Anul vii No 18 1 februarie 1904. umsneci Comitetul de Redacţie: Ion Kalinderu P. Gârboviceanu G. Goşbuc Golonel P V Năsturel G. Adamescu I. Gtescu P. Dulfu V. 5- Moja N Nicoiaescu Gr Teodossiu Gonst. G. Pop.-Tajcâ. aT*~. i&S -' i ww 1 wjpvflsi ’• mf. m.f®? KX'-.V tjgf fgf& ’SsaeBBţm* www.dacoromanica.ro J/oua parjumcric şi Droguerie JYleDicinală TOMA 3^ĂTULE;$eU Bucurescl. calea Grlvlţel No. 145 (lîo$â Gara de Nord) BucurescI Oferă onor. sale clientele parfumurT din cele mal renumite fabrici francele, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi sapone alese, brillantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiunl, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomecjî de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream, de la princesse şi cosmetice higienice, piepţinî fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete Articole pentru menagid, ca : ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestlă, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacurl, esenţe pentru conserve alimentare, Sifdne cu cari se prepară ape gazăse, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băl, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiunl, băl, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, cără şi sirmâ pentru parchete, eto. Diferite ierburi alese, rădăcini, scdrţe, frunze, flori şi seminţe pentru căiuri, in şi muştaruri, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleiii din ficat de morun pentru cura de ărnă, etc. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane. Bogat asortiment de cauclucărie şl pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticeî, ca: vată şi tifdne, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectâre şi sistematice irigatdre pentru Moşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberăne, ploscî şi lighăne de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatăre, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru ddmne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pul-verisatore şi vaporisatdre, preservative, suspensăre thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminifl platină, faianţă şi porcelan, ochelari, fotfecl şi cleşti. Acestă Droguerie are organizat un serviciu special pentru ducerea acasă a obiectelor cumpărate sad comandate in capitală, cum şi un serviciu de expediţie deosebit pentru provincie. Pentru d-nii profesori şi profesdre, institutori şi institutâre, învăţători şi invăţătăre, cum şi pentru toţi abonaţii revistei «Albina» cari vor presentâ alăturatul cupon, se vor face preţuri scăcjute la t6te articolele trebui tăre. Cupon de reducere pentru „Albina" 52—18 www.dacaramanica.ro Anul VII. No. 18. 25 Februarie 1904. ALBINA revistă ENeiei CĂ POPULARĂ V, Abonamentul în ţară pe i » » » 6 li jeţgŞ | AbQfiamer 3 I Un hjurÂâr tul în strâin. pe an lei 8 15 bani Pentru anunoluri 1 leuVHtiJa. Mi«e ptibUcltate, 5 bani euvîntul. Xs**,. Manuscriptele nepublicate se ard. SUMARUL*: Sp. Popesc», Scrisori către învăţători. —I)-r Const. An. Mauri, Cârmâzul.—Clir. Georţescu, Musica şi firea oinenescă.—Gh. Maiinlescn, Cultura plantelor textile. Inul.—Mijloc de a cu-născe felul pâmînturilor. -- Tli. D. Speram ia. Canibalismul şi teatrul. — I. Kalimloru. Mu9ee agricole şi forestiere circulară).—Congresul băncilor populare. — A. Vântul, Limba pasărilor.—S. Teodorescti-Klrileann, Măritişul. ..— De la sate. — Informaţiunl. — Societăţi economice la sate.— Bibliografii. — Mulţumiri.—Apel.—Poşta administraţiei. Sfaturi : Pătlăgele vinete pe grătar. —Supă de dovlecel. llastraţiunf: Serbarea inaugurărei monumentului lui C. A. Rosetti. — Inul. — Serbarea inaugurărel monumentului lui I. C. Brătianu.—Mierlă.—Vulturi. Scrisori către învăţători. XIV. 'n lucru nu trebuie să scăpăm din vedere, când ne gândim la un învăţător nou. Dacă profeseză chiar în satul seu de nascere, nu are, la început, greutatea pe care o simte cine-vâ când se duce într’un loc necunoscut, unde dmeniî şi obiceiurile lor îî sunt cu totul necunoscute. Nu-î o vorbă g61ă cjicătărea: cCâte bordeea, atâtea obicee!» Pentru acest învăţător, tăte figurile, tdte calităţile, tote defectele, îi sunt mai mult sau mai puţin cunoscute. Cundsce pe ămeniî buni, cundsce şi pe cei răi; de cei bum nu are nici o grije, de cei răi scie să se ferăscă. Cunăsce şi pe fruntaşi şi pe codaşi; ceia-ce nu-î lucru fără însemnătate pentru liniştea sufletescâ. Şi, de n’ar fi neajunsurile semnalate în scrisorea precedentă, ar fi cea mai mare fericire pentru învăţămînt dacă învăţătorii ar profesa chiar în satul lor natal. Activitatea învăţătorului ar fi cu spor, chiar de la început. * * * Lucrul nu se presintă în acelaşi chip pentru învăţătorul care nu păte profesa în satul său. www.dacaramanica.ro 366 ALBINA Un ast-fel de învăţător e scutit de tote neajunsurile morale pe car! le-ar ave dacă ar fi în satul seu natal. E bine înţeles că e scutit numai dacă el singur nu şi le creiază, şi nu se dă în «gura lumeî.» Are însă, în schimb, alte neajunsuri. Nu cundsce lumea; de aci durere. ÎI trebulesce mult sbu-cium sufletesc până când să ajungă la cunoscinţa banală a lumeî; bine înţeles că e vorba de «lumea bună», cu care va trebui să-şî ducă viaţa; bine înţeles că nu vede şi nu caută să dea răspuns la colosalul semn de întrebare scris pe fruntea acestei lumi bune. Are o temere vagă de fruntaşi; iar temerea acesta se asemănă cu temerea pe care o are un implicat nevinovat adus înaintea Curţel cu juri — re-presintanta societăţel — în aşteptarea verdictului. De la verdictul dat de fruntaşii satului va atârnă, crede el, fericirea sau nefericirea sa în viitor. Ce înţeles are fericirea sau nefericirea, pentru învăţător, precum şi înţelesul, ce ar trebui să albă aceste cuvinte, vom vede. In primul loc el doresce să găsescă omeni şi anume omeni huni. Sufletul său singuratec, apăsat din acestă causă, caută uşurarea, caută întovărăşirea altor suflete, cu cari să se potă înţelege în gândire, simţire şi în hotărâri. Cu alte cuvinte, caută prietenie. Ne e greu de dovedit însă, că acestă dorinţă a lui, cu totul legitimă de alt-fel, dar necondiţionată, cum e de obiceiu, se va sfârşi, în genere, cu cea mal durerâsă amăgire. Avem însă neapărată nevoe să ne înţelegem, să vedem ce-î cu prietenia-, ce condiţiunî cere ea ca să p<5tă ave fiinţă reală şi ca să p<5tă trăi. In acest scop citez o bucată — cam lungă ce-î drept, dar nădăjduesc că ne va fi de ajutor — dintr’o conferinţă pe care am ţinut’o când-vâ într’un tîrguşor, unde am cercat să des-volt tocmai chestiunea: deosebirea între prietenia adevărată şi prietenia convenţională. Sp. Popeseu. UPera-trui gospodine. Pătlăgele vinete pe grătar.