Anul vin 16 Ianuarie 1905 No. 16 umtnec& Comitetul de Redacţie: ion Kaiinderu P Gârboviceanu G. Goşbuc General P. V. Năsturel G Adamescu I- Gtescu P. Dulfu V 5- Mo^a N Nicolaescu Gr Teodossiu Gonst. G. Pop.-Taşcă. .A. . Ş : 118111111 "Redacţia şi AdminiSWWwJaCOffDfflaDiC&ro Nc 9. Bucureşti jtaua parfuinerie şi Droguerie jYieiîicinală T6MA B'RĂTULESeU Bucuresci, calea Griviţei No 145 (lâitâă Gara de Nord). Bucureşti Oferă, onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi saponealese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiuni, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomezi de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi cosmetice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite felui i de bureţi, glicerină. vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete Articole pentru menagiu, ca : ceaiuri, cafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifoane cu cari se prepară ape gazoase, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chi nine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiuni, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, ceară şi sârmă pentru parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scoarţe, frunze, flori şi seminţe pentru ceaiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiu din ficat de morun pentru cura de iarnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giie, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayoane, ciaiuri drageie, elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiuni, siropuri şi vinuri medicamentoase care, prin rolul ce îndeplineso unele de a fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi Întăritoare, sunt preparate cu scopul de a fi intrebuiuţate la vindecarea suferinzilor cărora sf, le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemulului nervos indepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de canciucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca: vată şi tifoane, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, ipjectoare şi sistematice irigatoare pentru Moaşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberoane, plosci şi ligheane de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru doamne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pul-verisatoare şi vaporisatoare, preservative, suspensoare thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu platină, faianţă şi porcelan, ochelari, foarfeci şi cleşti, etc. La cerere, expediază în orice parte a Ţărei, contra ramburs, prompt şi cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din această branşă. 52-16 www.dacaromamca.ro Anul VIII. No. 16 16 Ianuarie 1905. ALdBINA REVISTĂ ENCI0 CĂ POPULARĂ Abonamentul în ţarâ pe » » > 6 Pentru anunoiuri 1 leu IVI an în strdln. pe an lei 6 .............15 bani te, 5 bani cuvîntul. ard. SUMARUL: O. Coşlmc, Dela Betleem la Marea Moartă.—1*. Pnnielcsiu, Profesorul reginei. — Er. D., Martorul (legendă).—Solia Nădejde, Plânge râsul de astă vara. — Livlus Vclovun, întrebuinţarea apel de var pentru curăţirea lăptăriilor. — Căpitan S. I.omite. Băncile săteşti şi negustoria in sate —V. P. Ştefiuiescu, învaţă un meşteşug.—A. Vântul. Colibrii. —V. S. Moiru, Recolta, producţiunea, preţurile şi exportaţiunea grâului în 191)4 în Statele-Unite. — Inform aţ iun i.—Licitaţiu ni.—Convocare. Sfaturi: Leac in contra înveninatului de şarpe. De toate: Mistreţ uriaş.—Exportul do carne conservată, lliistrutiuui: Regina Elisabeta.—O lăptârie.