Anul vil
No 31
2 Maiu 1904.

ummeea
Comitetul de Redacţie:
lori Kalinderu P. Gârboviceanu G. Gopbuc
Colonel P V Năsturel G Adamescu I. Stescu P. Dulfu V 5 Mo^a N Nicolaescu Gr Teodossiu Const. C. Pop.-Ta^câ.

Redacţia Administi
o 9 — Bucuresci,
Jtoua parfumerie şi Droguerie jYîeDicinală T6MA J3'RĂTULE5GLI
Bucurescl. calea Griviţel N°- 145 (lîrţjâ Gara de Nord). Bucurescl
Oferă onor. sale clientele parfumurl din cele mal renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiunî, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomecjî de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream, de la princesse şi cosmetice higienice, piepţinî fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete.
Articole pentru menagld, ca : ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacurl, esenţe pentru conserve alimentare, Sifdne cu cari se prepară ape gazâse, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băl, cum şi prafuri «Zaekerlin», carboral, borax, acid boric, naltalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiunl, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, cdră şi sirmă pentru parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scdrţe, frunze, flori şi seminţe pentru căiurî, in şi muştarurî, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca : unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiQ din ticat de morun pentru cura de drnă, etc
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane.
Bogat asortiment de cauciircărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticeî, ca : vată şi tifdne, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectdre şi sistematice irigatdre pentru M6şe şi Lehuse, potnpe trage-lapte şi biberdne, ploscî şi lighdne de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatdre, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru domne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomaehale, pul-verisatdre şi vaporisatore, preservative, suspensdre thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminia platină, faianţă şi porcelan, ochelari, forfecl şi cleşti.
Acestă Droguerie are organizat nn servicii! special pentru ducerea acasă a obiectelor cumpărate şuii comandate în capitnlâ, cum şi un serviciu de expediţie deosebit pentru provincie.
Pentru d-niî profesori şi profesdre, institutori şi institutore, inveţătorl şi invSţătore, cum şi pentru toţi abonaţii revistei «Albina» cari vor presentâ alăturatul cupon, se vor face preţuri scăzute la tdte articolele trebultdre.
Cupon de reducere pentru „Albina“
52 - 31
www.dacoromanica.ro
Anul VII.
No. 31.
2 Maiu 1904.
AIVBINA
REVISTĂ ENCieL,OPEt)I0Ă POPULARĂ
Abonamentul In ţari pe an Lael 5 { Abonamentul in străin, pe an lei e
»	6 lu
|fe.
|flb< Un
riur&ry...............15 bani
Pentru anunoiuri 1 leu linia Mioa pv&Ucitate, 5 bani ouvîntui. Manuscriptele nepuse ard.
SUMARUIaî
N. KuilulcscuOiiger, Zor la plivit ipoesie). — I). Teleor, Logofătul Costachi Conaki, l>r. Const. An. Macri, Pelinul. - Gli. Monoleseu, Sfântul Gheorghe.—T. Gheorghtu, Plugăria.— Tli. I>. Spermit ia, Petrecerile de la sate. — Oraş de femei. — (’onsl. C. Fop.-Tuşcă, Kăsboiul Ruso*Japonez. —O com6ră Galo-Romană. — liin Pop. Koleuuiiul. O poveste veche.—V. S. Hre-zeanu, Cercuitul viei.—Pr. N. lUcman. şi t'. I. Grlgoraş, Comunicare despre «Soia hispida .— De pe Domeniile Corănel. — A. A. Naum, Din literatura poporală. — Societăţi economico la sate.—De la cercurile culturale.—De la sate.— Informat luni.
Sfaturi: Un desinfectant bun pentru odăile bolnavilor.—Saltele de fol de porumb. — împotriva sughiţului.
UuHtruţinul: Seceretăre.— Cositdre. — Maşină de secerat şi legat.—împăratul Japoniei cu Statul seu major.—Harta Japoniei cu ţârile unde se petrece răsboiul.
Z0I} LA PLIVIT!
Băieţi, daţi zor cu săpâliga Că î Sfîntul Gheorghe cât colea ... E bună ’n gură mămăliga Şi pâlămida ’n lan e rea !
Fu har de ploi e har de sore, Grăîesce Firea viaţă dând,
Se saltă grâul, aripiore De s’ar părea c’ar fi avend.
Loc faceţi-î! Din rădăcină Stârpiţi o făr’ a pregeta Otrăvitorea mărâcină,—
Să potă grâul răsufla;
Să potă ’nlăturî să ’nfrăţescă,
Să potă bine a s’adânci,
Cu nemul reu să nu ’mpărţescă Un loc ce-î pote lui prii.
www.dacaromanica.ro
718
ATiTWNA
Din ochi un fir să nu vă piară!
Păşiţi în rând, păşiţi uşor Să nu-I fiţi grâului povară,
Să râdă că-î daţi ajutor...
Iar săpăliga o înfigeţî Cât din nădejde,—fir cu fir Duşmanele vieţi să stingeţi,
Să le lăsaţi pe holdă şir...
Yedeţi-le cum înainte Semeţe stau, cu fruntea sus,
Şi ’n urmă sorele fierbinte Pecetea morţii cum le-a pus!
Se vor topi şi se vor face Tot una cu aprigul pămînt.
Iar grâul va sălta în pace Voios, stăpân pe al său avînt.
Vedeţi-1 chiar de pe acuma:
Se simte bine ’n largul luî Şi vă privesce cu drag urma.
Mulţămitor cum altul nu-î!
Daţi zor, băieţi şi voî, codane:
E pâinea lumii pe ogor!
Roşcate spice ori bălane I-or fi podoba în cuptor.
Şi-apoî, ce mândră bucurie Pe câmpul întreg, la seceriş !
Voi curăţiţi o bogăţie Cu al săpâligiî ascuţiş!..
Daţi zor! Pliviţi cu străduinţă!
La şcolă iarăşi veţi plivi Ogorul plin de nesciinţă,
Să sciţi citi, seri, plugări!
N. Rădulescu-Niger.
-------------------—
www.dacoromanica.ro
albina
719
Logofătul Gostachi Konaki.
logofătul Konaki s’a născut la moşia Ţigănesc! din jud. Tecuciu (adi proprietatea Academiei Române) la anul 1777 Octomvrie 14. Din botez primi numele de Alexandru, însă familia îi dise Constantin, în amintirea unui alt copil mai mare ce murise. Ca dascăl a avut un arhimandrit grec, om învăţat şi adânc cunoscător al vechii literaturi elinesci. El mergea totuşi la şcola Dom-născă din Iaşi, unde mai învăţă între altele şi limba slavonă ştiinţele filosofice şi matematicele. Mai avea şi un hagiu turcesc cu care învăţă limba turcă. Cu Fleury învăţă limba şi literatura francesă. Mai studiă in urmă dreptul şi geometria (era bun geometru).
Konaki a scris cea d’întâiu poezie a sa la 1802, o odă către Alexandru Vodă Moruz care făcuse multe îmbunătăţiri în ţară. Cele mai multe poezii ale sale sunt de dragoste şi inspirate de Zulnia. Meritul cel mare al poetului e că pe acele vremuri când damele tote vorbeau ca limbă de salon limba grecăscă, el le adresa acrostihuri în o limbă neaoşă moldovinescă. Toţi lăutarii dîn vremuri cântau poeziile lui Konaki, ceea-ce l’a popularizat mult.
La 1806 poetul luă cea d’intâiu slujbă: isprăvnicia de Tecuciu. A fost 6 ani ispravnic. La 1814 Vodă Calimah l’a numit vornic de poliţie la Iaşi. După plecarea lui Calimah a fost vornic de aprobi.
La 1821 a pribegit cel din urmă. plecând în Basarabia, cu vărul său marele mitropolit Veniamin Costachi.
La 1822 sub domnia lui Ioan Vodă Sturdza se întorse în ţară şi făcu parte din un comitet pentru visterie.
In 1829 se convocară la Bucurescî comisiunile însărcinate cu alcătuirea regulamentelor organice. Konaki fu unul din cei patru membri pentru Moldova, ales de Obştăsca adunare.
Fu însărcinat mai târziu să delimiteze marginea Prutului în conformitate cu stipulaţiile tratatului de Adrianopol. Lucră câteva luni.
Generalul Kiseleff îi încredinţă la 1831 logoteţia cea mare.
Fu candidat la tronul Moldovei, dar reuşind Mihai Sturdza, Konaki mâhnit se retrase la Ţigănesc! şi dete o tiflă averei sale, dicend:
www.dacoramanica.ro
72U
ALBINA
Na vouă boerilor!
Na ţie Konaki!
Bravo ţie Mihalachi!
Sub Sturdza Vodă stete retras şi supărat, deşi Domnul îi oferiâ cele mai înalte slujbe. Măritând fata cu Vogoride se mai apropie puţin de Vodă.
A murit la 1849 Ianuarie, lăsând un volum de versuri şi tălmăciri, a căror întâia ediţie a apărut la Iaşi în anul 1856.
_______________ I). Teleor.
IP E E I JNJ TJ E
(Artemisia Absinlliiuni).
ste o plantă herbacee, care trăîesce maî mulţi anî; cresce pe lângă drumuri, locuri necultivate şi prin livezi şi păduri, înalt de la 0,40—1 metru, cu foi despicate şi mătăsose la pipăit, verigi pe de-asupra şi cenuşii pe dedesubt. Infloresce din Iulie — Septemvrie, flori mici galbene în forma gămâlielor de chibrit. Totă planta are un miros forte tare, caracteristic şi un gust amar. Se întrebuinţeză ca lec fruzele şi vîrfurile înflorite. Uscarea lor trebuie să se facă la umbră şi la un loc uscat.
