12 Septemvrie 1904
Anul VII.	tfo. 50.
umineea
Comitetul de Redacţie: ion Kalinderu P- Gârboviceanu G. Goşbuc
General P. V. Năsturel G. Adamescu I 6tescu P Dulfu
V-	5- Mo_ga N- Nicolaescu Gr. Teodossiu eonst. e. Pop.-Ta^câ.
Redacţia şi AdministrwWWJdacOIOmaaicaJONo 9 --Bucureşti
j(oua farfumerie şi Drognerie Medicinali T6MA Bl^ĂTULESeU
gucurescl. calea Grlviţel No. 145 (lîi\5â Gara de Nord). Bucurejcl.
Oferă onor. sale clientele parfumurl din cele mal renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi saponealese, briliantine, superbe colorante pentru pSr, diferite loţiunl, apă de colonia, d* lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pome()i de quinquina parfumate, Capilarine, ool-cream de la princesse şi cosmetice higienice, piepţinî fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite felur' de bureţi, glicetină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete
Articole pentru mcnogiă, ca : ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li monade, romuri şi cognacurl, esenţe pentru conserve alimentare, Sifdne cv cari se prepară ape gazdse, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denata rat, ape minerale şi diferite săruri pentru băi, cum şi prafuri «Zackerlim carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodici, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiunl, băi, pentn fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină ameri cană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, cdră ş sirmă pentru parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scorţe, frunze, flori şi seminţe pentru cdiuri in şi muştarurî, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleia din ficat de morun pentru cura de drnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane, precum: bu-giîe, balsamuri pentru viaţă, capsule, calaplasme, coaltare, craydne, ciaiuri drageie, elixire, emulsiunl uleiose, emplastre, glicerofosfate, globule, granule, injecţiunî, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, săruri, supositoril, so-luţiunî, siropuri şi vinuri medicamentase care, prin rolul ce îndeplinesc unele de fi atiseptice şi desinfectante iar altele nutritive şi lntăritdre, suni preparate cu scopul de a fi întrebuinţate la vindecarea suferimjilor cărora să le redea sănătatea, forţa şi energia şi de a le fi reconstituante ale sistemulului nervos indepărtându-le cu totul anemia şi slăbiciunea generală.
Itogat asortiment de caucincărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticeî, ca: vată şi tifdne, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectore şi sistematice irigatdre pentru M6şe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberdne, ploscî şi lighdne de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatore, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru domne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pul-verisatdre şi vaporisatdre, preservative, suspensdre thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu platină, faianţă şi porcelan, ochelari, forfecl şi cleşti, etc.
La cerere, expediază în orî-ce parte a Ţărel, contra ramburs, prompt si cu preţurile cele mal ieftine, ori şi ce fel de mărfuri din aedstă branşă.
r=^<=SSgXS<g»*cj	62—50
www.dacoromamca.ro
Anul VII.
No. 50.
12 Septemvrie 1904.
REVISTĂ ENCICLOPEDICĂ POPULARĂ
Abonamentul în ţar& pe an Uei 5 t Abonamentul in străin. pe an lei 8 »	»	»	0 luni »	3 j Un numir. ........ 15 bani
Pantru anunoiuri 1 leu linia. Mloa publicitate, 6 bani ouvîntul. Manuscriptele nepublicate ae ard.
I*. VolfincHcu ţi P. T. Rădalescu, Cum ştiu munci ţăranii diu alte ţări (scrisoare). — O. Coşbnc, Mijloacele extazierii. — P. Teleor, Poetul Al. Depărăţea nu. — V. S. Morii, Ştiinţele agronomice în Statele Unite Americane.— Dr. Irlmiu Popcsru, Cunoaşterea etăţii calului.— Sp. Ilarct, Ordin circular şcoalelor catolice din ţară. — Const. M ăl<lfn*e>ai. Descrierea corn. Oltina. — Inginer TopIIccscu, Dunărea. — 1». Urzică, Vizita d-lui Ministru Haret în judeţul Neamţ. — Inforinaţiuni.—Bibliografii. -Mulţumiri.
Mormânt de 3.000 ani.—Femeie de 3 veacuri.
Maturi: Ca să nu mai roadă vitele eslele.
Ilustruţiuni: Al. Depărăţeanu. — 7 rânduri de dinţi spre a cunoaşte etatea calului. — Vederea oraşului Olteniţa.—Vornicul Barbu Ştirbei cu soţia sa Ecaterina.
Pentru a se vedea chipul cum ţăranii din alte ţări ştiu să-şi îngrijească puţinul pământ ce au, din care trăesc în belşug, dăm aici scrisoarea învăţătorilor Volănescu şi Rădulescu, adresată d-lui Sp. Iiaret :
Crezându-ne datori a vă ţine in curent cu activitatea noastră, îndrăznim a vă supune cu respest la eunoştiinfă cele ce urmează, rugându-vâ să binevoiţi a. ne erlă, dacă vă răpim din timpul trebuincios altor ocupaţiuni de ordine mai înalte. La 11 August ne-am inapoiat din Iutlanda, unde am văzut mai multe societăţi, mai multe centre de creşterea vitelor, gospodării ţărăneşti, şi alte instituţii economice, potrivit planului, ce am avut onoare a vi-l supune la eunoştiinfă. Această parte a ţârei este reputată ea cea mai înaintată în ale agriculturei şi asociaţi linelor. Acum ne ocapăm câteva zile cu coordonarea ştiinţelor ce am luat şi adunat şi mai cu seamă eu traducerea statutelor şi registrelor diverselor societăţi.
Dela 25 August înainte, ne vom duce la o lăptărie de ţară unde vom rămânea 10—12 zile, pentru a învăţă bine extragerea untului şi fabricarea brânzei. După aceia vom studia legislaţia economică a ţârei şi apoi iarăşi ne vom
SUMARUL
Cum ştiu munci ţăranii din alte ţări
jYlult Stimate Somnule jYîinistru,
www.dacoromamca.ro
1204
ALBINA
stabili la o măcelărie şi in urmă la o societate pentru exportul ouălor.
Dorim, ca raportul, ce vă vom presentă să fie icoana fidelă a întregului sistem economic al acestei ţări şi să cuprindă pe lângă principii teoretice şi partea practică a lucrului.
E uimitor progresul agricol, la care au ajuns ţăranii acestei ţări! Dăm aci un tablou de gospodăria unui sătean cu 4 tone pământ, adică 4sft pogoane şi nu tot bun de cultură.
Ţăranul se numeşte Nills Peter Nielseu din Oxendrup. Pentru activitatea şi cultura sistematică, din care el şi-a tras frumoase foloase, a fost premiat de 5 ori cu premiul I-iu, cu o diplome premiant l-iu şi cu o diplomă de onoare, plus câte 50 coroane pentru fiecare premiu.
Iată foloasele pe care el le trage din cele 4 */4 pogoane pământ. (Acest tablou e extras din contabilitatea ce ţine zilnic în registrul de casă).
Văcăria	Venit, kor. ChcltucU
Lapte vândut dela 5 vaci, 26.157 f-ţi lapte 890,70 Devidente dela societatea de lăptărie. . 137,31
Vândut vaci pentru..................... 540,—
1568,01
kor.
Nutreţul vitelor (cereale)..................... 420,—
Turte (paste) pentru vite  ....................190,—
Lapte dat la viţei	.................... 30,—
Cheltuieli cu îngrijirea vitelor .......	210,—
Cumpărat viţei de crescut...................... 38,—
888,—
Venitul net dela văcărie ...................... 680,01
Porcăria	Venit kor.	Cheltueli
Vândut porci.................. 2 577,—.
Devidente la măcelărie . . .	15.—
Cumpărat porci de crescut......................517,—
Dat nutreţ porcilor............................ 1.375,—
Lapte dat la porci............................. 295,—
2.592,—	2.187,—	'
Cu un venit net...................... 405 kor.
Găinăria	Venit kor.	Cheltuieli
Vândut ouă pentru............. 218,—
Dividente dela Soc. de ouă .	6,—
Nutreţul găinilor..............................138,—
224~	138,—
Venit net......................86, (adică 3 kor. pe găină).
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1205
Socoteala totală pe 1903.
kor. venit	Cheltuieli
Dela	vaci ........	680,01
»	porci............... 405,—
»	găinărie............ 86,—
Alte	venituri............ 579,—
Întreţinerea casei.................................. 523,68
Cheltuieli de reviste, jurnale şi altele .... 446,51
1.750,01	990,19
Venit net............... .	779,82 kor.
Deci ţăranul Nielseu din 43lt pogoane pământ, scoale un -venit anual de lei 2432,50 bani, din care îşi întreţine casa, vitele şi îşi plăteşte toate datoriile sale-de cetăţean şi tot îi mai rămâne o economie anuală de lei 1.083,95 bani, pe care ii depune la soc. economică. El şi-a început cariera agricolă fără a moşteni ceva dela părinţi. Azi nu e dator nimic şi trece de ţăran bogat.
La această înaintare a ţăranilor în agricultură a ajutat nu numai instrucţia, dar şi multiplele şi variatele mijloace de încurajare ce Statul şi societăţile întrebuinţează pentru instruirea şi dezvoltarea gustului de muncă între săteni.
E adevărat, că şi la noi, Domnia- Voastră, în marea dorinţă, ce aveţi de a ridică starea economică a satelor prin şcoale şi învăţători, aţi făcut prea mult. E de asemenea prea adevărat, că dacă cultura cartofilor, a livezilor artificiale şi a plantelor rădăcinoase, s'ar fi introdus in gospodăria săteanului, el n’ar suferi atâta ravajele aduse de un an aşă de rău. Şi aci este secetă; dar consecinţele ei nu se resimt, căci săteanul cultivă până la 20—30 de feluri de plante, şi dacă. unele sufer, sunt altele, cari îl îndestulează.
