tem.
—	Maria mea! zice soaţei sale când prea multe zile plouă, ori prea multă vreme ţine secetă — să vezi că în anul acesta nu vom avea nici un rod şi-om peri de foame.
—	Şi eu mă tem Ioane de una ca asta, căci prea rea vreme ne umblă, răspunde ea, iar în hambare gărgăriţele fac tărâţe grâul care stă acolo de doi trei ani de zile.^
j	'•	“	*	'
__________ L.t -	—	*	*
vŞAcu-i cu anul în prima zi a Rusaliilor, preotul şi poporenii cu prapori şi cu cruci în frunte plecară în procesiune la sfinţirea holdelor. Corul, compus din plugari, cu cântările cele frumoase şi plăcute răpiâ sufletul omului până într’al şaptelea ceriu.
Ajungând la locul obişnuit, fetiţele cele de şcoală intrară în lanurile cu grâu după spice şi flori de grâu ca să împletească din ele cununi pe crucile dela prapori, în aducerea aminte de sfinţirea grâului.
Ion Mânios, mânios se uită la ele şi le făcu cu arâtătoriul dreptei să nu intre atât de afund în grâu, căci de vedea câte un spic de grâu pe jos îi părea că are pagubă de o baniţă.
Fetiţele însă se făceau că nu-1 observă, iar oamenii cari îi luară seama începură a râde de el.
El să scărpina în ceafă şi-şi propuse a opri de a mai veni procesiunea la sâmănâturile lui.
Reîntorcându-se oamenii la biserică, după ce gătiră şi slujba îngenunchierei primind anaforă, eşiră cu toţii mângâiaţi în sufletele lor de lauda cu care au prea mărit pe bunul Dumnezeu şi plecară )a vetrele lor. Ion Mânios aşteptă în curtea bisericii până eşiră şi slujitorii bisericei, preotul, cântăreţul şi epitropul.
—	Părinte! grăi el preotului, om bătrân şi venerat de toţi poporenii lui, vreau a ţi face cunoscut că de azi înainte la grâul meu nu mă mai învoiesc să duci procesiune.
—	Din ce pricină Ioane? întrebă preotul.
—	Din acea pricină mare şi grea, că prin o comedie sfântă, nesfântă ca asta, mie mi se face pagubă şi încă pagubă mare.
—	Cum aşa? Ce vorbeşti omule? îl întrerupse epitropul.
—	Aşâ bine, că copii, îmi rup şi încâlcesc grâul, şi mie astă faptă a lor nu-mi place.
—	Lasă bade Ioane îi zice cântăreţul, că rugăciunile cele scumpe şi sfinte mai mult cumpănesc decât paguba ce ţi-or fi făcut fetiţele, şi Dumnezeu de multe rele ţi-a ferit grâul.
—	Şi fără de rugăciuni se va coace grâul meu, cum îl coace şi pe al jidovului.
—	Cuvinte rele şi neplăcute lui Dumnezeu grăi inima d-tale Ionule, zise preotul. Datina de a eşi la sfinţirea holdelor
www.dacoramamca.ro
ALBINA
r>;>4
în locul în care am eşit şi azi, ni-i rămasă din bătrâni şi de aceea e ruga acolo, să l'acern rugăciune pentru agonisita acestui sat. Ca bătrânii, şi noi tot aci vom eşi ori şi ce vei face d-ta, totdeauna, aici vom prea mări numele cel de mare pi’eţ al Tatălui şi al Fiului şi al Spiritului sfânt, şi de ai pagubă, aceea ţi-o răsplătesc eu, căci eu pentru o nimică toată dela obiceiul acest vechiu şi bun nu-mi voi abate credincioşii.
Ion fără pic de ruşine de greşala ce făcu spuse preotului şi oamenilor bisericeşti, că încă în după ameaza zilei aceleia, va scoate ruga de unde se află şi o va arunca în şanţul drumului, căci în pământul lui nu o va mai suferi.
Preotul îl sfătui ca nu cumva să tacă acest lucru, căci numai ura oamenilor şi pedeapsa lui Dumnezeu o va atrage. Omul îi zise că nu-i pasă de nime. In avutul lui nu porunceşte nici om, nici Dumnezeu, şi plecă fără să mai zică alt cuvânt.
Paracliserul care încă era de faţă şi auzise vorbele lui Ion, chiar sfârşi cu mâncarea unui corn de prescură, când acela se duse şi uitându-se lung în urma lui zise: de nu l-o bate Dumnezeu acum pe omul acesta, în veci n’o mai bate pe nici un păcătos!
W
❖
Ion Mânios, cum ajunse acasă povesti femeei sale cele păţite în acea zi. încă şi popa draga mea, şi popa se bucură de paguba ce-mi fac păgânii aceştia şi nu vrea să lase ca să scot ruga de acolo, dar zică cine ce va vrea, cum isprăvesc de prânzit iau o sapă şi un hârleţ, mă duc şi o scot de.acolo.
—	Ba, asta n’o face Ioane, îl sfătui nevasta, că dar de s'ar supără Dumnezeu pe tine?.
—	Doară şi Dumnezeu e ca popa şi ca oamenii să-mi vrea pagubă ?
—	Dumnezeu nu vrea rău nimănui, dar scoţând crucea de acolo mă tem că te vei împotrivi lui Dumnezeu !
— Dacă-i una ca asta şi dacă şi Dumnezeu voeşte paguba mea, atunci şi peste voia lui încă o voi scoate.
Din afară un băiat care citise apostolul, recită cu glas mare cuvântul apostolului citit la sfinţirea apei: «Domnul e luminarea mea şi mântuitorul meu, de cine mă voi teme? Domnul e scutitorul vieţii mele, de cine mă voi înfricoşa» !
Ion auzindu-1 zise: «Cu temerea voastră şi cu credinţa voastră în Dumnezeu nu mâncaţi să vă săturaţi odată într’un an. Vai de Voi»!
Isprăvind de prânzit, fiind o căldură doborâtoare, îşi luă sapa şi hârleţul şi plecă.
Oamenii pe uliţi văzându-1 ziceau unii către alţii: «Ion Mâniosul de lrică să nu piară de foame şi azi că e Rusaliile încă se duce la sapă».