întrebuinţările: 1) ca întăritor, se pote luă sub formă de ceai, 15 grame frunze uscate la l litru apă, sau vin de pelin făcut ast-fel: se ia 32 grame frunze sau vîrfurî înflorite de pelin se lasă să stea 24 cesurî într’o sută grame spirt sau cogniac, se adaugă apoi un litru vin se maî lasă să stea încă două ţlile, apoi se strecorâ şi se întrebuinţeză 30— 100 grame pe <Ji, înaintea mesei, făcând bine la omenii slabi, cari n’aii gust de mâncare, cari n’au stomacul bun pentru mistuit, etc.; este cea maî bună preparaţie a pelinului şi cea maî activă, pote înlocui chiar vinul quinquina
2)	Ca febrifug (care taie frigurile). Praf de foi de pelin, 1-5 grame, luat cu câte-vâ cesurî înainte de a-1 prinde, într’un lichid dre-care.
3)	Ca antihidropic (contra umflătureî). Se pote da
www.dacaromamca.ro
ALBINA
721
sub formă de ceai făcut cu vin, 30 grame foi de pelin în 100 grame vin alb fierbinte, şi să se ia 2 linguri pe $i.
4)	Ca vermifug (contra limbricilor). Fertură de pelin 5 — 6 grame într’o sută grame lapte, adăo-gându-se şi câte-vâ fire de usturoiu.
5)	Ca antiseptic şi cicatrisant. Ou fiertură de pelin în orî-ce cantitate, se pote spălă rănile şi a le pansa, înmuind cârpele sau vata în fiertură se vor vindecă mai uşor.
Di*. Const. An. Macri.
FoltescT-Covurluî.
SFÂNTUL GHE6ÎÎGHE.
(23 Aprilie).
npă ce am prăznuit cu toţii, filele rescumpărătoruluî sângelui nostru, Domnul lisus Christos; mama ndstră, sfînta biserică, ne-a chiemat pe toţi, pe mic, pe mare, pe tînăr şi bătrân, să prăznuim pe unul din cei mal mari mucenici ai creştinătăţii—pe sfîntul şi marele mucenic Gheorghe—care după pilda ce a luat de la domnul nostru Isus Christos, a luptat până la morte pentru a arătă lumina vie şi în veci nestinsă a împărăţie! Iu! Dumnecjeu.
Sf. Gheorghe, a fost născut în Capadocia, un sat din Asia mică.
In timpul împăratului Diocleţian, pe la anul 286 după Christos, adică acum 1618 ani, afostostaş în armata Romană. După meritele sale militare, a fost ridicat la cel mal înalt grad în oştire — de comandant a întregi! oştiri romane şi îu urmă guvernator al unei ţărişdre. T6te aceste ranguri le-a căpătat prin deşteptăciunea sa rară şi prin mulţimea care se adăpase de la el, cu adevăratele învăţături ale re-ligiuniî creştine.
Împăratul Diocleţian. care era păgân, vă<Jend că în flecare 4>, supuşii săi îmbrăţişeză religia creştinescă, părăsind pe a sa şi că se grupeză în jurul guvernatorului Gheorghe, a hotărât peirea tuturor ce au primit religia creştină. Sf. Gheorghe s’a opus acestei nelegiuite hotărâri, mărturisind cu multă mândrie şi religiunea creştină şi pe Christos.
împăratul vătjend mărturisirea Sf. Gheorghe, a încercat mal întâiu să-l abată prin a-î promite bogăţii mari, domnii şi multe măriri, însă tdte aii fost nimic pentru sfânt, care şi-a susţinut mărturisirea cu multă mândrie.
Atunci, împăratul Diocleţian l-a supus tuturor muncilor
www.dacoramamca.ro
722
ALBINA
grele şi durerdse, ca: vine de bou, pirdne, jug, pietre grele, rdta, otrava şi altele cari numai au<Jindu-le ne înfldră şi cutremură; însă din tdte aceste munci sfântul a eşit ne-atins fapt care a făcut ca mulţi, fbrte mulţi din păgâni — supuşi lui Diocleţian—să trâcă la religiunea creştină şi chiar împă-râtâsa Alexandra, soţia împăratului Diocleţian n’a întîrziat a mărturisi pe Iisus Christos, Dumnezeul adevărat.
Nici în urma tuturor muncilor, împăratul neputend abate pe sfânt, porunci să i se tae capul şi în locul tuturor rangurilor şi bogăţiilor—averi deşarte ale lumii—marele mucenic Gheorghe, primi cununa în veci nemurităre şi neveştejită a lui Dumnezeu, în cjiua de 23 Aprilie anul 286 după nascerea Domnului Christos.
Acum drept răsplată, pentru dragostea şi respectul ce acest mare mucenic a avut către mântuitorul creştinătăţii, şi pentru că a urât lucrurile lumesc!, pe care le stăpâni numai câţl-va ani, cu îngerii împreună, acum îşi iea răsplata muncii sale, resplată de care se va bucura în vecii vecilor, (iar nu câţl-va ani).
De atunci creştinătatea, după tot întinsul pămîntulul, şi în urma minunilor săvîrşite în acel timp de sf. Gheorghe, au sărbătorit şi sărbătoresce cu mult respect (jiua sa, ridicân-du-se multe biserici în numele Seu.
Strămoşii noştrti, după vrednicia lor, au cinstit pe Sfântul Gheorghe, punendu-1 ca patron al oştire! Române.
Pe tăte lucrurile deşarte şi lumescl, după cum văzurăm, sfântul şi marele mucenic Gheorghe, a cărui <Ji o prăznuirăm de curând, le-a călcat în piciăre, le-a nesocotit şi acesta însemnă balaurul înfricoşat pe care îl vedem zugrăvit sub piciorele sf. Gheorghe şi pe care sfântul l-a sdrobit prin mărturisirea credinţei sale.
Aruncând o privire la modul cum noi a<jî cinstim sf. Biserică—duiăsa năstră mamă—vedem cu adâncă durere, Duminica în timpul sf. Leturghil, pe preot ca într’o casă clădită în mijlocul pustiului, ascultat numai de câte va babe bătrâne, pe când bunii şi străbunii noştri, cari acum se odihnesc la umbra crucilor, aveau şi mal multe biserici, şi cu tăte acestea, bisericile pe timpul lor, erau pline de mulţimea credinciăsă, care veniâ să aducă laudă cu cântări înveseli-tăre şi închinăciuni lui Dumnezeu. Căci cine este acela care vine să se închine şi nu’şl vede duhul mal curat, când esă din biserică? Cine este acel desnădăjduit de nevoile <jilel, ce a venit la biserică şi n’a plecat cu un nou curagiu? Cine este acela cărui nu-î tresaltă inima la cântările bisericesc! ?
In biserică şi la biserică, străbunii noştri nu numai că au găsit locaşul pentru uşurarea sufletului, dar în timpuri grele de năvălirea barbarilor, prin puterea câştigată din credinţa în biserică, eî au ţinui piept liftelor păgâne, de 10 ori mai numerdse.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
723
Ast-fel, Ştefan cel mare, marele vitâz Moldoven, Mihaiu Vitâzul, Mircea cel Bătrân şi alţi domni, cari fac fala trecutului nostru, n’au avut oşti numer6se, n’aii avut arme bune, dar au avut credinţa nestrămutată în religia creştină şi aşa în faţa celei mai mari primejdii, cu sabia în mână, s’au aruncat strigând şi făcendu-şi semnul sfintei cruci: «Ddmne ajută !» şi îmbărbătaţi de sfânta cruce ’şi-au apărat pămîntul şi frământat cu sângele lor ni l’au lăsat nouă moştenire, pe care trebue să 1 păstrăm tot cu aceeaşi dragoste şi tot cu aceeaşi credinţă în religiunea creştină.
T6te popdrele înţelepte, cari au socotit religia mai întâiu de tdte, s’au înălţat cu multă putere; şi popdrele cari numai au început a nesocoti religia, au cătjut din culmea măririi lor, s’au vestejit şi aii pierit ca şi ştejarul cel mai falnic de pe del a cărui inimă fiind rdsă de putregaiu, la o mică adiere de vânt a căcjut jos.
Acest putregaiu, în (Jilele ndstre, este nesocotinţa pentru sf. biserică, faptele deşarte şi pămîntesci—trecetdre,—grijile şi dorul de a deveni bogaţi şi a ajunge la măririle lumescî, dor care nu ne aduce decât sbuciumărî sufletesci, cari ne fac să uităm sf. biserică.
Să reînoim în sufletele ndstre şi ale copiilor noştri credinţa şi marile fapte strămoşesc!, dacă voim ca toţi urmaşii noştri să trăiască în bună linişte pe pămîntul lăsat de bunii şi străbunii noştriî.
Gli. Manolescu.
Cernăuţi.
PLUG ARIA O
umpărarea instrumentelor de agricultură, cum e piu gul sistematic, grapa, tăvălugul, semănătorea, Be pot face în tovărăşie şi ori câţi bani vom da pe ele, ei vor fi bine plătiţi prin folosele ce le vom ave pe urma unei plu-gării cu pricepere făcută.
