No- 52. 26 Septemvrie 1904. Comitetul de Redacţie: ion Kaiinderu P- Gârboviceanu G. Go^buc General P. V. Năsturel G. Adqmescu I Gtescu P. Dulfu V 5- Mojţa N- Nicolaescu Gr. Teodossiu Gonst. G. Pop.-Ta^că. Redacţia £i AdministrWWwflw£Ortimdwtett*n /(oua far/umerie şi Sroguerie JVfeDicinaia T6MA g'RĂTULESeU Bucurescl, calea Grlviţei No- 145 (lîrţjă Gara de Hord). Bucurescl Oferă onor. sale clientele parfumurî din cele mai renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi saponealeee, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiunî, apă de colonia, d« iavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomecjî de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream de la princesse şi cosmetice higienice, piepţini fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerinâ, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete. Articole pentru menagiă, ca : ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestlii, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacurl, esenţe pentru conserve alimentare, Sifdne cu cari se prepară ape gazdse, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, 'ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodici, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiunî, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, câră şi sirmă pentru parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scdrţe, frunze, flori şi seminţe pentru câiuri in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleia din ficat de morun pentru cura de drnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giîe, balsamuri pentru viaţă, capsule, cataplasme, coaltare, crayone, ciaiurl drageie, elixire, emulsiuni uleiâse, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiunî, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositorii, soluţiunî, siropuri şi vinuri medicamentase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi lntăritdre, sunt preparate cu scopul de a fi intrebuiuţate la vindecarea suferinzilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemululul nervos îndepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală. Bogat asortiment de canclucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticeî, ca: vată şi tifdne, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectâre şi sistematice irigatore pentru M6şe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberdne, plosci şi lighâne de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatdre, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru ddmne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pul-verisatdre şi vaporisatdre, preservative, suspensâre thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminifi platină, faianţă şi porcelan, ochelari, forleci şi cleşti, etc. La cerere, expediază in ori-ce parte a Ţărei. contra ramburs, prompt si cu preţurile cele mai ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din acdstă branşă 52-52 www.dacoromamca.ro Anul VII. No. 52. 26 Septemvrie 1904. AL.BINA revistă ENeiei»crP'EDieĂ populară Abonamentul în ţar& pe &n Doi 5 1 Abonamentul în atriin. pe an lei 8 » » » 0 luni » a § Un numir......16 bani Pentru anunolurl 1 leu linia. JVIlea publicitate, 6 bani euuîntul. ivianusoriptele nepublleate se ard. ^»»«8ia«aia'aiai8>aia»ai»i8«a»>i»»»iai»^>>*ieiŢ8< SUMARUL: Sofia XSdejile, Sfaturi. — G. Coşliuc, Dervişii urlători. — Ion liriitllâ, Hrana şi îngrijirea vitelor.—S. Rădulescii-NIeer, Ilora Băncilor săteşti (poesie).—I). Teleor, Cum a început Academia Română. — Ii., Din activitatea Băncei populare .Alexandru M. N. Lnliovary» de pe Domeniul Coroanei Rusetu.—Regimul fiscal In Regatul Unit (Englitora).—Informaţiuni.— Bibliografii. — Tabla materiilor publicate în .Albina» în anul 1008—1904. Sfaturi: Mijloc de a face fructele acre să fie dulci. Ilustraţinni: Derviş urlător. — C. A. Rosetti.—V. A. Urochiă. — Vasile Alexandri.—. L. T. Maiorescu. SFATURI «Femeea e cununa casei». Gândind puţin, vedem cât de mult adevăr e în această zicătoare veche. Femeei îi este încredinţată grija de curăţenia casei şi a familiei, curăţenie care, de multe ori, se apropie de sfinţenie. Azi însă se simte nevoie ca, pe una locuri, sătencile să fie îndrumate pe această cale, pot face învăţăturile cu tragere de inimă, începând întâiu cu locuinţa, lucrurile casnice şi primenelile. Nu e privelişte mai jalnică într’un sat decât o casă nespoită, cu pereţii necuraţi, plini de jupueli, cu ferestrele murdare şi cu prispele dărăpănate; iar curtea plină de gunoaie, te face să-ţi întorci faţa cu desgust. Asemenea casă spune de departe că femeea ce locueşte acolo nu poate fi un suflet bun, gingaş, doios, ci o fiinţă rea, hârţăgoasă, nepăsătoare, care munceşte numai de nevoia gurei. Dânsa n’are dragoste şi tragere de inimă pentru nimic; nu-i