—Miri ţărani. H Dela Betleem la Marea Moartă ela Betleem până la Ierihon drumul e tot aşa de pustiu, câmpiile tot aşa de necultivate. Abia în apropierea Ierihonului se schimbă priveliştea, şi dealurile încep să fie pline de viţă de vie. Ierihonul a fost cel dintâiu oraş din Palestina pe care l-au ocupat Iudeii când au eşit din Egipet. După cum spune biblia, el era pe atunci oraş mare şi frumos. Dar astăzi nimic n’a mai rămas din vechia-i bogăţie şi frumuseţe. Strade strimte şi murdare, case de pământ aproape ruinate, cu acoperişurile sparte, iar pe lângă case grădini mari pline de bălării. Pretutindeni ruină şi sălbăticie, cu toate că oraşul, în cursul vremii, a fost de trei ori reclădit, a treia oară de Cruciaţi, cari îl aduseră într’o stare înfloritoare. împrejurimile Ierihonului ar fi de toată frumuseţea dacă n’ar fi lăsate într’o deplină părăsire. Multele podgorii nu to farmecă de loc cu bogăţia lor, pentrucă pretutindeni se vede numai dărnicia naturii şi aproape de loc nu se vede mâna www.dacoromamca.ro 410 ALBINA omului. Viile sunt bogate, clar ele cresc de sine-şi. Intr’un an viţa dă de câte şapte ori struguri copţi, de-aceea nu e mirare că acest ţinut a ispitit mai mult pe Iudei să cuprindă întâiu şi întâiu, după ce spionii lor, trimişi să vadă ţara, s’au reîntors cu o ciorchină, despre care biblia spune, că abia o duceau doi oameni pe umeri. In toată Palestina, ţinutul Ierihonului e cel mai bogat în ape, şi de-aceea şi cel mai rodnic, însă nimeni n’are grijă de rodnicia pământului: ce dă Dumnezeu să crească, creşte, însă la munca pământului nu se gândesc mulţi. Fărâ îndoială, Dumnezeu îşi revarsă tot belşugul său asupra acestui ţinut, într’o de-aAralma cum nu ne-o putem închipui noi cei din ţări mai puţin dăruite de Dumnezeu şi cari trebuie să trăim din sudoarea feţii. Prin Galilea, vezi ici colo lanuri de grâu pe câmpii întinse, multe vii pe dealuri, toate din mila celui de sus, apoape fără nici o muncă a omului, însă vezi şi imiaşe întinderi de pământ lăsate în voia Domnului Cel mult de le pasc rar turme de capre. Dela Ierilion nu e departe Nazaretul, supt un deal. El nu se deosebeşte întru nimic de celelalte orăşele ale Palestinei, şi-ţi face şi el o impresie de sărăcie şi de nepăsare. Stradele strimte şi pline de noroiu, casele sărăcăcioase, mici şi scunde, flecare numai cu câte o singură odae, fără tindă, aşâ că din stradă intri de-adreptul în singura încăpere a casei. Numai cei mai bogaţi au câte două şi trei odăi. E probabil, că Nazaretul de acum 1900 ani, de pe vremea Mântuitorului, nu se deosebea în bogăţie, frumuseţe şi curăţenie de Nazaretul de azi, că tot aşâ a fost şi pe atunci, după cum se înţelege din biblie. Şi precum astăzi locuitorii Nazaretului sunt proverbiali prin împrejurime de leneşi, tot aşâ, se vede că nici pe vremea Mântuitorului nu se bucurau de un nume tocmai bun. Căci însuşi cărturarii ludei se mirau de Hristos că s’ar fi născut în Nazaret, în orăşelul cel cu nume rău, şi ziceau: «Din Nazaret? Au poate să iasă ceva bun din Nazaret?». Orăşelul are Arr’o şapte mii de locuitori, dintre cari cinci mii creştini, iar restul Turci. Iudei nu se găsesc de loc în Nazaret, pentrucă până în ziua de astăzi guvernul turcesc nu le-a dat voe să se aşeze într’ânsul. In oraş sunt unsprezece biserici de felurite confesiuni, şapte mănăstiri şi cinspre-zece şcoale primare. Şi Turcii au o moschee. In timpul din urmă Ruşii au făcut mult pentru înfrumuseţarea orăşelului, ei şi-au făcut în Nazaret şi o mănăstire frumoasă, un spital, o biserică mare şi au şi un episcop aici. Lucruri vrednice de văzut sunt în Nazaret mai multe, pentru un suflet de evlavios creştin. Aşâ e tâmplăria lui Iosif: o casă scundă, în care se zice că ar fi lucrat logodnicul Măriei. Apoi ruinele unei clădiri care să vede a fi fost o clădire mai mare, şi despre cari se spune că ar fi ale sina- www.dacaramaiiica.ro ALBINA 411 gogei în care a predicat Iisns. Iţi mai arată hagiii şi o lespede mare de piatră, şi spun că ar fi masa la