No. 23
7 Martie 1904
Anul VII.

Comitetul de Redacţie:
lor\ Kalinderu P. Gârboviceanu G Go^buc
Colonel P V Năsturel G Adamescu I. Otescu P. Dulfu V S Moia N fJicoIaescu Gr Teodossiu Gonst. e. Pop.-Tajcâ.
www.dacoromanica.ro
Jfoua parfumerie şi Droguerie JlfleOicinală T6MA BTţĂTULESGU
Buourescl. calea Grlvlţel No. 145 (lîrţgâ Gara de Nord), gucurescl.
■■ »g> v
Oferă onor. sale clientele parfumurl din cele mal renumite fabrici francele, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi sapone alese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiunl, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pometjî de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream, de la princesse şi cosmetice higienice, piepţinî fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru bale şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete
Articole pentru inenagiâ, ca : ceaiuri, cafea şi cacao in sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacurl, esenţe pentru conserve alimentare, Sifone cu cari se prepară ape gazdse, alcool şi sistematice maşino pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băl, cum şi prafuri «Zackerlin». carboral, borax, acid borio, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiunl, băl, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, cdră şi sirmă pentru parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, sedrţe, frunze, flori şi seminţe pentru ediuri, in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleia din ficat de morun pentru cura de drnă, eto.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane.
Bogat asortiment de cauclucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticeî, ca: vată şi tifdne, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectdre şi sistematice irigatdre pentru M6şe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberdne, ploscî şi lighdne de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatdre, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru ddmne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pul-verisatâre şi vaporisatdre, preservative, suspensâre thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu platină, faianţă şi porcelan, ochelari, forfecl şi cleşti.
Acestâ Droguerie are organizat un servidă special pentru ducerea acasă a obiectelor cumpărate saă comandate în capitală, cum şi un serviciă de expediţie deosebit pentru prorincie.
Pentru d-nil profesori şi profesdre, institutori şi institutdre, învăţători şi invdţătdre, cum şi pentru toţi abonaţii revistei «Albina» cari vor presentâ alăturatul cupon, se vor face' preţuri scăcjute la tdto articolele trebultdre.
Cnpon de reducere pentru „Albina"
52-23
www.dacaramanica.ro
Anul VII.
No. 23.
7 Martie 1904.
ALBINA
REVISTĂ ENCI
CĂ POPULARĂ
Abonamentul în ţarâ > > » Pentru anunolurl 1
în străin, pe an lei 8
.............15 bani
te, 5 bani eui/întul. ard.
SUMARUL*:
Ilrlstinn N. Ţapii. Lirobeî Românesc! (Cântec-imn). — Dr. (onst. An. Maori, Brusturele, li panul.—Tactician, Port-Arthur.— Kcr. Vit., Asupra plantatului viţelor primă-vara.—C. I>. Parc pa. Untura de pesce.— .Marin şi Kcd. M. Ţiculcscu. Şerpătescii. — V. Dcillu, Apel. — Sp. llaret. Serbarea <jilel de 2 Iulie (decisiune). — V. S. Mo«u. Trifoiul roşu. — Marin, Jubileul d-lul C. Dimitrescu-Iaşî.—Asistent, Bursa MunciT. — Informaţiunl. — Societăţi economice la sate.- Mulţumiri.—Biblioaralil.—Poşta administraţiei.
Sfaturi : Cum să vindecă durerea de cap.—Supă de bere.
IliiKtraţiunl: Brusturele - Port-Arthur şi fortăreţele.— Vila Cantacuzino (Sinaia). -Tri-foiu roşu.— C. Dimitrescu-InşI.
LIMJ3E1 R6MÂNE5CI (Cântec-imn).
Sfântă limbă Românescă,
Dulce graiu împărătesc,
In veci Domnul să păzescă P’ai tei fiî ce te grăiesc!
* * *
Românul, când te vorbesce, Cântă par’că şi jelesce:
Cântă ţara lui frumosă, Mândră ’n câmpuri şi mânosă ; Scăldată de rîurele Gătită cu floricele,
Parcă-i luna dintre stele!
*
* *
Şi-şi jelesce p’aî lui fraţi,
Că-’s departe înstreinaţi:
Peste stânci, peste munţi 'nalţi Zac în lanţuri ferecaţi Români, Vai! tot d’aî lui fraţi.
^ * .
O Române de la Tibru,
Ce ’n resboie fost ai tigru,
Şi vorbescî un dulce graiu, Zămislit d’un mare craiu;
La sân strânge-ţî c’al teu tată
P'aî tei fraţi din lumea totâ !
*
* *
O frumos şi dulce graiu,
Născut în ţară de raiu,
Potezat d'un mare craiu Şi în Dacia crescut Legănat numai pe scut,
Lung să-ţi fie al teu traiu,
O frumos, o dulce graiu!
*
♦ • ^
Cei ce ’n jug vreau să te pue Şi viaţa să-ţi repue,
S’ajungă să te grăiască,
Vi (a ta s’o prea mărescă;
*
* *
Cei ce ’n lanţ vreau să te bage Toţi lui Dumnezeu din ceruri «Românesce să se roge:
«Fie graiul cel mai mare Limba Română sub sore !*.
Hristian N. Ţapu.
Profesor.
-----
www.dacaromanica.io
506
ALBINA
BRUSTURELE, LIPANUL
(Lappa major şi minor).
Brusturele este forte comun la noi, şi se vede crescând prin toto locurile necultivate, pe lângă şanţuri, gardurT, sati locuri virane.
Este o plantă înaltă de 1 — 2 metri, cu frunze
Brusturele, Lipanul.
forte mari, şi cu flori purpurii; înfloresce în Iulie şi August, şi cu rădăcină lungueţă ca morcovul. Se întrebuinţeză ca lec de la acestă plantă, mai mult rădăcina, care trebue culesă tomna, se taie în bucăţele mici şi se usucă la soro sau în cuptor. Ea conţine o tărie numită inulină, săruri de potcisă şi mucilaj.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
507
Ceaiul făcut din rădăcină, 20 grame la 1.000 gr. apă, face forte bine la reumatism, hidropică, sau bolă de rinichi.
Fiertura de rădăcină, 60 grame la 1.000 gr. apă, este bună pe dinafară la spălarea bubelor de pe faţă şi din cap de la copiii mici, în contra mătre-ţeî, la diferite bole de piele cu mâncărime, la râie, şi la unele bole de ochi şi de pleope, făcend spgiă-turî repetate adese orî, până la vindecare.
Cataplasmele făcute cu frunze de brustur şi aplicate călduţe pe udme, scurte sau ghindurî, uşureză forte mult durerile.
Dr. Constantin An. Macri.
Foltcscl-Covurlul.
---Ot>îţ!«<jC=----
PCRT-A RTH U R.
raşul Port-Arthur, asupra căruia sunt astăzi aţintiţi ochi! lume! întregi se numiâ altă-dată, când Chinezii îl stăpâniau, Lu-cliun-cheng, şi este aşeţlat pe o mică radă la extremitatea peninsulei Lian-tung. In cursul resboiuluî do ia 1894 între China şi Japoia, el fu cucerit de Japonezi şi rămase în posesiunea lor prin tratatul semnat la Shimonoseki în Aprilie 1895. Dar Japonezii n’au avut multă vreme parte de dânsul, căci în acelaş an diplomaţia rusă, sprijinită do guvernul German şi Francez, obligă pe Japonia prin convenţiunea semnată la Peking, a restitui Chinei oraşul Port-Arthur, împreună cu tot teritoriul ocupat de dânsa, adică peninsula de Lian-tung şi numerosele insule ce fac parte din acest ţinut.
Scopul Rusiei nu eră numai de a scote din mânile Japoniei acest mărgăritar al golfului Petchili, ci de a convinge pe China de a il da în arendă, şi, într’adevăr, după mal puţin de trei ani după plecarea Japonezilor, Ruşii se stabiliră în Port-Arthur, în-chiriindu-1 de la Chinezi. Odată stăpână pe dânsul, Rusia n’a cruţat nici o muncă, nici o cheltuială, pentru a face din acest oraş lăsat în părăsire de nepăsarea Chinezilor, o cetate formidabila prin fortificaţiunile el, şi tot de odată un centru important de indrustie navală, şi de comerţ maritim. Intr’un cuvînt Rusia, aşeţlându-se in Port-Arthur cu gândul de a nu-1 mal părăsi nici odată de bună voe, puse noua sa posesiune într’o stare atât de puternică în cât nimeni să nu o mal potă lua.
De alt-fel, prin posiţiunea fisică a acestui oraş şi prin apărarea naturală a solului, sarcina Ruşilor a fos uşurată forte mult; dar nu e mal puţin adevărat că s’au întrebuinţat tote resursele
www.dacaromamca.ro
508
ALBINA
sciinţel moderne pentru a complecta opera natureî şi a face din împrejurimile oraşului un model de fortificaţiunî.
Inchipuiţi-ve o radă de formă ovală, săpată de apele măreî pe o lungime de aprope patru kilometri de la vest la est, pe o lărgime medie de un kilometru şi jumătate, înconjurată peste tot de delurî, de diferite înălţimi şi avend o singură intrare la sud, canal îngust ale cărui ţărmuri, sunt apărate do stânci primejdi-ose. Acestă radă este protejată în contra furtunelor ce vin din largul măreî printr’o limbă strimtă de pămînt stâncos cunoscută, din causa formei sale ciudate sub numele Tigers’-Tail (coda tigrului), care se întinde spre Est pe o distanţă de peste doi kilometri.
Ast-fel adăpostită, rada române liniscită chiar pe viscolele cele mai grozave, şi mai are şi un alt avantagiu forte însemnat în acestă parte a globului: prin posiţiunea ei, ea se găsesce tocmai în afară de limita de sud, a ghieţurilor de ernă, acestă imunitate permiţând portului de a ii tot anul deschis navigaţiunei şi comerţului.