sunt dragi nici copiii nici bărbatul, căci nu ţine să-i înveselească vederea curăţeniei. Nu ţine la căsuţa ei, cum ţine femeea, care cu drag o spoeşte şi la care casă cu păreţii albi, cu www.dacoramamca.ro 1260 ALBINA ferestrele curate şi prispele lipite, râd de departe. Şi, unde, casa nu e curată pe dinafară, să nu ne aşteptăm să fie pe dinăuntru alt-fel. In asemenea case, pretutindenea e necurăţenie, neorânduială şi aer stricat. Toţi ai casei sunt galbeni, mai ales copiii, posomorâţi şi răi, fiindcă necurăţenia întristează sufletul omului. Oricine a băgat de seamă că ori de câte ori e casa spoită, lucrurile spălate şi curate, toate sunt mai vesele, parcă râd la om, şi râsul ne înveseleşte, ne dă viaţă şi putere de muncă, şi atunci toate merg maieu spor; bărbatul vine mai cu drag la căsuţa curată şi veselă decât să meargă la cârciumă. Unde femeea e curată şi harnică, bărbatul rare ori e trândav şi beţiv, fiindcă hărnicia ca şi lenea sunt molipsitoare. Cu toate aceste bunuri ale curăţeniei, sunt multe sate, unde casele ţărăneşti sunt mai necurate decât coteţele animalelor din alte ţări; sunt case, prin sate, din apropierea ■ Bucureştilor, unde un strein nu poate sta cinci minute în casă, din pricina aerului stricat, a necurăţeniei şi murdăriei; nu mai vorbim de vietăţile de prin rogojine şi aşternuturi. Dar cine are menirea de a îndreptă toate acestea dacă nu învăţătoarea, prin sfaturile ce trebuie să de'a fetelor? Aceste învăţături le va folosi de o mie de ori mai mult decât cititul şi scrisul singure. De aceea de cum intră copilele în şcoală trebuie să le deprindă la curăţenie, întâiu a clasă, a curţei şi pe urmă a casei, clasa să fie model de curăţenie; dar acea curăţenie să fie făcută de însăşi elevele, s’o împodobească cu tlori şi, pe cât va da mâna, cu tablouri morale; grădiniţa şi curtea să fie de asemenea îngrijite de dânsele. Să li se spuie că e ruşine ca omul să fie mai nemernic decât o albină a cărei locuinţă poate fi dată ca pildă de curăţenie. învăţătoarea va povăţuî pe cele mai mari să îngrijească şi la ele acasă să fie curat vi-zîtându-le ca să vază de ţin sfaturile. Cine se deprinde cu vederea regulei şi curăţeniei nu mai poate suferi neorânduiala; dragostea de curat ajunge o patimă ca la albine ‘ şi cu drag va jertfi din somn şi odihnă. Sunt sate, unde femeile nu ştiu nici a unge nici a spoi, de unde să înveţe fetele lor? De aceea învăţătoarea va tre- www.dacoramamca.io ALBINA 12G1 bui să le dea lecţiuni practice, nu numai sfaturi goale. E lesne a spune să-şi cârpească dărâmăturile casei, dar dacă nu ştie, e rău ; căci sunt sate pe unde bărbaţii spoiesc casele din Paşti în Paşti ! Ca să nu zică unii şi alţii că zisele noastre nu au temei, vom arătă cele aflate de d-1 A. V. Gâdei în Bragadiru-Bulgar (1) din 254 de gospodării ţărăneşti, numai 49 erau cu adevărat curate. Celelalte autorul zice: 58 de gospodării erau remarcabile prin starea de necurăţenie. Ca să ne lacem o idee, vom reproduce cuvânt cu cuvânt. «Expresiunea starea de necurăţenie» nu e suficientă pentru toate casele noastre aci; căci ea nu redă situaţiunea în toată oribila ei realitate. ^ «Trebuie să adaug că în 40 sau 45 din cele 58 de locuinţe, notate ca murdare, mi-a fost peste putinţă să pot stă un minut. De cum deschideam uşa, o duhoare ca de hoit mă opreâ în prag şi trebuia să mă retrag, cu toată voinţa încordată de a pătrunde şi vedea peste tot; într’un singur loc am persistat să stau în casă, ca să-mi notez ce-mi trebuia, însă această imprudenţă n’am avut curajul s’o repet. E de nevoie să spun cititorului că nu sunt speriat de mizeriile traiului ţărănesc; dar ce-am văzut aci m’asperiat. Să nu se uite că eră în timpul verei, când ţăranii dorm pe afară şi ferestrele le pot deschide. Ce trebuie să fie iarna, când toţi ai casei îşi încălzesc picioarele la foc, îşi usucă obielele pe sobă, şi câud ferestrele stau continuu închise până în primăvară, timp de 5—6 luni!». Tot acest lucru îl vom găsi in cele mai multe sate, afară doară de satelele mari bogate din Moldova, şi de satele răzăşeşti. De aceea e de mare folos a deprinde pe fete, din şcoală, nu numai cu dragostea pentru curat, dar a le dă şi cunoştiinţile trebuitoare pentru a ţinea curat. Se ştie în ce proporţii să amestece lutul cu bălegar ca sâ nu crape; până vor putea să aibe case tencuite, mai e mulţi sâ râ-zâluiască toate coşiturile pe urmă să ştie .să ude întâiu pă-retele, că altfel nu se prinde unsul, şi să nu să lenevească de a feţuî a doua ori a treia zi. Spoitul, de asemenea, are cântecul lui: să ştie a stinge varul anume : să-i pue apă potrivit şi să mestece să nu se 1 (1) Monografia comunei rurale Bragadiru-Bulgar, judeţul Ilfov, plasa Sabar de A. T. Gâdei. www.dacaromamca.ro 1262 ALBINA facă grunzi, şi, ca să nu se ia de pe păreţi, să