—Se despică pătlăgelele în lungimea lor, se scot sîmburiî şi se tale în felii subţiri, apoi se pun să se marineze cu puţin untdelemn, cu ierburi miro-sitdre, cu piper şi cu sare, când vor fi bine marinate, se scurg, se pun pe grătar să se frigă şi se dau la masă cu un sos potrivit. www.dacoramamca.ro ALBINA 367 GÂÎţMÂZU L, ■RUMGIOA'RĂ (Ph3rtolaca decandra). ârmâzul, este o plantă originară din America de Nord, introdusă şi naturalisată şi la noî, cu frunze ovale şi ascuţite, (12—15 cm. lungi, pe 5—6 cm. late), cu ramuri multe şi înalt de 1 — 2 metri, fă-cend fructe roşiî-negre şi cărnose cunoscute sub numele de cârmâz vegetal. Se întrebuinţeză cu folos de la acestă plantă, rădăcina, frunzele şi fructele. Rădăcina trebuie cu-lesă în Noemvrie, şi se întrebuinţeză cu folos maî mult prospătă; ea conţine săruri de calce, şi de potasă şi o tărie (alcaloid) numită «phitolacină». Frunzele trebuiesc recoltate puţin înainte de a se coce fructele, iar frunzele când s’au copt bine. Frunzele conţin tanin. Rădăcina de cârmâz, provocă vărsături. Pe din afară este bună la unele bube numite herpes. Dacă se aplică pe piele suc de plantă, sau o cataplasmă făcută din rădăcină fiartă la foc, atunci înroşesce pielea, şi chiar pote scote beşică, ca şi o vesică-tore. Dacă se trage pe nas praf de rădăcină, ne va face să avem guturaiu, dureri de cap şi de ochi. Pe din năuntru dacă se ia în dosă numai de 0,06—0,03 centigrame este excitantă, întăretă nervii, iar dacă s’ar luă maî mult 1—2 gr., atunci face vărsături şi chiar diareie cu sânge şi dureri. In genere acestă plantă dacă se ia în dosă mică atunci măresce puterea inimeî, iar în dosă mare, opresce chiar respiraţia şi face forte rău. Se pote da cu folos la omenii cari sunt graşi peste me-sură, în dosă mică şi repetată des, la aprindere de plămâni, la bole de rinichi, bole de ficat şi gălbi-nare, la idropică, la bole de femei cari au reguli cu dureri şi la polă albă. Amestecată cu frunze de cartof şi făcute cataplasme, uşureză durerile dacă se pun pe locul durereî. Gonesce laptele la femei, maî este bun la udme, la ghindurî durerose www.dacoromanica.ro 3fi8 ALBINA la gât, durere de încheieturi. Fiertura din frunze este bună la trânjî în spăleturî şi la spălarea puş-chelilor ce se fac une-orî pe limbă sau buze, precum şi în gargară la gâlcl simple. Dr. Constantin Macri. Foltcsct-C ovurluî Musica şi firea omerţeşcă. usica face parte din sfera Artelor frumose, adică a acelor arte, cari au de obiect represintarea frumosului. Unii împart aceste arte în doue categorii: artele desemnului (arhitectura, sculptura şi pictura) şi artele sunetului (poesia, musica şi danţul); iar alţii susţin că numele de arte fruindse, trebuie dat numai arhitecturei, sculpturei, pictureî şi musiceî, la cari s’ar pută alipi multe arte secundare derivate din acestea, ca: aurăria, argintăria, gravura, litografia, fotografia, etc. * * * In privinţa origine! artei s’au emis 3 păreri: a) A positiviştilor, cari (Jic că: arta îşi ia nascere din-tr'un prisos de viaţă, deci origina ei trebuie căutată în joc. Intr’un prisos de viaţă, adică după ce individul şi-a îndeplinit tdte funcţiunile trebuitdre lui de a se hrăni şi reproduce, de mai are un prisos caută să-l manifesteze în-tr’un mod dre-care. De acest prisos, sunt îndemnate chiar animalele la jocuri, la exerciţii, la un fel de imitaţie a vie-ţeî, aşâ d ex.: pisica apucată de nostalgia vînatuluî de şd-recî, scdte ghiarele şi le exercită pe paiele unui scaun, sau alergă după un ghem ori după propia sa codă. Prisos de viaţă, de forţă nnrvdsă şi musculară, ce trebuie cheltuit în-tr’un chip 6re-care, se observă la copii în jocurile lor: de-a hoţii, de-a resboiul, de a vecina, în bătăi şi în multele lor alergări. Cu versta şi cu nevoile vieţei, acest prisos e din ce în ce mai mic, totuşi, destul de puternic la tineret sub formă de danţ, biliard, popice, etc., în tdte însă, se observă imboldul de a învinge pe altul. In poporul nostru danţul e forte preţuit şi însoţit de cele mai multe ori de cuvinto rimate, ca în exemplele : «La mândruţa jucăuşe E gunoiul după uşe. La mândruţa în joc bărbată Curtea e nemăturată. La mândruţa în joc voinică Spală ola, tu pisică!» (1). (I) (I) Idieru : Istoria Artelor-Frumose. www.dacoromaiiica.ro A T,BINA 369 Alte orî prin recitarea versurilor se dă explicaţiunî clare asupra jocului ca în exemplul: Trei în stânga binişor, Hop ! ş’aşa. Două în drâpta încetişor, Hop! ş’aşâ. Şi ’nainte, Şi ’napoî, C’aşâ merge pe la noi (1). După cum vedem, în asemenea începuturi, găsim originea danţuluî, a musiceî, a poesieî, deci a artei. b) A evoluţiuniştilor, cari susţin că departe de a fi un joc, arta este una din trebuinţele vitale ale omului, care aspiră la frumos din tdtă fiinţa sa, precum aspiră la adevăr din tot cugetul său. c) A idealiştilor, cari pretind că arta este revela ţiun ea uneî cugetări divine într’o formă dre-care, revelaţiunea di-vinităţel într’o operă. Departe de a susţine o teorie sau alta, înclinăm către părerea evoluţioniştilor, cari pun origina artei în aspiraţiunea omului cătie frumos. In imaginaţiunea lui, individul duce acest frumos către ideal, care tot mereu fuge, cu cât cine-vă se apropie de el. Ultimul său refugiu este în infinit, adică în Dumnezeu, care e frumosul absolut. * . * * Musica e arta, care ne mişcă prin combinaţia sunetelor, ea este expresiunea frumosului prin mijlocul sunetului. Se deosibesce de cele-lalte arte după cuvintele luîWagner *ele, (cele-lalte) iâte, au un raport cu un obiect real, pe când musica se adresezel direct noue, fără a ne represintâ nici un lucru particular.» Fără să exagerăm, putem afirmă, că