Cunoscându-vă marea bunăvoinţă, cu care ascultaţi toate propunerile şi ştiind, că ca nimeni altul v’aţi făcut colaboratori ai marei opere ce întreprindeţi, pe cei mai umili subalterni ai Domniei- Voastre, îndrăznim a vă supune la cunoştiinţă o părere, justificată prin felul cum se lucrează aici când e vorba să se premieze, cei ce au servit ca anli-mergători în îmbunătăţirea vreunei ramure de producţiune.
Pe de oparte timpul scurt, cât au avut să lucreze cei ce s'au dedat la cultura cartofului, pe de alta vitregia anului şi mai presus de toate insuficienţa mijloacelor de control, credem că ar putea niilită pentru amânarea împărţirei premiilor, pentru această dată, ca nu cum vă ele să nu-şi ajungă scopul, pentru care sunt orânduite. Aici se ţine de cultivatori o carte de contabilitatea lucrărei, se controlează lucrările printr'o serioasă şi binepregăitilă comisie de experţi şi numai după o adâncă convingere se dau premii de maximuu 50 kor. adică 72,50 lei. Să ne iertaţi dacă sprijiniţi pe precedente, ne arătăm teama, că resultatele nu vor fi
www.dacoromanica.ro
1206
ALBINA
ajuns înălţimea scopului urmărit şi că chestiunea nu e încă intrată în fasa adevăratului ei caracter de folos general. Am crezut că vom putea ajută resultatele celor mai bune măsuri, cari sau luat aci, când ne-am permis a ne arătă respectuasa noastră părere.
Kjobenliavn	Paiiait VolăllCSCU.
25 Aus 1<J04	P. T. Rădulescu.
MIJLOACELE EXTAZIERII
ijloacele prin cari au căutat oamenii de a eşi din viaţa comună şi de a intră în viaţa superioară, în regiunile mai înalte ale duhurilor, au fost de trei feluri după organele trupeşti asupra cărora se îndreptau. Toate iniţierile în misterii, după cum le-au practicat popoarele vechi şi le practică astăzi unele popoare, au scopul să pătrundă de oparte tainele vieţii, iar de alta să răsbată în lumea transcedentală şi ori să su-puie vrerii omului puterile mai tari decât el — duhurile — ori să li se supuie lor şi să le fie rob. In cazul întâiu, omul, e un vrăjitor de care ascultă duhurile şi vin când le chiamă şi-i ajută să împlinească ce doreşte, ca nişte robi; într’al doilea caz omul face legătură cu un Duh — de obiceiu unul rău, la noi creştinii Dracul însuşi — ca să-i facă toate pe plac în schimbul unei răsplăţi oarecare. Cazul din urmă însă eră necunoscut la cei vechi, şi nici popoarele păgâne de azi nu l prea cunosc, el e o specialitate a ereziilor cari au bântuit creştinismul, şi mai ales a manicheismului, şi se mai observa la Judei şi religia dualistă a lui Zoroastru.
Toată filosofia culturilor oculte este s’ajungi să poţi aveâ visiuni şi vedere clară, adică să vezi cele ce vor fi în viitor şi toate cele ce se petrec în present pretutindeni. Practica a dovedit că vederea clară se dobândeşte mai ales prin extaz, iar extazul însuşi se dobândeşte prin omorârea simţurilor, prin exaltare, frenesie, beţie, nebunie, stări epileptice şi cataleptice, ipnotism şi altele de acestea. Iar căutarea mijloacelor de a ajunge într’aceste stări, sau practicarea lor, este mai ales scopul acestor culturi oculte şi ini-ţiare în misterii, aşâ cum le ştim că au fost ale lui Mithoca, Orfeu, Bachus, ale Demeterei în Eleusis, ale Cibelei, ale Druizilor, etc.
www.dacoromamca.ro
ALBINA	1207
Iar mijloacele, cum am spus dela început, au fost de trei feluri. Un fel, cel mai general şi mai simplu, a fost cel ce-ţi îmbăta simţurile, mai ales ochii şi urechia, deci lumina isbitoare, musica şi modularea glasului omenesc. In toate soiurile de misterii a jucat mare rol lumina şi musica: faclele multe şi flautele cu cântece eterice, tobele ameţitoare şi instrumentele puternice, cum joacă rol d. e. şi organele în biserica catolică pentru transportare şi extaz. Al doilea mijloc, cu mult mai puternic, caută să influenţeze sistemul organic al mişcărilor. Mai ales mişcările ritmice ale capului, ale mânilor, ale picioarelor, sau ceeace numim danţ, mişcări duse până la desăvârşită oboseală, până la căderea în stare epileptică şi cataleptică. Danţul e oprit de religia creştină în ceremoniile ei, şi numai urme slabe mai avem de danţ în cultul creştin, cum e de pildă învârtirea mirilor cu naşii şi cu preotul împrejurul altarului improvisat când se cântă «Isaia dănţueşte»,care e o rămăşiţă din danţul frenetic al Judeilor împrejurul altarului, căci la ei danţul făcea parte din cult şi înşişi regii — cum ştim că a făcut David — săltau în fruntea danţului. In toate culturile vechi, danţul eră sacramental. Al treilea mijloc şi cel mai puternic şi mai obicinuit, eră celce lucră asupra sângelui, fie prin plămâni fie prin stomac, fie prin porii pielei. Prin plămâni lucrează fumurile şi gazurile, şi acest mijloc este cel mai repede şi mai cu efect, deşi cel mai trecător, dar pentru scopurile iniţierii cel mai practic, fiindcă e cel ce te îmbată mai iute. Tripedul Pythiei eră aşezat peste gazurile îmbătătoare ale văgăunilor din Parnas; Sciţii în cultul lor aveau fumuri de sămânţă de cânepă, Persienii fum de tămâie, misterurile lui Orfeu aveau loc în peşterile cu gazuri îmbătătoare ale Tra-ciei, şi aşa mai departe.
Prin stomac lucrează băuturile vrăjite făcute cu rădăcini de ierburi narcotice, iar acest mijloc e cel mai ascuns, căci lucrează încet şi fără să ştii. Mâsălariţa, cucuta, brânduşa de toamnă (colchicum autumnale), mătrăguna, laptele cucului (Euphorbia), popionicul (asavum), ciumăfaia, amestecate cu plante cu miros tare ca leuşteanul, odoleanul, pe-liniţa, etc., au jucat totdeauna şi joacă rol în cultul popoarelor, în vrăjile şi farmecele lor şi sunt oarecum temeiul magiei. Iar prin porii pielei lucrează alifiile făcute din plante otrăvitoare cari au ca efect fel de fel de schimbări violente
www.dacoromamca.ro
1208
ALBINA
în corp, inexplicabile pentru cel fără ştiinţă decât numai prin vrăjitorie. Vestită între toate e alifia dracului, sau salba, cu care se ungeau vrăjitoarele sau strigoaicele în evul mediu, ca să poată sburâ prin aer la locul lor de întâlnire, şi care într’adevăr eră o composiţie de plante otrăvitoare care nu făcea alta decât adormea adânc pe cel ce se uo-geâ cu ea şi-i da visiuni şi părerea că zboară. Alifiile erau nelipsite în misterii, cei ce intrau în peştera lui Trophonius trebuiau să se ungă peste tot corpul cu un fel de uleiu,. tot aşa cei intraţi în misteriile eleusinice, ale lui Orteu, etc.
Astfel, ca să resumez, un iniţiat în misteriile lui Orfeu, trebuiâ întâiu să se ungă cu o alifie care însă-şi ea ii putea produce stări de beţie, de epilepsie şi catalepsie, apoi i se da să bea o băutură cu acelaş efect, eră dus apoi într’o peşteră cu gazuri ameţitoare, unde eră o lumină orbitoare şi o musică eterică şi unde trebuiâ să danţeze până cădea de oboseală. Toate la un loc îl aduceau în extaz, ca să aibă visiuni şi vedere clară, căci acesta eră, cum am zis, scopul principal al misteriilor.
Iniţiarea avea trepte, nu li se puteâ da deodată celor doritori extazul suprem, pentru că de o parte se împotriveşte firea: nu toţi pot suportă atâtea narcotice din primul moment, nu toţi pot danţa de la prima probă până la oboseala extazului, însă deprinderea le face pe toate. De altă parte asta eră un interes al celorce iniţiau, şi material, dar şi moral, căci iniţierile se făceau cu oarecari învăţături morale şi filosofice într’o anumită direcţie. Insă despre aceste avem puţină cunoştinţă, şi mai întâiu ştim părţile imorale ale misteriilor, din câte ni-au rămas scrise.
In articolele următoare voiu arătă cum ajung la extaz patru felurite secte religioase, din zilele noastre, prin mijlocul danţului, anume: dervişii învârtitori, dervişii urlători, fachirii şi şamanii. Din simpla descriere a practicării acestui mijloc de extaziare, cititorii îşi pot face idee ce însemnează un cult mistic.
G. Coşbuc.
Dacă vrei, ca vitele să nu mai roadă cslele, prăjeşte într’o tigae, Vi de kilogram sare de bucate într’o lingură de unsoare de porc; dă această sare prejită vitelor în tărâţe sau făină de porumb (mălai) în trei zile de-arândul. Ast-fel vitele se vor desvăţâ de a mai roade eslele.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
1?09
P6ETUL AL. DEPĂT^ĂŢEANU
Autorul idilei, Vara la ţară, atât de cunoscută, s’a născut la anul 1834, ca fiu al lui Petre Depă-răţeanu. La 1851, adecă la vârsta de abia şaptesprezece ani, a compus următoarele versuri cari arătau deja ce va deveni copilul:
Argeşule, cântă,
Cântă, undă sfântă!
