Anul vil.
No 3.
19 Gctomvrie 1903.
•'♦♦'•♦'■•♦•♦••♦♦•♦••♦♦io
*•« ♦ *♦ *i* «>«
www.dacoromanica.ro
Jtoua parfumerie şi Sroguerie Medicinală T6MA BîţĂTULESeU
Bucuresct, calea Grlvlţel No. 145 (lîr^ă Gara de Nord). Bucurescl-
Oferă onor. sale clientele parfumurî din cele mal renumite fabrici franceze, ruse, germane şi engleze; pudre de orez, depilatore şi saponealese, briliantine, superbe colorante pentru păr, diferite loţiunt, apă de colonia, de lavande, de verveine şi portugal, etc., ape şi pomeni de quinquina parfumate, Capilarine, col-cream, de la princesse şi cosmetice higienice, piepţinî fini, Odol, perii, paste pentru dinţi, thermometre pentru baie şi diferite feluri de bureţi, glicerină, vasilină, lanolină şi tot felul de articole pentru tualete
Articole pentru menagiu, ca : ceaiuri, cafea şi cacao în sămânţă şi pulbere făină lactată Nestld, culori vegetale, arome şi esenţe pentru liqueruri şi li-monade, romuri şi cognacurî, esenţe pentru conserve alimentare, Sifone cu cari se prepară ape gazose, alcool şi sistematice maşine pentru spirt denaturat, ape minerale şi diferite săruri pentru băl, cum şi prafuri «Zackerlin». carboral, borax, acid boric, naftalină ieftină, bicarbonat de sodiu, salol şi chinine, etc. Aniline şi culori, aparate, accesorii şi gata soluţiunî, băi, pentru fotografie. Uleiuri şi grăsimi minerale, parafină, benzină şi vasilină americană, terebentine, pensule, lacuri şi culori pentru pictură, vopsele, cdră şi sirmă pentru parchete, etc.
Diferite ierburi alese, rădăcini, scdrţe, frunze, flori şi seminţe pentru cdiuri, in şi muştarurî, precum şi felurite uleiuri vegetale şi animale, ca: unt de cocos, de in, de ricin şi amigdale şi curat uleifl din ficat de morun pentru cura de <5rnă, etc.
Multe specinlităţl farmaceutice române, franceze şi germane.
Rogat asortiment de cauciucărie şl pansamente cum instrumente şi accesorii de resortul Farmaciei, Obstetricei şi Chirurgiei, Opticei şi Dentisticeî, ca: vată şi tifdne, guthapercha şi muşamale impermeabile, tuburi de cauciuc, canule, injectdre şi sistematice irigatdre pentru M6şe şi Lehuse, pompe trage-lapte şi biberdne, ploscî şi lighăne de porţelan, specule, aţă de mătase şi ace, siringi, sonde, aparate inhalatdre, bandage şi cercuri herniare, corsete elastice pentru domne şi ciorapi pentru varice, tuburi stomachale, pul-verisatdre şi vaporisatdre, preservative, suspensdre thermometre maximale cum şi alte utensile şi accesorii de sticlă, aluminiă platină, faianţă şi porcelan, ochelari, forfecl şi cleşti.
Acestâ Rroguerie are organizat un serviclă special pentru ducerea acasă n obiectelor cumpărate sau comandate in capitală, cum şl un serriciă de expediţie deosebit pentru provincie.
Pentru d-niî profesori şi profesdre, institutori şi institutâre, învăţători şi invSţătdre, cum şi pentru toţi abonaţii revistei «Albina» cari vor presentâ alăturatul cupon, se vor face preţuri scăcjute la tdte articolele trebuîtdre. -------------------------------------------------
Cupon de reducere pentru „Albina“
52 — S
www.dacaramanica.ro
AL.BIJMA
•REVISTĂ ENeie
CĂ POPULARĂ
Abonamentul în ţară pe » » >6 Pentru anunelurl 1
in străin, pe an lei B
.............15 bani
tate, 5 bani ouvîntul. ae ard.
SUMARUL»:
D. Tcleor, Principelui Nicolae (poesie). — I. Kalinderu, Cuptdrele comune (circulară). — Sp. Popcsou, Scrisori către învăţători, — X., O descoperire de mare preţ. — Dr. Const. Maori, Dalacul. — A. Vântul, Gymnoţil.— Al. C. Prdbcesou, Şase ant do muncă rodnică (reproducere). — P., Inaugurarea monumentului generalului Davila. — E. Costincscu, Fondul comunal (instr. în privinţa taxelor pe vin). — Marin, O nenorocire In casa unul pescar. — S, Silvajf ele., Rolul Mamelor (conferinţe). — Silvestru Moldovan, Omul cu desagii. — Z., O statistică interesantă. — Serisore către redacţie. — Informaţiunl. — Bibliografie.
Ilustraţiuni: Casă (ărănăscă model, de pe domeniile Cordnel. — Monumentul Iul C. A. Rosetti. — Monumentul generalului Davila. —O vedere din Viena.—Viţel de maro.
PRINCIPELUI NIC6LAE
La Curtea Regelui ne ’uvins Ud Prinţ acum ni s’a născut; Vulturii aripi au întins,
Din ele falnic au bătut!
Din Regi si împăraţi vestiţi,
Xepot (le Mare Căpitan:
In loc (le Basme să-i vorbiţi De Griviţa şi de Smârdan!
E glasul ţării cel umil,
E glasul ţării ce ascult:
Mai mult avem a(ll un copil,
Iar mâine un vit&s mai mult!
Dimitrie Teleor.
www.dacoroinaiiica.ro
58
ALBINA
Cuptorele comune de pâine, la sate (i).
(Sfirşit).
Conservarea porumbului încă cere multă grije. Cel cari n’au coşare bune, clădite în bătaia vântului, îl pot păstră în podul casei sau al magasiei, în cari se va pune în straturi subţiri şi se va aerisi şi lopăta din când în când. In podurile grajdurilor nu e bine să se ţină, mai cu semă în cele cu tavanul slab şi jos, căci prinde miros şi se pote mucigâi de la aburii vitelor.
O deosebită atenţiune merită în sfîrşit, Domnule Agent, măcinatul, păstrarea făineî şi pregătirea mămăligeî. înainte de tute, porumbul să nu se macine până nu e bine uscat şi să se macine pe cât posibil în cantităţi mici. Făina să nu fie nici prea mare, nici prea măruntă, iar conservarea ei să se Iacă numai în locuri uscate, bine aerisite. Nu e rău dacă se deschide din când în când sacul sau lada cu iăină, pentru a luă aer şi a nu prinde mucigaiu. Pentru mălaiul de la morile cu aburi, se recomandă a-1 întinde şi a 1 lăsă cât-vâ timp aerului, căci ieşind înfierbântat dintre pietre, are nevoie de revenelă.
Cu tote că nu e încă dovedit că tărâţa ar fi mai vătemătore de cât făina, nu e rău să se cernă mălaiul cu o sită mai desă; prin acesta se înlătură pe de o parte gunoiele ce ar conţine, iar pe de alta, s’ar supune unui curent, care-1 frăgecjesce.
De mare folos e şi ferberea mai îndelungată a mămăligeî, nu atât în vederea distrugerii toxinelor, cari nu se nimicesc în apă ferbinte, ci pentru a o tace mai digestibilă, precum şi consumarea ei în stare prospetă. Pentru merinde e mai bun mălaiul (azima), care se păstreză mai bine şi nu e atât expus descompunerii.
In privinţa alternării mămăligeî cu pâne, acesta s’ar pute re-alisâ cu mai multă izbîndă prin înfiinţarea cuptorelor la sate, fie pe lăngă fie care gospodărie, fie câte unul la mai multe familii, sau numai unul singur, comun, sub îngrijirea unei societăţi, alcătuită tot din săteni, care să-l pună la disposiţiunea locuitorilor, contra unei taxe modeste şi să potă coce şi pâne de vîncjare pe socotela proprie. Ţăranii cari se întorc din armată s’au deprins cu pânea şi ar urmă de sigur şi în sat să mănânce păne, dacă ar găsi cu uşurinţă. Aceştia vor fi cei dintâi cari vor primi inovaţiunea ce încercăm. Pentru cei-lalţî locuitori, cari nu sunt deprinşi cu pânea, ca unii cari nu mănâncă de cât mămăligă, şi n’aii din acâstă causă totă încrederea în puterea ei hrănitore, m-am gândit ca odată cu cuptorele să introduc pâinea în hrana personalului inferior de pe domeniile Coronei şi a tuturor omenilor ce întrebuinţaţi la diferite munci. Spre acest sfîrşit vă invit a luă mesurî să daţi de acum înainte atât servitorilor cât şi lucrătorilor pe, lângă mămăligă şi pâne 1
(1) Ve<jfi No. 2.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
59
La început de câte două orî pe săptămână, iar mal târdiu mat des, până ce veţi ajunge la cel puţin odată pe <ji.
Ast fel vom izbuti, pe de o parte a-T deprinde, iar pe de alta vom da pildă şi le vom arătă şi cele-lalte folose ale pâîneî, mal cu semă vara, când munca se face departe de sat. Pe lângă economia timpului ce se pierde cu prepararea mămăligel, se va vede că pâinea e tot atât de nutritivă de săţiosă şi că nu împiedică organismul omului, ca mămăliga care nu se digereză aşâ iute. Pâinea trebuinciosă se va face în regie, în cuptorele nostre, întrebuinţându-se la frământat şi cele-lalte operaţiuni, femei din sat, ca să înveţe. Şi pentru ca să se potă deprinde cât mal multe, le veţi schimbă îndată ce au învăţat bine acăstă îndeletnicire casnică.
Introducerea cuptorelor de casă sau de grup de casă, pe lângă că e mal grea, nu presintă nici destulă siguranţă de reuşită, întâiii pentru că ţăranul nu dispune tot-deauna de grâu sau de secară, iar al doilea fiind mal mulţi, uşor se vor pută ivi neînţelegeri, fie din causa îngrijire! lui, fie din alte cause. Pe domeniile Coronei am încercat de alt fel, de mal mult timp, a face pe locuitori să clădesoă cuptore, construind câte unul pe lângă casele de Administraţiune şi pe lângâ unele din locuinţele agenţilor noştri!. Din nenorocire însă acestă pildă n-a fost urmată de cât de prea puţini săteni, atât de puţini încât găsesc în ace-stă împrejurare un cuvînt mai mult pentru a stărui asupra introducerii cuptorelor comune, ast-fel cum fiinţeză dejă do multă vreme în alte ţări, de exemplu în Wurttemberg, Baden, Austria, dar mal ales în Italia. In acestă din urmă ţară s’au întemeiat asemenea cuptore, numite aforno rurale» tot în scopul îmbună-ţirel traiului locuitorilor şi a profilaxiei pelagrei.