A trebuit însă o muncă colosală şi cheltuieli enorme pentru a o face accesibilă vaporelor de un tonagiu mai însemnat. Din nepăsarea Chinezilor, adâncimea radei eră forte mică şi nici un vapor, de ore-care mărime, nu pute pătrunde într’insa. S’au făcut importante lucrări de dragaj, de curăţire, de adâncii*e, şi cu tote acestea, chiar astădi nu sunt dane de cât pentru vre-o trei vapore de resboiu şi câte-vâ vapore mai mici. De aceea vedem că mai totă escadra rusă a fost mereu silită a ancoră în afară de radă, sau eră nevoită să intre în marele basin din partea de est a radei, sau in docul de reparare, care se găsesce şi el la est, în faţa intrărei portului propriu dis.
Acest basin, sau partea de Est, a fost săpat la început de Chinezi, precum şi docul de reparare aşeţlat, în partea de Nord a basinuluî.
Dar şi aci Ruşii au avut mult de lucrat pentru ca portul să îndeplinescă scopul dorit, aşa că, astădi basinul are o adâncime medie de 7 metri, şi pote servi la adăpostirea a 12 vapore mari. Partea de Vest este exclusiv reservată torpilorilor, fiind mai în apropiere de canalul de intrare al radei; dar cu tote acestea se mai construesce pe partea de Est a basinuluî încă un dok pentru aceste vapore mici.
Ruşii au avut asemenea de reinstalat şi docul de reparare pe care l-au lărgit şi adâncit, dându-î o lungime de aprope 150 metri, o lărgime de 30 metri, şi o adâncime de aprope 10 metri la orele fluxului.
împrejurul basinuluî şi al docului de reparare, s'au clădit fabrici înzestrate cu cele mai bune maşine, ateliere de reparaţi-unî, şi pe ori ce petic de pămînt disponibil se ridică instalaţi-unî industriale, sau maritime.
Dar să examinăm acum sistemul de fortificaţiunî şi lucrările de apărare care înconjoră întregul oraş şi fac din delurile de la Port-Arthur un lung şir de tunuri aliniante, monştrii imobili care se uită ameniţătorî spre largul măreî, cum şi spre interiorul ţării, gata a zdrobi imprudentul inamic ce s’ar apropia.
Pe ţărmul de Est al canalului de intrare, în vîrful unui del de aprope 80 de metri înălţime, se ridică fortul Kwang-Chin, admirabil de bine uşeţlat şi armat cu tunurile cele mai nouî,
www.dacaromamca.ro
Port-Arthur şi fortăreţele
510
ALDINA
dintre cari patru monştri de câte 63 şi jumătate, tone stabiliţi pe afeturi de fortăreţă. împrejurul crestei mal sunt încă trei puternice baterii de cetate, cu tunuri mal mici. Pe costa din faţa intrării, la jumetate înălţime a deluluî, sunt aşedate două baterii de tunuri cu tragere repede, în cea mal mare parte tunuri Canet de 140 şi 75 mm. Pe aceeaşi costă se mal găsesce o staţiune de torpile şi de lumină de cercetare.
Do la fortul Kwang-Chin-Shan, luând direcţiunea spre Nord, se întinde o linie de fortificaţiunî lungă de apropo 42 kilometri care ajunge până la calea ferată ce duce de la Port-Arthur prin Mukden, la Irkoutsk unde se împreună cu drumul de fier Transsiberian.
De la calea ferată încep alte fortificaţiunî cari, printr’un cerc imens de baterii aşeţlate pe virfurile delurilor ce înconjoră oraşul, unesc prima linie cu alte lucrări de apărare, care plecă de la delul Mantow şi împrejmuesc peninsula.
Am văţlut în ce constă fortificaţiunile din partea de la Est a canalului de intrare. Să trecem acum la partea Vestică. Aici cel mal important fort este Wei-Yuen, care este în legătură cu mal multe baterii de tunuri mici cu tragere repede, comandând intrarea şi adăpostite în lucrări de zidărie. In fine, pe limba de pămînt numită Tigers’-Tail, se află şepte tunuri Canet cu tragere repede de un calibru de 140 mm. aşedate în baterii deschise la o înălţime de trei metri deasupra nivelului mărel.
Bateriile de costă, dominând locul de ancoraj afară din rada de la Port-Arthur, sunt extrem de formidabile ca armament. Acele de pe delurile de la Est, de la intrarea canalului, numără vre-o 50 de tunuri în opt baterii, iar la Vest, sunt aprope tot pe atâtea, şi calibrul celor mal mari tunuri în baterie este egal cu calibru celor mal grose piese de artilerie din flota Japonesă.
Ca apărare naturală mal notăm şi intrarea portului care este forte anevoiosă. Intr’adevăr, lărgimea canalului, de la Pinnakle-Rock, pe ţărmul de la Vest până la malul opus, este abia de 318 metri, şi la partea lui cea mal îngustă canalul n’are mal mult de 152 metri. Adâncimea lui este de 6 metri. Intre capete, canalul se lărgesce puţin şi între extremitatea lui Tigers’-Tail, şi intrarea basinulul este o depărtare de 391 metri; dar chiar acesta lărgime obligă la manevre forte grele un vapor mal lung de 90 metri, când trebuie să intre în radă sau în basin, sau să iasă 'din ele.
La vîrful extrem al lui Tigers’-Tail admiuistraţiunea navală a instalat un şantier de construcţiune şi de lansare pentru torpilori; acest şantier e dispus ast fel în cât 4 torpilori să se potă construi de odată, şi de curând s’au lansat două rînduri de câte 4 torpilori.
începând de la acest şantier şi urmând partea internă a lui Tigers’-Tail se găsesc danele reservate pentru torpilori şi mal în tot-deauna un număr de 8 până 12 torpilori sunt traşi la aceste dane.
Cine a văţlut altă-dată oraşul Port-Arthur pe când erâ sub administraţiunea Chiuezilor, şi a cunoscut uliţele înguste şi casele murdare a locuitorilor do atunci, cu greu ar pute să rocu-noscă oraşul de astâcli. Un plan european modern a înlocuit vechile străzi, şi clădiri frumose de piatră, micile căsuţe ale Celeştilor. Un singur defect a subzistat: lipsa de canalisare pentru
www.dacoromamca.ro
ALBINA
511
scurgere şi din acestă causă murdăria de pe străqlî dă pretutindeni un miros neplăcut. Impresiunea dominantă în acest oraş este numărul însemnat de cazărmi, aglomeraţiunea desă de clădiri noul, care construite tote dintr’o piatră cenuşie, sunt aşe-date în patru rîndurî de câte şese fie-care.
Alte clădiri frumose pentru aducerea apoi sunt în construcţi-une şi peste puţin timp lumina electrică va fi sau mai bine dis eră să fie instalată în tot oraşul.
Sus, pe delul înalt din dosul oraşului, sunt aşezate: un far, o staţiune de semnale şi oficiul telefonic. Din acest loc ochiul îmbrăcişeză o vedere splendidă asupra tutulor împrejurimilor. La drepta acestui del, făcend faţă mării, stă noua reşedinţă a vice regelui, singura clădire cum se cade din acestă parte a oraşului. La stânga se întinde noul oraş, care ajunge aprope de delurile înconjurătore la 4 mile spre Est.
In apropiere de port mai sunt, ca clădiri de notat, tribunalul, vama şi telegraful, dar clădiri particulare mai însemnate lipsesc cu desăvîrşire.
Intr’adever Ruşii n’au avut timpul material necesar pentru a face din Port-Arthur un oraş model. înainte de a se gândi la înfrumuseţarea şi la desvoltarea lui într’un sens pacinic, ei au concentrat sforţările lor (şi din punctul lor de vedere au avut dreptate) în a-1 fortifică în modul puternic cum s’a veţlut mai sus, şi în a face din el o sentinelă înaintată din Extremul Orient, un centru naval şi militar menit a ajuta scopurile întinse ale diplomaţiei lor.
Port-Arthur este, o putem ţlice, un oraş pur milităresc. Admi-nistraţiunea este încredinţată unui comitet de ofiţeri sub preşe-denţia Vice-Regeluî sau în lipsa lui acelui mai în vîrstă din ofiţerii navali presenţi. Deci elementul militar predomină, şi afară de câţi-vâ Chinezi cari s’a ii obicinuit cu legea rusă, este rar de a întâlni pe stradă un om îmbrăcat alt-fel de cât cu o uniformă. Făcend abstracţie de militari, restul populaţiunei este aprope exclusiv compus din mici negustori şi de lucrători de la fabrici şi ateliere. Căci, afară de desvoltatea strategică, oraşul a mai câştigat mult din punct de vedere comercial, şi mai tot negoţul de pe costele Coreei, care altă-dată eră monopolul Ja-ponesilor, a intrat în mâinile Ruşilor, ajutat fiind de servicii de vapore sub controlul rusesc care fac ţblnic drumuri între Chi-fu, Chemulpo, etc., şi Port-Arthur. Tote aceste porturi găsesc un debuşeu sigur, spre vechiul continent, prin calea ferată care legă Port-Arthur prin Irkustk cu secţiunea Wladiwostock a liniei Trans-siberiană.
Acesta este discripţiunea portului pe care Japonesii se silesc a-1 cuceri. Viitorul ne va arăta dacă acest lucru este posibil.
Tactician ...
Femeea a fost făcută mai curînd pentru a fi iubită de cât pentru a iubi, după exemplul florilor, care nu simt nimic din parfumul lor, dar pe care îl dau altora.
Alpli. Esquiros.
www.dacoromanica.ro
512
ALBINA
yîsupra plantatului viţelor primă-vara-
Timpul pentru facerea plantaţiunilor fiind sosit, credem că facem un serviciu cititorilor noştri resumând în puţine cuvinte condiţiunile ce trebue să le îndeplinescă o plantaţie de viţe, pentiu a reuşi bine.
Pămîntul să fie bine desfundat de cu tomnă sad de peste ernă Ia o adâncime de cel puţin 45 cm.
Gropile să fie mari de 0m- 55—0m G0 adâncime şi lărgime. Adâncimea do 60 cm. trebue considerată ca minimă atunci când din diferite împrejurări proprietarul nu a putut desfunda adânc pămîntul peste tot. In asemenea caşuri mal avem o observa-ţiune asupra modului cum să se facă gropa.