La asta celalalt observă: «Doară se duce să-şi înceapă groapa?» (mormântul).
—	«Dacă şi astăzi umblă el cu acestea pe umăr, n’ar fi pagubă de şi-ar săpa groapa», zise un om bătrân.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
r»35
Şi toţi câţi îl vedeau ziceau unul una, altul alta.
Paraclisierul, care se ducea la preotul, le zise indignat : «Ion Mânios, oameni huni, se duce să scoată ruga din capul pământului lui, cn să uu se facă sfinţire mai mult în acel loc»!
—	«Mâna Ini dumnezeu îl va bate, zise o fernee, dacă va face lapta aceea».
—	Bată-1 1 bată-1! ziseră toţi.
Paraclisierul grăbi, căci pe cer se iviră nori groşi şi se temea să nu-1 ajungă vr’o vijelie, căci până li parohie era o cale cam lunguţă.
Când deschise uşa ca să intre în chilia preotului să văzu o fulgerătură groaznică căreia îi urmă o detunătură puternică.
Preoteasa şi copiii îşi făcură cruce, servitoarea îşi acoperi faţa cu şorţul, iar mâţa de frică se rostogoli în ciubărul cel cu spâlături.
—	încă un aşa trăznet, anul acesta, n’am auzit, zise un vecin al preotului, care de frică şi-a scăpat luleaua din gură.
—	Nici eu, zise preotul, a trăznit pe aci pe aproape.
—	De nu intram chiar atunci pe uşă şi nu vă vedeam, de spaimă cădeam la pământ, zise paraclisierul, sărutând dreapta preotului.
Afară ploaia vărsă ca din ciubăr.
A doua zi, pitariul satului înştiinţă la primărie că Ion Mâniosul
www.dacoromanica.ro
536
ALBINA
zace mort lângă crucea cea de pieatră din capul pământurilor lui. Oamenii, care cum auzeau, grăbiau la acel loc.
Lângă cruce era numai atâta săpătură cât a dat odată numai cu sapa. Mai mult n’a săpat, căci nu l-a răbdat Dumnezeu să facă un aşa păcat şi în aşa zi mare.
Jumătate trupul, partea stângă din cap până în talpă, era ars ca tăciunele. Mânele îi erau rupte şi cuprindeau toporiştea sapei care era împlântată lângă cruce ; iar bârleţul era dinapoia lui.
Oamenii se mirau şi îşi făceau cruci şi toţi ziceau, că l a a-juns mâna lui Dumnezeu, şi drept au zis: «mâna lui Dumnezeu »
Anfoniu ”Poţ>ţ>. preot român.
- ■■ ~ -------------------- -
O CARTE VECHE
of a 1835, apare în Bucureşti volumul I clin Istoria princi-^ patului ţării româneşti, ele Aron Florian, profesor
Istoria generală în
colegiul
naţional Sf. Sava.
Cartea e tipărită cu kirilice în tipografia lui I. Eliade. In anii următori apar încă două volume. Ceeace m’a izbit la această publicaţie este între altele, lista abonaţilor clela fine. Iată cam cine citea cărţi noui pe vremea aceea:
Eforia şcoalelor naţionale (50 exemplare); Marele comis Petrac.be Poenaru, directorul şcoalelor (5 exemplare); Marele sărdar Simion Marcovici, profesor de retorică (2 exemplare); Iosif Genilie, profesor de geografie şi hronologie (1 exemplar); şi mai toţi profesorii deia Sf. Sava.
Veneau apoi:
Gheorghe Ştirbei, Grigore Ştirbei, Iancu Vasilescu, epis-tatul colegiului Sf. Sava; Costache Teodorescu, portarul colegiului ; Sf. sa părintele protopop Ioan, preotul Bisericii colegiului; Ioniţă Tătâranu; Zamtirache Sihleanul; Marghilomet (?); N. Rucăreanul.
Din judeţul Argeş găsim ca abonaţi pe Dumitru Brătianu; Clucerul C. Lerescu ; C. Leca; N .Simonid,profesorul judeţului.
Din Iaşi:
G. Săulescu, profesor ; Eftimie Murgu, profesor ; S. Botezat, profesor: T. Burada; Damaschin Bojinca, jurisconsult şi directorul Seminarului; Iordaki Mâlinescu, secretarul Arhivei principatului; Polcovnicelul Ştefanachi.
La Roşiorii de Vede :
Mihalache Rahtivan, cârmuitorul judeţului; Gh. Păucescu; Costache Apostolescu, unler nobil.
In Bucureşti mai sunt abonaţi:
Iosif Romanov, librer (10 exemplare) ; Ioan Popovici, li-brer, (5 exemplare); Visarion Rus, librer, (5 exemplare);
www.dacoromamca.ro
ALBINA
537
Chiriac Zaharia, bogasier; Gheorghe Chiriţă, lipescan; Aga Iancu Mânu, directorul marii vornicii şi cavaler; Polcovnicul Vladimir Blaremberg, aghiotantul înălţimei sale şi cavaler; Marele Ban Gr. Bălăceanul ; marele logofăt Emanoil Bă-leanu; M. Yiztier Gr. Grădişteanul; M. cămâraş Iancu Ghica ; Colonelul polcului 3-lea şi cavaler I. Solomon; căpitan Hris-
Aron Florian.	•
tachie Tel; Praporcic Emanoil Bălăceanul; Parucic Carp; Jun-căr Ioan Brătianu (I. C. Brătianu); Cocoana Zamfira Geano-glu Lesviodax.
Am reprodus numai numele mai cunoscute, abonaţi însă
www.dacoramamca.ro
ALBINA
538
sunt mulţi, între cari şi toţi institutorii pe cari îi numeşte profesori naţionali . Aron Florian era însă om cu obraz. După tomul al III-lea, apărut la anul 1838, nu mai îndrăzneşte să ceară bani la prenumeranţi decât în Precuvântare. Iată ce zice: «Mi-ar plăcea să isprăvesc un lucru ce l-am început; aş dori să am mulţumirea de a da afară şi acele cinci tomuri ce mai lipsesc, şi aş vrea să îndestulez pe deplin dorirea acelor cititori buni cari vor să dobândească o idee întreagă de toate întâmplările Ţârii Româneşti, dela început până îu zilele noastre. Dar îmi pare rău că pentru a isprăvi acest lucru nu e destul numai voinţa mea de a jertvi osteneala: lipsa mijloacelor tipăririi mă desnădueşte cu totul. Pociu oare îndrăzni a mă moi adresă la bunăvoinţă publicului cititor, ca, precum a ajutat tipărirea celor trei tomuri să înlesnească eşirea la lumină şi a celorlalte cinci tomuri. Chemarea asta o facla toate inimile generoase; isprava ei va hotărî soarta celor cinci tomuri ce lipsesc spre a com-pletui Istoria Ţării Româneşti».
