No. 49
ANUL VI.
7 Septemvrie 1903
o
-îaevistă ‘Enciclopedică Populară
^îparc în Jie-care duminică
I Abona | Un nu
Abonamentul în ţar5 pe an L*ei 5 6 luni »	3
:^cru	ri 1 leu linia. IVIioa publicitate 5 bani cuvi
IVlanuscriptele nepublleate se ard.
>v
amentul in strein pe an Uci 8
mer.......... Iu bani
ncul


Irbovtcaarju Coţbuc J. Otescu p. 2u!fu
Comitetul de Redacţie: Ion Kaiinderu

Colonel p. V. JYâsturel S". yidamescu V. S- Mo ga JY. jYicolaascu Qr. Ceoclossiu
Corjst. C. popovicl-Vaşcâ.
SUMARUL: P. Dulfu, Corona României (poesic). — Th. D. Sper an t ia, Ln co o buna cartea.— Profesor Dr. 1. Simionescu, Industria mătăsel. — Stef. Negulescu. Cele d'intulu îngrijiri ale copilului.— P. Stavrescu, Ce s’a făcut pentru crescerea cailor românescl.— D. Jiddule8cu, Folosul arăturilor adinei în timp de secetă.—M. M.t .Judecată turc^scă.— Ii. V., Desfundaţi terenul! — V. S. Moga, Pl<Sva de orz ca hrană pentru vite. — Informa* rJiunI. — Către abonaţii noştri.—Bibliografie.—Poşta Administraţiei.
Sfaturi: PAne de cartofi.
llustrafiuni: Cal In libertate pe întinsa câmpie a Ungariei. — Pluguri arând adine.— Locuitori din ţările calde. — Plug.— La arat.
o

SEBsHSiami
pedacfia ?
„Droiheria Universală** Toma Erătulescu.
BucnrescI, Calea Grlriţel, No. 145, (lângă gara <le Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe aii* mentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttlc; articole pentru menagiu, vanilie, parfumuri şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiun! higenice contra mătreţei şi cădere! perului. Capilarine, tinctur! pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiuri (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, guarone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătesci, de Karlsbad, săruri de puciosă, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri ş: esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilinâ şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laborator» chimice, pentru Institute de Bacteriologic şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şi Instrumente chirurgicale, Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolinâ, camplior şi naftalină. Şi, acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Toma Brătulescu.
52—43.
TRIOARELE CELE MAI BUNE
Din fabriea „(4 E 1 D“, garantat originale.
GRAPPELE CELE MAI SOLIDE
De oţel garantat Din fabriea „Baeeher".
PLUGURILE CELE MAI RESISTENTE
întregi de oţel Din fabriea „Baeeher"
Se găsese de vendare numai la
SOCIETATEA IN COMANDITA WEIL, JOSEPH & Co.
Bucuresei, Strada Smârdan No. 7.
JVIaşine agrieole şi industriale
SPECIALITĂŢI PATENTATE
MICA PUBLICITATE
Cu 6 bani cuvîntul, iar pentru anunciurile cu un numer mai mare de cuvinte, de la 60 în sus, preţul pentru fie-eare cuvînt este numai de 4 bani.
www.dacaromamca.ro
Corona 'României
Robă până ieri, în lanţuri, 0, frumosă Românie:
Cât ai plâns în întunerec, Numai Cel de sus o scie! Dorile sosit-au însă Dup'o nopte 'ndelungată;
Adi stăpână eşti pe sortă-ţi Iar, precum erai odată.
Si pe fruntea ta sclipesce 6 coronă luminosă,
Care 'n lumea asta largă Semăn n'are de frumosă. Meşteri mari au făurit'o,
De prin ţări împărătesei,
De insuflă-aşâ mândrie Inimilor românesc!?
Aur scump e totă ore,
De străluce-aşâ măreţ?—
Ba „Curcanii" o durară,
Din ceva şi mai de preţ!
Din „oţel" ce-a fost odată „Tun" în mână păgânescă Şi lucesce că e pusă Pe o frunte vitejescă.—
Nu! corona-ţî, Românio,
Nu-i ca orî-ce scump odor! Este sore de lumină Şi de viaţă dătător. . .
Bucură-te, Românime,
Că pe cer ţi-a răsărit Dup'atâtea vecuri negre Sore-atât de strălucit!
Maiu, 1881.	P. Dulfu
www.dacoromanica.ro
1262
ALBINA
La ce e bună cartea.
rea mult se cere de la carte. Se cere de la carte ceea-ce nu pote da.
Nu se pot luâ două pîeî de pe-o oîe: aşa c,lice proverbul. Dar de pe carte ar voi omenii, la noi, să ia şi (,lece şi o sută de piei. ţ)ic: la noî, pentru că în cele-lalte ţări din occident, unde va-lorea şi folosul cărţii s’aîi înţeles, nu se întîmplă acest lucru, şi acest rău la noî e un obiceîu, e un nărav.
S’a întîmplat de au fost odată vremuri când mulţi aii putut lua multe piei de pe biata carte, şi pilda lor a deschis gust şi altora şi din pildă în pildă s’a făcut legendă. S’a făcut o legendă cu mult mai vie şi mai crezută, de pildă, de cât legenda comorilor, după care, în noptea de sf Gheor-ghe, sau nu sciu în care nopte, ard comorile.
S’a făcut asupra cărţii legendă falşă, legendă superstiţiosă.
Cartea sau învăţătura nu pote să facă de cât un singur lucru; cartea sau învăţătura pote să dea numai: Luminarea minţii, atâta.
Cartea sau învăţătura nu pote să-ţi facă alt ceva de cât să-ţî lumineze mintea, dar nu să-ţi dea şi minte. Ea pote să-ţi lumineze numai mintea ta, multă, puţină; bună sau rea cum o ai; nu pote să-ţi mai dea minte mai multă.
Cartea sau şcola e ca mora.
La moră duci douăzeci de kilograme de grâu, îţi dă douăzeci de kilograme de făină. Iţi schimbă grâul în făină dar kilogramul rămâne acelaşi. Şi nici grâul nu ţi 1 schimbă în porumb nici în secară, nici în orez, nici în nimica altă: grâu aî dat grâu îţi va da înapoi, însă grâu măcinat; porumb ai dat porum îţi va da înapoi, însă porumb măcinat.
Aşa şi cartea sau şcola. Mintea ta care i-ai dus’o acolo, aceea ţi-a lustruit’o, ţi-a făţuit’o, ţi-a călit’o, sau ţi-a prefăcut’o pe cât a putut’o preface, fără
www.dacoromaxrica.ro
ALBINA
1263
ca s’o schimbe de pildă ca din grâu în porumb sau din porumb în grâu; orî dacă vrei să $icî, din creerî în ficat, orî în grăsime, orî în săpun de Congo, orî în mintea luî Kant, sau a luî Cesar, sau a luî Napoleon, sau a luî Pasteur, sau a luî Edisson, sau a cutăruî învăţat, orî bogat, orî doctor.
Aci e greşala, aci e înşelăciunea. Omenii aii crezut că şcola le pote da şi altă minte. Şi ducendu-se la şcolă unul îşî <^icea: mă duc să’mî capăt o minte de Medic; altul, o minte de Astronom; altul o minte de Economist; de Matematic, Naturalist, etc. etc.
S’aii înşelat însă şi s’aii înşelat şi alţii, sau maî bine-^icend, eî s’au înşelat dar s’au folosit; iar alţii s’aii înşelat şi s’au păcălit. De pildă, s’a înşelat cel ce s’a făcut Medic, creţlend că are minte de medic, dar el s’a folosit de titlul acesta, pe când ceî cari l’au crezut şi i-au dat acest titlu s’au înşelat şi s’aii păcălit, pentru că el ne avend minte de medic, în loc să-î vindece de bole ca un medic, i-a omorât ca un nevrednic ce era.
Şi aşa s’a întâmplat nu numaî cu medicii, ci şi cu inginerii şi cu astronomiî şi cu economiştii şi cu fel de fel de specialişti.
Şi în vremea aceea de ne sciinţă, mulţi s’au folosit de titluri usurpate sau luate pe nemerit; dar astăţlî nu maî merge aşa. Astăţlî se păcălesc eî înşişi pe sine, căcî dacă ese medic prost, sau advocat prost, sau arhitect prost, more de fonie.
Mulţi îşî maî aduc aminte de alte vremuri, de când cu pospăela cărţii, puteau şi proştii să ajungă la procopselă. Acele vremuri însă au trecut.
Astă^î aşa au ajuns lucrurile, că fie care trebuie să facă ce pote maî bine.
Astăzi nu e destul să aî titlul de cântăreţ, ci trebuie să sciî chiar a cântă; nu e destul să aî titlul de comptabil, ci trebuie chiar să sciî compta-bilitatea. Astăzi dacă te pricepi mai bine a scote dinţi, fă-te dentist, nu umblă să te faci marinar; dacă te pricepi maî bine la pictură, nu umblă să te faci veterinar, sau orator, advocat, etc. etc.
www.dacoromanica.ro
1264
ALBINA
Fie-care să înveţe a face ce pote mai bine, ce e mai talentat.
Sunt chemări anume în lumea asta şi omul ca să potă trăî bine, trebuie să caute să-şî nemerescă anume chemarea sa.
Şi când şi-a nimerit chemarea, atunci îi vine şi cartea în ajutor.
Dacă scie a citi, a scrie şi a înţelege ceea-ce ci-tesce, atunci la orî-ce nevoie, orî-ce specialitate ar avă el, n’are de cât să alerge la carte şi cartea îl va învăţă tot de ce va ave nevoie.
Astăzi sunt cărţi pentru tote nevoile.
Eşti medic, ai cărţi şi reviste de medicină; eşti musicant ai cărţi de musică; eşti pescar, ai cărţi de pescărie; eşti măcelar, ai cărţi de măcelărie, cărţi pentru împărţirea cărnii, despre desfacerea cărnii de pe ose, despre consumarea cărnii, etc. Tot aşa sunt cărţi de tăbăcărie, de cusătorie, de florărie, agricultură, pomologie, crescerea vitelor, cres-cerea pasărilor, pregătirea lăptăriilor, cultivarea ciupercilor, cultivarea melcilor, etc. ect.