pue puţină sare. La văruit trebuie să ştii că întâiu se dă o tencuială T mai groasă cu năsip, după ce se usucă, se dă a doua oară cu var curat, aşâ ca că nu rămâe «ochii soacrei», adică ochiuri mici nedate cu var, cari ori cât de mici erau dar de soacră tot nu scăpăm. Zicătoarea ne arată că mai de mult femeile treceau dela şcoala mamei la a soacrei* dar azi, când nici mamele nici soacrelor nu ştiu, fetele trebui să înveţe în şcoală. Pe urmă tragerea brâelor pe lângă păreţi e încă ua meşteşug. Toate acestea sunt lucruri folositoare pentru viaţa săteanului nostru şi de aceea, pe unde femeile nu le ştiu trebuie învăţate fetele din şcoală căci regula şi curăţenia din casă va scurtă cărările bărbatului dela cârciumă şi va fi o îndrumare spre o stare mai bună a săteanului nostru (1). Sofia Nădejde. -----osos©»----------- Dervişii urlâtori (1 2)- 9 ltfel fac dervişii urlători. Moscheea lor e într’un colţ îndepărtat al oraşului, e sărăcăcioasă, murdară, veche' şi împrejurimea e plină de bălării. Înăuntru e strimtă, scundă şi plină de păianjeni, iar pe păreţi sunt fel de fel de drugi de fier, lanţuri, săbii cu două tăişuri, ierăstrae, topoare, vergele, bice în cozi de scorpion, şi alte asemenea unelte. Aici se adună credincioşii acestei secte şi se formează o coloană: întâia cei mai cu vază, apoi cei mai de curând iniţiaţi, iar la urmă novicii de toate etăţile, dela 7—30 de ani. Cu paşii serioşi, gata de pocăinţă se apropie coloana de un divan pe care şade derviş başa, sunt toţi oameni din popor, săraci; mâna morţii care zace asupra lor par’că a înghieţat într’înşii şi gândurile şi viaţa, şi piciorele lor par’că sunt înfipte în pământ. Stau fără suflare şi ca nişte stâlpi împietriţi acolo. Pe leţele lor slăbite de postul necontenit se vede chinul lor trupesc, sunt prăpădiţi de oboseală. Ochii le sunt intraţi în cap, le sunt întunecaţi şi reci; barba lor rasă şi încâlcită, dar în toate ale lor se (1) Nu credem că învăţătoarele se vor simţi jignite de acest sfat; căci e mare faptă şi cinste a face ca un neam întreg să aibă locuinţi omeneşti, cel puţin curate. Celor cari, la gândul c’ar trebui să pue mâna pe bidinea, s’ar simţi înjosite, le vom aminti că miliardarul Carnegie a început prin a mătură biuroul unde serveâ. A lumină un popor nu-i lucru mai puţin vrednic de jertfe, decât a fi miliardar. Că poate singure nu ştiu, nu-i nimic: omul cult învaţă mai lesne decât cel incult. (2) Vezi «Albina» No. 51. www.dacoromanica.ro ALBINA 1263 vede cum sufletul lor de foc stă gata în fiece clipă să-şi rupă slabul său înveliş. Sunt oameni cari cred, entusiazmaţi şi extaziaţi. Derviş-başa deschide serviciul cu rugăciune. Toţi se roagă în-tr’un glas, pe urma lui. Apoi preotul rosteşte formulele sacramentale şi toţi dervişii le rostesc după el cu tot mai multă însufleţire: Dumnezeu e singur Dumnezeu! Dumnezeu e mare! Dumnezeu e fără de moarte. Aceste vorbe le rostesc pe toate tonurile, iar în vremea rostirii încep să-şi clatine capul într’un chip foarte ciudat, de pe un umăr pe altul. Şi mereu cântă Derviş urlător. «Dumnezeu e mare» şi mereu clatenă capul, dintru’întâiu încet şi sărbătoreşte, dar apoi tot mai violent, tot mai repede, arătând printr’asta treptele însufleţirii lor. Tot mai mult s’arată însufleţirea un zâmbet bolnăvicios le schimonoseşte faţa, şi ochii sterpi li se închid ca orbiţi de un soare suprafiresc; o roşaţă uşoară li se întinde peste obrajii supţi; tot mai adânc li e resuiletul în cât li s’aude ca un gemăt şi trupul lor par’că se luptă să ţie în frâu duhul care vrea să isbucnească. Acum începe să sco-boare Zeul într’înşii. Nu într’acelaş fel în toţi; copiii şi bătrâniii stau mai cu astâmpăr; în bărbaţi însă, şi mai ales în marele preot, să sbuciumă sufletul, iar duhul începe să s’agite. Derviş-başa nu-şi mai poate stăpâni simţurile, e îmbătat de însufleţire, www.dacoromamca.ro 1264 ALBINA şi-şi clatină capul şi tot trupul, şi întru toate s’aseamănă acum unei corăbii fără de cârmă pe timp de lurtună : sunete se revarsă din gura lui asemeni pâraielor de munte când le umflă ploaia, iar şcolarii săi îi prind din gură aceste sunete şi le urlă întocmai. Parc’acum au urlat cu toţii în ritm, ca un cântec, acum după ce preotul şi-a pierdut cumpătul, urletele lor devin ca ale unei haite de lupi, printre urletele groase ale bărbaţilor se amestecă ţipete ascuţite ale copiilor, şi sgomotul e de spaimă. De odată un gemăt întins şi fioros străbate noianul de urlete şi tot mai mult mai slăbind piere în urmă cu totul. Ca prin farmec toate urletele se sting, şi urmează o pauză sărbătorească. Tot aşa cum se întâmplă şi la dervişii învârtitori. Nimic nu se mai aude. Dar dintr’odată marele preot întinde braţele şi scoate un strigăt de triumf şi însufleţirea isbucneşte cu întreită furie între dervişi. Ochii lui