Judecând după resultatele date acolo, putem să ne aşteptăm şi noi la aceleaşi rode bine-făcătâre, cu atât mal mult cu cât pe domeniile Coronei avem dejă societăţi economice, cari dispun de fonduri frumose şi cari şi-au câştigat, de când există, ore-care înrîurire asupra locuitorilor. In Italia a trebuit să se întemeieze mal întâiu societăţi cooperative, şi deşi capitalul necesar nu eră mare, au avut de luptat cu adunarea lui, precum şi cu alte greutăţi la cumpărarea materiilor prime. La noi lucrul e mal lesnicios, pentru că avem grâul şi combustibilul la îndemână şi prin procurarea lor, tot din localitate, de la membrii societăţii şi de Ia cel-lalţl săteni, li să aduc acestora serviciul destul de însemnat de a fi scutiţi de transportul Ia oraş, de cheltuell, şi mal pe sus de tote, de a nu fi expuşi la specule păgubitore.
In ce privesce cheltuelele de instalare, acestea nu se vor pute ridica la o sumă prea mare şi se vor pute amortisă în scurtă vreme din venitul cuptorului. In Italia, unde s’au făcut sistematice, n’au trecut peste 2.000 lei împreună cu o prăvălie şi o cameră pentru frământat. Cu tote acestea pentru a Ie putea vedea indroduse şi la noi, cât mal curând, sunt gata a contribui cu jumătate din costul lor şi a face şi alte înlesniri, vîntjend ma-
www.dacoromanica.ro
60
ALBINA
terialul lemnos în cost. La necesitate, şi pentru domeniile unde nu se vor pute clădi de către societate, sunt gata a luă asupra nostră chiar tote cheltuelele de instalare.
Vă invit dar, Domnule agent, a luă de urgenţă înţelegere cu comitetetul societăţii locale, a face cuvenitul devis, bine studiat, şi a ni-1 înaintâ. La început cuptorul se va clădi aşa cum se obiclnuesce pe acele domenii, numai în dimensiuni mal mari şi împreună cu o cameră şi cu o mică magasie pentru producte. Ori care ar fi sistemul ce veţi alege, veţi fi însă atent asupra condiţiunilor ce trebuie să întrunescă un bun cuptor, ca: trăinicie, manipulare uşoră, încălzire uşoră şi consum mic de combustibil. In legătură cu acestea veţi chibzui şi asupra locului mai potrivit unde să se construescă şi ne veţi trimite şi o expunere a modulul, în care veţi crede că e bine să se administreze şi să se dea în folosinţa locuitorilor, potrivit trebuinţelor locale.
Am ţinut tot-deauna semă de munca ce aţi pus pentru îndrumarea ţăranilor pe o cale mal bună. Voiii ave şi acum a-ceeaşl atenţiune pentru acel din d-v., cari vor fi mal sîrguitorl, cu atât mal mult cu cât privesc acestă îmbunătăţire ca un corolar al unora din măsurile anteriore, iar izbânda el ne va satisface de multă trudă ce punem pentru binele locuitorilor.
Cât pentru fabricarea panel pe socotela proprie, adecă a societăţii, înţeleg să se facă numai cât va fi de trebuinţă şi numai cât se va pute vînde în localitate. Vă atrag tot deodată băgarea de semă asupra preţului cu care se va pune în consu-mţaiune şi care nu va pute fi fixat de cât în vederea unui câştig modest, dat fiind scopul ce se urmăresce. In alte părţi el se stabilesce după costul măterialuluî plus partea corespuncJStore pentru amortisarea cheltuelelor de instalare, pentru acoperirea speselor de producţiune, precum şi pentru un profit de 6—8c/o pentru societari şi pentru creiarea unul fond de reservă.
In privinţa întrebuinţării legumelor hrănitore suntem pe cale bună. Începutul făcut cu crescerea vitelor, cu înfiinţarea grădinilor de legume, în urma sfaturilor şi exemplelor nostre, e dătător de speranţă, şi urmând a povăţui pe locuitori, prin pilde, conferinţe şi ajutore, asupra foloselor acestora, vom ajunge şi aci la resultate bune.
înainte de a sfîrşi, ţiu a vă atrage încă odată atenţiunea asupra cuptorelor ce voim a introduce şi adaug că îndată ce voiii primi raportul d-v. voiii dispune cnstruirea lor cât mal neîntârziat şi dacă va fi trebuinţă, voiii luâ şi alte măsuri, cari să asigure izbânda lor.
La muncă dar, Domnule agent, căci nu este tărie de cât prin ea şi cine muncesce cu nădejde şi tragere de inimă, învinge tote piedicile.
I. Kalinderu.

www.dacaromamca.ro
www.dacoromanica.ro
Casă ţârâriăscâ model de pe Domeniile Coronei
62
ALBINA
Scrisori către învăţători.
iii.
um ar pute cine-vâ, în vremea ndstră, să-şi justifice trecerea sa prin şcolă ? In special cum ar pute justifică un gospodar de sat trecerea sa prin şc61ă ? ■gv,/ Sunt aprăpe 40 de ani de când s’au înfiinţat şcdle "Ap de stat prin comunele rurale. Cari sunt resulta-tele ? — Pare că văd pe mulţi învăţători revoltaţi în faţa unei ast-fel de întrebări... nepotrivite.
—	Cum! mî-ar ijice un învăţător, dar vino la mine în sat să numeri câţi ştiutori de carte am de pe mâlnele mele! Iată, îmi spune prietenul meu învăţător, am aici totă arhiva, de la înfiinţarea şcăleî şi până astăzi. Să numărăm numai pe cei ce au de la 3 clase primare în sus.
In adevăr, din arhivă se vede că aprăpe jumătate din gospodarii satului au trecut prin şcdlă- li Duminică. Pentru moment mă dau învins şi mergem la primărie ca să privim la procesele ce le judecă juraţii comunali. Se judecă daravera următăre: Ion Căciulă a vîndut Grecului o chilă şi jumătate secară, cu 23 lei şi jumătate chila. A măsurat secara, a pus’o în car şi i-a dus’o Grecului. La măsura Grecului, nu i-a ajuns lui Căciulă «2 băniţi şi jumătate, adică 3 băniţi.
Căciulă reclamă juraţilor şi spune:
—	Eu numai cjic nimic de cele două băniţi şi jumătate, adică de trei băniţi, pentru că secara mea o vîrîsem în grămada lui şi nu o mal puteam măsură din nou; dar m’a chio-rât din socotălă şi mi-a plătit numai pe 25 băniţi şi jumătate, adică pe 25 băniţi. Mă duc acasă mal număr banii, mal socotesc şi mi se pare că m’a chiorît. Mă duc la domnu Ghiţă să-mi facă socotălă şi cu bună semă văd că mi-a sfeterisit 2 fr. şi 55 adică, să cjicem, 2 fr. şi 50. Şi-I <Jic lui domnu Ghiţă : Domnule Ghiţă, fă-mî, mă rog, o hârtie să-l dau la juri!.. că nu ţi-a fi de geba !..
Ieşim din primărie. învăţătorul nici nu bănuesce pentru ce îl rog să mergem din nou la arhiva şcălel. Intr’un catalog matricol de clasa IV-a găsesc: Căciulă Ion... Aritmetica, nota... 8... 9... 9... 9...
Fără îndoială, că cel mal serios examinator e însă-şl viaţa; ea ne cere socotălă la fie-care pas de pregătirea care o a-vem ca s’o trăim. Iată un învăţător notat între cel mal con-sciincioşî, mulţumit de resultatele şcdleî, care are, în adevăr, o sumă respectabilă de absolvenţi. Viăţa însă, vieţa acăsta de tdte tjilele, pune foştilor săi elevi nota zero. Sciu că de la înfiinţarea şcdleî d-tale s’au trecut atâţia ani, că al dat o sumă de absolvenţi şi un număr cel puţin îndoit de gospodari cu trei clase primare. îţi fac o propunere: numără câte
www.dacotQmanica.ro
ALBINA
(53
călimări cu cernelă găsescî în sat, câte creidne şi... de nu ţî-a fi grdză, comunică-mî şi mie resultatul. Caută apoi şi numără cărţile celor-ce aîi avut premii — de cărţile de şcdlă nu mai vorbesc — e interesant de numărat premiile fumătorilor, ori cărţile cu foile netăiate ale nefumătorilor... Să nu uit: spune-mî, te rog, este în genere vre-o deosebire, în vieţa de iote (ţilele între absolventul şcdlei primare şi între cel ce n’a călcat pragul şcdlei ? Şi dacă este vre-o deosebire, să mî-o arăţi anume: în gospodărie, în viaţa lui de om şi de cetăţean Român.
Până atunci putem întrebă: îşi ajunge şcdla scopul? Şi putem răspunde de pe acum că nu.
Dar să continuăm a enumerâ încă fapte din acele în cari nu-i nici o deosebire între aşâ numitul sciutor de carte (vorbesc mereu numai de ceî-ce rămân în sat) şi analfabet.
*
* *
In genere ţăranul nu-şi aerisesce casa, asta însemnă că nu-şî dă seina de rostul aerului pentru sănătatea organismului.
De câtă nevoie este acestă operaţiune, uşor de îndeplinit şi totuşi ne intrată încă în obiceiuri, se păto vede din ur-mătărele:
E sciut că ţăranul, în timpul ernei — de timpul verei nu păte fi vorbă, pentru-că el dărme afară şi tătă (jiua stă în aerul liber — părtă, ca încălţăminte, ori cisme, ori opinci. Ocupaţiunile sale tjilnice îl silesc să frămînte zăpada şi noroiul. Nici cişmele, nici opincele nu-1 apără de umetjelă. In fie-care sără se întorce — nu importă de unde — cu picidrele înecate în obielele, ori ciorapii, cari au supt t<5tă Ziua zăpadă topită şi noroiu. înaintea culcării se întind obielele, ciorapii şi tote lucrurile ude, ca să se usuce pe cuptorul încălzit şi rămân acolo până dimineţă ; acelaşi lucru îl fac toţi ai casei — mai esact, toţi ai camerei, căci toţi ai casei dorm în aceeaşi cameră.