Ce nu pot a zice,
Din timpii ferice...
Când prin România Scăldai vitejia!
Când oglinda’ţi lină Răsfrângeâ lumină Care ca ăst soare,
Ce acum dispare,
Răsări, apuse,
Străluci,... se duse!...
După ce isprăvi studiile la Colegiul Sfântului Sava •din Bucureşti, plecă în streinătate, în Franţa şi Spania, trimis de unchiul său, boierul Sandu Că-păţână, proprietarul moşiei Depăraţi, ca să se desăvârşească la învăţături. Întors în ţară la 1859 începu să scrie. Poeziile le-a reunit într’un volum intitulat: Doruri şi Amoruri publicat pe la 1864, an în care a fost ales şi deputat în Camera legislativă.
Tot atunci a publicat şi drama sa Grigore Ghica.
La 1865, August 9, a încetat din viaţă din pricina unei răceli.
Inedită a mai rămas dela el o comedie : Don Gulică.
Printre poeziile lui cele mai cunoscute sunt: Nilul novi sub sole, Demoliţiuni, Vara la ţară, Calul.
Limba lui e plină de cuvinte ca: gueră, bellă, radiantă şi alte neologisme cari azi sună urât.
Dăm ca model de versificare şi gândire:
Jtfama,
Erau trei sărmanii: doi copii şi-o mamă,
Şi pâine!... un singur codru îutr’o mahramă.
www.dacaromanica.ro
Poetul Al. Depărăţeanu.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1211
Mama-1 frânse în două şi dete pe rând La fieştecare câte-o părticea.
— «Mamă»! atunci copiii ziseră plângând,
Ţie ce-’ţi rămâne?» — «Voi» — răspunse ea.
1857
1). Teleor.
Ştiinţele agronomice în Statele-Unite Americane
u privire la ştiinţile agronomice în Statele-Unite, un ziar din Belgia .«L’Etoilc Belge» publică nişte date foarte interesante, care ne privesc şi pe noi agronomii, ca şi pe cei cari se interesează cât de puţin de progresul nostru agricol.
De aceia am crezut de bine, a da în resumat acest articol şi pentru cititorii noştri, ca să poată avea puţină cunoştinţă de ceea-ce se lucrează în America pentru progresul agriculturei. Articolul în cestiune începe ast-fel:
De câţi-vâ ani se vorbeşte mereu de concurenţa americană (şi supranumit ca causă principală crisa agricolă). S’a aţâţat în deajuns această sperietură în ţările .Europene, unde cestiunea protecţionistă se pune într’una înaintea opiniunei publice. S’a prezis atunci pentru agricultura noastră (este vorba de agricultura belgiană) că se va ruină în scurt timp, dacă nu se va putea ţine în mod artificial preţul produselor agricole, prin ridicarea de taxe vamale. Astăzi se vorbeşte mai puţin de oarece agricultura belgiană, a abandonat gradat practica agricolă neraţională a unei metode, ale cărei precepte nu aveau o bază solidă, dar îşi avea puterea în tradiţiuni seculare (bunăoară cum se întâmplă şi la noi în ţară). Astăzi agricultorul belgian, a părăsit vechea metodă şi şi-a încredinţat norocul său în ştiinţa agronomică, care a mărit producţiunea agricolă atât în cantitate cât şi în calitate. îmbunătăţirea produselor agricole, au contribuit la îmbunătăţirea animalelor de muncă şi lapte, etc.»
După ce autorul articolului ne mai arată foloasele ce au adus elevii eşiţi din şcoala de agricultură dela Gemblaux, pe tărâmul sciinţific şi practic, trece la agricultura Statelor-Unite americane.
«Toate guvernele Statelor Unite americane, au dat mai multă atenţiune şi a apreciat totdeauna produsele agriculturei cari nutresc societatea, aceste produse ale pământului pentru americani a fost obiectul de muncă bine venit, pentru a face concurenţă ţărilor Europene, unde industria câmpurilor este
www.dacoromamca.ro
1212
ALBINA
în general uitată. Naţiunea americană să întemeiază înainte de toate pe agricultură, cum zice dr. H. Wiley, şeful diviziu-nei de chimie la Ministerul de agricultură din Washington.
Statele-Unite formează actualmente o ligă agricolă. Baza bogăţiei lor atârnă mai puţin de venitul minelor şi al industriei, şi mai mult de produsul câmpurilor, grădinilor, păşunilor şi a pădurilor.
In Statele-Unite, omul întâlneşte toate soiurile de pământ,, de climă şi ca urmare toate culturile.
Dacă până în aceşti din urmă ani, cultivatorul american, s’a mulţumit şi cu ceeace putea scoate din pământul lui, printr’o cultură neraţionată, acest mod de cultură care sărăceşte pământul, nu a scăpat din vedere guvernelor americane, care au luat măsuri de îmbunăriătăţire, obligând pe cultivatori de a fi cu băgare de seamă şi de a spori fructele roditoare ale pământului în vederea înmulţirei populaţiuneh
Ministerul de agricultură, ca multe instituţiuni împrăştiate mai cu seamă în Statele-Unite, este cel mai important departament al administraţiei centrale. El constitue o adunare unică în lume, atât prin numărul şi importanţa sa ştiinţifică, liberalitatea donaţiunilor, cât şi prin repartiţia lucrului şi a organizaţiunei generale.
Organizaţia oficială, a agriculturei în Statele-Unite, cuprinde trei grupe de instituţiuni:
1)	Stabilimentele de învăţătură;
2)	Stabilimentele de cercetări şi experienţe;
3)	Administraţia.
Şcoalele de agricultură au fost create în virtutea legei din 1862, având ca scop de a dota şi a întreţinea în fie care stat, cel puţin o şcoală, al cărei scop principal trebuie să fie învăţământul materiilor cari stau în raport cu agricultura, cu scop de a răspândi o instrucţiune întinsă şi practică în clasele industriale.
Numărul şcoalelor astfel făcute este de 65, fără a socoti cele existente, care au fost complectate prin alipirea învăţământului agronomic.
In ele urmează 42 de mii de elevi, şi sunt peste 2 mii de profesori şi ajutoare, şi dispun de un budget de aproape 7 milioane de dolari (un dolar face 5 lei).
Administraţiunea americană, s’a gândit că nu este de demnitatea ei de a se mulţumi, în ce priveşte progresul agricol ştiinţific, numai pe descoperirile făcute în străinătate. De aceea a căutat a favoriza în diferitele state, cercetări şi experienţe, în ceeace priveşte progresul agricol, înfiinţând 60 de staţiuni experimentale în deosebite state. Aceste staţiuni au de scop de a face cercetări originale şi de a controla resultatele fisiologice de plante şi animale; de a se exa-minâ boalele plantelor şi animalelor şi în acelaş timp mijloacele de vindecare. Mai departe, de a studia composiţia
www.dacoromamca.ro
albina
1213
chimică la toate plantele folositoare în deosebitele stări de creştere, precum şi foloasele comparative cu întreţinerea lor în asolamente; acliinatarea vegetalelor, analiza pământurilor, a apelor, îngrăşămintelor, recoltelor, hranei vitelor şi produselor lor. De a face experienţă asupra plantelor cultivate şi asupra vitelor, într’un cuvânt de a face toate eer--cetările asupra a tot ce priveşte industria agricolă în Sta-tele-Unite.
Donaţiunea făcută acestor staţiuni de experienţe şi cercetări ştiinţifice, se ridică la suma de 1.260 000 de dolari. Personalul technic se compune din 785 de agenţi.
Administraţia ministerului de agricultură are un budget de 6 milioane de dolari pentru diferitele lucrări. Afară de funcţionarii administrativi ai acestui minister, mai dispune de o pleiadă de oameni de ştiinţă speciali, adică: chimişti, biologişti, botanişti, fisioieni, geologi, etc., al căror număr se urcă la 170 de persoane. Uşor se poate vedeâ că o ast-fel de organisaţie, condusă de un om practic, se poate să producă pe tărâmul agriculturei, progresele pe cari au apucat americanii.
Cele 60 de staţiuni agronomice, ale Statelor-Unite, împrăştiate în deosebite localităţi, îşi îndrepteazâ activitatea lor spre acele subiecte ce le interesează pe fiecare în parte.
Aşa că lucrările lor anuale îmbrăţişează toate ramurile ştiinţelor agronomice, îmbogăţind cu modul acesta fondul cunoştinţelor, de la care trebuie să se adape învăţământul agricol de toate gradele, care în America este foarte des-voltat.
In caşul de faţă uşor ne putem închipui cum trebue să fie de bine făcute lecţiunile de agricultură de către profesori, bazându-se pe resultatele experienţelor făcute în aceleaşi localităţi unde este staţiunea agronomică.
Pentru lucrări speciale, cari se practică adese ori pe un teritoriu întins şi cu o producţiune variată, administraţia dispune de numeroşi specialişti, a căror ştiinţă creşte în raport cu experienţele şi observaţiunile faptelor. Americanii se mândresc cu organisaţia lor agricolă, şi ei sânt gata pentru orice schimbâre de lucruri în viitor, de oarece ei şi-a creat o maşină puternică şi perfecţionată care lucrează de minune de bine asupra producţiunei.
