No 16 Anul vii. 18 Ianuarie 1904. »»♦ »»♦»»■• »»IO x- x-xx gtskasisaa tSiSvăfirfgffl Comitetul de Redacţie: lori Kalirideru P Gârbovicear\u G Go^buc Colonel P V Năsturel G. Adamescu I. 6tescu P. Dulfu V 5 Moja N Nicolaescu Gr Teodossiu Gonst. G. Pop.-Tajcă. \&:■%& Î; • AX^ - —.—_ mţ a 'SyS^ -^^umîncca www.dacoromanica.ro Jtoua parfumerie şi Droguerie JVtedicinală TCMA BTţÂTULESGLI Bucurescl. calea Grlvlţel No. 145 (lîq$â Gara de Nord), Bucurescl. Oferă onor. sale clientele parfumur! din cele mal renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi saponealese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiunl, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pome(Jî de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream, de la princesse şi cosmetice higienice, piepţinî fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru bale şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete Articole pentru menagiă, ca : ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere, făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacuri, esenţe pentru conserve alimentare, Sifone cu cari se prepară ape gazose, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băl, cum şi prafuri «Zackerlin», carboral, borax, acid borio, naftalină ieftină, bicarbonat de sodifi, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiunl, băl, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, câră şi sirmă pentru parchete, etc. Diferite ierburi alese, rădăcini, scdrţe, frunze, flori şi seminţe pentru câiuri, in şi muştarurî, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleia din ficat de morun pentru cura de ărnă, eto. Multe specialităţi farmaceutice române, franceze şi germane. Bogat asortiment de cauciucărie şi pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticeî, ca: vată şi tifdne, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cau-ciuo, canule, injectdre şi sistematice irigatdre pentru Moşe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberdne, ploscî şi lighdne de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatdre, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru domne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pul-verisatâre şi vaporisatdre, preservative, suspensdre thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiu platină, faianţă şi porcelan, ochelari, forfecl şi cleşti. Acestâ Broguerie are organizat un serviciu special pentru ducerea acasă a obiectelor cumpărate safi comandate în capitală, cum şi un servicifi de expediţie deosebit pentru provincie. Pentru d-nil profesori şi profesdre, institutori şi institutdre, învăţători şi învăţătore, cum şi pentru toţi abonaţii revistei «Albina# cari vor presentâ alăturatul cupon, se vor face preţuri scătjute la tdte articolele trebultdre. Cupon de reducere pentru „Albina" 52—16 www.dacoromamca.ro Anul VII. No. 16. 18 Ianuarie 1904. AL.BIJSIA ■REVISTĂ ENCie CĂ POPULARĂ Abonamentul în ţarâ pe » > » 6 Pentru anuneiuri 1 leu M în străin. pe an lei 8 .............15 bani te, 5 bani euvîntul. se ard. SUMARUL: Sp. Popesc». Scrisori către învăţători. — C. 1). Purcpa, Igiena alimentară (ouăle do pasări).— Pr. Marin Duinltrescu, Preotul, învăţătorul şi doctorul. — D-r Const. An. MacrI, Alinul.—Emil Solomon, Influenta văruitului asupra Bcorţel pomilor roditori. -Th. D. Spcrantia, Invăţătăre şi bucătărese.- Navurin. Cutremurile de pămint în Spania. — Marana. Orfelinatul de la Bistriţa.—X., Domeniul Coronei Mălini. — Legende privitore la nasceroa Mântui* torului şi a Măriei fecidrel. - Asistent, De la sate.