No. 35
ANUL VI.
1 Iun ie 1903
Revistă iEncictopectică populară
^pare în fie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an L»eî 5 I Abonamentul în str£.in. pe an Uel 8
•	• » 6 lunî » 3 I Un numSr..................15 bani
°i,nt|rli fang^nînri i leu linia. (Vllea publicitate 5 bani ouvîntul lanusorlptele nepublieate se ard.
--------------------
Comitetul de Redacţie: on Kalinderu
’icearju
f* Colonel p. V. JYâsfurel
ff. jîdamescu
_	V». S- M°ga
J. Otescu	|	p/, pficolaescu
p. Dulfu	cţs	ffr. Ceodossiu
Corjst. C. popovici-Vaşcă.
SUMARUL: Chr. Gcorqcscu, Limba Româna şi înriurirele streine.— /- Otcscu, Notiţe sciinţifice (pompe). — N. Rădulescu-Niger, Grădinărit (poesie). — D. Dcmetrcscu-Bălccştî, Valdrea educativă a lucrului manual (traducere). — Ion Zavera, Câte-vâ cuvinte asupra agriculturel.— P. Lindemberg, Părere despre ţara n6stră. — V. S. Moga, Fasolea soia.— Gussy Apostolescu, Lica (nuvelă macedonănă). - I. Nicnlescu-Scvcrin, Cât ţine sarcina la diferite animale domestice.—Ion E. Mihăcscu, Diferite bâle ale pomilor. — Paul Popcscu, O conferinţă asupra însoţirilor sătescl.— Societăţi econ. la sate (înfiinţări şi bilanţuri). — Informaţiunî. — De la sate.—Din activitatea cerc. culturale. — Din lume.—Mulţumiri. — Bibliografii.— Sfaturi: Cum se cundsce c(*ra adeverată. Cum se pote înlătură gustul rău al unturei de pesce. Pentru tâmplari (Chit pentru scânduri). Nu daţi palme. Stârpiţi omizile.
llustrafiuni: Pompă respingătdre. — Pompă respingătore-aspirătdre. — Asilul Elena D6mna, secţia primară şi profesională (faţada principală). — Oraşul Salonic (Macedonia), vătfut despre Mare.—Inmormîntarea iul Avram lancu.
Redacţia fi	pucurescl.
„Drojheria Universală" Toma J^rătulescu.
BucurescI, Calea Griviţel, No. 145, (lângă gara de Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumuri şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, lofiuni higenice contra mătreţei şi câdereî perului. Capilarine, tincturi pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bâlţătesci, de Karlsbad, săruri de puciosă, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratorii chimice, pentru Institute de Bacteriologie şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuriherniare, Pansamente şilnstrumente chirurgicale,Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalină. Şi, acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Toma Brătulescu.
52—33.
Se publică spre cunoscinţa generală, că în <jiua de 27 Iunie 1903, orele 10 a. m., se va ţine licitaţiune cu oferte scrise şi sigilate atât în localul Prefecturilor judeţelor Praliora şi Buzău, cât şi în localul Primăriei Mizil şi al pepinierei viticole Istriţa din judeţul Burjeu, pentru vîn-rjarea obiectelor şi instrumentelor urmâtore:
40 ţesăli pentru cai, 4 cositore de piele, 1 pieptene pentru boi, 4 bougne de pânză, 2 valtrapuri de pânză grosă, 1 perie pentru şters copitele cailor, 1 perie pentru comă, 20 perii de per, 40 ştreanguri, 24 chingi, 3 strânze complecte, 1 cravaşe de sîrmă de oţel, 2 bureţi mari, 2 bureţi mici, 3 lonje duble în vîrtej, io şervete de pânză, 12 căpestre la conac, 7 lopeţi de fier, 11 sape de fier, 1 săpăligâ cu 2 dinţi şi tăişi, 2 secătore mijlocii No. 1, 28 secătore mijlocii in o. 2, 88 secătore mici No 3,
2	secătore mici pentru struguri, 45 cuţite pentru maşine de altoit, 64 casmale, 1 puşcă cu o ţevă, 5 signale, 2 topore, 1 cuţit pentru tăiat fîn, 952 etichete mici la colecţiunî, 200 etichete mici, 10 etichete de tablă, 550 etichete de tablă, 50 etichete de diferite mărimi, 100 saci de cânepă,
3	cleşte pentru sîrmă, 6 găleţi de fer, 1 pâlnie de fier, i cană de lemn, 1 eprubetă de sticlă gradată, 86 saci tricolori, 47 saci ordinari, 3 arcere de piatră, 7 săpăligi cu două corne, 4 furci de fier, i jongesă de alamă, 60 bricege de altoit, 2 perii pentru şters potcoveleşi3 căpestre de piele.