De sigur că unii vor fi observat în pămînturile nedesfundate şi undo s’ati făcut numai gropi, că primăvara viţele se prind bine şi es afară din muşuroiu, iar mal târcjiu o parte din ele mor, mal cu semă dacă după plantaţie a venit o periodă ploiosă cum a fost anul trecut. Neapărat că la prima vedere, se explică greu. Faptul însă se explică în modul următor: In pămînturile nedesfundate gropa servesce pentru ploi, ca un fel de olă unde se strâng, şi când pămîntul e impermeabil, apa stagneză în gropi. In asemenea caşuri rădăcinele viţei vegeteză şi merg bine atâta vreme cât nu stau în apă. îndată ce rădăcinele tinere sunt nevoite să stea în acea apă, care stagnăză în gropi, ele nu maîl'uncţioneză regulat, sfârşesc prin a putrezi, şi acestă putrezire a rădăcinilor aduce cu sine mortea viţel. Acestă observaţiune, forte probabilă, a fost făcută de d. G. Nicoleanu, directorul agriculturei.
Pentru a înlătura acest răQ, se propune că în pămînturile nedesfundate, gropile să se facă nu numai adânci de 60—70 cin., dar lundul gropei în loc să fie orisontal să se facă teşit, adică în plan înclinat. Partea superioră a planului înclinat se va face la laturea unde este ţăruşul, adică în marginea gropei nnde se pune viţa în momentul plantărel.
De obiceiu în fundul gropei se pune mal întâiu un strat de pământ mărunţit, şi bine aerat, scos din partea de sus a gropei, apoi se aşetjă viţa lângă ţăruşi ast-fel ca punctul de altoire să vină în rasul pămîntulul saii la 1—2 cm. cel mult în pămînt.
Dacă facem gropa teşită şi punem stratul do pămînt, cum am spus, în fundul gropei, se înţelege că dacă mal târcjiu vor veni ploi, apa se va strânge în gropă, însă oa va fi mai multă în partea teşită a gropei, adică tocmai acolo unde nu sunt ră" dăcinele viţel.
La plantare se lasă viţel numai un singur lăstar, care şi el se tae la un ochiţi, sau mal bine prin mijlocul ochiului de al
2-lea. Rădăcinile sănătose se lasă neatinse, numai cele sdrelite sad rupte se scurteză.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
513
Punend viţa în gropă vom căuta a resfira şi a aşetja rădăcinile ast iei cum au stat şi în şcolă.
Peste rădăcini se pune mal întâiu un strat subţire de pămînt file 1—2 cm.) mărunţit şi bine aerat, apoi se pune gunoiul în cantitate de 2—4 kgr. Câte odată când gunoiul este bine făcut (fermentat) şi amestecat cu nisip sau mărunt, el se pote pune d’a dreptul pe rădăcini.
Treptat cu umplerea gropeî cu pămînt, el trebue bine bătătorit de 2—3 ori. De la bătutul pămîntulul atârnă forte mult prinderea. Prin urmare pentru a fi siguri că aceslă operaţiune se face cum se cuvine, nu trebue să ne mu ţumim ca lucrătorul să apese pămîntul cu vârful piciorului, ci trebue să’l punem să bătătoroscă bine pămîntul cu amendoue piciorele prin greutatea corpului.
Când gropa este plină, pentru a feri alt)iul de călduri şi vânturi, care l’ar pute uscâ înainte de a se prinde, se face un muşuroi, cu pămîntul scos din fundul gropeî. Muşuroiul de primăvară trebuind să fie mal mic ca muşuroiul de tomnă, este de ajuns dacă-1 facem ast-fel ca d’asupra capătului viţel să fie un strat do pămînt de 4 cm. grosime.
Ţinend semă de recomandaţiunile făcute de noi mal sus, suntem încredinţaţi că plantaţiunite de primăvară vor reuşi, mal cu semă dacă avem grija a nu plantă de cât viţe bun şie dacă luăm măsuri ca viţele să nu stea prea mult expuse la vint şi la sore înainte de a fi plantate.
(Rev. Yil).
Untura de pesce.
jffjiântre corpurile grase, care se bucură de un rol in-semnat în medicină, face parte şi uleiul scos din jHftk ficatul de morun, cunoscut sub numele de untură «şsig de pesce, şi considerat ca aliment-medicament.
Cum însă la noi nu intră nici într’un fel de hrană, vom spune numai despre calităţile lui ca medicament.
Untura de pesce obicinuită, (mai drept uleiul de ficat de morum) se scote din mai multe feluri de pesci din familia «gadoidelor», de preferinţă însă din morunul numit: «gadus morrhua» sau «morrhua vulgaris».
Grăsimea acestui pesce a fost întrebuinţată, din vremuri forte vechi, mai mult ca nutriment, de către populaţiunile de pe lângă mările din Nordul Islandeî, Groenlandei, Suediei şi Norvegiei. Mai târcliu, tocmai pe la anul 1822 s’a introdus în medicină pentru vindecarea bolelor de stomac,
www.dacaromamca.ro
514
ALBINA
scrofule, reumatism, nevralgie şi slăbiciune. Astădi, totă lumea scie că untura de pesce are proprietăţi sigure fisio-logice, care se cunosc mai cu semă prin schimbarea ce produce în starea generală şi prin crescerea greutăţii corpului acelora ce o beau regulat şi cu socotelă.
Untura de pesce se scote în 3 moduri, din ficatul de morun şi formeză 3 calităţi deosebite :
1)	Prin simpla scurgere a ficatului de morun, lăsat la sore şi aşeclat pe nisce butoie anume făcute, ca să înles-nescă acestă scurgere. Uleiul ast-fel preparat este alb, stră-vediu, încărcat cu prea puţine substanţe active medicale, e mai plăcut la gust şi din acestă pricină, mai căutat de public deşi are un efect mai slab.
2)	Prin încâldire pe o bae de apă, până la 50° căldură, sau supus aburilor de apă. Ficatul din care s’a scos uleiu prin procedeul de mai sus, dă un produs de o culore galben închisă, roşietică, gust neplăcut, insă mai încărcat în principii medicale.
3)	Fierberea ficatului cu apă în cazan de tuciu din care s’a scos 2 calităţi, dă un uleiu care are o culore brună închis, sau negră, gust respingător, greţos, se întrebuinţeză si în industria tăbăcăriei.
7
In unele părţi ale localităţilor unde se fabrică acest uleiu, licatul este lăsat cât-vâ timp să putredescă, şi apoi se supune scurgerei prin mijlocele spuse mai sus; atunci untura de pesce este de mai multe feluri; dar, cea mai bună şi de preferat ca medicament este aceea extrasă din ficatul prospet şi care are culorea galbenă şi gust curat de pesce.
Analisa chimică, a acestei substanţe, a dovedit că se compune din : uleină, margarină, chior, brom, iod, fer, sulf, fosfor, diferiţi acidi, glicerinâ şi principii extractive, in care intră o substanţă activă «gaduină» (e un acid mo-ruic impur, după Gubler compus din materie grasă şi gli-cogenică) şi în sfârşit «moruina» care se găsesce numai în fierea ficatului de morun şi contribuie la virtutea uleiului ca medicament.
Aceste materiiî constitutive ale uleiului de ficat de morun, sunt în proporţiuni diferite : în uleiul alb, se găsesce mai multă glicerină şi oleină, în cel galben mai multă margarină şi principii constitutive ale ficatului, cari î ridică preţul ca doctorie, iar în cel negru, multe substanţe minerale cu
www.dacoromamca.ro
ALBINA
515
fier, brom, iod ş. a.. După ultimele cercetări chimice, untura de pesce conţine în general cel mult 15—18 Ia “/» centigrame iod şi 25—30u/o centigrame fosfor sau acid fosforic.
Acestă grăsime, fiind mult întrebuinţată, adesea se fal-şifică cu alte uleiuri, animale sau vegetale, fie pentru a-î da un gust mai plăcut, a o drege, când e veche sau râncedă, căci se strică lesne când nu e bine păstrată, sau pentru a înşelă buna credinţă a consumatorilor, fiind maî eftine cele-lalte uleiuri. Ast fel se amestecă cu nnt-de-lemn, uleiu din semînţă de cânepă, Horea sorelui, bumbacului, migdale, nucă şi alte medicamente, sau cu grăsime extrasă din alţi pescî. Câte odată se vinde grăsime de rechin, în loc de ulei de ficat de morun, cu care se asamenă, însă e mult mai slabă cea dintâiu.
Aceste falşificări se cunosc de chimişti şi farmacişti, de aceea e bine ca doctoriile să se cumpere de la spiţării sau drogueriî, conduse de farmacişti, căci aceştia învaţă în şcolă cum să le păstreze şi cunosc meşteşugul de a afla amestecurile streine sau când sunt stricate, şi nu cumpără ast-fel de doctorii pentru vendare la public.
Untura de pesce, are o putere de absorbţiune şi asimi-laţiune mult mai însemnată de cât tote celeTalte grăsimi animale şi vegetale care intră în hrana omului, de aci ur-medâ că are o mare valore hrănitore şi e producetore de căldură, ceea-ce o face forte preţiosă în bolele însoţite de slăbiciune şi perderea greutăţii trupului, chiar pentru stomacurile slabe şi dispeptice, unde alte grăsimi nu sunt îngăduite.
Prin modul cum lucrdză asupra pieliţei ce căptuşesce pe dinăuntru stomacul, untura de pesce aţâţă poftă de mâncare şi îndepărteză ori-ce lăncezire a căilor mistuitore.
In potriva scrofulelor şi a bolelor ce se ivesc din o stare generală rea, untura de pesce, mai cu semă la copii, a făcut minuni.
S’a întrebuinţat şi la ofticoşi, însă n’a dat resultate bune, căci activând arderea elementelor carbo-hidrate în organism, produce o ridicare de căldură a corpului, şi o uşâră congestie a căilor de respiraţie, iuţind puţin acest act fisio-logic şi ast-fel înlesnesce vărsările de sânge, la care sunt expuşi ofticoşii. Nici la bolele însoţite de friguri, nu e bună
www.dacaramamca.ro
510
ALBINA
untura de pesce. De asemenea la personele grase şi sângerase, Ia cei care suferă de bole grave de stomac, pre-disposiţiuni la diaree şi în sfârşit copiilor mai mici de un an.
Untura de pesce să se ia cu întrerupere, la 15—20 dile de cură, un repaos de câte-va dile este necesar, iar dosa să nu întrecă de 100 grame în 24 ore.