Apelul a rămas numai pe hârtie, iar inimele generoase şi-au văzut de alte treburi.
I). Teleor,
întrebuinţarea turtelor ce rămân dela facerea uleiurilor, ca hrană
la animale.
’	' gricultorii cei mari ca şi cei mici din alte ţări, în-
trebuinţează în mare măsură la hrana vitelor, pe lângă alte nutreţuri ca fân, paie, coceni şi grăunţele de cereale, cartofi şi tărâţe, şi turtele ce rămân dela fabricarea uleiurilor, ca de rapiţă, in, cânepă, etc. In acest an acest nutreţ are să fie căutat şi de către agricultorii noştri, din cauza lipsei de alte nutreţuri pentru hrana vitelor. In străinătate acest nutreţ nu se caută numai în anii de lipsă, dar chiar şi în anii când agricultorul are destul fân caşi alte nutreţuri pentru vitele lui. Ceeace se face în bine pentru hrana şi îngrijirea vitelor în străinătate, nu se face la noi. La noi trebuie să vină ani nenorociţi, cum a fost anul trecut 1904, ca toţi agricultorii fără deosebire, să se gândească la hrana lor şi a animalelor lor, gândindu-se la toate mijloacele posibile spre a-şi scăpă vitele din ghiara foametei. Numai în astfel de cazuri îşi amintesc că şi în ţara noastră există fabrici, in cari se fabrică uleiuri, fabrici de bere şi de zahăr; şi că rămăşiţele dela aceste fabrici sunt o bună hrană pentru toate vitele,
www.dacaromamca.ro
ALBINA
539
fie de muncă, fie de lapte, şi chiar pentru acelea cari sunt puse la îngrăşat. Nu se gândesc nici la cultura cartofului, deşi în starea actuală de lipsă, cei mai mulţi agricultori cu oarecare cultură, ca şi micii agricultori, îşi vor fi zicând: «Bun ar fi cărţoiul dacă l’am avea!» Cât se simte de fericit Slovacul şi Irlandezul, cu pivniţa sau bordeiul lor plin de cartofi, şi cât se simte de nenorocit săteanul nostru, căruia îi lipsesc aceşti cartofi, atât pentru hrana lui cât şi pentru vitele lui, pe cari le vezi pline de balegă dela coada până la gură! Aceasta ne arată lipsa de paie şi lipsa de îngrijire, a acestor animale de cari agricultura are atâta trebuinţă.
In ziarul de agricultură din Paris, am găsit un articol, care se ocupă în mod mai amănunţit de întrebuinţarea turtelor la hrana animalelor. Acest articol fiind de o mare însemnătate, îl dau în rezumat şi pentru cititorii acestei reviste populare.
Agricultorii francezi, întrebuinţează pe lângă alte alimente la hrana vitelor si turtele ce rămân dela fabricarea de uleiuri, în proporţiune de 4.000.000 de quintale; această consu-maţiune este slabă în raport cu cele 30.000 000 kgr. de tărâţe de grâu ce se întrebuinţează la hrana vitelor. De aici se vede că turtele sunt înlocuite prin tărâţe, de oarece cei mai mulţi cultivatori nu cunosc adevărata valoare comercială a acestor turte. Turtele se întrebuinţează mai mult la hrana animalelor chiar în Franţa, în ţinuturile unde locuitorii dispun de un număr mai mare de animale, după cum este în nordul şi centrul Franţei.
Turtele sunt băgate în materie azotoasă, aşa că pot fi amestecate cu alte alimente mai puţin bogate, ca să poată formă o hrană zilnică cuprinsă între 1 B şi 1 8.
Turtele trebuie amestecate cu paie tocate cât se va putea de bine şi în aceeaşi măsură. In timpul iernei, turtele întrebuinţate la hrana animalelor, amestecate cu paie sau cu coceni de porumb tocaţi, aduc o mare economie fiecărui agricultor, care s’ar îndeletnici a întrebuinţa astfel de hrană pentru vitele lui. D-l Felix Nicolle, în articolul său face următoarea socoteală: Să presupunem că unui animal adult i se dă ca hrană un kilogr. de turte de bumbac de Egipt, amestecate cu un kilogr. de paie sau un kilogr. şi jumătate, sau mai mult, ca să înlocuiască 4 kilogr. de fân
www.dacoromanica.ro
540
ALBINA
natural, avem o cheltuială zilnică de 20 cent. sau ceva mai mult, pe când cele 4 kilogr. de fân costă 30 cent. Intr’o exploataţiune, în care un cultivator are trebuinţă de 30 de capete de vite mari, va avea trebuinţă pentru hrana lor zilnică de 120 kilogr. de nutreţ, sau în 30 de zile, de 15.600 kilogr. de nutreţ. Economia totală va fi de 1.170 de lei; pe când cheltuiala va fi de 560 de lei, sau socotind şi paiele ce se amestecă cu trrtele va fi de 600 lei.
Turtele se pot da la toate animalele şi mai cu seamă la vacile de lapte şi animalele puse la îngrăşat. A nutri animalele în timpul iernei numai cu fân şi cu rădăcini, ca morcovul, sfecla, etc., este o greşală, trebuie să li se dea totdeauna şi astfel de nutreţuri, într’o porţiune mai mare, căci fânul fiind totdeauna prea uscat, stă mai mult timp în stomacul animalului, din care cauză animalele in loc să fie nutrite se umflă.