Iată ce pote să dea cartea.
Cine scie să se folosescă, bine de el şi de alţii de pe lângă el. Cine nu, rău şi de el, rău şi’de alţii, dar mai rău de el.
Th. D. Sperantia.
PÂNE DE CARTOFI. — Pentru ca să faceţi pane, veţi luă şase cartofi mar! şi îi veţi fierbe în forte puţină apă. Cartofii fiind fierţi, îi veţi zdrobi ca terciul şi apoi îi veţi pune într’o cratiţă, adăogând unt prospet, sare, piper şi un pahar cu lapte fiert. Când totul este bine amestecat, veţi mai adăogâ trei oue întregi şi 250 grame şvaiţer ras pe răzetore şi se amestecă din nou, apoi să ia o formă, se unge pe din lăuntru bine şi se presară pesmet pisat; când acesta este făcută, se tornă totul în formă.
In urmă, şe pune forma la cuptor, timp de doue-$ecî de minute, şi se scote pânea afară cu băgare de semă, ca să o puteţi servi fierbinte.
Dacă se reuşesce bine, pânea este minunat de bună şi dă o mâncare pe atât de îmbelşugată, cât şi de sănetosă.
www.dacaromamca.ro
\ [.BINA
12<i5
INDUSTRIA MĂTÂ5EI.
«ri în ce parte îşî duce viaţa omul, îşî caută îndată cele trebuitore pentru traiă, la fiinţele ^ ce-1 înconjoră. Avend nevoie în tote filele de hrană, el a fost silit să domesticescă şi să crescă pe lângă casă, oî, vaci, capre ş. a.; trebuind să se îmbrace, s’a gândit să aibă în apropierea lui şi să îngrijescă tote plantele sau animalele, ce i-ar fi de ajutor. In chipul acesta s’ati cultivat şi s’au îngrijit şi fluturii de mătase pe acolo pe unde ei cresceaîi în sSlbătecie. Chinejiî, ceî d’în-tâiu au întrebuinţat firul de mătase din care viermele îşî face goşoşa lui. Şi astăzi chiar, mătasea chinezescă este cea maî căutată. De la Chinejî ati înveţat s’o cultive Japonezii şi poporele vecine. Abia prin vecul al 6-lea după Christos, nisce călugări Greci aii adus la Constantinopole semînţa de fluturi, ascunsă în bastone de trestie. De-acolo industria mătăseî se răspândi în totă Europa şi astăzi fabricele cele maî mari de mătase sunt în Franţa. Şi la noi în ţară, străbunii noştţi cresceaîi viermi de mătase. Din borangic (ţesături din mătase) îşî făceaţi Româncele năframele, ca şi cămăşile subţiri, încetul cu încetul s’a părăsit acest izvor de bogăţie, după cum s’a părăsit şi crescerea cailor, oilor, etc., rămânând Românii noştri maî apoi, numai la agricultură.
Dar face ore să se ocupe cine-vâ de viermii de mătase? Aduc ei aşa de mare folos?
Nici o altă îndeletnicire nu e maî mănosă decât cultura mătăseî, căci nu cere nici multă muncă, nici mare cheltuială, nici mult timp.
Românul de la ţară pote forte bine să se ocupe atât de câmp cât şi de viermii de mătase.
O singură grije se cere, anume ca cei-ce vor să se ocupe cu viermii de mătase, să aibă pe lângă casă duţli (aguţlî) îndeajuns, pentru câţi viermi vreau să crescă, căci aceste făpturi nu pot trăi fără frunze de dud. încolo totă îngrijirea ţine numai o lună; luna lui Maiu, când şi arătura şi praşila s’au termi-
www.dacoramanica.ro
1260
AI. TUNA
nat, deci ţăranul nu prea are ce face. La începutul lui Maiu, când dublii încep să înfruzescă, se pun seminţele de fluturi pe hârtii în nisce rafturi de lemn.
Peste câte-vâ (,lile es larvele mici, care ca şi copilul caută îndată mâncare; de aceea li se aşterne pe rafturi frunze de dud Yermişoriî aceştia trebuie îngrijiţi; lor nu le place murdăria, nici căldura prea mare, mergendu-le bine la puţină ume-delă. Totă luna lui Maiu trebuie ast-fel îngrijiţi, trebuie să li se pue de 2—3 ori pe ţii frunze pros-pete; iar murdăriile lor, ca şi viermii cel morţi, trebuie repede aruncaţi afară. Pe la sfârşitul 1 linei Maiu, viermilor nu le trebuie mâncare. EI umblă acum să-şî găsescă loc pentru ţesut mătase. Atunci se pun pe rafturi şi pe lângă păreţi, crengi de stejar, sau măturiţe ori măzăriche. Viermii se duc care încotro, se învelesc în gogoşe şi îngrijirea lor s’a terminat.
Gugoşele sunt luate şi opărite ca să piară nimfa dinăuntru, căci alt-fel ea sparge gugoşa şi rupe firele, care nu mal pot fi torse. Gugoşele ast-fel opărite se vînd cu chilogramul, sau se trage mătasea de pe ele, care se vinde atunci mult mal scump.
Chilogramul de gugoşe se vinde cu preţul de 2—5 lei, după calitate; ast-fel dacă un ţăran a strâns măcar 30 chilograme de gugoşe într’un an, are un folos de G0 — 150 lei; iar dacă se pricepe la trasul mătăsel, pote câştigă de la 100 — 250 lei. Câte nevoi nu-şî pote prinde el cu atâţia bani, agonisiţi cu o cheltuială forte mică şi cu puţină muncă. Şi dacă ţăranul nostru s’ar îngriji să albă în grădina lui câţî-vâ pomi, printre cari să puie nisce stupi de albine, să cultive şi viermi de mătase, lui i-ar merge mult mal bine, decât acum când se ocupă numai cu agricultura. Numai cu agricultura e greu. Se întâmplă că într’un an nu plouă, sau bate piatra, bietul ţăran e ameninţat cu fometea, pe când dacă are bani strânşi de pe fructe, de pe mătase sau de pe ceră, pote să-şî hrănescă copilaşii flămând! şi să fie în rînd cu omenii cu stare.
Ia?>-	Prof. Dr. I. Simionescu.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1267
Cele d’irttâT îngrijiri ale copilului (V).
a nascere, vieţa multor copii e în pericol, din causa anevoinţeî de a respira. Dăcă sărmanii, ar pută să cugete şi să vorbâscă, de sigur ar cere ajutorul nostru.
Preotul Kneipp, în opul citat, (jice: «In asemenea cas, eu aş alergă, aş luă copilul din culcuşul în caro îşi începe lupta vieţii, l-aş cufundă repede în apă rece şi îndată l-aş scdte şi l-aş pune la loc în scuticele sale cele călduţe
Apa rece produce o sguduitură asupra corpului întreg, în urma căreia respiraţiunea se uşureză şi-şî iea mersul său regulat.
Ţăranii întrebuinţeză acest mijloc pentru animalele domestice. Aşă, când un viţeluş ori un mînz nou născut nu p6te răsuflă, el l-aruncă în cap o găletă do apă rece. Micul dobitoc scutură de-odată capul şi ca prin minune răsuflarea i se regulâză!
Aerul, pe care îl respiră copilul în cele d’intâî momente ale vieţii este de mare însemnătate. Este sciut, că aerul dintr’o cameră închisă este în mare parte stricat, şi acesta, în loc să învioreze şi să întărescă fragedul corp al noului născut, din contră îl slăbesce şi-l îmbolnăvesce.
Aer curat şi prin urmare avut în oxigen, trebuie să fie cât de mult în odaia, în care mama îşi aşteptă cesul bine-cuvîntat. Numai într’un ast-fel de aer, copilul ce se va nasce începe a vieţui în condiţiunî de adevărată sănătate.
Aerul şi apa, aceste două lucruri absolut trebuităre oricărei vieţi, cer cea mal mare băgare de semă din partea mamelor, dacă voîesc a-şl feri copiii de multe rele, ce le-ar pute pricinui prin nepăsarea lor. Căci, dacă respirarea unul aer stricat lucrăză ca o otravă asupra corpului slab al copilului, scăldarea în apă prea caldă este tot atât de vătă-mătbre sănătăţii.
De cele mal multe ori, mamele şi doicele, încercă cu mâna apa, în care au să scalde copilul. Dacă pot răbda căldura apel, atunci spun că e tocmai bună.
Tot ce p<5te fi mal greşit! O asemenea apă este cu mult mal caldă decât cea trebuitdre. 6re mâna mamei sau a doicii, deprinsă cu diferitele schimbări de temparatură, este tot una cu pieliţa atât de subţire a unei fiinţe atât de plăpânde?
Singurul mijloc sigur spre a potrivi gradul de căldură al apei este termometrul, care n’ar trebui să lipsescă din nici o casă, mai ales că e atât de ieften.
Dacă cine-vâ nu are curajul să scalde copilul în apă rece de 12° centi-grade, să începă cu apă caldă de 25°—27° cent 1
(1) Ve<Ji No. 27, 34, 37 şi 39, anul VI.
www.dacoromanica.ro
1268
ALBINA
şi să scadă (Jbnic temperatura apei cu un grad. Să se obi-cînuiască copilul ast-fel, puţin câte puţin, cu apa călduţă, re-cişdră, şi în sfîrşit cu cea rece.
Apa de 19°—25° cent. este călduţă; cea de 12°—19° cent este recişdră; sub 12° cent., rece; iar de-asupra â 37° cent apa este fierbinte.
Apa rece prdspătă este tot-deauna cea mai bună. Intr’o ast-fel de apă să nu se ţină copilul nici odată prea mult, ci numai până se numără: 1, 2, 3! Se scote repede şi fără a-1 şterge se înfăşdră în scutice uscate, nu însă încălzite.