—Informaţiunl. — Bibliografii. — Societăţi economice la sate.—Poşta administraţiei. Ilustraţiunl: Ou de găină. — Cloşcă cu pul. — Raţă. — Găină. — I. P. S. Mitropolit Iosif Gheorgliian.—Afinul.—Vederea Monastirel Bistriţa. Scrisori către învăţători. j.rima grije a învăţătorului nou este să facă cunos-cinţă cu surtucârimea, cu fruntaşii satului; la satul propriu cjis nu se gândesce. Şi n’ar ave nici un haz ca el, de bună semă omul cel mai învăţat din sat, să intre in vorbă cu dmenî... cum dă Dumnezeu; să intre în vorbă cu dmenîcari nu-1 înţeleg şi cu cari la urmi urmei, nici n’ar avă ce să vorbescă. Lui îl trebuie omeni, dacă nu ca el, cel puţin dmenl cu cari poţi schimbă o vorbă mal de seină. învăţătorul nou, în singurătatea lui, se simte fericit la un zâmbet al unul nou cunoscut, la o amabilitate convenţională, la un «îmi pare bine de cunoscinţă!»... Cum nu-I cine-vâ, care să-I sufle la ureche, aşâ pe furiş, ceea ce ar fi trebuit să ştie înainte de a plecă la sat! O mică şdptă: «ia sema!»... S’au schimbat cu mult starea lucrurilor de acum 20 de ani! In primul loc, câmpul de activitate al învăţătorului s’a lărgit. Planul de luptă pentru ridicarea sătenulul s’a întins şi în afară de păreţi! şcălel. Învăţătorul are la îndemână tdte mijldcele, pe care le-am numit externe, pentru ca să www.dacaramamca.ro 310 ALBTNA vină în atingere cu satul. Au rămas însă în vieţă două lucruri: a) fruntaşii satului au rămas, în genere, aprdpe ca şi cum erau acum 20 de ani şi b) învăţătorii nu utiliseză încă mij-lăcele interne do atragero către şcolă: mijlocelc externe no fiind de cât aplicarea celor interne. Im! propun ca în scrisorile urrnătore se arăt, în trecăt, greutăţile pe care le întâmpinau învăţătorii până acum (şi voiu cercă să arăt) şi in ce ar constă mijlâcele interne do a câştigă mulţimea şi de a o culivă. Căci, repet, dacă învăţătorii vor merge tot pe drumul bătut, orî-caro ar fi numărul şcălelor şi al învăţătorilor, orî-cari ar fi mulţimea cunoştinţelor lor, resultatele şcdlel rurale nu vor diferi mult de acele pe cari le-a dat până acum; iar învăţătorii nu vor fi feriţi, nici în viitor de învinuiri, în bună parte nemeritate, ca acele din conclusiunile cunoscutului articol întitulat «De docta ignoranlia , chiar de vor fi absolvit cursuri...... «de docta scientia». P A II TEA A DO U A : îndrumări. XIII. Să ne oprim şi să ne dăm sâmă ce-î cu trebuinţele sufletesc! ale învăţărorulul; şi avem nevoie de acest lucru pentru că vom înţelege mal uşor o parte din vieaţa înv&ţă-toruluî, care la rîndul eî liotărăsce, în primul loc, asupra resultatelor şcăleî rurale. * * ❖ Cea mal capitală trebuinţă sufletescă a ori-cărul om tînăr, este cum se scie, trebuinţa de a fi aprăpe de rude şi, dacă se p6te, chiar în casa în care şi-a făcut copilăria. Aprăpe de părinţi — dacă trăiesc— aprope do fraţi şi surori, aprope de toţi acel pe cari I-aî cunoscut când erai în vîrsta în caro nu puteai vede în 6menî decât calităţi, aprdpe de locurile în cari aî făcut cunoscinţă cu natura, cu lumea. Trebuinţa acesta se atenuiază, cu timpul, prin căsătorie, prin crearea propriei familii, prin lupta pentru viaţă. Mint acei ce spun — ba une-orî îşi fac şi un merit — că nu doresc să vadă locurile unde au copilărit. Suntem legaţi, pentru totă viaţa, do acele locuri; orl-ce om îşi are nostalgia sa şi nu p.ote fi vorbă decât de grad, care la rîndul său atârnă de construcţia sufletescă şi de împrejurările desvoi-tăreî sale sufletesc!. Lucrul îşi are do sigur explicarea sa psicho-fisiologică ori filosofică; dar pentru că eu ine tem de