Pentru un moment, zice d-1 Wiley, noi nutrim în Statele-Unite 80 de milioane de oameni; când peste 100 de ani vom nutri 200 de milioane, cătăţimea de hrană pentru fiecare nu va fi mai mică ca astăzi. Atunci agricultura va deveni o ştiinţă şi o artă. Toate câmpurile vor fi grădini şi pădurile izvoare de venit, fără ca se le distrugem. Viaţa omului va fi împlinită de plăceri, cari sunt- acum refusate cultivatorului, şi adevărata aristocraţie a pământului, va fi formată din aceia cari se vor găsi în contact cu ea.
________________ V. S. Moga.
www.dacaromamca.ro
1214
ALBINA
ANIMALELE DOMESTICE
Convorbire între învăţător şi consătenii săi.
Cunoaşterea etăţei calului.
învăţătorul. — Mai înainte de a vă spune cum puteţi şti de ce vârstă este un cal căutându-l pe dinţi, trebuie să cunoaşteţi, că dinţii calulpi, ca şi aceia ai omului sunt unii de lapte sau căzători, iar alţii cari înlocuiesc pe aceştia după căderea lor, numiţi dinţii permanenţi sau dinţi de cal.
Dinţii calului sunt în număr de 36—40, iepele având 36 pentru că lor le lipsesc de obiceiu colţii.
Nu toţi dinţii calului ne poate desluşi asupra vârstei, ci mai mult aceia din faţă, care se numesc tăetori şi cărora li se mai zice încă şi incisivi. Ei sunt 12 la număr, adecă câte 6 pentru fiecare falcă.
Cei doi incisivi din mijloc se numesc cleşti, cei doi care vm de fiecare parte a lor se chiamă mijlocaşi, iar celor doi din lături li se spune lăturaşi sau mărginaşi.
Acum pentru a hotărî etatea unui cal ne călăuzim de următoarele date, observându-le asupra incisivilor din falca de jos.
1)	Ieşirea incisivilor de lapte;
2)	Tocirea incisivilor de lapte;
3)	Ieşirea incisivilor de cal;
4)	Tocirea incisivilor de cal;
Să începem cu ieşirea şi creşterea incisivilor de lapte.
Mânzul la naştere de regulă n’are nici un incisiv, ei însă apar în curând, astfel cleştii la 6—8 zile trecute dela naştere ; mijlocaşii la 30—40 de zile, iar lăturaşii între 6 şi 10 luni, aşa că cel mult la 10 luni, cei 6 dinţi incisivi, din falca de jos sunt ieşiţi şi crescuţi.
Dela 10 luni până la un an şi jumătate, pentru a se află de câtă vreme este un mânz, trebuie a ne ajută numai de felul de tocire al incisivilor.
Niculae Ion.— Adecă cum tocire?
învăţătorul. Aţi băgat de seamă, sau dacă nu să luaţi aminte de aici în colo, că orice dinte tâetor, fie el de lapte, fie de cal, la ieşire, înfăţişează o mică scobitură cu mărgi-nile ascuţite, care scobitură are fundul negricios; ia se chiamă....
Moş Gheorghe. — Mişună.
învăţătorul. — Da, mişună, i se mai zice însă prin cărţi şi cornet dintar. Ei bine mişuna se arată mare, mică sau chiar rasă sau ştearsă, după măsura mârginilor ascuţite ce o îngrădeşte.
Iată cum se face această tocire a incisivilor de lapte: la
www.dacoromamca.ro
Incisivii unui cal
Incisivii unui cal la G ani.
Incisivii unui cal la 7 ani.
Incisivii unui cal la 4 ani.
Incisivii unui cal la 8 ani.
www.dacoramamca.ro
1216
A.I.BINA
10 luni cleştii ele lapte sunt tociţi; la un an se tocesc mijlocaşii şi pe la un an şi jumătate mărginaşii.
Deci la un an şi jumătate, mişuna este ştearsă pe toţi incisivii de lapte din falca de jos. Dela această dată până la 2 ani şi jumătate ne conducem în aflarea etăţei, pe lângă dinţi şi de statura şi înfăţişarea mânzului.
La doi ani şi jumătate în locul cleştilor de lapte ies cleştii de cal cari crescând, la trei ani sunt la înălţimea mijlocaşilor de lapte. Iar după trei ani şi jumătate mijlocaşii de cal iau locul celor de lapte. Ei la 4 ani sunt de o jjo-trivă de mari cu cleştii de cal. La patru ani şi jumătate cei doi lăturaşi de lapte să schimbă şi ei, făcând loc lăturaşilor de cal, cari la 5 ani ajung la dezvoltarea mijlocaşilor.
Cam către al patrulea an al etăţei calului, ies şi colţii.
Prin urmare la 5 ani toţi cei 6 incisivi de lapte din falca, de jos, sunt înlocuiţi prin incisivii de cal.
Peste o ani, ne orientăm în aflarea etăţei calului, după tocirea incisivilor de cal.
Nicolae Ion. — Şi cum, după ce se d.eosibeşte dinţii de lapte de dinţii de cal.
învăţătorul. — Incisivii căzători sunt mai mici şi mai albi decât cei de cal. Afară de aceasta ei mai înfăţişează către rădăcină, în apropierea gingiilor, un fel de sugrumătură, ceea ce nu se vede la tăietorii permanenţi sau de cal.
Moş Gheorghe. — Aşa este.
învăţătorul.—Cum am zis peste o ani ne călăuzim de tocirea incisivilor de cal, care se întâmplă gstfel:
La 6 ani cleştii sunt topiţi; la 7 ani mijlocaşii; la 8 ani pe lângă cleşti şi mijlocaşi sunt raşi şi lăturaşii.
Când dar un cal a împlinit 8 ani, el are mişuna ştearsă pe toţi cei 6 incisivi din falca de jos.
(Va urmă).
Irimia Popescu.
Medic-veterinar.

Mormânt (le trei mii (le ani. — Prinţul Artur Odescalchy şi Dr. Nagy Gez.a, şeful secţiei archeologice a museului naţional din Buda-Pesta, autorisaţi din partea guvernului, au (ăcut săpături în o dâlmă dintre comunele Divek şi .JesUofalu din comitatul Nyitra, aflând la o mare adâncime o urnă cu două toarte, aşezată în o oală mai mare. In urnă erau rămăşiţele unui mort împreună cu numeroase juvaere, inele, cârlige şi un colier din timpuri, cel puţin cu 2500 -8000 de ani înainte de timpurile noastre. Din diametrul inelelor se poate deduce că cenuşa din urnă e a unui copil. Acum urna se află în museul naţional din Buda-Pesta.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
1217
D-l Spiru Haret, Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii publice, a adresat directoarelor şcoalelor catolice din ţară, în ziua de 14 Iulie a. c. următoarea circulară :
Doamnă,
De mai multă vreme, atât ministerul instrucţiunii publice, cât şi alte autorităţi, primesc numeroase plângeri, reclamaţii şi denunţări contra institutelor private de fete înfiinţate şi conduse de către călugăriţele catolice al congregaţiunei Notre-Dame-de-Sion.
In urma supravegherii exercitate de noi, neam convins că o mare parte din învinovăţirile aduse acestor institute sunt fundate. Intr’însele învăţământul primar aşa cum este fixat prin lege şi aşa cum este obligator pentru toţi copiii supuşi români, nu se predă: copiii nu sunt supuşi nici unui control în privinţa îm-plinirei obligativităţii învăţământului primar nici în ceea ce priveşte înscrierea, nici în ceea ce priveşte examenul de Ia finele anului, aşâ cum prescrie art. 10 şi 11 din legea învăţământului primar, limba română este neglesă, învăţământul religios se predă la oojnle ortodoxe într’un număr de oare nesuficient şi de către un personal necompetent, une ori de către o gălugăriţă ca tolică, după cărţi neautorizate, sau chiar după manuscrise.
In ceea ce priveşte educaţia religioasă, copilele, chiar cele ortodoxe, şi mai cu seamă acestea sunt obligate în mod strict a se supune la toate îndatoririle religiei catolice, atât în capelă, cât şi la toate celelalte exerciţii religioase cari nu se pot impune ue cât elevelor catolice; ba încă se uzează de toate mijloacele pentru a impresiona imaginaţia lor şi de a determină la dânsele, în mod artilical, dorinţa de a părăsi religia părinţilor lor, şi multe <lin ele chiar de a se călugări în religia catolică. Astfel se explică numeroasele conversiuni de care avem cunoştinţă că s’au produs printre eleve sau fostele elve ale acestor institute, dintre cari unele şi-au părăsit ţara şi-au dispărut, .sustrâgându-se dela afecţiunea părinţilor şi rudelor lor, şi aruncând doliul şi dezolarea în atâtea familii. Incidente recente au dat pe faţă modul cum să operează pentru a se ajunge la asemenea rezultate.
Pentru a pune capăt acestor fapte, pe cari numai îndelunga noastra toleranţă le poate explică, ministerul vă pune în vedere că, de azi înainte, nu vom mai tolera nici o abatere dela legile şi regulamentele şcolare din partea institutelor «Notre-Dame-de-Sion», precum şi nici o încercare de acţiune asupra copilelor, în scop de a provocă părăsirea religiei părinţilor lor. Şi pentru ca lucrurile să fie bine înţelese, vă punem în vedere următoarele:
1. Institutul ce conduceţi va fi inspectat cât mai des de către inspectorii şcolari, inspectoarele şcolare, de către revizorul şcolar local şi ori-ce altă persoană delegată de noi. D-voastră sunteţi datoare a le pune la dizpoziţie toate actele şi documentele
www.dacoromanica.ro
1218	ALBINA
de cari vor avea trebuinţă şi a le da toate imiormaţiile ce vă vor cere. Ei vor asistă la cursuri, vor pune întrebări, vor cercetă cărţile întrebuinţate, caetele şi lucrările elevelor, vor căută să se convingă de aptitudinele didactice şi de capacitatea corpului didactic al institutului; vor căută să vadă modul cum e-levele îşi împlinesc datoriile religioase. In urma rapoartelor ce ne vor adresă, şi, eventual, în urma anchetelor ce vom ordonă, ministerul va luă măsurile ce va crede de cuviinţă, în conformitate cu legea şi regulamentele.