care ar fi mâncat Iisus cu Apostolii săi. Dela Nazaret cale de cinci ceasuri pe jos, ajungi la lacul Genazaretului lângă care a petrecut atâta vreme Domnul Hristos învăţând. Lacul are apă foarte limpede, malurile îi sunt pline de verdeaţă şi de copaci umbroşi, dealurile dimprejur sunt frumoase, aşa că acest lac este, negreşit, punctul cel mai frumos din toată Palestina. Pe malul de către apus al lacului se allă cele mai multe localităţi cunoscute din Noul Testament. Aici într’adevăr e frumos ţinutul şi creştinul are impresie înălţătoare de suflet, trecând de-alungul malului plin de viaţă, plin de sgomot de pescari — căci Genazaretul este şi acum ca şi pe vremea apostolilor foarte bogat în peşte — şi plin de atâtea amintiri din viaţa Mântuitorului Capitala ţinutului pe vremea Domnului Hristos să vede a fi orăşelul Capernaum, care astăzi nu mai este, şi nici chiar ruinele nu i se ştiu cu siguranţă cari îi sunt, căci pe mal se găsesc în mai multe locuri ruine de orăşele, şi unii spun că acestea de aici ar fi ale Capernaumului, alţii că cele de colo. S’au împlinit vorbele Mântuitorului când a zis: Vai ţie Capernaume, tu cel ce te-ai ridicat până la cer, căci vei cădea până în adâncul Iadului!» Ridicarea la cer să vede că ar trebui înţeleasă ca o mândrie a Capernaumului pentru bogăţiile sale. Mai probabil este că ruinele Capernaumului sunt acele ce se văd la satul Tabira, pe malul lacului dinspre Nord-Vest, şi ajung până în lac. Aici s’au descoperit nu de mult ruinele unei sinagoge chiar pe mal, în portul oraşului. Această sinagogă, dacă într’adevăr Capernaumul a fost aici, a fost aceea în care Hristos a liniştit, în cea dintâiu Sâmbătă după strămutarea sa în Capernaum, pe îndrăcitul care îl tot întrerupea pe când predică. Puţin mai sus de ruinele acestea se ridică o movilă înaltă şi pe ea îşi avea locuinţa vameşul roman, prin urmare şi apostolul Mateiu acolo îşi avea locuinţa şi de-acolo a urmat pe Hristos ca ucenic. Lacul Genazaret e format din Iordan, care de-aici până la vărsarea sa în Marea moartă face un drum de vr’o cincisprezece miluri. El curge încet printre dealuri înalte şi repezi şi cu totul sterpe, cari ajung uneori înălţimea de 600 de metri. Tot de-alungul văii Iordanului dela Genazaret până la Marea moartă e sălbatec şi fioros. Sate pe marginele lui nu sunt. Marea moartă zace cu 400 de metri mai jos decât marea Mediterană, şi această scufundare nu se poate explică decât printr’o scufundare a pământului, printr’un cutremur de pământ, oare când, în vremuri foarte depărtate. Marea e pustie cu totul, căci neavând peşte, pescarii n’au ce căută pe ea, iar ca o cale de comunicaţiune nu e practică, pentru www.dacoromanica.ro 412 ALBINA mirosurile grele ale ei. Nici pasări nu trec peste dânsa, o ocolesc. Apa ei este foarte deasă şi conţine multă sare şi clor, să te îneci într’însa este cu neputinţă, căci apa te ridică mereu în sus şi chiar să te scufunde altul cu putere, tot nu te poate da în adânc. Şi malurile îi sunt pustii şi fără nici un fir de iarbă, şi de aceea cu drept i se zice «moartă>. G. Coşbuc. —---------------- PROfESORUL REGINEI GeorJ Şauerwein- junt printre oameni unii cari trăesc şi mor în tăcere neştiuţi de mulţime. Cei mici, ca făcând parte din mediul comun, au moartea ca şi naşterea; sunt jeliţi sau cântaţi puţin de rude şi de câţiva vecini şi apoi în tăcere sunt înmormântaţi într’un colţ din cimitirul satului ori al oraşului. Peste câteva zile sau luni totul e gata: numele lor e uitat. Vorbesc aici, de aceia numai care au norocul să moară în satul sau oraşul lor natal, între vecini şi rude, căci în-tr’alt caz, numele lor va fi pierdut odată cu sborul sufletului spre cer, şi această întâmplare numai este în stare totdeauna să justifice lipsa stâlpului