Cel mai nemerit timp de luat untura de pesce, este primăvara şi tomna, iar erna, la copii numai după o reco-mandaţie specială; în tot-deuna cu câte-va minute, sau, mai bine în timpul mesei, ast-fel ca să se amestece în stomac cu hrana, De preferat untura de pesce curată sau puţin aromatisată cu uleiu de ismă, de lămâie, eucaliptol sau alte esenţe. S’a preparat pâine cu untură de pesce care n’a avut căutare, din causă că producea desgust şi pentru pâine curată.
Preparatele streine şi chiar cele din ţară, diferite capsule aşa (Jis moruolul, emulsiunile şi alte amestecuri ale untureî de pesce, numite specialităţi, sunt medicamente de lux, preparate cu o minunată artă farmaceutică, care înlătură nu numai gustul şi mirosul displăcut al acestei substanţe, dar în cele mai multe caduri micşorară şi calităţile ei. Dacă untura de pesce a fost veche, râncedă sau amestecată, ori chiar vre-un uleiu care nu are nici măcar miros de pesce, numai în chipul unei specialităţi luxose, preparate cu meşteşug, pote să fie desfăcută. Ast-fel de preparate nu fac doue parale deşi se vând destul de scump, căci munca şi meşteşugul ori-cum trebuesc plătite.
C. I). Parepa.
farmacist-căpitan.
Cum se vindecă migrena (durerea de cap), — Voiţi să aveţi capul sdravăn şi să nu căpătaţi migrenă?
Puneţi în perna pe care vă culcaţi mai multe foi de enupere. Mirosul ce ese din acestă pernă este plăcut şi bun; de asemenea şi vederea şi părul vi se întăresce.
Alt mijloc: Dacă aveţi durere de cap, puneţi 5 grame foi de portocale în 500 grame apă şi ferbeţî la foc. Puneţi zahăr destul şi-apoî beţi acestă băutură.
www.dacoromanica.ro
ALIÎINA
517
ŞERPĂuseiî («•
lost la faţa locului să vedem câmpul de luptă al 'îpy vitezulu! nostru Mihaiu Pătraşcu-Vodă; nu e vorbă, când eram mic! de multe ori umblam pe-acolo. D’a-tunci pote fi aprope şăse-spre-dece anî, vreme pe care petrecănd’o departe de satul nostru, n’am mai avut prilej a ma! umblă p’acolo. Ni-aducem aminte că atunci găsem nişte ghemotoce cărora nu le dam nici o însemnătate, şi nic! nu ghicem ce sunt şi de unde; dar acuma, dovedind taina lor ne-am dus dic din nou, şi, am adunat o sumă; am găsit şi săgeţi. Sunt atâtea de multe acele ghemotoce, cari nu sunt alt-cevâ decât glonţe de răsboiu, că de s’ar adună, s’ar pute încărcâ sute şi pote chiar şi mi! de care. După cât se văd, unele sunt de plumb, altele însă par a fi de fier; un lucru însă: sunt ruginite cu totul. Sunt risipite ca şi când ar fi semănate de semănător. De la Călugărem şi până aci se găsesc înşirate, împrăş-tiete şi nu puţine, sumedenie, ma! cu sămă aci.
Nedomirirea ne-a fost mare. Am intrat în cercetare printre bătrâni! din prejurim! şi ni s’a spus că acele cu adevărat sunt glonţe, din vremea lui Mihaiu-Vităzu.
— E! măre! măre! ce bătălie mare a fost aic! cu Turcii!.. grăiau eî.
D’atunc! avend lumină ne-am tot gândit mereu: a! cu! sunt glonţii? Ai Turcilor sau a! Românilor, sau şi-ai unora şi-a! altora? Ori, sunt glonţ! de la Tătari?
Cronica dice că: «Turci! spăîmântaţî, au fugit în vălmă-şală mare, dând busna uni! peste alţi! până s’au nămolit, de unde Yoevodul Mihaiu, bătându-î nu i-a putut urni, şi mulţumindu-se cu cât i-a lovit, s’a tras din luptă».
Aci ne face să gândim: că s’au nămolit Turci!, negreşit s'au nămolit, dar unde? Cronica spune că s’au nămolit. Bălcescu, istoriograful lu! Vodă-Mihaiu spune că s’au nămolit cu adevărat, şi după cât a aflat din cronic! în apa Neajlovuluî. Bun.
Totuşi, fără să fim bănuiţi că avem gânduri cum-vâ ascunse, socotind că însu-ş! cronicari! spun că, ca să ajungă la pod pe unde eră trecătorea, calea fiind îngustă şi pe 1
(1) VeiJI No. 21.
www.dacoromanica.ro
518
ALBINA
delăturile delurilor, hăgi şi copaci, Turcii, nu puteau înainta decât 15 —16 în front, atâţia cât li se puteau împotrivi cu bărbăţie oştea Română ce erâ aci şi în fruntea căreia eră însu-şî Mihaiu-Vodă, cum dar au putut eî să se nămolescă în apele Neajlovuluî? Că s’ar fi nămolit nu cjicem nu, dar socotim că grosul osteî Turcesc! nici nu a dat ochi cu oştea Română, şi cum s’a întâmplat că Românii biruindu-i, ’i-a luat în gonă şi ei buimăcindu-se luând fuga spre Dunăre au nemerit chiar în nămolele «Şerpătesci» ? N. Bălcescu, spune că, Mihaiu-Vitezu, înflăcărat de izbândă fugăriâ oştea (ordia) Turcescâ până spre tabăra ei, de unde i-a luat multe steguri, cai, cămile, arme, provisiuni, etc. etc. Tote acestea nu puteau fi în fruntea unei armate, ci în urmă, deci e probabil că tabăra a fost aci la «Şerpătesci», unde pe acea vreme erau nămole, hâgî, adică Ieşi de mărăcini, mai cu sdmă că p’atuncî erâ chiar vară, în care Ieşi s’a ascuns chiar un paşă, Hasan, de frică a nu fi prins şi tăiat de Vodă.
Nu vom fi învinovăţiţi că nu glorificăm numele de «Că-lugăreni», dar nu trebuie să tăgăduim şi lupta cea din urmă ce s’a dat probabil la «Şerpătesci», aci unde pote a fost tabăra păgânilor, din care luptă a remas glonţii, adi martori.
Călugărenii a fost locul strategic, locul de cursă, locul unde Vodă Mihaiu cu mica sa oste se pute împotrivi voi-nicesce, dar la urma urmei, credem că Mihaiu Vitezul i-a asvârlit în mocirlele de care pomenirăm.
De alt fel, aşâ din senin, atâta sumedenie de glonţe în vecinătatea Câlugărenilor ce rost au? Boldescu, în studiul istoric şi economic al jud. Vlaşca, la pag. 50 dice: «La Şerpătesci s’a sfârşit lupta cu Tătarii, începută la Putinei u de către fraţii Bucescii şi Calomfirescu la 1594.»
Da, la 1594 a fost o groznică luptă între un corp din oştea lui Mihaiu şi Tătarii, cari veneau să pustiescă Ţara, atunci când Mihaiu erâ trecut în ţara Turcdscă, şi eroul acestei lupte a fost Preda Buzescu, în cinstea căruia poporul a scornit prin pana lui Bolintineanu cântecul:
— oDe trei dile lupta n’a maî încetat,
Şi Tătarii pare c’au înaintat!
Dar Buzescu Preda, vede cu durere Fldrea României ce pe vale piere!
Iată că nepotul Hanului tătar,
Trece p’un sălbatic ager armăsar!
Iar Buzescu Preda de cum îl dări
i
www.dacaromanica.ro
ALBINA
519
Îî ieşi înainte şi ast-fel îî vorbi:
Dacă nu ţî-e frică şi-aî credinţă în tine,
O tătare vino să te baţi cu mine!
Eî descălecară atunci amândoi,
Şi se iau la luptă ca doul juni eroi.
Ochii tuturora cată cu mirare,
La Buzescu Preda şi Tătarul mare,
EI se bat în spade, spadele se frîng Şi se iau la braţe se smucesc se strâng;
Când tătarul scdse o secure mică,
Şi lovind pe Preda, pavăza îl strică;
Dar el cu măciuca ast-fel îl lovi In cât de odată cădii şi muri.
Iar după acesta dstea Românescă Plecă şi învinge oştea Tătărască!»
Dar tot Boldescu (1), spune maî departe:	Se găsesc şi
astădi la Şerpătesci monede de argint cu inscripţii latine din timpul regelui Unguresc Sigismund Batori, aliatul luî Mihaiu-Vitezu, în resboiul cu Turcii, precum şi săgeţi.»
Dacă glonţiî ar fi din lupta cu Tătarii, atunci, de ce se găsesc şi bani cu inscripţii latine de pe vremea lui Sigismund Batori? Socotinţa ni-e că, banii ce se găsesc sunt ai ostaşilor Ardeleni veniţi în ajutor luî Mihaiu-Vitezu, râmaşi pe câmpul luptei, bani pe cari ’i aveau la ei ca să aibă pe ce cumpără cele de hrană, în vreme ce p’atuncea fiecine se hrăniâ din punga sa şi din prădî; statul nu le da nici o hrană, arme da.
(Va urma).	Marin şi Ned. 51. Ţicnlcscu.
APEL
Onor. Adm. a Casei Şcolelor, în dragostea ce portă sâtenulul român de a-1 vede ridicat din starea în care se găsesce, a binevoit a înfiinţa pe lângă acâstă şcolă o bibliotecă populară.
Sub-scrisul învăţător, în numele sătenilor şi a adulţilor cu dor de a se nutri, rogă pe toţi autorii de cărţi, librari şi adm. de reviste din ţară, cu dragoste de ridicarea nemuluî, să bine-voiască a da obolul d-lor, pentru care cel adăpaţi şi hrăniţi su-fietesce, le vor fi adînc recunoscători.
V. Dediu.
T!bucani-P2străvenl-N6mţu. 1
(1) Noi n'atn găsit monede ; dar au găsit alţii.
www.dacoromanica.ro
Vila Cautacnzino (Sinaia)
ALBINA
521
Serbarea dileî de 2 Iulie 1904
La 2 Iulie 1904 se împlinesc 400 de ani de la mortea lui Ştetan-cel-Mare. In (Jiua acâsta, memoria marelui domn va fi sărbătorită de tote şcolele din ţară, cu t6tă pompa cuvenită.