Pe lângă acestea, plugarul care doresce, să aibă holde în totdeauna frumose şi mănose, trebuie şă-şT îngraşe ţarina sa, adecă să deâ pămîntuluî îndărăt, hrana suptă de plante. Cel mai bun îngrăşământ este bâligarul. El este avuţia plugărieî. Cu tote a-cestea, din nesocotinţă, acestă bogăţie e aruncată pe drumuri; sub numele de băligar înţelegem: baliga vitelor, udul lor şi pa-ele ce se aştern în grajd. Tote aceste trei trebuiesc cu îngrijire strânse şi pregătite anume, pentru a fi bune ca îngrăşământ. Iată cum facem: în grajdul vitelor punem sub piciorele lor, un aşternut de pae, destul de gros, ca udul să nu ajungă la pămînt. Acest aşternut este amestecat de vite, cu baliga şi udul lor ; după o săptămână îl scotem şi-l strângem în dosul grajdului, II)
II) Vedi No. 29. La acăstă lucrare s’a consultat «Dascălul poporului No. VI.»
www.dacoromanica.ro
724
albina
într’un loc ferit de ploi şi arşiţă săreluî. Pămîntul pe care-1 punem trebuie să fie bine bătut, lipit cu lut, să-I facem nisce şănţuleţe prin mijloc, care să mergă într’o gropă făcută alături, lipită şi ea cu lut; tote acestea trebuiesc iăcute pentru ca zemurile, ce se vor scurge din gunoiu, să se strângă în gropă şi să nu pătrundă în pămînt. Pe acestă arie clădim încetul cu încetul, bă-ligarul scos din grajdiu, în formă de căpiţă, căutăm ca la fie-care dată să apăsăm bine peste el, ca să fie îndesat. Din când în când luăm cu o căldare din gropă, din udul scurs acolo, îl sub ţiem cu apă şi turnăm peste gunoiu, ca să nu se încingă. Când grămada a ajuns la o înălţime de un metru şi jumătate o acoperim cu un strat de pămînt gros de o palmă, ca aburii să nu potâ eşi alară. Vom căuta cu cea mal mare grijă, ca să nu se mal piardă din udul şi aburii ce Ies din gunoiu; căci tocmai acele două lucruri fac bunătatea băligarulul. Gunoiul odată acoperit, pote fi păstrat şi un an de (jile.
Seceretore.
De obiceiu primăvara se împrăştie gunoiul pe câmp ; împrăş-tierea se face deopotrivă în tote părţile şi apoi îndată arăm, pentru a-1 amestecă bine cu pămîntul ţarinelor nostre. Pentru
www.dacoromanica.ro
ALBINA
725
o laice ne trebuiesc 40—80 care de gunoiu, după cum e şi pămîn-tul, mal gras sau mal slab. Veţi <Jice: dar de unde avem noi atât gunoiu. Dar asta nu însemnă, că pe cel care-1 avem sâ-1 lăsăm prin curţile nostre, sau să-l aruncăm pe drumuri, eâ putre-tjescă acolo, să ne slrice aerul şi să ne aducă felurite boli. Să fim mulţumiţi şi cu puţin, anul acesta vom gunoi 30—40 prăjini, la anul . iar atât şi aşâ mal departe şi vom face un lucru bun, odată pămîntul îngrăşat ţine mal mulţi ani. Vom strânge nu numai băligarul vitelor, ci tote gunoiele, ce se lac împrejurul gospodăriei nostre, precum: coji de lemn, rămurele, Irunze, rumegă-tură. de lemn, surcele, rămăşiţele de pae, plevă de grâu, de lân, coji de cartofi, de căpă, varză; tote lăturile de la bucătărie, cenuşă, hoituri de animale, rămăşiţi de lână, păr, pene, sânge... Tote aceste strânse la un loc, putrecjite, amestecate cu var şi pămînt, formeză o îngrăşăminte din cele mal bune.
Cositore.
Pentru a probă folosul gunoielor, s’a luat grââ scos de pe un pămînt neîngrăşat: paiul e înalt de un metru şi de pe o laice s’au scos 21 saci (1 sac-- 1 ectolitru); la grâul scos de pe un pămînt îugrăşat: cu băligar, paiul are o înălţime de un metru şi o palmă, iar de pe o falce s’au scos 32 saci; la grâu recoltat de pe un pămînt îngrăşat complect, cu băligar bine pregătit, paiul e înalt de un metru şi jumătate şi de pe o laice s’au scos 74 saci.
S’aâ luat apoi două ole tot una de mari: în una s’a pus pămînt neîngrăşat, în alta îngrăşat şi apoi s’au semănat în ele tot atâtea fire de fasole. Mari şi frumose au crescut fasolele în ola cu pămînt îngrăşat, roda lor e de patru ori mal multă ca a celor din cea-laltă olă.
Din toteaceste încercări vedem, că recolta este de trei ori şi ceva mal mare din un pămînt îngrăşat, ca de pe unul neîngrăşat.
Ogorul nostru îl mal putem îngrăşâ şi ast-fel: semănăm trifoii!, lucernă, pâring şi orl-ce plante şi când sunt în flore, trecem cu tăvălugul peste ele şi apoi arăm locul, amestecând ast-lef plantele vercjil cu pămîntul, ele putrezind acolo, îl îngraşă. Se mal îngraşă şi când îl lăsăm pârlogă.
www.dacaromanica.ro
726
ALBINA
Am spus de la început că plantele se hrănesc ; dar că nu t6te sug din pămînt aceeaşi hrană. Cu alt-cevâ se hră-nesce popuşoiul, cu alt-cevâ grâul, cu alt cevâ trifoiul. Semănând într’un loc, mal mulţi ani de-a rândul tot grâQ, recolta va fi din ce în ce mal slabă, liind-că pămîntul se sleiesce de hrana cel trebuie grâului şi se mal întâmplă şi un alt răii, că ogorul nostru se umple de burienî rele, pe cari nu le mal putem stârpi; dacă însă vom schimbă, şi în loc de grâii, vom pune păpuşoi, vom ave din contră o recoltă de păpuşoi bună şi prin praşilă se vor stârpi şi buruienile. Omenii, cari se ocupă cu agricultura, aii înpărţit plantele după hrană în patru părţi: 1) Plante de praşilă cum e: păpuşoiul, cartofii, fasolea, 2) plante spicâse de tomna: grâul, secara, orzul, 3) plante de nutreţ: porumbul, trifoiul, lucerna şi 4) plantele spieose de primăvară: grâu, orz, o-văz, secară. Sciind acesta, plugarul priceput schimbă semănăturile în fie-care an: în anul întâiu semănâ plante de praşilă, în al doilea spieose de tomna, în al treilea plante de nutreţ, în al patrulea plante spieose de primăvară şi apoi iar va începe de la cap.
Tocmai după patru ani, vine aceeaşi plantă semănată în aceeaşi tarla. Cu chipul acesta pămîntul îşi primenesce hrana în fiecare an; iar noi vom ti mulţumiţi totdeauna de recolta nostră.
Din cele ce am spus, învăţăm următorele lucruri:
1) Arăturile trebuiesc făcute mal adânc, de cum le facem noi acjî, spre a scote hrana pentru plantele ce le cultivăm, mal din fundul pămîntulul arabil.
2)	Trebuie să punem mare grijă în alegerea seminţelor.
3)	Ogorul nostru să-l îngrăşem cu băligarul vitelor şi cu tote gunoiele, ce se fac în jurul casei nostre, şi
4)	Să schimbăm în lie-care an semănăturile de pe ţarinele nostre.
Ţinând socotelă de aceste sfaturi şi de acelea pe care le auriţi de la d-niî învăţători, fie la cercurile culturale, fie la şcola de adulţi, veţi face plugărie cu pricepere, pămîntul va rodi cu îm-belşugare, truda d-vostră va fi răsplătită cu îndestulare, iar ţara va fi bogată şi puternică; căci cea mal tare temelie, pe care ea se razămă, este plugăria.
T.	Gheorghiu
institutor.
Un desinfcctant bun pentrn odăile bolnavilor. — Intr’o olă cu un litru de apă fierbinte, turnăm picătură cu picătură o lingură de uleiu de terebentină. Se produce un minunat miros de brad. Dacă repetăm de 2 — 3 ori pe (Ji acest procedeu distrugem germenii bdlei. Suferinda de boli de piept se simt forte bine respirând acest miros.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
727
Petrecerile de la sate.
ffârte de lăudat zelul învăţătorilor car! se ostenesc pentru luminarea satelor.
Mulţî învăţători prin iniţiativa lor de ămeni luminaţi au izbândit să încăpă a răsădi pe la sate îndrumări cătră un traiu bun şi moral. Şezători sătesci cu scopul de a se lumină sătenii, conferinţe, serbări, mici spectacole de teatru sătesc, tăte acestea sunt datorite învăţătorilor activi, doritori de lumină şi de progres şi iubitori de ţară.
Ori cât de modeste ar fi aceste lucruri, în chipul cum se săvârşesc, totuşi sunt de o mare însemnătate.
Precum din mici izvăre se fac marele fluvii, aşa din mici deprinderi se formeză caracterul omului moral, al bunului părinte, bunului cetăţean, bunului patriot.
Cât de modeste ar fi serbările ori şecjâtorile ori spectacolele date prin îngrijirea învăţătorului, dacă ele izbândesc cel puţin să ţină mintea sătenului încordată cu ele, acăsta e deja un fărte mare câştig.
Ceea-ce a lipsit în tot-deauna sătănului a fost prilejul de a petrece şi el un căs în mod intelectual sau omenesc.
Dacă sătenul în cesurile când n’aveâ de lucru se duceâ la cârciumă, pricina era că n’avea ce să facă, n’avea unde să se ducă aiurea. Pentru dânsul deci cârciuma ţinea loc de club, de teatru, de circ, de ce poftiţi. El nu se duceâ la cârciumă pentru că era rău din firea lui şi plecat spre beţie; el se duceâ la cârciumă pentru că nu sciâ că nu e bine să se ducă acolo, şi se mai duceâ pentru-că n’aveâ unde să se ducă aiurea.