derviş-başa scânteiază ca nişte cărbuni aprinşi, buzele lui fără de carne tremură în beţia extazului, spuma din gură' îi curge şiroaie dealungul băr bii. Mişcările şi trăsăturile feţei îi dau o înfăţişare de stafie; asemeni unui îndrăcit acum trece ca o săgeată dealungul mos-eheei, acum se învârteşte pe loc, şi toate le face cu o repegiune ameţitoate şi iără rost ca un nebun. Şi în toată vremea aceasta el nu încetează nici o clipită deşi tot mişcă mecanic capul din sus în jos, adânc în piept şi adânc pe spate, şi de a scoate urlete rupte şi isterice care încetul cu încetul se fac tot mai rari, tot mai înliorător gemute, până ce viaţa şi puierile lui se sting ucise de puternică presenţă a Duhului slânt care-1 stăpâneşte, şi el cade în urmă leşinat în braţele credincioşilor săi. Dar în clipa căderii lui, toţi dervişii sar ca aruncaţi de un arc, cu urlete preaspete şi negrăit de violente; turbanele lor zac sfâşiate pe pământ, tineri şi bătrâni se amestecă învărtin-du-se într’un vălmăşag de nedescris, fiorosul cântec răsună din toate gurile; ei aleargă roată într’o goană nebună, împrejurul maestrului lor, până ce unul după altul cade Mlintr’odată ca mort, urlând încă din ultimile puteri până în ultima clipită. Dar acum servitorii moscheei intră cu sgomot în moschee; ei viu cu drugi de fier, pe cari i-au luat de pe păreţi şî i-au dus să-i înroşească în foc. Acum începe proba sfântă! Râzând, ca fericiţi, ^ dervişii căzuţi se deşteaptă din somn, se ridică împlecitându-se de oboseală şi cu o mândrie sălbatică în expresiunea feţii lor, se apropie de drugii cei roşii de foc şi se pregătesc de luptă v ca nişte, uriaşi. Cu strigăte înfiorătoare de Alah, Alali se repede spre îngrozitoarea probă. Dar în clipa aceasta se ridică de jos deaviş basa, adormitul, şi cu o mână dâ în lături mulţimea, cu alta apucă drugul de fier şi învârtindu 1 pe deasupra capului pleacă înainte. Dervişii după el. Acum toţi întind mânile, iie-care pune mâna pe ce apucă, pe o sabie, pe o suliţă, pe un cuţit, de pe perete, şi în câteva clipe toate sunt roşii de sânge omenesc. Se străpung pe sineşi şi pe alţii, lovesc ori unde ne-meresc. copiii stau privind cu groază scena aceasta, dar băr- www.dacaromamca.ro ALBINA 1265 baţii îi împing în vălmăşag, şi în vreme ce bărbaţii cu ţoală beţia extazului lor tot ştiu să mai astâmpere loviturile reciproce, copiii în lipsa lor de experienţă lovesc orbeşte şi în dreapta şi în stânga. Fierbinţeala lor încetează numai după ce a ajuns la extrem. însufleţirea se stinge, totul se domoleşte; unii mai fac încercări să aţâţe din nou focul, însă cu încetul el se potoleşte de tot şi, în urmă un urlet general încheie ceremonia, şi privitorii se risipesc unul câte unul. G. Coşbuc. Hraaa ş\ îngrijirea vitelor Este cunoscut de toţi că bogăţia ţării noastre e agricultura sau cultura pământului. Pe când în alte ţări, locuitorii se ocupă cu fabricarea diferitelor lucruri de tot felul pe cari ni le vând nouă, ocupaţia locuitorilor ţării noastre este numai agricultura. Dar felul cum facem noi agricultura este cât se poate de rău şi de aceia mai niciodată nu ne ajungem: Totdeauna simţim că suntem în lipsă şi nevoe. Noi ştim numai să avem pământ mult şi bun şi să’l muncim mai rău iar nu mai puţin şi să’l lucrăm bine ca să ne producă ca şi cel mult. Va veni însă vremea şi nu-i departe acea vreme când pământul o să se strâmteze cu totul şi atunci poate nevoia ne va sili să ne gândin cum vom putea face ca pe o bucăţică mică de pământ să facem recolte mai multe, ca şi pe o întindere mai mare de loc. Tovarăşii de muncă ai agricultorului sunt vitele. Ou vitele arăm, cu ele semănăm, cu ele cărăm produsele agricole şi tot de pe urma, lor câştigăm mulţi bani. Gândi-ţi-vă ce fel de agricultor ar fi un sătean cu 10 pogoane, de loc şi să nu aibă în curtea sa măcar o vacă şi doi boi! Dar mai ales neavând boi, nu va fi niciodată un bun agricultor. O agricultură bună nu poate fi niciodată fără vite bune. Cum vrei să ari bine uu loc, când boii n’au putere şi dela 3, 4 brazde au scos limba? Astăzi avem credinţa ca să avem numai porumb în leasă, grâu şi orz de vânzare, dar de vite habar n’avem. Trebue să se ştie că până când nu vom avea vite frumoase şi puternice, nu vom avea nici odată leasa plină de porumb şi nici grâu şi orz de vânzare. Şi până când în curtea săteanului nu vor fi boi buni, vaci grase: «Nu vom vedea nici odată alb în strachină» Dar boii buni şi vacile grase nu se fac aşa cum îngrijim noi până* acum de vite. La noi, iarna se ia un braţ de cio câni (coceni) în mână, se pune dinaintea vitei, pe care după ce a mâncat foile au ajuns îtnregi pe sub picioare. De rănit, dacă la 2, 3 zile se ia gunoiul, asta e prea mult. www.dacoromamca.ro 1266 ALBINA Despre adăpost mai bun pe iarnă, care sătean se gândeşte că vita e ceva cu simţire! Săteanul crede, că de aia-i vită, ca să rabde. Despre un aşternut aşa mai groscior de pae, dar ce să mai vorbesc: la noi paele sunt jucăria copiilor, dându-le foc pe câmp, iar nu să aducem 2, 3 care ca să avem pentru a.