Anul VII.
No 22
29 februarie 1904.
«mineca
Comitetul de Redacţie:
Ion Kalinderu P. Gârboviceanu G. Go^buc
Colonel P V. Năsturel G. Adamescu I. 6tescu P. Dulfu V. S- Moja N Nicolaescu Gr. Teodossiu GonSt. G. Pop.-Tajcâ.

www.dacoromanica.ro
Jtoua parfumerie şi Droguerie Medicinală T6MA B^ĂTULESGU
Buourescl. calea Grlvlţef No. 145 (lîi\gâ Gara de Nord). 0ucure;cl
Oferă onor. sale clientele parfumurl din cele mal renumite fabrioî franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi saponealese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiunî, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomecjî de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream, de la princesse şi cosmetice higiemce, piepţinî fini, Odol, perii, paste pentru dinţ.î, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete
Articole pentru menagift, ca : ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestlă, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifdne cu cari se prepară ape gazdse, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băl, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodici, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiunl, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, câră şi sirmă pentru parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scdrţe, frunze, flori şi seminţe pentru căiuri, in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleră'-din ficat de morun pentru cura de ărnă, etc.
Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane.
Rogat asortiment de cauclucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticei, ca: vată şi tifdne, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectare şi sistematice irigatare pentru M6şe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberdne, ploscî şi lighâne de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatare, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru ddmne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pul-verisatare şi vaporisatare, preservative, suspensăre thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminid platină, faianţă şi porcelan, ochelari, forfecl şi cleşti.
Acestă Droguerie are organizat un servieta special pentru ducerea acasă a obiectelor cumpărate saă comandate in capitală, cum şi un servieta de expediţie deosebit pentrn provincie.
Pentru d-niî profesori şi profesdre, institutori şl institutare, învăţători şi invăţătore, cum şi pentru toţi abonaţii revistei «Albina» cari vor presentâ alăturatul cupon, se vor face preţuri scă<Jute la tate articolele trebuitdre
Cupon de reducere pentrn „Albina"
52 — 22
www.dacoramanica.ro
Anul VII.
No. 22.
29 Februarie 1904.
"REVISTA
A POPULARA
Abonamentul în ţarâ pe an 1 •	»	>	6 lunii
Pentru anuneiuri l leu Iii
itate, 5 bani ouvîntul. te ard.
în străin. pe an lei 8 ..............15 bani
SUMARUL
Sp. I’opcscu, Scrisori către învăţători.—I. Simlonescu. Şi animi lele trebuesc îngrijite.— I>r. C'onst. An. Macrl, Nalba, Nalbă mare, Nalbă de grădină. — Ion Kallnderu, Cultura hameiului (circulară).—Veterinar. Versatul pasărilor. — X. Kădulescu-NIger, Cântecul plugului (poesie).—Laurenţia Griblncea, Povestea lui Ştefan cel mare şi sfînt. —Teatru la sate. - De pe Domeniile Coronei. —Marin M. Ţiculescu, Nici Vodă nu pete ce p6te Dascălul. — Societăţi economice la sate. — A. A. Numit, Din literatura poporală. — Un asistent, Şezători sâ-tescl.- Apel. — Cărţi nonă. Călindarui gospodarilor săteni pe anul 1904. — Din activitatea cercurilor culturale.—InformaţiunI. — Mulţumiri.—Bibliografii. — Poşta administraţiei.
Sfaturi: Lipirea vaselor de porcelan.—Curăţirea încâlţumintelor de piele galbenă.
Ilustraţi uni: Bătând calul.—Calul boierului. — Calul năduşit. — Virf de nalbă mare. — Ştefan cel Mare. — Monumentul comemorativ al trecerii Dunării de către armata rusdscă la 1828 lângă Satu-Nou.
„Guvernul Majestăţei Sale Regelui României, a-„duce la cunoscinţa tutulor, că el va observă cea mai „strictă neutralitate în timpul rcsboiului dintre Ru-„sia şi Japonia.
„Guvernul Majestăţei Sale Regelui, aduce in deo-„sebi aminte cu acestă ocaziuue tutulor cetăţenilor „Regatului,—că, conform declaraţiunei de mai sus, „ei trebue să se abţie de la ori-ce acţiune care ar „pute li considerată ostilă unuia din Statele beligerante,—şi că anume le este interdis prin lege a „se înrola, sub veri-ce titlu, in armatele lor, pre-„cum nu le este iertat de a contribui la înar-„marea lor saiî la echiparea unui vas de resboiu“.
------=>5Î>Î)
www.dacoromamca.ro
478
ALBINA
Scrisori către învăţători.
xv.
cum, după ce am veijut cari sunt condiţiunile cerute de prietenia adevărată, să vedem dacă învăţătorul o Am pute găsi în partea în care o caută el.
Prietenia cere potrivire sufletescă.
Să analisăm deci sufletul unuia dintre fruntaşii satului, de pildă, a primarului. In genere primarul de sat e ridicat dintre gospodari! satului, dintre ţărani. Oraşele dau satelor mal mult notari de cât primari.
S’a întâmplat că unul dintre ţărani, fie el şi fruntaş, a întrunit voturile satului şi s’a ales primar. Alegătorii, din lipsă de educaţiune cetăţenescă nu-ş! dau sema tocmai lămurit de mulţimea şi de importanţa atribuţiilor unul primar şi de aceea alesul nu e tot deauna cel mal deştept, nici cel mal cu inimă şi, une-orî, nici cel mal corect; cel mult pdte fi cel mal îndrăzneţ din sat. Indrăznela, dacă nu trece peste dre-care margini, este şi ea o calitate bună, lucru ce nu se prea întâlnesce, mai ales la un fruntaş de sat, pripăşit din coda oraşului.
Se pdte întâmplă ca un primar să fie om forte modest la început. In mod cu totul excepţional, un ţăran ales primar, pdte rămânea om întreg, tefăr, aşa cum pute să fie înainte de a fi primar.
E glumă ? E glumă, ca un ţăran, la care de obiceiu nu se uită nimeni, să se pomenăscă, într’o bună (ji, că-î repre-sentantul, în localitate, a tuturor autorităţilor clin ţară?! El prin ajutorul notarului, corespunde cu prefectul, cu procurorul, cu judecătorul de instrucţiune, cu casieria, cu medicul primar, cu medicul veterinar, cu comandantul de jandarmi şi chiar cu ministerele. El, în persdnă, vorbesce în numele obşte!, cu toţi agenţii mici şi mari al tuturor autorităţilor din ţară, când aceştia vin în comună.
Nu e vorbă... în tote aceste din urmă împrejurări îl trec recorile, căci în aceste împrejurări—şi numai în acestea — îşi dă sema că nu-şî cundsce atribuţiile, că nu-şî cundsce rostul nămolului de legi. pe care e dator să le aplice. In aceste împrejurări îl năpădesc o grdză de întrebări la care el nu pdte să răspundă; acum \rede el cât e de nepregătit pentru primariat; acum i se pare lui că i se deschid por ţile tuturor închisorilor de pe lume, pentru că nici nu scie dacă a călcat sau n’a călcat prescripţiile vre-unuî articol de lege. In aceste momente nici nu e sigur dacă e vinovat sau nevinovat şi de aceea îl vetjî umblând, împrejurul prefectului seu, de pildă, încurcat, pierdut, schimbând feţe-feţe, fă-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
479
cendu-se mic, micuţ de tot... atât de mic în cât dacă s’ar găsi vre-un prefect care să-î trântâscă câte-vâ perechi de palme, nici nu s’ar gândi să caute vr’un cuvînt de apărare; ba pbte ar rămânea fdrte mulţumit că a scăpat numai cu atât.
Fă-te însă a doua după inspecţie, şi-l privesce pe * Domnul Primar»! O!... «Domnul Primar» e representantul tuturor autorităţilor din ţară! Eri căută loc să intre sub pămînt, astăcji nici nu mai e «om pămîntăn» ! Pe cât eră eri de mic faţă de cei mari, pe atât e astăzi de mare faţă de cei mici. Şi sunt mici pe lângă «Domnul Primar» toţi pămîntenii şi, afară de perceptor, sunt mici pe lângă el toţi ceî-lalţi funcţionari, care nu sunt aleşii obştei. învăţătorul?! învăţătorul e un pârlit de funcţionar al statului... un mic moft, cu care nici nu face să-ţi treci vremea şi să stai de vorba, când tu, representantul tuturor autorităţilor din ţară ai atâtea lucruri de sămă de făcut!
Şi, mă rog, cine-î învăţătorul? Un lefegiu, ca ori-care «altul, cum ar fi de pildă un notar, pe care poţi să-l svîrli, «dacă eşti bine cu prefectura, când ţi-o plăcea! Ce tot în-«drugă el, învăţătorul, veriji şi uscate cu şcdla lui? Nu cum-vă?! «s’o apuca ţăranii să-şi înveţe copiii carte, de gustul pârlitului de învăţător! Dacă vor învăţa toţi carte, cine o să mai ţie
de cdrnele plugului?... Şi-mi tot umblă mnelui cu afişuri «şi cu legea lui! Aurjî!.. lege pentru şcdlă! grija legii lui am eu!
«Tot se laudă cu revisorul!.. Şi la urma urmei... cine-i
şi revisorul?!... un ăla!... un moft mai mare... care nici «nu-mi pdte da un ordin măcar!... trebuie să rdge pe «Domnul Prefect» ca să dea un ordin unui primar... Ar «ave încă haz să mai vie şi revisorul de şcdlă să-ţi bată «din picior!...
Kiresce că aceste reflexii, mai ales despre revisor, nu în-drăznesce să şi le comunice nimănui (1).
Ar fi de prisos să mai întrebăm ce gândesce un ast-fel cte primar despre scdlă, pentru că ar trebui să repetim tot ce am spus că gândesc ţăranii în acestă privinţă! Faptul că-i ales primar nu ne pdte îndreptăţi să aşteptăm ca el să scie şi să simtă alt-fel de cât un «ţăran pămîntăn».