2.	Veţi comunică d-lui revisor şcolar local, numele şi pronumele, naţionalitatea şi religia tuturor elevelor, precum şi numele şi locuinţa părinţilor elevelor ce se află în institut, precum şi a tuturor acelora *cari vor mai fi primite în viitor.
3.	Toate elevele române în vârstă de 7—14 ani împliniţi cari nu vor fi absolvit învăţământul primar după programa oficială, vor urmă acest învăţământ întocmai după programa oficială, fără cea mai mică ştirbire sau înlesnire. Acest învăţământ va puţeâ însă fi repartizat pe 5 ani, în loc de 4, pentru a permite şi introducerea limbelor moderne şi a muzicei. Cursurile de religie, limba română, istorie şi geografie vor fi exclusiv în limba română.
4.	Elevele române mai mari de 14 ani şi acele cari au absolvit cursul primar după programa oficială, vor fi obligate a urmă în limba română studiul istoriei, geografiei şi limbei române : iar cele ortodoxe şi pe al religiei. Limba de învăţământ pentru celelalte materii, poate să fie o limbă străină.
5.	Pentru predarea (învăţământului primar, precum şi pentru predarea istoriei, geografiei şi a limbei române la elevele române prevăzute la aliniatele precedente se va întrebuinţa numai personal care să cunoască bine limba română, care să aibă cunoştinţele şi aptitudinea pedagogice necesare şi care să aibă autorizaţia ministerului.
G. Pentru elevele române ortodoxe, religia va fi predată de un preot ortodox sau de o altă persoană ortodoxă, anume autorizată pentru aceasta de minister şi care să facă parte din corpul didactic al statului.
7.	Pentru elevele române mai mici de 14 ani cari nu au absolvit învăţământul primar, acest învăţământ va fi obligator până la absolvirea lui sau până la vârsta de 15 ani. Elevele cari se vor constată că se sustrag de la dânsul, vor fi înscrise în şcolile primare publice şi obligate a urmă acolo, fără prejudiciul altor măsuri ce s’ar luă contra institutului.
8.	Toate elevele române de curs primar, vor trece la şcolile publice, toate examenele de fine de an, conform art. 2 al. I din lege. Direcţia institutului va fi obligată a le trimite la examene
9.	Este interzis în mod absolut ca elevele române ortodoxe, să ia parte, în ori-ce fel ar ti şi sub ori ce motiv ar fi, la practicele religioase catolice ori cari ar fi ele. Credinţele religioase ale lor vor fi respectate în modul cel mai scrupulos, şi este in-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1219
terzisă în mod absolut ori ce încercare de ori ce fol ar li, de a le abate dela credinţele lor şi dela datoriile religioase ortodoxe.
10.	Direcţia institutului este obligată să aibă grija ca elevele române ortodoxe să şi împlinească în mod regnlat datoriile religiei lor. Un preot ortodox va fi însărcinat de către direcţia institutului, sau în lipsă de minister, ca să se ocupe cu îngrijirea religioasă a elevelor române ortodoxe.
11.	In fiecare Duminecă, elevele române ortodoxe vor li conduse la biserica ortodoxă, cea mai apropiată, ca să asiste la le-turghie.
12.	Institutul este obligat a sărbători, îutocmai ca şcoalele publice, zilele de sărbători naţionale recunoscute de regulamente.
Punându-vă acestea în vedere, vă invit, d-nă, a vă conformă măsurilor de mai sus, pe cari le impunem în virtutea dreptului ce ne dau legile ţărei şi vă atrag atenţia, că contra abaterilor, vom luâ măsuri cari vor putea merge până la închiderea institutului. Vă dăm termen de 10 zile ca să vă arătaţi măsurile ce aţi luat pentru exacta aducere la îndeplinire a acestui ordin. Cât pentru faptele din trecut, cari au motivat plângerile pomenite la începutul acestui ordin, ne rezervăm a luâ măsurile ce vom crede de cuviinţă.
Ministru, Ilaret.
Descrierea comunei Oltina din plasa Silistra-Nouâ, jud. Constanţa 0)
La ajunul Sf. Yasile.
In ziua do 31 Decemvrie (ajun) umblă numai copii mici de pe la ora 3 până la 6 p. m. Ei poartă în mână o ramură bifurcată şi acoperită cu un ştergar alb. Nu zic alt de cât «plu-guleţul meu cu 12 boi» ... Hăi ! Hăi! Hăi !
Judecata pomului sterp.
In seara ajunului spre 1 Ianuarie, 2 oameni din care unul cu un topor, se duc în grădină la un pom sterp (fără roade) şi îl judecă în felul următor: După ce a ajuns în faţa pomului sterp, cel cu toporul ridicându-1 în sus spre a-1 lovi, îl apostrofează cu vorbele: «Am să-l tai că nu rodeşte», cel-lalt se roagă zicând: «iartă-1 că va rodi» şi lăsându-1 au credinţa întemeiată că în primăvară va da rodul cuvenit.
In ziua de Sf. Vasile.
Copiii umblă cu o ramură împodobită cu hârtie colorată şi intrând în casă, atinge cu cea rămurică pe cel care-1 urşază pronunţând cuvintele :
Sorcova, morcova Să trăeşti să ’mbătrâneşti 1
1) Vezi Albina No. 46—47.
www.dacoromanica.ro
1220
ALBINA
Ca mărul ca părul îndesat ca sacul Gras ca găsnacul
Tot în această zi mai umblă şi ţiganii cu Siva (un cap d& porc împodobit cu bani la gât) şi cântă versurile următoare'.
Sus în dalbe mănăstiri Dar în dalbe cine şade ?
Bunul Dumnezeu;
Lângă Bunul Dumnezeu
Şade Maica Precista
Lângă Maica Precista
Şade bătrânul Crăciun
Lângă bătrânul Crăciun
Şade Ion Sânt Ion
Şed toţi sfinţii d’arândul
Se-mi judece pe Sivoi-lio (capul porcului)
Vasilco-Ilio!
Ce-ai mâncat şi ce-ai băut ?
De-mi eşti grasă şi frumoasă?
Trei ochi negri mângâioşi,
Sus la munte m’am urcat Fag şi ghindă am mâncat De sunt grasă şi frumoasă;
Trei ochi negri mângâioşi Mai la vale am scoborât Apă rece mi-am băut Apă rece sloi de ghiaţă In livezi verzi mi-am sărit Iarbă verde mi-am păscut Şi Rumânii m’au văzut Săritau Rumânii cu topoare Şi noi meşteri cu ciocane Gnea gonit, gnea doborât,
Cu tot dreptul gnia ’mpărţit Luat-au Rumânii slănina Şi ţiganii căpăţâna Am luat’o împodobită La Dumneavoastră am adus-o Vedeţi şi s’o primiţi Frumos dar să-i dăruiţi Cu 2 —3 galbeni înfloriţi Un colac de grâu curat,
Pe colac vadra de vin C’aşa-i legea din bătrâni Din bătrâni din oameni buni,
Sănătate acestei case	,
In cruci frumoase Să fiţi boieri sănătoşi
Ca în vestea Iui Christos	^
La Paşte.
1). In întâia zi a învierei Domnului, în zori de zi, femeile bătrâne adună pe cele tinere măritate în acel an şi cu toatele se duc la marginea satului, unde aşezându-se pe iarbă, cele mai bătrâne spală pe cele mai tinere pe frunte cu vin şi după care le dă câte un ou roşu şi covrigi: Aceasta o fac în semn de sănătate şi bogăţie.
www.dacoromamca.ro
AI;B1NA
1.221
2)	. Locuitorii de aici sărbătoresc 9 Joi ce urmează după Duminica Pastelor, dintre acestea mai principale sunt 3, pe cari le serbează ca şi pe orice sărbătoare mare. Joia a 9-a o numesc şi Joia mănoasă. Aceste Joi le serbează în scopul ca Dumnezeu să ferească holdele de grindină, numindu le şi apărătoarele grânelor şi ale viilor. In toate dimineţele din acele Joi, fetele mari scot apă din puţuri şi stropesc pedin-naintea casei lor şi pe la vecini, zicând vorbele Dă Doamne belşug->.
3)	. In Joia 3-a după Paşti,. băeţii şi fetele ţin o sărbătoare moştenită din timpurile cele mai vechi, numită Joia lui Sca-loianc (Calo-Iani). Băeţii şi fotele se strâng în grupuri, contribuind fie-care cu bani, făină, untură, brânză, zmântână, lumânări şi ouă. Toate acestea se adună la o casă, unde gazda se îndatorează a le face plăcinte şi turte; iar din banii adunaţi cumpără vin şi rachiu (rachiu e pentru babe). Cu a-cestea, Miercuri seara, spre Joia a 3-a, se pregăteşte o masă zisă şi masă mică. In dimineaţa zilei (Joi) se pregăteşte pentru masa cea mare care constă din mai multe mâncăruri şi plăcinte: până la terminare, copiii pregătesc înmormântarea lui Sealoene în felul următor: Se face mai întâiu în pământ o gropiţă rotundă de unde tăind pământul în formă de cruce, fac un chip de om pe care îl aşează pe o scândurică, împodobindu l pe la cap cu flori şi cu coji de ouă roşii, păstrate într’adins dela Paşti şi cu lumânări de ceară galbină. După ce a împodobit acel chip de lut numit Sealoene, încep să-l plângă cu vorbele următoare:
Scalo-Iane-Ene trup de cocon Scalo-Ită-Iţă trup de coconiţă Te cată măta prin pădurea deasă Cu iniirfa arsă
Şi tată-tău prin pădurea, rară Cu inima amară.