-, temut. Ca să mai vorbesc de ţesâlă : Coada săpei e destulă ţesală, când dobitocul nostru nu se liariueşte pentru a-i lua gunoiul la cele 3, 4 zile când ne-am adus aminte. Nu că doar de vită ne e mliă, ci de teamă că nu mai putem intră în coşar să mai dăm ciocani ! In fine, cu ciocani, cu apă şi cu felul nostru de ţesălat, îi scoatem numai buni de plug în primăvară. Cum mijeşte colţul erbei, scoatem gunoiul afară, mai mult de frica jandarmilor, norocul nostru că am mai scăpat de rînit. Le dăm drumul pe câmp, luăm băeţii de la şcoală, şi le plimbăm toată ziulica, iar seara mai avem grijă să le dăm şi apă, căci le să le mai dăm? Ciocanii i-âm isprăvit de mult încă şi le mai lăsăm, căci trebue să rabde, că de aia sunt vite Dacă avem în marginea satului şi puţin islaz,ne uităm mereu la cer să ploaie şi când vedem că ne întârzie cu milă unde ne supărăm pe D-zeu şi ţinem mâinile încrucişate spre El şi-l învinovăţim că vrea să ne piardă. Nu vrem să ştim că D-zeu a dat omului şi minte ca s’o punem în lucru spre a vedea nu găsim leacui boalei, Apoi cu felul cnm am îngrijit de vite pasă-mi-te să mai faci agricultură «să mai vezi alb în strachină». Şi cu toate acestea, iubiţi săteni, ar trebui să ne îngrijească lucrul acesta. Eu nu voi putea crede nici odată că o bun agricultor acela care are vite proaste şi rău hrănite; şi din potrivă voi spune că acel sătean îi mai bogat, care are vite frumoase şi puternice. Pe lângă alte îngrijiri ce trebue să dăm vitelor, două sunt mai de seamă: hrana şi curăţenia. In ceia ce priveşte hrana, cu durere trebue să constatăm că emaşurile s’au strâmtat. Propietarii mai toţi arendează moşiile. Arendaşii pentru a câştigă cât mai mult, fac prea multă arătură şi lisă grea puţin pentru suhaturi, Dar nu numai aceasta: Noi avem în marginea satelor, câte puţin loc de islaz îndevălmăşie. Norocul este că nu vă puteţi înţelege, că măne ar fi arat tot, fără să vă daţi seama că stâr-pindu-1 vă tăiaţi craca de sub picior. Când guvernul a făcut legea ca să împroprietărească pe săteni, a regulat ca fie-care sat să aibă în jurul lui mai multe pogoane de islaz de a-1 avea pentru vite, şi această măsură este foarte bună. Bine ar fi ca şi sătenii noştri să înţeleagă acest lucru, şi să nu strice niciodată islazul. Fiind-că mai toate islazurile în ziua de astăzi s’au strâmtat aşâ de mult, e lucru de gândit ceia ce trebue să facem. Ca sfat aici vă pot da, ca să cultivaţi plante de nutreţ, care sunt de multe soiuri. Aceea pe care o cunoaşteţi mai bine este www.dacoromanica.ro ALBINA 1267 luţerna. Eu aş crede, că n’ar fi rău ca fiecare sătean cu vite, dacă nu ar semănâ un pogon, dar jumătate să aibă fiecare. Luţerna este o plantă de nepreţuit. Sciţi că o puteţi cosi de 2, 3 ori pe vară, ba în timpuri ploioase chiar de 4-5 ori. Ei bine! ce i mai uşor pentru un om decât să ia o-dată sămânţă, să are bine şi adânc locul şi s’o semene, ca apoi 7, 8 ani numai să cosească! Având luţerna, în timp de vară, când vedem că în islaz nu prea au ce mâncâ, seara le dăm câte un braţ bun de cositură făcută cu o zi înainte căci verde umflă vitele. In fiecare an dupe coasa întâiu, lăsând lucerna să se usuce şi cosind după ce seminţele din flori sunt aproape coapte că poate avea şi sămânţă de lucernă. Un pogon de luţernă poate da între 250—300Kgr. sămânţă, pe care vânzând-o nu cu 2 şi cu 2,50 ci cu 1 leu 50 se poate căpătă pe vară între 375—450 lei. Dar românul nu-şi bate capul cu asemenea fleacuri! Altă plantă este şi sfecla de nutreţ anume pentru vite. Un pogon de sfecle arat bine de două ori, poate da între 25—30 mii Kgr., care păstrate în gropi pe iarnă, scoateţi şi daţi la vite tocate şi amestecate cu pleavă. Puteţi învrâ-stâ cu ciocani, dar în acest cas îi tocaţi cu securea, îi muiaţi în saramură de sare şi veţi vedea că nu mai rămăn de loc; veţi regretă poate că nu vă va mai remăneâ pentru foc. Dar până când veţi ajunge să cultivaţi şi alte plante de nutreţ, vă îndemn să lăsaţi un pogon de loc pentru vite; jumătate pentru luţernă şi jumătate pentru sfecle. Vara daţi luţernă cosită vitelor, iar iarna slecle, fân şi ciocani, dar nu aşa cu braţul, căci pe lângă că veţi strică mulţi, dar veţi face mai mult gunoi şi nici vita nu va alege nimic din ei. Veţi aveâ poate şi luţernă, căci n’o s’o puteţi consumă toată pe vară, ci tot o să vă rămână şi pentru iarnă. Dar pe lângă o hrană mai bună trebue să ne mai îngri-şi de curăţenia lor. Aduceţi-vă aminte când faceţi câte o bae, cât de uşor vă simţiţi şi de ce faceţi mai des acest lucru, cu atât şi trupul vă este mai sănătos, Ei