Dacă un primar face cevâ pentru şcolă, apoi o face nu din convingerea că şcdla e o necesitate socială, ci pentru că are ordin. Ordinul încă nu are darul de a formă convingeri: banii pe care comuna îi dă pentru trebuinţa şcdlei, tot rămân nisce bani aruncaţi în vent! De aci vin tdte acele ciocniri, fără sfîrşit, dintre primar şi învăţător, pentru cheltuielile puse deja în budgetul comunei, dar pe care primarul sub diferite pretexte, nu-i dă la distinaţie, târăgăneză sau schimbă întrebuinţarea lor specială pentru şcdlă.
Legea învăţămîntului ii dă primarului anumite obligaţi-
(1.) Trebue să recunoscem că un bun număr de primari nu mai sunt ast-.tel şi mulţi chiar sunt puternici sprijinitori ai şcolei. Nota Redacţiei.
www.dacaromamca.ro
480
ALBINA
uni faţă de şcolă. Ei, şi?! Legea învăţămîntuluî, dacă am presupune că-î citită de vre-un primar de sat, ar fi pentru el cea mat mare absurditate, ori tot aşâ de mare ca şi legea de poliţie sanitară. De când e lumea mor copiii de «gâlci rele» (anghina difterică, scarlatină), şi nu s’au mai pus străjer! la casa mortului; de când e lumea au crescut copii! fără să înveţe carte şi nu s’a oprit, pentru asta, plugul pe brazdă, după cum nu s’or face mai breji dacă vor învăţă carte! Tot plugar! au să fie; că ddr n’aîi să ţină c’o mână sapa şi cu una cartea!
Legea înveţămîntuluî, or! maî exact «ordinele pentru şcdlă» sunt cea maî neplăcută pacoste pentru primar. Nu de alta!... dar tot venind ordine de acestea, aşâ fără rost, cum le vede el, te pomenesc! că pârlitul de învăţător, într’o bună cji, îşî ia vent şi... crede şi el că-! cine-scie cine şi-I cine-seie-ce!... Te pomenesc! că-î trăsnesce prin minte, pârlitului, că-î maî cu cap de cât un primar!
* * *
Dacă primarul nu e dintre gospodari! satului, ci e de pripas, atunci e şi ma! rău, de multe ori, pentru şcdlă.
Un primar de aceştia nu are cel puţin temă de neesecu-tarea comandamentelor lege! învăţămîntuluî. Răul pe care îl pdte face şcole! e de multe or! ma! mare, pentru că îl face conscient şi dec! îşî lasă tot-deauna portiţe de scăpare. A sprijini şcdla, mai ales când are el singur copii, ar însemnă, după vederile sale, a-şî săpâ singur gropa. Satul pentru el, e o moşie pe care vrea cu o ori ce preţ să şî-o lase copiilor să! de moştenire. Firesce că el nu ş! arată nici o dată acest gând; din contră: totdeauna vorbesce bine şi frumos despre şcdlă. Se schimbă însă lucrul când e vorba de dat ajutor efectiv şcdleî. El îşi dă sănia că luminarea mulţime! însemnă mdrtea şarlatanieî. Deci nu e de mirat şi trebuie să seim la ce să ne aşteptăm de la un ast-fel de primar, în ceea-ce privesce şcdla.
Mă tem să nu păcătuesc şi de aceea nu pot susţine că toţi primarii de origină orăşenescă hrănesc ast fel de sentimente contra şcdleî; susţin însă că în marea lor majoritate sunt aşâ. La urma urmei, eu aşî dori din tot sufletul să nu am de loc dreptate.
* *
Despre ceî-lalţ! fruntaş! a! satului îmî rămâne puţin de spus. Nici e! nu cunosc adevăratul rost al şcdlei şi al căr-ţeî şi deci nici eî nu pot să vadă în învăţător decât un lefegiu dre-care. Şi fiind-că e! îş! au cuibul şi îndestularea lor proprie, iar învăţătorul, maî ales la început, e subţire la pungă şi la haine... se uită la el cu un fel de compătimire, care de multe ori mirdse a dispreţ. Fruntaşii satului nici n’au vreme să se întrebe dacă şcdla are vre-un rost; cel mult se întrebă când îşi pun în minte se-şî înveţe copii! lor carte ; dar şi atunci şcdla îşî are rostul eî, întru cât ea e calea care
www.dacoramamca.ro
ALBINA
481
duce Ia diplomă sau, mai pe româuesce, la budgetul statului. După ce es copiii lor din şcăla primară, n’au nici un zor, nu văd nici un motiv ca să se ma! intereseze de şcdla primară ; iar învăţătorul rămâne tot un lefegiu 6re-care, un fel de «traistă în băţ», adică un om fără nici un rost, un fel de nimic, mai ales dacă învăţătorul e tînăr şi eî n’au fete de măritat. In acest din urmă cas lucrul se schimbă ; e altă chestiune dacă se schimbă în bine sau în rău. Vom vedă-o mai pe urmă, când vom vorbi despre căsătoria învăţătorului.
*
* *
Păte să aibă dec! loc prieteniea adevărată între învăţător şi fruntaşii satului ? Răspunsul natural s’ar pâreâ că nu păte fl altul decât nu. Cu tăte acestea răspunsul exact este altul. Este răspunsul la care ar trebui să se oprăscă cine-vâ când se întrebă dacă cunoscutul său, vînător pasionat, se va întărce înlr’o anumită, cu pielea ursului din pădure, pentru care a luat deja arvună ? E posibil, mai ales când vînătorul este şi iscusit, să se întdrcă cu pielea ursului; dar e posibil în acelaşi timp ca să se întărcă acasă cu mânile găle. Dacă însă vînătorul nu-i iscusit... se păte fărte bine ca, în primul loc, să şi piardă cumpătul; se prea păte ca să-şi uite că-î înarmat; se prea păte ca să nu fie suficient înarmat; se prea păte ca, la urma urmei .. să fie bucuros nu numai că n’a putut aduce pielea ursului, dar că a scăpat cu
propria sa piele neatinsă !_____Se întâmplă chiar că în loc
să vie vînătorul acasă cu pielea ursului... să se ducă ursul cu pielea vînătorului în visuină!
învăţătorul tînăr se duce în sat înarmat cu... dorinţa de a fi util, şi cu o colosală dosă de naivitate şi de nerăbdare. De la început îşi caută un sprijin pentru sufletul său în prietenia fruntaşilor satului.
El nu-şi dă seina că dacă el are un ideal în viaţă nu ur-meză de loc că şi fruntaşii satului să aiba acelaşi ideal. Singurătatea îl înspăîmîntă şi-l silesce să-şi caute prieteni, cu orî-ce preţ. Am văcjut însă cum e privit învăţătorul de către fruntaşi şi ce pot să gândâscă şi să simţescâ aceştia despre idealul învăţătorului, dacă cum-vâ s’ar gândi că învăţătorul are alt ideal decât budgetul. Despre idealul său învăţătorul nu păte luă vorbă pentru că i se taie pofta chiar de la început: nu-i priceput, ba chiar e ridiculisat. Firesce că învăţătorul e nevoit să renunţe de bună-voie de a luă vorba despre şcălă, cu fruntaşii. Atunci ?
Atunci e silit să se amestece în vorba despre viaţă; însă şi de rîndul acesta nu-î mai norocos. El înţelege viaţa în-tr’un fel — aşâ cum ar trebui să fie — fruntaşii înţeleg viăţa aşa cum este, viaţa pe care o trăesc eî. E silit din nou să se pogăre, şi ar fi chiar absurd să-i pretindem învăţătoru-
www.dacoromanica.io
482
ALBINA
lui ca să nu se pogdre şi să nu vorbescă despre viaţa actuală, curentă. Insă tocmai aci sunt mai tari fruntaşii şi tocmai realitatea gdlă n’o cundsce învăţătorul; aci e şi cel mai mare pericol pentru dînsul. Pentru înţelegerea vieţeî, aşa cum este, nu e pregătit de loc; pentru lupta în acestă viaţă nici atât. Naivitatea nu ajunge ca să iasă biruitor din lupta vieţeî calculate ; infailibilitatea treptelor formale nici atât.
In scurtă vreme vînătorul nostru... tot umblând după pielea ursului, abea se mai aude din fundul visuinei!
Şi atunci se începe lupta disperată ; învăţătorul caută să-şi apere idealul, iar fruntaşii... nici n’aii nevoie să-î opună cinescie-ce resistenţă: la început îi rîd în nas, mai apoi,, dacă nu s’astâmpără, mi ţi-1 învîrtesc cum sciu ei, odată şi bine; în sfârşit îl dau gata cu prietenia lor: ori îl fac să j<5ce cum îi cântă ei, ori îl turtesc moralicesce.
Nu e destul să-ţi propui şi să doresci ca să te împrietenesc! cu cine-vâ; mai trebuie ca să fie îndeplinite şi condi-ţiunile cerute de prietenie. Deosebirea de cultură nu exclude posibilitatea prieteniei adevărate; deosebirea însă de cons-trucţiune sufletescă morală, dacă se pdte cjice aşa, nu admite împrietenirea sufletelor, dacă din contactul sufletesc îndelungat nu vor î’esultâ captivarea unuia şi deci schimbarea de direcţiune morală pe un acelaş drum comun.
Captivarea acesta este posibilă. Dovada ne-o dau învăţătorii—vânătorii iscusiţi—cari au reuşit să ia pielea ursului din pădure; dovada ne-o dă întrăga problemă a educaţiu-neî, care răspunde afirmativ la întrebarea dacă sufletul omenesc e susceptibil de perfecţionare. Captivarea acesta are şi ea cântecul ei: se pdte întâmplă ca sufetul învăţătorului să fie prins în puhoiul sufletului fruntaşilor satului şi, din nenorocire, chiar se şi întâmplă!
Idealul?...
De multe ori, la mdrtea cuiva, după o bolâ lungă şi crudă, ni se întâmplă să aucjim exclamâncîu-se :
— Sărmanul om!... de acum nu mai simte nici o durere!..
Sp. Popescu.
Lipirea vaselor de porcelan sparte. Marginea vaselor sparte se unge cu coldre de ulei (Oelfarbe sau Tubenfarbe), hârburile se lipesc bine una de alta. Colorea ce se ridică deasupra la bucăţile îmbinate se şterge cu îngrijire şi vasul se pune apoi la un loc nu prea rece, unde se lasă 2—3 luni de cjile ca să se usuce bine. Vasele de porcelan astfel încheiate, se pot spăla şi în apă fierbinte, fără să se mai desfacă.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
483
5i animalele trebuiesc îngrijite.