In aceste bocete naturale, 10-15 copii, duc chipul de lut până la malul Ghidului (Oltina) şi după ce aprind lumânările din împrejurul scândurelei, îl dă pe apă tot în plânsete. Apoi toate grupurile se reîntorc dela ghiol, ducându-se fiecare grup pe la gazdele lor. Ajunşi acolo li se pune masa. După ce a terminat de mâncat şi de băut vinul, un flăcău le cântă/din fluer, iar dânşii joacă până spre seară.
4)	. In ziua de 9 Martie, oamenii de aci fac focuri în curte înaintea casei; iar femeile ocolesc casa turnând de jur împrejur cenuşe. Prin aceasta cred că, casa să le fie apărată de şerpi.
5)	. Intre sărbătorile mari e socotit şi sf. Trifoii (1 Fevru-arie) pe care îl ţin ca pe apărătorul holdelor şi în special al viilor. In această zi toţi locuitorii cari au vii udă cu vin vreo câte-va viţe, după ce mai întâiu le-a tăiat dela rădăcină.
www.dacoramamca.ro
1222
ALBINA
6)	. In zorile zilei de sf. Gheorghe, femeile aduc de pe câmp urzici pe cari le anină pe la ferestre şi uşi. Prin aceasta au credinţa că de acea casă nu se vor apropia animale veninoase. Tot în dimineaţa acestei zile, cei bolnavi se duc la câmp unde tăvâlindu-se prin iarbă, au credinţa fermă că se vor însănătoşi. Tot în această zi se face şi numărătoarea oilor.
7)	. In ziua de înălţare după eşirea din biserică, fiecare sătean se pregăteşte cu de ale mâncărei, cum: plăcintă, pilaf, mâncare cu carne de miel, friptură de miel şi o ploscă sau o sticlă cu vin, şi pe la ora 11 dimineaţa unul anunţă pe toţi prin strigăt în răspântiile satului ca să se adune cu toţii în cutare târlă cu semănături spre a săvârşi acolo pomana lui Dumnezeu. Pe la orele 1 p. m., fiind cu toţii adunaţi acolo, se aşează o masă mare la care este invitat şi preotul satului de face mai întâiu sfinţirea apei şi după ce dă cuvenita blagoslovenie se aşează cu toţii la masă dând locul mai de preferinţă celor săraci. După terminarea mesei, toate stră-chinele şi urcioarele le umple cu apă şi apoi le aruncă în sus zicând: «Dă Doamne ploaie şi berechet în bucate».
8)	. Pocânzeicile. Sunt două femei tinere, rude cu faţa ce s’a măritat după un flăcău din alt sat şi acelora fiindcă însoţesc pe tânăra până acasă în ziua nunţei, li se dă numirea de Pocânzeice.
9)	. La Joia Mare din săptămâna patimelor, oamenii fac un foc mare dinnaintea casei din boz uscat adus de copii, cărora li se plăteşte de stăpâna casei câte 2 ouă albe. Acel boz e adus de Miercuri seara. Focul se face în amintirea rudelor moarte.
10)	Sărbători populare: Chilichii, care'încep din ziua de
12 Noemvrie; adecă 3 zile înainte de lăsatul secului de Crăciun şi 3 zile le ţin în postul Crăciunului. Aceste sărbători le ţin din credinţa, ca fiarele sălbatice nu se vor atinge de turmele de oi şi vite.	Constantin Măldărescu.
Femeie din trei veacuri. — Din Şacalul de pădure, Transiliva-nia, să scrie următoarele: Duminică în 4 Septemvrie a. c., s’a înmormântat o femeie văduvă născută la anul 1799, va să zică în veacul al XVIII lea, a trăit întreg veacul al XlX-lea şi a răposat după 4 ani împliniţi din veacul al XX-lea. Numele acestei temei a fost Stoica Tudora. A fost sănătoasă şi a muncit acasă şi în câmp până în anul trecut, când fu atinsă de paralisie în partea dreaptă a corpului.
—	Cel mai bun biciu pentru cal, e ovăzul.
—	Precum e nutreţul, aşa e şi calul.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1223
DUNĂREA
unărea, cu drept cuvânt numită regele râurilor din Europa, face cum ştim bogăţia ţârei noastre şi con-stitue pentru dânsa o fruntarie naturală sau un obstacol din cele mai serioase în favoarea apărărei pe o întindere în mai mult de 800 km. In aceste notiţe n’avem pretenţiunea a descrie Dunărea în tot cursul ei, avem numai a ne ocupă de partea românească a acestui fluviu, adică partea dintre Orşova şi Marea Neagră.
Pentru un observator ce călătoreşte pe acest râu, ţărmul românesc prezintă vederii o câmpie argiloasă, acoperită în mare parte de bălţi, de livezi, de păşuni, străbătută de mai multe braţe ale Dunărei; aceste braţe constituesc insulele acestui flluviu şi numărul lor se îmulţeşte cu cât înaintează cine-vâ mai mult spre mare.
Sub Isaccea, Dunărea formează trei braţe mari, cunoscute sub numele de (/urile Dunărei, dintre care cel mai important este acela al Sulinei, celelalte două sunt braţul Sf.-Gheor-ghe şi braţul Kilia. Canalul Kiliei de la Vâlcov înainte se împarte în 8 braţe mai mici, dintre care cel mai însemnat este braţul Uşcov. Malul despre Basarabia al canalului Kilia este destul de ridicat, şi apele Dunărei scaldă către acest mal un pământ producător. Gurile Dunărei formează aspectul unei mări de trestie înalte de 4 m. dasupra cărora nu se zăresc de cât catardele şi pânzele nenumăratelor vase ce plutesc pe cele trei braţe.
Dunărea îneacă deosebitele insule ale deltei primă-vara pe la luna Martie, iar peste an de câte ori cresc apele din cauza ploilor sau topirea zăpezilor. In general se poate zice că în lunile August, Septemvrie şi Octomvrie apele sunt mici; de la Decemvrie la Martie serviciul navigaţiei se întrerupe din cauză soiurilor de ghiaţă.
Dela Orşova unde începe acel imens arc de cerc în care este înscrisă toată Muntenia şi care se termină la Galaţi, ţărmul stâng românesc dominează ţărmul drept până la Persa Palanca, însă spaţiul cuprins între Negotim şi gura Timo-cului este supus inundaţiunilor. Dela Vidin înainte ţărmul drept domină pe cel stâng mai în tot cursul fluviului până spre Brăila, unde ţărmul stâng formează maluri repezi şi ar-giloase de 30 metri înălţime.
Lărgimea Dunărei este foarte variabilă; la porţile defer e strânsă şi se lăţeşte îndată ce păşeşte acest obstacol. Dunărea se lărgeşte aşâ de mult dela Severin înainte, în cât lângă Vidin abia se zăreşte ţărmul opus, dar spre a preciza mai bine aceste lărgimi, vom da aci distanţele în metri de la un mal la altul pentru mai multe localităţi:
www.dacoramamca.ro
1224
ALBINA
La ruinele podului Traian........................1155 m.
La Rusciuc, Turtucaia, Silistra .................. 750 m.
La Rahova......................................■ 540 m.
La Brăila......................................... 487 m.
La gura Şiretului....................'........... 000 m.
In privinţa adâncimelor, putem asemenea stabili câteva cifre :
La Orşova 30 — 35 m.
La Raliova 24 — 30 m.
La Rahova nivelul Dunărei este la 16 m. d’asupra nivelului mărei, de unde urmează, că fundul fluviului va fi între 25 — 30 m. şi poate chiar mai jos decât nivelul mărei. Lângă Orşova, la Porţile de for, Dunărea este la 30 m. d’asupra nivelului mărei pentru apele mici, iar sondele au dat adâncimi mai mari de 30 metri.
X
Vederea oraşului Olteniţa.
Când înălţimea apelor este de mijloc dasupra Porţilor de fier, apele Dunărei au o repeziciune de 8 km. po oră sau 2 m. 22 pe secundă, iar în deltă ele parcurg 6 km. pe oră sau 1 m. 60 pe secundă. Din aceste viteze resultă în calificaţiunea obeinuită a curentelor, că curentul Dunărei d’asupra Porţilor de fier este un curent prea repede, iar în deltă cţirentul este asemenea destul de repede.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1225
In ceea ce priveşte volumul de apă ce curge într’o secundă, s'a putut fixă debitul apei la Viena:
Pentru apele	cele mai mari ale Dunărei 73.000	mQ pe	sec.
- Pentru apele	cele medii ale Dunărei	33.000	m.	»	»
Pentru apele	mici ale Dunărei	2.000	m.	»	»
^Acesta fiind	debitul la Viena, dacă	însă vom observă
suprafaţa basmului Dunărei dela Viena până la RahtiVa este aproape de trei ori cât suprafaţa basinului până la Viena, presupuind un volum dublu numai decât acela dela Viena, vom avea pentru debitul Dunărei la Rahova:
66.000	m. Q pe sec. apele medii; şi
4.000	*	>	» mici.
Ing. Toplicescu.
---------------
Vizita d-lni ministru Spiru Haret în jad. Neamţ.