Şi dacă se duceâ la cârciumă şi se apuca de băut, acăsta o făceâ iarăşi pentru că nu sciâ că băutura e ceva aşa de stricător. El scieâ că băutura e ceva bun, ceva plăcut, ceva care face chef, ceva cu care omenii se cinstesc.
Ast-fel mergend la cârciumă şi astăzi şi mâne şi păte şi bend acjî şi mâine, ajunseră mulţi săteni să capete chiar patima beţiei, iar alţii căpătară cel puţin răul obiceiu de a-şi pierde vremea şecjcnd în cârciumă.
Voim să tragem cu deosebire luarea aminte asupra putere! ce are deprinderea asupra omului. Şi mai cu osebire voim se atragem luarea aminte asupra puterei deprindere! pentru că ne temem ca nu cumva nisce deprinderi nouă să încăpă a se răsădi şi înrădăcinâ pe la sate.
Cu prilejul unor serbări date pe lângă şcolă, au început să se facă şi baluri pe la sate.
Credem că aceste baluri sunt un pericol.
Nu trebuie să se strice bunele obiceiuri ale sătenilor. E nevoe să adaugi ce mai trebuie bune, dar nu să strici ceea-ce până acuma era bun.
www.dacoromamca.ro
728
AI.BINA
Un obiceiu fărte bun la ţară este culcarea de vreme şi scularea de dimineţă. Acest lucru e folositor şi pentru sănătatea sătânuluî şi pentru interesele lui. El trebuie să se folosescă de t<5tă lumina (Jilei ca să lucreze la câmp orî la treburile lui; iar năptea, când numai e lumină, atunci în liniştea întunericului el se odihnesce.
Dacă s’ar introduce şi pe la ţară balurile de năpte, ar strica acele bune deprinderi ale sătenilor, i-ar obicinuî să şî pierdă nopţile şi să dărmă tjilele cu lumină şi cu săre şi bune de muncă.
Se înţelege că şecjend năptea întrâgă, dmenil încep cam în glumă cam înadins să-se deâ la băut şi la jocuri de noroc sau chiar la joc de cărţi.
EI bine, decât să se introducă aceste lucruri la ţară mal bine să rămână sătenii căscând gura acolo la cârciumă precum au făcut până acuma.
Ori ce lucru nou, bun sau rău şi mai ales rău, când începe a se introduce, presintă aceleaşi fenomene ca şi bălele mo-lipsităre: au o periădă de încubaţiune în care presintă fenomene de căldură ori de ridicare de temperatură şi acâsta se chemă Furia modei.
Furia modei cu care s’ar introduce balurile la ţară ar fi aşa de periculăsă că în vâltărea el ar cuprinde cu desăvârşire tot tineretul, pe care l’ar transformă în cartofori şi pătimaşi de urgii, ămenl cu mintea stricată cari se gândesc numai la prostii, la câştiguri, la joc de cărţi, şi la altele de acestea.
E fărte de lăudat zelul învăţătorilor cari se ostenesc pentru luminarea satelor, dar el trebuie să scie a feri tinerimea de la sate de pericole mai mari de cât bunurile pe care pot să le deâ.
Răul curând se face obiceiu.
_________________ Tli. D. Speranţia.
Oraş (le femei. — In America este un oraş de 1.500 locuitori, în care femeea este totul şi bărbatul nimic. Oraşul acela fericit se chiamă «Decatur» şi este situat în Mi-chigan. Primarul este femee; consilierii muncipali sunt femei şi toţi slujbaşii oraşului sunt femei. Tot o femee are şi direcţiunea poştelor. Acelaş fenomen în viaţa privată : Preotul este o femee, paracliser tot o femeie, birtaşi, câr-ciumari, cismari, tâmplari, şelari, căruţaşi, toţi sunt femei; iar bărbaţii cresc copiii şi îngrijesc de ale casei!!!
www.dacaromamca.ro
ALBINA	729
'Resboiul Ruso-Japorţez.
eparte, în extremul orient, de trei luni, răsboiul se urmeză, din ce în ce inaî aprig, între Ruşi şi Japonezi. Căuşele cari au dat nascere acestui răsboiu au fost: Rusia ar fi dorit să păstreze pentru ea Manciuria, bucată mare de pă-mînt, făcând parte din împărăţia Chinei; Japonia ar ii vrut să nu lase pe Rusia să facă acesta. Pe de altă parte Japonia ar voi ca singură să aibă influenţă asupra Coreei.
Manciuria şi Coreea, iată cele două cause visibile a izbucnire! resboiului.
Coreea, este o ţară, aşezată la N. E. Chinei, care se asemănă prin formă cu Italia.
Este un imperiu de care nimeni nu vorbiâ înainte de a-nul 1882.
Englitera, Japonia şi Rusia, ar dori fie-care să-l aibă în stăpânire. Ţară muntosă: Şirul munţilor Chan-Alin, o împarte în două basinurî nu prea fertile. Păduri numerose de pini şi bratji, mine de argint şi de aramă, turme de oi şi de boi, ar pute fi îndestulătdre pentru traiul a 10.000.000 de locuitori. Are de capitală Seul.
Japonia, despre care s’a scris atât de mult, este o ţară care în câvî-vâ ani a făcut progrese uimitOre. La 12 Iunie 1872, s’a inaugurat întâia cale ferată, la 1875 s’a inaugurat întâiul vapor de răsboiu. Serviciul militar a fost declarat obligatoriu, soldaţii armaţi şi instruiţi Europenesce. Comerciul exterior de la 65 miliOne în 1868, atinge 1 miliard 100 de rni-lidne în 1898.
Armata activă Japoneză se compune din 8.000 ofiţeri, şi 200.000 de Omeni, împărţiţi în 52 regimente de infanterie’ fie-care avend 3 bataliOne; 55 escadrOne de cavalerie, 19 regimente de artilerie de câmp, 20 bataliOne artilerie de cetate, 13 bataliOne de geniu, 13 escadrOne de tren şi un batalion de drum de fier. Reserva 35.000 Omeni; armata teritorială 200.000 omeni. împreună cu miliţiile; 430.000 Omeni, 1.200 tunuri şi 90.000 cai.
Flota Japoneză numără şase chiurasate cu o greutate totală de 84.800 tone, 24 tunuri de 305 mm.; 76 tunuri de 152 mm. şi un efectiv de 4.264 Omeni; 8 încrucişătOre chiurasate cu o iuţelă variind între 20 şi 21 noduri şi cu o greutate totală de 58.386 tone, 24 piese mari de artilerie, 80 mijlocii şi un efectiv de 4.300 Omeni; 14 încrucişătOre cu pa-vădă, dintre cari 4 cu o vitesă între 22 — 23 noduri, alte 4 cu 26 noduri şi 6 între 16 —19 noduri. Greutatea totală 51.693 tone cu 13 tunuri mari, 125 tunuri mijlocii şi un efec-
www.dacoroinanica.ro
împăratul Japoniei cu statul seu major.
732
ALBINA
tiv de 5.000 dmeni. Contra torpildre şi torpildre aprdpe număr egal cu ale Ruşilor.
Rusia, mare imperiu cu o întindere de 23 milidne chilom. patraţî, atât în Europa cât şi în Asia, încă din anul 1584 ajunge la Ienissei, în 1643 până la Amur. Sub împăratul Neculae I, Rusia devine stăpână a unei întinse provincii la Nordul Amurului; în 1860, Alexandru II, puse stăpânire pe litoralul dintre Ocenul Atlantic şi Ussuri. In fine acum de curând Rusia luă cu chirie Port-Artur şi căpătă protectoratul asupra Manciuriei.
Manciuria, aşefiată între Siberia, de care se desparte la Nord prin Sakhalin-Oula şi Coreea cu care se mărginesce la Sud-Est, este o ţară muntosă, puţin productivă şi aprdpe sălbatică!
Fluviul Ja-Lu este hotarul între Manciuria şi Coreea.
Forţele militare Rusesci aproximativ, sunt cam următdrele:
întâiul corp de armată Siberian, 71 batalidne, 65 esca-drdne şi 138 tunuri; al doilea corp de armată Siberian, 59 batalidne, 53 escadrdne şi 148 tunuri. In total 130 batalione, 118 escadrdne şi 285 tunuri, aprope, 160.000 omeni la cari se mai adaugă cel puţin încă 150.000 omeni.
La aceste forţe însă se adaugă pe fie-care cji altele noi, cari vin din Europa, căci nu e nevoie de cât de timp pentru a le aduna.
Flota rusescă se compune din 8 chiurasate cu o greutate totală de.88.230 tone cu 32 tunuri mari, 93 mijlocii şi 5 760 6menî; 5 încrucişătdre chiurasate cu o greutate totală de 50.290 tone cu 14 tunuri mari, 78 mijlocii şi 3.457 Omeni; 8 chiurasate cu pavelă cu o greutate totală de 45.920 tone cu 54 tunuri mijlocii şi 3.616 omeni.
Luptele aîi început pe la începutul luneî Fevruarie a. c.
In n6ptea de 8—9 Fevruarie stil nou, Japonezii au deschis focul asupra fortăreţelor din Port-Arthur. Ruşii cari nici nu se aşteptau la un atac, erau aprope nepregătiţi. Resultatul fu săpte nave rusesci scOse din luptă.