Nici nu-şi pdte cine-vâ închipui, cât de repede se obicî-nuesc copiii cu apa rece! Când ajung mai măricei, cer ei singuri să li se facă baia rece, dacă întîmplător mama lor a uitat, ori n’a avut timpul trebuitor.
Apa rece strînge ţesăturile corpului şi-i dă putere naturală. Ea este mijlocul cel mai bun de întărire, mai ales pentru copiii slabi şi lipsiţi de vioiciune. Din contră, apa caldă şi adese-orî ferbinte, în care sunt scăldaţi mai toţi copiii astăcjî, este mijlocul cel mai sigur de slăbire şi moleşire a întregului organism.
Din când în când câte o baie caldă de 2—3 minute, ca măsură de curăţenie, este chiar necesară; dar şi acăsta să se sfîrşăscă prin cufundarea copilului în apă rece.
«O mamă, povestesce pr. Kneipp, veni într’o <Ji la mine şi mă întrebă, dacă pdte să scalde în apă rece copilul său, în vîrstă numai de trei săptămâni.
«O sfătuiu, că nu greşesce.
Peste câtă-vâ vreme, ea trecu din nou pe la mine, ca să-mi mulţumescă pentru curajul ce i-am dat şi între altele îmi spuse: copilul meu este mult mai liniştit de când îi fac băi reci, are poftă de mâncare, ddrme bine şi se împuterni-cesce văijend cu ochii».
Exemplul acesta ne arată în de ajuns foldsele apei reci. Prin întrebuinţarea ei, copilul se întâresce şi cresce ferit de mai tdte bdlele acestei vîrste.
Tot asemenea este şi cu aerul prdspăt şi curat. El ajută desvoltarea copilului şi cu timpul face să nu se mai vadă urmele slăbiciunii de la nascere. Aerul curat este o adevărată hrană bună şi sănătosă.
Kneipp: cjice: «Aş pute să asigur pe mii do mame că ele singure sunt causa slăbiciunii şi chiar a morţii copiilor lor. Ele n’au sciut sau n’au voit să folosescă aceste două daruri bine-cuvîntate ale naturii: apa rece şi aerul curat».
Se ţjice, că copiii născuţi în luna Maiu cresc şi se desvoltă mai bine. Acăsta până la un punct 6re-care este adevărat şi se datoresce împrejurării, că copiii s’au născut într’o lună a anului, când mamele nu se tem de a-i scdte p’afară la f6rte puţin timp după nascere.
www.dacoramaiiica.ro
ALBINA
1269
Cugetă f<5rte greşit mamele, cari feresc prea mult pe copiii lor de ori-ce atingere cu aerul liber!
Ce să mai Zicem şi de încălzirea nebunăscă a odăilor, în care sunt ţinuţi copiii! Multe mame nu se mulţumesc cu o temperatură de 17°—19° cent. ci adesea acdsta ajunge până la 25° şi chiar 277a0 cent.
Nu trebuie uitat, că cu cât un copil este mai mult ţinut în casă şi înfăşurat în multe scutice şi haine căldurdse, cu atât e inaî plăpând şi mai bolnăvicios.
Bune mame! Dacă ve iubiţi cu adevărat copiii, dacă voiţi ca ei să trăiască mult, să fie sănătoşi şi fericiţi,. . . întăriţi-î, folosind apa rece şi aerul curat şi lăsându-le din când în când mişcările libere, bine-înţeles într’o cameră potrivit încălzită !
Şt. Negulescu.
Ce s’a făcut pentru crescerea cailor românesc!.
D-l căpitan medic-veterinar, P. Stavrescu, a ţinut erna trecută o forte Interesantă conferinţă Ia Cercul militar din capitală, asupra hergheliilor -de cai ale statului. Reproducem câte-vâ din părţile principale.
Degenerarea cailor românescî, saă — mai bine Z*s — împuţinarea numărului celor buni, începe cam pe la finele secolului XVIlI-lea şi prin pragul celui de al XlX-lea. Atunci s’aâ scos din ţară mai mulţi armăsari şi epe de frunte pentru înfiinţarea hergheliei de la Netzbruch; aşa: s’au scos din ţară 85 armăsari şi peste 2.000 epe cu mânji, pentru înfiinţarea hergheliei de la Marienwerden: apoi, între alţii, 23 armăsari şi 611 epe pentru înfiinţarea hergheliei Mezohegyes (1).
De atunci şi până aZi, starea de degenerare s’a continuat şi s’a accentuat mereu.
Prima intervenira a Statului în scopul îmbunătăţirii cailor s’a făcut la anul 1864.
Regretatul Mihail Cogălniceanu, prin referatul No. 12.030 către consiliul de miniştri, arată necesitatea înfiinţării unei herghelii, văcării şi oeriî ameliorătore, pentru care s’a aprobat un budget de 300.000 lei vechi.
Instituţiunea fu instalată pe moşiile Reviga, Copuzu şi Odaia Bărăganului, în Ialomiţa. 1
(1) Carmen Sylva, Majestatea Sa Regina, graţiosa nostră Suverană, a spus, cu privire la producerea cailor în ţară, aceste memorabile vorbe: «Caii buni ar fi un izvor bogat de venituri pentru ţară, cum acesta eră în timpul când lumea întregă cumpără cai din România. Dar timpurile trecute nu mai vin încă odată; acesta e o istorie veche! Crescerea cailor nu face astăzi decât să ruineze bărbaţii cari mai înainte săl-taseră puţin averea lor. Ori-ce lucru are timpul lui într’o ţară şi mai pe urmă nu se mai pote introduce prin forţă».
«Conversaţiuni la masă», vedî L’Independance Roumaine din 9 Aprilie 1903. N. R.
www.dacoromamca.ro
1270
ALBINA
Ea conţinea 120 epe de prăsilă, din hergheliile monastirilor Cernica şl Căldăruşanl.
Ca armăsari de prăsilă se cumpăraseră 31 din ţară şi 2 per-şeronî din Franţa. Cel mal scumpi din ţară proveniah din herghelia prinţului Moruzi şi ah fost plătiţi cu câte 105 galbeni, adecă 3.360 lei vechi fie-care, — ceea-ce ne face să credem că eî trebuie să fi fost forte frumoşi.
Nici anul nu se împlini, şi ministerul numi o comisiune compusă din d nil colonel Haralambie, Petre Aurelian şi prefectul ialomiţel, să ancheteze asupra unor neregularităţi întîmplate în administraţiunea hergheliei.
Rezultatul anchetei, detaliat în 10 procese-verbale, nu e destul de favorabil părintelui Eliseu, directorul hergheliei.
Un referat din 15 Septemvrie, 1865 al neuitatului ministru general Florescu, decide pe guvern a vinde la licitaţiune publică 1.417 capete de vite, oprindu-se numai 28 epe, 650 vaci, bol şi oî, care s’au dat şcolel de agricultură de la Pantelimon.
Despre sfîrşitul acestor 28 epe, nu ne-am putu încă procura relaţiunl (2).
Peste 6 ani de la cele spuse, adecă în 1872, generalul Florescu, în largul cunoscinţelor sale economice şi militare, simte din nou trebuinţa unei herghelii; iar prin înaltul decret No. 1.241, se decide înfiinţarea unei atare instituţiunî, de astă-dată pusă sub conducerea Ministerului de războiu.
Pentru drepta judecare a celor ce vor urmă, trebuie sciut de acum că herghelia naţională are de scop să producă reproducători de dat în ţară iar nu cal pentru armată.
Măria Sa Domnitorul, dăruesce hergheliei, chiar în acel an, un armăsar englez, anume Don-Juan şi alţii şese armăsari pentru judeţele Brăila, Tecuci, Putna şi alte trei.
Domnesca pildă este urmată de boeril Ghica şi Borânescu, cari dăruesc Statului 3 armăsari.
Primele epe de prăsilă s’au strîns peste 2 ani. Ele au fost în număr de 33 şi se găsesc înscrise că ar fi provenit din trupele călări, afară de 4 care proveneah de Ia Epureanu-Fâlticenî.
Până să se clădescă localurile hergheliei, epele şi armăsarii s’au ţinut la Bucurescî, iar instalarea hergheliei s’a făcut în 1877, pe moşia Nucet, în judeţul Dâmboviţa.
Aci, la Nucet, ea a funcţionat 19 ani.
Primii 6 ani a funcţionat numai cu cele 33 epe de rasă necunoscută; iar între anii 1882 şi 1883 i s’a dat 62 epe de pur
(2) Epele despre care e vorba, au fost estimate de Ion Ionescu de la Brad, în calitate de Inspector general al agriculturii, cu 292 galbeni, predându-le în Maiu 1866, dii'ecţiuniî şcolel de agricultură Pantelimon. Procesul-verbal de predare şi adeverinţa directorului de primire, s'au înaintat ministerului.
(Ve^î «Studii de Economie rurală» de S. P. Ridianu, ediţia a 2-a 1903, pag. 103).
www.dacaromamca.ro
www.dacoromanica.ro
Cal în libertate pe întinsa câmpie a Ungariei.
1272
ALT5TNA
sânge şi jumătate sânge englez şi arab, cumpărate din Anglia Franţa, Ungaria, Turcia şi din ţară.
Ca armăsari, pentru herghelie şi pentru depozite, s’au cumpărat, în aceşti 19 ani, 120, la diverse epoci.
Din totalul epelor cumpărate şi din cele născute la herghelie în acest restimp de 19 ani, au eşit 495 mînjî şi mînze.
Din mînjl, s’au dat în depozite 100 de armăsari, cari au servit la bătaia epelor particularilor.
Trebuie sciut că, din cele 62 epe, câte s’au dat hergheliei între anii 1882 şi 1893, — 36 au fost aduse în anul 1880 şi 6 în 1882; ast-fel în cât, dacă am repartisâ numărul mînjilor la acela al epelor de prâsilă, spre a deduce procentualitatea pro-ducţiuniî de la Nucet, s’ar face o greşală vădită.