D-l ministru al cultelor şi instrucţiunii publice Spiru Haret, însoţit de d-l Jean Dumitrescu, şeful de cabinet, sosi Vineri 27 August, în Piatra-N., unde fu primit la gară de autorităţi. De aci, d-l ministru însoţit de d-l Emil Zaliaria, prefectul judeţului, de d-l Ion Negrea, părintele dascălimei din Neamţ, fost director al liceului din Piatra şi actual deputat, de P. S. Protoiereul Po-povici, de d-l revizor de ‘Neamţ, Nicolau, de d l inginer şef al judeţului Dragoş, şi de mai mulţi d-ni senatori şi deputaţi, a făcut o inspecţie prin judeţ, asistând la inaugurarea a două monumente naţionale: în Girov şi Vânătorii (1) Neamţ şi la inaugurarea a trei şcoli în comunele: Bălţăteşti, Şerbeşti şi Hangu; d-l ministru a mai vizitat în drumul acesta mănăstirile: Agapia, Văratic şi Neamţ, Cerbăria statului şi toate şcolile ce i-au tost în drum.
Duminecă la ora 6 p. m., d-l ministru cu suita sosi în Bicaz, fiind primit de d-l primar al comunei Popovici şi de d-l Ar-măşescu, Şeful domeniului Coroanei Bicaz.
D-l ministru se opri în faţa şcoalei elementare de meserii, unde fu întâmpinat de d-l Nicu Albu, primarul urbei Piatra şi alţi membrii ai parlamentului. După aceasta d-l ministru intră la şcoala de meserii, unde fu salutat de d-l Istrate, dirigintele şcoalei şi de elevi, cari fiind Duminică nu lucrau, apoi vizită cu deamănuntul atelierul şi magaziile de materiale şi de lucruri efectuale de elevi, întreţinându-se cu d 1 Istrate asupra mersului şcolii şi vorbind cu unii din elevi, încurajând prin aceasta atât pe profesor, cât şi pe elevi.
De aci d-sa se îndreptă spre şcoala comunală, unde d-l institutor Teofanescu Gribincia pusese elevii pe 2 rânduri dealun-gul intrării prin grădina şcolară, unde avu loc o mică bătae cu flori. Aci d-l Haret avu plăcerea de a vedea o şcoală şi un institutor mafiei. După ce ascultă descoperit imnul regal, cântat 1
(1) In curând vom da icoana monumentului şi serbarea.
www.dacaromanica.ro
1226
ALBINA
de corul şcoalei, condus de (iul d-lui Teofaneseu, elev în şcoala normală de învăţători a societăţii din Bucureşti, d-1 ministru satisfăcut pleacă spre Tarcău.
La hotar îl aşteptă primarul comunei Pangaraţi, d-1 I. Şova cu călăreţi şi steaguri, primindu-1 cu strigăte de ura.
In Tarcău aşteptă de asemenea d-na profesoară cu şcoala de cătun. Se cântă şi aci imnul regal şi se aruncară (lori în trăsura d-lui ministru. D sa se întreţinu puţin cu d-na profesoară şi cu elevii, întrebând de cauza pentru care sunt aşâ de puţiui, şi apoi plecă la staţia «Gura Tarcău».
Aci aşteptă trenul împodobit cu drapele naţionale. După ce fură prezentaţi funcţionarii, d-1 ministru cu suita, conduşi de d-1 Nicu Albu, plecară la Brateş, unde a doua zi vizitară Ar-deluţa, schitul Tarcău şi Bobeica.
Tot Luni la ora 2 p. m., vizitatorii plecară de vale cu 2 va-gonete, vizitând în drum artisticul iaz «Elena» de pe Tarcău, căruia i s’a dat drumut în faţa noastră. Aci am putut vedea în d-1 ministru adevăratul spirit cercetător. Mai bine de o jumătate de oră s’a uitat la această lucrare, adevărat artistică, urcând şi coborând scările, privindu-1 din dreapta şi stânga, de sus şi de jos.
De aci vagoanele duseră pe d-1 ministru în staţia Straja, unde aşteptau primarul cu locuitorii şi trăsurile. Călătoria de plăcere terminată, urmă iarăşi cea oficială. După vizitarea şcolilor, d-1 ministru s’a reîntors în Piatra-N. Aci vizită o a doua lucrare artistică, care a făcut numele neobositului deputat şi primar din Piatra, a d-lui Nicu Albu, să fie eternizat, şi anume muntele Cozla, transformat într’un minunat parc.
Cu trenul de seară d-1 ministru s’a întors în Bucureşti.
Vizita d-lui ministru Ilaret în judeţul Neamţ a fost o adevărată sărbătoare. In tot cursul drumului d-sa a fost întâmpinat de primari, preoţi, învăţători, săteni şi copii în haine de sărbătoare şi ou dragoste ca un adevărat părinte. Cele ce a văzut şi cuvântările ce a auzit l’au putut încredinţa, că dacă d-sa şi-a dedicat viaţa şcolii şi binelui obştesc, aceasta n’a fost în zadar: efectele bune se văd şi poporul o recunoaşte.
Dumitru Urzica
Absolvent al facult. de litere.
Mai sunt încă două numere şi se îucheie anul al VH-lea al revistei; iar la 1 Octomvrie va apărea No. 1 din anul al VlII-lea. Mulţumind abonaţilor noştri, pentru preţiosul sprijin moral şi material ce au dat şi dau revistei, îi rugăm să ne deă şi pe viitor tot concursul lor. Acei cari din diferite împrejurări, n’ar mai dori să-şi continue abonamentul, îi rugăm a ne anunţă prin o simplă carte poştală.
www.dacaromamca.ro
Vornicul lîarbu Ştirbei cu soţia sa Ecaterina.
(Vedere din lucrarea Adm. Casei Bisericii -Şapte biserici».)
www.dacoramamca.ro
1228
ALBINA
Inform aţiun i
Cu începere de la 2 Septemvrie curent, orele de serviciu în Administraţia Centrală a Eforiei, vor fi de la 9 — 12 a. m. şi de la 3—6 p. m. în fiecare zi de lucru.
Casieria va fi deschisă de la orele 9—12 a. m. şi de la 3 — 5 p. m.
In ziua de 20 Septemvrie 1904, orele 10'/s a. m„ se va ţine la Eforie, Bulevardul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise, pentru închirierea pe termen de 3 ani. cu începere de la 23 Octomvrie 1904, a casei Penescu, din Strada Fântânei No. 46, garanţie provizorie lei 400.
Pe lângă preţul chiriei, d-1 chiriaş va mai plăti: impositelc de orice natură, actuale şi cele cari se vor mii înfiinţa; asigurarea, laxele de gunoiu, apă şi taxe la canal.
Supra oferte nu se primesc.
*	v
* *
In ziua de 23 Septemvrie 1904, orele l0'/a a. m„ pentru închirierea pe termen de 3 ani cu începere dela 26 Octomvrie 1904, următoarele imobile din Capitală şi anume:
1.	Prăvălia No. 1. din Palatul Băilor, Bulevardul Elisabeta, garanţie provizorie lei 800.
2.	Prăvălia No. 2, din palatul băilor, Bulevardul Elisabeta, garanţie provizorie lei 800.
3.	Casa Cathechitis Rădulescu din Strada Cometa No. 22, garanţie provisorie lei 400.
Supra oferte nu se primesc.
Condiţiunile speciale, precum şi orice alte informaţiuni se pot luă la Serv. Bunurilor Eforiei în zilele şi orele de lucru.
*
* *
La 15 Noemvrie a. c., orele 2. p. in., se va ţine concurs Ia Eforie pentru 6 posturi de interni în farmacie pe un stagiu de 3 ani.
Programul concursului şi condiţiunile de admisibilitate sunt publicate în «Monitorul Oficial» No. 277 de la 15 Martie 1897.
Registrul de înscrierea candidaţilor se află deschis la cancelaria Eforiei, în orice zi şi oră de lucru şi se va închide în ziua de 5 Noemvrie, orele 6 p. m.
Bibliografii
S’au pus in vânzare la librăria C. Sfetea, din Bucureşti, şi la toate librăriile din ţară, cărţile de Aritmetică (şi noţiuni (le Geometrie) pentru clasele I, II, III şi IV primare urbane şi pentru diviziile I, II şi III rurale, lucrate conform ultimei programe analitice şi conform ultimelor dispoziţiuni ministeriale, de d-nii: P. Dulfu, profesor de pedagogie la Asilul «Elena Doamna» (secţia normală) şi la Şcoala normală de învăţători din Bucureşti; C. Georgescu, profesor de matematică la Liceul «Lazăr» şi la Şcoala normală de învăţători din Bucureşti; şi Ioan Gheaţă, institutor la Şcoala primară de aplicaţie de pe lângă Şcoala normală de învăţători din Bucureşti.
Toate aceste cărţi sunt aprobate de Onor. Minister al Instrucţiunii publice, prin Ord. No. 27.578 din 12 Iunie 1904,
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1229
şi se află de vânzare la toate librăriile din ţară, cu preţurile următoare:
1) Aritmetica pentru cl. I primară urbană: 50 bani
2)	»	» »	11			50	»
3)	»	> 1>	III	».	»	50	>
4)	»	» »	IV	»		60	»
5)	»	div.	I	rurală		25	»
6)	»	» »	II	y		70	»
7)	>	» »	III	y		65	»
Recomandăm cu căldură abonaţilor noştri aceste cărţi, care prin felul cum sunt întocmite şi competinţa autorilor, sunt dintre cele mai bune iar prin preţurile lor, arată că autorii, au ţinut mai mit la câştigul moral decât la cel material.