In fie care oraş, la ora 9 dimineţa se va oficia o panachidă în care se va face pomenirea Iul Ştefan Vodă, a căpitanilor şi ostaşilor lui, căţluţî în lupte pentru apărarea şi întregirea pământului românesc.
Tote şcolile din oraş, cu prolesoriî şi şcolarii lor şi cu drapelele lor, vor asistă la acăstă panachidă. In Bucurescî şi Iaşi, vor asis â şi societăţile de studenţi constituite în mod refulat.
Panachida se va oficia de preferinţă pe una din pieţe o sau în una din grădinele oraşului, cari să presinte destul spaţiu pentru ca să încapă tote şcolile.
După terminarea panachideî, se vor ţine cuvîntărl de către profesori, şcolari şi alte persone, iar corurile şcolilor vor execută bucăţi patriotice.
Amănuntele ceremoniei, cuvîntările ce se vor ţine, şi bucăţile ce se vor execută, se vor fixa de către comitete formate pentru fie-care oraş din directorii tutulor şcolilor primare şi secundare din oraş; în Bucurescî şi laşi, rectorii Universităţilor le va pre-sidâ. Comitetele vor pute să-şî asocieze şi pe alte persone din oraş al căror concurs ar fi util pentru lucrarea lor.
Pentru anul acesta, prin excepţiune, împărţirea premiilor în oraşe se va face în (Jiua de 2 Iulie, în orele post meridiane, iar anul şcolar 1904—1905 va începe în c]fiua de 3 Septembre.
Şcolile rurale cari se află la o depărtare nu mal mare de 4 kilometri de la un oraş, vor lua parte la ceremonia serbată în acel oraş.
Cele-alte şcoli rurale, vor asistă, în (Jiua da Duminică, 4 Iulie, la serviciul religios din biserica satului, în care se va face pomenirea marelui Ştefan, a căpitanilor şi a ostaşilor săi.
După terminarea serviciului divin, şcolarii cu învăţătorii vor merge la şcolă, unde unul din învăţători va ţine o cuvîntare de ocasie. Corul şcolel va executa bucăţi patriotice.
Pe unde împrejurările vor permite, mal multe şcoli rurale vor pute organisâ sorbarea în comun a ceremoniei.
Participarea profesorilor, institutorilor, învăţătorilor şi şcolarilor la ceremonia acestor (Jile, este obligatorie.
Ministru, Sp. Haret.
.A. necdotă,
Pâcală întrebă într’o (Ji pe un ţăran ce-1 întîlnesce:
—	Măi, neică, n’aî putea să-mi spui câte cesurî sunt acum?
—	îi cesul când se dă apă la vite, răspunde ţăranul, vrând să-l iee pe Păcală peste picior.
—	Adevărat? — răspunde Păcală cam atins—apoi, atunci de ce nu bei, mă?
www.dacaromanica.ro
522
albina
GULTU'RA T'RIfeiULU! 'ROŞU
frifoiul roşu este socotit de toţi agricultori! ca o plantă de nutreţ destul de preţidsă, de ore-ce reuşesce destul do bine atât în ţările cu o climă mai umedă cât şi în cele cu o climă ma! secetbsă. Acestă plantă de nutreţ la no! în ţară se cultivă ma! cu seină în Moldova pe suprafeţe întinse, nu numaî de mari! agricultor!, dar şi de săteni. Resultatele dobândite de agricultor! din cultura aceste! plante, sunt tot-deauna satisfăcStdre, aşâ în cât cultura trifoiului roşu în Moldova se întinde din ce în ce ma! mult. Pe lângă că dă mult fen şi bun din cele 2 cositurî, dar grâul semănat după acostă plantă leguminOsă, vine în cele ma! bune condiţiunî de vegetaţie şi producţiune.
Ar fi de dorit ca cultura trifoiului roşu să prindă rădăcini şi printre mari! şi mici! agricultor! din Muntenia, soco-tindu-1 ca o plantă de îmbunătăţire a agricultureî lor, aşâ după cum este socotit de agricultori! din Moldova.
Trifoiul roşu reuşesce bine în pămînturile în car! reuşesce grâul, şi cu o putere de rodire mai adîncă, aşâ în cât rădăcinile trifoiului, car! se adîncesc mult în pămînt, să-şî pdtâ găsi hrana trebuincidsă, fiind că numaî ast-fel, se va pute căpătă din cultura trifoiului o ma! bună recoltă.
Pămînturile argilo-calcarî, ca şi acele argilo-nisipose, î! priesc mai bine. E bine a se semănâ tot-deauna după o plantă prăşitdre, decât după grâu, fiind-că planta prăşitore lasă locul ma! curat de buruenî, car! burueni î! fac rău trifoiului. In Moldova agricultorii semănă trifoiul după plante prăşi-tore, l'ăcend 2 arături, una tdmna şi a doua primăvara, când semenă trifoiul. Trifoiul trebuie semănat primăvara cât se pdte de timpuriu, pe la sfârşitul lunei Februarie sau începutul luneî Martie. Primăvara după ce s’a făcut a 2-a arătură, se semenă ma! întâiu orzul sau ovesul, şi după ce orzul sau ovesul au răsărit şi au acoperit pămîntul, se semănă trifoiul. In caşul acesta sămînţa de trifoiu este adăpostită şi umbrită de foile orzului, etc., aşâ în cât încolţirea şi cres-cerea aceste! plante de nutreţ, se face în mod ma! regulat, şi tinerele plante sunt scutite de arşiţa sdreluî care le-ar aduce mare rău.
Toţi acei dintre agricultor! car! ar dor! să semene trifoiul roşu, sunt dator! în folosul producţiune!, de a-ş! procură seminţele trebuinciose de la o casă cunoscută şi sigură, fiind-că numai ast-fel de case, car! fac comerciu cu diferite seminţe, pot ave încrederea cumpărătorului, iar nic! de cum băcani! şi cârciumariî, după cum lucrul se petrece la no! în ţară.
îndată ce primăvara sosesce, se p6te vede la noi, prin oraşe, ma! la toţi băcani!, sac! plin! cu sămînţă de lucernă, trifoî, iarbă englizescă, etc., de la cari mulţi agricultor! cum-
www.dacaramanica.ro
ALBINA
523
p8ră fără să se gândăscă dacă semînţa este curată, sau a-mestecată cu cuscută (mătăsică), dacă este provenită din-tr’o recoltă mai noue sau daca este recoltată de trei sau 4 ani.
Toţi acei dintre agricultori, cari prefer a-şî cumpără se-mînţă do trifoi de la băcani, iar nu de la o casă cunoscută, şî-a v6<Jut recolta prăpădită de trifoi, din causa cuscuteî chiar din anul întâiu, fără ca să p6tă cosi trifoiul cel puţin odată.
Cătăţimea do sămînţă ce se semenă la un hectar este do 20 — 25 chilogr. Semănătorul, trebuie să fie un om dibaci, ca să împrăscie sămînţa do o potrivă peste tot locul, după semănat se păte trece cu tăfălugul, sau locul se grăpeză la suprafaţă, daca timpul este ploios, nu mai este de trebuinţă pentru îngroparea seminţelor, nici tăfălugul, nici grapa; fiind că plăia le îngrdpă destul de bine, mai bine chiar de căt grapa ori tăfălugul, deşi de acest din urmă instrument agricol sătenii noştri nu dispun, şi chiar dintre marii agricultori.
Trifoiul roşu.
Pldia lipesce mai bine seminţele de pămînt şi pămîntul de seminţe, aşa că în acest cas, încolţirea se face forte repede.
In jurnalul de agricultură practică din Paris, cu privire la cultura trifoiului roşu, găsim că acestă leguminăsă, cere ca pămîntul să fie îngrăşat, mai cu stimă cu îngrăşăminte chimice, şi la noi unde aceste îngrăşăminte se întrebuinţăză pe o scară mică, de către unii mari proprietari, ar trebui, ca sătenii cari vor să semene trifoiul roşu, în timpul ernei să ducă gunoiul din curte pe locul destinat la cultura trifoiului, aşâ că primăvara, înainte do a face a 2-a arătură, să împrăscie gunoiul de o potrivă peste tot locul, în cât
www.dacaramamca.ro
524
ALBINA
prin arătura a 2-a bălegarul să se amestece bine cu pă-mîntul, fiind că nu mat ast-fel se va pute căpătă o produc-ţiune maî maro de la 5 — 7.000 chilogr. fen uscat.
Dintre îngrăşămintele chimice, agricultorii cari urmăresc ■cu multă băgare de sămă orî-ce experienţe ce se fac de dmenil cu învăţătură în ale agriculturei, pun la hectar 150 chilogr. clorură de potasă, 500 chilogr. sgură de fosfaturi şi 400 chilogr. de gips. Primele două îngrăşăminte se amestecă •cu pămîntul înainte de semănat, iar gipsul, se semână pe -d’nsupra somenăturei prin luna Martie sau Aprilie.
Trifoiul roşu stă pe acel loc 18 luni. Recolta se face în anul al doilea, când sa cosesce odată ca fen şi odată ca otavă, după aceia locul se ară şi se sămănă cu grâu.
Când trifoiul se lasă pe acel loc să vegeteze trei ani, a-tuncî în loc de grâu, pe acel loc este mai bine a semânâ o •cereală de primăvară cum este orzul ori ovăsul. In acest cas locul se ară do cu t6mna şi primăvara se face a 2-a arătură, când se sămănă orzu.
Trifoiul trebuie cosit atunci când a înflorit, fiind-că numai în caşul acesta, vom pute dobândi din recolta lui, atât ca ■cantitate cât ca şi calitate. Dacă se va cosi după ce florile au început să se trecu (să se scuture), în acest cas se va pute căpătă o mai mare producţiune, dar ornai prdstă calitate, aşâ că fenul va fi mai puţin hrănitor pentru vitele de muncă şi lapte. Deci scopul pentru care se cultivă o plantă de nutreţ, orî-care ar fi, este ca din recolta ei să căpătăm cât maî mare producţiune ca calitate şi cantitate, fiind-că numai ast-fel va pută da resultate satisfăcetore la hrana vitelor. Nu cătăţimea de nutreţ face bună sănătatea animalelor, ci calitatea nutreţului. Ast-fel 500 chilogr. de paie de grâu, nu se pot compară nici odată cu 100 chilogr. fen de bună calitate. Deci ca să avem calitatea unui nutreţ, nu trebuie să greşim recolta lui, care trebuie făcută tot-deauna la acel timp pe care ni-1 arată sciinţa resultată dintr’o obser-vaţiuno practică şi din experienţa lucrului. In agricultură, •observaţiunea şi oxperionţa este cea mai bună sciinţă la cultura ori-cărei plante.