filosofi, că m’ames-tec unde nu-mi fierbe ola, vorba românescă, mă mărginesc să-l Iau ca un fapt sufletesc cunoscut de toţi muritorii: «Vedî tu — îmi mârturisiâ un prieten al meu, fiu de ţăran — vecjî tu, cum mă urmăresco nostalgia?.. Iată: sunt mal mult bă- www.dacoromamca.ro ALBINA 311 trân decât tînăr şi cu tote acestea... tot cu nălucirile tinereţii după mine. In viaţa banală nicî nu-mi amintesc; dar tote mulţumirile mele superibre sufletesc! sunt însoţite de năluciri. Mă duc la operă, de pildă. Alături cu mulţumirea sufle-tăscă vine şi regretul că nu sunt şi ţăranii s’audă vocea primadonei. După actul I... îmi iau frumuşel teatrul, cu trupa de operă cu tot, şi mii duc... pe del, la noi în sat... satul întreg în teatru... ridic cortina şi me uit în delirul mulţumireî mele sufletesc! la ţăranii cari înmărmuresc la vederea scenei, la aucjul corului, la «cântecul do priveghe-tbre» al primadonei... Aud altă dată o orhestră bună. Imediat mi-o închipuiţi tot pe del, în satul meu. Cântă o horă ori un brâu, aşâ cum scie o orhestră bună să cânte... se prind în horă până şi bătrânii. .. ropotesce pămîntul, văile duc ecoul departe... s’a-dunâ tote satele şi văd minunea şi ascultă şi... au ce povesti tbtă vieţa lor! .. Altă dată văd o clădire frumbsă. . . dar ce să-ţi mai spun! ? De câte ori pot, me duc în satul meu; acolo nu me satur de vorbă cu bătrânii. Cu tinerii nu mă împac, pentru că sunt mulţi stricaţi şi hoţi. Nbptea mă tem să ies singur prin sat... Cu tote acestea mă duc mereu şi-i iubesc aşa cum sunt, pentru că am convingerea că ţăranii pol să fie bum, pol să ducă o viaţă mai omenescă.. .» Am citat mărturisirea amicului meu înadins, pentru că e mărturisirea unui om care îşi face analisa propriului său suflet — avem un fapt sufletesc de natura acelora despre care ne ocupăm — şi pentru că se vede că defectele nu împiedică tot-deauna iubirea. învăţătorul nu pbte face excepţie. Intrarea sa în învăţă-mînt are loc tocmai în vîrsta când năluca prietenului meu îl urmăresce cu cea mai maro năzuinţă. Nostalgia nu-î atenuată încă prin nimic. Din contra: învăţătorul întrupeză t6te speranţele părinţilor săi şi-l dbre regretul lor că nu î cu dînşiî în sat şi că nu pot să-şi impărtăşescă mângâerea şi greutăţile lor reciproce. Ar fi prea mare noroc şi pentru unii şi pentru altul ca să se întâmple ca postul de învăţător să fie vacant, în momentul intrărei în învăţămînt al noului învăţător, chiar în satul său. In genere învăţătorul intră în învăţămînt nu în satul său. De la primul pas are nesatisfăcută una din trebuinţele sufletului omenesc. Ani întregi, unii viaţa întregă, stau cu tînga în suflet, după satul lor de nascere. La rîndul său lucrul acesta se justifică. Nu trebuie să pierdem din vedere că învăţătorul nu-î decât un ţăran care a stat câţi-vâ ani la oraş şi nici aceştia întregi (vacanţele a stat acasă). Ţăranul are acest... cum săi cjic? defect?... www.dacoramamca.ro 312 ALBINA nu-î pot (Jice defect!., să-î 4ic merit, vom vede îndată pentru ce: îşi lipesce sufletul de locul unde s’a trezit el pe lume. Pămîntul ţăreî năstre l-a oferit ţăranului mijlăce de traiu, cu atâta uşurinţă, în cât n’a fost posibil şi n’a fost motiv ca să se facă un «vîntură lume», cum s’a făcut ţăranul altor naţiuni. Faptului acestuia datorim acele minuni de vitejie ale trecutului nostru, pentru apărarea «moşiei strămoşesc!», şi tot acestui fapt prin urmare, datorim existenţa năstră ca naţiune. * * * Faptul că un învăţător intră în învăţămînt nu în satul său de naseere, păte ave ore vre-o urmare din punctul de vedere al intereselor