Cu un volum redus cu a treia parte din hrană, după cum se întâmplă cu turtele, ca şi boabele alimentare vor fi reduse la a treia parte şi la mistuire, aşâ că lucrarea canalurilor caru absorb părţile hrănitoare pentru corp, se va face mai ce putere şi cu mai mult folos pentru corpul animalului. Este destul de a micşoră cu 5 sau 6 kgr porţiunea de nutreţ ce trebuie dată unui animal, care a fost de 15 kgr. şi să se înlocuiască cu 5 sau 6 kgr, prin 2 sau 3 kgr. de turte de bumbac de Egipt, cari sunt bogate în materie azotoasă. In acest caz nu numai că hrana se va da într'un volum mai mic, dar va fi şi mai hrănitoare şi mai uşor de mistuit, în cât părţile hrănitoare vor contribui mai repede la produc-ţiunea laptelui şi la îngrăşarea animalelor.
Tot telul de turte ce rămân dela fabricarea de uleiuri se întrebuinţează la hrana animalelor, în toate ţările, de către agricultori, şi se caută totdeauna cele mai bogate în materie azotoasă, cum sunt turtele ce rămân dela fabricarea uleiului de arichidă. Aceste turte de arichide se întrebuinţează mai cu seamă de agricultorii din Danemarca şi Germania. Turtele de arichide conţin 48 — 49 la sută materie azotoasă şi 8 la sută materie grasă, aşa că procentul de hrană este acelaş. Arichidă la noi în ţară o vând mai cu seamă bragagii sub numele de alune americane. Cultura arichi-dei la noi in ţară, dă bune rezultate, după experienţele ce
www.dacaromanica.ro
ALBINA
f)41
s’au făcut la şcoala de agricultură clela Herăstrău, încă dela 1870 — 71 — 82, şi mai pe urmă şi de unii cultivatori din judeţul Dâmboviţa pe la 1881 —82, pe cât mi-aduc aminte. Când luna Septemvrie este mai secetoasă, recolta arichi-dei se face în condiţiuni mai bune decât atunci când este ploioasă.
Cultivatorii Danezi şi Germani, cumpără adeseori astfel de turte bogate în azot cu preţuri mici, spre a completă raţiunea de hrană ce trebuie să dea animalelor în timp de 24 de ore.
In Germania mai cu seamă, unde zahărul, alcoolul şi amidonul se fabrică pe o scară destul de mare, agricultorii întrebuinţează în timpul iernei ca hrană la animale, rămăşiţele (boasca şi borhoturile) rămase dela aceste fabricaţiuni, care sunt bngate în materie hidrocarbonoasă şi a căror procent de nutriţiune este de 1 10. Această hrană este completate cu fân, sfecle tocate şi dospite, amestecate cu paie tocate mărunt, cari de asemenea sunt bogate în materii hidrocarbonoase. In cazul acesta se completează hrana animalelor cu tărâţe, orz şi ovăz, şi cu turte de bumbac, care sunt bogate în materie azotoasă.
Astfel ştiu agricultorii din alte ţări a-şi hrăni şi a-şi îngriji vitele lor de muncă şi de lapte caşi acelea puse la îngrăşat. De unde se explică că ei totdeauna au vite bune de muncă şi de lapte. La noi, chiar în anii când se face fân îndestul, vitele ies slabe din iarnă, din causă că sunt rău îngrijite. Ele dorm, în staulul lor plin de baligă şi de ud, cu săptămânile, aşa că primăvara când se scot la munca câmpului, grosimea bălegarului pe corpul lor este de 4—5 cm , daca nu mai mult.
Aşa că trebuie să vie ploile de primăvară, mai calde şi mai abundente, ca să cureţe această murdărie de pe corpul vitelor de muncă, dar mai repede, curăţarea acestor murdării se face deodată cu primenirea părului în timpul pri-măverei.
Oricât de bună ar fi hrana ce se dă vitelor de muncă caşl a celor de lapte, dacă vitele in timpul iernei, nu se ţesală şi nu se perie, dacă aşternutul nu se premeneşte des şi nu este destul de gros, daca bălegarul nu se scoate re-
www.dacoromamca.ro
ALBINA
542
gulat din grajd, cel puţin la 2 zile, şi dacă grajdul nu se va aerisi în fiecare zi, sănătatea vitelor şi buna lor întreţinere este îndoelnică.
Y. S. Moga.
Păstrarea ouălor iarna
a noi, ca şi în alte părţi, ouăle în timpul iernei sunt foarte 3«jp scumpe. Clausa acestei urcări a preţului ouălor, care este unul din elementele principale ale hranei noastre, este că dela Otomvrio şi până la Fevruarie, este vremea în care găinele nu prea ouă.
Pentru a avea ouă în această vreme, mijlocul cel mai întrebuinţat este păstrarea ouălor. Sunt o mulţime de feluri de păstrare, însă cele mai întrebuinţate sunt următoarele: I) Se păstrează ouăle în lapte de var, în care cas coaja oului se acoperă cu un strat de var, care astupă porii (găurelele) coajei şi fereşte contactul cu aerul; 2) Se învelesc ouăle în hârtie subţire do mătase şi apoi so pun într’un sac de reţea, care se atârnă în-tr’o cămară sau odaie uscată; 3) In Rusia ouăle se păstrează în nişte cutii mici, după ce s’a uns mai întâiu fiecare ou cu un strat de vaselină.
Prin aceste mijloace, precum şi prin altele se pot păstră ouăle în stare bună cel puţin 2 luni, însă ouăle păstrate n’au nici odată gustul ouălor ouate de curând. Ele pot fi întrebuinţate foarte bine în bucătărie, dar pentru ouă fierte, pentru o mâncare de ochiurisau jumări cu ne trebuie ouă adevărat proaspete.
Cel mai bun mijloc este deci a potrivi lucrurile astfel ca să avem găini ouătoare în acest, timp, pe care să le ţinem în coteţe bune şi să le hrănim cum se cuvine.
In străinătate se găsesc şi nişte prafuri pentru forţarea găinilor să ouă.
Cel mai bun mijloc pentru a avea ouă iarna este, să avetn puici timpurii. Belgienii au o zicătoare veche care spune: Pui la Paşti, jumări la Crăciutn.» Prin urmare trebuie să îngrijim cât se jioate de bine puii scoşi în Fevruarie sau Martie, căci la acestea, după 8 luni, ovarul este destul de desvoltat, ca să înceapă a oua.