Nu trebuie să ne mulţumim numai cu semănatul şi recoltatul, ci trebuie să observăm mersul regulat al vegeta-ţiuneî în orice timp al anului şi în fie-care an regulat. Numai ast fel vom pute cunosce răul sau mersul regulat al unei bune vogetaţiuni la fie-care plantă ce semănăm.
Sămînţă de trifoi roşu se găsesco şi la Ministerul Agriculturii, Comerciului şi Domeniilor.
V. S. Moga.
— E uşor să fasî avere; e greu însă să o păstrezi.
www.dacaromamca.ro
AT.RINA
52»
Jubileul d-luî C. Dimitre5cu-laşi
rw iercurl 25 Februarie, s’asărbătorit cu o deosebită solemnitate $111 | jubileul celor 25 de ani de carieră universitară aî d-lul C.
Dimitrescu-Iaşî, rectorul universităţii din Bucurescî.
La orele 4 d. a. un mare număr de profesori universitari şi profesori secundari, foşti elevi, amici şi admiratori ar rectorului, s’au întrunit la seminarul pedagogic universitar din calea Rahovel, la locuinţa d-lul rector, unde i-au prezintat «un omagiii».
Solemnitatea s’a început printr’un imn întonat de elevii seminarului sub conducerea d-luî Cordoneanu, maestru de musică ; apoi d. C. Rădiilescu-Motru, profesor universitar, a oferit d-lul C. Dimitrescu Iaşi un volum de peste 600 pagini, întitulat «O-magiu», cuprinzând articole de-ale loştilor săi elevi şi de-ale amicilor şi admiratorilor.
Cu acestă ocaziuue, d. Motru a rostit câte-va cuvinte din partea organizatorilor festivitâţel, felicitând pe d. rector şi urân-du î încă ani mulţi, spre a vede cât mal multe rode ale aeti-vităţel sale aşa de importantă şi de neobosită. D-sa a adus omagii corpului profesoral universitar, care un pătrar de veac a luptat fără preget pentru propăşirea şi înălţarea neamului românesc.
D. C. Dimitrescu Iaşi răspunde emoţionat la manilestaţiunea ce i se face; exprimă întrega sa mulţumire de a se vedă obiectul unei aşa de simpatice serbări.
Terminând, d. C. Dumitrescu-Iaşî a (Jis că prevede un viitor frumos pentru acestă ţară care a produs vlăstarele de cari se simte aşa de bine înconjurat.
D. ministru Sp. Ilarei pronunţă o frumosă cuvîntare, aducând jubiliarului omagii în numele învăţămîntuluî public, pentru munca depusă de d-sa timp de un sfert de veac în folosul cul-tureî neamului.
Solemnitatea se termină printr’un alt imn cântat de corul şcoleî.
La orele 7 jum. sera a urmat o recepţiune impunătore la «Fondaţia universitară Carol I», organizată de societăţile studenţesc! constituite. Un mare număr de studenţi aî universităţii din Bucurescî s’au grăbit să umple marea sală a bibliotecii. A-pariţiunea în sală a jubiliarului a fost salutată cu îndelungate aplause.
D. Al. Săvulescu, din partea «Uniune! studenţilor român!,» a rostit o scurtă dar bine simţită cuvîntare, exprimând admiraţie, iubire şi recunoscinţă iubitului rector şi urîndu-î viaţă lungă.
Au maî vorbit d-nil: lonescu din partea soc studenţilor în sciinţe, Cortear.u din partea soc. studenţilor în litere, profesorul Vântu, Stoicescu din partea soc. studenţiler în medicină, d-ra Dedoianu din partea studentelor şi Nedelcovici din partea soc. studenţilor în drept.
D. Rector, răspunzând inimoselor urări ce i s’aâ făcut, mul-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
o2(i
ţumesce tuturor. Spune că de un sfert de veac de carieră universitară, două probleme l’au preocupat maî mult: introducerea la noi a filosofiei sciinţifice şi adoptare! eî la spiritul poporului român, şi al doilea relorma învăţământului, după spiritul pedagogiei germane.
Serbarea de acjt e ultima scânteie pentru continuarea problemelor de a incălcji, de a îndruma alături cu cel deja formaţi, noile pleiade de studenţi. Opera este cu mult maî uşoră ca acum 25 ani. Atnncî vrând a preda (ilosofia sciinţifică, d sa avea ocazia de a lucră pe un teren nemuncit. Un pătrar de veac de muncă a dovedit că pământul a iost forte roditor. Adresam duse către tineretul universitar, dise: «D-v găsiţi terenul pentru muncă pregătit; drumul e croit, experienţele sunt făcute».
C. Dimitrescu-IaşI.
Primesce urările ce i s’au adresat şi doresce să potă munci încă pentru propăşirea ţărel. Să nu uităm câ Acela care a întemeiat «Fondaţiunea universitară» a avut arcjletorea dorinţă de a vede asigurată propăşirea morală şi materială a ţărel, pentru acesta se cere încă să luptăm cu toţii cot la cot, fiind că toţi să seim datoria, încheie d-sa.
Mulţumesce pentru urări şi le consideră ca angajament plăcut, că tineretul universitar este încredinţat şi conscient de problemele ce urmăresce; doresce ca pătrarul de veac următor să ne gâsescă şi mal bine pregătiţi.
După recepţiunea de la Fondaţiune, un numer de 40 profesori, elevi şi amici aî d-lul Dimitrescu-IaşI, s’au întrunit la un banchet intim în restaurantul hotelului Splendid.
Au luat parte între alţii: d. Sp. Haret, ministrul instrucţiunii
www.dacoromamca.ro
ALBINA
527
publice, Gr. Dianu, directorul general al închisorilor, dr. Obreja, Em, Antonescu, IJ. Gîrboviceanu, Tzigara-Samurcaş. St. Ion, G. Dragu. N. Florescu, Pompiliu Eliade, Rădulescu-Motru, Munteanu-Murgocî, Bogdan Ionescu, D. C. Nădejde, Atanasiu, dr. Haznaş, llie Bărbulescu, Litzica. Teodoru, dr. N. MinovicT, etc.
S”au ridicat maî multe tosturî :
D. ministru Harel pentru M. S. Regele şi pentru d. Dimi-trescu-Iaşî iubitul coleg şi rector, căruia îl ureză alţi 25 ani de carieră universitară strălucită.
D. dr. Obreja cjlice că d. rector este radiul căre răspândesce lumină în jurul său fără a perde însă din strălucire. II ureză a-şî păstra acestă strălucire neştirbită.
D. C. Dimitrescu-Iaşî închină pentru d-1 ministru Ilaret, urânduî să ducă mal departe marea sa operă pe calea culturel generale şi a aplicăreî ei practice.
D l Litzica ureză jubilaruluî să vadă nu numai înfăptuirea idee! dar şi culegerea rodelor.
D-l St. Ion închină pentru fostul, actual şi viitorul profesor.
Dl G. Draga zice că opera d-luî Ilaret şi a d-lul Dimitre-scu-Iaşî a cimentat armonia dintre sciinţă şi filosofie.
D-l ministru Ilarei zice că este o fericire pentru cine-va de a vede realisarea ideilor sale. D l Dimitrescu-Iaşî vede atjî încoronată de succes o viaţă de muncă, vede aplicaţiunea ideilor sale. S’avodut buna cale dată învăţăminte lui public mulţumită price perei şi munceî d-lul Dimitrescu-Iaşî. Franţa care areşcoll normale cu peste 100 anî de vechime, abia acum le transformă după cum am transformat noi pe ale nostre cu 0 anî înainte.
D 1 Dimitrescu-Iaşî a găsit şi pămînt bun, care a produs în mod conştient spicul din sămînţaaruneatăde d-sa. închină pentru colaboratorii d-lul Dimitrescu Iaşi cari îi vor lua succesiunea şi-I vor continua opera.
Maî tosteză d nil Teodoru şi llie Bărbulescu; d-l C. Nădejde pentru d 1 ministru Ilaret, care a făcut să se realiseze opera pedagogică, ideile frumose cari lărăd-sa ar fi rămas numai idei; d-l Muntenu-Murgocî, llădulescu Motru, etc,.
*
* *
După orele 11 noptea a avut loc un ceai, oferit de d-l D. C. Nădejde, directorul, institutului pedagogic de băeţî,în localul elegant al institutului său din calea Rahovel; ceaiul a fost urmat de un bal care a durat până noptea târziu.
Marin.
Supă de bere. — Se ia o cupă de bere şi o litră de smântână, se bat trei gălbenuşuri în smântână şi pe când fierbe berea, se tornă într'însa şi se lasă să fiarbă, bătând mereu până se îngroşe. Se pote adăogă zahăr, scorţişâră, cuişore şi câjăi de lămâie.
www.dacoromanica.ro
528
ALBINA
BURSA MUNCII.
In sera de 24 Fevruarie, s’a serbat la bursa muncii din Bu-•curescî, a doua aniversare a fundăreî acestei instituţiuni.
Bursa muncii are în primul loc de scop de a uşura transac-ţiunile relative la muncă, primind şi făcend cunoscut în totă ţara ofertele şi cererile de lucru între patroni şi lucrători : ea conlucreză la educaţiunea tehnică şi economică a meseriaşilor pentru a le îmbunătăţi traiul şi a le înălţă demnitatea. Pentru ajungerea scopului ea pune la disposiţiunea meseriaşilor, săli de înţelegere, de tocmelă, registre de înscriere, publicaţiuni a oricărei inlormaţiuni, etc, etc. Serviciul pentru plasarea lucrătorilor fără lucru îl face cu totul gratuit. Sediul ei este în Bucuresci, Bulevardul Carol I (lângă Universitate).