musica este limba-giul cel mai direct al sufletului omenesc, căci sunetul în tdtă extensiunea sa e în stare să exprime fie-care sentiment al sufletului, de la cel mai liniştit până la cel maî pasionat, întrece pe cele-lalte arte în privinţa expresiunel sentimentelor sufletesc!. Prin vocea sa omul în tote epocile şi la tote popdrele şi-a exprimat bucuria, durerea, mânia, entusiasmul şi iubirea lui. Copilul în legăn adorme la sunetul musiceî, tînărul se însufleţesce de ea, fecidrele într’o cântare cu dor, invocând speranţa, îşi maî uşureză inima; iar bătrânul intonând câte o cântare veche îşi maî înoesce amintirile ti-nereţelor. * * * Inăscută în sufletul omului, ca şi vorbirea, musica ’şi-a avut, drept vorbind, o origine, ce trebuie pusă în acelaş timp cu apariţiunea pe glob a omului, care la început ar fi cân- ţi) România Musiealâ. www.dacoromamca.ro 370 ALBINA tat cum cântă paserea. Se cjice, că de multe ori strămoşa ndstrâ Eva, până se-I mergă lucrurile bine, a cântat câte o triilâ şi moş Adam negreşit că a secondat’o, pentru-că cu durere se scie, că a fost bărbat prea ascultător. A trebuit să fi fost musică, de 6re-ce într’o icdnă veche, Adam şi Eva sunt represintaţl părăsind paradisul, urmaţi de o turmă de animale, cari executau un marş funebru în urma lor. Apa căcjend de pe stâncă în adâncime, face musică, vîntul su-flând într’o pesceră, face musică. De sigur că primul ferar, care a început să dea cu ciocanul în nicovală, a pus temeliile tactului, şi primul păstor, care a început să sufle în ţeva de soc, a inventat musică instrumentală. Cel mult s’a atribuit unor persdne fabulose $ei sau $emi-(j,et, invenţiunea musiceî instrumentale. Aşa, primii Indieni credeau, că originea primului lor instrument, un fel de flaut, se datoresce cjeiţel vorbire!: Seresivali. Grecii susţineau că musică a format ocupaţiunea principală a divinităţilor din Olimp şi că Apolo, Minerva şi Pan, au confecţionat multe instrumente. Lira inventată de către Apolo fu dată luî Orfeu, cu care a făcut minuni, căci la au- c}ul el, animalele, arborii şi stâncile se luau după el. * * * Musică există nu numai în continentele europene, ci în tote continentele şi la tbte popdrele. Australienii, cari nu [cunosc decât 2 sau 3 note, însoţesc cântările lor cu o mimică variată. La Eschimoşi, cari sunt fdrte iubitori de musică, câte 2 femei şed jos faţă în faţă şi încep a cântă ridicând gradat vocea. Pieile Roşii compun chiar serenade; iar Mongolii şi Tătarii au adevăraţi trubaduri. In Polinesia musică vocală este fbrte răspândită şi în unele insule mal civilisate, cjilnic, mal multe ore, populaţiunea întregă cântă danţând. In Indo-China (Siam), gustul musiceî este ast-fel de răspândit în cât familii şi sate întregi se reunesc pentru a formă coruri şi a călători cântând. Din cea mai adîncă vechime se află în China un Minister al musiceî. Un lucru însă e stabilit: cu cât un popor e mal înapoiat în cultură, cu atât îl place mal mult musică sgomotdsă. Se spune că odată într’o capelă europenă, care cântă înaintea unul prinţ african, pe când flautul execută singur o parte, majestatea sa a fost forte nemulţumit şi a poruncit ca toţi să bine-voiascâ a cântă împreună şi să nu stea ca nişte trântori înaintea lui. * * După ce am dat definiţiunea musiceî, după ce î-am arătat origina şi etnografia, să studiem acum raportul şi cu firea omenescă, să arătăm în trăsuri generale ce rol jdcă ea asupra simţimintelor ndstre. Vom vede că sunetul musiceî deşteptă în noi multe simţiminte alese şi că ar fi de dorit să i se dea o mal mare desvoltare în şcolile nbstre în www.dacaromamca.ro ALBINA 371 scop educativ. Să enumerăm pe scurt câte-vâ din marile eî folose: ....................................................... a) Deşteptă simţimîntul resboinic. Plutarch (Jice: «Nimic nu este mai propriu decât musica, a transportă pe om la mari acţiuni şi în particular a excită în el gradul de cu-ragiu necesar pentru a învinge pericolul. Pentru acest scop unii întrebuinţeză flautul în armată, alţii lira.» E sigur că luptătorii la tbte popdrele au întrebuinţat sonoritatea instrumentelor, fie pentru a se învioră eî înşi-şi în contra inimicului, fie a înspăimîntâ pe aceştia: de aci întrebuinţarea tobelor, ţimbalelor şi clopotelor, cari produc un mare sgomot. Musicâ uşureză şi îmbărbăteză pe soldat în marş, îl ocupă, îl distreză în timpul repaosuluî şi-l antreneză în timpul atacului. Prin ea omul se simte capabil de cele mai mari eforturi, prin ea se merge la m6rte cu entusiasm. Reculegând câte-vă exemple din Istorie, ne vom da maî bine sema de înrîurirea musicei asupra armatelor. Aşâ la Ebreî, în întâmplările lor decisive, resboînice, puterea sunetului a înlocuit de multe ori pe a armelor. Cine nu şl reamintesce, cum zidurile Ierichonulul se dărâmară în faţa fanfarei sbuciumă-tdre a trâmbiţelor. Lidienil mergeau la răsboiu în sunetul fluerilor. Romanii întrebuinţau corul la retragere, buciumul salută trecerea generalului, trompeta sună rechemarea, corul şi trompeta unite, dedeaîi sunetul resboiuluî. In momentul atacului, el ridicau până la ceruri sgomote armonidse, lovind în cadenţă cu armele pe paveze. Cine a citit retragerea celor 10.000 de Xenophonte, scie, că la Grecii vechi, falanga, nu porniâ la atac, decât intonând, peanul, cântul lor răsboînic. Tucidide ne spune, că se aflau flautişti la Man-tinea, pentru a face ca trupele să mergă în cadenţă. In timpul resboielor Mesenice, t<5te statele din Peloponez se revoltară contra Spartei. Sparta luă măsuri energice, chemând la dînsa pe Terpanden din Lesbos şi Thaletos din Gortyni. Se introduseră: musica şi danţul. Sparta îngrijită cerît şi ajutorul Atenei, care-î trimise pe poetul Tyrteu, ce cântă în poemele sale onorea militară şi credinţa către tronul ereditar (1). Prin poemele sale scrise într’un stil energic, ce se imprimă pentru tot-deauna în memorie, el arată Spartani-loi*, că disciplina trebuie să fie sufletul unei armate, că trebuie o regularitate în luptă, că fie-care trebuie să fie absolut devotat către întregul corp al armatei, că orî-ce abatere a unuia, aduce corpului întreg ruşine şi ruină. Deci el aduse în Sparta acele cânturi