Două lucruri sunt do însemnătate pentru aceasta în timpul iernii. In primul rând este locuinţa, care împiedică de multe ori găinele să ouă iarna. Locuinţa să fio caldă. Un coteţ în care găinile să fie ferite de frig şi de umezeală: coteţul să fie ferit de vânturi. In coteţ pe pământ se va aşterne un strat de foi uscate sau de paie de grâu sau de ovăz. Un metru pătrat de coteţ este destul pentru 2 găini. Peste foi sau paie se poate pune un strat cu gunoiu de cal, bine uscat, caro ţine căldură coteţului.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
54
Mijlocul arătat mai sus este cel mai economic, sunt însă cultivatori cari potrivesc astfel, ca coteţul să fio făcut lingă un grajd, sau să treacă prin coteţ o ţeavă clela un cuptor.
Celălalt lucru principal o hrana. Ea trebuie să fio variată şi să se apropie pe cât o posibil de hrana, pe caro o găseşte găina vara, ciugulind prin curte. Prin urmare putem da şi este recomandabil chiar să se dea găinilor resturile do pane, de salată, resturile de carne, etc. Pe lângă seminţele ce le dăm de obiceiu ca hrană, este bine să mai dăm găinilor şi puţine seminţe de in sau de alte plante.
In fine, pentru a ajută facerea carbonatului decalce trebuincios la formarea coajei, este bine a aruncă găinilor în coteţ din când în când resturi de var dela zidărie veche.
Ouatul de iarnă poate aduce foloase buno agricultorului şi de aceea credem că ar fi bine a se da mai multă băgare ele samă acestei chestiuni de cum i se dă astăzi.
________________ B. II. A.
24 larţuarie la Drărţeşti, Gorjiu.
La orele 10 a. rn, în faţa unui numeros public, s'a oficiat Tedeumul în biserica parohială, după care Sfinţia Sa părintele I. Constantinescu, Parohul bisericii, printr’o cuvântare frumoasă a arătat însemnătatea zilei de 24 Ianuarie, de care sunt legate atâtea acte măreţe ale Românilor.
La orele 8 seara, cu concursul preoţilor I. Constantinescu, 1. Stănescu şi a d-lui Nicolae I. Prunărescu, şeful garnizoanei locale, în localul şcoalei, s’a dat o serbare şcolară în folosul elevilor săraci.
Serbarea s’a început prin Intonarea «Imnului Regal» cântat pe două voci de elevi şi eleve, find acompaniaţi cu vioarele de învăţătorii V. Vlădoianu şi 1. Vlădoianu.
După aceea s’a ţinut o cuvântare de d-1 V. Vlădoianu diriginte, care prin vorbe simţite şi bine cumpănite a arătat marele şi netăgăduitele foloase ce ne-a adus unirea dela 24 Ianuarie 1859.
Apoi s’a intonat: «Deşteaptâte Române» de către elevi.
S’a jucat piesa populară «Mircea şi Baiazid» de Al. Timotescu, care a avut un strălucit succes, sub conducerea dirigentelui.
S’a recitat «Românul Macedonean» şi «Nărodul şi Negustorul». S’a cântat «Sentinela» şi «Bardul din Mirceşti», după care a venit jocurile: Hora Unirei, Hora Flăcăilor şi Banul Mărăcine, executate cu mare îndemânare de elevi şi eleve sub conducerea d-lui învăţător I. Vlădoianu.
In fine, la orele 11 noaptea, prin intonarea imnului «Din Car-paţi până la mare» s’a terminat aceaslă frumoasă serbare; iar lumea s’a înapoiat la ale sale cu plăcute impresii, felicitând pe domni Învăţători despre răuşita serbări.
Aşisterţt.
—--------------------
www.dacaromamca.ro
In ce groaznic fel si-a sfârâit viaţa, o feinee nebuna din jiriuiia beţiei.
www.dacoromanica.io
ALBINA
545
Starea udometrică 5i agricolă a Tţomâaiei
la finele lunei Ianuarie 1905 5t- n-
Starea Udometrică.
Prima lună a anului 19U5, a fost caracterizată printr’un timp friguros cu puţine preciptaţiuni atmosferice.
Muntenia şi mai cu deosibire Dobrogea au avut mai multe zile cu ninsoare destul de multă pe câtă vreme în Moldova a nins foarte puţin. Zăpadă generală în mai multă cantitate a căzut la 16 şi 17, când ea a fost foarte mult viscolită; la 28 şi 29 a nins pretutindeni în mică cantitate ca şi la 2. 3 şi 4 când a nins în Muntenia, în Dobrogea şi numai pe alocuri în Moldova de jos; în fine la 27 şi 28 a căzut prea puţină ninsoare numai în Moldova.
Din ultimii 15 ani. numai în 6, luna Ianuarie a avut mai multe pre-cipi'aţiuni atmosferice ca de asta dată.
Zăpada, care a căzut în Muntenia la începutul lunei, a rămas din cauza gerurilor ce au urmat, până către jumătatea ei. In Moldova, unde ea a fost mai puţină şi unde timpul a fost mai puţin friguros, ea s’a topit foarte repede.
In urma gerului dela începutul lunei, râurile şi lacurile au îngheţat pretutindeni încă din primele zile şi s’au menţinut astfel până la finele ei. Dunărea a purtat sloi dela începutul lunei, gheţurile s’au prins în prima decadă începând cu Isaccea, alaţi, Brăila, etc. aşâ că la finele lunei fluviul era prins până dincolo de Corabia. In cele mai multe porturi din această parte, transporturile se făceau pe ghiaţă. Mai în sus de Bechet până la Varciorova carg gliieţuri dese.
Starea ac/ricolă.
Situaţiunea agricolă la finele lunei Ianuarie, foarte bună în mare parte a ţărei, a cam suferit într’o parte a ei.
In Dobrogea şi în Muntenia, afară de câte o parte din districtele Buzău, R.-Sărat şi Brăila, starea semănăturilor de toamnă era cât se poate de mulţumitoare, ele fiind bine acoperite de zăpadă dela începutul şi până la sfârşitul lunei.