bine, tot astfel şi c’o vită. Curăţind locul unde stau şi ţesălând-o odată sau de două ori pe zi, se vor simţi mmi bine şi vor fi mai sănătoase. Şi un proverb ne spune: «Vita ţesălată e pe jumătate mâncată.» In fine, îngrijindu-ne de o hrană bună şi ţinându-le din scurt şi cu curăţenie, o să ajungem să avem vite frumoase şi bune, iar de la puterea şi sănătatea lor atârnă şi foloasele ce dorim să avem de la ele. Ioan Brătilă. învăţător. Goleşti (R. Sărat) www.dacoramamca.ro Trageţi hora- mare, mare, Hora Băncilor săteşti, Hora de înviorare A suflării româneşti... Piară camăta din ţară Ca neghina rea din grâu, Din hotară în hotară Bănci să facă ţării brâu. Mândră e tăvărăşia Din voinţa tuturor: Ea aduce, cu frăţia, Bună-stare ’n viitor; Ea e semnul biruinţii Valurilor de nevoi, Ea, cu rostul sârguinţii, Dintr’un ban pueşte doi; înmulţeşte şi adună, Cumpătarea învăţând, Vremi de cumpăpă îmbună Sărăcia alungând.. . Trageţi horă de ’ riviere, Hora Băncilor săteşti Peste camăta ce piere De prin ţarini româneşti! X. RMulescu-Ni www.dacoromanica.ro ALBINA 1269 Cum a început Academia Română fa 1866, luna Martie, ministrul cultelor şi instrucţiunii publice C. A. Rosetti, face un referat către Consiliul de Miniştri, contrasemnat şi de V. A. Urechiă director general, prin care arată că cultivarea limbei române e reclamată imperios de împrejurări; că există anarhie şi confuzie în privinţa limbei; că această anarhie şi confuzie preocupă serios nu numai pe Românii din Princi-patele-Unite, dar şi pre cei din proviinciile dependinţe de puteri streine, şi că un guvern naţional nu poate «consideră -cu ochi indiferenţi o asemenea stare de lucruri. Având în vedere că există şi donaţiuni ca aceea a lui Vanghelie Zappa făcute în interesul culturii şi limbei naţionale, C. A. Rosetti înaintează odată cu referatul acesta şi un Regulament, în care e schiţat cadrul unei Societăţi me« nite a da ţărrii într’un- timp cât mai apropiat Gramatica şi Glosarul limbei. Ce prevede regulamentul ? Formaţiunea Societăţii Literare Române care avea să devie mai târziu, după râsboiul nostru pentru Independenţă, strălucita Academie Română de astăzi în care figurează tot ce e mai ilustru în Româ-nime, ca literat, ca medic, ca om de ştiinţă pozitivă, ca istoric, ca filolog. Ca membri în Societatea Literară Română, trebuia să ia parte Români din toate provinciile libere sau subjugate, căci Gramatica şi Dicţionarul dorit nu trebuia, nu puteâ să fie al cutărui dialect român, ci Gramatica şi Dicţionarul limbei Române. Ministrul sigur că Austria va «aplauda la formaţiunea unei Societăţi cu totul literară, gramaticală şi lexicografică, nu se îndoeşte că încă de la 1 August 1866 această Societate se va vedea închegată, şi în acest scop aşteaptă aprobarea Consiliului de Miniştri în ce priveşte Regulamentul, spre a-1 supune apoi studiului Consiliului de Stat şi confirmării înaltei Locotenenţi Domneşti (1). La 1 Aprilie 1866, Locotenenţa dă un decret prin care Regulamentul pentru formarea Societăţii Literare Române se aprobă. Din acest Regulament extragem câteva articole : Art. 3. Societatea va fi subvenţionată de Stat şi va avea drepturi de a primi legaturi şi orice ofrande. Art. 7. Pentru astă unâ dată Ministerul Instrucţiunii publice şi al cultelor va invită la Societate deadreptul pe acei bărbaţi din ţările locuite de Români, cari se deosibesc prin meritele şi lucrările lor literare. 1 (1) Nu se alesese încă Domn. www.dacoromamca.ro C. A. Rosetti. www.dacoromanica.ro ALBINA 1271 Art. 12. Ministrul Instrucţiunii publice şi al Cultelor va procură membrilor din provinciile vecine, până la formarea bugetului ei separat, câte 80 galbeni spese de voiaj, şi câte doi galbeni diurnă ; iar membrilor din Principate câte 30 galbeni de voiaj şi doi galbeni diurnă pe tot timpul cât vor ţinea şedinţele literarii. Intr’al doilea decret, Locotenenta Domnească, (Lascar Ca-targi, N. Haralambie şi General N. Golescu), numeşte membri ai Societăţii pe: dr. Iosif Hodoş şi Al. Roman din Maramureş; pe T. Cipariu, G. Munteanu şi G Bariţ din Transilvania ; pe Mocioni şi Babeş din Banat; pe A. Hurmuza-chi şi Dimitrovitza din Bucovina ; pe Al. llasdeu, Cavaler Stamate şi Strejescu din Basarabia; pe Caragiani şi Coza-covici din Macedonia. Al treilea decret privitor la Societate e semnat de M. S. Domnitorul Carol I, la 11 Iunie 1866, şi numeşte pe Ion Sbiera din Bucovina, membru în locul lui A. Dimitrovitza, demisionat. La 1 August 1866 eră hotărâtă inaugurarea Societăţii Literare Române cu solemnitate mare. Ce se întâmplă însă ? 