A doua (Ji, la 9 Fevruarie, o nouă luptă se dete la Che-mulpo. Incrucişătorul rus Varyag şi canoniera Koreiets sunt scOse din luptă după o apărare eroică.
La 10 Fevruarie, 3.000 de Japonezi, debarcaţi săra la Che-mulpo, ocupă Seul, capitala Coreei.
In nopţile de 23 spre 24 Fevruarie, 24 spre 25 Fevruarie, în diminăţa de 25 Fevruarie, şi în nOptea următore, Japonezii au atacat Port-Arthur, fiind mereu respinşi.
La 6 Martie o divisie Japoneză formată de 5 chiurasate şi de 2 încrucişătore, bombardă Vladivostok, port militar la sudul Siberiei, făcând Ruşilor mari stricăciuni.
Amiralul Togo, comandantul flotei Japoneze, în acela-şi timp bombardă a 5-a Oră Port-Arthur.
Amiralul Makharof, comandantul suprem al flotei Rusesci luă ofensiva, şi o luptă crâncenă se încinse între cele doue
www.dacoromanica.ro
MONGOLIA
âjESSO
(HOKKAlbO)
'W/ fflkobkoje
MANCIURJA
‘^\(C^WcSmps^-
Mul: den
^/Kiu^oin.u
vjciuan
Jorjaeifiho
moiou,ju

CtU-parr.-pO

'MdEsil’l'^ Mt-san

CHINA
Harta Japoniei, cn ţările unde se petrece resboiul.
734
ALBHÎA
flote. De o parte şi de alta fură pierderi destul de însemnate.
In ndptea de 26 spre 27 Martie, Japonezii atacă pentru a 7-a dră Port-Arthur. Ei încercară să astupe intrarea în port, prin scufundare de vase anume hotărâte la acesta. Iată cum se face închiderea intrăreî unui port (blocarea): se trimeto spre canalul inamic mari vase, hotărâte dinainte a fi scufundate, spre a împiedică ast-fel navigarea. Dacă tunurile forturilor trag asupra lor le scufundă, lucru ce se doresce, şi scopul e ajuns; dacă tunurile forturilor nu trag, atunci va sele pătrund în inreriorul portului şi pline cum sunt de materii explosibile, pot incediă escadra inamică.
Planul Japonezilor însă n’a reuşit, de <5re-ce chiurasatele Rusesci de pază şi bateriile forturilor au deschis focul şi vasele Japoneze au fost scufundate înainte de a se apropia de intrare.
La începutul lui Aprilie, trupele Japoneze, înaintând mereu, se aşetjase la Tehang-Sin, pe malul stâng al fluviului Ja-Lu.
Trupele Rusesci, aşteptând să-şi mărescă efectivul, prin noile sosiri din Europa, au ca basă a operaţiunilor An-To-ung, pe malul drept al fluviului Ja-Lu, făcând puternice fortificaţiuni până la Kalien-Tse.
La 13 Aprilie, orele 6 dirninâţa, Ruşii observă din nou flota Japoneză înaintând spre Port-Arthur; şese torpildre şi încru-cişătorul Bayan intră în luptă cu navele Japoneze. Torpilorul Strachmy se rătăcesce din causa ceţei şi este înconjurat de vaseL- inimice. Luptă cu eroism dar în cele din urmă, este scufundat de Japonezi şi nu scapă de cât 5 marinari.
Cele-lalte torpildre şi încrucişătorul Bayan în faţa forţelor superidre japoneze, dau înapoi spre radă ca să se pue în posiţie de luptă, apărate de bateriile din forturi. In acest moment Amiralul Makharof, comandantul suprem al flotei Rusesci, iese în largul măref pe chiurasatul Petropavlosk, însoţit de Pobieda, Peresviet şi tdte chiurasatele. Băgând însă de sdmă că flota Japoneză e mult mai puternică şi că scopul inamicului este de a atrage flota Rusă tot mai departe în larg. se retrage către intrarea portului spre a fi la rândul seu apărat de artileria fortăreţelor.
Nu mai avea decât câte-vâ mile spre aşi atinge ţinta, când o teribilă explosie se produce. Petropavlosk se aplecă într’o parte şi în mai puţin de două minute să scufundă.
Amiralul Makharof, împreună cu 650 dmeni, au pierit în valuri.
Din tot echipajul n’a scapat de cât marele Duce Cyril împreună cu 80 oficerî şi mateloţi. Chiurasatul Pobieda este la rândul lui torpilat în flancul drept, totuşi a putut să intre în port.
Flota Rusâscă a avut pierderi fdrte mari, ast-fel încât as-
www.dacaramanica.ro
ALBTNA
735
tăcjî ea nu mai pdte face faţă flotei Japoneze, care a devenit ast-fel stăpână a mării.
Mdrtea amiralului Makharof este o însemnată pierdere atât pentru Rusia cât şi pentru Europa întregă, de 6re ce el eră nu numai un brav marinar, dar un om de sciinţă cunoscut în lumea întregă. El a făcut invenţiunl însemnate pentru serviciul marinei în general.
Ca comandant suprem al flotei Rusesc! din Ocdnul Pacific a fost numit amiralul Skrydlof. Peste puţin el va ajunge la Port-Artur sau la Vladivostok şi va luă comanda. Escadra Rusescă din Baltica va merge în extremul orient spre a întări flota din Port-Artur şi Vladivostok.
Ultimile veşti sosice de pe câmpul de răsboiu, arată că Japonezii au încunjurat Port-Arthurul de tdte părţile, şi au reuşit să astupe intrarea portului, aşâ în cât vasele rusescl sunt cu desăvârşire imobilisate.
In dimineţa cjileî de 1 Maiu, Japonezii, sub comanda generalului Kuroki, au forţat trecerea peste fluviul Ia-Lu. Armata rusdscă care ocupă Kiulienceng a fost bătută, părăsind posiţiile ce avea, retrăgendu-se spre Wi-Ju şi împrejurimi.
Actualmente Japonezii s’aîi stabilit la Foenghyan-Coeng, ocupend şi Kuandeamsian, situat la 70 km. spre Nord-Est de Foenghyan-Coeng.
Comandantul suprem al oştirilor Rusesc! din extremul-orient, generalul Kuropatkin, pare a se feri încă de o luptă decisivă cu Japonezii, aşteptând să-şi strângă tdte forţele de care pdte dispune.
Este de aşteptat o mare bătălie cât de curând.
Din cele arătate se vede că până în present norocul rSs-boiulul este de partea Japonezilor, iar Ruşii sunt bătuţi pretutindeni.
Viitorul ne va arătă dacă până la sfârşit Japonezii vor fi biruitori.
Invdţămîntul ce se pdte însă trage, este că un popor bine condus, pdte în scurtă vreme să ajungă la cea mal mare desvoltare. Japonia este o pildă vie.
Const. C. l’op.-Taşcă.
-------------------
0 GOmoră Galo-Romană, — Un bătrân din Nanterre, în Francia, săpând o gropă în grădină a scos la ivelă un vas antic împodobit cu picturi şi conţinând 2.000 de piese de aur din epoca galo-romană. Acestă co-moră se vorbesce că ar fi forte însemnată.
www.dacoromamca.ro
736
ALBINA
POVESTE VECHE
fiice că odată badea mălaiul s’a întâlnit cu jupânul grâul. Şi erâ fudul grâul — ca toţi jupânil — că el are maî mare trecere înaintea omenilor, că el fac din el colaci şi prescuri şi plăcinte, de se fălesc omenii cu ele la sărbători mari iar orăşenii fac din el cornurî şi covrigi de mângâie copiii cu ele. Şi în fudulia lui Şice mălaiului în bătae de joc: «Bună Şiua, bade crepăciosule», iar mălaiul, isteţ cum e din firea lui, ’i-a răspuns îndată tot cu acel glas: «Mulţumesc dumitale, jucăria copiilor!»
Ca din puşcă a trecut grâul pe lângă mălaiu, de gândeai că vîntul îl mână, atât erâ de cătrănit pe mălaiu pentru răspunsul cel pişcător. Dar nici mălaiul nu erâ cu inult maî vesel, mergeâ şi el tăpâlăgos cu capul în pămînt gândindu-se: Ore de ce mi-a Şis el «crepăcios»! Nu cum-vâ, pentru că mămăliga făcută din mine să face totă ţâră, de e făcută cam vârtosâ?
Dar şi grâul se gândiâ tot la vorbele ce ’i-a <Jis.Hm! să-mi Şică el «jucăria copiilor!» Apoi chiar el, crepăciosul de el! Hm! hm!,., adecă ce să ŞLic ... că mamele — Şău acelea — cam dă ele aluat de grâh copiilor să se joce cu el şi să aibă pace ; de bună seină într’acolo a bătut mălaiul cu vorba lui.
După multă vreme iar se îatâlniră. Dar acum grâul erâ mal cuminte: «m’oid luâ cu binele pe lângă mălaiu», aşa îşi Şise, când îl Şări şi încă de departe îl strigă: «Bună dimineţa, hrana casei!» Iar mălaiul îşi ridică pălăria de pe cap şi-î răspunse cu glas vesel: «Mulţumesc dumitale, cinstea mesei!» Pote că de atunci a rămas Şicătorea: «Cinste dai, cinste găsesc!!»
Din poveştile lui Ion Pop. Reteganul.
Saltele «lin fol de porumb. — Forte mulţi sunt nemulţumiţi cu saltelele de pae de grâu, cari sunt băţose şi tari; mal prielnice sunt acele făcute din fol, alese maî subţiri, de la ştiu-leţele porumbului, acestea sunt maî mol şi aQ un miros forte sănătos.