Aceste obiecte şi instrumente se pot vede în tote filele de lucru, orele 9 — 12 a. m. şi 3 — 4 p. m, la pepiniera viticolă Istriţa din jud. Buzău.
Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţiune, trebue să depună o garanţie provisorie de 190 lei, în numerar sau în efecte publice garantate de Stat.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
917
Limba română şi înrîuririle streine.
o
upă spusele istoricilor, într’o adîncă vechime locuiau la un jfwijji loc, în platoul Iran, mai multe popore numite arice. In-gustiniea hotarelor şi neproducţiunea pămîntuluî siliră pe aceste popore, care dăinuiseră mult timp împreună şi
^ vorbiseră aceea.şi limbă, a se răspândi, căutându-şi aiurea locuri de hrană mai productive şi un traiu mai îndestulat. Unele rămaseră în Asia, ca Medo-Perşii şi locuitorii Indiei, iar altele trecură în Europa precum: Grecii, Latinii, Celţii, Germanii şi Slavii.
Din vechea limbă arică se născură sub influenţa solului, climei şi cerinţelor fie-căruî popor mai multe alte limbi, ocupând între ele un loc însemnat, limba latină, limba vorbită de marele popor Roman.
Odată cu cucerirea Daciei de către Romani, limba latină fu transportată şi pe teritoriul nostru.
îndată după cucerirea unei provincii, Romanii procedau la ro-manisarea ei, întrebuinţând tote mijlocele pentru a o face să a-dopte limba, religia şi obiceiurile lor.
Două erau căile mai întrebuinţate de acest cuceritor popor pentru romanisare: coloniile şi municipiile (1).
Coloniile erau nisce grupe deslipite din Italia sau din alte ţări romanisate, cari se trimiteau a se aşedâ în mijlocul poporelor cucerite spre a-le priveghea mişcările şi a-le distruge naţionalitatea-
Prin municipii însă se înţelege acele oraşe din naţiunile supuse, cărora, pentru diverse consideraţiunî, Romanii găsiseră cu cale a le încuviinţă dreptul de cetăţenie.
Atât coloniile cât şi municipiile folosindu-se în parte, dacă nu în întregime, de acest drept, de care erau legate multe bunuri, hotărau maî cu înlesnire pe supuşi a dori şi eî aceste beneficii, cari nu se. câştigau decât romanisându-se.
Amândouă sistemele fură întrebuinţate cu succes pentru întărirea elementului roman la gurile Dunării, în provincia cucerită de Traian.
Din contopirea Dacilor rămaşi după resbolele lor cu Romanii, cu elementul roman sau romanisat, suprapus lor, s’a format poporul românesc de astăţlî. Acest lucru e cu desăvîrşire adevărat.
*
După cum în formarea naţionalităţii române avem la bază 2 elemente: Dac şi Roman, tot ast-fel conchidem şi la formarea 1
(1) A. D. Xenopol. Istoria Românilor din Dacia Traiană
www.dacQromairica.ro
918
ALBINA
limbeî nostre (1). Deşi există relativ la acestă cestiune 2 păreri: una că limba Dacilor a dispărut cu desăvîrşire şi limba nostră e însăşi limba latină în a ei desvoltare de vecurî, totuşi, în ’i-năm către cea-laltă opinie, că limba română ar ii formată din amestecul limbeî dacice şi limbeî vorbită de Colonişti. Neîndoios că elementul predominant a fost cel roman, însă nu trebuie uitat nici cel dacic, care intră în contopire deşi nu cu multe influenţe, însă caracteristice. Limba dacică a influenţat, dar fondul limbeî nostre îl formeză tot latina.