Picidrele nespălate se usucă sub plapomă. Sub aceiaşi pla-pomă ddrme bărbatul, femeia şi toţi copiii până la o vîrstă destul de înaintată; cei mai mari, flăcăi şi fete dorm pe alte paturi înveliţi cu ţdle ori cu hainele de <J*- I*1 rari case se găsesc două plapome. Plapoma e făcută, atât faţa cât şi dosul, de lână ţesută în casă, ori e cumpărată din târg (de bumbac); în unele părţi însă nu se întrebuinţăză plapoma, ci numai ţ61e ţesute în casă. Cerşaful nu e cunoscut; cămaşa de ndpte tot aşâ. Ţăranul, este sciut, nu-şi spală corpul decât vara, dacă are apa rîuluî ori a bălţei la îndemână; mai drept, nu şi-l spală nici odată: se mdie în apă nu ca să se spele, ci ca să se răcorescă. Sunt ţărănî al căror corp nu vine în atingere cu apa (afară de mâini şi faţă) decât în timpul înfăşatuluî şi înaintea înmormîntăreî. Sunt de ase-
www.dacoramamca.ro
64
ALBINA
menea ţărani, cari îşi mdie cămaşa în seu, ca să nu-1 umple gângăniile, şi nu lepădă cămaşa de pe el până ce se rupe; dar aceştia sunt escepţil (păstorii de pildă), şi nu-î putem compară pe aceştia cu ceî-ce au trecut prin şcdlă.
Ne putem uşor închipui, cu tdtă repugnanţa faptului, ce-I cu o plapomă de lână, fără cerşaf, care trăesce peste 20 de ani şi prin care se strecbră evaporarea pielei atâtor fiinţî, sub cari cresc — de multe ori bolesc — atâtea rîndurl de copil şi cari nu vede lumina sbrelul decât după ce-I aruncată, ruptă şi încărcată de cârpeli...
Pisica dbrme pe movila de oblele de pe sobă; viţelul crud ddrme în lacul lui do urină din mijlocul camerei; sub paturi cloşcele viseză la viitorii lor puişori; purcelul crăciunului do la anul, stă ascuns, de frica closcelor, după sobă; cişmele, unse cu păcură, şi opincile neargăsite stau înşirate pe lângă vatră; noroiul cismelor şi al opincelor aşteptă şi el lumina rjileî ca să fie dat afară — sera nu se cade să dai gunoiul afară.
Soba, dacă nu l <5rbă (cu gura în tindă) e astupată cu îngrijire ca... să nu scadă drăguţa de căldură din cameră.
Dimineţa îşi ia-u pe rînd obielele de pe cuptor, le frâeă în mâini ca să se scuture noroiul de erl; la moment tdtă camera e plină de un praf des. Obielele şi ciorapii odată îmbrăcaţi, nu se mal spală, până când se rup şi se aruncă ; de obiceiu ţin o ernă întregă.
Acesta-I aerul respirat în tote nopţile lungi de ernă de către ţărani; acesta ! aerul unei camere de locuit, de mâncare şi dormit, al unul ţăran, care, de multe ori, moştenesce casa de la părinţi, pe care şi el o va lăsă pote moştenire.
Şi casa acesta pdte sta 50, 60 ori 100 de ani cu giamurile nedeschise! Dacă uşă s’ar închide bine, dacă hornul n’ar ajută şi el, o singură oră ar fi suficient aerului acestuia ca să asficsieze pe toţi din casă.
Un lucru e în afară de orl-ce îndoială: aerul nopţilor de ernă hotărasce în bună parte degenerarea fisică a ţăranului.
A doua cameră — şi sunt case cu doue camere, cu totul escepţional cu mal multe camere, cu destinaţia de hanuri — e numită «casa mare-». Acestă «casă mare» n’are de obiceiu sobă şi deci nu pdte fi locuită erna. Chiar când o casă are giamurî, cari se pot deschide, sunt lipite înadins ca să nu se pbtă deschide. Eu nu cunosc pe vre-un absolvent de şcolâ primară rurală care să albă obiceiul deschidere! giamurilor în timpul erneî.
*
* *
Dacă luăm în seină hrana ţăranului, nu găsim nici o deosebire între cel ce a fost şi cel-ce n’a fost în şcdlă. Unul a uitat tot ce a citit asupra rolului hranei în organism, altul n’a avut de unde să scie când-vâ. Şi unul şi altul postesc
www.dacoromanica.ro
ALBINA
fi5
cel puţin 200 (Jile pe an. Eu nu sunt contra posturilor stabilite de biserică, sunt însă contra posturilor din cjilele de dulce. Sărăcia nu-î o piedică pentru o hrană mal omenescă. Şi absolventul şi analfabetul aruncă zema în care s’a fiert o găină rasol. Şi unul şi altul cred că laptele e numai pentru copil; şi unul şi altul cred că ouăle trebuiesc mâncate numai dacă femeea n’a avut vreme să facă un borş lung cu buruenî, ori dacă n’aî la îndemână oţet cu usturoiu pisat în care poţi întinge până stingi o mămăligă întregă. Şi unul şi altul hrănesc copiii— pe copil îl poţi amăgi cu te miri ce — cu orl-ce fel de mâncare, fie chiar numai cu mămăligă rece, ori cu ceia-ce rămâne de la cel mari. O altă causă de degenerare fisică.
* * f Absolventul ca şi analfabetul se lecuesc cu babe.
In educaţiunea copiilor acelaşi lucru. Iată, de pildă, un ţăran se întorce, prin ţarina cu porumb, cu carul cu snopi. Nu pote trece pe lângă porumbul bun de copt fără să-şi ia, câţi îl trebuie, pentru copt, pentru fiert, ori pentru dat la porci. Fdrte rar ia din porumbiştea lui. De obiceiu ia din bucata altuia şi-I aruncă copilului său, care şade în vîrful carului şi-î ascunde între snopi. Copilul însă scie că bucata din care ia tatăl său nu-I a lor. Acelaşi lucru cu tot felul de producte. Părinţii nu văd nici o piedică, în presenţa copiilor lor, ca să înjure şi să vorbescâ orl-ce le vine la gură.
Sp. Popescu.
O DESCOPERIRE DE MARE PREŢ.— Foile din Pesta aduc ştirea, că un mecanic de acolo, Henrick Csânyi, a descoperit un nou element galvanic, cu care să potă produce electricitatea neasemănat mal repede şi mal eftin ca până acum. Folosind «alcool » (spirt) şi «cian-cali», face transmisiune directă asupra materiei producetore de electricitate, aşa că nu mal e nevoie de maşini şi cazane şi motore scumpe, pentru a pute ave putere ori lumină electrică, ci uşor şi ieftin de tot.
De se dovedesce de bună descoperirea, ea va face curată revoluţie în economia fabricelor ca şi în agricultură! Fie-care econom va pute ave uşor materia şi construcţia trebuinciosă, pentru a pute produce putere electrică, şi-şî va mână cu ea plugul, grapa, carul cu povară, fără a mal chinul vitele, şi lucrând înzecit de repede ca adl! Vom ave lumină şi putere electrică câtă ne trd-bule, până şi prin sate!
Cu descoperirea acestui mijloc îşi sparg capul învăţaţii mecanici de peste 80 ani, şi acum iată se spune că l’a aflat un tîner mecanic din Pesta, om abia de 23 ani. Şi-a luat deja patentă a-supra invenţiei sale, în totă lumea.
X.
www.dacoromanica.ro
Monumentul lui 0. A. Rosetti, privit în faţă
(Aşe<Jat pe Bulevardul Carol Bucurescî).

■,

www.dacoromanica.ro
ALBINA
67
D A L A C U L.
alacul este o bolă forte periculosă, ce se ia delaoî la om, produsăprin pătrundereaîn organismul nostru a unui microb sau vîermuşor mititel, ce nu se vede de cât cu ochianul, prin atingere cu carnea unei vite bolnave de dalac.
Semnele boleî. După un timp care variază de la câte-vâ ore la 5 sau 6 dile, după ce a pătruns microbul în sângele nostru, vedem că iese în acel loc o mică băşicuţă cenuşie, însoţită de o mâncărime forte mare. Beşicuţă se sparge îndată şi lasă să se vadă o rană roşie vânătă şi tare împrejur. Pielea de jur împrejurul răneî formeză un cerc roş semănat cu băşicuţe mai mici. Umflătura se mă-resce treptat împrejurul răneî, iar după un timp nu maî simte nici o durere; rana nu face nici un puroiu. După a 3-a sau a 5-a di vine câte odată simptome mai grave, începe să aibă greţă, vărsături, gălbenela feţei, uscăciunea pielei, sudori, respiraţiune grea şi în fine năduf şi morte. De obiceiu pot fi atinse de dalac, tote părţile descoperite, faţa, gâtul sau mâinile.
Cum se împrăscie boia? Acestă bolă e forte comună la unele animale, boi, capre, cai, şi mai cu sămă la oi. Ele se înbolnăvesc adesea de dalac, luat de la alte animale morte de dalac, care n’au fost adânc îngropate, iar viermii mâncând carnea lor, aii scos afară şi sămânţe (microbi), care sunt forte tari la viaţă în cât nici timpul nici uscăciunea nu o vatămă. Tote părţile animalului dălâcit pote să deâ boia : pielea, carnea, laptele etc; căci s’aii vă-clut persone înbolnăvite de dalac, find-că au îngrijit pe un animal bolnav de acestă bolă, cum sunt ciobanii, veterinarii şi alţii; la cei cari au tăiat sau despoiat de piele pe o vită bolnavă, ca măcelarii, tăbăcariî; precum şi femeile cari au spălat lâna de la oi dalăcite. Adăugăm că şi muscele cari sug sângele, cum sunt muscele ordinare, muscele de carne, pot să ducă dalacul la om şi la animale.
Ce semne presintă o vită dălăcită? Un animal care este sănătos şi de odată începe să spumege la gură, să facă excrementele şi urinele cu sânge şi apoi cade şi more,
www.dacoramanica.ro
68
ALBINA
în scurt timp de la ivirea bălei, după un sfert de oră sau câte-vă minute, apoi imediat după ce a murit, începe a-i ieşi din gură şi din nas sânge negru, iar corpul se umflă imediat; acestea tote arată că boia a fost dalac.
Ce trebuie făcut la animale când s’a ivit dalacul? Dacă o vită s’a recunoscut că e dălăcită, trebuie să o omorâm îndată cât mai curând ca să nu umple pe altele prin murdăriile sale. S’a găsit în adevăr semînţă de dalac şi în urina sângerândă a oilor, înainte de a muri. Animalul mort, mai bine este de a-1 arde cu piele cu tot, sau cel puţin a-1 îngropâ forte adânc, iar deasupra lui să se torne un strat gros de var nestins. Paiele, bălegarul sau murdăriile unde a fost animalul bolnav, să se ardă.