de lemn, dela capul necunoscuţilor. Oamenii mari, din contră, fie ei artişti sau oameni de ştiinţă, dacă viaţa, cum ioarte des se întâmplă, le este fără noroc, moartea le pare irumoasă. Ei văd, că au scăpat de toate mizeriile vieţii, pricinuite fiind de împrejurări sau de oamenii din jurul lor. Până a nu muri se văd de o parte de oameni lăudaţi şi glorificaţi, iar după moarte puţini scapă, fără monumente la mormânt sau pe pieţele publice. Istoria apoi le înregistrează faptele, le proslăveşte numele şi mulţimea concură în modul cel mai darnic, ca prin vorbe bune şi studii biografice, să-i facă nemuritori. Sunt alţii însă, care intră în altă categorie, care deşi au o naştere favorizată de natură, talente recunoscute, o viaţă cinstită şi bine răsplătită cu funcţii şi favoruri, dar in ciuda tuturor manierilor sociale, moartea hotărăşte actu www.dacoramanica.ro ALBINA 413 final; uitarea numelui lor. Modestia cu care sunt înzestraţi îi face să se retragă departe de sgomotul oamenilor şi le pregăteşte astfel, o moarte liniştită, o înmormântare scurtă şi fără pompă. Din această ultimă categorie, face parte şi «Georg Sauerwein, fiul unui poet german. El s’a născut la 1831 cu un an înaintea morţii lui Goethe. Ca copil, ca şi Fri-deric Herbart, filosoful şi pedagogul celebru, la moartea căruia Sauerwein aveâ 10 ani, el avea o memorie prodigioasă intru cât privea învăţarea cuvintelor din toate limbile europene vorbite. Sub înrâurirea bine făcătoare a bunului său tată, el putu cu uşurinţă şi în scurt timp să înveţe greaca şi latina atât de bine, că la doisprezece ani, traducea cu multă înlesnire orice text grec sau latin. Dar el nu se mărgini însă, numai cu studiul acestor limbi, ci paralel cu acestea cultivă limbile asiatice precum şi teologia. La 1861, sfârşi studiile şi fu angajat pentru întâiaşi dată, in Anglia, ca profesor secundar, apoi ca consilier in administraţia imperiului Colonial, ca unul ce cunoştea multe limbi. Dar faima lui crescu repede şi peste câţiva ani, când schimbă serviciul şi fu angajat de către «Societatea britanică pentru răspândirea bibliei», el cunoştea nu numai limbile europene, dar multe din cele asiatice cu dialectele lor. Un asemenea savant eră de mult folos în această societate. De aceia, cu multă cinste, el fu însărcinat, să supravegheze traducerea bibliei în mai toate limbile europene şi asiatice, ocupându-se în acelaş timp cu ficsarea şi redactarea în mod metodic, a celor mai grele dialecte, ca să înlesniască, cu modul acesta, studiul celor ce ar voi să se dedice filologiei. Acesta fu cel mai mare serviciu, ce îl aduse ştiinţei, pentru care numele său fu des citat pe acea vreme. Bucurându-se de un înalt renume şi dorind a-şi revedea patria, el nu ezită la chemarea principelui Herman de Wied şi se angajă ca profesor al tinerei principese Elisabeta, care era sorocită, să devină odată, «Carmen Sylva», scriitoarea de faimă universală şi soţia unuia dintre cei mai înţelepţi regi ai Europei de azi. Georg Sauerwein faţă de principesa Elisabeta îndeplini cu succes acelaş rol, pe care Fenelon îl jucă în Franţa pe lângă ducele de Bourgogne, la invitaţia lui Ludovic al XlV-lea. Pentru Români, prin urmare, G. Sauerwein, pe lângă re- www.dacaromamca.ro 414 ALBINA Regina Elisabeta. * ca mare scriitoare, iar la noi ca Regină bună şi înţeleaptă. Ea spune într’una din scrierile Ei: «Pre cât de cu drag, m’am adâncit în studiul limbilor, numele lui de filolog distins, mai este un educator de mâna întâi şi un pedagog, care merită să fie cu atât mai venerat cu cât Eleva sa a ajuns să se distingă în lume, www.dacoromanica.ro ALBINA 415 care îmi arătau o desvoltare mai pacinică a popoarelor, pe atât de fără plăcere am urmărit certurile mari, mai ales pentru stăpânire, pentru