0 epidemie de holeră bântuie ţara în mod îngrozitor. Ministrul Cultelor Strat, dă o decizie prin care propune şi Consiliul de miniştri aprobă a' se amână cu un an inaugurarea, adică la 1867. Decretul Domnesc sună astfel: Art. 1. Societatea Literară convocată în Bucureşti pentru 1 August viitor, anul curent, se amână pentru anul 1867. In acest an, Dimitrie Brătianu fiind ministru la Culte, face formalităţile pentrik convocare la ziua hotărâtă, şi recomandă ca membri spre a fi aprobaţi de Domnitor, pe V. Alexandri, C. Negruzi, V. A. Urechiă, I. Eliade Rădulescu, A. Treb. Lau-rian, C. A. Rosetti, şi I. C. Massim. Pe Gonata din Basarabia îl propune în locul vacant al Cavalerului Stamate. Mai sunt aprobaţi prin decret domnesc membri, d-nii Titu Ma-iorescu şi Nicolae Ionescu, la 20 Iulie 1867, în urma propunerii tot a lui D. Brătianu. Solemnitatea inaugurării s’a făcut în ziua de 1 August 1867 la ora 12 ziua, în sala vechiului Ateneu, decorată splendid pentru circomstanţă. Toţi elevii şcoalelor au fost înşiraţi pe stradele din apropierea localului Societăţii; corurile au intonat imnuri; Ministrul a deschis Societatea. Imediat corurile au intonat: Deşteaptă-le Române; un membru a răspuns la discursul Ministrului St. Golescu (D. Bră-tiamu eră bolnav); corurile au cântat: Limba Românească, de Sion, muzica de I. Cartu. A urmat apoi încoronarea bustului lui Vanghelie Zappa; s’a intonat de cor romanţa : Moldova, de cavalerul Stamate, muzica ............ 303 (103) 45 Ou de găină.................313 46 Cloşcă cu pui...............314 47 Raţă........................315 48 Gâscă.......................315 49 Afinul......................320 50 Frunză de tei...............341 51 Trestia de zahăr............347 52 Rândunică...................350 53 Lăstun......................350 54 Aşezatul cânepei............354 55 Meliţatul cânepei . . . 7^». . 355 56 Inul........................375 57 Mierlă......................387 58 Vulturi......................... 388 59 Nisetru................... 441 60 Scrumbia....................441 61 Măselarul...................453 63 Un vapor pe mare............457 63 Maltratarea calului.........483 64 îngrijirea calului. . . . . . 484 65 Vârf de nalbă ..............486 66 Brusturele..................506 67 Trifoi roşu............... . 523 68 Izmă........................465 69 Lebădă ............ 564 70 Ramură de haţgei............603 71 Răsăritul soarelui..........606 72 Nuc.............................. 702 73 Plug de fier................798 74 Grapă de fier...............709 75 Secerătoare.................724 76 Cositoare..............- . 725 77 Maşină dcf secerat şi legat . . 725 78 Usturoi.....................762 79 Limba mielului..............884 80 Penteu ucis de Bacante . . . 865 81 Beţivul bătând nevasta . . . 580 82 Coada şoricelului...........870 83 Cârtiţă.....................876 84 Sunătoare...................898 89 Vacă de lapte ..... . 900 90 Mort din beţie..............922 91 Industria casnică ...... 925 www.dacoramamca.n> 1286 ALBINA Pag. 92 Femeie română in îmbrăcăminte de casă...............953 93 Floare de mac................936 95 Şarpe........................954 96 Şarpe........................959 97 Animale din America Sudicăll04 98 Crocodil....................1105 99 Jaguar...........• • ... 1106 100 Casă şi curte ţărănească . .1111 101 Pădure din America Sudieă . 1150 102 Pluguri arând ...............1193 103 Pe malul Prutului .' . ... 1159 104 Român de pe valea PrutuluillGO 105 Tigru........................1176 Pag. 106 Maimuţe americane .... 1177 107 Leul fără coamă.............1178 108 Podul lui Ştefan de la Bor- "t; zeşti........................1190 109 Dinţi de cai................1215 110 Vederea oraşului Olteniţa . 1224 111 Dervişii....................1232 112 Dinţii cailor la diferite vârste 1238 113 Capre.......................1246 114 Dervişi urlător........... 1263 Muzică. Plugar şi ostaş..................111 Trei crai de la Răsărit . . . 264 (364) Toţi acel cari ne cer programe, regulamente sau îndrumări, sunt rugaţi a ne trimite costul lor, de oarece nu expediem nimănui nici cu ramburs nici pe credit. Preţurile sunt cele următoare: Programa analitică pentru şcolile urbane lei 1,20 ,, ,, ,, „ rurale ,, 1,20 » » » » normale de învăţători şi învăţătoare . . . . „ 2,20 îndrumări pentru institutori şi învăţători, privitoare la modificările aduse programei.................... . . „ 0,50 Regulamentul pentru aplicarea legei asupra învăţământului primar şi normal primar........... - .........„ 0,fi0 Idem pentru administraţia interioară a şcoalelor normale de învăţători şi învăţătoare..........1,20 Idem idem şcoalelor primare urbane . . „ 0,60 Idem idem „ „ rurale. . . „ 0,60 La 1 Octomvrie 1904, începe anul al VIII al revistei, costul abonamentului pe an este numai 5 lei şi se plăteşte înainte o dată cu cererea de abonament. Nu se trimite nimănui revista dacă mai întâiu nu se primeşte abonamentul. Cine face 5 abonaţi şi trlmete şi plata lor, are al şasălea abonament gratuit, pe acelaş timp ca abonaţii făcuţi. Orice cerere de abonament însoţiţă de cost se satisface cel mult în 5 zile. Sunt de vânzare şi colecţii pe anii precedenţi. 