In orî-ce caz, producţiunea a fost forte slabă, faţă cu cheltuelile ce a necesitat, — căci revine a fi fost de 24 nascerî pe an şi că, din totă producţiunea, nu s’a dat în ţară decât 5 jum armăsari pe fie-care an, ţifră pe care am dedus-o comptând câţi armăsari au figurat în depozite la fie-care an, după tabela statistică.
De la 1872 până la 1895, s’a cheltuit cu herghelia şi cu armăsarii din ţară:
2.233.038 lei, alocaţii budgetare pentru personalul ofiţeresc,
trupă, furaje şi altele.
634.682 » cumpărări de cal.
319.000	» arenda moşiei Nucet pe 19 ani, socotit a 12 lei
pogonul.
3.186.720 lei. Total.
300.000	» scăpând din cheltuell, costul clădirilor de la Cis-
lau, făcute în vederea mutărel hergheliei aci,
rămene total cheltuit cu Nucetul 2.886.720 lei.
Aceşti 2.886.720 lei represintă în anul 1895 (data mutării hergheliei la Cislău):
1)	Animalele existente atunci în herghelie.
2)	Armăsarii din depozite născuţi în herghelie,
3)	Armăsarii din depozite provenind din comerţ,
4)	MînjiI născuţi în ţară din armăsarii Statului, saâ:
123.000	lei, cele 41 epe reproducetore existente atunci, soco-
tite a 3.000 lei una;
115.000	» cel 55 mînjl existenţi atunci socotiţi între 500
şi 3.000 lei unul;
300.000	» cel 100 armăsari născuţi în herghelie şi daţi în
deposite socotiţi a 3.000 lei unul;
180.000	» cel 45 armăsari existenţi, cumpăraţi.
718.000	lei. Total.
Până la totalul de 2.886.720 lei rămâne o diferenţă de 2.168.000 lei adecă o perdere de câte 100.000 lei pe fie-care an.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1273
Aceşti 2.886.720 lei ar representâ suma cât costă pe Stat mînjil eşiţî la particulari din armăsarii săi cu epele particularilor.
Personele care cunosc cu cât se măresce valorea unul mînz, când el provine dintr’un armăsar de rasă, vor cădeâ de acord a recunâsce că 125 lei pentru un mînz, nu e o sumă prea exagerată.
Dacă în adevăr ar fi eşit câte 15 mînjl pe an dintr’un armăsar, şi dacă s’ar fi mărit în realitate valorea fie-căruia cu câte 125 lei, ar urmă ca Statul să nu regrete cheltuelile făcute cu Nucetul şi cu depositele de armăsari până la 1895.
Acesta însă neputându-se demonstrâ, rămâne să conchidem că—până la proba contrarie, cel 23 ani despre cari vorbim, şi cei 2.282.000 lei ne-ar fi putut servi drept şcolă pentru preîntâmpinarea unora din greşelile ce urmau fatal să se întâmple de la 1895 încoa.
---------------------
Folosul arăturilor adinei în timp de secetă.
),ste adevărat că sunt şi anî ploioşi din cale afară, cum a fost anul 1899, dar cei maî mulţi anî sunt sece-toşi; trec luni de dile fără să cadă o ploie, sau dacă cade in primăvară de timpuriu, nu cade maî târziu, şi în vară, porumburile maî cu deosebire, deşi frumose la început, stau din crescere, sufer şi chiar se usucă. Am făcut grâu şi alte cereale, dar nu şi porumb; n’am avut un an bun, dupe care năzuim atâta şi cari sunt aşâ de rari, în majoritatea caşurilor tocmai din causa secetelor.
Pentru ca semănăturile să nu sufere de secetă, ar urmă să udăm, să facem uz de irigaţiunî, ceea-ce de fapt se şi face în unele părţi din Europa de Miadă-di; însă la noî acăsta este astădî peste putinţă, de ore-ce pe unde avem rîurî nu avem canale aducătore de apă, lucrare forte cos-tisitore şi a cărei câştig rămâne de discutat ; şi în fine,
www.dacaromamca.ro
1274
ALBINA
nu trebuie să trecem cu vederea şi peste spiritul nostru lăsător, căci deşi pe alocurea apa trece la doui paşi, totuşi nu se udă nici ce se pote udă cu căldarea, cu butoiul: un pom, un strat de zarzavat, dar să mai vorbim de udat pe suprafeţele mari? Acesta rămâne la mila Domnului.
Cel mai bun lucru, ce s’ar pute face în contra secetelor, ar fi înmagasinarea apelor din timpurile ploiose sau cu zăpadă, tomna şi erna, în pătura pămîntului, care rămânând aci, ar ţine terenul reavăn, cu ore-care umecjelă proprie lui, de care plantele s’ar folosi mult, în timp de secetă şi n’ar suferi de loc, sau prea puţin.
In unele părţi de câmp, unde este lipsă de apă, locuitorii profită de anotimpurile când plouă, înmagasineză apa în nisce gropi, numite citerne, pe care în vară o dau vitelor spre băut. Cam la fel putem face în principiu şi pentru plante, mobilisând pămîntul pe care avem să semănăm, la o adincime de 0,25—0,30 cm., prin arături a-dîncî sau ogore făcute din vară sau tomnă şi în care pătură, apele cădute s’ar înmagazina, cum se dice, şi ar satisface trebuinţele plantelor în timp de nevoie.
Felul cum se petrece cu aceste ape pe un pămînt bătătorit şi pe altul mobilisat ne este cunoscute tutulor acelora ce ne petrecem viaţa pe câmp: pe cel d’intâiu apele de ploie şi zăpada fac lacuri când n’au scurgere şi cari secă mai repede ori mai tânjiu, potrivit mârimei lor; iar pămîntul se întăresce şi se usucă forte repede; dar ce se mai dicem de costele bătătorite, apa nu se prinde de ele, ci totă fuge în vale, mărind pâraele şi rîurile şi adese ori stricând drumurile; pe când dacă locul este arat, apele a-cestea, lacuri nu mai fac şi în vale nu se mai scurg, de cât în caşuri excepţionale, de ore-ce majoritatea apei căzută se duce în pătura pămîntului mişcat.
Prin măsurători diferite s’a constatat că din 100 părţi de apă cădută pe un loc mobilisat, până la 80 intră aci şi numai 20 se pierde, şi contrariu pe un loc bătătorit. Se înţelege că cantitatea din acestă apă ce se reţine de pămînt, variază cu natura acestuia şi cu adincimea la care este mobilizat.
Un pămînt argilos reţine mai milt apa de cât unul nisipos, deasemenea un teren arat mai adînc de cât altul, arat la suprafaţă.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1275
Apa, precum se scie, jocă un rol însemnat in viaţa plantelor, de ore-ce in ea sâ disolvă, se topesce diversele materii minerale din pămînt şi în care stare hrânesce plantele.
Ca să ne facem o idee de câtă apă are necesitate plantele în cursul vieţeî lor, se spune că pentru a cresce acestea în greutate uscată de 1 chilogram, trebuie 240 litri apă ; cantitate enormă, pe care după constatările din urmă, o ia numai din pămînt prin rădăcini, şi în lipsa acestui lichid preţios plantele sufer în mod vădit.
La arat.
Populaţiunea nostră agricolă, dacă nu îşi dâ semă de faptele sciinţifice cu privire la rolul apei în crescerea plantelor, scie însă că datoresce ploilor totă reuşita muncei lor, de aceea la prima aruncătură de seminţe pe pămînt, adese ori audi dicend:	de la noi sămînţa, de la Dumnedeu no-
rocul», adecă să plouă, şi apoi cât este vara de mare, stă cu ochii pe cer rugându-se pentru ploie; ploia nu cade şi lanurile se îngălbenesc, se usucă. Apa a căcjut din destul tomna, erna şi chiar primăvara de timpuriu.
Dumnedeu a dat, dar n’am avut noi sacul deschis s’o prindem, ci am avut pămintul de muncă bătătorit şi apa s’a dus de unde a venit.
Bine-fâcătorele efecte ale mişcărei pămîntului din vreme, asupra vegetaţiunii plantelor, sunt din cele mai bătătore la ochi pe teren, în timp de secetă.
Cine n’a băgat de semă că din două lanuri de porumb: unul semănat pe un pămînt tăcut ogor bun din tomnă şi altul pe loc neogorât, cel d’intâiu merge bine, cresce viguros pe timpul secetei, sau cel mult în caşuri escepţionale, o parte din Iunie şi Iulie întreg fără ploie, arată puţine semne de suferinţe; pe când cel de al doilea, după o săptămână sau două de secetă, foile se răsucesc şi se îngălbinesc aşâ
www.dacoromamca.ro
1276
ALBINA
că, se vede cât colo că nu mai merge înainte şi în caşuri de acestea îndelungate nu produc mai de loc.
Acelaşi lucru se observă şi la cele-lalte semănături: ra-piţă, grâu, orzuri, etc., precum şi la plantaţiuni de vie şi pomi. Dacă pe acelaşi loc facem o plantaţie de vie în pă-mîntul desfundat la 0,45 cm., iar alături, pe un pămînt mişcat la o adîncime de 0,20 cm., viţa din pămîntul desfundat, la egalitate de împrejurări, cresce cu mai multă vigore de cât aceia din pămîntul arat sau săpat la suprafaţă.
Plantaţiunile de pomi făcute în gropi de un metru pe un metru, merg alt-lel, de cum se prind şi merg, cei plantaţi în gropi mici, adese ori numai atât cât încap rădăcinile, şi în pămînt tare, precum se obicinuesce cu plantaţiunile de pe marginea şoselelor.
Arborii şi arbuştii au mare trebuinţă ca rădăcinile lor să potă străbate cât mai adînc sau să se întindă într’o pătură de pămînt cât mai mare, pentru căutarea apei încărcată cu hrană; de asemenea cerealele, cari deşi n’au un sistem ra-dicular aşâ de desvoltat ca cele d’intâiu, totuşi când au pă-mînt bine lucrat şi adînc, se duc şi ele departe după acestă hrană, şi le merge bine, după cum exemplele nu lipsesc mai în nici o localitate şi mai cu semă în cele de câmp, cu teren mai mult sau mai puţin lutos, cum sunt între alte multe, terenul şcoleî Practice de Agricultură de la Strihareţ (Olt) şi Domeniul Coronei Segarcea din Dolj.