Limba română nu s’a format din limba scrisă de Virgil, Oraţiu, Cicero ori Tacit, ci din limba poporală, limba claselor muncitore. însuşi Cicero mărturisesce, că el numai la trebuinţă vorbesce limba literară clasică, iar acasă cu sclavii, cu copiii şi în afacerile particulare, vorbesce numai în dialectul rustic (2). Limbile neo-latine numai atunci primiră un cuvînt literar când el sau nu există în dialectul rustic sau eră acelaşi cuvînt în ambele dialecte. Ast-fel între equus şi caballus, domus şi casa, ignis şi focus, jus şi directurn, os şi gula, poporele neo-latine au ales pe cele poporale: cal, casă, foc, drept, gură.
Cu siguranţă nu se pote hotărî momentul când limba română începe să se desvolte ca limbă de sine stătătore. Tot ce putem spune este că odată cu retragerea legiunilor lui Aurelian (270 d. chr.) la sudul Dunării, Dacia înceteză de a mai fi provincie romană şi locuitorii ei devenind un popor deosebit şi sedesvoltă independent de imperiul roman. De aci înainte poporul Roman din Dacia devine poporul Român, iar latina rustică vorbită, devine limba românescă.
(va urma)	Cliristaclie Georgescn.
Direc. Gimnaz. Târgovisce.
Cuin se cundsee căra adevărată. Cera de albine are densitate de 0.980 aprdpe, pe când căra minerală n’are de cât
0.880. Acesta nu este însă la îndemâna fie-cărui de a controla. Mai uşor este a se încălzi cera în un tub, (ţevă) de sticlă astupat la un capet, în care s’a pus o parte potasă caustică în trei părţi de alcool. La 100 părţi de acest amestec să se pună 90 părţi ceră. După-ce se topesce bine cera, să se pună tubul în un vas cu apă caldă, pentru-ca să nu se întărescă cera. Dacă cera este curată, lichidul este limpede, dacă este cu cerisină, vom vedea desupra cereî un uleiu fdrte colorat şi care se vede fdrte bine când cera începe a se întări.
(1)	G. Adamescu. Noţiuni de Istoria Limbii şi Literaturii Românesc!.
(2)	1. Manliu. Gramatica Istorică şi comparativă a limbii române.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
919
Notiţe $ciinţlfice (1).
Pompe.
II. Pompele resping etâre (fig. 1). La aceste pompe pistonul (a) nu are ventil; cilindrul (b) are un ventil (e) la fund, care ventil se deschide de jos în sus; şi dintr’o căstă a cilindrului pornesce, în sus furtunul (d), prin care se împinge apa, şi care se numesce tub de respingere; la gura acestui tub în cilindru este un ventil (e), care se deschide din năuntrul în afara cilindrului.
Cu aceste pompe se lucreză astfel: se vîră cilindrul cu fundul în apa ce voim să împingem prin tubul de respingere. Se trage şi apoi se împinge mereu pistonul cu ajutorul mânerului, ca şi la pompele aspiratbre. Apa începe a ţîşnî prin capătul furtunului (f) şi ţîşnesce mereu.
Iată cum se întâmplă acestea.
Să ne închipuim pistonul jos la fundul cilindrului. Când îl tragem în sus, ventilul tubului de respingere (e) se închide din pricina apăsăreî atmosferei; şi în golul ce rămâne în cilindru, între piston şi fundul cilindrului, atmosfera împinge apa, care intră deschicjend ventilul (c) din fundul cilindrului. Totul se petrece ca şi la puşcociul cu apă când tragem băţul în sus: apa umple tot cuprinsul cilindrului dintre fund şi piston.