Văcarii şi ciobanii, vor trebui să fie puşi în cunoscinţă ca să se ferescă de o vită bolnavă de dalac şi să ia măsuri torte curând.
Tratamentul. îndată ce un individ a tost muşcat de o muscă, trebuie să ne îngrijim de locul muşcat, spelându-I îndată cu oţet, spirt, gaz, sau tinctură de iod în pensula-ţiune. Dacă răul sporesce şi simptomele se arată, atunci nu-i timp de pierdut; se va tăia cu un briceg ascuţit sau -briciu, bine curăţit, locul, în formă de cruce şi se va spelâ rana cu oţet, sau apă fenicată, iar dacă avem tinctură de iod, se va unge bine rana, sau mai bine o vom arde cu un fier roşu.
Un mijloc minunat şi uşot este : să presără pe rană un strat subţire de praf de sublimat corosiv, şi apoi să pune deasupra lui un petec curat cu ceră de albine, şi să ţine ast-fel acoperită 2 sau 3 dile. Acest mijloc folosesce totdeauna, numai că sublimatul corosiv este o otravă care nu se pote eliberă de la farmacie fără ordonanţa unui medic.
Să nu se uite că acestă bălă, trebuie să se declare la Primărie, ca să vină şi medicul, alt-fel omul ce va avă o vită bolnavă de dalac şi nu va spune la primărie, este aspru pedepsit.
I)r. €01181.1111111 Macri.
Gara Foltcsci.
------
fi
— Feresce-te de a umple pre mult lingura'sau paharul, când eşti la masă şi mai cu semă când eşti poftit la alţii.__________________
www.dacaromamca.ro
ALBINA
69
CRONICA SCIINTIFICĂ
gymnoţii (!)
jin maî puţin de cinci minute se înecară doi cai. An-ghilla, avend maî mult de cinci piciăre în lungime (l,n65), alunecă sub pântecele calului sau al catârului; ea face atunci o descărcare în totă întinderea organului său electric, atacă de odată inima, intestinele şi maî cu semă plexul nervilor gastrici. Nu trebuie dar, să ne mirăm de efectul, ce îl produce pescele asupra calului şi care efect întrece pe acela, ce-1 produce asupra omului, pe care nu-1 atinge de cât printr’o extremitate. Mă îndoesc totuşi că gymnoţiî pot să omăre imediat un cal, eu cred, că aceştia, amorţiţi de loviturile electrice ce le primesc, cad într’o nesimţire adâncă.
*
* *
Lipsiţi de ori-ce simţire, ei dispar sub apă; cei-lalţi cai şi catâri trec peste corpurile lor şi câte-vâ minute sunt de ajuns, pentru a-i face să piară. Nu mă îndoiam de a vede înecaţi cea maî mare parte din catâri; dar Indienii ne încredinţară că pescuirea va fi îndată terminată şi că acesta nu-î de cât primul asalt al Gymnoţilor care trebuie să inspire grăză. In adevăr, fie că electricitatea galvanică se acumu-leză prin repaus, fie că organul electric încetăză de a mai funcţiona fiind obosit printr’o prea lungă întrebuinţare, an-ghillele după un timp ore-caro, semănă cu nisce baterii descărcate. Mişcarea lor musculară este încă vie, dar ele nu maî au putere de a mai aruncă lovituri puternice.
*
* *
Când lupta durase un sfert de oră, catârii şi caii părură maî puţin îngroziţi; eî nu-şî maî sbârliau căina, ochii lor exprimă mai puţin durerea şi grăza. Ei nu mai cad pe spate, chiar anghillele înătă cu corpurile pe jumătate afară din apă şi fug de cai, în loc de a-î atacă, apropiindu-se de ţărm ..
Atunci anghillele sunt prinse cu o mare uşurinţă. Li se aruncă cârlige mici legate de sfori; cârligul prinde uneori câte două de odată. Prin acest mijloc se scot afară din apă fără ca sfăra, fărte uscată şi destul de lungă, să comunice lovitura celui ce o ţine.... Dacă anghilele răstornă un cal lipsindu-1 de ori-ce simţire, omenii negreşit trebuie să se temă de a le atinge în primul moment, când au eşit din apă.
(!) Vec)î No. 2.
www.dacoromamca.ro
70
\lmxa
Acestă frică este forte mare la locuitorii indigeni din ţară, că nici unul din ei n’au voit să se hotărască să desprindă gymnoţil de sforile cârligului sau să le transporte în nisce mici găuri pline cu apă prăspătă, pe cari noi le săpaserăm pe ţărmul Cano de Bera.
A trebuit dar, să ne hotărîm, să primim noi înseşi primele sguduituri cari de sigur nu erau forte dulci. Cele mai tari, întrecură în putere loviturile electrice cele mai durerdse ce-mi aduc aminte de a le fi primit vre’odată, de la o mare butelie de Leyda complect încărcată.
Atunci am înţeles, că nu-I nici o exagerare în povestirea Indienilor, când asigură, că înotătorii se înecă, dacă întâmplător vre-una din aceste anghille îi atacă la picior saii la braţ. O descărcare atât de puternică este în stare, să lipsescă pe om pentru mai multe minute de ori-ce întrebuinţare a membrelor. Dacă gymnotul ar alunecă de-a lungul pântecului ori pieptului, mărtea ar pute chiar urmă instantaneu co-moţiunea.
Sunt puţini pescî de apă dulce, cari să fie aşa de numeroşi ca gymnoţil electrici. In şesurile nemărginite cunoscute sub numirea de Llanos de Caracas sau lanos de Apura, fiecare leghe pătrată conţine cel puţin două sau trei ape stă-tătăre cu reservorii naturale, în care gymnoţil electrici se găsesc forte uumeroşi; ei aparţin mai cu semă părţii din America meridională cunoscută sub numirile forte vagi de Guyana spaniolă, holandesd, francesă şi porlugesă, de la equator până la al 9-lea grad de latitudine boreală.
*
* *
Gymnotul întrece în mărime şi în putere pe toţi cei-lalţi pesci electrici. Humboldt a observat gymnoţl lungi de 6 pi-ciăre (lm,98). Acest pesce variază la culdre, după vîrsta, hrana şi natura apei mlăştinose, în care el trăesce.
Partea de dedesubt a capului este galbenă amestecată cu roş; gura este largă şi înzestrată cu dinţi mici dispuşi în mai multe şiruri.
Gymnoţil produc sguduituri electrice în ori-ce parte a corpului i-am atinge ; ei se excită mai uşor, când sunt atinşi sub pântece ori la înotătărele pectorale. Gymnotul dă sguduiturile cele mai îngrozităre, fără să se potă constată cea mai mică mişcare musculară în înotătdre, în cap sau în ori-ce altă parte a corpului său. Sguduitura atârnă de voinţa animalului.
Se întâmplă, ca un gymnot rănit şi amorţit timp îndelungat, să nu deâ de cât nisce sguduituri, forte slabe; pescarii îl cred istovit de putere, prăpădit, îl ating fără frică şi de odată gymnotul aruncă o descărcătură teribilă.
* *
Fenomenul atârnă ast-fel de voinţa animalului încât după părerea lui Humboldt, dacă-1 irită cine-vâ cu două beţe
www.dacoromamca.ro
ALBINA
71
metalice, sguduitura trece când prin una când prin alta din aceste vergele metalice, deşi extremităţile lor sunt fdrte vecine.
Ceea ce ne încredinţeză de natura electrică a organului, ce produce aceste comoţiunl, este experienţa următdre: dacă se urcă cine-vâ pe un suport isolator, simte vil sguduiturl, atingând animalul şi ţinend în mână o vergea metalică. Dar nu primesce cine-vâ nici o comoţiune, dacă se atinge pescele cu un tub de sticlă, cu un baston de ceră de Spania, cu o bucală de puciâsă ori cu o vergea de lemn uscată.
Aceşti observatori s’au încercat în zadar de a simţi efectul gymnotulul de-a curmezişul prin apă, fără a atinge pescele cu un corp solid: O pătură de apă de un milimetru în grosime e îndestulătdre de a căpetâ comoţiunea cea mal vie. Acest resultat stabil! natura electrică a fenomenului.
Ilumboldt şi Bompland au descris organul, în care se află puterea electrică a gymnotulul. Acest organ se află de desubtul coclii, de a-lungul, ocupând apr6pe jumătate din grosimea el. El este împărţit în patru fascicole longitudinale: doue mari de asupra, doue mal mici dedesubt şi la basa înnotătdreî anale. Fie-care fascicul este compus dintr’un mare număr de membrane paralele, fdrte apropiate între ele şi aprdpe orisontale; aceste lame se legă de o parte cu pielea şi de alta cu planul vertical mijlociu al pescelul.
Ele sunt unite una de alta printr’o infinitate de lame mal mici verticale sau îndreptate transversal.
Micile canale prismatice şi transversale cuprinse între aceste două şiruri do lame sunt umplute cu o materie gelati-ndsă. întregul aparat organic primesce o mulţime de nervi.
A. Ventul.
profesor la Seminarul Central.
Şase anî de muncă rodnică
Sub acest titlu, (jiarul * Dreptatea* din T.-Severin, face următorele aprecieri,' asupra reviste! nostre:
La 28 Septemvrie, revista enciclopedică populară Albina a împlinit şese anî de muncă rodnică în ogorul culturii naţionale.
Inlînţată cu scopul bine definit de a fi luminălorea poporului de la sate, Albina a pătruns până în fundul celor mal izolate văl ale munţilor, a cutreerat ţara în lung şi în lat, de la Dorohol la Mehedinţi şi pretutindeni a împrăştiat cu îmbelşugare hrană sănătoasă pentru minte şi pentru suflet.
Printre acel cari muncesc, desinteresaţl şi plini de entusiasm şi credinţă, pentru succesul moral al revistei Albina, găsim încă de la început şi pe conjudeţeanul nostrul, d-1 Petre Garbovicia-nu, care este—cum să me exprim alt-fel?—sufletul, motorul revistei. Munca ce depune d-sa în acest scop, împreună cu d-1 I.
www.dacaromamca.ro
72
albina
Kalinderu şi întregul comitet, va fi înscrisă cu litere de aur în istoria regenerărei nostre culturale şi economice. Nu trebue uitat nicî d-1 Haret, Ministrul instrucţiune! publice şi al cultelor care de la începutul aparaţiuneî reviste! Albina a fost cel ma! puternic protector şi sfătuitor.