împrejurul şcoleî de la Strihareţ, locuitorii nu obicinuia ogorele din tomnă pentru porumb; şcola însă ogorâ pămîntul de cu tomnă la adîncime de 0,20 cm. şi în anii se-cetoşi semănăturile de porumb ale sătenilor, presentau tote semnele suferinţei, se uscau chiar, pe când ale şcoleî mergeau bine, ca şi când ar fi fost un an ploios. Observaţiu-nile mele dateză din anii 1887 — 1894.
La Segarcea, populaţiunea obicînuiâ în genere la început, ogorele de primăvară şi semănăturile lor de porumb lăsă de dorit faţă de ale Dom. Coronei, semănate pe ogore de cu tomna. Cu vremea au început şi locuitorii să facă ogore de cu tomna. Acum în urmă, Administraţia Dom. Coronei Segarcea, înzestrându-se cu mijloce de muncă, vite şi plugul cu abur, a început să facă arături adinei în medie de 0,25 cm., iar resultatele sunt din cele mai satisfăcătore: rapiţa, grâul, semănate în asemenea ogore a vegetat cu
www.dacoraniaaica.ro
ALBINA
1277
destulă vigore şi sănătate, producend cea d’întâiu peste o chilă la pogon în acest an, din ce-î maî răi pentru rapiţâ; grâul peste două chile la pogon; iar cât pentru porumb, cu totă seceta îndelungată ce a domnit anul acesta, lipsa de ploie absolută de la 25 Iunie până astăcji, totuşi vegetaţiunea a lost ca şi normală şi sperăm într’o producţiune mulţumitore.
Locuitorii, cari la început nu voîeau să audă de arături mai adînci de cât 0,10 cm., acum văzând şi ei cât de bine merg semănăturile în arături adînci pe timp de secetă, au început să le practice şi eî. Tot prin ajutorul arăturilor a-dînci, sperăm să obţinem şi secarea a multor locuri bâltose de pe Domeniu, care se fac în anii ploioşî.
Arăturile adînci, făcute din 3 — 4 ani pe acelaşi loc, sub formă de ogore pentru porumb, rapiţă şi grâu, sunt minunat de bune din tote punctele de vedere; plantele, ce cresc pe asemenea terenuri, nu suferă în timpuri de secetă şi nici în timpuri de ploi îndelungate; apoi pămîntul fiind expus agenţilor atmosferici, se prăjesce sau se dos-pesce, materiile hrănitore se schimbă în altele cari se topesc mai lesne in apă spre hrana plantelor şi în fine, prin ele aducem la suprafaţă o pătură de pămînt bogat, ast-fel că constitue până la un punct şi o îngrăşare a locului de cultivat.
Ogorele în vecul de mijloc (mărunţirea pămîntului), se socote ca cea mai priinciosă lucrare şi în stare să ajute la crescerea plantelor, se înţelege că şi astădi mărunţirea pâ-mîntului este in favore şi bine venită în locuri grase şi unde ploile cad regulat; de irigaţiunî, vorbă de o cam dată nu putem să facem; iar îngrăşămintele putredesc pe marginele satului, şi tot ce putem face mai bine pentru una şi alta, este să facem ogore adinei, şi lucrul se pote face nu numai de marii proprietari cari au mijloce, vite şi pluguri cu aburi, dar chiar şi de săteni, cari prin întovărăşire sau şi singuri, pot ară lanul lor la adîncime 0,20 cm., mulţumin-du-se însă să are o jumătate de pogon intr’o di, în loc de un pogon gata până la amiadî, precum obicînuesc astădi.
întrebuinţarea arăturilor adînci la noi în ţară ar fi un pas însemnat în propăşirea agriculturei, căci, am asigură semănăturilor o vegetaţiune regulată, susţinută pe timpurile de secetă îndelungată şi chiar în anii ploioşî din cale afară.
D. Rădalescu.
Şef de cult. pe Dom. Cor. Segarcca --------------------------
www.dacorotnanica.ro
1278
ALBINA
Judecată turcescă.
adiul se sculase dis-de-dimincţă posomorit. Treburile nu-î merseseră bine în ajun. Nici o pricină mal însemnată nu-picase în mână. După ce se plimbă cât-vâ timp prin o-dae, dus pe gânduri, se îmbrăcă şi eşi în oraş. Tot umblând de colo până colo pe uliţe, iacă trece pe dinaintea unei simigerii. Pe tarabă, covrigi, plăcinte şi o tavă în care se răsfăţa o gâscă tăiată de curând, mare, frumosă, grasă, gata de pus în cuptor.
—	Bre! lani! se adreseză cadiul către stăpânul prăvăliei, care era Grec. A cui c gâscă asta?
—	A cui să fie! A lui Ahmet ienicerul. Mi-a poruncit să i-o frig şi să i-o trimet acasă de prântj, negreşit.
—	Dă-mt-o mie şi lasă pe ienicer în pace.
—	Cum se pote una ca asta? Ce am să-I spun când va întrebă de ea?
—	Săi spui, bre! că a sburat din cuptor! M’aî înţeles?
—	Că a sburat din cuptor?!. . . dar mă va omorî!
—	Fii liniştit; dâ-mî-o îţi spun. Dacă vel vede primejdia, fugi Ia mine acasă şi ce s’o mal întîmplâ, mă privesce.
Bietului simigiu nu-I veniâ cu nici un chip să asculte de stăruinţele cadiulul; văqlend însă că n’are încotro şi că e ameninţat cu urgie din partea puternicului judecător, se înduplecă şi-I trimise gâscă acasă friptă şi rumenită frumos de-ţt lăsă gura apă, numai privind-o.
Nu trecu mult şi ienicerul, care aşteptase în zadar să i se a-ducă gâscă, se înfăţişă înaintea simigiuluî şi încruntat, îl întrebă cu glas răstit:
—	Unde e gâscă, bre!? Nu o încă gata?
—	Ba o gata . . . dar s’a întâmplat. . .
—	Ce s'a întâmplat? AI lăsat’o să stea prea mult în cuptor şi s’o fi ars.
—	Ba nu . . . alt-cevâ... s’a întâmplat.....
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1279
—	Ce s’a întâmplaţ, ghiaur afurisit?
— O minune, stăpâne, o minune mare. A sburat din cuptor.
— Cum? Ce-aT <jis? A sburat? Aşa!. . . îţi baţi joc de mine. Stă! că ţi-oiu arătă eu ţie!
Şi nici una, nic! alta, ienicerul înfuriat scote hangerul de la brîG şi se repede în prăvălie. Simigiul, cu spaima în suflet, de abiâ avu vreme să fugă de lângă tarabă şi, ca o săgătă, să iasă pe uşa din dos. Fuge simigiul de-î sfirâe călcâele; ienicerul după el! Ajungând la zidul unei curţi, simigiul, căreia frica îl dădea aripi, sare dincolo şi în săritură cade peste un băeţandru care şedea turcesce la umbră şi-l strivesce.
Ienicerul sare şi el zidul. Simigiul intră în casa din curte ca un trăsnet. Tocmai atunci stăpâna casei, care eră însărcinată, vrea să iasă afară. Izbitura a fost aşa de grozavă în cât hanîma (1) în scurt timp a lepădat şi eră să i se tragă şi mortea din a-ceslă pricină. Dar simigiul nu vede nimic înaintea ochilor; trece înainte, ese prin altă uşă, sare din nou zidul, ocolesce u-liţa, cu ienicerul după el, nemeresce şi se ascunde în casa ca-diulul.
Ahmet al nostru se vScJu faţă-n faţă cu judecătorul. Acesta îl opresce şi prefăcendu se că se miră de aşâ lucru, îl întrebă ce are, şi de ce alergă aşa înfuriat. Ienicerul îl spune totă pricina şi cadiul îl sfâtuesce să tragă pe simigiu în judecată şi îl va face dreptate cu vîrf şi îndesat.
La tjiua judecăţii nu eră numai un jeluitor contra sărmanului plăcintar, ci trei: ienicerul, căruia ît sburase gâscă din cuptor, fratele turcului omorît şi bărbatul hanîmeî, care lepădase copilul.
—	pici că nevasta ta a lepădat şi eră să moră din pricina a-cestuî blestemat de ghiaur?
—	Da, şi vreaG să fie pedepsit cum e mal aspru.
—	Este adevărat ce spune omul acesta, întrebă judecătorul pe simigiu?
—	Adevărat stăpâne. Dar fie-ml iertat să vă mărturisesc că nu sunt vinovat. Frica de morte m’a făcut să săvîrşesc, fără să vreau, acestă faptă, de care şi mie îmi pare forte răG.
—	Bine! atunci ascultă ce-ţl poruncesc eu, să faci ce te-oî pricepe şi se cauţi un copil creştin pe care să 1 dai în loc jălui-toruluî. Auqfitu-m’aî ?. . Acum, cel-lalt, cjicl că ţi-a omorît po frate-tău ?
—	Da, hoţul de Grec, mi-la omorît când a sărit peste zid!
—	Adevărat este, bre Iani, ce spune şi omul ăsta.
—	Adevărat stăpâne! De unde puteam eQ să sciG că un om stă ascuns lângă zid? Am vrut eQ să-l omor?!
—	Bine! Nicl-o faptă fără răsplată. Dinte pentru dinte şi o-chiu pentru ochiG! Tu, simigiule, te vei aşeijâ lângă zid, unde era băiatul peste care al câcjut, şi tu, fratele mortului, să te urci pe zid şi să te arunci peste simigiG. Am holărît! Tu, Ahmet, 1
(1) Femeia legitimă a Turcului.
www.dacoromanica.ro
1280
ALBINA
maî spune o dată ce plângere aî să-mi faci contra ghiaurului?
—	Sciţi, stăpâne, că nelegiuitul ăsta şi-a bătut joc de mine. . . A avut obrăznicia să-mi spună că gâscă mea, grasă şi frumosă, pe care î-o dădusem să mt-o frigă, a sburat din cuptor! Cer să fiu despăgubit cu de trei ori preţul gâscil, să fie închis şi bătut până la sânge pentru îndrăznela lui ne mai pomenită!