Tomna când se curăţă sau când se începe la desfăcutul porumbului se aleg foile cele maî subţiri, cari vin peste bobelestiu-leţilor şi se pun în saci separaţi, apoi când se adună îndeajuns, se umple saltelele. Acesta operaţiune este necesară a se face în toţi anii, odată, cu nouarecoltăa porumbului, fiind forte igienice pentrn orl-cine. De multe ori aceste lol nu numai că nu se strâng, spre a le da hrană vitelor, dar forte adesea se lepădă pe câmp. De aci încă o pagubă agricultorului nepăsător.
- O vacă fătosă, nu-î tot-deauna şi lăptosă.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
737
CEReUlTUL VIEI
cestă operaţiune este una din cele mai simple ce se face la vie, de aceea chiar vedem că la cercuit sau la încordat se intrebuinţeză maî tot-deauna copiii sau femeile.Cercuitul probabil că şi-a luat denumirea de la faptul că une-ori cdrda de rod, când se legă de arc, se formeză în formă de cerc.
Deşi este uşdră, cum am spus, însă încordatul sau cercuitul are un scop bine determinat şi prin umare când se face, e bine a se avea în vedere scopul urmărit. Cercuitul este operaţiunea prin care cdrdele de rod se lâgă de araci şi de mişlocaşî sau de cordari; iar când via este în spalier de sârmă.
Scopul urmărit în cultura viei este ca să producem struguri mulţi şi buni, pe cdrdele de rod sau pe pueţî, şi care odată ce şi-au îndeplinit misiunea se suprimă. Prin urmare la cercuit, cdrda de rod se legă la distanţă atât de mare de pă-mînt ca strugurii ce va produce să fie ridicaţi de la pămînt pentru ca să aibă aer, lumină şi să nu se umple de pămînt.
Direcţiunea ce se dă cdrdelor la cercuit are o influenţă directă asupra producţiuneî. Este bine constatat că la plante măzga sau seva, care le hrănesce, are o tendinţă naturală de a se ridică în sus. Când însă cdrda de rod s’ar legă drept în sus pe arac, atunci seva nu este împiedicată în mersul ei; planta cresce cu vigdre dar în schimb dă rod puţin, căci viţele prea vigurdse devin buiace.
Tbte operaţiunile, cari pun piedică mersului sevei, micşo-reză puterea de creşcere a viţei, dar măresce puterea de producţiune; căci este constatat nu numai la viţă dar şi la cele-lalte plante, că atunci când ea slăbesce ca vegetaţiune se forţeză a produce mult ca rod pentru a-şi conservă specia. Aceste principii ale sciinţei au fost observate în practică şi de aceea se obicînuesce ca încordarea sau cercuitul viţei să nu se facă nici odată drept în sus, ci oblic, orizontal sau chiar aplecat în jos.
Tot pentru acest scop la viile înclinate, am recomandat şi recomandăm ca cercul să se facă la vale.
Aci este locul să arătăm că în unele vii din Delul Mare şi în special în Valea Călugărescă, am observat modul greşit cum se pun aracii la viţe. In loc ca aracul să fie pus în partea dinafară a viţei, el se pune înăuntrul ei. Acest mod de a arăci înlesnesce ce e dreptul mult cercuitul viţei, căci viţa se aduce la arc cu uşurinţă unde se lâgâ. Neajunsul însă cel mare al acestui mod de a arăci este că el lasă butucul viţei neapărat, şi cum lucrătorii ce-i întrebuinţăm la sapă nu sunt cu destulă băgare de seniă, ei pot tăiâ cu sapa butucul. Acest neajuns se pdte întâmpla fdrte uşor la
www.dacaromamca.ro
738
ALBINA
viţele tinere. Pentru a înlătura acest neajuns, recomandăm ca aracii să se pună în afara viţei. La cercuit în asemenea cas, cdrda se aduce înapoi, se dă pe dupe arac şi apoi se duce la mijlocaşiu. Dacă cdrdele nu se pot duce pe dupe arac, este destul a le legă cu richită mai întâiu de arac, şi apoi a întdrce cdrda la mijlocaşiu.
Când se întâmplă să nu avem mijlocaşi, sau viţele fiind încă tinere nu le lăsăm de cât o cdrdă, atunci cercuitul se pdte face fără mijlocaşi, făcend aşâ numitul cerc italian. Pentru acest scop cdrda de rod se duce oblic în sus lângă arac, legându-se cu richită de arac la o înălţime de a 3-a parte din lungimea ei. După acesta se face din cdrdă un cerc, şi vârful cdrdei se aduce jos lângă arac legându-se la vârf de arac, în partea ceala laltă a aracului.
Dacă deci, la prima legătură, cdrda am pus-o pe partea drdptâ a aracului, după formarea cercului, vârful cdrdei îl legăm aprdpe de baza aracului în partea sa stângă.
Când se lasă la o viţă 2 sau mai multe cdrde de rod, atunci la cercuit aceste cdrde se vor legă la înălţimi deosebite atât pe arac cât şi pe mijlocaşi. Cu modul acesta toţi strugurii purtaţi de cdrde vor ave lumină şi aer.
Dacă avem să cercuim viţe puse în spalier, atunci cdrda de rod se va legă de sârma de jos a spalierului. Când sunt 2 cdrde, ele se legă amândouă pe sârma de jos, însă în direcţiuni deosebite. Numai când se lasă mai mult de 2 cdrde, atunci pentru cercuitul cdrdei a 3-a şi a 4-a, vom întrebuinţa sârma din rândul al 2-lea.
V. S. Brezeanu.
---------------------------
împotriva sughiţului. Sughiţul se pote opri cu mai multe mijloce. Când sughiţăm e bine să înghiţim unul după altul încet 10 —15 înghiţurî de apă şi în acest timp să ne astupăm urechile cu câte un deget. Să înţelege, că paharul cu apă trebuie să ni-1 dea o altă personâ.
Un doctor frances recomandă următorul mijloc împotriva sughiţului:
Să punem o bucăţică de sare pe limbă şi să o lăsăm să să se topdscâ cu încetul. Sughiţul va încetă.
Medicul american Tiirker, (jice, că împotriva sughiţului e bun zahărul pisat şi udat cu oţet bun de vin. Din acdsta dmenii mari să ia câte o linguriţă de cafea, copiii mai puţin. Sughiţul încetează îndată şi arare ori e lipsă de a lua a doua linguriţă. Acest ldc se recomandă cu deosebire, când sughiţul este în măsură mare.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
739
Comunicare despre „$oia hispida".
In anul 1903, luna Martie, am citit prin diferite (Jiare şi reviste, despre o nouă leguminosă numită «Soia hispida». Domnul Dr. A. Urbeanu a făcut o comandă de acest fel de seminţe în Japonia, spre a împărţi gratis celor doritori de a o cultivă.
M’am interesat de aprope şi-am căpătat 100 grame de seminţe, cantitate mică, — dar din ea am scos o cantitate destul de mare,—aprope 6 kgr.
In timpul din urmă, vădănd că şi d-1 I. Kalinderu, administratorul Domeniilor Coronei, a dat îndrumări agenţilor Domeniilor Coronei, relative la cultivarea acestei plante,— ne-am hotărât şi noi ca să popularisăm şi să răspândim cultura acestei plante, care e menită să aducă o îmbunătăţire simţită în hrana sătănuluî. In acest scop am făcut însciinţarea din No. 21 al «Albinei». Ei bine, s’au primit atât de multe cereri, în cât ne speriasem, că nu ne ajunge seminţe spre a satisface tote cererile. Cele mai multe cereri au venit de la învăţători.
S’a trimis două feluri de „Soie“. Un fel cu bobul galben tomnatică şi un fel cu bobul negru, văratică. Cultura e la fel, variază numai timpul recoltării.
Să arătăm modul cultivării.
Soia hispida este o leguminosă, căreia îi priesce bine clima şi pămîntul ţării nostre. Ea este originară din Japonia. Prima dată a fost adusă în ţara nostră acum 25 ani şi cultivată la şcola de la Herestrău, dar din împrejurări nu tocmai favorabile «Soiei», nu s’a putut constată însemnătatea pe care o are şi aşa că cultura ei nu s’a mai răspândit. Acum când s’a luat in semă de către omeni mari, omeni ai sci-inţei, vor face ca şi produsele excelente ale «Soieî» să fie preparate şi întrebuinţate.
Până la preparare, să vedem mai întâiu cultura «Soiei». Iî priesce un pămînt bun, negru. Dacă pămîntul e sărac, atunci se îngraşă cu gunoiu putred. Locul să fie deschis, ca să potă circulă aerul cu înlesnire, căci alt-fel se înăbu-şesce şi rămâne pipernicită.
Pămîntul se sapă adânc cu casmaua prin Martie. Pe la începutul lui Aprilie se sapă cu sapa. Timpul cel mai po-
www.dacoromanica.ro
740
ALBINA
trivit pentru pus bobele în pămînt e de la 15—30 Aprilie. Acăstă dată pote să varieze puţin după regiuni. Se fac cuiburi potrivite de mari, depărtate unele de altele de un pas normal In fle-care cuib se pun 3—4 bobe şi se acoper cu un pămînt mărunţit, în grosime de 3—5 c. m. După 5 sau 6 cjile seminţele încep să germineze, şi îndată embrionul se arată. — Lucrările de întreţinere sunt ca şi la celelalte leguminose, adică: se prăşesce de două ori, se plivesce, are nevoe de arad. După 5 săptămâni de la pus începe să inflorăscă, nisce flori mici albăstrui. In urmă lăgă, tot cotorul e plin de păstăi de jos până sus Pe cotor şi teci cresc perişori. Când frunzele şi păstâile s’au îngălbenit, atunci «Soia» e coptă. E bine să se culegâ păstâile şi numai în urmă să se smulgă şi cotorele. Aşa am ajuns să avem «Soie» la păstrare şi pentru preparare.