Când pistonul, după ce a ajuns sus, este apăsat în jos, a-păsăm ast-fel asupra apei din cilindru, şi apa la rîndul ei apasă şi închide ventilul fundului (c), care ventil se închide de sus în jos, însă deschide ventilul tubului de respingere (e), care ventil se deschide din năuntrul în afara cilindrului, şi ast-fel apa ţîşnesce în acest tub: toiul se petrece ca şi la puşcociul cu apă când apăsăm băţul în jos. î fe Vedem ast-fel că puşcociul cu apă e o pompă respingă-tdre, în locul celor două ventile, avend o singură găurice, şi fără tubul de respingere; iar jocul ventilelor fiind înlocuit prin aceea că aci se vîră aci se scdte găuricea din apă.
In figura 1, tubul de respingere are un fel de guşe \g), numită camera cu aer. Apa înaintând pe tubul de respingere când apăsăm pistonul în jos, închide aerul din acestă guşe, când ajunge până la ea; ast-fel, ori de câte ori noi apăsăm apoi în jos pistonul, apa fiind împinsă în tub, se 1
(1) Ve(Ji No. 33.
www.dacaromamca.ro
920
ALBINA
grămădesee şi spre acestă guşe şi intră în ea, apăsând a-supra aerului din ea, şi deci micşorând locul în care a rămas aerul închis. Insă, când noi tragem pistonul în sus, apa ne mai fiind împinsă în tub, ea nu mai pdte apăsă asupra aerului din guşe; din potrivă acest aer în virtutea tensiune! ce a căpătat prin micşorarea locului în care eră închis, împinge el acum apa afară din guşe, cu aceeaşi putere cu care apa îl împinsese pe el, şi o face să urmeze a se urcă pe tub în sus şi să ţîşnescă afară. Acestă cameră cu aer, este aşâ dar un regulator al ţîşnirel neîntrerupte a ape! prin capătul tubului de respingere (f).
III.	Pompele aspir atâre-respingetore (fig. 2). Aceste pompe sunt tocmai ca cele respingătore, însă au şi tub de aspiraţiune, care por-nesce din fundul cilindrului sub ventil, aşâ că ventilul fundului vine la gura tubului de aspiraţiune.
Jocul acestor pompe este ca şi al celor respingătăre, numai că mai în-tâiu se sorbe aerul din tubul de aspiraţiune, ca la pompele aspirătăre, şi se gonesce acest aer prin ventilul tubului de respingere, în loc de a se goni prin ventilul pistonului, cum se face la pompele aspirătăre. Apa se urcă treptat, treptat, în tubul de aspiraţiune, apoi trece în cilindru, şi de aci e împinsă în tubul de respingere, ca la pompele respingătore; d’acolea în colo la fie-care ridicare a pistonului apa trece în cilindru şi la fie-care pogorîre a pistonului ea e împinsă din cilindru în tubul de respingere.
I. Otescu.
Cum se pete înlătură gustul rău al unturei (le pesce.
Untura de pesce e o doctorie torte bună pentru omeni! şi maî ales copii! slab!, or! cu aplecare spre scrolule, sau chiar scrofuloşî.
Doctori! o dau în forte multe caşuri, însă gustul unturei de pesce e cu totul displăcut şi ma! ales copii! o ieau cu multă greţă, ceea ce le strică stomacul. Iată însă ce spune un doctor mare frances, că e bine de făcut. Să se amestece bine de tot o lingură de untură de pesce cu gălbenuşul de la un ou şi dece picături de spirt de mentă, într'o jumătate de pahar cu apă îndulcită cu zahăr. Amestecul nu are nic! gustul nici mirosul displăcut al unturei de pesce şi bolnavi! pot să-l iea cu multă uşurinţă. Ba încă e şi mai folositor ca untura de pesce luată singură, căci se honipsesce forte uşor fără să obosescă de loc stomacul.
www.dacoromamca.ro
G'RĂDIJSlĂ'RIT
—	Da ce tea! apucat, meî Niţă? Sapi vr’o comoră în pămînt ?
Ţi s’arătă vr’o luminiţă In faptul nopţi! ? CreţlSmînt Nu da, mS! vere, că ’s năluci.
Şi eu păţiiu, maî an, subt nuci...
—	Oe-î drept, umbla! după potcove, Cum vine vorba. Eu, să creţii,
De umblu, umblu după snove Al cărora folos îl veţi!:
Sap, măre, tot pentru comori,
Dar din seminţî, cu rod din flori.