In Moldova, şi mai ales în partea sa centrală şi nordică, unde, atât în luna precedentă cât şi în cursul acesteia, a nins prea puţin, semănăturile au fost mai tot timpul expuse gerului simţitor şi îngheţului care a pătrus la adâncimi destul de mari. Din această cauză agricultorii au început să se cam îngrijască de starea lor. Rapiţa se consideră de unii ca şi pierdută; pentru celelalte semănături nu se poate încă nimic hotărî până acum. Se crede toluşi că, afară de rapiţă, nu au putut suferi decât sămănăturile prea puţin dezvoltate şi târzii, care nu erau tocmai bine înrădăcinate. In unile părţi semănăturile după coaste, au fost dezvelite de vânturi.
Aceleaşi lucruri se pot spune şi pentru unele localităţi din districtele Buzău, R.-Sârat şi Brăila.
Semănăturile însă care au fost bine dezvoltate şi înfrăţite şi îndeajuns înrădăcinate n’au fost atacate de geruri şi rezistă bine; ele sunt foarte frumoase
In multe părţi din Moldova, din cauza gerurilor şi a vânturilor, pământul a crăpat mult, ceia ce a adus dasemeni oare care rău semănăturilor.
Vitele suferă foarte mult de lipsă de nutreţ îndestulător, mai ales în părţile de câmpie. Ele sunt slabe şi în multe părţi abia se mai pot în-treţine. In Moloova, vitele au mers la păşiune în zilele mai calde când pământul a fost descoperit de zăpadă.
St. C. Jteţjifes.
www.dacarotnamca.ro
ALBINA
54G
Lista oficială de tragere a Soc. „Peleşul şi Vârful cu Dor“
I-a tragere efectuată la 25 Ianuarie 1905.
No. 136.204 a câştigat 3.000 lei „ 110.311,,	5(10 lei
„ 127.403 „	„	500 lei
Următoarele numere au câştigat câte 100 lei fiecare:
180, 2.326, 10.125, 13.806, 19.862, 23.148. 57.782. 81.002,118.747, 137.312, 1.128,3.060. 13.637. 13.817,23.072,23.984. 60.352, 06.074, 133.187, 138.507.
Următoarele numere au câştigat câte 50 lei fiecare:
2.407,	4.888,	8.808,	1(5.947.	21.(588.	28.922,	109.750,	128.983,	133.128’
2.742,	4.898,	9.(507,	17.095,	23.027,	29.138,	109.790,	129.004.	133.634’
3.153.	5.407,	9.734.	17.13(5,	23.109,	30.770,	110.328,	129.124,	133.817’
3.257,	5.719,	10.280,	18.012,	23.311,	32.013,	111.706,	129.254,	135.304’
3.507,	5.949,	11.237,	18.927,	23.511,	34.865,	112.282.	129.790,	136.039’
3.687.	6.482,	13.368,	19.238,	23.627.	40.090,	112.287,	129.990,	137.339-
3.817,	6.619.	13.451,	20.179.	28.522,	48.870,	118.681,	130.430,	137.345.
3.995,	6.985,	13.685,	20.506,	28.67(5,	51.973,	124.523,	131.531,	138.06(5.
4.396,	8.587,	13.869,	21.468,	28.763,	60.014,	124.777,	132.420.	139.930.
4.640,	8.747.	15.981,	21.617,	28.837,	81.271,	128.407,	132.655,	139.974.
Următoarele numere au câştigat câte 25 lei fiecare:
2.972,	5.943,	9.310,	15.395,	20.842,	28.945,	66.020,	118.018,	130.905.
3.181,	(5.208,	9.861,	15.531,	20.991,	30.961,	66.917,	118.136,	131.944.
3.42(5,	6.325,	10.108,	16.036,	20.997,	32.217,	89.654,	118.286,	132 298.
3.574.	6.369,	10.582,	16.591,	23.008,	34.807,	89.870,	121.997,	133.235.
3.636,	6.681,	10.707,	16.698,	23.043,	34.858,	96.489,	122.367,	133.795.
3.653,	6.695,	10.997,	17.137,	23.151,	35.647,	96.922,	124.(511,	133.997.
3.667,	6.782,	11.437,	17.279,	23.4(52,	38.891,	100.18(5,	126.845,	135.170.
3.703,	7.659,	12.196,	18.923,	23.525,	38.894,	100.201,	128 811,	136.139.
3.813,	7.933,	12.508.	19.209,	23.686,	48.805,	109.646,	128 815,	136.592.
3.878.	8.016,	12.514,	19.697,	23.801,	51.603,	109.833,	129.027,	136.636.
3.950,	8.432,	12.531.	19.904,	23.837,	51.722,	111.486,	129.301,	136.80(5.
4.089,	8.545,	13.282,	20.038,	23.921.	57.699,	111.718,	129.416,	138.027.
4.101,	8.635,	13.899,	20.507,	23.947,	60.184,	111.957,	129.575,	138.103.
5.007,	8.957,	14.476,	20.537,	23.997,	60.478,	111.962,	129.719,	139.066.
5.209,	9.112,	14.677,	20.544,	27.079,	60.496.	112.048,	129.917,	139.302.
5.406,	9.246,	14.713,	20.653,	28.611,	63.417,	116.838,	130.770,	139.963.
Plata se face la Primăria Capitalei. Viitoarea tragere se va efectua la 18 Fevruarie 1905.
Informaţiuni
Din rapoartele agenţilor Domeniului Coroanei, relativ la cultura leguminoasei «Soia hispida» în anul 1904, se constată că această plantă, deşi n’a dat resultate mulţumitoare, din causa secetei ce a bântuit, a vegetat totuşi binişor şi a rezistat secetei mai mult ca porumbul, iasolea şi celelalte leguminoase.
Pentru a se încredinţa însă mai bine despre reuşita acestei ip'ante, care s’a dovedit că e proprio terenului şi climei ţârei
104,
879,
1.281,
1.341,
1.357,
1.691,
1.780.
1.882.
1.887,
2.249,
335,
485,
518,
632,
650,
684,
758,
82(5.
848,
1.448.