rSsboînice, cari înflăcărară atât de mult trupele Spartane în cât eşirâ victoridse. In evul mediu, cavaleria feudală ave gărnele şi trâmbiţele sale, cu cari se ridică curagiul luptătorilor. Fie-care ca- ii) P. Răşcan. Istoria Grecilor. www.dacoromamca.ro 372__________________ ALBINA ___________________________________ vaier îşi ave cornul său, cu care chema in ajutor soldaţii sau cu care se cereâ ospitalitate la pdrta unui castel. Cine nu cundsce Marsilieza, cântul de răsboiu al Francezilor ? La aiujul eî Francezul tresăltând şi umplându-se de entu-siasm, face ca victoria să fie sigură; de aci credinţa că oriunde s’ar aiuji c&ntându-se Marsilieza, trebuie să se învingă, victoria vine cu siguranţă. Ea serviâ în răsboiu ca ultimă armă. Un general francez a f:>s>^ţ<3-c=- — Bărbaţii cari laudă mai mult femeile, sunt acei, cari le cinstesce mai puţin. www.dacoromanica.ro 382 ALBINA Musee agricole şi forestiere. Domnule Agent, Progresele ce se fac clin ţii în ţii în tote direcţiunile vieţii economice, nu se pot mai bine învedera decât prin exposiţiunî. Ve este cunoscut că de un timp au început să se organiseze şi să se ţină şi la noî tot mai multe exposiţiunî mai ales regionale. Administraţiunea nostră fiind acum bine apreciată şi cunoscută în totă ţara, e invitată cu stăruinţă a lua parte la aceste exposiţiunî; mai ales la cele din judeţele în cari are Domenii, pentru care ve atrag seriosa atenţinne asupra museelor nostre. Despre aceste musee, v’am scris încă la 14 August 1885, când v’am cerut a le înfiinţa şi pe cari numai unii din Şefii de Regie le-au înfiinţat. Cum însă de atunci lucrurile s’au schimbat mult, mai cu semă în urma exploatărilor în regie şi a noilor ramuri de producţiune introduse, e natural ca ele să nu se mai mărgi-nescă numai la colecţiuni floristice, faunistice şi la probe de lemn şi cereale, ci trebue să coprindă absolut tote produsele Domeniului, ast-fel ca să serve ca o exposiţiune permanentă şi completă a tot ce facem. în faţa acestor schimbări, ve invit d-le Agent, a procedă cât mai curînd la completarea museelor, cunosced că pe lângă icona ce trebuie să dea despre tote producţiunile Domeniului, despre modul nostru de exploatare şi despre întrega nostră activitate, ele sunt chemate a ne servi şi la diferite concursuri, la exposiţiunî regionale, la exposiţiunî generale şi universale. într’adevăr, participarea la exposiţiunî fiind atât în interesul nostru cât şi în al obştei, cari aşteptă pildă de la noî, se cade să ne presentăm cât mai strălucit. Ori, cum pregătirile pripite şi în apropierea deschidere! exposiţiunilor, nu pot fi nici odată depline, şi asemenea pregătiri cer timp mai îndelungat, e bine ca să avem tot-deauna gata colecţiuni complecte de tot ce se produce pe Domenii, însoţite de diferitele studii sau observaţiunî ce veţi fi făcut în cursul anului asupra lor. în ce privesce organisarea museelor în acest scop, fie-care din d-vostră a avut ocasiunea să viziteze diferite exposiţiunî, şi scie ce trebuie să figureze pentru învederarea muncii nostre în tote privinţele, aşa : 1. Cu privire la Silvicultură vor figură: Planul şi amenageamentul pădurii; Mostre de tote esenţele forestiere, ca structura normală, repre-sentând diferite secţiuni în mod natural şi lustruite, cu cojă, frunză, flore şi fruct, cum şi mostre de crescerî anormale din diferite cause. Un erbar forestier compus din mostre complete, adecă cu ramuri, eu muguri, cu flori şi pe cât posibil şi cu fructe. Colecţiuni de tote formele în cari sunt aduse în comerciu produsele silvice. Seminţe forestiere. Soluri şi roce din păduri. Forma cea mai potrivită pentru www.dacaromamca.ro ALBINA 888 mostrele de roce este un paralipiped de 5 c. m. grosime, 10 c. m lărgime şi 15 c. m. lungime. Colecţiunî de insecte vătămătore însoţite de mostre de lemne prin care să se arate efectele ce produc. Aceste insecte, ar li de dorit a se adună în tote stările metamorfosăriî lor. Colecţiunî de paseri vătămătore şi nevătămătore împăiate, cum şi mamifere ce populeză pădurile. Vederi de diferite plantaţiunî, sisteme de împăduriri, masive pădurose, industrii forestiere, case de administraţiune, cantone. Mijloce de transport, şosele şi alte lucrări silvice. Vederi de ale stabilimentelor industriale; fotografii de ale pădurarilor, brigadierilor, etc. Pentru colecţiunî de trunchiuri şi pentru erbare se vor arătă cu precisiune : numele popular şi botanic, localitatea, natura terenului, altitudinea şi exposiţiunea terenului pe care au crescut. 2. Cu privire la Agricultură: Planul economic al Domeniului, probe de cereale şi de tote plantele cultivate, atât bobe cât şi în spice de diferite forme şi mărimi. Struguri, probe de vin, vederi de vii cu un scurt istoric al înfiinţării şi regenerării lor; vederi de lăptării, stupării, ateliere de lemnărie, frîngherie, olărie, împletituri în răchită, strungărie, etc. cum şi tote produsele acestora. Analisa solului. Fotografii de-ale vitelor împreună cu resul-tatul îmbunătăţirilor. Fructe. Viermi de mătase. Plante medicinale. Observaţiuni meteorologice şi generale asupra vegetaţiunii. Probe din câmpurile de experienţă cu registru de observaţiuni. Vederi de maşini şi unelte agricole. Vederi de ale gospodăriilor agenţilor noştri, a caselor de Administraţiune, a grajdurilor, magaziilor de producte, pătulelor şi color-lalte construcţiuni. Vederi de drenagiurî, canalisărî, căi de comunicaţiune şi alte înlesniri ale exploatării. 