Actualmente Albina se bucură de protecţia Majestăţe! Sale Regelu! Carol şi a multor alte persoane distinse din ţară; ea are viitorul asigurat, ma! cu osebire pentru că întregul comitet de redacţie nu primesce plată pentru munca depusă: toiul să face cu dragă inimă, gratuit, în folosul populaţiunei rurale; altminterf, cu indiferenţa celor mulţî, revista n’ar fi putut să trăiască în condiţiunile în care apare, bine redactată, frumos tipărită şi splendid ilustrată, dând 52 broşuri pe an, pentru abia 5 lei abonament,— şi acesta de mulţî neplătit!
Duminecă 5 Octombrie apare No. I din anul al VIMea din Albina şi comitetul speră— aşa se spune într’o notă—că până atunci va pute să numere mulţime de abonaţi nuoi. Ce bine ar fi ! S’ar înlesni ocazie de îmbunătăţiri mari pentru revistă î
Deşi chiar prin sate Albina ar pută să fie mai mult respân-dită, căci pentru luminarea satelor apare, eu unul găsesc vinovată pe inteligenţa şi pătura mijlocie din oraşe că nu dă un concurs mai mare Albinei. Câte-va mii de abonaţi mai mult în oraşe ar mări benefiiciile revistei şi ar înlesni Comitetului putinţa de a înmulţi ilustraţiile, numărul paginelor, etc.
Ştiu că mulţî din aşa cjisa inteligenţă şi din aşâ clisa pătură cultă, ignoreză cu intenţie publicaţiunile cu coprins sănătos şi moral, dar îi pot asigură că din Albina ar ave multe de învăţat, multe de reţinut.
In acest scop presa nostră cotidiană ar trebui să dea un sprijin mai intens revistei Albina şi să respândescă ideea ca să fie susţinută mai cu folos de inteligenţa şi pătura mijlocie a oraşelor. Până atunci, cu toată convingerea şi din toată inima, «fiarul Dreptatea strigă prin mine:
Trăiască revista,, Albina"!	Al. C. Yrăbcescu.
Mulţumim d-luî Vrăbcescu, pentru bunele cuvinte.
Trebuie să recunoscem că d-sa are multă dreptate, în ce privesce inteligenţa şi pătura mijlocie a oraşelor, a cărui concurs este aprope nul. In ce privesce presa, nu mai «ficem nimic. In afară de câte-vâ (fiareca: «Tribuna liberală» din Galaţi, «Paloda» din Bârlad şi «Dreptatea» din Se-verin, mai nu ne amintim să ne fi ve^ut pomeniţi, de cât pote pentru a ni se aduce unele învinuiri. Ba unele «fiare, s’au cercat a ne da şi cu-lore politică, deşi colecţiunile celor şase ani de existenţă, stau faţă pentru a desminţi orî-ce alusiune reutăciosă.
Viitorul «Albinei» este însă asigurat, graţie fruntaşilor acestei ţări, din tote culorile politice, cari ne-au dat şi ne dau sprijinul lor.
T.
— Saltelele de puf sunt vătămătore sănătăţeî.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
73
inaugurarea monumentului generalului d-r Davila.
Duminică 12 curent, la orele 10 a. m. s’a inaugurat monumentul generalului d-r. Davila, ridicat în faţa facultăţeî de medicină de pe bulevardul Independenţii.
La inaugurare au fost faţă, d-niî miniştri. Emil Costinescu, Ion Brătianu şi C. Stoicescu; d l C. Dumitrescu Iaşi, Rectorul Universităţii ; d-1 Adamescu, secretarul general al ministerului instrucţiunii publice; d-1 general Borănescu, loc-ţiitor de comandant al corpului II de armată; profesorii facultăţii de medicină; ofiţerii doctori superiori, mal mulţi înalţi funcţionari ; studenţii facultăţeî de medicină, etc. etc-
Din partea lamilieî au asistat, d-na Perticari, fiică, d-nil Alexandru şi Carol Davila, fiii regretatului general doctor Davila, precum şi alte rude şi amici intimi al întemeietorului înveţă-mîntulul medical la noi în ţară.
Aii fost depuse o mulţime de corone pe monument, printre cari o prea trumosă coronă de ilorî naturale din partea M. 8. Regelui. Serviciul divin a fost făcut de către P. S. S. Arhiereul Nilon, vicarul Mitropoliei.
După slîrşirea serviciului divin, P. S. S. Arhiereul Nifon, descopere monumentul de pânza care-1 acoperea, şi statua marelui doctor apare, în aplausele celor de faţă.
Generalul este representat stând în piciore, în uniformă de general, ţinend în mână un sul de liîrtil.
D-l general cir. Teodori, vorbesce cel d’intâiu. D-sa face o amănunţită biografie a generalului dr. Davila, şi slîrşind în-credinţeză decanului facultăţii de medicină, monumentul aceluia care a fost geniul creator şi organisator al instituţiunilor nostre medicale.
D-l dr. Măldărescu, face istoricul întiinţăreî învSţâmîntu lui medical, datorit generalului Carol Davila.
Spune cum Davila a înfiinţat orfelinatul de la Pantelimon, cum a dat o organisare spitalelor civile, cum a organisat serviciile sanitare, cum făceâ inspecţiunile pe neaşteptate.
In timpul răsboiuluî, iuspectâ ambulanţele călare.
Corpurile legiuitore, drept recunoscinţă, îl acordă naturalisarea cea mare.
Adresându-se apoi d-luî general-doctor Teodori, îl spune :
«Primesc, în numele facultăţeî de medicină, monumentul pe care l’aţî ridicat şi depun la piciorele lui, din partea profesorilor şi studenţilor în medicină, o coronă de onore».
D-l dr. Severeanu, vorbind de opera lui Carol Davila spune că acesta a contribuit mult la schimbarea stărel nostre sociale.
Amintesce cum Davila, adresându-se studenţilor în medicină le spuneâ în tot-deauna: «Sunteţi chemaţi a aduce mângâerea şi îngrijirea, nu numai în palate, clar şi în cele mal sărace colibe». D-l general dr. Demostene, spune că i a fost dată fericirea să
www.dacoromamca.ro
Monumentul generalului d-i*. Davila.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
75
vadă astăzi eternisată în bronz, mărâţa figură a întemeetoru-lui şi organisatoruluî instituţiunilor sanitare ale armatei.
Arată munca desfăşurată de acest geniu-organizator, petrecând cei maî frumoşi ani aî tinereţe! sale în mijlocul medicilor militari şi a armate!.
Carol Davila, închee d-l dr. Demostene, va străluci ca un lu-cefăr în istoria medicineî militare.
D-l cir. Biseroff, venit din Bulgaria, în cuvinte calde, arată recunoscinţa colegilor se! de acolo, pentru acela de la care s’au adăpat la izvorele sciinţe! medicale.
D l profesor cir. Locusteanu, directorul şcoleî superiore de medicină veterinară, vorbind în numele corpulu! medical veterinar, arată grija ce a pus Carol Davila pentru crearea şcoleî veterinare.
Mai vorbesc apoî d-niî, C. Stoicescu, fost şef farmacist al armatei, d-na Tonegaru, fostă elevă a azilului «Elena Domna», şi studenţi! în medicină, Stoicescu şi Severeanu.
Cu acest prilej s’a bătut şi o medalie comemorativă.
Ridicarea monumentului lu! Carol Davila, ne arată o dată mai mult că'memoria acelor ce muncesc la înălţarea unui popor, nu piere nicî odată. Carol Davila a fost strein prin nascero, dar a fost un mare Român prin fapte.
Când trăia, Carol Davila, adesea dficea: «Recunoscinţa este o flore alâsă, dar care cresce forte rar, de ore ce nu se nasce decât în inimile celor buni».
Ridicarea monumentului de asfădi, ne arată că acestă flore nu e atat de rară printre Români.
P.
Maî mulţi abonaţi ne-au cerut desluşiri în privinţa formalităţilor privilore la taxele asupra vinului. Dăm în întregime instrucţiile date de d-l Ministru de finance, din care se vSd regulele de urmat:
FONDUL COMUNAL.
Se acluce clin noii la cunoscinţa generală că, conform legei asupra desfiinţăreî acsiselor şi înfiinţăreî fondului comunal, orî-ce transport de vin, ţuică şi rachiuri, trebue să fee însoţit de un bilet de liberă circulaţiune, liberat de preceptorul fiscal al locului de unde pornesce.
Acestă disposiţiune este obligatorie pentru tote transporturile de băuturi, în orî-ce cantitate, fie pornite de la locul de produc-ţiune, fie scose din intreposite sau din orî-ce loc unde se află băuturi netaxate.
Transporturile de băuturi pornite din deposite taxate, precum şi cele ce se fac de producători la locul unde obicinuit îşi adună produsele, în caşurile prevăzute de art. 15 din lege, trebue să fie însoţite de certificate de liberă circulaţie cu scutire de taxe.
Perceptorii fiscali sunt obligaţi a liberă biletele de liberă circulaţie, la orî-ce cerere şi pentru orî-ce cantitate, în schimbul plăţeî imediate a taxelor. In cas când taxele uu sunt datorite
www.dacoromamca.ro
76
ALBINA
îndată, adică dacă băuturile se transportă la intreposite, sau dacă aceia ce fac transporturile sunt productoriî cari au fost creditaţi cu plata taxelor, conform art. 11 din lege, ceea ce se va dovedi cu certificate în regulă, perceptorii vor libera biletele de liberă circulaţie, arătând în ele motivul neplăţii taxelor.
In caşul în care taxele aii fost anterior plătite şi proprietarul beutureî voesee să o transporte, el va dovedi plata cu chitanţa şi atunci perceptorul îi va liberă un certificat de liberă circula-ţiune.
înainte de perceperea taxelor şi de liberarea biletelor, băuturile vor fi măsurate cu exactitate, notându-se cantităţile, tăria, taxele plătite şi arătându-se numărul chitanţei sau recipiseî de plată, iar pe contrapagina biletului se va scrie numărul vaselor şi conţinutul fie-căruia.
Aceeaşi regulă se va observă şi la liberarea certificatelor de liberă circulaţie, cu deosebire că, în loc de No. chitanţei sau re-cipitei de plata taxelor, se va arătă motivul scutire! de taxe.