Văţlut-a! doră lângă şcolă O sărăcie de pămînt,
Maidan urât, curată bolă,
Să-l ocolesc! cu jurămînt.
Noi, îl lăsam aşâ. De! proşti!
Cu «domnu», aţii, nu-1 maî cunosc!.
La <<domnu», cum e ’n cer lumină, Aşâ e carte ’n mintea lui;
Nimic nu-1 dă de şugubină;
Rost, ca la el, la nimeni nu-î.
Ceru comune! ăl ectar,
Şi aţlî, grădină-aşâ, maî rar!
Ce pom! de rod, ce de legume!
De tote, mei, la rînd, la rînd!
Chip, le sciam şi no! de nume,
Dar să le punem, ţlSu, nicî gând !
Şi eaca, prinse pe copil La munca asta, — sciu şi sciî...
www.dacoromamca.ro
922
ALBINA
Copiii, noue ne grăiră,
Şi uite, dac’am tot vetjut,
Mulţi dintre noi se pomeniră La fel să facă. .. şi-au făcut.
Aţii, toţi p’acasă aii grădini,
Pe unde locul sta cu spini.
Cum veţlî, şi eu m’am pus, mă! vere, Priporul ăsta să-l desfund.
Nevasta, vrea ; băeatul, cere...
Rămân eu, totă viaţa, scund,
Dar prost nu vreaă să mai remân;
Ca alţii, sunt şi eu român !
— Măi Niţă, eaca, aî dreptate,
Leguma prinde loc, păî cum !
De-aceea biata sănătate Ne merge şchiopăta pe drum Că ne hrănim ca vaî de noî,
Chiar dacă suntem c’un ban, douî...
ţ)iceâ, veţlî, «Domnu» : «sărăcie E, când nu sciî să cumpănesc!...
O palmă să nu stea pustie,
Că aî din ea ce să rodesc!...»
Apoî, te las cu Dumnezeu.. .
Ca tine-alerg să fac şi eu...
N. Rădulescu-Niger.
6 rugăminte.
Suntem deja în a 9-a lună, din anul al 6-lea al revistei. Rugăm cu insistenţă pe iubiţii noştri abonaţi, râmaşi în urmă cu plata, a ne înainta cât mai neîntârziat posibil, prin mandat poştal, micul cost al abonamentului.
încasările prin serviciul poştal, ne expune la mari cheltuelî şi la plată de personal, pentru lucrările ce necesită acest fel de încasare, aşâ că abonamentul de 5 lei deja, atât de mic, ne rămâne pe jumătate, fiind nevoiţi a face aceste cheltuelî.
Avem speranţă că iubiţii noştri abonaţi, vor ţine semă de sforţările nostre şi se vor grăbi a ne trimite deadreptul abonamentele.
Administraţia.
FTTT T V V+VWVWV*’***™ V	T"*1
www.dacaramanica.ro
Asilul Elena Doamna, secţia primară şi profesională, (faţada principală)
924
ALBINA
Yalorea educativă a învfiţămiDtuluî abilităţii manuale (lucrului manual), psichologicesce întemeiată (1).
(Urmai'e).
,/wj\ in aceste experienţe, cu temeinicie se pot deduce ur-rnătorele: Intâiu, însemnătatea creeruluî pentru miş-cări este tot atât de mare ca şi pentru simţiri. Creerul ^ nu este numai organul sufletului, ci de asemeni maşina în care se produce forţa nervosă care pune corpul în mişcare. La creaturile inferiore este funcţiunea motrice pote cea mai însemnată. Animalele mari ca elefantul şi balena, au un creer mare şi artistic conformat, dar acesta nu pen-tru-că ele au inteligenţă mare, ci pentru că au o masă musculară enormă. La animale pare că mărimea şi greutatea creeruluî, de fapt depinde mai mult de mărimea corpului şi de întocmirea sistemului musculos decât de inteligenţa lor. La om, mărimea centrului motrice din creer a-târnă mult mai mult de mişcarea in numerosele direcţiuni a unor anumite grupe de muşchi şi de fineţa, abilitatea şi potrivela acestor mişcări, decât de masa, sau mărimea muşchilor respectivi. De aceea la om însemnătatea creeruluî pentru mişcări deşi este mare, totuşi este covîrşită de funcţiunea lui ca organ pentru simţire şi cugetare. La puterea fisică trebuie să corespundă un puternic centru motorice în creer. Omul care ’şî mişcă mânile cu măestrie, trebuie să fie şi un mare cugetător, să aibă un bun cap; iar trândăvia fisică arată o lipsă in centrul motorice al creeruluî. Din starea de idioţie şi lipsa de simţiri a sălbaticului ese lenea lui.