Ţi se rupe inima vetjend une-orî cum dmeniî reî chinuiesc bietele vite. întâlnesc! pe drum care încărcate peste măsură, trase de doi juncănaşî, slabi de li se pot numără cdstele. Omul de pe lângă el în loc să-l mângâie cu vorbe bune, îl tuhăesce, iar în loc să-I îndemne la tras, le dă cu băţul în câţi, peste bot, peste ochi. In târguri e şi mal rău. Când un biet cal, rău potcovit, alunecă şi cade jos, conducătorul, Evreu sau Român, tot-una, îl silesce să se ridice snopindu-1 în bătăi (vecji figura de mal jos). Cil hrana să întâmplă cam
tot aşa. Se duce Românul la târg şi cât ţi-e (Jiulica de mare nu dă bieţilor bol, deşi au făcut un drum lung şi greu şi mal au încă unul de făcut la întors, de cât un braţ de stru-jenl puţin hrănitori.
De ce atâta crudinie? (Jre boul, calul şi cele-lalte dobitdce nu simţesc, nu aii şi ele nevoie de o hrană mal bună, de o îngrijire mal cum se cade? Numai dmenil cu mintea slabă, pot să credă că vita poţi s’o baţi cât îl bate-o, poţi să-I dai numai să-ş! astâmpere setea şi fdmea, poţi s'o laşi s’o plouă, s’o ningă... ea tot va trăi şi va fi spre folos omului. Nimic mal greşit de cât acestă judecată. După cum nu e om pe faţa pămîntuluî căruia să nu-I mergă mal bine când e bine hrănit şi bine îngrijit, tot aşâ nu e animal de pe lângă casă, care să nu fie mal gras, să nu muncâscă mai mult când e căutat cum trebuie.
Să facem o asemănare între calul boierului şi acel al unui săten. Cel dîntâiu e ca un pepene, cu perul lins, vioiu la mers ; cel lalt îl chircit, cu perul miţos, abia calcă şi nici biciul nu-1 scdte din toropelă. Care să fie pricina? Cel dîntâiu trălesce în grajd, unde nici arşiţa sorelul, nici frigul cel mare nu-1 pote ajunge, cel-lalt nu are drept adăpost de cât frunzarul unul copac sau acoperişiul unei şure prin care bate ventul ca şi pe afară. Calul boierului e hrănit bine, e adăpat la vreme, e ţesâlat în fie-care d>; cel-lalt mănâncă ce pbte şi pe apucate, iar perie şi ţesală pe pielea lui n’a
www.dacoroinamca.ro
484
ALBINA
simţit de când e el. In schimb calul boierului trâiesce mal mult, merge mai repede şi are putere mai mare, iar calul sătânului piere după o scurtă viaţă chinuită, iar cât a trăit abia s’a mişcat din loc în loc.
Dar vaca ? Ii dai demâncare mai bună, o îngrijesc! mai cum se cade, ea-ţî dă lapte mai mult şi mai gros; o laşi să r6dă iarba uscată de pe câmp, sau erna îi dai numai stru-jeni şi paie, ea-ţi dă în schimb un lapte apos şi reîi la gust. * Ori-care animal are nevoie—ca şi omul—de îngrijire pentru ca să fie sănătos, frumos şi să pdtă munci cu spor.
Acest adevăr nu prea a prins rădăcini la noi. Rar casă; de gospodar, în ograda căruia vei vede şi un grajd pentru vite, bine acoperit ca să nu plouă într’însul, cu păreţi de vălătuci sau de scândură, care să ţie cald erna; de regulă vitele stau în ocol unde le plouă şi le ninge; acolo mănâncă, acolo se culcă peste necurăţeniile lor; porcii sunt lăsaţi de isbelisce să facă stricăciuni vecinilor, să umble după tdte hoiturile şi necurăţeniile; păsările dorm şi ele care cum pot: în podul casei, în vre un copac dar şi ouă unde le vine, aducend prin acăsta pagube stăpânului.
Ce deosebire este în acestă privinţă îndată ce treci graniţa în spre Sdre-apune, într’acolo unde mai toţi omenii învaţă carte şi unde ce stă scris în carte e înţeles şi ascultat. Pe acolo t6te dobitdcele, de la care omul trage vre un folos, sunt îngrijite cum nici nu se pdte mai bine.
Grajdurile bune, de multe ori sub acelaş acoperiş cu casele omului, sunt largi, aerisite, cu şanţuri prin care se scurg
www.dacaromamca.ro
AT/BINA
485
necurăţeniile; animalele sunt căutate, periate, spălate; hrana ce li se dă e felurită; când se îmbolnăvesc sunt căutate de doctorul de vite. La muncă nimeni nu le obosesce din cale afară, lăsându-le şi vreme de odihnă; la drum nici odată nu le încarcă peste puterile lor; unii dmeni răi şi pe acolo ar face acestă fără de lege, dacă nu i’ar opri poliţia şi jandarmii.
Când bunădră calul a mers prea repede şi a asudat, stăpânul său are grije să-î puie o cergă sau un ţolinc în spate spre a nu răci_(vec}i figura alăturată).
Din cele spuse se vede, că omul din ţările luminate, alte gânduri are despre animalele care-i sunt tovarăşe de muncă sau de la care el pote trage vre un folos dre-care. El le dă aprdpe aceeaşi îngrijire ca unui om, sciind bine că şi animalele sunt fiinţe ca şi omul, că şi lor le place să fie bine hrănite, să fie curate, că şi ele simt durerea ori plăcerea. Omenii de pe acolo mai sunt însă sciutori şi de alt-cevâ, anume: dacă îngrijeşti cum se cade de un animal de pe lângă casă poţi trage de la el un folos mai mare de cât dacă îl chinuiesti, îl baţi, nu-i dai de mâncare la vreme, lă-săndu-l în plata lui Dumnedeu.
Prof. I. Siinionescu.
Iaşi.
Omenii sunt de trei feluri: mai aleşi de cât tine, mai de jos şi asemenea ţie. De cei mai aleşi, să cade să asculţi, pe cei mai de jos, să i îndrepţi cu blândeţe, iar celor asemenea ţie, să nu te împotrivesc!.
www.dacoromanica.ro
486
ALBINA
Halba, Halbă mare, Halbă de Jrădirtă.
(Althaea officinalis).
f fresce mai mult prin livezi, lunci, locurîi u-mede, înaltă de la 1 m. —l,"’-50; înfloresce-prin Iulie şi August; culorea florilor va-*lpr riază de la roz, până la roş închis, frunzele aii forma inimeî, iar rădăcina lungu-eţă ca morcovul. Se întrebuinţezâ ca lec, florile,, frunzele şi rădăcina. Frunzele trebuesc culese îna-
Vârf de Nalbă mare.
intea înflorire! şi uscate la umbră, florile pe mă sură ce vor înflori şi uscate la umbră, iar rădăcina tomna.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
487
Totă planta conţine mucilag în mare cantitate, şi face forte bine maî la tote bolele inflamatore, când se ia pe dinăuntru, şi chiar pe dinafară cum de ex.: la gâlcî, răguşală, tuse, guturalii, bolă de rinichi, băşica udului, trepăd la copii mici, etc.
Ast-fel ceaiul din fior! în dosă de 30 grame la 1.000 grame apă, şi îndulcit cu zahăr sad miere este bun la tuse, răguşelă sau guturaiu.
Fiertura din flori şi frunze (30 gr. la 1000 gr. apă) este bună la gâlcî făcendu-se gargară, sau în spălaturi la dureri de ochi sau urechi.
Fiertura de rădăcină, tăiată în bucăţele mici (30 gr. la 1.000 gr. apă) este bună la răguşelă, tuse, bolă de rinichi, băşica udului, la colici din pântice, şi contra trepăduluî la copii mici.
Din praf de rădăcină de nalbă, flore de puciosâ şi zahăr de ghiaţă sau miere, părţi egale, se pote face o doctorie forte bună contra tusei.
Din (Ji în ţii locuibile de cultură devin maî mici, din causa înmulţire! populaţiunii; trebuiesee deci să ne gândim a deprinde pe săten, pe de o parte să-şi alegă culturi de plante cari pe suprafeţe mici să producă cât mai mult, iar pe de alta ca chiar plantele pe cari le cultivă astătjh, să le cultive cât maî bine pentru a-i răsplăti munca. Unul din fruntaşii ţării, care nu scapă nici un prilej, pentru a îndrumă pe acestă cale, pe sătenii cată au avut norocul a fi, sub părintesca sa grije, pe Domeniile Coronei, este d-1 Ion Kalinderu. D-sa îndeplinind înalta dorinţă a M. S. Regelui, lucreză din răsputeri pentru a pune pe calea cea bună pe săteni Dăm loc circularii ce d sa a adresat agenţilor seî de pe Domeniile Coronei, cu privire la cultura Hameiului.
Izvorul de căpetenie la care se adapă cele maî multe îndeletniciri omenesc! în ţările agricole, este de netăgăduit agricultura. Munca câmpului desvoltată după învăţăturile progresului, făcută cu înţelepciune şi cu pricepere, aduce avuţia şi bunâ-starea locuitorilor unei ţări.
Ori de câte ori am avut prilegiul do a ve vede şi a me întreţine cu d-vostră, v’am îndemnat să căutaţi a introduce treptat pe domeniul ce conduceţi tote culturile putinciose, şi mai ales pe acele cari, pe întinderi mici produc venituri mari.
Acest îndemn l-am făcut şi il fac maî mult în scopul, ca asemenea culturi să fie introduse, spre folosul lor, şi de către locuitorii de pe Domeniile Coronei.
I)r. Coust. An. Macri.
Cultura Hameiului.
Domnule agent,
www.dacaromamca.ro
488
ALBTNA
M’am întreţinut cu d-vostră despre cultura cânepei şi a inului, a sfeclei, a cartofului, asupra cultureî lucernei şi a altor plante de nutreţ, asupra pomilor roditori şi asupra grădinelor de legume, etc., arătându-vă pe larg folosele ce pot să tragă locuitorii din culturi de felul acesta.