—	Hm! să vedem, să vedem. . . Adevărat e ce spune ienicerul, întrâbă cadiul pe simigiâ ?
—	Adevărat, stăpâne. Am vrut să scot gâscă din cuptor, am căutat’o prin tote colţurile. . . gâscă nicăirî. . . şi nici tava.
Atunci cadiul, cu un aer grav, ia Al-Coranul de pe masă şi se pune a-1 răsfoi... şi răsfoesce, şi răsfoesce mereu. Toţi aşteptai, în tăcere, să vadă ce hotărîre va da.
—	Am găsit, exclamă în cele din urmă, cadiul, cu veselie. Iată în adevăr, ce spune Al-Coranul la versetul 2.001. Şi cu glas tare şi solemn începu să citescă:
«Za o mie de ani o dată, sboră o gâscă din cuptor! Fericit, de treî ori fericit, Musulmanul care va fi stăpânul acestei sburătâre, atât de plăcută profetului. El este alesul între aleşii Profetului. In raiu va gustă din tâte bunătăţile, mai mult decât cei-lalţî credincioşi, alăturea cu Mohamed».
La auriul acestor cuvinte, faţa lui Ahmet se lumină de o veselie cerescă. Totă mânia lui cărju ca prin farmec. Nu mai puţin şi cel-laiţi doi jeluitori, uitară nemulţumirea de felul ciudat cum li se făcuse dreptatea.
Ienicerul cu mâinile împreunate la pept, în cea mai desăvîr-şită evlavie, şoptiâ în barbă: Alah!. . . Alah! Şi, în culmea fericirii, dete simigiuluî toţi banii pe care îi ave în pungă.
Aşâ spun bătrânii că se petreceau lucrurile, în vremurile de demult, în ţara turcescă, când ienicerii, recrutaţi în mare parte din copii de Român şi de alţi creştini, deveniţi fanatici Musulmani, erau spaima lumii şi, câte-o dată, şi a Padişahului. Numai în cadiul lor aveau o încredere orbă; numai de el aveau respect şi veneraţiune fără de margini.
Aşâ se făceau judecăţile în ţara Sultanilor, pe vremea când Europa tremură de frica lor. Cum o fi astăcjfi acolo... nu seim.
M.	M.
La Administraţia Revistei „Albina" strada Măntulesa No. 9, sunt de vîndare nouile programe ale şcolelor primare urbane şi rurale în broşuri, costând fie-care programă lei 1. Asemenea programa analitică a şcolelor normale de învăţători şi învăţătore, costând lei 3. Ori-cine va trimite prin mandat poştal lei 1,20, va primi franco la domiciliu, programa ce va cere, urbană sau rurală. Pentru lei 2 20 le va avea pe amândouă; iar cu lei 3,20 pe cea a scălelor de învăţători. Asemenea se află de vîndare şi „Buletinul Oficial" No. 212 (număr suplimentar) cu ambele programe; şi cu preţul de 2 lei numărul, cum şi „Buletinul Oficial" No. 214 (număr suplimentar) cu programa şcolelor normale, cu preţul de Iei 3.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1281
DESFUNDAŢI TERENUL!
Tomna a sosit şi proprietarii, cari aQ avut nenorocirea să-şi vadă viile distruse de filoxeră să gândesc la reconstituirea lor cu viţe americane altoite, fie în tomnâ fie în primăvară.
Noua cultură a viei, pe care ne-a impus-o flagelul filoxe-ric, reclamă o cheltuială de 6—8 ori mal mare la înfiinţare, ca cu vechea vie românescă. AstăcJI un hectar de vie pote fi socotit, în anul punere! pe rod, la 4.000 lei. Din aceştia 1200— 1800 leî este numai valorea viţelor altoite. Când prin urmare proprietarul bagă un capital aşa de mare de înfiinţare, când pentru reconstituirea viei lui, proprietarul îşi dă de multe ori ultimul ban al economiilor lui, credem că este dator a face tote lucrările ast-fel cum le cere sciinţa şi practica modernă a viticultureî. Prima lucrare pe care o are de făcut este desfun-datul pămîntului.
Este de netăgăduit că deslundatul pămîntului are avantagil, care îl face să fie absolut necesar la înfiinţarea unei vil.
Viţa este o plantă destinată să se hrănescă totă vieţa el în acelaşi pămînt, şi prin urmare de la modul cum se va pregăti pămîntul atârnă viitorul ei. — Un pămînt desfundat se îmbo-găţesce prin materiile pe care le ia din aer; se mal îmbo-găţesce prin materiile conţinute în el, care prin mobilisarea lui devin mal asimilabile pentru plante; fiind-că vin în contact cu aerul şi cu diferiţi agenţi atmosferici. — Intr’un pămînt desfundat viţa pote străbate cu uşurinţă prin pămînt, rădăcinile să îmulţesc cu uşurinţă şi prin urmare viţa se hrănesce prin mal multe mustăţi (rădăcini) şi dintr’o cantitate de pămînt mal mare ca într’un pămînt nedesfundat.
Intr’un pămînt desfundat, viţa nu suferă de secetă, căci apele subterane se urcă în straturile superiore în virtutea capilarită-ţeî. De asemenea în epocile ploiose, viţa nu suferă de prea multă ume<Jelă, căci plusul de umecjelâ, se scurge cu uşurinţă. Din practica făcută de cel mal mulţi proprietari, care ati desfundat pămîntul la plantare, resultă că prinderea viţelor este mal sigură şi pămîntul desfundat nu se umple aşa curând de buruenî. Pe lângă acesta lucrările viei în un pământ desfundat să fac cu mai multă uşurinţă, ca într’un pămînt nedesfundat.
Acestea sunt principalele avantagil pentru care am recomandat tot-deauna d’a se desfundă bine pămîntul înainte de plantare.
Mulţi proprietari au ascultat de sfaturile nostre şi nu credem să fie unul, căruia să-I pară rău. Din nenorocire mal sunt unii care cred că fac o economie bună, mobilisând numai în parte pămîntul la plantare sau făcend pentru plantat numai gropi. Acesta nu este o economie bine înţeldsă, ci un lucru cu totul greşit, că nu pdte fi o economie bine înţelesă la o lucrare, care pote să-ţi mărdscă în mod considerabil venitul mal târziii. Ce economie pote fi aceea, de a fi dat pentru \iţel.500—1.800 lei şi
www.dacoromanica.ro
1282
ALTÎINA
apel a cheltui numai 100 lei ca să facă gropi şi să pnnă viţele în condiţiunl proste ? De aceea recomandăm încă o dată, desfun-daţi-v6 pămîntul înainte do a face plantarea; căci banii ce 1 ve ţi cheltui, v5 va fi plătiţi cu prisos prin o produeţiune mal mare a viei.
La o bună desfundare, principiul este ca să fie adâncă, adecă cel puţin la o adâncime de 45 cm ; iar pămîntul viu din păturile din fund să r&mână d’asupra spre a se îmbunătăţi în atingere cu aerul, ploia, zăpada etc.; iar cel bun, la partea de jos, pentru ca plantele stS-1 albă la îndemână.
www.dacaramamca.ro
ALDINA
1283
Este bine de asemenea dacă să pote ca pămîntul desfundat să stea peste ernâ expus îngheţurilor spre a degeră şi a se mărunţi. Acesta însă reclamă ca plantaţiunea să se facă neapărat primăvara. Când însă ţinem să facem plantaţiunea tomna şi nu avem pămîntul desfundat din anul trecut, atunci este bine ca să se desfunde cel puţin cu 2—3 luni înainte de plantat, în care timp fiind expus la ploi şi aer se îmbunâtăţesce.
Desfundatul este bine să se Iacă peste tot locul ce voim a plantă, cu care prilej se curăţă pămîntul de pietre, buturugi, pir, etc. Numai când pămîntul este în costă prea repede şi expus a să duce la vale, prin ploi, atunci ne putem mulţumi cu o desfundare parţială făcută numai în şanţuri perpendiculare pe costa terenului.
Desfundatul se poate face cu plugul sau cu easmaua sau cu sapa. Desfundatul cu plugul este mal economic, dar pămîntul nu să întorce bine, nu să curăţă de pietre şi buruieni, şi cu plugul de desfundat, cu boii nu putem desfundă la mal mult de 40 cm. Desfundatul cu braţele este cel mal bun, dar costă mal mult. La o adâncime de 45 cm. desfundatul pote costa între 120 -200 lei pogonul.
(R. Y.)
Pleva de orz ca hrană pentru vite.
1/S-.
ulţî agricultori au credut şi chiar cred şi astădi, că pleva ce rămâne de la treeratul orzului de tomna, ca şi a celui de primăvară, nu este bună pentru hrana vitelor de muncă. De aceea o lasă în voia întâmplării pe arii ca să putrecjdscă, sau o întrebuinţăză ca aşternut pentru vite în timpul ernei, ca ast-fel amestecată cu bălegarul şi udul vitelor să se întrebuinţeze în mod mai practic la îngrăşarea pămînturilor agricole; sau se între-buinţeză la acoperirea grămedilor de cartofi şi sfecle.
Dar nici odată agricultorii noştri, ca şi mulţi alţi din alte ţări, nu s’au gândit că pleva de orz tratată într’un mod special, sau mai bine dis, printr’o metodă specială, ar pute să dea o bună hrană pentru tote vitele de muncă şi lapte. Intr’adevăr, în stare brută, adică aşâ după cum rămâne de la treerat, deşi are o valore alimentară destul de bună, cu tote acestea animalele nu pot profită în destul de părţile hrănitore, daca nu ar fi un mijloc de a o prepară în mod economic, spre a o pute întrebuinţa mai cu folos la hrana vitelor.
Socotind pleva de orz, după bogăţia ei în principii nu-
www.dacoromamca.ro
1284
ALBINA
tritive, s’a găsit că are o valore mijlocie de 2 lei şi 50 bani, suta de chilograme.