Al doilea, urmeză, că deosebirea ce o fac mulţi între lucrul cu mintea şi lucrul cu mâna este falşă. Nu se află un fel măcar de lucrare manuală care să nu pretindă în acelaşi timp mai mult sau mai puţin lucru cu mintea. Deosebirea între lucru cu mâna şi lucru cu mintea, întru atât este admisă întru cât intră în joc cestiunea activităţii cree-ruluî, o mică încordare mai mult la cele noi decât la mişcările şi cunoscinţele ce se repetă.
Fisiologii deosebesc muşchii în fundamentali şi accesorl.
(i) Vecjî No. 32.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
925
Muşchii fundamentali sunt masele late ale muşchilor, cari determină mersul şi alte mişcări asemănâtore lui şi cari cer mai multă forţă decât abilitate sau măestrie. Aceştia sunt în mare parte muşchii pe cari ’i avem la fel cu animalele şi pe cari probabil ii moştenim de la strămoşii noştrii cari trăiau prin păduri. Muşchii accesorî sunt proprii lucrărilor de o fină întocmelă şi combinaţiune; aceştia sunt in general muşchii mânii şi ai braţului precum şi ai organelor vocale. Se pote obiectă că înveţămîntul-manual nu ar fi absolut trebuincios pentru desvoltarea centrelor motorice în creer, de ore-ce exerciţiile gimnastice şi alte mişcări libere le-ar desvoltâ tot aşâ de bine. La acestă obiecţiune putem răspunde, că exerciţiile gimnastice şi în genere mişcările fisice să raportă exclusiv la muşchii fundamentali şi centrele lor în creer şi forte rar celor accesorî. Nimic alt decât lucrul-manual va atinge cu adevărat cele mai valorose celule ale creeruluî, cari stăpânesc cele mai fin întocmite mişcări ale mânii, după cum nimic alt decât adevărata vorbire şi cântare pot tot aşâ să desvolte celulele cele mai importante ale creeruluî cari guverneză muşchii organelor vocale. Celulele nervilor motrici cari guverneză mlădierile trunchiului se des-voltă cele d’intâî, şi după aceea printr’o ordine de urmare progresivă acelea cari dirig cele-lalte mlădieri mai depărtate. Educaţiunea trebuie să urmeze acestă ordine naturală a creşterii. Ea trebuie să evite ca degetele să execute mişcări fin întocmite şi măsurate, într’un timp când natura n’a sosit încă asupra desvoltârii celulelor acestor părţi, şi cari ar fi tocmai în acest timp asupra determinării mişcărilor mai ordinare ale încheeturilor cotelor şi umerilor. O educaţiune fisică care să caute a desvoltâ întâiu mai mult muşchii fundamentali, căror aparţin mişcările mai ordinare şi mai a-propiate de trunchiu, trebuie să precedă lucrărilor-manuale, cari să raporteză mai mult muşchilor antebraţului, mânii şi degetelor. Acăsta este acelaşi principiu pe care îl întocmise Seguin acum 20 ani şi-l întrebuinţâ la educaţia celor incapabili, şi tocmai acuma începem a înţelege că acest principiu se pote întrebuinţâ tot aşâ de bine la educaţia tuturor copiilor. Dar influenţa lui curat fisică asupra sistemului nervos ori cât de importantă ar fi, nu formăză importanţa de căpetenie a inveţâmintului-manual. Şi dacă cine-vâ ar luă
www.dacoromanica.ro
926
ALBINA
acest principiu drept o deosebită artă de educaţie fisică, ar fi acdsta tot atât de falş ca şi când ar introduce şi practică darea de pomană, pe motivul că acest exerciţiu ar desvoltâ muşchii braţului.