3. Cu privire la Desvoltarea materială, intelectuală şi morală a locuitorilor de pe Domeninl Coronei, vor figură : produsele atelierelor şcolare şi ale lucrului manual ale elevilor şi elevelor. Fotografii de lucrări în clase, în ateliere sau la câmp. Grădinele şcolare. Vederi şi produse. Fotografii de ale primăriilor, bisericelor şi şcolelor clădite de noi. Teatru sătesc, Societăţi Culturale economice. Vederea locuinţelor ţăranilor făcute după îndemnul nostru împreună cu plantaţiunî, grădini şi dependinţe. în sfîrşit veţi completă museele cu tot ce jjroducem, ast-fel ca la un moment dat să le putem trimite la orî-cari exposiţiuni. Vă atrag tot-odată, d-le Agent, băgarea de semă, ca tote obiectele să fie numai din cele maî izbutite, de calitatea cea mai bună şi din cele mai noul; nu cum s’a întîmplat la Exposiţiunea trecută a Asociaţiuniî române pentru înaintarea şi răspândirea sci-inţelor, cum am constatat, cu multă părere de rău, că ni s’au trimis de unii din d-vostră, lucrări din cele expuse într’o stare care lăsă forte mult de dorit. în deosebi probele de cereale ne-au fost înaintate fără cea mai mică îngrijire, aşa că a trebuit să muncim mult, pentru a le curăţî şi alege, operaţiune care a ţinut până în momentul deschidere! exposiţiuniî, fără a pute fi totuşi terminate definitiv. Mostrele de cereale, mai ales, trebuiesc bine alese, curăţite de www.dacaromanica.ro 384 ALBINA corpuri streine şi păstrate în bună stare şi în cantităţi îndestu-lătore. Fie-care probă de cereale va ave o etichetă în care să se arate anul recoltei, cantitatea la hectar, greutatea, gradul de curăţenie, etc. Cum avem mal pe tote Domeniile clădiri speciale în acestă privinţă, veţi căută a începe de îndată reorganisarea muzeelor, conform celor de mal sus, arătându-ne cele de cari a-ţl mal ave trebuinţă spre a vi se putea procură. Im! veţi trimite de asemenea la timp, un raport de cele ce-aţî făcut şi veţi purtă de grije ca museul să fie tot-deauna în bună regulă şi la curent, pentru a nu ave prea multă muncă când va fi să facem us de el. Vă previu, că în scopul de mal sus, am comandat dejâ mal multe feluri de horcane de sticlă, de diferite forme, pentru mostrele de cereale şi alte seminţe. Nu pierdeţi din vedere că, de ore-ce Administraţiunea nostră e bine cunoscută şi apreciată şi cum mulţi au început a se interesă de ceea-ce facem şi a luă pildă de la noi, numărul celor ce ne viziteză e din ce în ce mai mare, aşa în cât museele de pe Domeniile Coronei, fiind complectate, după cum se arată mal sus, orî-cine le vede îşi face o idee deplină de gospodăria nostră, pentru că ele sunt icone adevărate a tot ce facem şi producem. De mai multe ori v’am amintit, că calea pe care dorim să răspândim cunoscerea faptelor nostre şi să ajungem la propagarea metodelor nostre, este aceea a pildei care e cea mal eficace. Aveâ dreptate marele orator englez Bnrke care a clis: «Exemplul e «tot. El este şcola nemuluî omenesc şi numai la acestă şeolă pu-«tem învăţă.» Administrator, Ion Kalindern. Congresul „Băncilor populare." n dilelede 11, 12 şi 13 Ianuarie c., conform dis-posiţiunei luată de «Casa Centrală» a Băncilor populare, s’a ţinut congresul acestor bănci în oraşul Focşani, legănul Unirei principatelor. Nu se pute alege altă localitate mai ne-merită ca Focşanii, din tote punctele de vedere. Intâiu pentru că este în centrul ţărei; al doilea fiind-că a fost legănul unirei, iar al treilea flind-că Putna are fericirea de a fi unul din rarele judeţe ale ţărei, în care şcola, biserica şi băncile populare, au cel mai mare sprijin şi concurs din partea administraţiuniî, fiind în fruntea judeţului unul din cei mai culţi, mai inteligenţi şi mai harnici bărbaţi, d-1 N. N. Săveanu, om înzestrat de natură cu cele mai mari calităţi. www.dacaromamca.ro ALBINA 385 Delegaţii în numer de peste 1.300, au sosit cu diferite trenuri. Ei au găsit Focşanii în haină de sărbătore. Gara torte frumos împodobită. Au fost primiţi de representanţii tuturor autorităţilor locale, avend în frunte chiar pe d-1 prefect Săveanu. Ei au fost conduşi în oraş pe la gazde anume desemnate de autorităţi, unii au fost găzduiţi la Orfelinat, alţii la Geniu, etc.. Asemenea s’au stabilit preţuri fixe şi forte reduse pentru masă, ca congresiştii să nu fie exploataţi. A doua di Congresiştii au fost întruniţi la Te-Deum în biserica Catredală; după Te-Deum au fost conduşi în sala Teatrului Lupescu. Aci s’a deschis congresul prin o urare de bună venire, din partea d-lui primar al oraşului Focşani, plină de căldură. D-1 Ministru Haret, preşedintele congresului, salută primul congres al Băncilor populare şi pe congresişti, numindu-î apostolii celor mai folositoreinstituţiuni din ţară. Mulţumesce in numele ţârei şi al Guvernului, învăţătorilor şi preoţilor, aducendu-le laude şi spunând că lor se datorese realizarea băncilor populare. Descrie frumosele calităţi ale sătânuluî nostru, cărora se datoresce acestă desvoltare spontanee şi fără exemplu în alte ţări. Ţările streine—trei mari împărăţii au trimis delegaţi, spre a studia la noi chestiunea băncilor populare, aţi contribuit deci să ridicaţi şi în afară gloria României. Termină urând spor la muncă şi succes. Propune, ca prin o depeşă, să se exprime Suveranului sentimentele de iubire a tuturor; iar prin alta adresată d-lui Ministru Costinescu, că regretând lipsa d-sale, i se mulţumesce pentru Legea băncilor. D-1 I. G. Duca sub-director general, a vorbit despre si-tuaţiunea juridică a băncilor. Conferenţiarul a descris în mod desăvîrşit rolul legeî, al Casei centrale a băncilor şi avantajele ce se acordă prin legea Băncilor populare. După amiedă au vorbit d-nii Zâne Inspector, despre consiliul de administraţiune şi d-1 Vintilă Brăteanu despre diferite forme dc asociaţiunî ce se pot desvoltâ cu ajutorul băncilor populare. D-1 D. Scântee, Puesci, avend cuvîntul, mulţumesce în numele sătenilor şi a delegaţilor presenţi, d-lui Ministru Haret, pentru marele concurs şi multa stăruinţă ce a pus www.dacarcmamca.ro albina 386 pentru reuşita băncilor, d-lui Sterea redactorul legeî, înaltului Guvern şi tuturor acelor fruntaşi Români cari luptă pentru ridicarea sătenilor ; termină salutând pe d-1 N. N. Să-veanu preiectul judeţului, care lucrăză forte mult pentru ridicarea sătănuluî, sprijinind şi ajutând pe preot şi învăţător în greaua operă ce întreprind şi dice : «Dacă tote judeţele ar avă prefecţi ca d-1 Săveanu, atunci în scurt timp dorul nostru, ridicarea economică a ţărei, ar fi realitate». Şedinţa se ridică la orele 7 p. m.. Sera în localul teatrului a avut loc o serbare dată în onorea congresiştilor. La acăstă serbare a luat parte d-1 Ministru Haret, membrii Casei Centrale şi d-1 Prefect al jud. Putna, N. N. Săveanu. ■' Programul serbărei forte bine aranjat şi variat a fosriexe-cutat de minune. A doua di au fost discuţiuni în secţiuni, iar sera a avut loc o