învăţămîntulul ? Negreşit că da. Se scie că liniştea sufletescă e o condiţiune fundamentală pentru un dascăl, orî-care ar fi gradul seu în învăţămînt, pentru ca să-şî concentreze tăte puterile de cari o capabil în misiunea sa. Liniştea sufletescă aduce cu dînsa iubirea de ocupaţiunile profesionale şi iubirea de omeni. învăţătorul, mal ales când e tînăr, părtă în suflet dorul a-lor-săî, dorul de lumea cu care s’a deprins, pe care o cu-născe; acolo, de multe ori forte departe, în satul său, îşi are şi interesele sale materiale, cuibul său, orî-cât ar li el de miser, cum şi este de multe ori. Dacă învăţătorul are părinţi săraci, el ar dori să fie lângă dînşiî, să stea cu dînşil, să le uşureze viaţa lor, îngreuiată cu întreţinerea lui prin şcălă. De câte ori părinţii săi îl spuneau că numai pot, că n’au de unde să-l mal dea pentru uniformă, pentru cărţi, pentru drum şi pentru tăte cele-l-alte cheltuell; de câte-orl pote îşi vinde boii de la jug, ori vita din bătătura casei, ori îşi ştirbeau din bucata de pămînt, ori se lăsau fără cisme ori haine de ernă... tot-deauna îl mângâia cu nădejdea că. nu mal are mult, să mal albă răbdare trei ani, dorn ani, un an... are să termine şcăla, cu ajutorul lui Dumne4eu, o să fie învăţător, o să albă lefă şi atunci o să aibă grijă... Iată-1 în fine învăţător, departe de părinţi. Obligaţiunele morale îl urmăresc, linişte sufletescă nu păte ave. Dacă părinţii sunt ămenl cu dare de mână, starea sufletescă a învăţătorului tot nu-î liniştită: nu se păte folosi de îndemânările pe cari le-ar ave fiiind acasă şi nu păte vede lămurit ce-o să se alăgă din moştenirea sa, dacă mal are fraţi, ori ce-o să se alegă din agonisirea părintescă dacă e singurul fiu şi nu păte stăpâni şi duce mal departe gospodăria deja întemeiată de-acasă. Acestea sunt consideraţiunî de cari nu pot scăpă învăţătorii tineri. Sunt însă şi alte consideraţiunî pe cari el le pierd din vedere, ori au naivitatea să credă că faptele nu vor ave loc, pentru cel-ce se gândesc la ele. Sp. Popescu. -------------------------- www.dacoromamca.ro ALBINA 313 IGIENA ALIMENTARĂ Onele de paseri. «[uăle ţin un loc destul de însemnat în alimentaţiunea pu-( blicâ. Element hrănitor, se mistue uşor, se pot găti în deosbite feluri fără să perdă ceva din valorea nutritivă, ba une ori câştigă când se însoţesce cu alte alimente. Ouăle însă, nu conţin tot ce trebuie pentru a putea fi puse în rândul alimentelor complecte. Un ou de găină preţuesce cât 100 grame de lapte şi are atâta albumină cât 40 grame carne grasă. Ar trebui dar pentru a hrăni un om într’o 24 ouă ca să corespundă la cantitatea de albumină şi 40 ouă ca să valoreze hidrocarbonul de care are nevoe omul în 24 ore. Ou de găină. Ouăle cele mai întrebuinţate sunt cele de găină şi de raţă. Oul de găină care cântăresco 60 grame, arc: 6 grame eojă, 36 grame albuş şi 18 grame gălbenuş. Privite din afară, se compune: 1) cdja calcarbsă, conţine la 100 grame. 89.6 părţi, carbonat de calce; 5,7 părţi fosfat decalce cu puţină magnesie ; şi 4,7 părţi, o materie animală sulfurosă. 2) o pelîţă subţire care învăluesce conţinutul şi se compune din: carbon, oxigen, hidrogen, azot şi sulf, iarcenuşaremasă din arderea acestei pieliţe, conţine losfat de calce. 