După analisele chimice «Soia» conţine 55—62% caseină şi grăsime, prin urmare o leguminosă de o extremă importanţă.
Tot odată ţinem să aducem căldurose mulţumiri, d-luî G. T. Siritenu, învăţător, Rănghileşti-Botoşani.
N. lticniau C. I. Grigoraş.
Preot. Învăţător.
Comuna Vişina, jud. Romanaţi.
De pe Domeniile Coronei
In urma legii băncilor populare «Societatea economicâ-culturală V. ALEXANDRI», de pe Domeniul Coronei Sadova din judeţul Dolj, şi a modificat statutele pe ijiua de 1 Martie a. c.
Incheindu-se cu acesta ocasiune socolela pe exerciţiul expirat —de 11 luni—s’a constatat că societatea, înfiinţată in Ianuarie 1899 ca culturală, iar în Martie 1900 transformată în economicâ-culturală, dispune de un capital de:
Lei 9.400 din cotisaţiunî.
1.300 din depuneri spre fructificare.
»	1.000 fondul cultural.
2.000 fondul dividendelor.
»	400	fondul de rescrvă.
»	300	dobândi reportate.
Lei 14-400 in total, plasat precum urmeză:
»	650	numerar în casă.
» 12.750 în împrumuturi.
»	1.000	în efecte publice.
»	14.400
beneficiul net a fost de 800 lei, după ce s’a scăzut câte 10° 0 pentru fondul cultural şi pentru cel de reservă.
Pe lângă acestea, societatea mai are lei 500 mobilier, şi 800 lei biblioteca, dăruite aprope în întregime de Administraţia Domeniului Coronei.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
741
După cum se vede a fost şi în anul trecut forte prosperă, iar ca membrii, a numărat 147 carî au achitat regulat cotisaţiunile. îmbucurător e şi faptul că toţi cei împrumutaţi aii satisfăcut la timp obligaţiunile lor.
In privinţa părţeî culturale s’a desvoltat de asemenea o mare activitate, mulţămită îndemnului d-lui Ion Kalinderu, Administratorul Domeniului Coronei, la a cărui iniţiativă s’a înfiinţat societatea şi care n’a încetat un moment a se interesă de aprope de mersul ei. Ast-fel s’a organisat un bal cu producţiuni teatrale, care a dat un venit net de 150 lei, din carî s’a cheltuit 100 lei pentru îmbrăcăminte şi cărţi elevilor sărmani, 22 lei abonament la revista «Albina» şi la ijiarul «Universul», iar restul s’a trecut la fondul cultural. De către membrii societăţii s’au ţinut în comunele Sadova, Piscu. Damian şi Lişteava, conferinţe cu subiecte religiose, de agricultură, higienă, gospodărie rurală, etc. Aniversările naţionale încă s’au serbat cu deosebită pompă, prin cuvîntărî ocasionale, jocuri, excursiuni, la cari au luat parte elevii şcolelor inteligenţa şi mulţime de locuitori din tote comunele.
Din raportul Consiliului de administraţie al societăţii se mai vede că d-niî membrii Gh. Socotenu şi învăţătorii Epureanu şi Ionescu au fost medaliaţi cu cServiciul credincios», în urma recomandaţiunii d-lui Kalinderu, care a ţinut a fi recompensaţi pentru activitatea desfăşurată de dînşiî, atât pentru societate cât şi pentru ridicarea stării ţăranilor în genere. Pentru acestea şi pentru tote cele-lalte bine-facerî, Consiliul a adresat d-lui Kalinderu o căldurosă scrisore de recunoscinţă, asigurân-du-1 că pe viitor îşi vor da şi mai multă ostenelă pentru realisarea in-tenţiunilor sale atât de salutare propăşirii naţionale.
•f£4i DIN LITERATURA P6P6RALĂ M*
&Z —=-■=-	---3R»
Eu me duc, Puica rămâne,
Ce-am să fac s’o iau cu mine Măcar vre-o două, trei tjile,
Măcar calea ’n jumătate Să nu-mi par’ aşâ departe.
Foiliţa bobului Pe malul Şiretului Paşte murgul Torguluî.
Un tir pasce Şapte nasce,
Iorgu dorme şi viseză Puica plânge şi ofteză.
Ce folos de plânsul eî Dacă nu-î şi nu-î şi nu-î Norocul la timpul lui.
Dacă nu-î cine să fie Par’ că mi-î casa pustie.
www.dacoromamca.ro
742
ALBINA
Foiliţă lozioră Pe cine-oih găsi la vară S6-mî taie plopul din vale Şi răchita din cărare Să î pun o aşchie mare,
Să pun punte peste mare,
Să trecă Iorgu călare Cu cămaşa albă ’n flore Spălată de-o fată mare.
Culese din comuna Socea, de A. A. Naum.
Societăţi economice la sate.
ÎNFIINŢĂRI.
La 22 Fevruarie a. c., s’a înfiinţat in cătunul Costesciî-din-Deal, comuna Pro lulescii, judeţul Dâtnboyiţa, o societate populară sub numele de «Fântâna .
D-l Marin Teodorescu, învăţător în comuna Băleniî, a fost ales preşedinte şi coinpta il. S’au depus a tele la judecătorie şi a început a fun ţionâ cu 40 membri şi cu un capital sub-scris de 3.490 leî şi versat 810 lei.
*
* *
In tjiua de 25 Martie 1904, în com. Nicolesci din jud. R.-Sărat, s'a pus basele unei ocietăţi cooperative > u nu ■ ele «Iluna-Vestire», prin stăruinţa d-lui P. S Vâlcu eseu, învăţător-diriginte.
Capitalul societăţei deplin versat e de 4 60J lei.
Consiliul de administraţie se compune din următorele persone: d-l P. S. Vâleulescu, pr şedinţe; Preotul L>. lonescu, comptabil-casier; Preotul Stef. Popescu, Samoilâ lonescu, Vasile S. Mo^an şi Crăciun Ion, membri.
Numără 28 membri acţionari.
*
* *
BILANŢURI.
Bilanţul societate! economice şi împrumut «Folosele Economiei» din comuna Valea-Rea, plasa Zeletin, jud. Tecuci, la 1 Martie anul 1904:
_A o t 1 v u 1.
Casa: Numerar în casă .................................. 99,85
Efe'te de primit................................82<t,—
Cheltuelî generale la înfiinţare................137,10
Total	.	.	.	1.066,95
P a u t v u 1.
Suma derivată din cotisaţiuni................... 462,—
Suma provenită din taxa de înscriere . .	....	45,—
Dobânzile.................................... 100,05
Depuneri benevole..............•................... 448,80
Libretele vîndute............................... 11,10
Total. . . . 1.056,96

www.dacaromanica.ro
ALBINA
743
De la Cercurile Culturale.
In (Jiua de 21 Martie a. c., în cătunu FlorescT, com. Con-drăchescî, jud. Tecuciu, a avut loc întrunirea membrilor cercului cultural No. 10. S’a discutat, materia pusă la ordinea dilei, de către d-1 M. Mihăilescu învăţătorul local şi d-1 N. Munteanu, învăţ. com. Cornî.
Deschiderea s’a făcut prin imnul regal, cor în două voci. S’au recitat de elevi monologurile: «Semănaţi pomi», «Pocăinţa beţivului», «Apa». Dialogurile: «Ţiganul la pepeni verdî», «Copilul şi cartea», «Soldatul lui Ţepeş», «Curcanii din răsboiu». Diferite bucăţi corale şi teatru sătesc cu piesa «Ştefan cel Mare la cetatea Nămţu şi la Daniil Sihastru», t6te bine date de băieţi şi fete.
Tot în acea <Ji s’au pus basele bănceî populare «înflorirea». In consiliul de administraţie, s’au ales de adunarea generală d-niî: Al. Negruc, primarul comunei. Preuţii: C. Pamfil şi V. Spiridon, I. Dimitrescu, I. Codrenu, P. Găină,
I.	Paiu, G. Bucur, şi M. Mihăilescu învăţător ca secretar-comptabil. Consiliul de administraţiune a desemnat pe parohul C. Pamfil preşedinte, şi d-1 Al. Negruc vice p.eşedinte.
In comisia de censori figureză d-nii: 1. Ivescu, Secretarul comunei, N. Pamfil casierul comunal, şi C. Paiu.
---------------------
DE LA SA TE
Piua de 24 Ianuarie, a 45-a aniversare a Unirii Principatelor române, anul acesta, s’a serbat cu o deosebită solemnitate, in Comuna Brânescî Gorjiu.
După săvîrşirea sfintei Liturghii, s’a oficiat, în biserica parochială, în asistenţa Consiliului comunal, a învăţătorilor respectivi, a elevilor şcolei, a ş> fului garnisoneî şi a câţî-vâ notabili, Tedeumul cuvenit; iar în sera acelei tjile, de către dirigintei.- şcolei, Vlâdoianu, în localul şcolei, s’a dat o frumosâ serbare şcolara.