îmi propui acum a vă vorbi despre introducerea în cultură, a unei plante care, cultivată pe o întindere mică, produce un venit mare. Acăstă plantă este Hameiul «Humulus lupulus», care face parte din «familia urticeelor», plantă «dioică», adică cu sexele deosebite nu mumaî după flori ci şi după fire.
Sciţi că hameiul e o plantă indigenă, dare cresce în ţară în stare sălbatică pretutindenea, pe lângă garduri şi prin tote crângurile ; însă cultivat, e obiectul unui comerciu destul de întins, căci consum aţiunea berei cresce din an în an în tote ţările. Se cultivă numai plantele femele, pentru că faina galbenă şi mirositore, numită «lupulina», se găsesce numai pe florile femele.
Lupulina acesta se întrebuinţeză la fabricaţiunea berei şi a pâineî; iar valorea hameiului depinde de cantitatea de lupulină ce conţine.
Cultura hameiului e puţin cunoscută la noi, pe când în Ungaria şi Transilivania, s’a introdus încă de pe la 1875 şi se cultivă pe întinderi tot mai mari. Cultura acestei plante se face astăţli de ţărani mai ales la Seghişora, Hasfalău, Homorod, etc., unde împreună cu unii din d-vostră, am avut ocasiunea să vi-sitez asemenea culturi şi să mă conving de veniturile însemnate ce ele aduc locuitorilor.
In ţara nostră cultura hameiului, pot să $ic că este nouă, căci până acum n’a fost introdusă, pe cât sciu, în afară de Domeniile Coronei Gherghiţa şi Cocioc, de cât la fermele Laza şi Studina ale Statului; dar aţii nu se mai cultivă nici la aceste ferme; ast-fel că tot hameiul necesar la fabricaţiunea berei, se importă din streinătate.
După statistica comerţului exterior al României, se constată că importul de liameiu a fost:
[ în 1899 de 56.341 kilogr.
» 1900 » 17.239
» 1901 » 33.525
» 1902 » 21.093	» sau în anul 1902 s’a
importat liameiu pentru suma de 84.372 lei: din Austro-Ungaria 19.555 kilogr., din Germania 1.342 kilogr., din Serbia 183 kilogr., şi din Bulgaria 13 kilogr..
Exportul în anii 1899, 1900 şi 1901 a fost cu totul neînsemnat, iar în anul 1902 s’a exportat în Austro-Ungaria 3.191 kilogr. în valore de 12.764 lei.
Hameeriile de la Gherghiţa şi Cocioc, au fost înfiinţate în anul 1898. Prima are o întindere de 4 hectare, iar a doua de 2 hectare. Resultatele au fost destul de satisfăcătore atât în ceea ce privesce cantitatea cât şi în ceea ce privesce calitatea.
Ast-fel producţiunea la hectar în ultimii 2 ani a fost:
1902	1993	Media
La Gherghiţa	702	kilogr.	770	kilogr.	736 kilogr.
» Cocioc	551	»	571	»	561	»
Greutatea cea mai mare însă ce a întâmpinat cultura hameiu-
www.dacaramanica.ro
ALBINA
489
lux, la început, a fost găsirea locurilor de desfacere, căci în ţara nostră nu eră căutat de către fobricile de bere, fiind obicinuite acestea cu hameiu strein. Ast-fel a trebuit să căutăm cumpărător! în streinătate, unde s’a şi găsit maî uşor.
Ast-fel în anul 1902, am vîndut hameiul une’î case mar! din Bohemia, care deşi a avut cheltuieli mar! de drum şi a plătit vamă pentru hameiul dus în Austria; totuşi a oferit 1,20 le! pe kgr., preţ care nu l-am putut obţine la acea dată în ţară.
In anul 1903, hameiul s’a vîndut cu un preţ maî mare unei alte case de export tot din Bohemia şi fabrice! de bere Oppler, care de alt-fel cumpără în fie-care an de la no! câte o mica cantitate de hameiu.
După datele din registre, veniturile hameeriilor la hectar, pe ce! din urmă 2 an! au fost:
1902	1903	Media
La Gherghiţa	764 le!	1.155 lei 959 le!
» Cocioc	940 »	1.650 »	1.295 »
sau media venitului brut pentru ambele Domenii, revine la suma de 1.127 le! la hectar, cheltuielele de cultură anuale în medie la hectar pe ce! din urmă douî an! au fost:
La Gherghiţa 287 le! la hectar » Cocioc ’ 412 »	»	» sau media cheltu-
elelor anuale pentru ambele domenii, revine la 349 le! de hectar, la care dacă se mai adaogă 240 le! pentru amortisarea la 12 an! a sume! cheltuită cu înfiinţarea hameerieî, formeză un total de le! 589 care scâdut din venitul brut rămâne 538 le!, sumă care represintă venitul net anual al unu! hectar de hameiu.
Faţă cu resultatele satifăcetore ce s’au obţinut cu cultura hameiului şi pentru ca cu timpul să putem obicînuî şi pe locuitori cu acestă cultură, care le-ar aduce însemnate venituri de pe suprafeţe mici, vă invit d-le agent, a căută pe cât permit împrejurările să introduceţi şi acestă plantă în cultură.
Cu tote că în ţara nostră nu se consumă anual de cât 30.000— 50.000 de kilograme de hameiu, totuşi este bine ca acestă cantitate să fie produsă în ţară. Se va pute face în acelaş timp şi export de hameiu după cum s’a făcut în ultimi! do! an! cu hameiul de la Gherghiţa şi Cocioc; iar când în ţară se va produce maî mult hameiu, de sigur că şi preţul va fi mal urcat, de ore-ce atunci cheltuelele făcute de către Casele de export vor fi relativ mult maî mic!.
De alt-fel chiar hameiul din Transilvania, Unaria şi alte localităţi, nu se vinde de cât aprope exclusiv la câte-vâ case din Bohemia sau Bavaria, de unde apo! se retrimite în diferite ţări, bine înţeles cu preţuri mărite, după cum a fost anul acesta când preţul lu! în aceste localităţi s’au ridicat până la 8 lei pe kgr..
Deşi cu toţii cunosceţ! cultura hameiului, care de alt-fel este tratată pe larg şi cu totă competinţa, în preţiosul manual de Agricultură Raţională partea Il-a Fitotechnia, de George Maior, profesor la şcoia centrală de agricultură de la Herăstrău, pag. 226—237 care îl aveţi în bibliotesa ocolului d-vostră, totuşi nu cred de prisos a a ve atrage cu acestă ocasiune, luarea aminte asupra a câtor-vâ puncte maî principale.
www.dacQramanica.ro
490
ALBINA
Terenul ales pentru hameerie să aibă exposiţiune către sore şi să fie adăpostit contra vânturilor mari care depreciază calitatea hameiului. Acolo unde nu aveţi coste sau adăposturi naturale, să căutaţi a face perdele de protecţiune din salcâmi.
In vedere că recoltatul florilor de hameiu trebuie făcut în scurt timp şi prin urmare cere multe braţe, este bine ca la început cultura hameiului să nu se încerce de cât pe o suprafaţă de un hectar sau doue şi numai dacă ve veţi convinge că puteţi obţine resultate bune şi hameiu de buna calitate, atunci să mai măriţi acestă cultură.
La Gherghiţa şi Cocioc s’a cultivat hameiul în doue sisteme : pe prăjini şi pe sârmă cu pari înalţi. Experienţa a dovedit că cultura pe prăjini, este mai avantagiosă pentru aceste localităţi, dând o producţiune mai mare şi de o calitate mai bună, resis-tând mai bine contra vânturilor.
In ceea ce privesce distanţa între fire, cea mai potrivită s’a găsit de lm50, terenul fiind desfundat ca pentru vie; iar butaşii îi puteţi uşor procură de la Gherghiţa şi Cocioc.
Nu nie îndoiesc, d-le agent, că veţi izbuti pe deplin, şi cu cultura acestei plante, şi că nu veţi scăpă nici odată din vedere, ori-ce îmbunătăţire cât de mică, care ar contribui la înflorirea stărei locuitorilor.
Administrator, Ion Kalimleru.
Versatul Paserilor.
Printre bolele mortale, care torte des nimicesce nume-rul pasărilor domestice, este şi versatul, care mai ales la porumbel se arată la cioc şi cap, deci cei cari au paseri, îndată ce crede că pe la vecini a început să moră sau a şi murit la dinsul, să o spintece, să-i scotă ficatul, pe care spintecându-1, de-1 va găsi plin de bube, să scie că e versat, în care cas trebuesce mai întâiu să o îngrope ca să nu se mai molipsescă şi cele-lalte, apoi să cureţe şi să de-sinfecteze coteţul, să ia de la farmacie de 10 sau 20 bani ceai de paparone, care se întrebuinţeză şi la copii de scote vărsatul la suprafaţa pântecelui, din care se ia cât trebuie, să prepară un ceai după numărul pasărilor şi chibzuesce ast-fel, ca dintr’un pachet de 10 bani, să se prepare de 2 sau 3 ori şi într’un vas mai mare, însă de cu sera, ca di-mineţa mai nainte d’a eşi pasările din coteţ să se torne in vasul lor cu foi cu tot, peste care se mai pune apă rece, ca să ajungă de băut, însă nu aşâ multă.
In caşul când mortalitatea se propagă mai întâiu pe la vecini, acest ceai se dă odată pe săptămână, iar în caşul de mai sus, de două şi trei ori, la intervale.
Doctoria nu este scumpă, cine voesce să încerce.
Veterinar.
www.dacoramanica.ro
Cântecul plugului.
— Haî lasă somnu, frate plug... Visaşi, o iarnă, la bielşug; Cormana uite ’ţi-e curată, —
Pe margine de ’ntins ogor Hai, cornele de ţi le-arată Şi fierul, harnic brăzdător.. .
Vecii? boi ’s gata de umblat: S’au hodinit, au rumegat. . .
De dragu lor şi tu te pierde Cum eî se pierd de dragu teu: Mijesce acuma iarba verde,
E cesul muncii, somnu-î rău.. .
îşi plecă boii gâtu ’n jug Ca să te porte, frate plug.. . Aşâ! te scutură, te scolă,
Ia-ţi hamu, praştia şi haî; Urâtă-i, Domne, holda golă;
Tu, frate plug, mândreţe-I dai!