3) albuşul, compus din o soluţie de 12—15% albuminăşiopărţi o materie nocuagulabilă (care nu înohiagă) restul apă, cam 80%- Albumină închiagă la 60°--70’ căldură, când oul este prospăt, dacă se învechesce pierdeacestă calitate. Albuşul variezâ ca aspect şi tărie, dupâcompo-siţiune, care nu e aceeaşi la ouăle diferitelor paseri. Dacă se arde albuşul dă 3—4% cenuşe în care se găsesce fosfate şi sulfate de calce şi de magnesie şi carbonate alcaline. Albumină aflată în albuş este de două feluri, după cum corespunde împărţire! pasărilor cari nasc, cu sau fără pene. Ouăle de vrabie, porumbei şi de la tote pasările golaşe, aii o albumină care rămâne străvezie, când închiagă prin căldură şi se mistue forte uşor în stomac. Ouăle de găină, raţă, gâscă etc. aii oalbumină care devine opacă prin închegare şi se mistue mai greii. De aceea e bine să nu se www.dacaromamca.ro 314 ALBINA fiarbă ouăle până se răscoc ci numai până ce albuşul devine uşor cleios, rămânăncl albumina limpede şi străvede. Ouăle de raţă, gâscă etc. conţin ce-va mal multă albumină cuagulabilă de cât cele de găină, de aceea sunt mal cleiose, şi când se fierb albuşul e mal opac, răscopte produc o bolă de stomac numită dispepsie putridă care se simte prin râgâell neplăcute. 4) Gălbenuşul de oii este format din o materie grasă l'osiorată, care înotă în apă cu ajutorul albuminel numită vitelină care se asamănâ cu albumina albuşului. După unii igienştî gălbenuşul cuprinde vitelină, apă, oleină, palmitină, stearină, acitjl graşi şi săruri. După ultimele cercetări sciinţifice, gălbenuşul conţine 51—53 la % apă, prin uscare, adecă (lupă evaporarea apel rămâne, 33 la % substanţe proteice. 64°/0 produse solubile în eter, 2—3% săruri minerale, şi mici cantităţi de zahăr şi cerebrină, parte liberă, parte unite cu lecitină. Cloşca cu pul. Partea solubilă în eter este formată din corpuri grase, lecitină, cholesterină şi substanţe colorate. Corpurile grase se mal numesc şi oleiu de ouă, are cu!6rea galbenă, datorită substanţelor colo rate ce se găsesc în gălbenuş 0.533%- Cholesterină, o substanţă care formeză unul din elementele tiereî animalelor, în gălbenuş se găsesce în cantitate 0,6%. Cerebrină, substanţă azotală care intră în composiţiunea materiei albe a creeruluî animalelor, conţine fosfor şi se găsesce în gălbenuş în proporţiunî mici. Lecitină, este un corp gras tosforat, care se mal află în creer, măduvă, nervi, sânge, fiere, lapţl de pesce etc. Se extrage din gălbenuş de ouă şi se întrebuinţeză ca medicament contra ofti-cel, rachitismulul, neurasteniei şi a excita nutriţunea generală la omeni slabi sa& slăbiţi de bole. După noile cercetări s’ar găsi 5.9% lecitină, în gălbenuşul de oă. Ouăle sunt cu atât mal plăcute şi mal uşore la mistuit cu cât se consumă mai prospete şi mal cu îngrijire preparate. Ele conţin mal tote elementele aflate în corpul omului. Lipsa cloruruluî de www.dacaromamca.ro ALBIM A 315 sodiu se înlocuesce când punem sare,care de asemenea nu trebue pusă peste măsură. Ouăle se strică lesne din causă că, coja are o mulţime de pori prin care pătrunde aerul şî apa, oul fecondat se strică mal curând. Raţă. Stricăciunea se cunosce când se sparge oul, prinmirosul particular de hidrogen sulfurat care îl răspândesce din causa descom-punerei ce încercă conţinutul. Atât gazele ce se formeză, cât şi apa ce o pierde oul prin vechime, îl face să fie maî uşor, astfel că cu acest mijloc îl putem deosebi de cel prospet. In o soluţie de 10°/0sare de mare, se pune oul pecarevoim se’l încercăm; dacă cade la fund e din aceeaşi (Ji, când e de 2 cjile atinge fundul vasului, de 5 (jde înotă d’asupra şi e cu atât maî ridicat la suprafaţa lichidului cu cât a trecut maî mult de 5 cjile. Pus între ochi şi o lumină drecare, oul prospet are coja de o potrivă străvezie opalină, pe totă îndinderea eî, nu e semănată cu puncte cum e cel vechiu. Gâscă. Ouele se pot păstra dacă