recepţiune cu gustare în salonele clubului Unirea. A fost mare animaţie la acăstă recepţiune, şi s’au ridicat toasturi forte numerose. A treia di şedinţă plenară de închidere. Au vorbit d-nii: Ghica prefectul jud. Vlaşca, cerend perpetuarea congreselor anuale; Ionescu—Paşcani, desprecoo-peratitivele de consum; Mironescu—Văculesci, despre arendarea pămînturilor; Spineanu, despre rolul băncilor; D. Scân-tee—Puesci, despre cooperativele de brutărie şi monopolul tîrgurilor ; d-I D. Neniţescu, face resumatul lucrărilor congresului. In urmă membrii congresului au fost fotografiaţi în faţa primăriei. Congresiştii au plecat la gară, iar d-nii Ministru Haret, C. Sterea, V. Brătianu, D. Neniţescu, Duca, Demetrescu şi alţii au luat masa la d-1 Prefect Săveanu. Congresiştii din Moldova au plecat la ora U/a- D-1 Prefect Săveanu a venit şi la ora plecărei. Animaţiunea eră fără margini. Amintirile cele mai dulci însoţitore sunt tuturor congresiştilor. Focşanii vor rămâne ca o amintire ne-ştărsă în mintea tuturor. Amabilitatea şi interesul ce a arătat d-1 prefect Săveanu, nu vor fi uitate nici odată. Congresul acesta a avut un caracter pronunţat naţional. www.dacoromamca.ro ALBINA 387 CRONICA SCilNTIPICĂ 5 ■y y ? y tt? *w y w w w w wmmW' w w w w^ Limba paserilor. O$rjo aturaliştiî pretind, şi cu drept cuvînt, că pa-serile posed de sigur o limbă, pe care o în-ţeleg numai ele. Când un pericol le ame-u*v~1 ninţă, este de ajuns ca una din ele să scotă un strigăt particular, pentru ca toţi indivizii de aceeaşi specie ast-fel însciinţaţî, să se ţină ascunşi, până când temerile lor sunt împrăsciate. Presenţa unei paseri de pradă anunţată prin şue- Mierlă. rul plângător al unei mierle, ţine într’o nemişcare desăvârşită tote paserile din împrejurimi. Paserile de pradă, cu instincte carnivore, locuiesc în locuri retrase, fiind-că hrana lor este greu de găsit. Vulturul locuîesce tot-deauna singur, retras în cuibul său inaccesibil, atârnat de costele vre- www.dacoramamca.ro 388 ALBINA unui munte prăpăstios, sau ascuns în adîncimele unei prăpăstii fără margini. Nu se văd mergând în tovărăşie decât paseri de pradă, ce mănâncă hoituri. Adese ori ele merg în câtă, pentru ca mal bine să se năpustescă asupra pră^eî. A. Yîntul Pro!, la Serainurul Central. MĂRITIŞUL... tyâk şa-s femeile, nu sciu cum s’or vede mal de grabă cu cârpa în cap şi cu bărbatul lângă dînsele, fără să fie pregătite pentru acest lucru. Şi să nu cre^î că numai una e aşâ, cu acestă părere mal tote se învoiesc ! Iaca, bărbatul nu-î aşâ; el îî mal răbdător. ţ)ice că eră, odată, o fată şi tot grăia către femeile cele măritate: — Val, bine-i măritată! — Taci, zăludă, că nu sciî ce grăescî! Tu nu scil cum se ţine o gospodărie; aşâ, uşor e a qlice că-î bine să fii măritată. www.dacaromamca.ro ALBINA 389 — Cum. nu-î bine măritată? lele hăî. Da mama cum ţine gospodăria, şi altele, şi altele, cum învîr-tesc treburile şi nu se maî caină de măritat? Şi eu n’oî pute se-mi ţiu casa şi să caut de bărbat ? — Veţlî, că nu sci! ce însemnă «casă grea» de gospodar. Acolo sunt trebî, că nu le maî dai de capăt, cu gândul, dar cu fapta? Caretote trebuiesc făcute şi rînduite la vremea lor. Dar ca să te încredinţezi ce însemnă gospodărie, haide cu mine. Şi a dus’o femeea ceea, pe fată, la un muşuroiu de furnici. — Ia, stăî colea pe muşuroiu. Fata, zăludă, a făcut cum i-a spus. Numai ce-au prins s’o pişce furnicile, din tote părţile, şi fata sare arsă de pe muşuroiu, ţipând şi fugend! — Ei, vefji? Aşâ te pişcă şi te trag treburile la gospodăria omului!.. S. Teodorescu-Kirileanu. Zorlenl. DE LA SATE In sera ţlileî de 24 Decemvrie, s’a serbat în localul şcoleî din Panaghia (Domeniul Coronei Segarcea) «Pomul de Crăciun». Cu acesta ocasiune. s’a recitat de către elevi multe poesii morale şi religiose, după ce înveţ. diriginte a vorbit sătenilor despre «Obiceiurile sfinte ale strămoşilor noştri». S'a jucat de către elevi, piesa într’un act: «Crăciunul în Cazarmă», care a deşteptat în săteni un interes vădit, faţă de folosele şcoleî. D-l Silvicultor M. Niculescu, în termeni populari a vorbit sătenilor despre «Importanţa Sciinţei» şi arătând interesul ce Onor. Administraţiune a Domeniului Coronei, portă sătenilor şi şcoleî, i-a îndemnat să-şi trimiaţâ copii regulat la şcolă. După d-sa, a luat cuvîntul d-l I. Peană, şef de cultură la Panaghia, vorbind despre «Religia şi cinstea strămoşescă», cu care ocasiune a îndemnat pe săteni, spre o muncă înţeleptă şi onestă. Ast-fel Administraţiunea Domeniului Coronei, prin omenii sei şi darurile în cărţi şi caeto în valore de lei 52. şi 60 b., ce a distribuit elevilor săraci şi meritoşi, caută din ce în ce maî mult a lumină pe săten. La acestâ serbare a contribuit şi d-l Constantin Prejbeanu, proprietar la Sălcuţa, cu suma de lei 25, din care s’a cumpărat îmbrăcăminte la copiii săraci. Ast-fel cu omeni de inimă ca d-l C. Prejbeanu şi cu agenţii Domeniilor Coronei, serbarea «Pomului de Crăciun», a înălţat o clipă inima sătenilor pioşi. * * * www.dacoromamca.ro 390 ALBINA In diua de 30 Decemvrie, a avut loc în comuna Păusesci-Otă-său (judeţul Vâlcea), o serbate populară dată de către învăţătorii din acea comună în folosul şcoleî. Serbarea a constat în recitări ca : «Ţiganul lipsă de la Apel» «Trei Domne şi toţi trei», «Elzorab», etc. coruri şi două piese de teatru: «Fiica Nemilostivă» şi Visul României». Tote recitările şi corurile au avut succesul dorit. A plăcut însă mult piesa «Visul României». In schimbul micii sumi de 0,25 bani (taxa intrăreî), sătenii au rămas mulţumiţi. Este destul de îmbucurător, cred, răspândirea acestor serbări în tot cuprinsul ţăreî, la cari ţăranul luând parte, câştigă mult, atât pentru terenul moral, cât şi cultural, petrecend în acelaş timp şi câte-vâ ore îutr’un mod plăcut şi folositor. Faţă cu reuşita acestei serbări atât morală cât şi materială, faţă cu ostenelele depuse mai ales de d-ra Aneta Stănescu (în văţătore), care deşi tînără în învăţămînt, dovedesce în deajuns-prin acesta, Iubirea nemărginită ce o are pentru ridicarea culturală a ţăranului, felicit pe iniţiatore, urându-î izbândă în tote direcţiunile. _________________ I nform