putere, pentru tot soiul de lucruri ce mi-au părut totdeauna fără valoare, pentru că nici odată n’am dorit să am stăpânire, nici putere». Şi aceste frumoase sentimente, fără îndoială, că nimeni afară de Sauer-wein nu le-a putut sădi mai bine, in inima nobilă a Reginei noastre. El posedând tot deodată şi o întinsă cultură teologică, ţinu Princesei înalte prelegeri de religiune, care de asemenea influenţară mult asupra firei sale poetice. Spiritul liniştit şi plin de religiozitate, care se vede în multe opere ale Ei, se datoreşte poate în mare parte numai savantului Său profesor, care eră de o bunătate şi pioşie exemplară. Iată de ce Românii trebuie să cunoască in Sauervwein un geniu limbistie fără pereche, precum şi un teolog şi pedagog desăvârşit. Iată pentru ce trebuie să recunoască ei, că el înaintea tuturora e părintele sufletesc al Carmen Sylvei, vrednica lui Elevă şi măiastră lor regină. Comorile multiple din sufletul Ei, se datoresc în cea mai mare parte lui Georg Sauerwein, care la congresul orientaliştilor din 1899, îşi permise luesul de a saluta pe congresişti printr’o carte, redactată de el în treizeci de limbi. El va rămâne, în anale un luceafăr printre poligloţii pământului, căci puţini vor ajunge să aibă in viitor, vasta sa cultură. Sauerwein vorbeâ şi scriâ peste patruzeci de limbi şi tot atâtea dialecte. Nimeni poate până la el, nu s’a exprimat cu atâta înlesnire şi corectudine gramaticală în limbile turcă, sanscrită, laponă, arabă, zendă, lituană etc. In prezent, trăia la Cristiania, in Norvegia; când moartea, ca şi pe Arhimede, care calculă în nisip, îl surprinse, ocupat cu dialectele suedeze grele şi puţin cunoscute de filologi. Neândurată, ea îi ceru tributul şi Georg Sauerwein muri in linişte la 9 Decemvrie 1904, iar câteva ziare, anunţară scurt vestea: «A murit G. Sauerwein, profesorul de altă dată al principesei E'isabeta de Wied, azi Regina României şi scriitoarea genială, Carmen Sylva». Petre t)anielescu. www.dacoromanica.ro 416 ALBINA MARTORUL — Legendă de Er, D.— Sarlo murise. Artistul sărbătorit, mult căutat, dăruit cu toate bunurile de fericire lumească, carele şezuse la mese împărăteşti şi carele fp în locuinţa sa bogată dăduse ospeţe de care vorbiâ o lume, murise; fusese înmormântat cu cea mai mare pompă şi spiritul său stă acum «dincolo» înaintea scaunului dumnezeesc de judecată. £ Carlo nu avea teamă de cetele cereşti şi de îngerul dreptăţii, carele sta înaintea tronului Ce lui Preaînalt, pentru că spiritul încă plin de pă-cătoşie pământească nu poate înţelege măreţia neacoperită a Celui Etern. — Ce bine a făcut acest pământean în viaţa sa? întreabă îngerul, privind împrejur. Tăcere.......... nici un sunet nu se auzi. — Cine poate mărturisi despre vr’o faptă bună îndeplinită de acesta, ce stă aici? — Spune tu însuţi despre tine, nefiind nimenea altul, carele să mărturisească pentru tine! se îndreptă îngerul către Carlo, după ce nu urmă nici un răspuns. — Cu ce să încep ? răspunse acesta plin de încredere în sine. — Am creat tablouri care răpesc admiraţia tuturor celor ce le văd. — Cu aceasta ai îndeplinit numai un dar dat ţie dela Cel Atotputernic. — Am orânduit serbări, cari au adus multora bucurie şi mulţumire. — Nu pentru bucuria altora îţi eră ţie, nu din iubire de oameni te străduiai tu, ci pentru a fi însăţi lăudat. — Am dat ospeţe, chiemând lume multă, fără a mă gândi să fiu răsplătit. — Nu cei buni au gustat din ospeţele tale, ci lingăii şi femeele uşoare, cari te tămâiau cu laudele lor. www.dacoromanica.ro ALBINA 417 Tu nu te îngrijai nici măcar ca sfărămiturile, ce cădeau dela masa ta, să ajungă la cei săraci şi nenorociţi. Cu acelea, ce servitorii tăi a prăpădit şi lăsat să se strice, mulţi cerşători cu ochii afundaţi