Hăis, Joîmărel! Plăvane, cea! Voi, pe-acî, eu cât colea. Infige-te, plug’şor, frăţine,
Şi tae brazda în felii,
Şi hărniceşte bine, bine,
Că pâinea lumei tu o ţii !
www.dacaromamca.ro
492
ALBINA
Povestea lui Ştefan cel mare şi sfînt.
(Copilăria, firea şi făptura lui).
scultaţi norode, iubităre de viteji şi de fapte vitejesc!, iubităre de ţara vdstră — scumpă moşie, ce vi s’a păstrat cu preţul vieţei strămoşilor voştri — ascultaţi, cjic, o poveste, al cărei fir l’am tors din caerul vecurilor trecute. Ascultaţi, cu drag şi cu luare aminte, povestea, căci nu de zmei-paralei şi nici de câte e în lună şi în sdre am să vă povestesc, ci de un «vitez» atât de minunat în gând şi în fapte, în cât bătrâni din bătrâni (Jiceau, că: «Semen pe lume nu are
De cât numai mîndrul sâre.»
Şi vităzul acesta, prin minunăţia faptelor lui, a sfinţit vre-raile în care a trăit; iar noi multe învăţăminte vom pute trage din înţelepciunea acelor vremi şi sufletul nostru de mult dor de vitejie, de multă dragoste pentru moşia ndstră, se umple, la aucjul acelor minunăţii şi fapte, care aevea pe pămîntul nostru s’au petrecut.
Dar, despre ce vreme anume voiu povesti eu şi despre ce anume vităz,că ddr cartea trecutului nostru, de viteji şi de vitejii, îi plină şi nu-îcodru în ţara ndstră, nu-î apă, nu-î munte, care să nu fi fost martor al vitejiilor trecute; arătaţi-mi mie un petec de pâmînt,care să nu fi fost amestecat cu sânge de-al vitejilor străbuni, arătaţi-mi apă care să nu se fi roşit de-acelaşî sânge, ce lesne se vărsa când eră vorba de apărarea moşiei; greu mi-a fi mie întru alegere, că la o adică ar trebui despre tote să ve povestesc; dar ia ridicaţi ochii către cer, pe-o nbpte senină şi priviţi puzderia de stele, ce lucesc ca nisce ochi de aur pe albăstrimea sinelie a cerului. Vedeţi-le, sunt multe şi nenumărate ca nisipul măreî. Dar nu-s tdte la fel; care mai măruntă, care mai răsărită şi vederea ndstră preste tăte trece şi se opresce la cele ce mai desluşit s’arată ochiului. Ia aşa şi eu, îmi pun palma streşină ochilor şi privesc în depărtarea vremurilor trecute şi atunci, dintre toţi acei mari viteji, văd domnind, preste larga ţară a Moldovei, ce se întindea până peste Prut şi Moina, un Domn, de-acărei înţelepciune, vitejie, dreptate şi cuvioşie se minunăză neamurile; văd un făt-frumos, asemenea sfîntuluî Gheorghe, care pe un cal alb ca laptele, cu buzduganul în mână, culcă duşmanii la pămînt, apărând moşia şi drepturile ei; văd un vitez fără sâmăn pe lume, de-acăruî voinicie, înţelepciune şi pricepere în răsboiu se înfidră păgânii, de-al cărui paloş se îngrozesc duşmanii. Dar cine-î acest voinic, corăna vitejilor, a cărui înţelepciune cu a lui Solomon o putem asemănă? Cine-î acest luptător de-a cărui vitejie s’a dus vestea în cele patru părţi a lumei; cine-î acel stăpânitor de norode a cărui cuvioşie cu a sfinţi-
www.dacaromanica.io
ALBINA
493
lor o putem asemăna? Cine-i acest judecător care dreptate vrea să facă pretutindeni, cine-i acest iubitor de <5menî, care viaţa lui nu şi-o preţuesce ci lesne o pune pavăză întru a-părarea patriei?
E Alexandru Machedon acesta, ori Cesar, ori Cirus, ori e Traian, de-a cărui fier duşmanii nici în pămînt, nici în apă, de s’ar fi ascuns, nu puteau scăpă ?
Nu, acesta nu-i nici Cesar, nici Cirus, nici Alexandru Machedon, care alte tărâmuri au stăpânit şi nici Traian care acum vre-o 1800 de ani prin aceste mândre locuri ne-a adus, ci este acel mare Voevod, care din adîncul trecutului stră-lucesce ca un nesfârşit potop de lumină, e Ştefan cel mare şi srînt, voevoclul Moldovei, care acum 400 de ani s’a săvârşit din viaţa pămîntescă, după o lungă domnie plină de cele mai vitejesci şi minunate fapte, de care s’ar fi mândrit craii cel mai înţelepţi şi mai viteji ai pămîntuluî.
Ştefan cel Mare.
Se <jice că: din vitez vitez răsare, şi Ştefan cel mare eră o vlăstară din neamul cel mare şi vestit al Basarabilor. El eră feciorul lui Bogdan al II, care fdrte neliniştită domnie avu, căci amar fu cercetat cu resb6ie, ba de Leşi, ba de Tătari, ba de Turci, ba de alte nemuri.
Dar vetjî că Dumnezeu aşâ a vrut pe semne, de o parte să-i dea lui Bogdan-Vodă amărăciuni, iar pe de alta să-l bucure şi pre dinsul şi pre D6mna lui, căci le dădu un fecior, care-le de mic copil se arătă la înţelepciune şi pricepere lumii prea minunat, aşâ că Domnul când îl vede uită de tdte grijile şi necazurile domniei.
m De-atunci, atâta amar de vreme, şi până a<Ji, s’a păstrat din moşi şi strămoşi, cuvînt despre acest fecior de domn frumos ca sdrele, voinic ca păunaşul codrilor, drept şi înţe-
www.dacoromanica.io
494
ALBINA
lept ca un sfînt, care de mic făcea judecăţi între ămeni; iar dmenii alergau la dînsul ca la mare lucru. Şi el nu să ţinea de fel mândru de cei săraci, ba încă le ascultă cu luare aminte păsurile şi de nevoile şi durerile ţăreî avea sciinţă; iar jocurile lui nu erau ca ale altor copii de seina lui, ci, dacă se întâlniâ cu dînşii, apoi numai decât îi prefăcea în oştire şi le dădea pusei de soc şi suliţe de trestii şi îi împărţiâ în două tabere vrăjmaşe, luân-du-se la luptă voînicescă şi el tot-deauna biruia, prefăcen-du-se după aceia că pedepsesce amar pe duşmani. Se fjice că, la nascerea lui, ursitorile l’au ursit că mare şi puternic va ajunge pe lumea asta, şi el de ce vremea trecea, de ce prindea mai multă înţelepciune, iar viaţa copilăriei mai mult prin pădurile şi văile ţăreî o petrecuse venând fiare sălbatice. Să spune că odată se găseă el în pădure şi nu sciu cum se întâmplase, că n’aveâ asupra lui nici o altă armă decât o ghiăgă de lemn. Şi cum mergea puiul de vitez prin pădure, doinind şi pocnind din frunze, pe când gândurile lui sburau la fapte măreţe, ce socotea să le îndeplinescâ odată, când îi va fi sorocit să se sue pe tronul amărâtei lui ţări,, numai iacă la o răspântie îl întâmpină o dihanie de urs, cât tăte (jilele de mare. In loc să se sperie, puiul de vitezv care n’avea nici şai-spre dece ani, unde mi-ţi înşfâcă ursul şi bai la trântă cu dihania asta fiorosă.
Mormăia şi mugea ursul de se înfiora codrul, şi văile.. Veţji că voinicul nostru îl strângea în chingi, de-î plesniau ochii şi unde voinicul îşi vârî odată, braţele lui vânjăse, în gâtul dihaniei înfuriate şi cât ai bato din palme, zăcea tiara la piciărele lui, sbătându-se de mărte, cu botul şi fălcile desbîrnate până în cefă. Iar aşa ispravă minunată dacă a săvârşit, Ştefănică (aşa îi numiau desmordr.ndu-1 copilandrii de vîrsta lui, care-1 iubeau ca pe-un frate şi-l cinsteau ca pe un stăpân) asvârlî ghiăga la spinare şi prinse a merge înainte ca şi cum nimic nu i s’ar fi întâmplat.
Şi nu numai voinic eră acest fecior al lui Bogdan-Yodă, ci încă era frumos de iumărmuriă lumea privind în ochii lui albaştri ca flăreâ de cicăre, la pletele lui cârlionţate şi aurii ca mătasea popuşoilor, ce dau în copt, la mustaţa lui abeâ mijind,pe nişte buze rumene ca cireşa, la întrega lui făptură ce părea aevea unui făt-frumos din poveşti. Şi de-a crescut şi s’a făcut bărbat, pe lângă vitejia şi mândresc; fîpturei lui, i s'a mai adăogat şi acea sfîntă cucernicie, care l’a făcut să vadă în totul şi în tăte puterea lui Du-neejeu, căci el lăsboiu nu începea şi nici un lucru, până să nu ridice rugăminţi către cel de sus, făgăduind să zidescă monastire, îndată ce va izbuti, şi de aceia cu bine sfârşiâ el tăte pentru că le începea cu ajutoi^l lui Dumnedeu.
Iar dacă trecea vremea, el tot mai voinic şi mai mândru se făcea, şi măcar că rămăsese mic de stat, dar aşâ inimă
www.dacoromamca.ro
ALBINA
495
viteză ce avea şi atâta putere în braţele luî de fier, că se încumetă cu 30 omeni să se lupte odată şi tot el învingător se alegea, aşa că acum, lesne se înţelege, cum acest puiu de vitâz, ajungând stăpânitor preste ţara Moldovei, a făcut atâtea fapte minunate, a biruit atâţia duşmani, a zidit atâtea sfinte monastiri, a dăruit tuturora linişte, avuţie şi dreptate, căci de la inimi mari şi viteze şi cugete măreţe şi fapte minunate pornesc. De aceia măcar că s’a stins lumina vieţei, ea s’a aprins din nou în sufletele ndstre, cu mai multă tărie, unde va trăi în veci de veci, atât cât suflare româ-nâscâ s’a mai afla prin ţinuturile acestea.
Dar ori cât aşi sili mai iute să ajung la povestea vitejiilor şi faptelor lui, care semăn pe lume nu au, tot caută să adaog că el n’ar fi isprăvit în de bine tdte măreţele luî fapte şi măcar că eră prea meşter în resbdie, tot n’ar fi biruit pretutindeni, dacă n’ar fi avut aşa nestrămutată credinţă în puterea Celui de sus, că el de şi odihna nu cunos-ceâ, căci ca gândul pretutindenea eră şi viaţa lui nu cruţa, iar mdrtea o înfruntă cu bărbăţie, numai să fi sciut că e pentru binele ţării, tot pe Dumnezeu nu-1 uită. La dînsul se închină când plecă să sfărâme duşmanul şi, după biruinţă, nu pe sine se credeâ vrednic de laudă, ci pe Dumnecjeu, căci sciâ că acolo e putere şi voinţă, şi pentru asta după fie-care luptă, în semn de mulţumire şi laudă luî Dumnezeu, ridică îndată monastire, aşa că în lungul şir al fericitei lui domnii a ridicat 44 de biserici şi pe tote le-a împodobit şi le-a înzestrat. Tot din bătrâni se tjice că acest vitâz voevod ar lî fost iute de fire şi lesne vărsător do sânge. Apoi aci să băgăm de semă că un suflet mare, vitez şi drept ca al lui, uriciunea sufetelor altora nu o putea suferi, mai ales când socoteâ el că făţăria, lăcomia, vicleşugul şi strâmbăta-tea acelor păcătoşi, asupra ţărei se restrângea şi de aceia nu se sfieâ să verse sânge, când sciâ că sângele acela va ridică o rană a ţăreî.
De îndată ce se potoleau hordiile duşmane şi pacea se împrăsciâ iar pretutindeni, numai ce se întorceâ Vodă să se odihnescă la curţile lui din Cotnari, ori la cele din Ştefă-nesci, ori în casele de pe delul Rodiului, din ţinutul Vasluiului, ori la cele din Huşi, pe care mult le iubea, căci în apropiere eră delul “Cotoiului,, mult mai de înalt cum este astădi şi el de acolo priveâ în depărtări nesfîrşite, ca să vadă de năvălesc ori nu duşmanii.
Şi nu erau curţile iui Vodă numai aşâ pospăială; ci cum era neîntrecut ia tdte, aşâ, să (jice, că eră neîntrecut şi în-tr’acestea, căci aşâ gospodării bogate, mânche şi temeinice nu s’au mai pomenit; iar podgoriile lui din Cotnari şi Şte-fănesci, prisăcile, livezile cu pometuri, vitele lui, erau vestite până prin Grechia şi Vodă straşnic mai doriâ şi dădea îndemn şi gospodarilor întru acelea, căci visul lui Vodă
www.dacoramaiiica.ro
49fi
ALBINA
altu nu eră de cât sâ scape ţara de duşmani, s’o întindă până la vechele el hotare, însemnate de Traian, şi apoi, aceste neatârnate pământuri, să le lase, după mdrtea lui, în stăpânirea unul popor vitez, cuvios, cinstit şi avut.
Ore-cine ar spune că acest vitâz, nu şi-a iubit ţara, când vedem că el din pruncie a colindat-o şi i-a plăcut să o cundscă de-a fir a per; iar dacă ajunse domn, el pretutindeni curţi şi gospodării întemee,' ca tutora spre pildă sâ le fie, cum şi-a iubit el moşia?
Şi pentru că ori cât ve voiii povesti eu, tot mal bine îl vor pute slăvi şi prea mări faptele şi vitejiile lui însăşi, drept acea să prind a înşiră, pe firul poveste! mele, tote acele măreţe fapte, după ce mal întâi om vede cum s’aales el domn şi cum se află ţara şi poporul nostru pe acea vreme.
Laurenţia Gribincia.
---------------------
TEATRU LA SATE
Pe scena teatrului sătesc, de la şcola clin comuna Ghergliiţa, judeţul Prahova, s’au dat două representaţiunî teatrale, cari au adus’ un beneficiu net de leî 25 şi 75 bani, cu cari se vor cumpără costume şi alte lucruri necesare teatrului. Representaţiunile au avut loc în «jfilele de 2 şi 7 Ianuarie a. c.; iar piesele jucate au fost: «Plăeşiî de la Baia» «75.000 lei», de Bogdan şi «Cârciuma la Mititel», de Toma Dicescu. Fie-care din jucători şi-au executat destul de bine rolul ce l’a avut, iar publicul asistent a rămas deplin mulţumit de frumosele învăţăminte căpătate mal cu semă din «Plăeşiî de la Baia.»
Invăţătorul-diriginte, I. Bădulescu, aduce viile sale mulţumiri jucătorilor: C. Georgescu, Y. Manolescu, S. Tomescu, G. şi I. Bădulescu, foşti elevi al acestei şcole şi în special d-lul Y. Rădu-lescu, ajutor de notar, care a pus multă stăruinţă pentru iniţia-rea celor-lalţl tovarăşi de joc. Aceste mulţumiri, mă simt dator a le aduce mai cu semă pentru că fie-care din eî a jucat fără nici o pretenţiune, renunţând la orl-ce beneficiu.
Curăţirea încălţămintelor de piele galbenă. — Despre curăţirea încălţămintelor de piele galbenă s’a scris mult şi nimenea n’a venit la întrebuinţarea unul mijloc fdrte simplu. Dacă pielea a devenit murdară şi în urma întrebuinţăm cremei de uns s’a format pe ea un strat negru, murdăria o depărtăm muind un burete în lapte şi spălând bine încălţămintea. Buretele trebuie să fie curat şi sâ se înmdie în lapte curat. După ce s’a dus murdăria, încălţămintea se lasă să se usuce şi apoi se unge cu cremă.
Făcend aşâ, vom avâ iarăşi încălţăminte noul.
www.dacaromanica.ro
Monumentul comemorativ ui trecem Dunării «le către armata rusescă la 1828 lunjţă Site-nou (Kasarahia).
www.dacoromamca.ro
498
ALBINA
De pe Domeniile Coronei
In anul 1899 s’a înfiinţat, din iniţiativa d-luî Ion Kalinderu. o societate culturală pe Domeniul Coronei Segarcea din judeţul Doljiu.
Ca orî-care lucru nou, aşa şi acesta societate a fost privită la început cu neîncredere de unii din locuitori; ba s’au găsit chiar unele per-sone cari să încerce a-I pune piedici. Intemeetorii însă nu s’au lăsat intimidaţi ci a urmat cu mai multă rîvnă, ceea ce a făcut ca după puţin timp să dispară voinţele rele. Mai târcjiu societatea s’a transformat în culturală-economică spre a pute îmbrăţişa totă activitatea care tinde la îmbunătăţirea stării ţăranilor.
In primii ani societatea s’a ocupat, conform statutelor, nnmai de partea culturală. Pentru ajungerea scopulu’ s’au ţinut forte des conferinţe, seijetori, s’au dat petreceri şi s’au ajutat cu cărţi şi haine în fie-care an mai mulţi din şcolarii săraci dar silitori.
Dau mai jos bilanţul încheiat, la 31 Octomvrie 1903, pentru întâiul au de funcţiune ca societate culturală-economică.
Bilanţul de activul şi pasivul societăţeî economice-culturale «Corona Română* de pe Domeniul Coronei Segarcea. jud. Doljiu.
ACTIV.
Numerar în casă, la 31 Octomvrie 1903 ....................'2.310,73
împrumuturi remase a se	încasă......................8.753.97
Cheltuieli pentru constituirea	societăţii etc........ 418,—
Total	.	.	.	11.480,70
PASIV.
Depuneri spre fructificare . . . . •..................... 4.820,—
Cotisaţiunile membrilor	............................ 4.436,—
Fondul cultural........................................ 1.008, -
Taxe de înscriere ....................................... 340,—
Remise.....................................................   16,75
Comision.............................................. 18>,20
Dividende . . . . •......................................   036,35
Total	.	.	.	11.488,70
Nicf Vodă rţu pote ce pote Dascălul.
Pe la 1838, Vodă Alecu D. Ghica, organizatorul şcolelor publice, face inspecţie şcoleî domnesc! din Giurgiu.
Eră dascăl răposatul Scarlat Turnavitu.
După ce inspecteză elevi! ce! maî înaintaţi, Vodă intră în clasa începătorilor şi vătjend pe un băieţel nevoiaş!, maî mic ca toţi, îî (jise :
—	Băieţele, rogu-te, fă tu pe A.
Băiatul se uită la Vodă, dar necunoscendu-1 cine e, î! răspunde :
—	Nu vreau ! ..
Dascălul care şedea forte reservat la spatele Iu! Vodă, îi face semn din sprâncene, se încruntăză la băiat, băiatul se uită la el, apoi la Vodă, începe a netezi nisipul, şi forte aşezat începe a face pe A.
—	Bun ! grăesce Vodă rujând.
—	Ia fă acuma pe B.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
499'
Băiatul iar nu voiesce.
Dar dascălul iar se încrunteză, iar face semne din sprâncene copilului şi acesta înţelegendu î gândul strică pe A, neteţlesce nisipul şi face pe B.
— Bravo !! strigă plin de bucurie Alecu D. Ghiea-Vodă.
Dar Măria-Sa inţelegend tdte acestea, se adresă celor cari-1 însoţeau:	Vedeţi, omeni buni, nu poto un Vodă, ce pdte să
facă un dascăl ! Pe şcoli şi iar pe şcoli! ..
Marin M. Ţiculescu.
Societăţi economice la sate
ÎNFIINŢĂRI.
Duminică 1 Februarie s’a serbat cu mare pompă, inaugurarea Băncel Populare «Spiru C. Haret» din comuna TohanI judeţul Buzeu. S’a încasat 1.775 lei. Banca lucrezâ cu Casa Centrală şi, e condusă de următorul consiliu de administraţiune : d-1 Gheorghe N. Bagdat, preşedinte de onore; Ilie Popescu, dirigintele şcoleî, preşedinte activ; Mateiu Bâlă-nescu, vice-preşedinte şi Preotul Dumitru Jugureanu, casier-conlabil; d-1 Dumitru Gheorghiu, Niţă Al. Duşmănescu şi Gr. Pr. Vasile ca membri.