(Va urma).	1). Demctrescu-llălceşti.
--------------------------
Câte-Yâ minte asupra agricultureî.
Agricultura este sciinţa care ne învaţă a cultivă pămîn-tul cu pricepere, spre a produce plantele trebuincidse omului şi animalelor.
Cultura plantelor dateză din timpurile cele mai vechi, fără să fi fost ajutată de sciinţă; dar în lipsă de sciinţă, s’a probat că nu se ajunge tocmai la resultate îmbucurătdre. As-tădb înaintarea sciinţelor, cari ridică pe om din starea sa de nesciinţă, făcu ca şi cultura pămîntuluî să devină o sciinţă.
Iată definiţia acestei sciinţî: Agricultura este sciinţa care caută mijlâcele ele a capela într’un mod mai lesnicios productele din vegetale, cele mai desăvârşite şi cele mai bune pentru trebuinţele omului, ale animalelor şi deosebitelor industrii.
Desfăşurând foldsele ce le dă agricultura omului, putem (Jice că ele sunt mai presus decât ale ori-cărei alte sciinţî, fiind-că industriaşul, care ne dă obiectele de cari avem necesitate, şi fără cari nu putem trăi, trebuie să le iâ de la cultivator. Ast-fel fabricantul do stofe are trebuinţă de cultivator spre a-i procură in, cânepă, bumbac, etc.; fabricantul de zahăr, are trebuinţă de sfeclele cultivatorului; brutarul are trebuinţă de grâu pentru fabricarea pânei, şi alţii de-altele.
Agricultura dar se pdte asemănă întocmai ca cu un izvor din care curg mai multe pârâiaşe în deosebite direcţiuni, cu scop de a îndestulă trebuinţele dmenilor şi ale animalelor.
Agricultura spre a fi bine înţelesă, este neapărat nevoie să avem cunoscinţă şi de alte sciinţe. Aşâ, Chimia, care ne arată în ce grad de fertilitate se găsesce pămîntul, chipul cum lucreză gunoiul ce provine de la deosebite animale când se pune pe un loc, etc.; Botanica, care arată funcţiunea deosebitelor părţi ale unei plante şi caracterele lor, spre a le pută deosebi unele de altele; Veterinărici, sciinţă medicală, care se ocupă de bălele animalelor precum şi de îmbunătăţirea lor; Mecanica agricolă, care ne învaţă a cundsce ma-şinele trebuincidse şi întrebuinţarea lor cu folos în agricultură.
Deşi aceste ramuri de cunoscinţe sunt strâns legate cu agricultura, le vom lăsă de o cam dată şi vom începe mai întâiu prin învăţăturile cele mai simple şi apropiate de practica (jfieî.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
927
Nici odată nu va ajunge cine-vâ a îmbunătăţi starea actuală de cultură a pămîntuluî, până nu va cundsce practica şi teoriea. Cea d’întâiu constă în a pute mânui şi practică înşine lucrările câmpului, pe când cea de a doua ne învaţă modul cultureî deosebitelor plante, arătând pămîntul care ne convine şi cum trebuie lucrat.
Prin urmare, când cine-vâ se liotăresce a fi agricultor, trebuie să se cundscă pe sine, şi să vadă dacă are vocaţiune pentru acâstă carieră. Agricultori sunt toţi ţăranii plugari la olaltă; însă cultivatorii trebuie să aibă disposiţiune şi plăcere de a lucră şi a semăna pămîntul, a recoltă şi a scdte seminţele din paie, a îngriji şi a trată animalele bine; în fine a mânui carul, plugul, sapa, furca şi tdte lucrările ce se petrec într’o fermă (moşie) mare sau mică.
Şi numai pe calea acesta se pot introduce îmbunătăţirile în agricultură.
Persdna care e stăpână pe o întindere de pămînt mai mare, deşi nu lucreză pămîntul prin propriele sale mâni, trebuie însă să aibă cunoscinţl atât teoretice cât şi practice, ca să scie la caşuri să pună mâna şi să dirigă pe dmeniî ce-1 are în serviciul său.