Serbarea s’a deschis la orele 9 sera, în localul .bursei, prin două imnuri naţionale cântate de corul societăţei «Doina», sub conducerea d lui Chiriţescu.
D. Missir, fost ministru al domeniilor, care presida acăslă •serbare, a luat cel dinteiu cuvântul.
D sa arată importanţa acestei instituţiuni şi constată progresele pe cari le-a făcut în aceşti doui ani.
D l Marin Alexandrescu, directorul bursei, a făcut o amănunţită dare de semă a aetivităţeî acestei instituţiuni. A arătat inegalitatea numărului lucrătorilor în diferitele meserii, dând ca exemplu cum noi avem mai mulţi lucrători pentru fier, de cât pentru lemn, de şi România e o ţară bogată în păduri.
D-sa a mai arătat că lucrătorii noştri acum se duc în orî-co ■parte găsesc de lucru.
A desfăşurat situaţia financiară a aGestei instituţiuni, care deşi fără nici o subvenţie, şi lără ca membrii ei să plătescă vre-o -cotizaţie a putut să se susţie cu propriile ei mijloce.
D l Simionescu, membru în comitetul de control, a citit raportul comisiuneî de verificarea operaţiunilor financiare ale bursei, pe anul 1903.
D l N. Basilescu, profesor universitar, a arătat importanţa bursei muncei.
D-sa a adus elogii iniţiatorilor acestei instituţiuni, între cari e şi d l I. Ivalinderu.
D-l Aurelian Arsenescu,\ng;\nQV electrician, aţinut o conferinţă despre electricitate, arătând importanţa şi aplicările ei practice.
D-l Marin Alexandrescu, luând din noii cuvîntul spuse, între altele, că trebuesc sărbătoriţi iniţiatorii, ca d-niî I. Ivalinderu, -Căzărescu şi alţii.
Dl Cezărescu, prim ajutor de primar, arată deasemeneaimportanţa bursei muncei, sfâtuescepe elevi să urmeze cu sârguinţă cursurile şcoleî de adulţi şi aduce laude lucrătorilor români.
Dl Missir, anunţă că d-l I. Kalinderu a oferit acestei institu-ţiunî o subvenţie de 100 lei.
D-l Kalinderu, mulţumind pentru manifestările de simpatie ce
www.dacoromamca.ro
ALBINA
529>
i se lăceau, sfătuesce pe lucrătorii români să caute a se lumină cât mal mult şi atunci vor întrece pe lucrătorii streini. D-sa arată că lucrătorii aii nevoie de a se cultiva şi-î îndemnă să urmeze şcola ce bursa a înfiinţat, făgăduind că va veni şi d-sa să o vi-siteze. Mal atrage atenţia asupra faptului că ne lipsesc lucrători români pentru unele branşe ca tinichigeria şi altele. Spune că, lucrătorii trebue să mulţumescă cu recunoscinţă profesorilor cari fac cursurile cu totul gratuit şi termină îndemnând pe lucrători să aibă perseverenţă şi să stăruiască în calea cea bună pe care aii apucat.
D-l Missir, constată activitatea acestei Burse şi progresele ce-a realizat în ultimul an. Arată şi d-sa că un lucrător nu e destul să aibă numai practica meseriei sale, ci şi oare-care cultură. In scopul acesta s’a înfiinţat şi şcela de adulţi.
Vorbind despre acel cari susţin Bursa munceî, arată că aceştia nu au absolut nici un interes material şi că nu urmăresc de cât-un mare interes moral.
D sa, a terminat sfătuind pe meseriaşi să nu se amestece în. politică şi să formeze o mare clasă socială.
A luat cuvîntul după aceia d 1 Cristu Negoescu, arătând importanţa meseriaşului într‘0 ţară şi progresele pe cari le-au realizat meseriaşii români.
Serbarea s’a terminat la orele 11. cu un nou imn cântat decorul societăţii «Doina».	Asistent.
Informajiuni
In diua de 15 Martie 1904, ora 10'/2 a. m. se va ţine la Eforie-Bulevardul Elisabeta, licitaţie publică cu oferte închise:
1)	Pentru darea în întreprindere a şoseluirel drumului S-fta Ana. din Sinaia, partea de la bufet, pe 295 metri.
Devisul fiind in sumă de lei 988,35.
Garanţie pentru admitere la licitaţie lei 100.
2)	Pentru darea în întreprindere a construire! unul pătul şi a> doue magazii de bucate la proprietatea Eforiei Cobia, comuna Co-bia din judeţul Dâmboviţa, conform devisuluî şi planurilor în sumă. de lei 5.000.
3)	Pentru darea în întreprindere a aproviosionăreî pietrişului necesar parcurilor, pe poteci şi drumuri ale Eforiei din Sinaia, pe-anul 1904 — 905.
Devizul în sumă de lei 2.940.
Condiţiunile speciale se pot vede la serviciul Bunurilor Eforiei,, în orî-ce di şi ore de lucru.
Domnii concurenţi spre a putd luă parte la licitaţie vor.rebui să.
depună o garanţie provisorie 57oi cunoscând că cea definitivă va
fi de IO1/, din suma resultată la licitaţie.
*
* *
Ministerul Agricultureî, Industriei, Comerciuluî şi Domeniilor, fiind
www.dacoramamca.ro
530
ALIUNA
informat că in multe localităţi, aprdpe in toţi anii, semenăturiie sunt atacate de şdrecî mici de câmp, a dispus a se face culturi de baccil al tifosului şdrecilor pentru a-I distruge. Persdnele pe-ale căror terenuri vor apare asemenea şdrecl se pot adresă Ministerului, fie direct, fie prin intermediul prelectureî respective, arătând şi întinderea aproximativă a terenului bântuit, pentru a li se trimete gratuit cantitatea necesară, împreună cu instrucţiunile cuvenite, a-supra modulul întrebuinţăreî.
❖
* *
Societatea «Progresul Silvic», ca şi în ani! trecuţi, va ţine şi anul acesta trei conferinţe, după următorul program :
In fjiua de 6 Martie a. c., d-1 inginer liotarnic Gr. Popescu, va vorbi despre: «Regularea proprietăţeî funciare în Dobrogea* ;
In cjlîua de 13 Martie a. c, d-1 D. I. Gheorghiu, şef de b'urou la Ministerul de Finanţe, va vorbi despre: «Transitul de lemne prin România in raport cu producţiunea pădurilor şi desfacerea lemnului nostru»;
In (jiua de 20 Martie a. c., d-1 George Crăciunescu, silvicultor, va trată despre: «împădurirea nisipurilor sburătore de pe proprietăţile statului, Piscu-Tunarî şi CiupercenI» (Dolj).
Conferinţele se vor ţine, la orele 9 sera, la sediul societăţel (localul Administraţiuneî Domeniului Coronei, str. Ştirbey-Vodă No. 3).
Societăţi economice la sate.
’ ÎNFIINŢĂRI.
In comuna Spătăreî, prin stăruinţa d-luî Dimitrie C. Iarca, mare proprietar şi deputat, d-nul Ilie Angelescu, dirigintele şcoleî, şi concursul d-luî Ştefan Mihâilescu, notar, s’a înfiinţat o societate de economie cu numele de «Spicul» in <jiua de 19 Decemvrie 1903.
S’a ales d-1 Dimitrie C. Iarca, preşedinte; d-1 Ilie Angelescu ca secre-tar-comptabil; ca membrii: Preotul Ilie Popescu, Preotul Ion Popescu, Ganea Tănase, Mitran Anca, Parasrhiv Itistea, Badea Ilie Pirea, Florea Sfetculescu şi Dragomir C. Mohora ; iar censorî socotitori d-1 Ştefan Mihăilescu, notar; Florea M. Anca şi Lică I. Galeteanu, cu un număr de peste 40 membrii.
*
.y.	^
Prin îndemnul şi stăruinţa d-luî Ion Kalinderu, administratorul Domeniilor Coronei şi mare proprietar în comuna BărcănescI, jud. Olt, s’a înfiinţat în sus rjisa comuna o bancă populară cu numele de aBanca populară Bărcănescii». Banca şi-a luat fiinţa de ia 1 Octomvrie 1903 şi astăzi numeră 62 membrii, cu un capital de 4.097 lei şi 83 bani, plasaţi aprope în întregime în împrumuturi la locuitori, cari ve^end fo-losele şi înlesnirile ce le face baca, îşi înbunătăţesce veijend cu ochii, starea lor materială, ridicându-şi indirect şi pe cea morală.
* + *
BILANŢURI.
Bilanţul societăţel economice «Munca» din comuna Gargalâc, judeţul
Constanţa, pe anul 1903:
«Situaţia Casei». — Capital şi cotisaţiunî depuse de membrii împreună cu procentele cuvenite până la 31 Decemvrie 1902 .	4.168,30
Cotisaţiunî depuse în cursul anului expirat până la 31 Decemvrie 1903 ...................................................
7.149,40
Procentele încasate în cursul anului de la capit. împrumutat 762,83
Fondul de reservă aflat la 3t Decemvrie 1902 ................ 57,30
Taxa de înscriere remasă neîntrebuinţată după ce s’a scăzut tote cheltuelile până la 31 Decemvrie 1903 ................ 38,85
8 008,40
www.dacaromanica.ro
ALBINA	531
«împrumuturi şi plăţi*.—împrumuturi cu poliţe.............. 7.390,—
Restituiri la 3 membrii ce s’au retras..................... 124.—
7.514,--
Saldul remas în casă la 31 Decemvrie 1933	.............. 494,40
Total egal . . .	8.008,40
• Fondul de reservă*.—Fondul de reservă aflat la 31 Dec. 1902	57,30
Fondul de reservă 10% la 762 lei, bani 85% procentele cuvenite la capitalul împrumutat in anul 1903 ......... ...	76,20
Totalul fondului de reservă în 1904 . .	133,50
Procentele încasate de la capital.......................... 762,85
Se scade fondul de reservă 10% la procentele încasate . .	76,20
686,65
Se scide procentele cuvenite la capitalul împrumutat în cursul anului şi a cărei scadenţă este în 1904 .................. 36,—
Procente a se distribui ca dividente la capitalul depus până
la 31 Decemvrie la03 ...........................•............. 650,65
*
Bilanţul soci ţâţei economice d*e împrumuturi şi păstrare «Mihai Vi-tezul* com. Bairam Dede jud. Constanţa, încheiat pe rjliua de 31 De-
cemvrie 1904 :
«Activ». — Capital numerar...................................... 272,75
Efec.e de primit............................................. 1.994,—
Total . . . 2.266,75
«Pasiv».—Capital din	cotisaţiunî.............................. 1.034,65
Depuneri........................................................ 611,65
Fond de reservă................................................. 418,15
Fond filantropic.................................................. 0,75
Dobândă de reportat	pa	1934 ................................... 33,83
Beneficiul net.................................................. 167,72
Toţal . . .	2.2c6,75
MULŢUMIRI
r Ion Predescu, fiu de plugar din comuna AlbescT-Brălescî, jud. Argeş, aduce cele mal sincere şi căldurose mulţumiri, Onor. d-lul I. Kalinderu, pentru că i-a dăruit doue cărţi din biblioteca populară a Domeniului Corone! şi anume:
Poveţe despre hrana ţăranilor şi poveţe despre grădinele de legume.