Perceptorii sunt îndatoraţi ca, după liberarea biletelor sau certificatelor, să însciinţeze imediat autoritatea fiscală a locului de sosire, pentru ca transporturile de băuturi să potă fi urmărite şi controlate de aprope.
Biletele ca şi certificatele de liberă circulaţiune trebuesc pre-sentate la cerere, in tot cursul transportului, atât agenţilor fiscului, cât şi agenţilor administrativi, poliţienesc!, precum şi funcţionarilor căilor ferate.
La locul de sosire, aceste bilete se vor predă perceptorilor fiscali, agenţilor, sau în lipsa lor, funcţionarilor administrativi, cari sunt îndatoraţi a le predă perceptorilor.
Orî-cine nu va preda biletul ce posedă ci va încercă a face cu dânsul un al doilea transport, deosebit de pedepsele la care va fi supus, va perde dreptul de a mai dobândi asemenea bilete pentru alte transporturi.
Ori-ce transport de măfurî se va prinde fără bilet sau certificat de liberă circulaţiune, va ti îndată confiscat, aplicându-se şi penalităţile prevăzute de art. 13 şi 14 din legea fondului comunal.
De asemenea şi în conformitate cu legea, vor fi pedepsiţi fără cruţare şi vîncjetorii cari vor fi permis ridicarea băuturilor mal înainte ca ele să fie măsurate şi taxate.
Cu accstă ocasivne se mai face cunoscut că pentru ori-ce con-travenţiuni constatate, ministerul va da denunţătorilor, ca răsplată, jumătate din valorea băuturilor confiscate şi jumătate din am.cn-(jile aplicate, iar agenţilor constatatori un sfert din aceste valori. In caşul când denunţătorii vor face şi constatarea contravenţlunilor, ei vor primi ambele recompense.
Se pune îndatorire tuturor agenţilor fiscului să vegheze cu totă luarea aminte pentru aducerea’ la îndeplinire a disposiţiu-nilor de mai sus, iar agenţilor administrativi, comunali şi poliţienesc! de a_ da, conform legeî, tot concursul şi asistenţa necesară pentru înlăturarea fraudelor, cunoscând că se va pedepsi cu asprime ori-ce negligenţă sau abatere de la împlinirea datoriei.
E. Costinescu.
Ministrul finaneelor
www.dacaromamca.ro
www.dacoromanica.ro
78
ALBINA
O nenorocire în casa unui pescar.
In <jiua aceea, i-a mers bine luî Jean Petit, pescar cunoscut în satul său, pe costa Normandiel. In afară de marea cantitate de pesce ce prinsese prin ajutorul cârligelor, Jean, ucisese şi un viţel de mare. cu o lovitură de secure. Se întorcea vesel acasă cu căruţa plină. După ce avu grijă să vîre sub patul săă viţelul de mare, pescarul se culca împreună cu soţia şi cu ceî do! copilaşi aî sfii.
Peste nopte fu deşteptat atât el, cât şi soţia sa de un ţipet sfâşietor, care veniâ din spre partea unde se află Ifigănul cu cel doi copilaşi.
Ingrijaţî de acest ţipet, nevasta pescarului sări iute din pat şi cum eră întuneric besnă în cameră, se îndreptă spre legăn de undeveniau acum ţipete desnădăjduite. N’ajunse bine lângă legăn, când se simte apucată de piept de o gură caldă, şi nisce dinţi ascuţiţi începură al sfîşiâ sînul.
Pescarul izbuti să aprincjă luminarea. La lumina palidă a flă-căreî zări o scenă oribilă, care îl împietri de groză. In legănul stropit de sânge, ceî doi copilaşi abia mal dedeau semne de vieţă. Jos Ia doi paşi de dînsul, întinsă pe pardoselă, nenorocita fe-mee se luptă cu un monstru, care îl sfîşiâ bucată cu bucată carnea de pe ea.
Vitei de mare.
Jean Petit, puncnd repede mâna pe o puşcă care eră atâVnată de peretele de lângă pat, fără să mal piardă timp, descarcă ambele focuri în şalele monstrului, care după ce se ridicâ în doufi labe, că(Ju la pămînt scoţend un mormăit înăbuşit.
La detunătura puscel alergară mal mulţi pescari, cari rămaseră îngroziţi în faţa sângerosel priveliscî. Pescarul Petit reve-nindu-şî în fire, îşi dete acum semă de cele întâmplate.
Monstrul nu eră altul, de cât viţelul de mare, care nu fusese de cât ameţit de lovitura secure!. Peste nopte recăpfitându-şl forţele, începuse să-şî caute un loc de scăpare. întâlnind în drumul seu pe copilaşi, a început să I sfîşie cu dinţii lui ascuţiţi.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
79
Unul clin copilaşi, care încă mal respiră, precum şi nenorocita mamă care gemea de durere aii fost duşi la spitalul cel mal apropiat. După două căsurî do chinuri groznice, femeea pescarului Jean Petit îşi clete sufletul. Pentru copilaşi mal sunt speranţe de scăpare.	Marin.
ROLUL MAMELOR.
Cu prilejul conferinţelor generale din Aprilie a. c., d-1 G. Nicolau, re-revisorul şcolar al jud. Nemţu, a însărcinat o comisiune de învăţători pentru a alcătui o cuvîntare anume pentru sate, asupra rolului mamelor. Iat’o:
Omeni buni,
ă bucur că v’aţi adunat aşâ de mulţi astădi aicea şi mai cu semă mă bucur, că văd şi o mulţime’de gospodine, neveste şi fete de ale d-vostră.
Noi, bărbaţii, ne întâlnim mai des, şi aşă avem prilej de a cislui împreună de ale grijilor şi nevoîelor. Cu gospodinele mai rar însă ne întâlnim în aşâ mare număr, ca să mai sfătuim de una şi de alta şi tocmai de aceea, astăclî, lor am să le vorbesc ceva de semă şi care cred că are să le prindă bine. Vă rog dar, ca toţi împreună să mă ascultaţi cu răbdare.
Acum câţî-vâ ani am fost la un prietin, învăţător, într’un sat departe de aici. De cum am intrat pe porta ţarinei, îmi eră mai mare dragul să mă tot uit în tote părţile. Casele erau văruite frumos şi cu brâiele regulat trase. Ogrăzile, în cea mai mare regulă şi curăţenie. Pe lângă fie-care casă se vedea câte o grădiniţă de verdeţuri şi pe unele locuri şi de flori. D’apoi pomi roditori, puşi la rând şi cu stupii paznici, printre dînşiî. Copilaşii erau veseli şi curat îmbrăcaţi, femeile şi fetele, cu mâni-cile suflecate, umblau ca sfirleza după trebă; iar bărbaţilor le strălucea faţa de sănătate şi mulţumire par’că totă lumea eră a lor. D’apoi vite ce-am mai văţlut: care de care mai grase, mai frumose şi mai vînjose. Şi pasări multe ca acolo, nusciu <Jeu, să se mai găsescă unde-vâ. M’am tot dus în drumul meu până la casa învăţătorului şi stând cu dînsul de vorbă, i-am spus bucuria ce-am simţit intrând în sat.
«încă nu scii totul» mi-a dis el: «haidem acum de o cam dată la şcolă şi pe urmă om merge amândoi, ca să vedi mai bine satul şi câte-vâ gospodării; iar mâine, Duminică, să ne ducem la biserică, să ascultăm Sf. Leturghie».
După ce am îmbucat câte ce-vâ, am mers cu prietinul meu la şcolă. Veţlend încă de departe casa, nici nu-mi veniâ să cred că aceea e şcolă, aşâ eră de mare, frumosâ şi curată. Şi cum mă uitam la ea plin de mirare, prietinul mi-a spus că şcola e făcută de gospodarii din sat, cari au pus mână de la mână şi au muncit cum au putut de au ridicat-o, pentru că şcola cea veche eră prea mică şi nu încăpea în ea toţi copiii.
www.dacQTomamca.ro
80
ALBINA
Inlăuntrul am găsit o mulţime de copii, toţi îmbrăcaţi curat şi care de care maî drăgălaşi şi mai voinici. Acolo, mamele, cum împliniâ băetul ori fata 7 ani, îl duceau la şcolă fără să fie silite ori să le mal îndemne cme-vâ. Când s’a’ dat drumul acasă, parte din copil, cari erau maî de departe, au rămas acolo. Fiecare şi-a scos câte un şerveţel curat, în care aveau învelite cele de ale mâncării, şi să fi veţlut ce mal masă au întins : oue, brânză, câte un picior de găină friptă, mălaiu, galben cum e aurul, pâne ori azimă de-ţî veniă să te lingi pe buze. Şi unde s’au pus pe mâncare de le pârîiau măselele. Atunci numai am priceput eu de ce nu se găsiau printre dinşiî, ca în alte părţi, copil slabi, piperniciţi, buge^î ori galbeni la faţă. De la şcolă am pornit-o prin sat. La fie-care casă aveai ce vedea : ici prispele pline de chite de cânepă, colea gospodinele sghiciulau in, unele, la gârlă spălau lâna ori ghillau pânza şi o întindeau la sore pe iarbă verde; maî încolo vedeai ţesend ori reschiind. Am intrat într’o casă, care s’a nimerit.
Gospodina ne-a eşit înainte şi ne-a primit cu cea maî mare bucurie. Casa, înlăuntru, eră curată şi mirosiâ a busuioc şi rozmarin. Lucrurile tote erau la locul lor: culmea plină de straie de tot soiul, tote ţesături şi lucruri de casă: lăiţile şi paturile erau aşternute cu lăicere frumose, vatra humuită curat, blidele spălate şi aşedate pe vatră la locul lor, doniţa şi cofele în ungher, erau frecate şi aşezate pe scăunaş, zestrea fetei se înălţă mândră până în pod; iar fata, în chile’r, trăgea borangicul din gogoşi. In cămară pe lăiţx curate, stau olele cu lapte, puse la prins şi acoperite tote, apoi strecătorea cu brâncă, străchinuţa cu unt şi o cofă cu ouă aşeţlate în tărâţe. Şi ce bun a maî fost laptele prospăt atuncea muls, care ni l-a dat gospodina când am plecat! A doua <Ji dimineţa, ne-am dus să ascultăm Sf. Leturghie.
Biserica care nu eră mal pe jos de şcolă, am găsit-o tixită de credincioşi, toţi îmbrăcaţi în mândrul lor port sătesc, Ieşit din harnicile mâini ale fetelor şi nevestelor. Cămăşile, maî cu semă, catrinţele şi ştergarele se întreceau care maî de care, în ţesătură şi în alesăturx frumose.