aţivini. Domnul Anastasie Cosinescu, mare proprietar şi cunoscut filantrop, a bine-voit anul acesta ca şi în anul trecut să doneze revistei „Albina" ca şi Societate! „Steaua" câte 50 lei de fle-care. In numele comitetului de redacţie al revistei „Albina" ca şi al societăţii culturale „Steaua", aducem câldurose mulţumiri d-lui Cosinescu. * * * Aflăm cu mare părere de rău, că soţia vrednicului direc tor al Orfelinatului de la Bistriţa, d-na Dumitraşcu, a încetat din viaţă, în urma unei scurte băle. Defuncta eră un sprijin puternic iubitului său soţ, în conducerea orfelinatului. Trimetem sincerile ndstre complimente de condoleanţă întristatului soţ. * * * In diua de 25 Fevruarie 1904, orele 10 a. m., se va ţine licita-ţiune cu oferte scrise şi sigilate, atât în localul prefecturei judeţului Buzău, cât şi la Primăria comunei Mizil şi la pepiniera Ist’riţa din acel judeţ pentru vîndarea a 88 decalitri rachiu de tescovină şi 15 decalitri 6 litri rachiu de drojdie de la menţionata pepinieră. Preţurile se vor oferi pe decalitru, vîndarea se face loco la pepinieră, unde se pot vede şi probele în tote dilele de lucru de la 9—12 a. m., şi 3—6 p. m.. Taxa fondului comunal va ii în sarcina cumpărătorului, peste preţul ce va oferi la licitaţiune. www.dacaromamca.ro ALBINA 391 Concurenţii trebuie să depună o garanţie provisorie de 10°/o din preţul oferit, calculat la întregă cantitate, în numerar sau efecte publice, garantate de Stat. Societăţi economice la sate In comuna Cireşiu, din jud. Mehedinţi, s’au pus basele unei Societăţi cooperative de credit şi economie cu numele de Banca populară «Cireşianul». Actul ei constitutiv şi Statutele — deja aprobate de Casa centrală a Băncilor populare sătesc! — s’au autentificat de judecătoria Ocolului Cloşani; iar conducerea Băncii s’a încredinţat unui Consiliu de administraţiune compus din: Preşedinte, Victor Elena, învăţător; Vice-Preşedinte, Pr. C. Baloescu; Casier, Const. Bordea, primar; membri: C. P. Bobârsc, adjutor de primar; Gli. Hoter, consilier; I. Ciurgescu şi N. B. Rogobete. * * * In comuna Luca din jud. Bacău s’a înfiinţat o bancă populară numită «Dorosan» constituindu-se cu un capital de 3.440 lei, subscris de 40 membri, vărsat în 2 ani. Preşedinte al băncei este d-1 Gh. Demetriu-Ambrosie, învăţător. Bibliografii. Romanul «Patimi excelenta lucrare a d-neî Solia Nădejde, care la concursul instituit de regretatul Luigi Cazzavilan, directorul «Universului», a luat premiul de 1.800 lei, a apărut în volum, elegant tipărit, în editura librăriei Sfetea din Bucurescî. Toţi acei cari încurajeză literatura şi vor să citescă o carte pe cât de mişcătore pe atât şi de instructivă, în care şi sufletul omenesc şi viaţa socială românescâ sunt redate cu o egală măestrie, se vor grăbi să-şi procure romanul d-nei Nădejde. Preţul ediţiei de lux e de 3 lei. volumul, iar al ediţiei ordinare de 2 lei. * * £• In editura «librăriei şcolelor» C. Sfetea, 96 str. Lipscani, Bucurescî au apărut următorele interesante cărţi : Inocent de B. Delavrancea, preţul 0,60 bani. Mana Vacilor, comedie populară de Th D. Sperantia, preţul 0,50 bani Mireasa, dramă în 5 tablouri, de Th. D. Sperantia, preţul 0,50 bani. Pentru toţi copiii, istoriore morale, forte frumos ilustrate, un volum legat format mare, de Th. Sperantia, preţul lei 2,50. Corbul cu pene de aur, istoriore morale, frumos ilustrate, un volum legat format mare de Smara, preţul lei 2.50. Patimi roman de Sofia Nădejde, preţul ediţiei de lux e de 3 lei volumul, iar al ediţiei ordinare de 2 iei. Tote aceste lucrări sunt forte potrivite pentru sate şi de aceea ar trebui să nu lipsescă din bibliotecile rurale. MULŢUMIRI Preotul Paroh S. Marinescu, aduce mulţumiri d-luî Ion Kalinderu, Administratorul Domeniilor Coronei şi proprietarul Moşiei Tecuciu-Ka-linderu din jud. Teleorman, pentru că a făcut mai multe îmbunătăţiri ca: reparaţiuni radicale a Bisericii parohiale cu chramul Cuviosa Pa-raschiva şi a şcoleî cu a sa cheltuială în valore de lei 7.000. » * * www.dacaromamca.ro 392 ALBINA Preotul M. Busuiocescu oficiant la Biserica Parohială din comuna Leurdeni judeţul Muscel în numele Epitropieî şi Enoriaşilor Biserici aduce mulţumiri d-rei Elena Caragiale din Bucuresci, care a dăruit şi Bisericei nostre un rind de vestminte preoţesc!, complecte, acopere-minte complecte pentru sfintele vase şi una cădelniţă, tote frumose şi solide. * * * Sevasta Tănăsescu, diriginta şcoleî din com. Hăterău, jud. Prahova, aduce viile sale mulţumiri în numele comunei şi al elevilor acestei şcole, urmmetorele persone cari au contribuit la cuu perarea unei sobe sistem belgian pentru încălzitul şcoleî. Dumitru C. Anastasiu, administratorul moşiei Hăterău lei 20 ; Iancu Rădulescu lei 5; A. Petrescu lei 2; M. Popescu lei 1; Scarlat Georgescu lei 1 şi sub-semnata lei 4. * * * învăţătorul Ioan Bănescu, aduce mulţumiri Administratiunel Domeniului Coronei care a bine-voit a da pentru şcola din cătunul Pisc, com. Cocioc, urmâtorele : 1. Cărţi şcolarilor săraci în valore de 12 lei; 2. ţ)ece diverse volume pentru bibliotecă; 3 Două tablouri; 4. Un premiu de 40 lei pentru grădina şcolară; 5. O firmă pentru grădina şcolară şi al 6-lea ’/i Hectar teren pentru grădina şcolară. -A. 3? 33 In comuna Miroslovesc! (Suceva-Soci), înfiinţându-se o bibliotecă populară, d-1 George Diaconescu, învăţătorul diriginte al aceste! şcoli face apel, rugând pe d-nif: ziarişti, literaţi, editor!, autor! şi toţ! ace! Român! doritor! de înflorirea ţăranului român, să bine-voescă a trimite or!-ce operă pentru înflorirea aceste! biblioteci, pentru care şcola le va rămâne etern recunoscătore. POŞTA ADMINISTRAŢIEI — I). D. Drăcea, Cacaleţî, Vlaşca.