MULŢUMIRI
D-l I. Trandafirescu, învăţătorul şcoalei din comuna Şişeştii de jos,
jud.	Mehedinţi, aduce călduroase mulţumiri d-lor I. Trandafirescu, M. Uţoiu, Ion P. Dinuţi, J). Tudorescu, Niţă Juncu, P. A. Mihart, Gh. G. Fota, Al. Parişescu, Gh. Şeineanu, Petre I. Rotariu, Ioana N. lossu, C. Tudor, Tănase Dăescu, Gh. Frumoşelu, M. Cimpoca, din comuna Si-şeştii de jos; D-lor Ionescu C. Gheorghe, Roibânescu, Stefănescu Al., V. N. lilinescu. Dumitriu C. Ioan, Avram Teodosiu, Gh. G. Gărdârianu, Marius N. Vorovrianu, Vasile Uumitrescu, Păunescu George, Dohescu N. Dumitru, Franculescu V., Isvoranu Nic., Popescu Ioan, Bijutescu Sabin, elevi ai Liceului «Traian» din T. Severin şi d-lui Ionescu C. Nico-
lae, seminarist, pentru bunăvoinţă ce au avut d’a contribui cu suma de 5:5 lei, bani 50, la repararea şi împrejmuirea localului şcoalei din această comună.
* * *
Comerciantul Dumitrachc Ioniţă, a dăruit Bisericei parohiale din R.-Doamnei, un rând vestminte preoţeşti în valoare de 180 lei; una evanghelie îmbrăcată în catifea şi argint de china în valoare de 120 lei şi una candelă mare cu 7 lumini, sus la râstihnire, în valoare de 100 lei, în total 400 lei. Asemenea Preotul p. Popescu a făcut cu cheltuiala sa un epitaf, adică punerea Domnului în mormânt. Pentru care li se aduce mulţumiri.
Către Domnii Abonaţi
Constatăm că un bun număr dintre domnii abonaţi, după ne i-am avisat de plată, când li sau presentat chitanţele le-au refusat sub diverse pretexte. Suntem poate singura re-vevistă din ţară, care prin felul expedierii, nu se poate invocă motivul m'am primit . Trimiterea chitanţelor la domiciliul abonaţilor spre încasare, ne costă timp şi bani, şi e trist că se găsesc abonaţi cari, deşi suntem la finele anului, lotuşi au amânat plata, neţinând socoteală de cheltuelile ce facem. Rugăm cu insistenţă pe domnii abonaţi, să achite chitanţele când sunt avisaţi sau li se presintă, iar pe acei cari au amânat plata, îi rugăm a ne trimite cât mai grabnic abonamentele direct, pentru a nu ne expune la noui cheltueli.
www.dacoramamca.ro
1230
ALBINA
La 1 Octomvrie viitor, începe anul al VlII-lea al revistei şi nu e decât drept ca să fim achitaţi pe anul ce se sfârşeşte.
Sperăm că rugămintea noastră va fi ascultată cu bunăvoinţă şi d-nii abonaţi se vor grăbi a-şi achită datoriile.
Administraţia.
Toţi acei cari ne cer programe, regulamente sau îndrumări, sunt rugaţi a ne trimite costul lor, de oarece nu expediem nimănui nici cu ramburs nici pe credit.
Preţurile sunt cele următoare:
Programa analitică pentru şcolile urbane lei 1,20 »	„	„	’ „ rurale	„ l,2o
„	„	„	„	normale
de învăţători	şi	învăţătoare .	„	2,20
îndrumări pentru institutori şi învăţători, privitoare la modificările aduse
programei................ . „ 0,50
Regulamentul pentru aplicarea legei asupra învăţământului primar şi normal
primar...............................„	0,60
Idem pentru administraţia interioară a şcoalelor normale de învăţători şi
învăţătoare . . .........! . . . „ 1,20
Idem	idem şcoalelor	primare	urbane	.	„	0,60
Idem	idem „	„	rurale. . .	„	0,60
La 1 Octomvrie 1904, începe anul al VIII al revistei, costul abonamentului pe an este numai 5 lei şi se plăteşte înainte o «lată cu cererea de abonament. Nu se trimite nimănui revista dacă mai întâiu nu se primeşte abonamentul. Cine face 5 abonaţi şi trimete şi plata lor, are al şasălea abonament gratuit, pe acelaş timp ca abonaţii tăcuţi. Orice cerere de abonament însoţiţă de cost se satisface cel mult în 5 zile. Sunt de vânzare şi colecţii pe anii precedenţi.
WWW V' VWWVVVWVVVVVW WWW* T ▼ T
www.dacaromamca.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a răspândirei de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un Im pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel dântâiu an după primirea sa, să facă a se prim! în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresâ d-lui Petru Gârboviceanu, strada Sf. Ecaterina, Bucureşti.
Comitetul. Preşedinte, loan Kaliiideru, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sa va Şom&nescu, mare proprietar, fost senator Admnistralor şi casier delegat, Petru Gărboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Const. Batiu, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spirti C. Haret, Ministru,profesor Universitar; 1. Dimitrescu Prosop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlftdescu, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor. — Censori, Const. Aliuiâneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexamlrescu, revisor şcolar.
Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare).
Pr. Ioan Apostoleanu (Vâlenii-de-Munte), 2 lei; Eleonora Apostoleanu (Vălenii-de-Munte), 2 lei; Paulina Negulescu (Brezoaia), 1 leu; Popescu I. (Zătreni), 1 leu ; Diaconescu N. (Găineştib 1 leur Scărlătescu C. (Te-toiu), 1 leu; Crăpătorceanu A. (Crăpăturile), 1 leu; Rădulescu 0. (Băeşti),
1	leu; Robin D >rescu (Bucureşti), 2 lei; Iosif Gobl (Bucureşti), 18 lei;
B.	P. Rădulescu (Bucureşti', 5 lei; Demetru C. lonescu (Bucureşti), 4 lei; G. G. Mironescu (Bucureşti), 6 lei; M. Constantinescu (Iiuşi), 2 lei; Alfred Gociu (Huşi), 2 lei; D. Andreescu (Huşi), 2 lei; E. Vinceanu (Huşi),
2	lei; Th. Dumitriu (Huşi), 2 lei; Dem. C. Bungeţeanu, revizor şcolar (T.-Severin), 2 lei; Pr. I. Danubianu (Bistriţa), 1 leu; P. Iovii, învăţător (Bobaiţa), 1 leu; Gli. Băzavan, învăţ. (Bresniţa), 1 leu; Gli Tomescu, învăţător (Broscari), 1 leu; Maria Simziana învăţ. (Cerneşti), 1 leu; Gh. Ioaţu, învăţ. (Colbaşil, 1 leu; Gh. Nicolescu, învăţ. (Dalbociţa). 1 leu; M. Prescură, învăţ. (Gutu), 1 leu; I. Mănescu, învăţ. ( helmegioaia), 1 leu; D. Cotorogea. învăţ. (Ilovăţ), 1 leu; D. Vieaşu, învăţ. (Ilovăţ), 1 leu;
C.	Stuparu, învăţ. (Isvoru-Bârzeij, 1 leu; Gh. Mănescu, învăţ (Jidoştiţa), 1 leu; N. Coifan. învăţ. (Malovăţ), 1 leu; G. Georgian, învăţ. (Schela-Cladovei), 1 leu; Gh. Ruptureanu, învăţ. (Severineşti), 1 leu; Diac. Că-tuneanu, învăţ. (Siinion), 1 leu; I. Trandafirescu, învăţ. (Siseştii de-jos), 1 leu; Pr. Gh. Mănescu, învăţ. (Zegaia), 1 leu;-D. Rezeanu, învăţ. (Al-măjel), 1 leu; Pr. I. Iorgulescu, învăţ. (Batoţi), 1 leu; I. Cerbulescu, învăţător (Burila-Mare), 1 leu; Gr. Păunescu, învăţ. (Burila-Micâ), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1904 al Societăţii e de 201; iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de Ia vechii membrii, e de 6.680 lei şi 76 de bani.
(Va urma în numărul viitor).
www.dacoromanica.ro

FABRICA G6METUL
ADSLf SAL6MGN
Str_ XDcbnanei 14, IGiaciaresci.
Sobe Calorifere. Maşini de bucate. Mobile de grădină. Paturi şi mobile de fier.
^	62—25
•®®€®«CCCCt)CCCCCOCCC«C>CCCCC'CC'CCVVtiCfc ceccco cccccc
Cel mal mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pontr" RSeWi n.m» •< rw.t din propria ndstră Fabrioă, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi: de Vax cu Elastic sad Şireturi Lei 10.95, 11.96, 13 95, 13.96.
Nasturi
i- >	>
>	Laok	cu Elastic	sad Şireturi »
»	»	• Nasturi	»
»	Chevreau cu Elastio	»
•	»	» Nasturi	>
Preţuri corente la Ghete de Danie:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.96, 12.95, 13.95.
»	11.95, 12.95, 13.95, 14.95, 16.96.
>
12.96, 13.96, 14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.96,	14.95, 16.95.
12.95,	13.95, 14.95-
13.95,	14.95, 15.95.
Botonî
»	» Colori «
» Goms ou Nasturi şi Şireturi
Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi» Idem cu ŞirelurI şi Nasturi » Idem de Lack diferite forme
12.95, 13.95, 14.95, 16.95.
7.96,	8.95, 9.95.
6.96,	6.95.
6.95,	7.95. 8 95.
5.95,	6.96, 7,95, 8.95, 9.96.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi ou preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glacă, Albe, Colori,
şi Negre pentru Dame Lei 2.50.	_______________ ’
» Bărbaţi > 2.95.
Rupăndu-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la tolc Sesonele, Calea	„ ,	. .	... . „
rr	vr„ o»7	tj. n,	Cititorii revistei vor ave un scădfimlnt de
Vuslortei No. 27, alaturi de Poliţia	ju preţurile însemnate, presentând
Capitalei, Bucuresci.	cuponul.
___“ —— ______
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
lnst. de Arte Grafice Car"
u, Str. Doamnei. 16.
11.987