Omenii stăteau cuviincioşi: nu vorbiau unii cu alţii şi ascultau cu smerenie Sf. Letux’ghie. Copil dinşcolâ,împreună cu câte-vâ fete şi flăcăi, cântax“x aşâ de frumos, ae ţi se părea că asculţi glasul îngerilor din cer; iar părinţilor lor vedeai par’că, cum le cresceâ inima de bucurie şi li se păreau că nu maî ating pămîn-tul cu piciorele.
După amiază, pe tăpşaxxul din faţă şcoleî s’a încins o horă mare şi frumosă între flăcăi şi fete; iar în ograda şcolex, copiii jucau, cântau, ori spuxxeau poesix şi fel de fel de istorii frumose şi hazlii.
Nici odată, în acel sat, îmi povestiâ moşul Simion Dobrea, hora nu s’a făcut la crîşmă ci xxumaî la casa vre-unux gospodar; iar acuma, de un timp încoce, se face şi la şcolă. Câţx-vâ copil, băieţi şi fete, au povestit cum nu se pote mal bine nisce istoriore frumose şi părinţii, stând rotă mal de o parte, ascultau şi pri-viau la copiii lor mici şi mari şi inima li se umplea de bucurie.
(Va urma).	N. Silvaş, T. P Creţulcscix, 0. Stan.’T. V. Ungixrcanix.
www.dacaramamca.ro
ALBINA
81
DIN ÎNŢELEPCIUNEA POPORULUI.
Omul cu desagii.
Mergeau odată pe un drum doi omeni, cari avend aceeaşi caler se legasei’ă tovarăşi de drum. Unul din ei avea pe umăr o pă-reche de desagi ; acesta, câtă vreme le ţinu calea, nu vorbi altceva tovarăşului seu decât despre scăderile şi greşelele altor 6meni bătându-şi joc de ei şi batjocorindu-i, iar despre scăderile sale nici pe departe nu făcea pomenire.
De la o vreme tovarăşul săfi îi (Jise:
«Să vede, prietene, că tu ai umplut partea de dinaintea desagilor tăi cu scăderile altora, de le ai mereu în vedere iar ale tale le-ai băgat în partea cea din dârât, ca să nu le vecji şi să nu vorbesc! despre ele. Crede-mă prietene, că mai mult folos ai avea dacă ai avea înaintea ochilor mai întâiQ scăderile tale a-poi ale altora».
Omul acesta adevăr a grăit ; fie care trebue mai întâiă să-şi cunoscă scăderile sale şi să se silescă a le împuţinâ şi stârpi, şi numai după aceea să caute după ale altora. Să nu i se împli-nescă vorba aceea; «Vede ţandăra în ochii altuia, iar bârna într’ai săi, ba.»
Culesă şi prelucrată de: Silivestru Mol(lovan.
---------------------------
DIN LUME
0 statistică interesantă.
O interesantă statistică a populaţiunii globului pămîntesc a fost publicată de Zeller, directorul comitetului de statistică din Wtirttemberg, în «Jurnalul general al misionarilor».
După acestă statistică numărul locuitorilor pămîntuluî ar fi de
1,544.580.000	de suflete; dintre aceştia creştini: 534,940.000, evrei
10.860.000,	mahomedani 175,290.000, păgâni 823,420.000.
Printre păgâni, cari şi a<jî sunt mai mulţi ca creştinii, cei
mai mulţi sunt credincioşi ai lui Confucius, vre-o 300.000.000.
La fie-care miie de omeni din lume vin 346 creştini, 7 evrei, 114 mahomedani, şi 533 păgâni.
E interesant de a asemăna aceste date numerice cu datele timpului trecut, ’nainte cu 100 ani. Se află un calcul făcut de geograful francez Mal-Brun, după care atunci se numerau
220.000.	000 de creştini şi 5,000.000 evrei, pe când populaţia pămîntuluî întreg numără până la 545,000,000. Dară cifra din urmă pare a fi prea puţin vrednică de crecjămînt spre a se face dintrînsa ore cari conclusiuni temeinice. Cu siguranţă se pote spune, că numărul creştinilor cresce cu mult mai repede decât al altor religiuni.
Asia ne înfăţişeză amestecul cel mai împestriţat de religiuni Aici mai mult de a treia parte a populaţiunii se ţine de doctrina lui Confucius, a patra parte de a lui Brahma, câte o şep-
www.dacaromamca.ro
82
ALBINA
time mohamedanî şi budiştî, iar cele-lalte religiunî la un loc lac abia a 10-a parte a populaţiunil asiatice.
In Africa aprope trei sferturi de locuitori se ţin de politeism (creatori în maî mulţi Dumneaei); în rînd cu acesta numai legea lui Mahomed (turcescă) dispune de un însemnat numer de credincioşi, aşa că din o mie de africani, se ţin de dînsul aprope 230 de omeni, şi după datele unor exploratori al Africel, Islamul şi acum are o mare putere de răspândire.
Asia şi Africa sunt locurile cele maî timpurii ale culturii omenescl; în primele vecurî creştinismul a ocupat iute în aceste părţi ale lumii o posiţiune solidă, dar în urmă el a fost aprope cu totul nimicit, şi numai de vr’o 100 sau 150 de ani în urmă, crucea lui Christos a început să străbată iarăşi, cu încetul şi cu greutate în aceste întinse părţi ale lumii.
In timpul de faţă Europa, America şi Australia cu Polinesia sunt părţile, unde majoritatea populaţiunel aparţine creştinismului.
Din aceste date statistice se vede iarăşi cât e de neînsemnată partea de populaţiune a nemuluî omenesc, care s’a înclinat la piciorele sfintei cruci şi s’a luminat cu lumina adevărului lui Christos, şi câtă omenire şade încă în umbră şi în întunerecul morţii. Multă muncă maî aşteptă pre predicatorii creştini, până când lumina învăţăturii evangheliei va străbate în aceste întinse părţi ale întunereculuî celui mal din afară.	Z.
Scrisore către redacţie.
>
A<jî, e (jiua, când falnica «Albină» îşi îndreptă paşii pe o nouă cale, care doresc să fie smălţată d’apururea cu mândre flori, de unde să-şi procure mierea, din care culegătorii să guste cu drag şi cu plăcere, ca din ceva sfânt.
De aceea, vă rog, Onor. Redacţie, continuaţi cu trimeterea acestei pre-ţiose reviste, căruia din nou îi urez :
Trăescă harnica Albină!
Care ori ce suflet alină,
Cu mîerea-î delicată,
Din flori vii adunată.
A d-v. abonată Jeana I. Staicu.
InvSţătâre Orlea-Romanaţl.
Informaţiuni.
Am dat în numeruţ trecut la Bibliografii traducerea volumului «Re-
fele Carol» de către d-1 Const. Graur, redactor la «Tribuna liberală» in Galaţi. Autorea acestei lucrări este:
D-na Kvemnitz văduva regretatului doctor Kremnitz, cunoscută ca tovarăşe de muncă literară a Carmen Sylveî, traducă-torea neobosită şi pricepută a mal multor autori români.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
83
Scrierile d-sale sunt încă de mult forte apreciate atît în străinătate cât şi la noî,
Dar desluşit descrie pe scurt, Autorea cele petrecute în ţară sub domnia M. Sale, de la 1866 şi până la 1902 inclusiv, tote cu o esactitate rară şi bazate pe fapte positive, pe date autentice şi ţifre oficiale, precum între altele: Alegerea Prinţului Carol de Hohenzollern şi sosirea Sa în ţară, fluctuaţinile politice interiore şi exteriore, presintând străinătăţii ţara, poporul şi obiceiurile române cu dragoste şi multă pătrundere; episodele şi urmările răsboiului din 1877—78, luptele M. Sale în cestiunea luărei Basarabiei, în acea a rescumperăreî căilor ferate Strous-berg, a cestiuneî ovreilor, etc., precum şi pentru dobândirea definitivă a independenţei României, reproducând numerose corespondenţe urmate atît în timpul resboiuluî, cât şi în urmă, privitore la ’cestiunile de mai sus, cu Maj. Sa Regina, cu părintele şi fratele mai mare al Regelui,—cu împăratul Germaniei şi fiul lui moştenitor, cu împăratul Napoleon, Francisc Iosif Ţarul, Sultanul şi Prinţul Bismarck.
Aşa fiind, cartea e de o deosebită importanţă pentru orî-ce Român.
•ir
* *
Cu privire la amnistierea de către M. S. Regele a dezertorilor şi nesupuşilor, reamintim că dezertorii şi nesupuşii sunt amnistiaţi numai până la 1 Noemvrie a. c.
Până atunci dezertorii vor trebui să se prezinte la corpurile din cari făceau parte, iar nesupuşii la depositele de recrutare.
Dezertorii şi nesupuşii ale căror contigente s’au liberat, vor fi imediat şi ei liberaţi, iar dezertorii şi nesupuşii ale căror contingente sunt încă în serviciu, vor fi şi ei puşi să-şi continue serviciul militar, fără a li se da vre-o pedepsă.
* *
♦
In <jiua de 29 Octomvrie 1903, ora 10'/2 a. m., se va ţine la Eforie li-citaţiune publică cu oferte închise pentru vînţlarea spre exploatare a urmâtorelor porţiuni de pădure:
Judeţul Argeş. — 518 arbori frasini, pădurea Toca Grebla Groşi, com. Dăngescî, garanţie provisorie lei 800.
1.200 goruni, pădurea Vatra schit Cornet, com. Racoviţa, Copăcenî garanţie provisorie lei 1.000.
275 arbori braţU, pădurea Dăngescî, garanţie provisorie lei 100.
Judeţul Ilfov — 5 parchete, pădurea Presna Poiana şi Presna Anagno-stî com. Curbănescî Coţofana, garanţie provisorie lei 1.000.
Judeţul Prahova. — O porţiune de pădure pe proprietatea Vrăjitorea, com. Poiana, garanţie provisorie lei 450.
Judeţul Olt.— 5 parchete, pădurea Ceomăgescî, com. Ciomăgescî, garanţie provisorie lei 1.053.
Judeţul Romanaţî. —16.429 arbori serial. Fusendrea, pădurea Morun-glav, garanţie provisorie lei 5.000.
23.555 arbori seria II, Bărescî, pădurea Morunglav comuna Morun-glav, garanţie provisorie lei 6.000.
Porţiunea de pădure atinsă de pârjol din pădurea Hodivoia Vieri, garanţie provisorie lei 250.
Supra-oferte nu se primesc.