*
* *
Grigore Gh. Crlstea, Liescî, jud. Tecuciu, aduce mulţumiri următore-lor persâne, pentru darurile făcute şi trecute în dreptul fie-căreia:
D-na Teodosia Buiurga 4 exemplare icone, Sf. Maliramă, a d-lul nostru lisus Hristos, dăruite şcoleî prin Revisorul şcolar al jud. Tecuciu.
D-neî Luxiţa N. Moise 4 lei. d-nii Ton Munchiu 3.50 lei. Ştefan Dolea 3,50 lei, Gh. N. Dănilă, 2 lei, Năstase Gn. Ciorâţă 1 leu, Toder N. Dănăilă 1 leu, Pavel Mihăilescu 1 leu, Andreiu Mihâileseu 1 leu, şi Iordache Bor-şan 1 leu, pentru pusul în ramă cu sticlă şi sfinţitul celor 4 icone oferite de d-na Buiurga.
*
* *
Niculae Popescu, primar, com. Terpeziţa din plasa Dumbrava, jud Doljiu, în numele tutulor locuitorilor din acestă comună, aduce vii mulţumiri d-Iui N. T. Popp. proprietarul moşiei Terpeziţa. care a binevoit a dona un teren de pâmînt pentru construirja noului local de şcolă în acestă comună.
www.dacaromamca.ro
532
ALBINA
33 îbl io gra fii.
A apărut în editura librărie! Leon Alcalay, calea Victoriei, Bucurescî, Introducere in studiul geografiei, de profesorul 8. Mehedinţi- Preţul 1 Ku 5'J bani.
*
* *
Societatea, familia şi criminalitatea, de preotul Toma Ştefănescu. (Luica). Lucrarea cucernicului preot, cuprinde multe adevăiuri constatate de Sf. Sa, interesante din tote punctele de vedere.
*
* *
Monografia comunei rurale Mârăşesci, de Dr. Dumitru Calinii.
Acesta lucrare este întocmită după programa, Ministerului de interne din anul 19U9.
*
* *
Raport general asupra închisorilor centrale şi aresturile preventive presentat d-iui Ministru de Interne de Ur. 1. Diauu, director general al im hisorilor.
Acest raport este de o deosebită însemnătate, coprinţlend date asupra diverselor penitenciare, forte interesante.
*
* *
Cultura legumelor sau zarzavaturilor de Dobre Ştefănescu, învăţător Urziceni. Preţul lei 1.26.
*
* *
Ortografia limbei Românesci de G. 0. Garbea. Profesor. Preţul 0,110 bani.
»
* *
Legionarii Crucii de Caion. Preţul 2 lei.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
—	D-luI I. Georgescu, Letca-Noue.—Se va publica, dar când îl va veni rândul.
*
* *
—	L-nent Petrcscu, Loco. — Urmăriţi revista, veţi vede că ceea ce ne atrageţi atenţia se face. Vedeţi chiar în numărul de faţă.
—	D-luî Grig. Maltei, Buhăescî.—Sunteţi achitat pe anul curentai Vll-lea cu chit. 12 747.
—	Iun M. Zamlirescu, DrăguţescI Argeş.—Idem cu chit. 12.290. Pentru cele-lalte două cestium adresaţi-ve Ministerului Domeniilor, Direcţiunea Agriculturei.
—	D-ltiî M. E. Spireanii, Bucurescî. — Trimeteţi-ne o dare de seină şi se va face.
Pr. I. lonescu, corn. Beciu, Buzău. — Adresaţi-ve P. S. Nifon Ploescenu, Curtea Bis. Brezoenu, Bucurescî.
INSCIINŢARE PUBLICĂ.
Am pus în vînejare Albumele mele, forte frumose, de cusături şi broderii naţionale Române, lucrate în culori. Preţul unul album este numai de 5 lei în Iotă {ara. Doritorii de a cumpără asemenea albume, se vor adresă la d-1 Bozek, legâtor de cărţi, în strada Eni No. 9, şi la sub-semnatul in şoseaua Jianu No. 10, Bucurescî, trimiţând costul.
Fotograf I. Ificulescu.
6-2	Proprietar Bucurescî Jianu ÎIo. 10.
www.dacaromamca.ro
«©©©©©©©©©©© ®9o®99<vioooac»c»aaaoj{»(>oo9(53c»ac»9oa<j9aa»
PEPINIERA „MILLENNIUM"
La Nagyosz lângă Temişora, este een maî mare pepinieră de vi(ă de vie din Ungaria, proprietatea Budăng Carol. întemeiată cu subvenţia şi sub controlul Statului. Oferă viţe de vie producţiune proprie t-a calitate garantate.
Port altoie americane/ fără rădăc. 1000 b. lei 10.
Riparia (Gloire) \ cu »	» » » 87.
Altoie în verde, 180 varietăţi f ,ră rădăcină, 1000 bucăţi..................lei 135.
Viţe altoite cu rădăcina puternică Risling, honigler, mu-tafer etc., 1000 bucăţi lei 240. Furmint, chassela . oportoetc., 1000 b. lei 250. Muscate, pissatutti, 1000 bucăţi . . .lei 260. 162 varietăţi superiore pentru struguri de masă cu rădăcină, 100 bucăţi . lei 29—35. Franco ambalagiu gara Nagyosz. Transport plătesce cumpărătorii la gara maximum 8 lei şi vamă 6 lei, fără rădăcină scutite de vamă. Plata '/3 acont, restul ramburs. A se adresă la BARBUCEANll, Bucuresci, Inginerilor 13.
S—2

STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea înveţâturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalimlern, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomănescn, mure proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petra Gftrboriceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru înveţătura poporului roman; — Secretar, t’onst. Bana, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spira C liaret, Ministru, profesor Universitar; I. Uimitrescu I’rocop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescft, deputat, profesor universitar; Crtstu S. Negoescn, profesor secundar; l)im. Cocropid, institutor — Censori. (ouat. Alltnâneşteann, inginer de mine; Creolul econom fond. lonescn, pro fesor secundar; Const. Alexandrescu, rerisor şcolar
www.dacaromanica.ro

|	„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALI DE ASIGURARE, BUCURESCI
Capital în acţiuni întreg versat în
aur................Lei 2.000 000
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune...........„ 3.055.683.76
Idem format din capital şi alte reserve . „ 1.073.842 60 Total în aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. llălcoiami.
Dir. general E. Griinwald. «Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţă generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară.
A apărut
^nnarul jjncnrescilor
(CA-ROb GOBL>)
PE A MUL 1904
CUPRINţ)END:
Firmele tuturor comercianţilor şi industriaşilor din capitală, adresele autorităţilor, funcţionarilor şi ollccrilor superiori din garni-sonă, personele particulare, Institutele de Credit şi Bine-l'aceri, Societăţile, profesiunele libere, Taxele telegrafo-postale, Tariful monetar, Tabela dobânzilor, Planul Bncurescilor, Planul Teatrului Naţional şi al Ateneului Ko-mân, etc., etc.
PRE]UL 5 LEI BROŞAT
A apărut:
Stegul, Stema României, însemnele Domnesci, Trofee. Cercetare critică pe terenul istoriei, cu numerose figuri în culori, de Colonel P. V. Năsturel. Preţul numai 3 lei, la autor. Calea Văcăresc!. — Bucuresci.
Acestă lucrare coprinrjend în culori stegurile lui Ştefan cel Mare, Mi-hai Vitezu etc. este de un mare folos pentru orî-ce Român, care doresce a cunosce trecutul patriei sale. Oreco-mandăm cu căldură abonaţilor noştri
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnie sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil din propria ndstră Fabrică, lucrate de noi.
Preţnrl corente la Chete de Bărbaţi: de Vax cu Elastic saă Şireturi Lei 10.95, 11.93, 12 95, 13.95.
> » » Nasturi »	12.95,	13.95,	14.95.	15.95.
» Lack cu Elastic safl Şireturi »	12.95,	13 95,	14 95.	
» » » Nasturi »	13 96,	14.95,	15 95.	
• Chovreau cu Elastio »	12 95,	13.95,	14.95-	
> > > Nasturi >	18.95,	11.95.	15 95.	
Preţuri corente	la Ghete de Dame:			
de Chevreau negre cu Şireturi Lei	10.95,	12.95,	13 95.	
> » » » Botoni »	11.96,	12 95,	13.95,	14.95, 16.95.
» » Colori » » »	12.95,	13 95,	14.95,	15.95.
» Gems cu Nasturi şi Şireturi »	7.95,	8.95,	9.96.	
Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi»	6-95,	695.		
Idem cu Şirelurl şi iNasturl »	6.95,	7.95,	8 95.	
Idem de Lack diferite forme »	5.96,	6.95,	7.95,	8 95, 9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri l.diulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glacă, Albe, Colori,
şi Negre pentru Dame Lei 2.50.	___________________________
» Bărbaţi * 2.95.
Rupdndu-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la tote Sesonele, Calea Victoriei A'o. 27, alături de Poliţia C. ii’itatei. Bucuresci.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei voravg un 8că<3gmfnt de 6°/0 din preţurile însemnate, prenentând euponnl
InsL do Arte Grafice (JK^^dai^erâaiUCatrOlescu. Str. Demnei. 16. 10-850