în cap ar fi putut fi scăpaţi d’a muri de foame. Altceva mai ai de spus ? — Am zugrăvit icoane sfinte, cari au dat credincioşilor credinţă fierbinte, — strigă Carlo-tremu-rând de mânie. — Tu pe când zugrăveai, nu aveai cugete pioase. Spune altceva, acestea nu plătesc nimic. — Punga mea eră pururea deschisă pentru prietenii mei. — Tu ai dat unor nevrednici mijloace de a-şi continuă viaţa lor ticăloasă. Mai departe. — Catedralei din oraşul meu natal, i-am lăsat în bani o donaţiune mare, cu singura condiţiune, ca în tot anul la ziua morţii mele să servească o liturghie pentru repausul sufletului meu. — Fundaţiunea ai făcut’o, pentru ca — nu numai prin tablourile tale, ci şi prin pompa, ce a-i dis-pus’o pentru atare celebrare, — numele tău să rămână în continuu în amintirea concetăţenilor tăi. Mândria, nu credinţa a fost motorul lucrărei tale. Sărmanilor călugări, cari îngrijesc pe cei morboşi (bolnavi), le-ai refuzat în chip neomenos un mic dar, ce te-au rugat a le da pentru mănăstirea lor. Nu mai ştii alta ce să spui? Carlo, pe care-1 părăsise acum încrederea cu totul, răspunse spăimântat: — Dacă toate acestea nu însemnează nimic, a-tunci nu mai ştiu nimic... nimic mai mult! îngerul dreptăţii făcu un semn: sunete de trâmbiţă răsunară în toate patru regiunile cereşti, apoi se auzi vocea Cheruvimului, carele ţine paza la porţile eternităţii: — Nu este nimenea între cei morţi şi cei vii, în ceriu şi pre pământ, între toate cari trăesc sau a trăit, de neam înalt sau de rând, fie ori şi cine, carele se pună mărturie despre vr’o faptă bună, care a îndeplinit’o acest pământean de-aici, în timpul www.dacoromamca.ro 418 ALBINA vieţuirei sale pe pământ şi cu aceia să-l mântuiască de prăpastia întunerecului, care aşteaptă pe toţi aceia, cari nu pot dovedi? îngerul, carele conduce pe cei judecaţi la locul hotărât lor, îşi desfăcea deja aripile sale, când Cheruvimul dela intrare strigă plin de bucurie: — Se apropie un martor. . . nu e om! adause el sfiicios. O fantomă neguroasă se apropie plutind, care din ce în ce apropiindu-se, luă forma unei figuri de animal: eră un bou alb, cu coarne scurte, nas negru şi ochii mari, melancolici, pe cari îi aţinti spre Oarlo. Acesta puse mâna la frunte, o aducere aminte se păru că se trezeşte în el. — Acesta e boul din ospetăria dela Ala! esclamă el, şi un surâs trecu preste faţa lui aşa de îndu- • rerată. Tocmai aşa s’au uitat la mine atunci când i-am şters. — Povesteşte, porunci îngerul. — Pe timpul acela eram un băiat tânăr, sărac, vesel, încă cu totul necunoscut. La părăsirea unei ospătârii sărăcăcioase în care printr’un prânz, mă întărisem pentru o lungă cale pe jos, văzuiu în curte stânci o căruţă. Trecând pe lângă ea, băgaiu de seamă că boul prins la ea, avea ochii urduroşi (de oarecare suferinţă), şi pe ei se grămădiseră sute de muşte, aşa în cât aceste insecte gădilitoare şi pişcătoare îi acoperise mai de tot. Mi se făcu milă de bietul animal, puseiu jos bastonul şi mapa (harta), luai o cârpă ce nu eră departe de marginea fântânei, o înmuiaiu în apa şi cu ea curăţaiu ochii animalului, cari acum nu mai lăcrămau şi nu mai atrăgeau muştele ce în curând se şi împrăştiară. îndată apoi eşî ţăranul din ospătărie şi porni boii mai departe. . . Când ajunse căruţa la poarta curţii, boul întoarse încă odată capul şi până când nu’i mai fu cu putinţă se uită ţintă la mine, cu toate înjurăturile nerăbdătoare ale mănătorului. .. Mul-ţămita mută a dobitocului necugetător pentru binefacerea cei arătasem, m’a uimit atuncea şi m’a www.dacoromamca.ro ALBINA 419 mişcat... Aceasta s’a întâmplat—de mult...demult..., eu uitasem cu totul această neînsemnată întâmplare. Atunci îngerul încă odată ridică vocea sa: — Toate, de câte te făleai, n’au nici un preţ înaintea ochilor Celui Preaînalt, singură această faptă, care o uitaseşi, şi n’a purces din vanitate, vânare de glorie şi din mândrie, ci din inimă bună şi milă către o făptură a lui Dumnezeu, — fie şi de rând,— îţi deschide porţile, prin cari pământeanul păcătos, curăţit prin penitenţă, intră la lumina veşnică. Uimit, fericit şi totuşi nespus de umilit îşi pironi Carlo ochii asupra figurii de animal, carele în momentul din urmă îi aduse mântuire, şi care acuşi iarăşi se topi în negură. ---------------------- Plânge râsul de astă vară ună clopotele de chemare la denie, e săptămâna patimilor. Răcoarea primăvăratecă umple văzduhul de miresme. Cerul limpede, senin, se întinde nesfârşit peste zarea dealurilor, după care so iveşte luna plină, mândră în alaiul de stele ce i se închină ca unei împărătese. Grăbită, se ridică tot mai sus, luminând poteci şi cărări. Un vânt domol adie mânând fete şi neveste spre uşile deschise ale bisericei, de unde se aud cântări evlavioase. Din cătunul Câlineşti pleacă Ruxandra şi Uinca, două neveste gureşe. Drumul până la biserică e lung, tăcerea l’ar face şi mai nesfârşit. Vorba îndeamnă mersul şi scurtează din vreme. Ruxandra e o nevastă roşcovană, naltă şi voinică la statură, e poreclită «vorbăreaţa»; pretutindeni la şezători, la clăci, spune multe, toata cu rost şi la locul lor. — Ai auzit, Uincă de păţania Susanei Chiaburului? — Să ferească Dumnezeu şi pe duşmani! — Vueşte satul ca de popă tuns. Fată de fruntaş, să facă aşâ ruşine părinţilor! Una am, mai bine s’o îngrop până în Paşti! — Vai de ea, păcătoasa, plânge râsul de astă vară, zise Ilinca. — Ştii, când la horă, în ziua de Rusalii, ţi-am zis: «Prea e sprinţară fata Chiaburului, prea sare în cap flăcăilor, o fată să fie mai ruşinoasă nu, una-două: hi, hi, hi! — Mă-sa'mi-i un fel de cuscră, i-am zis: «Fă, Catrino, prea laşi tu pe Susana în banii ei; ţine-o mai din scurt că dra- www.dacoromamca.ro 420 ALBINA cui nuf ace mănăstiri şi fata crede; ea câte ciori zboară toate se mănâncă.» Unde-a început cu gură la mine: «Fata mea nu-i d’ale mocnite, cu crucea în sân şi cu dracul în inimă. Suzana e fată deşteaptă.» Am lăsat’o în plata Domnului. Dă omului sfat bun, dacă vrei să-ţi fie duşman. La urmă i-am zis: et)CC>99999999999999GG999999G99999GG9G9999999999 eeNvee a"re In ziua de 9 Ianuarie a. c., neântrunindu se nu mărul de membrii prevăzut de statute pentru a se putea ţine Adunarea generală a societăţii culturale „Steaua" se aduce la cunoştinţa d-lor societari, că adunarea va avea loc Duminecă, 16 Ianuarie 1905, ora 9 seara, când se va ţine în localul Administraţiei Domeniului Coroanei din Str. Ştirbei-Vodă No. 3, cu ori câţi membrii vor fi prezenţi. Preşedinte, IGf\| KALlNDEÎţll. ♦» ♦» «♦» -♦ Informaţiuni Cu începere dela 11 Ianuarie 1905, şi până la noi dispoziţiuni, orele •de cancelarie pentru toate servicile Administraţiei centrale a Ministerului Agric. Industr. Comere. şi Domeniilor, vor fi dela 12 ziua până la 13 p. ni. fără întrerupere. * * D-l Vasile N. Oncescu, înv. Beciu-Buzău, ne comunică că d-1 Alexandru Brăiloiu, proprietar în comuna Beciu, jtid. Buzău, a donat un hectar de pământ pentru construirea unui local de şcoală în această comună. Anul acesta a dăruit bibliotecei şcoalei, o colecţiune pe 15 ani din instructiva revistă: Convorbiri Literare. Mânaţi de o adâncă şi pioasă recunoştinţă, îndemnaţi de faptul că aceste sprijine de lăudat nu sunt primele,—după cum, poa e, nu vor fi nici cele de pe urmă—s’a hotărât în [adunarea generală ca d-l Alex. Brăiloiu să fie preşedinte de onoare al ’societâţei ce să înfinţează şi care societate va purtă numele: «Maria Al. Brăiloiu’, singurul obol drept mulţumire Lici-ta-ţiiani In ziua de 28 Ianuarie 1905, ora 10'/, a. m , se va ţine la Eforia