1 1 ▼ ** w v ^ vv v t ▼ v r-q www.dacoromanica.ro STEAUA Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirei de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotisăţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel dântâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Petru Gârboviceanu, strada Sf. Ecaterina, Bucureşti. Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalinderu, membru al Academiei Române.—Vice-preşedinte, Sava Şoiuănescu, mare proprietar, fost senator.— Admnistralor şi casier delegat, Petru Gârboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, ('ouat. Banu, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spiru C. Haret, Ministru,profesor Universitar; I. Dimitrescu Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescu, deputat, profesor universitar; Cristn S. Negoescu, profesor secundar; Dim. Cecropld, institutor. — Censori, Congt. Alimăneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu. revisor şcolar. Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare). Vulcănescu, învăţător (Padina-Mare), 1 leu; B. Taloescu, învăţ. (Pa-dina-Micâ), 1 leu; N. Slănceanu, învăţ. (Piria), 1 leu; Gh. Giurnmescu, învăţ. (Ruptura), 1 leu; I. Săndulescu, învăţ. (Salătrucu), r leu; I. Po-pescu, învăţ. (Samarineşti), 1 leu; V. Bălăceanu, învăţ. (Sopoleşti), 1 leu; M. Vlădescu, învăţ. (Suşiţa), 1 leu; C. Briceag, învâţ.^(Stângăeeana). 1 leu; N. Prunescu, învăţ. (Strehaia), 1 leu; N. Jianu, învăţ. (Ciochina), 1 leu; Gh. Bălăiu, învăţ. (Comanda), 1 leu; At. Giuroescu, învăţ. (Stig-niţa), 1 leu; P. Băbeanu, învăţ. (Văgiuleşti), 1 leu; I. Drăghici, învăţat. (Voloiac), 1 leu; C. Popescu, învăţ. (Brădetu), 1 leu; M. Şerbulescu, învăţ. (Cătunele), 1 leu; I. D. Popescu, învăţ. (Covrigi), 1 leu; I. Vălceanu, învăţ. (Drăgoteşti), 1 leu; Gh. Roşiulescu, învăţ: (Floreşti), 1 leu; Gh. Vârlan, învăţ. (Glogova), 1 leu; Gh. Crăiniceanu, învăţ. (Glogova), 1 leu; C. Cuţui, învăţ. (Horăşti), 1 leu; Pr. C. Lupoianu, învăţ. (Lupoaia), 1 leu; M. Lunguţescu, învăţ. (Negomir), 1 leu ; M Mugescu, învăţ. (Ra-tezu), 1 leu; I. Sârbulescu, învăţ. (Runcurelu), 1 leu; V. Botgros, învăţ. (Corcova), 1 leu ; D. Giurgescu, învăţ. (Strâmtu), 1 leu ; N. Bengulescu, învăţ. (Şovarna Sus), 1 leu; D. Moşteoru, învăţ. (Şovarna de jos), 1 leu; ( h. Totirescu, învăţ. (Vidimireşti), 1 leu ; I. Covlescu, învăţ. (Jegujani), 1 leu; T. Constantinescu, învăţ. (Bala de jos), 1 leu; Pr. I. Popescu, învăţător (Balta), 1 leu; I Bordâncu, învăţ. (Buseştii), 1 leu; Gr. Vuescu, învăţ. (Cerna-Varf), 1 leu; Victor Elena, învăţ. (Cireşu), 1 leu; N Ar-gintaru, învăţ. (Cloşani), 1 leu; I. Păuneseu, învăţ. (Comăneşti), 1 leu; I. Bădescu, învăţ. (Costeşti), 1 leu; I. lonescu, învăţ. (Godeanu), 1 leu, Seb. Popescu, învăţ. (Gornoviţa), 1 leu ; Pr. R. Popescu, învăţ. îlsverna), 1 leu; I. Dobrescu, învăţ. (Marga), i leu; N. Lungulescu, învăţ (Mără-şeşti), 1 leu; D. I. Arjoca, învăţ. (Obârşia), 1 leu. Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1904 al Societăţii e de 201; iar numărul banilor încasaţi de lâ aceştia şi de la vechii membrii, e de 6.764 lei şi 75 de bani. (Va urma în numărul viitor). www.dacoromamca.ro AD6Lf 5AL6W16fj Str_ XDcortinei 14, Bucuresci. Sobe Calorifere. Maşini de bucate. Mobile de grădină. Paturi şi mobile de fier. Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria uostră Fabrică, lucrate de noi. Preţuri corente la Chete de Bărbaţi: do Vai cu Elastic sau Şireturi Lei 10.95, 11.96, 12 95, 13.95. i » * Nasturi * 12.95, 13.95, 14.95, 15.95. » Lack cu Elastic saCk Şireturi » 12.96, 13.95, 14.96. » * » Nasturi » 13.95, 14.96, 15.95. » Chevreau cu Elastio » 12.95, 13.95, 14.96- » » » Nasturi » 13.95, 14.95, 15.95. Preţuri corente la diete de Dame: de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.96, 12.95, 13.95. > • » » Botonî » 11.95, 12.95, 18.95, 14.95, 16.95. » » Colori » » Gsms cu Nasturi şi .iireturl » 7.95, 8.95, 9.95. Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi» 5.95, 6.95. Idem ou Şirelurl şi Nasturi » 6.95, 7.95, 8 95. Idem de Lack diferite forme » 5.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95. Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi ou preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mânuşi Giace, Albe, Colori, şl Negre pentru Dame Lei 2.50. » ‘ Bărbaţi » 2.95. Rupfindu-se la încercare, se dă altă pereche. Magasin la iote Sesonele, Calea Victoriei No. 27, alături de Poliţia Capitalei, Bucuresci. 15% Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei Cititorii revistei vor avă un Bcăijămlnt de 6% din preţurile Însemnate, presentând cuponul. lnst. de Arte Grafice Caro] Str. Doamnei. 16 \