*
* *
In comuna Peret-Teleorman din iniaţiva înve^itorilor: Petre Stroescu, Iancu Dimitrescu, Andreiu Ionescu, şi a sătenilor: Ion Stroe şi Marin Mihailă, s’a înfiinţat Banca Populară cu numele «Peret», şi cu un capital iniţial de 4.000 lei.
*
* *
BILANŢURI.
Bilanţul societâţel coperative de credit şi economie «Buna Vestire» din Mănesci, judeţul Dâmboviţa, încheiat la 31 Decemvrie 1903 (înainte de împărţirea beneficeelor).
ACTIV.
Casa în uumerar.............. • . •...............
Creanţe.................................
Restituiri din capital (misă!.....................
Restituiri din devidende..........................
Cheltuieli........................................
Total
PAŞI V.
■Mise................................................... 14.630,—
Taxe	de înscriere ........................................ 487,33
Procente	.	•.......................................... 1.664,99
Total . . . 16 782,32
’	*
♦ #
Bilanţul general al societăţei coperative de credit şi economie «Buna Vestire» din Mănesci, jud. Dâmboviţa, încheiat la 31 Decemvrie 1903 (după împărţirea beneficiilor).
.	.	.	464,20
. . . 15.746,50 .	.	.	72,-
.	.	.	10,10
.	■	.	489,52
.	.	.	16.782,32
ACTI V.
Casa numerar............................................. 464,20
Creanţe.................................................... 15.746,50
Total . . . 16.210,70
www.dacaromanica.ro
500
ALBINA
PASIV.
Mise.............................. ................ , . 14.658,—
Dividente............................................. 1.463,61
Fond de reservă........... • ............... ...	189,09
Total . . . 16 210,70
*
Bilanţul general al Bănceî populare -Carol al II-lea» din comuna Or-zescî jud- Mehedinţi, încheiat la 31 Decemvrie 1903:
ACTIV.
Numerar aflat în casă............................... . . 417,77
Efecte în portofoliu.......................................  1.622,—
Cheltuelî de administraţie (mobilier)........................ 139.67
Total . . . 2.079,34
PASIV.
Fond de reservă.............................................. 139,57
Cotisaţiuni.	...	  1.444,50
Depuneri spre fructificare.................................... 435,—
Dividend....................................................   54,84
Dobânda Ia dep. spre fructificare.............................. 5,43
Total. .	2.079.34
DIN UTE^ATUl^A P6P0RALĂ
Foie verde trei smicele Colo ’n vale ’n prundurele Răsar, maică, două stele Două stele roşiore Par’ că-s doue suriore;
Una mică, una mare.
Iar cea mare tot plângea,
Iar cea mic’o mângâia:
Soro, suriora mea,
Taci din gură, nu maî plânge I-auţlî măicuţa ce <,lice:
Că ne-a da, ne-a mărită Una ’n sus pe Tutova,
Una ’n jos pe Craiova.
Foie verde mărăcine Plânge frunza după mine:
Că nu i-am mai făcut bine ; Da de i-am făcut vr’un rău Mi l’oiu trage singur eu!
www.dacoromamca.ro
ALBINA
501
Foiliţă trei alune Arde focu ’n paie ude,
Strig la puica, nu m’aude.
— Ba te-aud bădiţă bine Dar nu pot să ies la tine Că-î duşmanul lângă mine Cu doue pistole pline,
Când de când să dea ’n mine... Unu ’n mine Unu ’n tine.
Popuşoî cu crenga ’n drum Te-aşî iubi şi nu ştiu cum,
Te-aşî lăsă şi nu mă ’ndur !
In sera (Jileî de 19 Februarie a. c., a avut loc la şcola din căt. Gura Hangului (Nemţu) a 9-a şe(jăt6re sătescă, la care aii luat parte 102 asistenţi; săteni, sătence, flăcăi şi fete, dintre cari şi absolvenţi a-î acestei şcoli. Ocupaţiunile asistentelor a fost: parte cu cusături naţionale, împletituri cu croşetul, iar cea mal mare parte cu furcile (torsul). Am asistat la tote şecjiâtorile. Aceste şezători sunt presidate de către d-ra învăţ. Zoe Ştefănescu, din postul al Il-lea de la acestă şcolă, care ţine în tot deauna cu-vîntărî moralisatore, relativ la hrană, îmbrăcăminte, etc. De către elevii şcoleî s'au jucat piese de teatru, sari recitat poesil şi dialoguri.
Pentru aceste şezători a donat d-1 Iosef Bleneşy, administratorul d-lui D. Lahu, una lampă suspendată în valore de 36 lei. D-1 Gh. Leonescu, dirigintele şcoleî, a asistat în tote serile cu grafofonul său. Asistenţii au ieşit în tot-deauna forte mulţumiţi datorită acestor învăţători, cari muncesc umăr la umăr pentru şcolă şi ridicarea poporului Român; e de notat, căldura şi dragostea, cu cari primesc asistenţii. Ceea ce tace ca numărul asistenţilor să crescă, şi să întrebe:
Când mal este şedătore ?	Un asistent.
Dirigintele şcoleî rurale mixte din comuna Spanţov, plasa Olteniţa, jud. Ilfov, voind a înfiinţa o bibliotecă pe lângă acestă şcolă, face cea mal căldurosă rugăminte către d-niî autori, librari, editori, şi orî-ce persone, să bine-voiască a dona cărţi pentru acestă bibliotecă, pentru a pute răspândi gustul de citit în populaţia rurală.
Culese din comuna Sucea, de A. A. N'aum.
Sedetori sătesci
3? 33 Iu.
www.dacoromamca.ro
502
ALBINA
Cărţi nome Calendariul gospodarilor săteni pe anul 1904.
Mai mulţi feciori de gospodari, cărora le stă la inimă ridicarea păturii ţărănesc!, aii tipărit la Bârlad — înainte de anul nou— o cărticică de 94 pagini, în care pe lângă calendarul anului, au dat un material instructiv anume scris pentru săteni.
însemnătatea cărţilor alcătuite pentru popor şi mai ales pentru locuitorii de la sate nu e nevoie s’o mai dovedim. Reeunos-cem cu toţii că se pot numără pe degete cărţile bune şi ieftine şi că suntem datori ca Români şi ca omeni să dăm şi sătenilor acestă hrană de tote riilele, înlocuind ast-fel broşurile imorale sau de refl gust ce le cad în mână ca: haiducii, afacerile criminale, zodia norocului, cheia viselor, şi chiar multe din cărţile apocrife. Suntem datori să le facem parte de o literatură proprie pentru ei, sănătosă şi practică, scrisă în limbagiul lor, şi cu care sâ le deschidem ochii minţii pentru ideile instructive şi portiţele inimii pentru simţimintele frumose şi înălţătore.
Daca Românii din Ardei şi Bucovina, unde’de alt-fel şi cultura e ceva mai veche, stau bine în ce privesce calendarele pentru săteni, din potrivă fraţii noştri de aţii nu se prea împărtăşesc de asemenea scrieri. Calendarele ce se tipăresc aici se adre-seză mai mult păturii cu ore-eare cultură, hainelor albastre şi negre, mai mult.
Luminile pe cari le dă Calendariul gospodarilor săteni, urmăresc acestă ţintă. Materialul ce li se dă, îmbrăţişeză nevoile lor şi întru cât-vâ întrega lor viaţă de săteni, de părinţi, de cetăţeni.—Ba chiar şi limba în care este scrisă acestă carte este cea vorbită la ţară, mai ales în părţile Moldovei, limba fără multe pretenţiunî, mânuită bine de autori, cari probabil că tră-esc în mijlocul poporului de la ţară.
Deschizând acestă carte găsim în ea bucăţi ca :
a)	Biografia lui Alex. Cuza şi a d-lui I. Kalinderu, neobositul administrator al Domeniilor Coronei.
b)	Traiul în fără de lege, Duminica, testamentul unui beţiv pocăit, Ruşinea de a munci, fudulia, economia;
c)	Dinastia ţării, Din viaţa lui Ştefan cel Mare, Articole despre unirea tuturor Românilor, Impămîntenirea veteranilor din 1877.
d)	Grădina gospodarului, îngrijirea seminţelor, culesul ierburilor medicinale, sfaturi despre alegerea cosei şi altele.
e)	îngrijirea copiilor mici şi a lehuzelor, băile.
f)	Şcolele de agricultură din ţară, Tălmăcirea unor articole din legea inveţămîntului, ce cărţi trebuie să citescă sătenii.
e) Poesiore populare şi câte-vâ anecdote cu haz.
Nouă ne pare bine de tipărirea acestei broşuri, care lucreză în aceeaşi direcţiune ca şi «Albina», ca şi soc. «Steaua» şi o recomandăm gospodarilor săteni, căci vor folosi din citirea ei.
Ca încuragiare a autorilor ei, vestim pe cititorii noştri că soc. «Steaua», le a acordat un premiu, considerând că ei au muncit şi că asemenea fel de muncă e prea puţin răsplătită în ţară la noi.
Un exemplar costă 50 bani şi se găsesce de vîndare la Redacţia «Calendarului gospodarilor săteni», gara Zorleni’ (jud. Tutova).
www.dacoromamca.ro
ALBINA
503
Din Activitatea cercurilor culturale.
In (jiua de 18 Ianuarie a. c., Cercul cultural «Dăescî», Vâlcea, a ţinut ■conferinţă, în comuna Dăescî.
Preşidenţia de onore s’a dat parohului local, Preotul Gli. I. Diaco-nescu.
Şedinţa publică s’a deschis la ora l1/, p. m., în presenţa unui numeros public.
Elevii şcoleî, sub conducerea învăţătorului local, au intonat Imnul Regal» şi au jucat piesa teatrală «La noi în sat», de Al. Timotescu. A-cesta a făcut mare plăcere publicului asistent, care nu mai avusese prilejul să mai vadă ast-fel de jocuri.
Vorbesce apoi învăţătorul local, I. Bărbulescu, despre Neîncrederea în folosele sciinţeî».
Eleva Cârstea C Iona a recitat poesia «Noroc sec».
D-l C. Miulescu, învăţător, Şirinesa, vorbesce despre «Combaterea luxului».