Spit. civile, licitaţie publică cu oferte închise pentru închirierea pe termen do 3 ani a următoarelor imobile şi anume: •Din Bucureşti». — Prăvălia No 3. din palatul băilor Eforiei, de pe Bulevardul Elisabeta, cu începere dela 23 Aprilie 1905, garanţie provizorie lei 700; Pivniţa de sub prăvălia No. 4, din palatul băilor Eforiei, cu începere dela 23 Aprilie 1905, garanţie provizorie lei 75. «Din Sinaia». -- Pavilionul din pădure dela Sinaia, cu începere dela 23 Aprilie 1905, garanţie provizorie lei 60; Magazinul No. 3, din bazarul dela Sinaia, cu începere dela 23 Aprilie 1905, garanţie provizorie lei 75. Supra oferte nu se primesc. 1 l(VTia9»ia99MSM919MS9SaaM9Ma4M CCC© CC www.dacaromamca.ro X X X X X X X X X4.. ■i X X A X X 4 JL Ju JL „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI Capital în acţiuni întreg vărsat în aur ................Lei 2-000.000 Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . . . 3 956 688 76 Idem format din capital şi alte rezerve » 1.075.842 60 Total în aur Lei 7.062.531.36 Daune plătite . . . Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. liăicoianu. Dir. general E. Qriinwald. „naţionala1* asigură contra in-cediului, a «grindinei», contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în toate combinaţiunile obicinuite ca : «cas de moarte, supravieţuire, zestre şi rentă». Sediul social în palatul Societăţii din str. Doamnei No 12, Bucureşti. Re-presentanţă generală în Bucureşti, str. Smârdan No. 4. Agenţie în toate oraşele din ţară. a eşit ue sub tipar in editura In-fltlt. de Arte grafice „CAROL GOBL" S-sor X. St. Rasideson şi se afiâ de vânzare la toate librăriile, următoarele CALENDARE PE 1905 i.'alendurul inappa, do biurou, po hârtie sugătoare .... 4,— Calendarul do perete în ramă. 2,50 „ „ „ cartonat simplu.....................1,50 Calendarul săptămânal pentru biurou cu rezemătoare in spate sau In formă de carte. Calendarul pentru zilele onomastice. ... ... 1,— Calendarul bloc american de lux 2,— „ „ „ simplu. 0,50 „ ' de buzunar „ 0,25 Agende pentru d-nii avocaţi în piele de viţel . ... Idem cu trancho (Fonie. Agende pentru d-nii doctori, farmacişti şi veterinari. 1,50 2,50 4,- 2,- Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. Pilnic sosesc Încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copi' lin propria ndstră Fabrică, lucrate de noi. Preţuri corente Iu («bete de Bărbaţi: de Va* cu Elastic sad Şireturi Lei 10.96, 11.95, 12 95, 13.96. i * » Nasturi t Laok cu Elastic sad Şireturi 12.95, 13.95, 14.95. 12.96, 13.96, 14.96. 13.95, 14.96, 15.95. 12.95, 13.95, 14.96 13.95, 14.96. 15.96 16.95 » * » Nasturi » Chevreau cu Elastic » » » Nasturi Preţnrl corente la Ghete de Dame: de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.96, 13.96. . . » » Botoni » 11.95, 12.95, 13.95, 14 95, * » Colori » ► * Gems ou Nasturi şi Şireturi Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi Idem cu Şireluri şi Nasturi Idem de Lack diferite forme 16.9b 14.95, 16.96 9.95 9.96 12.95, 13 95, 7.95, 8.96, 5.96, 6.95. 6.95, 7.95, 8 35. 6.95, 6.95, 7,95, 8.95, Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi ou preţuri labulos de eitine In tot deauna se găseso mari cantităţi de mănuşi Glacd, Albe. Color) jî Negre pentru Dame Lei 2.50. _______________________________ » Bărbaţi » 2.95 Rupăndu-se la încercare, se dă altă pereche. Magasin ia tute Sesdnele, Calea ... , rr- . 0, j, rt Cititonl revistei vor eve uu acaţjamlni i îr.iori&l xVo. 27, Ucdiun (le rOliţia 50/^ din preţurile InBwnnate, preaontânc O7o Cupon de reducţie poniru cititorii Mbinel. Capilarei. Bucuresci. cupon ui. l i- I I | I s»*- 1- I Kf- î T T Inst. de Arte Grafice Carol Gobl S-sor I. St. Rasidescu, Str. Doamnei. 16 www.dacoroinaiiica.ro r r 12.844