Condiţiunile generale pentru exploatarea acestor porţiuni de pădure, sunt cele publicate în «Monitorul Oficial» No. 174/901, iar cele speciale, precum şi ori-ce alte informaţiuni se pot luă la serviciul Bunurilor E-forieî, în (filele şi orele de lucru.
* *
www.dacaromanica.ro
84
ALBINA
In cjiua de 12 Noemvrie viitor se va ţine licitaţiune publică cu oferte închise atât la Ministerul Agricultureî, cât şi la Prefectura Romanaţi pentru vîntjarea a 30 vagone porumb de bună calitate recolta a. c., de la ferma model Studiua din Romanaţi.
Informaţiunî relative la acestă vîndare se pot luă în tote filele şi orele de lucru de la Minister şi numita prefectură.
BIBLIOGRAFIE
In curând va apare:
Carnetul agricultorului, pe anul 1904, sub direcţiunea d-luî N. N. An-dronescu, agronom, conţinând o bogată materie tratând chestiuni de agricultură cu ramurile ei, materie calendaristică şi spaţiu liber pentru notiţe «Jilnice.
Acestă lucrare, care anul trecut, la prima ei ediţiune, a avut un succes remarcabil, este de prima necesitate pentru toţi agricultorii, fie ei mari sau mici proprietari, cultivatori, arendaşi, administratori de moşii, etc., precum şi învăţătorilor rurali, profesorilor de Ia şcolile agricole inferiore, etc.
Preţul unui exemplar s’a redus de la 3 lei legat în pânză şi 4 lei legat în piele, la
2 lei legat în pânză şi 8 *	„	„ piele.
Contra acestui preţ, plus 10 bani pentru porto de fie-eare exemplar, se vor expedia comandele. Cine doresce să primescâ «CARNETUL» recomandat va mai adăugă 25 bani.
Se primesc spre înserare anunciurî şi reclame.
«Comandele trebuiese făcute imediat».
A se adresă comandele şi mandatele poştale precum şi cererile pentru inserarea de publicaţiunî:
Administraţia «CARNETUL AGRICULTORULUI», Bucurescî, str. Vânători No. 16.
Acei dintre abonaţii noştri, cari ne vor face 5 a-bonaţl plătiţi, vor ave âl 6-lea abonament gratuit, fie pentru ei, fie pentru vr’un săten lipsit de mijloce. Orî-ce cerere (le abonament trebuie neapărat să fie însoţită de cost, contrariu nu se va expedia revista, ori-care ar fi persona ce ne-ar recomandă pe noul abonat.
La Administraţia Revistei „Albina" strada Măntulăsa No. 9, sunt de vîndare nouilc programe ale şcolelor primare urbane şi rurale în broşuri, costând fic-care programă Iei 1. Asemenea programa analitică a şcolelor normale de învăţători şi înveţătore, costând lei 2. Ori-cine va trimite prin mandat poştal lei 1,20, va primi franco la domiciliu, programa ce va cere, urbană sau rurală. Pentru lei 2 20 le va avea pe amândouă; iar cu lei 2,20 pe cea a şcolelor de învăţători. Asemenea se află de vîndare şi „Buletinul Oficial" No. 212 (număr suplimentar) cu ambele programe; şi cu preţul de 2 lei numeral, cum şi „Buletinul Oficial" No. 214 (numer suplimentar) cu programa şcălelor normale, cu preţul de lei 3. Asemenea: Îndrumări pentru institutori şi învăţători, privită re la modificările aduse programei analitice a şcolelor primare, cu preţul de 50 bani exemplarul
www.dacoromaiiica.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea înveţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leii pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf! Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Knlinderu, membru al Academiei Române.— Vicepreşedinte, Sara Şoniăiiescn, mare proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petro Gftrboviceann, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Congt. Bann, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spiro C. Haret, Ministru,profesor Universitarii. Dimitrescu Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădescft, deputat, profesor universitar; Crigtu S. Negoescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor. — Censori, Congt. Alimăneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Congt. Alexandrescn, revisor şcolar.
Membrii înscrişi şi cotisaţiunl plătite (Urmare).
Ecaterina Procopie Dumitrescu (Bucuresci), 15 lei; Ilarian Procopie Dumitrescu (Bucuresci), 15 lei; Justiniaii Procopie .Dumitrescu (Bucu-rescî), 16 lei; Eugeniu Procopie Dumitrescu (Bucuresci), 15 lei; Alexandru I. Cuioglu, Directorul Eforiei Spitalelor (Bucuresci), 5 lei; Ion Avian (Bucuresci), 2 lei; Const. Stoenescu (Bucuresci), 2 lei; Ştef. Murat (Bucuresci), 2 lei; Alex. I. Zottu (Bucuresci), 2 lei; Th. Iiiescu (Bucuresci), 2 lei; Mih. V. Danielescu, (Bucuresci), 2 lei; Alex. Gălăşescu (Bucuresci), 2 lei; Gr. N. Brăileanu (Bucuresci), 2 lei; Ion C. P. (Bucuresci), 2 lei; Alex. P. Niţescu (Bucuresci), 2 lei; Scortinescu (Bucuresci), 2 lei; A. G. Gagalis (Gara Cereşu) 2 lei; Gr. N. Micşunescu (Bucuresci), 2 lei; Eu-frosina N. Stoicescu, profesoră (Ploescî), 6 lei; Ecaterina N. Stoenescu institutore (Ploescî), 2 lei; Zoe Orăgoşescu, profesoră (Ploescî), 2 lei; Maria Alexiu, profesori (Ploescî), 2 iei; Paulina Mârculescu, profesoră (Ploescî). 2 lei; Ştefan Caşu, învăţător (Tutova), 1 leu; Ion Donca, învăţător (Tutova), 1 leu; Aureliu Sona, învăţător (Tutova), 1 leu; Maria Gheorghiu, îiiveţătore (Tutova), 1 leu; Ion IJalmuş, învăţător (Tutova), 1 leu; Haram Basile, învăţător (Tutova), 1 leu; Ion C. Dragu, învăţător (Tutova), 1 leu; Atanase Modiga, învăţător (Tutova), 1 leu; I. Stratulat, învăţător (Tutova), 1 leu; Teodor Ciobanu, învăţător (Tutova), 1 leu; Ion Caşu, învăţător (Tutova), 1 leu, Gh. Vasiliu, preot (Tutova), 1 leu; Ştef. Sava, învăţător (Tutova), 1 leu; L. Donca, învăţător (Tutova), 2 lei; C. Blănariu, învăţător (Tutova), 1 leu; G. Năstăsescu, învăţător (Tutova), 1 leu; Vasile Marta, învăţător (Tutova), 1 leu; S. Roşcanu, învăţător (Tutova), 1 leu; Preotul Gratian Carpati (Bacău) 2 lei.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1903 al Societăţii e de 430, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 6.036 lei 70 bani.
__________________ (Va urma In No. viitor).
www.dacoromanica.ro
4
1
LOTERIA
Societăţii pentru învăţătura Poporului Român
Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor ei normală şi primară din Bucuresci, str. Sf. Ecaterina.
Autorisată de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1909, comunicată Soc. cu adresa Prefec-tureî Poliţiei Capitalei No. 56.312 din 8 Iunie 1902.
350.000	Bilete a un Lett unul
1	a 35.000 Lei		Lei	35.000
l	» 15.000 »		»	16.000
2	» 5.000 			>	10.000
3	» 2.000 			»	6000
6	»• 1.000 ...	•	6.000
12	» 500 » 		•	6 000
30	» 200 » 		»	6.000
60	» 100» ....	»	6.000
100	» 50 »		»	5.000
250	» 20 »		»	5.000
465 Câşt. în val. totală de		Lei	100.000
Biletele se găsesc de vindere:
In Bucuresci: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debutanţii de tutun.
Judeţe: La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debutanţii de tutun.
Tragerea Lotăriel s’a fixat irevocabil la 6 Decemvrie 1903.
Şctila Fericirii, călăuza Vieţii, 10 bani la librării. — Prevestirile Fericirii ce trebuie să faci, 0,60. — Alfabetul mobil, aplicat la abecedare, 7 lei. — Cum să facem pe copii să ni se su-pue, fără brutalele pedepse (dupâo-pere încoronate) 0,30. — Ştiinţa sufletului, aplicată la educaţiune, partea I, 0,30. — Planurile tuturor lecţi-unilor pentru institutori şi părinţi 0,30. — Consemnatorul absenţelor, a-paratul, 7 lei, (libretul 0,30). — Corectarea simultană a temelor cu formă schimbată (30 procedee) 0,20.— /'c(/«(/o| Com pay re, rezu tn ată, 0,50. — Educaţiunea intelectuală şi morală de Spencer, 0,40. — Metodologia generală herbartiană, 0,80. — Meto-' dologiile speciale, în spirit herbartian, câte 0,20. — Planuri pentru tote lec-ţiunile, 0,30. — Tipografie de vîntjare cu chilogramul. — Maşină mare. A-dresa: Rădulescu, Griviţeî 100, Bucuresci.	4—1 I

I	ieşit de sub tipar «Gospodăria Ru. M rală», ediţia a 3-a. Lucrată după noua programă a şcolelor Normale de învăţători şi Seminarielor, {J5b V. S. Moga.
Se află de vîmjare la Librăria Sfe-tea cu preţul de 3 lei.	< ’ >
Cel mai mare şi vast magasin şl singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil din propria ndstră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente Ia Ghete de Bărbaţi: de Vax cu Elastio sad Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
» 12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
12.95,	13.96, 14.95.
13.95,	14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95-
13.95,	14.95, 15.95.
»*	»	• Nasturi
» Laok cu Elastic sad Şireturi »	»	» Nasturi
» Chevreau cu Elastio »	»	» Nasturi
Preţuri corente Ia Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95.
>	»	»	» Botonî > 11.95, 12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
»	» Colori »	»	» 12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
» Gems cu Nasturi şi Şireturi •	7.95,	8.95,	9.95.
Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi»	6.95,	6.95.
Idem cu ŞirelurI şi Nasturi »	6.95,	7.95,	8 96.
Idem de Lack diferite forme »	5.95,	6.95,	7,95,	8.95,	9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu	preţuri fabulos	de eftine.
In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glacă, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi » 2.95.
Rupăndu-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la tote Sesânele, Calea	, .
a-r	Cititorii reviBtei vor avâ un scarJSmirit de
Victoriei NO. 27, alatun de Folifta 6tyo din preţurile InBemnate, prenentAn.1 Capitalei, Bucuresci.	ouponui.