—Cartea poştală de care vorbiţi n’am primit’o, Viaţa Sfîntului Eustaţiu o găsiţi, credem, la librăria Socec Bucuresci. — P. Daniilescu, învăţ. Panaghia. — Se va publică când îi va veni rîn-dul, dacă va fi acceptabilă. — I)-luî N. Georgescu, Poturi, Tulcea. — Loteria biserici! «Buna-Vestire» s’a amânat, fără să se fixeze data tragerei urmâtore. Loteria Societâţei Legănul s’a tras. Adresaţi-ve jnrnalului de trageri «Mercurul Român» str. Smârdan, Bucuresci, care pentru 0,05 hani de bilet vi le controleză. — N. I. GUinescu, Jugur, Muscel. — Cine are nevoie să se aboneze. Circulară nu se pote da. — D. I L. Pătârlage, Buzău. — Citiţi legea clerului şi veţi vede taxele. — N'icolae T. Sârbu, Măgura-Unguriu, Buzău. —Vor fi incorporaţi la datele la cari au fost incorporaţi tot-deauna. Cartea a apărut, adresaţi-ve autorului. — l>-liii Georgescu, Letca Nouă Vlaşca. — Cu regret nu putem publică cele trimise în privinţa superstiţiilor, căci după cum aţi constatat, noi luptăm să scotem din popor aceste credinţe deşarte şi cari adesea aduc nenorociri. Descriindu-le, s’ar găsi naivi cari să le încerce. In privinţa articolelor de agricultură le vom publică cu plăcere îndată ce ni le veţi trimite. — Pr. I). Popescu, Rotunda, Romanaţî. — Nu se pote publică cuvîntul «la nuntă». www.dacoromamca.ro STEAUA Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea înveţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândireî de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gărbovicenu, strada Sf. Ecaterina, BucurescL Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalinderc. membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomănescu, mure proprietar, fost senator — Admnistrator şi casier delegat, Petra GArboriceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Const. Bana, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spira C. Haret, Ministru, profesor Universitar; I. Diniitrescu Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. YlftdescA, deputat, profesor universitar; Cristu S. Neguescu, profesor secundar; Dinu Cecropid, itistittitor. — Censori, Const. AlimAneşteann, inginer de mine; Preotul econom Con«t. Tonesen, profesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar. Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare). Anastasie Cosmescu, mare proprietar, (Bucurescî, strada Poetului 9), 60 lei; Căpitan farmacist C. Demetrescu Parepa, (Bucurescî) 2 lei; Po-pian N. preot, (Bucurescî), 2 lei Protopopescu G., revisor şcolar, (Călăraşi), 2 lei; N. Popescu (Călăraşi), 2 lei; Petre Rădulescu (Călăraşi), 2 lei; Polixenia Rădulescu (Călăraşi), 2 lei; Ecateriea Pr. Demetrescu (Călăraşi) 2 lei; Ana T. Ionescu (Călăraşi), 2 lei ; Natalia Florescu (Călăraşi), 2 lei; Elena Zamfirescu (Călăraşi), 2 lei; Cornelia Popescu (Călăraşi) 2 lei; Teodosiu Gr., revisor şcolar, (Câmpu-Lung), 2 lei ; Dobro-vitz I. prefect, (Câmpu-Lung), 5 lei; Costache C. Inginer, (Câmpu-Lung), 3 leî; Bunescu C. pensionar, (Câmpu-Lung), 1 leu; Arifeanu G. înveţ., (jud, Muscel), 1 leu; Tăbăcăriu Gh. Ion student agronom, (Wurtemberg), 1 leu; Maximilian Rotariu, student agronom, (Wurtemberg), 1 leu; Ha-ralambie Vasiliu, student agronom (Wurtemberg), 1 leu; Oporeanu D. Mihail, student agronom, (Wurtemberg), 1 leu; Martinovicî Const. student agronom (Wurtemberg), 1 leu; Popescu Nicolae, student agronom, (Wurtemberg), 1 leu; Papadopol Mircea, student agronom, (Wurtemberg), I leu; Zaharescu M., student agronom, (Wiurtemberg), 1 leu. Numerul membrilor înscrişi cu începerea anului 1904 al Societăţeî ede 20; iar numerul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 957 leî şi 75 de bani. (Va urma !n No. viitor). www.dacoramamca.ro „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, RUCURESCI Capital în acţiuni întreg versat în aur.................Lei 2.000.000 Fonduri de reservă compuse din prime şi daune............„ 3.955.088.76 Idem format din capital şi alte reserve . „ 1.075.842.60 Total în aur Lei 7.052.631.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoianu. Dir. general E. Griinwald. «Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca : cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucurescî. Repre-sentanţă generală în Bucurescî, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară. A apărut Anuarul gucurescilor (Cft'ROb GOBL>) PE ANUL 1904 CUPRINŞEND: Firmele tutnror comercianţilor şi industriaşilor din capitală, adresele autorităţilor, funcţionarilor şi oflcerilor superiori din gar'hi-sonă, pcrsănele particulare, Institutele de Credit şi Blne-facerl, Societăţile, profesiunele libere, Taxele telegrafo-postale, Tariful monetar, Tabela dobândilor, Planul Bucnrescilor, Planul Teatrului Naţional şi al Ateneului ito-mân, etc,, etc. PREŞUL 5 LEI BROŞAT A apărut: Stegul, Stema României, însemnele Domnesci, Trofee. Cercetare critică pe terenul istoriei, cu numerose figuri în culori, de Colonel P. V. Năsturel. Preţul numai 3 lei, la autor. Calea Văcărescî. — Bucurescî. Acestă lucrare coprincjend în culori stegurile lui Ştefan cel Mare, Mi-hai Vitezu etc. este de un mare folos pentru orî-ce Român, caredoresce a cunoscetrecutul patriei sale. ©recomandăm cu căldură abonaţilor noştri. Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnlc soseso încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil din propria ndstră Fabrică, lucrate de noi. y * Preţuri corente la Oliete de Bărbaţi: de Vax cu Elastio sad Şireturi Lei 10.96, 11.95, 12 95, 13.96. » 12.95, 13.96, 14.95, 16.95. « » » Nasturi i Laok cu Elastic sad Şireturi » » » Nasturi » Chevreau cu Elastic Nasturi 12.96, 13.96, 14.95. 13.96, 14.96, 16.95. 12.95, 13.95, 14.95- 13.95, 14.T5, 15.96. 7.95. 8.96, 9.96. 5.95, 6.95. 6.95, 7.95, 8 95. 5.95, 6.95, 7,96, Preţuri corente la Gliete (ie Dame: de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.96, 12.95, 13.96. » » » » Botoni » 11.96, 12.95, 13.95, 14.95, 15.96. » » Colori » » » 12.96, 13.95, 14.95, 16.96. » Gems ou Nasturi şi Şireturi » Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi» Idem ou Şirelurl şi Nasturi » Idem de Lack diferite forme » 5.95, 6.95, 7,96, 8.95, 9.96. Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se gâseso mari cantitiţl de mănuşi Glacă, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50. > Bărbaţi » 2.95. Rupăndu-se la încercare, se dă altă pereche. Magasin la tote Sesonele, Calea Vietorieă No. 27, alături de Poliţia Capitalei, Bucurescî. I* jCupon 5% de reducpe pentru cititorii Albinei. Cititorii revistei vor avS nn scăŞSmlnt de 5°/, din preturile Însemnate, present&nd cuponul. Inst. de Arte Grafice fWWWîdaOOfOmmKMblDescu. Str. Domneî. 16. io-5«'