Un proprietar german şi crescător de vite, ne arată prin presa agricolă germană, diferite moduri de a întrebuinţâ plăva de orz, ca hrană pentru tote vitele de muncă.
Dintre metodele ce ne arată agricultorul german, două ni se par mai economice:
1.	Plăva se pote amestecă cu foile de sfeclă, cari singure sunt greu de păstrat, amestecate însă cu plăvă de orz, se pot păstră mai bine într’o gropă făcută într’un pă-mînt argilos, punând un strat de plăvă şi unul de foi de sfecle, până ce gropa s’a umplut. După aceea se acopere bine ca să nu pătrundă apa de ploie. Stratul de plevă, ca şi cel de foi de sfeclă să fie subţire, aşâ că în acest cas sunt o bună hrană pentru vacile de lapte în timpul erneî.
2.	Când avem o destilerie în apropiere, întrebuinţarea pleveî de orz se face şi mai uşor. In acest cas se amestecă bine pleva, care se dă ca porţiune cjilnică vitelor, cu rămăşiţele ce rămân de la distilerie într’un hârdău, şi ast-fel se dă vitelor ca hrană, pe care o mănâncă cu multă poftă. Se mai pote amestecă pleva de orz cu pleva de grâu sau de ovăz, sau cu paie de grâu tocate, sau cu sfecle de nutreţ tocate. In tot caşul sunt mijloce de a o întrebuinţâ în mod economic, numai buna-voinţa să nu lipsăscă, de la acest produs, socotit ca fără valore pentru hrana vitelor.
Toţi sătenii noştri cari cultivă sfecla de zahăr, pot întrebuinţâ cu folos acest produs. Pe de oparte, în loc să lase ca plăva de orz, ca şi de alte cereale, să se strice pe arie, iar foile de sfecle să putredăscă pe câmp, pot forte bine, a amestecă aceste două produse ale agricultura lor, spre a avă o bună hrană pentru vitele lor în timpul erneî. Un mijloc mai practic nici că se pote, de a păstră aceste două produse de hrană pentru vitele de muncă şi lapte.
In Moldova mai cu sămă, sunt mulţi proprietari cari au fabrici de rachiu, borhotul ce rămâne de la aceste fabrici, amestecat cu plăvă de orz, ar da o mai bună hrană pentru vitele de muncă sau puse la îngrăşat. Mai cu sămă că în Moldova marii agricultori cultivă şi orzul pe suprafeţe destul de mari, aşâ că în loc ca plăva de orz s’o lase să putrecjăscă pe arie, au mijlocul de a o pută întrebuinţâ ca hrană pentru vite.	y, s. Moga.
www.dacoroinamca.ro
www.dacoromanica.ro
1286
ALBINA
Inform sţinui.
Duminecă, 7 Septemvrie a. c., Iiind aniversarea luptei date de Mihal-Vitezu), în rliua de 13 August anul 1595, la CălugărenI, contra Turcilor, acestă dată se va sărbători ast-fel:
La orele 10>/2 dim. se va oficiâ o panachidă, în amintirea eroilor căcjuţî în acestă luptă, în presenţa d-luî Ministru al Instrucţiunii, Sp. Haret; a d-lul secretar general G. Adamescu, a prefecţilor judeţelor Vlaşca şi Ilfov, şi a altor persdne oficiale. După serviciu! religios, d-1 Droc Barcian, directorul gimnasiuluî din Giurgiu, va rosti o cuvîntare; se vor ţine şi alte cuvîntărî de către alte persdne.
După amiacjî va ave loc serbarea şcolară oficială, dată de elevii gimnasiuluî din Giurgiu şi al şcdlelor rurale din judeţele Vlaşca şi Ilfov.
Elevii vor cântă mal multe coruri, vor execută diferite jocuri de gimnastică, vor recită versuri, monologurî, etc.
—	Ministerul Instrucţiunii publice a hotărât să se împartă autorilor ale căror cărţi didactice sunt aprobate ca manuale oficiale, următorele premii:
Pentru abecedare, 3 premii în sumă de 4.000 leî şi un beneficiu anual de 3 000 leî, cari vor fi împărţiţi proporţional autorilor piemiaţî.
Pentru cărţile de lectură de clasa Il-a urbană şi pentru divisia a Il-a rurală, 4.000 lei premiu şi 3.000 leî beneficiu anual.
Pentru cărţile de citire ale clasei a IlI-a urbană 5.000 leî premiu şi 4 000 leî beneficiu anual, împărţit la 2 premiaţi; iar pentru cărţile de citire ale clasei a IV-a urbană, 3 premii în sumă de 8.500 leî şi 4 500 leî beneficiu anual.
—	Se aduce la cunoscinţa amatorilor, că în <jiua de 15 Septemvrie viitor, orele 10 a. m., se va vinde în localul Prefectureî de Vaslui, grâul recolta a. c. de la ferma model Laza, şi ia Prefectura judeţului Roma-naţî, grâul din aceeaşi recoltă de la ferma model Studina.
Vinrjarea se va face prin licitaţiune publică cu oferte închise, garanţia 10% din valorea grâului.
Se va mai ţine licitaţiune pentru vîinjarea acelor grâne şi la Ministerul Agricultureî, tot în aceeaşi <ji şi la aceeaşi oră.
—	Locuitorul Mihalache Georgescu din com. Jupănescî, Muscel, a a-dresat A. S. R. Principelui Ferdinand, cu ocasia nascerii micului Principe urmetorea telegramă:
A. S. R. Principelui Ferdinand, Sinaia.
Salut cu bucurie nascerea micului principe, urându-I să ajungă mare şi vrednic oştean al ţării şi felicit pe Auguştiî Părinţi, asigurându-I de nestrămutată credinţă şi iubire către Tron şi Dinastie.
—	Se publică spre cunoscinţa generală că, în <Jiua de 9 Septemvrie a. c., orele 3 p. m., se va ţine, prin oferte sigilate, licitaţiune în localul Ministerului Agriculturii, Industrii, Comerciuluî şi Domeniilor, pen-
www.dacoromamca.ro
1287
ALBINA
tm dărîmarea şi vîmjarea materialului imobilului numit «Hanul Zlătari», împreună cu clopotniţa bisericii, situat în Capitală, intre calea Victoriei, strada Lipscani şi Stavropoleos.
Ofertele se vor deschide pe rând şi citi în şedinţă publică; iar resul-tatul se va constată printr’un proces-verbal încheiat chiar în şedinţă.
Amatorii, spre a fi admişi la licitaţiune, vor depune o garanţie de lei 4.000, în efecte garantate de Stat sau numerar. Acestă garanţie, după aprobarea adjudecărel, va rămâne definitivă.
Condiţiunile, cu cari se dă în întreprindere acestă lucrare, se pot vede la Minister.
—	Se aduce la cunoscinţa generală că, în ijiua de 12 Septemvrie 1903. începând de la orele 10 a. in., se va ţine licitaţiune, prin oferte sigilate, tot în localul ministerului domeniilor, pentru închirierea pe termen socotit de la 26 Octomvrie 1903 până la 23 Aprilie 1908, a ecaretelor şi bunurilor mici ce se pot vede la Minister, serviciul exploatării moşiilor.
Se recomandă concurenţilor ca ofertele să fie redactate conform modelului arătat mal jos:
OFERTĂ
Subsemnatul.... domiciliat în . . judeţul . . . . , declar că la li-
citaţiunea de a$î,........., pentru închirierea bunurilor Statului pe
periodul 19 . /19 . . ofer pentru........din .	, suma de lei . . . ,
chirie anuală, plus accesoriile, conform condiţiunilor de închiriere.
Acestă ofertă o fac în deplină cunoscinţă a condiţiunilor de închiriere publicate prin «Monitorele Oficiale».
(Semnătura).
—	In <jiua de 12 Septemvrie 1903, orele 10'/, a. in., se va ţine la E-forie, B-dul Elisabeta, licitaţiune publică cu oferte închise pentru vîn-ijarea spre exploatare a unnetorelor porţiuni de pădure:
•Judeţul Buzău». — 5 parchete din pădurea Clociţii Pantelimon, de pe proprietatea Clociţii din Judeţul Buzău, com. Vadu Soresc!, garanţie privizorie lei 1.200.
«Judeţul Prahova».— 5 parchete din pădurea Slonul, porţiunea Poiana Lungă, com. Cerasu, garanţie provisorie lei 600.
Condiţiunile generale pentru exploatarea acestor arbori sunt cele publicate în «Monitorul Oficial» No. 174/901, iar cele speciale, precum şi orî-ce alte informaţiunî se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei în filele şi orele de lucru.
—	La 17 Septemvrie 1903, orele 10 a. m., se va ţine a 2-a licitaţiune pentru 100 bonete de postav. 300 Mantale de postav şi 200 pantaloni de postav, necesare oficiului Mărcuţa.
Doritorii să-şî presinte ofertele sigilate însoţite de o garanţie provisorie de 5%. cunoscând că garanţia definitivă va fi de 10%-
—	La 18 Septemvrie 1903, orele 10 a. m., se va ţine a 3-a licitaţiune, pentru pânzăria necesară Depositulul în exerciţiul 1903—1904.
Doritorii să-şi presinte ofertele sigilate însoţite de o garanţie provisorie de 5%. cunoscând că garanţia definitivă va fi de 10%-
—	La 19 Septemvrie 1903, orele 10 a. m., se va ţine a 3-a licitaţiune, pentru 155‘/a tone coks necesar spitalelor în exerciţiul 1903—1904.
Doritorii să-şi presinte ofertele sigilate însoţite de o garanţie provisorie de 5°/0, cunoscând că garanţia definitivă va fi de 10%-
Către abonaţii noştri.
Vetfend că în urma aviselor ce am trimis iubiţilor noştri abonaţi, rentaşi în urmă cu plata abonamentului, şi a rugăminţii repetate ce le-am adresat prin revistă, f6rte puţini au înaintat micul cost al abonamentului, ne-am vetţitl din noii siliţi să facem încasările prin recuvrement poştal.