1.638,
1.(562,
1.813,
2.547,
2.614,
2.831,
www.dacGromanica.ro
ALBINA
f>47
noastre, urmărindu-se vegetaţiunea ei într’un an norma), d-1 Ion Kalinderu, administratorul Domeniului Coroanei, a dat ordin a-genţilor să o cultive şi în anul viitor, tot pe suprafeţe mici, în grădinile şcolare, în câmpurile de experienţă şi pe la gospodăriile funcţionarilor Domeniilor Coroanei.
ii
*
D-na Maria Mânu, a binevoit şi anul acesta să dăruiască revistei suma de lei 100. Comitetul îi aduce călduroase mulţumiri.
Societăţi economice ia sate
In comuna Fundeni. din judeţul Tecuciu, prin stăruinţa d-lui P. Şte-fâuescu, dirigintele şcoalei din comuna Tudor Vladimirescu si a d-lui Răducan Muscă, notar în numita comună, s’a fondat o bancă populară Sprijinul Săteanului», care va lucră cu Casa Centrală a Băncilor populare.	_____________
Bibliografie
Buna primire ce s’a făcnt •Călindarului Gospodarilor Săteni» pe 1904, ne-a îndemnat sâ-1 scoatem şi pe 1905, cu toate jertfele de bani, de timp şi de muncă.
Gândul că ajutăm şi noi cât de cât la luminarea păturii din care ne-am trezit, ne dă curaj a trece peste toate greutăţile ce-am întâmpină. Una din aceste greutăţi e lipsa gustului de citit între gospodarii satelor, lucru ce ne-am propus al dezvoltă şi cu acest călindar, dar până atunci e greutatea a-1 face să intre pe mâna sătenilor din lipsa unor vânzători de cărţi bune prin sate cum sunt în Ardeal; de aceea ne vedem nevoiţi a veni şi de data asta cu rugăminte către toţi fruntaşii satelor: preoţi, învăţători, primari, secretari şi alţi iubitori ai deşteptării săteanului, ca să ne dea sprijin în desfacerea «Oăliudarelor» şi în popularizarea cuprinsului său, rugându-i să nu ia aceasta în nume de rău, drept sarcină, ci după cum este, drept faptă patriotică.
Cuprinsul călindarului e mai într’aies ca cel de an, e potrivit firii şi nevoilor ţăranului şi e scris intr’o limbă curată şi populară lucru ce nu se prea găseşte în cărţile menite pentru popor. E bun de citit la Cursurile Complimentare, de adulţi, în cabinetele de leclură, în conferinţe populare, la sărbători etc. Iată cuprinsul: Sărbătorile bisericeşti, şcolare şi naţionale; Cum să sfinţim sărbătorile; Buna cuviinţă în biserică; Prăznuirea lui Ştefan cel Mare; Pomelnicul lui Ştefan cel Mare; Părinţii ţării noastre; (Familia regească); Limba şi portul nostru; Războiul Rusului cu Japonezul; Bine făcătorii ţărănimii: Spiru Haret; Sfatul Sătesc; Daunele judecăţii; Sfaturi; mijloace de scăparea oamenilor din primejdie; învăţătura Mitropolitului Iacov; Foloasele muncii şi economiei; Să ne dăm la muncă înţeleaptă; Unde duce băutura; Băncile Săteşti; Sărăcia; Sfada şi bătaea; De-ale gospodăriei; Un împărat prisa-car; Cercetarea seminţurilor: pentru îmbunătăţirea vitelor; Ştiri şi sfaturi gospodăreşti. Preţul 50 de "bani.
Cererile de cumpărare la BaCa-SllCCava.
Spre a face un pom tânăr să rodească. — Bate pomişorul în luna Noemvrie sau Fevruarie cu nişte frânghii sau beţe. Această procedură pune sucul în mişcare şi pomul rodeşte.
www.dacoramanica.ro
548
ALBINA
Licitaţi-iani
In ziua de 25 Fevruarie 1905, ora 10'/a a. in, se va {ine Ia Eforia Spitalelor civile din Bucureşti, licitaţie publică cu oferte închise pentru închirierea pe termen de trei ani, cu începere dela 23 Aprilie 19C5. a următoarelor imobile şi anume:
«Din Bucureşti» Prăvălia No. III din palatul băilor Eforiei, de pe Bulevardul Elisabela, garanţie provizorie lei 700- Pivniţa de sub prăvălia . o 4, din palatul băilor Eforiei, garanţie provizorie lei 75; Casa din Strada Labirint No. 76, compusă din 2 apartamente, se încliiriează în total sau în parte, garanţie provizorie lei 300.
—	In comptul d-iu: Dumitru Roman, pentru închirierea prăvăliei. No. 1, din imobilul Eforiei (Casa Dancovici) din Strada Sf. Vineri No. 2, colţ cu Calea Moşilor, din Capitală, pentru restul periodului de închiriere, cu începere dela 23 Aprilie 1906.
Garanţia pentru admitere la licitaţie este de lei 600.
—	In ziua de 4 Martie 1905, pentru închirierea pe termen de 5 ani, a următoarelor imobile şi anume:
«Clădirea după Bulevardul Elisabela din Capitală». Stabilimentul de băi, cu începere dela 15 Septemvrie 1906, garanţie provizorie pentru admitere la licitaţie lei 2.000; Sala de specticole, cu începere dela 17 Septemvrie 1906, garanţie provizorie pentru admitere la licitaţie lei 3.500.
Licitaţiunea se va ţine în total sau în parte
—	In ziua de 5 Martie 1905, ora 10‘/2 a. m, pentru arendarea moşiilor mai jos notate pe un period de 10 şi 15 ani, cu începere dela 23 Aprilie 1905, şi anume:
«Judeţul Muscel». Muntele Clăbucetu, Comuna Nucşoara, garanţie provizorie lei 450.
«Judeţul Prahova» Muntele Pleşuva mică, sau Vatra schitului Lespezile, Comuna Comarnic, garanţie provizorie lei 400.
«Judeţul Gorj». Muntele Tigrele, Comuna Novaci, garanţ'e provizorie lei 250.
«Judeţul Argeş». Muntele Clăbucetu-Buşteni, Comuna Sălătrucu, garanţie provizorie lei 200.
Supra oferte nu se primesc.
Condiţiunile specialp, precum şi ori ce informaţiuni se pot lua la Serv. Slinurilor Eforiei, în zilele şi orele de lucru.