Preotul N. Teodorescu, îndemnă pe săteni să ţie portul vechiu care eră şi mai trainic şi mai puţin costisitor.
Conferinţa se încheie la ora 47s, de preşedintele de onore care, re-sumând cele spuse de conferenţiari, sfătuesce pe săteni să puie în practică cele aurjite.
I nforixuaţiiani-
In diua de 10 Martie 1904 orele 4 p. m., se va ţine în localul Administraţiunel Domeniilor Statului din Constanţa str. Remus Opreanu, licitaţiune publică pentru :
Construirea a 200 căruţe model «Dobrogean».
Furnisarea a 200 grape ţărănesc! de fier cu dinţi de oţel, compus din doue câmpuri cu crucile lor.
Furnisarea a 200 pluguri de oţel cu o singură brazdă.
Condiţiunile se ,:pot vede în cancelaria Administraţiunel din Constanţa.
*
* *
In ţliua de 12 Martie 1904, ora 10/1? a. m., se va ţine la Eforie licitaţiune publică cu oferte închise in comptul d-lui I. N. Filotti, pentru rearendarea moşiei Muru, din jud. Prahova, pe restul periodului 23 Aprililie 1901—1916, pentru neplata câştiurilor la termenul fixat, conform art. 66 din condiţiunile generale pentru arendarea moşiilor Eforiei.
Coeurenţii, vor trebui să depună garanţie provisarie leî 3.800.
Condiţiunile speciale, precum şi orî-ce alte informaţiuni se pot lua la servicul Bunurilor Eforiei, în tote ţlilele şi orele de lucru.
*
* *
In viile numite Cilibiu, din dealul Teişuluî, pendinte de comuna Mişchiî, jud. Doljiu, descoperindu-se mai multe focare de filoxeră, acest teritoriu se declară filoxerat; iar proprietarii de vii din acea localitate sunt liberi a introduce viţă americană, pentru reconstituirea viilor ce vor fi distruse de filoxeră.
— De nutreţ prea mult, nu să plânge economul nici odată.
www.dacoromanica.ro
504
ALBINA
3VLxi 1 ţ u. m ir î
D-na dr. N. Lupu medicu pl. Pâscov, jud. Buzău, Gh. Trestianu mare proprietar, dr. D. C. Macovein şi V. Apostolescu advocat, au dat un bal în sala de clasă de la şcola comune! Măgura-Buzeu, sub patronajul d-luî C. C. Iarca, prefectul judeţul care a contribuit cu suma de lei 40 şi d-r N. Lupu cu lei 30. Cu beneficiul neto s’a cumpărat o lanternă magică cu tote accesoriile ei şi 50 tablouri diferite vederi, care laternă s’a donat acestei şcole. In numele sătenilor li se aduce vii mulţumiri.
*
* *
D-l Alexandru Bogdan-Pitescî, proprietar în com. Vlaicî, jud. Oltu, a dăruit elevilor săraci de la acestâ şcolă cărţi în valore de trei-<Jeci (30) lei. In numele elevilor îi aduc viile mele mulţumiri.
I. Necşulescu, preotînvăţător la şcola din com. Vlaicî jud. Olt.
* *
4c
D-niî Dimitrie Anghelescu, şeful postului de geandarmî şi I. Spineanu, picher, procurând richisitele şcolare necesare elevului Constantin D. Gh., subsemnatul învăţător le aduc cele mai vii mulţumiri.
Victor Elena.
Cemuna Circş-Mekedinţt.
Bi bliografiL
A apărut în editura tipografiei «Gutemberg», Joseph Gobl, Bucuresci, str. Domnei 20 şi s’a pus in vînijare la tote librăriile principale din ţară pe preţul de lei 4,50 exemplarul:
Curs de Desemn Industrial.
Carte didactică pentru usul elevilor şcolelor de meserii, pentru aspiranţii la sciinţe technice, pentru maeştri, lucrători şi ucenici industriali, etc. etc.
Partea I Desemnul geometric. — Proiecţiunî octogonale, despre schiţe şi exerciţii, de «Mihail B. Malcocî». vechiu elev al şcolei industriale şi al şcolei politechnice (actuala înaltă şcolă technică) din Munchen, profesor titular la şcola de arte şi meserii din Bucuresci.
Comandele se pot face dea-dreptul la Editura Tipografiei «Gutemberg» Joseph Gobl, str. Domnei 20, Bucuresci, unde se află şi depositul general.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
—	D-lul Y. N. Pojiescu, învăţ. Spanţov. Ilfov. — Adresele d-lor Coşbuc şi Vlahuţi la Casa Şcolelor, a d-luî Rădulescu-Niger Casa Bisericii, a d-luî Th. Sperantia str. Dorului 4, a d-luî P. Dulfu str. Bateriilor 32.
—	D-lnî A. Rădnlescu, Sibieiu.—Adresaţi-ve Onor. casei şcolelor să vă puie între bibliotecile plătite de ea.
INSCIINŢARE PUBLICĂ.
Am pus în vîntjare Albumele mele, forte frumose, de cusături şi broderii naţionale Române, lucrate în culori. Preţul unui album este numai de o lei în totă ţara. Doritorii de a cumpără asemenea albume, se vor adresă la d-l Bozek, legător de cărţi, în strada Eni No. 9, şi la sub-semnatul în şoseaua Jianu No. 10, Bucuresci, trimiţând costul.
Fotograf I. Niculescu.
B_i	Proprietar Bucuresci Jianu No. 10.
www.dacoromanica.n)
eeeeef)Geee€>C909&&&rtno&a9(taoGG(ta(f9999909&99&999G&
PEPINIERA „MILLENNIUM"
La Nagyosz lângă Temişora, este cea maî mare pepinieră de viţă de vie din Ungaria, proprietatea Budîng Carol. întemeiată cu subvenţia şi sub controlul Statului. Oferă viţe de vie producţiune proprie 1-a calitate garantate.
Port altoie americane/ fără rădăc. 1000 b. lei 16.
Ri paria (Gloire) \ cu »	» » » 37.
Altoie în verde, 180 varietăţi f.iră rădăcină, 1000 bucăţi....................lei 135.
Viţe altoite cu rădăcina puternică Risling, honigler, inu=tafer etc., 1000 bucăţi lei 240. Furmiut, cassela^. oporto etc., 1000 b. lei 250. Muscate, passatutti etc., 1000 bucăţi lei 260. 462 varietăţi superiore pentru struguri de masă cu rădăcină, 100 bucăţi . . lei 29—35. Franco ambalagiu gara Nagyosz. Transport plătesce cumpărătorii la gară maximum 8 le! şi vamă 5 lei, fără rădăcină scutite de vamă. Plata 'j3 acont, restul ramburs. A se adresă la BARBUCEANU, Bucurescî, Inginerilor 13.
8—1
GGGGGG999999
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă 8 se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Knlindere, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şomăiiescu, mure proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petra Gărboriceaiin, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Congt. Bana, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spira C. Haret, Ministru,profesor Universitar;I. Diniltrescu l'rocop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlâdescâ, deputat, profesor universitar; Crigtu S. Negoesca, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor. — Censori, Congt. Allmâneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Con*t. Ionescn, profesor secundar; Const. Alexandrescn, revisor şcolar.
©©©©©© QGG€)GC*99999999999999m99999999999999999999
www.dacaromamca.ro
I
I
i
1
N
m
♦
„NAŢIONALA1*
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUGURESCI
Capital în acţiuni întreg versat în
aur.................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune............„ 3.955.688.76
Idem format din capital şi alte reserve . „ 1.075.842.60 Total în aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. liăicoianu.
Dir. general E. Griinwnld. .Waţionala» asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucurescî. Repre-sentanţă generală în Bucurescî, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară.
A apărut
Anuarul jjncuresdlor
(CA-ROb GOBb)
PE ANUL 1904
CTJPRINţ>END:
Firmele tuturor comercianţilor şi industriaşilor din capitală, adresele autorităţilor, funcţionarilor şi odcerilor superiori din garni-sonă, personeie particulare, Institutele de Credit şi Bine-faceri, Societăţile, profesiuuelo libere, Taxele tclegrafo-postale, Tariful monetar, Tabela dobândilor, Planul Bucurescilor, Planul Teatrului Naţional şi al Ateneului Român, etc., etc.
PREŞUL 5 LE» BROŞAT
A apărut:
Stogul, Stema României, însemnele Domnesc!, Trofee. Cercetare critică pe terenul istoriei, cu numerose figuri în culori, de Colonel P. V. Năsturel. Preţul numai 3 lei, la autor. Calea Văcăresc!. — Bucurescî.
Acestă lucrare eoprinfend în culori stegurile lui Ştefan cel Mare, Mi-hai Vitezu etc. este de un mare folos pentru orî-ce Ronuîr,, caredoresce a cunosce trecutul patneî sale. O recomandăm cu căldură abonaţilor noştri
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin.
pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil din propria nOstrâ Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi: de Vax cu Elastic sau Şireturi Lei 10.96, 11.96, 12 95, 13.96.
i *	» Nasturi	»	12.96.	13.95,	14.95
»	Lack	cu Elastic	saă Şireturi *	12.95,	13.96,	14.95.
»	»	» Nasturi	>	13.96,	14.96,	16.95.
*	Chevreau cu Elastic	*	12.95,	13.95,	14.96'
»	»	» Nasturi	»	IM.95. 14.96. 15.95.
Preţuri eorente la Gliete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95.
*	» o » Botoni » 11.96, 12.95, 13.95,
»	» Colori »	» i
*	Gems cu Nasturi şi Şireturi >
Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi i Idem cu Şireluri şi Nasturi «
Idem de Lack diferite forme
15.95.
14.95, 16.96.
12.95, 13.95, 14.96, 15.96.
7.95,	8.95, 9.95.
5.95,	6.95.
6.96,	7.95, 8 96.
6.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi ou preţuri labulos de eftiue. In tot deauna se găsesc mari oantitâţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi »	2.95.
Rupăndu-se la încercare, se dă altă
pereche.	_____________________________________
Magasin la tote Sesonele, Calea Victoriei No. 27. alături de Pol,(iu
Capitalei, Bucurescî.	«niponul.
5%
Cupon rle reducţie pentru cititorii Albinei.
Inst de Arte Grafice
tfifWSfescu. Str. D6mneT. 16.