să acoperă porii cojeî, fie înmuindu-le în apă de var, ori acoperindu-le cu vaselină, sau punendu le în tărâţe, ori acid horic în praf şi acoperite cu hârtie parafinată, sau ori care alt mijloc pentru a astupa porii pe unde intră aerul care ajută la stricarea lui. www.dacoromamca.ro 316 ALBINA Oufele crude se intrebuinţeză ca topic, emoliente, pentru a opri iritaţiunea congestivă a deschiderii de sus a larynxului, prin un exerciţiu nemăsurat şi dă cordelor vocale moliciunea şi elasticitate de care au trebuinţă mai ales cântăreţii şi oratorii. Proprietăţile alimentare ale oului se găsesc în gălbenuş; iar cele emoliente în albuş, care s’a mai întrebuinţat în medicină, în tratamentul desinterieî. Ouăle au fost întrebuinţate ca mijloc de a ajută secreţiunea bilei (scurgere fiereî), având darul a întreţine acestă scurgere. Amestecat gălbenuşul de oii cu lapte, candel şi untură de gâscă, se prepară cunoscutul chaucleau, la care se mai pune câte odată şi puţină puciosă, în contra tusei, gripei, gutaraiu-lui etc. Laptele depasere este o preparaţiune de medicină domestică, care se compune din emulsionarea gălbenuşului de ouă, Irecat cu zahăr, adăogând treptat apă caldă şi i se dă miros cu apă de flori. Albuşul de oh se intrebuinţeză şi ca antidot în contra otrăvirilor metalice ca: arsenic, piatra iadului, sulfat de zinc,sulfat do cupru (coclclă), etc. In resumat, ouăle prospete, bine preparate, sunt un aliment plăcut şi folositor, nu numai pentru omul sănătos, dar şi pentru cei care urmeză un regim special, la diabetici, (bolă de zahăr) con-valeşcenţi şi slăbire a nutriţriunei generale, căci ouăle coţin tote elementele necesare formaţiunii ţesăturilor animalelor tşi sub acest raport se apropie ca aliment de lapte. C. D. Parepa ________________ Farmacist Căpitan. Preotul, învăţătorul si doctorul. • * Ji uvernul nostru, doresce ca ţăranul român să se lumineze şi să înainteze. Şi acesta nu p<5te s’o facă bine _ dacă nu va ascultă glasul bisericei şi al şcdlei. Bi-serica îţi înalţă inima, şcdla îţi lumineză mintea. Guvernul nostru, are mare grije pentru binele ţăranului român, pentru binele şi înbunătăţirea sdrteî lui. Şi cum să n’aibă grije, când scie că cu sângele vărsat al ţăranului român, s’a câştigat independenţa acestei ţări ? Cum să n’aîbă grije, guvernul nostru, de ţăranul român, când scie că el scdte din pămînt roda vieţeî ndstre a tutu-lor ? Că el muncesce din greu ca să înlesnescă la toţi, articolele absolut necesare pentru existenţă? Da, are grije guvernul nostru de noi toţi. Căci dacă n’ar ave grije, n’ar cheltui atâta sumă de bani pentru întreţinerea atâtor şcoli şi biserici din ţară, şi alte multe instituţiuni de bine-faceri. Guvernul îşi face datoria, dar să ne-o facem şi noi. Adică: s8-l ascultăm ce spune el prin trimişii seî. Guvernul plătesce pe doctor, şi noi suntem datori să as cultăm ce spune doctorul. www.dacoromanica.ro ALBINA 317 Doctorul spune: că dacă vrem să fim sănătoşi să mâncăm la ore anumite; puţin şi bun; hrănitor. Să ne spălăm corpul bine, să ne păstrăm din îmbrăcăminte. Să nu stăm în curent de vent. Să nu bem apă rece când suntem năduşiţi şi să stăm la un loc. Să nu bem mult vin, şi mal cu sămâ rachiu, căci ne omdră fără vreme, şi ne rămân copiii săraci. Copiii născuţi din părinţi beţivi nu trăiesc. Sau dacă trăiesc nu-s dmenl destoinici. Ce mal spune doctorul ? Mal spune că în casa în care trăîesce omul, în tot deauna, să fie mare curăţenie. In fie-care diminăţă, şi chiar săra, să se deschidă dacă nu ferestrele, cel puţin uşile, cam vre-o jumătate oră, ca să se