JVE u. lţ -u. na ire
Se aduc vii şi călduroase mulţumiri, în numele elevilor, Sfinţiei Sale părintelui Vasile Grigorescu Econom Stavrofor, fondatorul şcoalei, din cătuna Petia, jud. Suceava, că a dăruit haine la 22 copii lipsiţi de mijloace cu ocazia serbărei patronului acestei şcoale, în ziua de 30 Ianuarie, a. c.
O doctorie de tuse. — Taie capacul unei ridichi negre, scobeşte-o şi umple-o apoi cu candel (zahăr galben) pisat, pune capacul şi coace-o în cuptor, zeama din ridichie va topi candelul, formând un sirop. Ia din aceasta de câteva ori pe zi cald câte o linguriţă. Efectul binefăcător se va arătă îndată.
Pentru a linişti un cal speriat. — Ţine înaintea lui un geam. Este cunoscut că toate animalele se sfiesc de sticlă. Chiar cânii.
www.dacoromamca.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru, întinderea învăţăturii în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirei de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un Ieri pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel dântâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Spira C. Ilaret, strada Verde, Bucureşti.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Knlimleru, preşedintele Academiei Române.— Vice-preşedinte, Stiva Şomi'iiiescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier, Spiru C. Ha ret, fost Ministru, profesor universitar,— Secretar, Coust. Haini, profesor secundar, fost inspector şcolar.— Membrii-, l’etre (JArboviceaiui, fost Administratorul Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul Central şi director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, I. Dimitrescn Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M, Yladescu, Ministru, profesor universitar; Cristu S. Nejroescii, administrator al Casei Şcoalelor, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor.— Cenzori, Coust. Aliiudiieşleniiu. inginer de mine; Preotul econom Coust. Ioneseu, profesor secundar; Const. Alexamlrescu, institutor.
Toţi acei cari ne cer programe, regulamente sau îndrumări, sunt rugaţi a ne trimite costul lor, de oarece nu expediem nimănui nici cu raniburs nici pe credit.
Preţurile sunt cele următoare:
Programa analitică pentru şcolile urbane lei 1,20 „	„	„	’	„ rurale	„ 1,20
»	„	„	„	normale
de învăţători şi învăţătoare . . . . „ 2,20 îndrumări pentru institutori şi învăţători, privitoare la modificările aduse
programei........................„	0,50
Regulamentul pentru aplicarea legei asupra învăţământului primar şi normal
primar...........................„	0,60
Idem pentru administraţia interioară a şcoalelor normale de învăţători şi
învăţătoare..............1,20
Idem	idem şcoalelor primare urbane	.	„	0,60
Idem	idem „	„	rurale. • .	„	0,60
•f ▼ T 'T	ST T T'T W	*•¥*** VVVV V y ▼ ▼ T T
www.dacoromanica.ro
„NdŢION/?Ld“
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI
Capital în acţiuni întreg vărsat în
aur.................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune .... »	3 955 688.76
Idem format din capital şi alte rezerve »	1.075.842.60
Total în aur Le? 7.052.531.36 Daune plătite .... Le5 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoianu.
Dir. general IC. tiriinwnld.
„NAŢXONAtifi11 asigură contra in-^ cediului, a «grindinei», contra riscu--'VS lui pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite in toate combinaţiunile obişnuite ca: «cas de -moarte, supravieţuire, zestre şi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-“VSj presentanţă generală in Bucureşti, _str. Smârdan No. 4. Agenţii în toate oraşele din ţară. i

AVEM 6 5G6ALÂ 6RT6D6XÂ^'
SdNTd ELENA	g-
Bulevardul Neatârnărei, 75 greu internat şi externat	fcL
I.	Şcoală superioară (le educaţie şi menaj. tW” Limbile Franceză, Germană vor- debite, muzică, pictură, pian, croitorie de familie. Bucătărie, cultura gânda-££ cilor şi borangicului.	S*
II.	Croitorie practică. Se învaţă croi- datoria in 3 ani. Se lucrează rochii bine
şi eftin cu o singură probă.	jS*
III.	Ţesăturii1. Lână, bumbac, mătase, gr ştofe de haine şi tot felul de pânzeturi
şi uniforme pentru şcoli.
IV.	Tricotaj. Flanele, fuste, jambiere, ciorapi de lână şi bumbac.
Se primeşte lână pentru dărăcit, pA_ făcut caere şi tors.
Se primeşte gogoşi pentru tras>3* borangicul cu maşini sistematice. (2^— Fondatorul şcoalei,
Preotul Iconom, C. IONE5QCJ
52—4
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin.
Pilnlc sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copt' din propria ndstră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente Ia Ghete de Bărbaţi: do Vax cu Elastio sad Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.96.
» 12.95, 13.96, 14.95. 15.95.
i »	» Nasturi
» Laok cu Elastic sad Şireturi
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.95, 16.95.
12.95,	13.95, 14.96-
13.95,	14.96, 15.95.
»	»	» Nasturi
» Chevreau cu Elastio •	»	» Nasturi
Preţuri corente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.96.
»	»	»	» Botoni »	11.95, 12.96, 13.95, 14.95, 16.96
»	» Colori »	»	*	12.95, 13 95, 14.95, 16.96.
» Goms cu Nasturi şi Şireturi »
Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi»
Idem cu Şirelurl şi Nasturi »
Idem de Lack diferite forme »	5.96, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi-Bărbaţi ou preţuri fabulos de eftin* In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mânuşi Giacă, Albe. Colori,
şi Negre pentru Dame LeT 2.50.	______________________________
» Bărbaţi »	2.95.
Rupându-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la totc Sesonele, Calea Victoriei No. 27, alături de Poliţia
Capital ei. Pucuresci.
7,95'.	8.95.	9.95.
696,	696.	
6.95,	7.96,	8 95.
5.96,	6.95,	7.95,
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Alhln«*l ţ
Cititorii reriatel roravâ un adtJAroloi o* b°/„ din preturile Inn^nnate. prunei»*urni cu yiihni.
t
'gr
I-
gr
gr
>><
gr
gr
gr
g~
gr
g~
gr
gr
g-
g-
&-
%-
T TTTTTT
lnst. de Arte Grafice Carol G6bl WWW.
T T T T T
L-sor I. St. Ra^idescu. Str. Doamnei, 16.	1:! 10(5
iea.ro