Serbarea s’a început la ora 8 p m.,prin cântarea imnului regal, după care preotul I. Constantinescu a ţinut o frumosă cuvî tare, în faţa unui numeros public, compus din tot ce comuna are mai de vază; sfinţia sa prin cuvinte populare şi bine cumpănite, vorbi sce asistenţilor despre evenimentele istorice, peripeţiile şi diferitele fase prin care a trecut poporul român înainte de unire.—Amintirea despre scopul şi rostul diva-nurilor Ad-hoc de la 1857, despre greutăţile şi sufrrinţele c - au îndurat promotorii unirii din ambele principate.—Mai d parte v> rbesce despre Cuza-Vodă, descrie marele insuşiri si calităţi cu care era înzestrat acest mare Voivod al Românilor, arată una după alta marele reforme efectuate de dânsul, amin'esce despre marii bărbaţi de stat cari l’au secondat şi ajutat la aplicarea acestor salutarii reforme, între cari în primul rând, pune pe Mihail Cogâlnicenu şi apoi pe alţi'.
Terminând, atrage atenţia asistenţilor asupra însemnătăţii acestei tjlile sfâtuindu-i, ca în toţi anii, acesta (ji să o sârl ătorescâ cu multă dragoste şi evlavie, ca pe una din cele mai mari tjile ale poporului român, mulţumind bunului Durii ecjeu pentru tote câte ni s’a dat prin faptul unirii săvîrşitâ arji 24 Ianuarie.
www.dacaromamca.ro
744
ALBINA
După acesta s’a jucat cu o deosebită măestrie, piesele: Ţâra noue şi Conţopislul, de către elevii divisiei a treia, ajutaţi de câţî-va absolvenţi. Printre acte s’a cântat diferite imnuri, s’a recitat de elevi, mal multe poesii istorice şi patriotice, precum şi diferite monologurl, distrându-se ast-fel, publicul până la ora 12 noptea, când fie-care a plecat la ale sale, mulţumind învăţătorului Vladoianu, despre silinţa ce şi-a dat pentru frumosa reuşită a serbării.
Produsul acestei serbări, de alt-fel. satisfăcător, s’a oferit de diriginte bisericii filiale Capu-Deluluî, ce este în construcţie
Asistent.
T nformaţiuni
—	In diua de 8 Maiu 1904, ora IOV, a. m, se va ţine la Eforie, B-dul Elisabeta, licitaţie pentru darea în întrepindere a construire! unei mori pe moşia Balaca Scăenl, Judeţul Prahova.
Devisul în sumă de le! 5.000.
—	Pentru darea în intrepindere a şoseluireî drumului Sfânta Ana din Sinaia, partea de la bufet pe 295 metri.
Devizul fiind în sumă de lei 988,25.
Pentru darea în întrepindere a aprovizionăreî pietrişului necesar parcurilor, pe poteci şi drumuri ale Eforiei din Sinaia, pe anul 1904.
Devizul în sumă de lei 2.940.
—	Pentru închirierea pe termen de 3 ani cu începerea de la 23 Aprilie 1904, a urmetorelor imobile:
Din Bucurescl. — 1) Casa cu grădină din Str. Labirint 76, garanţie provisorie lei 500.
Din Sinaia. — 2) Magasinul No. 3, din pavilionul de mărunţişuri din parc cu începere de la 23 Aprilie 1904, garanţie provisorie lei 75.
3). Casa în care se află poşta şi telegraful, garanţie prov. lei 425.
Supra oferete nu se primesc.
Condiţiunile speciale, precum şi orl-ce alte informaţiunl se pot luă la Ser. Bunurilor Eforiei în filele şi orele de lucru.
La 2o Maiu 1904, orele 10'/, a. m., se va ţine licitaţie pentru vînjarea spre exploatare a următorelor porţiuni de păduri:
Judeţul Argeş. — 1) 1.200 goruni pădurea Vatra Schit Cornet, comuna Racoviţa-Copăcenî, garanţie provisorie 1.000 lei; 2) 275 arbori bra^i, DăngeştI, garanţie provisorie lei 100.
Jud. Ilfov. — 3) 6 parchete pădurea Preasna Poiana şi Preasna Anag-nosti, corn. GurbănescI Coţofana, garanţie provisorie lei 1.000.
Jud. Prahova — 4) O porţiune de pădure de pe prop. Vrăjitorea, corn. Poiana, garanţie provisorie 450 lei.
Jud. Vlaşca. -6) Porţiunea de pădure atinsă de pârjol din pădurea Hodivoia Vierii, garanţie provisorie lei 250.
Jud. Romanaţi. — 6) 45 hect. 1090 m. p. seria I Fusendrea, pădurea Morunglav, exploatabile în 6 ani, garanţie provisorie 5.000; 7) 68 hect. 3258 m. p., ser a II Bărăştî, pădurea Morunglavu exploatabile în 6 ani, garanţie provisorie 6.000 lei.
Supra-oferte nu se primesc.
Condiţiunile generale pentru exploatarea acestor porţiuni de pădure sunt cele publicate în «Monitorul OficiaU No. 174/901, iar cele speciale, precum şi orl-ce alte informaţiunl se pot luă la Serv. Silvic al Eforiei în filele şi orele de lucru.
www.dacoromanica.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea învăţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat oa, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Oârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, BucurescL
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kaliuderu. membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şomănescn, mure proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petru GftrboTiceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; —■ Secretar, Const. Bana, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spira C. Haret, Ministru, profesor Universitar; I. Dimltrescn Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescft, deputat, profesor universitar; Cristn S. Negooscu, profesor secundar; l)im. Cecropid, institutor. — Censori, Const. Alimăneşteann, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescn, profesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar.
Membrii înscrişi şi cotisaţiunl plătite (Urmare).
Gli. Panu, deputat, (Bucurescî str. Viitorului 59), 5 lei; Archimandri-tul Veniamin Piticariu (M-rea Rîşca), 10 lei; Ieromonahul Ghenadie Ia-lomanu (M-rea Rîşca) 2 lei; Ieromonahul Ioasif Tulbure, (M-rea Rîşca), 2 lei; Ierodiaconul Damaschin Popescu, (M-rea Rîşca), 2 leî; Cantonul I Ion Cristea, (M-rea Rişca), 2 lei; Ieromonahul Ilie Cernescu, (M-rea Rîşca), 2 lei ; Ierodiaconul Gălăţenu Ciobanu, (M-rea Rîşca) 2 leî ; Mo-nachul Domeţian Mălan, (M-rea Rîşca), 2 lei ; Fratele Mih. G. Boroianu, (M-rea Rîşca), 2 lei; Fratele Gh. Agapi, (M-rea Rîâca), 2 leî; Fratele Th. Hacotă (M-rea Rîşca), 2 leî ; Theodor Brătianu, mare proprietar, (Tig-venî-Argeş) 10 leî; Albuleţ C. O., (Padina Buzău), 2 leî; Ştefan Popescu, învăţător, (Ceacu-Ialomiţa), 2 leî ; Elena St. Popescu, (Ceacu-Ialomiţa 1 leu; Pr. G. Popescu, învăţător, (Cosorenî-Ialomiţa), 1 leu; Teodorescu I., învăţător, (Cocargeaua-Ialomiţa), 1 leu ; Ecaterina Teodorescu, învăţ. (Cocargeaua-Ialomiţa), 1 leu; Dan Iordănescu învăţător, (Stelnica-Ialomiţa) 1 leu; Safta D. Iordănescu, invăţătore (Stelnica-Ialomiţa), 1 leu; Ch. Chi-riacescu învăţătore (Crunţiî-Ialomiţa), 1 leu, Ana A. Vlădescu, învăţă-tore (Gaiţa-Ialomiţa), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1904 al Societăţii e de 117 ; iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 1.216 leî şi 75 de bani.
(Va urma In numărul viitor).
www.dacoramamca.ro
12.96, 13.96, 14.95 15.96.
12.95,	13.95, 14.95.
13.96,	14.96, 16.95.
12.95,	13.95, 14.95-
13.95,	14.95, 15.95.
i	•	• Nasturi	»
• Laok cu Elastic sad Şireturi *
»	»	» Nasturi	•
» Chevreau cu Elastic	• »
>«	* Nasturi	*
Preţuri corente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi L »	»	»	* Botonî i
»	* Colori »	» i
> Gems eu Nasturi şi Şireturi •
Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi >
Idem cu Şirelurl şi Nasturi «
Idem de Lack diferite forme »	6.96, 6.95, 7,95, 8.95, 9.96.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi ou preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari oantităţl de mănuşi Glacd, Albe, Colori, Negre pentru Dame Lei 2.60.
10.96,	12.95,	13.96.
11.95,	12.96,	13.95,
12.95,	13.95,	14.96,
7.95,	8.96,	9.96.
6.95,	6.96.	
6.96,	7.95,	8 95.
5.95,	6.95,	7,95,
» Bărbaţi » 2.95. Rupăndu-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la iote Sesonele, Calea Victoriei No. 27, alături de Poliţia Capitalei, Bucuresci.
5%
Cupon de reduotle pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor av6 un scăijemlnt de 6°/0 din preţurile însemnate, presentând cuponul.
FABRICA eOMFTUL
AD6Lf SAL6M6N
Str_ Dbmneî 14, Bucuresci.
Sobe Calorifere. Maşini de bucate ! Mobile de grădină. Paturi şi mobile de fier.
52—6
•ccccccL'CcucbucticecceccccccGi’eGtiOdccoo'Saaoooosao
Cel mai mare şi vast magasin şl singurul care vinde eftin.
Pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria udstră Fabrică, lucrate de uol.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi:
de Vas cu Elastic saQ Şireturi Lei 10.95, 11.96, 12 95, 13.96.
Inst. de Arte GraticeVRWWld&CGfflOlfnfilllC&ifSdescu. Str. Domnel. 16.
11.276