premenăscă aerul din casă. Şi acesta când nu e în casă nimeni, căci aminterî răcesc. Să nu se ţie în casă sau pe sub-pat cisme sau rufe murdare, căci acestea aduc miros greu şi vătămător sănătăţii omului. In fine curţile, grajdurile vitelor să fie curate. Imî spunea într’o (Ji un doctor, că tare s’a supărat, când a văijut într’un sat că femeile aruncă la drumul satului, sau în şanţuri pe unde trec dmeniî, lături de rufe, şi gunoiul din curte şi din casă. Acesta nu e un lucru bun, din contră e vătămător şi cins-steî şi sănătăţeî omului. Fă-ţî omule în curtea ta o gropiţă, la un loc ferit, şi a-colo aruncă orî-ce murdărie. Dar nu în drum, că drumul nu e al tău, ci al tuturor. Ce rău fac autorităţile de nu pedep-sesce aacestă necuviinţă!! Acesta spune doctorul. Dar învăţătorul ce spune'( învăţătorul spune că: «învăţătura e podoba bogatului şi bogăţia săracului.» Că şcola lumineză mintea omului, î-o îinbogăţesce cu tot felul de cunoscinţe folositore, şi face pe om să cundscă pentru ce trăîesce în lumea acesta şi cum trebuie să trăiescă. Dar preotul ce o fi spuind în biserică? Preotul vorbesce în biserică despre religie. Şi ce o fi cuvîntul acesta religie? Religie va să cjică legea legilor. Şi de cine o fi întemeiată religiea ndstră creştinescă? De Iisus Christos, Dumnezeul nostru. Iisus Christos a avut inima nu numai a unul om desăvârşit bun, ci inima chiar a unui Dumnezeu. Şi orl-cine lesne va primi acăsta, de va consideră până la ce grad înalt, îndurarea sa pentru umanitate, a fost vie, statornică şi universală. Păcătoşii şi neputincioşii, aceste două categorii de fiinţe părăsite din partea omenire!, sunt favoriţii săi. Dragostea Sa către dînşil îşi ia avînt. Silinţa sa este d’a vindecă sufletele şi corpurile suferinde. www.dacoramamca.ro 318 ALBINA A ertă păcatele şi a tămădui miraculos vanele, este tot una pentru dînsul. Nimic nn-1 opresce, nimic nu-1 obosesce, nici lungimea distanţelor, nici defăimarea opiniei publice, nici suferinţa lipsurilor de tot felul; alărgă din Galileea în ludeea, dintr’un oraş în tr’altul, semănând iubirea şi bine-facerile. Spune sus şi tare sinagogei înmărmurite, că El n’a venit pentru cei drepţi, ci pentru cel păcătoşi şi se asemănă cu păstorul ce urmăresce oiea cea pierdută şi more pentru a o apără. In fine Iisus Christos nu se mulţumesce de a plânge pentru ceî-ce sufer, de a-î vindecă şi de a le promite bucuriile cerului, ci se identifică cu dînşil şi cutezarea iubire! sale merge până a-1 face să i Nasturi > Lack cu Elastic sad Şireturi » » » Nasturi * Chevreau cu Elastio 12.95, 13.95, 14.95. 13.95, 14.95, 16.95. 12.95, 13.95, 14.95- 13.95, 14.95, 15.95. • » » Nasturi Preţuri corente la Ghete de Dame: de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95. • » » » Botoni » 11.95, 12.95, 13.95, 14.95, 16.95. » » Colori » * » 12.95, 13 95, 14.95, 16.96. » Gems cu Nasturi şi Şireturi » 7.95, 8.95, 9.95. Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi» 6.95, 6.95. Idem cu Şireluri şi Nasturi » 6.95, 7.95, 8 95. Idem de Lack diferite forme » 5.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95. Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi ou preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glacă, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50. » Bărbaţi » 2.95. Uupăndu-se la încercare, se dă altă pereche. Magasin la tote Sesonele, Calea Victoriei No. 27, alături de Poliţia Capitalei. Bucuresci. V 5% Cupon de reducţie pentru cititori! Albinei. Cititorii revistei yoravd un scâ^dmlnt de 6°/0 din preţurile' însemnate, preaentând cuponul.