Rugăm dar pe abonaţii noştri să ţie seină de marile
www.dacaromamca.ro
1288
ALBINA
cheltuelî ce necesiteză acest fel ele încasare, şi deci să achite chitanţele ce li se presintă, fie de factori direct, fie prin avis poştal.
Acei ce vor amână plata, după ce sunt deja 11 luni din anul al Vl-lea, vor arătă că refusă abonamentul şi deci li se va suprimă trimiterea revistei.
Regula este ca abonamentele să se plătescă la începutul anului-, acum fiind la sfîrşitul anului, plata abonamen-tidui este datorită.
Anul revistei se consideră de la 1 Octomvrie, de 6re-ce primul număr a apărut la 1 Octomvrie 1897.
Domnii abonaţi cari refusă plata sub cuvînt că au plătit, să scrie pe dosul chitanţei, Oficiul poştal prin care au trimis banii, No. Mandatului cu care i-au trimis şi anul, iar dacă i-au plătit cui-vă, să scrie numele persânei căreia au plătit, în ce timp şi unde locuiesce. Desluşim însă pe toţi. Onor. noştri abonaţi, că revista se găsesce în anul al 6-lea, început la 1 Octomvrie 1902, care se sfârşesce la 30 Sept. 1903; deci să socotescă anii trecuţi din Octomvrie în Octomvrie, şi să-şi deă bine socotela pe ce ani au plătit şi pe ce ani n’au plătit. Cel mai bun lucru, este însă ca cei ce posedă chitanţele Administraţiunii nâstre, să se uite în ele şi vor vede timpul pe care au făcut plata.
Afară de numărul de faţă mai sunt 3 numere şi se în-chee anul al VI al revistei nâstre. Ultimul număr va purtă No. 52 cu data de 28 Septemvrie 1903.
Rugăm pe abonaţii noştri, cari nu vor voi să mai continue abonamentul pentru anul al Vll-lea, să bine-voiască a ne însciinţă prinlr'o simplă carte poştală. A vem speranţă că vor ave buna-voinţă, acei ce nu vor mai dori a fi abonaţi, să nu ne expuie la cheltuelî zadarnice şi că ne vor însciinţă din timp. Este o datorie de cinste pentru acei ce aii primit regulat revista, să plătescă micul cost al abonamentului, ca şi să ne însciinţeze dacă nu mai voiesc a fi abonaţi.
Admini5tra{iuriea.
BIBLIOGRAFIE
A ieşit de sub ţipai’ «Gospodăria Rurală», ediţia a 3-a. Lucrată după noua programă a şcolelor Normale de învăţători şi Seminarielor, de V. S. Moga.
Se află de vîncjare la Librăria Sfetea cu preţul de 3 lei.
Poşta Administraţiei.
—	P. S. Arhimandrit Daniil Obreja, Iaşi.— Pe anul viitor al VII, v’am achitat cu chitanţa No. 10.749. Pe anii trecuţi aţi fost achitat ast-fel: A-nul I cu chitanţa No. 1.187, anul II cu 11.033, anul III cu 19.020, anul al IV cu 18.162, anul V cu 2.899 şi pe anul curent al Vl-lea cu 7.001.
—	Pr. C. Savinescu, Mânzaţî-Tutova. — Primit. V’am achitat pe anul curent al Vl-lea cu chitanţa No. 10.751.
www.dacorQmanica.ro
S T E fi U fi
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea învăţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite do cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-luî Petru Qârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Knlinderu, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şomănescn, mare proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petru (IftrboTÎceaim, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, directorat Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Const. Bauu, profesor secundar şi insjiector şcolar —Membrii, Spira C. Haret, Ministru,profesor Universitar; I. Dimitrescu Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădesctt, deputat, profesor universitar; Cristu S. Neg’oescn, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor. — Ccnsori, Const. Alimăueşteann, inginer de mine; Preotul econom Const. Iooescu, pro fesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţinni plătite (Urmare).
Gh. Popovicî (Sadova), 4 lei; Ştef Iorgulescu (Sadova), 2 lei; Ion H. Popescu (Sadova), 2 lei; Const. Rabega (Sadova), 2 lei; D-tru Atanasiu (Sadova), 2 lei; Victor Petrişor (Sadova), 2 lei; Gh. N. Jardescu (Sadova), 2 lei; Ion Olteanu (Sadova), 2 lei; Dragotin Donoiu (Sadova), 1 leu; Achim Şomulescu (Sadova), 1 leu; Ion G. Negrilă (Sadova), 1 leu; Dincă Ion Mitroî (Sadova), 1 leu; Ion M. Popescu (Sadova), 1 leu; Clain Lajos (Sadova), 2 lei; Arpad Szep (Sadova), 2 lei; Ilie Dragoş (Sadova), 1 leu; Mihaî Balty (Sadova), 1 leu; Stancu Tănase (Sadova), 1 leu; Flo-rea Nică (Sadova). 1 leu; Karol Filiponski (Sadava), 2 lei; Iohan Berze (Sadova), 2 lei; Ion Bărbulescu (Sadova), 1 leu; Ion Stefânescu (Sadova), 1 leu; Ion G. Avram (Sadova), i leu; Nae Becriu (Sadova), 1 leu; Const. Boboc (Sadova), 1 leu; Anton N. Iovan (Sadova), 1 leu; Uencu Petro-vicî (Sadova), 1 leu; Petre Chiroî (Sadova), 1 leu; Voinea UlcovicI (Sadova), '1 leu; Carol Tep (Sadova), 1 leu; Mitru Roşea (Sadova), 1 leii; Roza Crepfon (Sadova), 1 leu; Mitru Mitru Roşea (Sadova), 1 leu; Mi-trică O. Vrăjitorea (Sadova), 1 leu; Grigore M. Gămălon (Sadova), 1 leu; Ispas Zamfir (Sadova), 1 leu; Stan Gană (Sadova), 1 leu; Ion D-tru Stana (Sadova), 1 leu; Petru Nicolae (Sadova), i leu; Nicolete M. Dia-conu (Sadova), 1 leu; Gh. Ion Ciuciuc (Sadova), 1 leu; Nicolae Murgă-şanu (Sadova), 1 leu; Ştefan Popescu (Sadova), 1 leu; Matei Mariu (Sadova), 1 leu; Ion Tudor Osca (Sadova), 1 leu; Stan Magaran (Sadova), 1 leu; Stan Pârvan (Sadova), 1 leu; Stan Turcu (Sadova), 1 leu; Gân-gereanu D-tru (Sadova), 1 leu; Ion Mitrică Ghiţă (Sadova), 1 leu; Mohor Petec (Sadova), 1 leu; Ilie B. I. Florea (Sadova), 1 leu; Marin V. Guţă (Sadova), 1 leu; D-tru Marin Zamfir (Sadova), I leu; Nae Serbu-leţu (Sadova), 1 leu; Marin Ţârdel (Sadova), 1 leu; Gh. C. Biţă (Sad.) 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1903 al Societăţii e de 416, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 4.852 lei 70 bani.
___________________ (Va urma In No. viitor).
www.dacoromanica.ro
LOTERIA
Societăţii pentru inveţătura Poporului Român
Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor ei normală şi primară din Bucuresci, str. Sf. Ecaterina.
Autorisatâ de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec-turei Poliţiei Capitalei No. 56.812 din 8 Iunie 1902.
350.000	Bilete a nu Leii unul
1	a	35.000	Câştiguri: Lei ....	. Lei	35.000
1	*	16.000	* ....		16.000
2	»	5.000	* ....		10.000
3	»	2.000	> ....		6000
6	>	1.000	> ....		6.000
12	»	500	» ....		6 000
30	»	200	» ....		6,000
60	»	100»		»	6.000
100	»	50	» ....		5.000
250	*	20	> ....		6.000
465 Câşt. în val. totală de Lei 100.000 Biletele se găsesc de viudnre:
In Bucureşti: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţii de tutun.
Judeţe: La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţiî de tutun.
Tragerea LotăricI s’a Axat irevocabil la 6 Decemvrie 1903.
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCI
Capital în acţiuni întreg versat în
aur.................Lei 2.000 000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune ....	„ 3.955.688.76
Idem format din capital şi alte reserve . „ 1.075.842.60 Total în aur Lei 7.052.531 36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Hăicoiami.
Dir. general E. Griinwald. ^Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinel, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domne! No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţă generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară.
Luminări de ceră curată de albine, se pot găsi la preotul 1. Aposlo-lănu, Vâlenii-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinăriiul şi au ceră de vîmjare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-rain-burs. Pr. I. Apostoleuu. 52-11.
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria ndstră Fabrică, lucrate de uol.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi: de Vax cu Elastic sad Şireturi Lei 10.95, 11.96, 12 95, 13.96.
12.95,	13.95, 14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95-
13.95,	14.95, 15.95.
i>	»	» Nasturi
» Lack cu Elastic sad Şireturi i>	»	>> Nasturi
o Chevreau cu Elastio »	>	» Nasturi
Preţuri corente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi L<
>	»	»	» Botoni >
*	» Colori »	* *	»
» Gems cu Nasturi şi Şireturi >
Pantofi deChuvreau albidecoltaţi»
Idem cu Şireluri şi Nasturi »
Idem de Lack diferite forme »
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glacii, Albe, Colori,
şi Negre pentru Dame Lei 2.50.______________________-______________________
» Bărbaţi » 2.95.
Rupăndu-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la Iote Sesonele, Calea „	,	„	,	... ,	.
xv, oi	>„ D„Cititorii revistei vor ave un 8Câ(jămînt do
J XCtorxei 2\0. 2/, (ilăttoTX ue Poliţia 5<y# djn preţurile înseninate, presentfind
10.95,	12.95,	13.95.		
11.95,	12 95,	13.95,	14.95,	16.96.
12.95,	13 95,	14.95,	15.95.	
7.95,	8.95,	9.95.		
6.95,	6.95.			
6.95,	7.95,	8 95.		
5.96,	6.95.	7.95,	8.95,	9.95.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
cuponul.
Cavitalei, Bucureşti.
rmsm