Pentru, ca un agricultor să fie la înălţimea misiune! sale, este de neapărată trebuinţă a însuşi dre-car! condiţiunî şi anume:
a)	Instrucţiunea agricolă, b) activitatea, c) spiritul de ordine şi esactitate.
a)	Instrucţiunea agricolă, se dobîndesce în şcblă precum şi prin citirea cărţilor de agricultură, în timpul când cine-vâ nu are multă ocupaţiune la câmp şi maî cu semâ erna, şi în virtutea practice! ce va posedă, va da preferinţă la procedările cele ma! putincidse ; numai aşâ va scl, şi va puteâ să dea o îndrumare ma! chibzuită în ordinea lucrărilor agricole. Tot prin instrucţiune va pute cundsce câştigul ce să capătă din cultura deosebitelor plante. Un alt metod şi ina! bun pentru instruire, este călătorind dintr’o regiune a ţăre! într’alta, pe unde cultura plantelor se face maî bine; acolo observând şi comparînd deosebitele procedări între ele, alege şi se hotăresce de a introduce şi la sine, cutare model do cultură privitdre la arătură, seinănare, îngrijire de animale şi în fine din ce va vede că se face ma! bine.
b)	Activitatea. Cariera agricultorului cere o mare activitate şi nepregetare; el trebuie să fie gata când a sosit timpul pentru cutare sau cutare fel de lucrare; ast-fel în urma une! plo! este necesar două sau treî feluri de lucrări: arătură, semănare şi grăpare; trebuie dar a lăsă pe t6te cele-l-alte lucrări şi a ne folosi de timpul favorabil, fiind-că pămîntul e ma! bine dispus a încolţi sămînţa. Agricultorul trebuie să inspecteze de-aprdpe t<5te lucrările şi să vadă dacă se execută după cum înţelege dînsul; căcî alt-fel se observă
www.dacoromanica.ro
928
ALBINA
că lucru merge mult mai încet şi fără regulă; el trebuie să se sc<51e din somn înaintea tuturor şi să se culce cel din urmă, ba ceva maî mult, se cere adesea să inspecteze servitorii, animalele şi ţarinele sale.
c) Spiritul de ordine şi exactitate. Agricultorul trebuie să aibă ordine în exploatarea moşiei ; el trebuie să-şî facă o idee de gradul de fertilitate al pămîntuluî şi daca ar fi neproductiv să pună gunoiu pe el, asemenea să scie şi menaja starea de fertilitate prin succesiunea deosebitelor culturi de plante (vecji asolamentele). Se recomandă agricultorului ca de cu sără să-şi reguleze lucrările câmpului pentru a doua c)i.
Agricultorul trebuie a îngriji de dmeniî pe cari îi are în serviciu, a le da mâncare îndestulâtbre, a le pune masa la orele fixate, căci este sciut că un om rău îngrijit lucreză asemenea reu, ba cevâ mai mult îl defaimă pe la unii şi pe la alţii, el trebuie să ordone servitorului cu un ton plăcut, să le dea consilii şi din timp în timp şi dre-cari gratifica-ţiunî, mai ales în timpul pe când se execută lucrările de fond: prăşire, săpare, cosire, strânsul cerealelor, etc. In acest mod, purtându-se cultivatorul, tdte lucrările îi merg bine, pdte fi iubit de omeni şi Dumnezeu, şi tot odată aduce a-devărate servicii semenilor prin viaţa exemplară; la din contră execută fără pagubă şi fără prevedere, pagubele îl însoţesce şi munca dinpreună cu capitalul de pierdere.
Pe aceste principii se baseză progresul agriculturei, numai aşa se pdte subţia rutina cea grdsă de cultură care o moştenim de la strămoşi.
Ion Zavera.
Moşia Cociu.
Părerea unui distins publicist berlinez despre {ara nostră.
D-l Paul Lindemberg, distins publicist din Berlin, care a fost de cu-rînd în ţară şi a visitat maî multe aşezăminte, scrie, între altele, ur-mătorele:
Nu te poţi despărţi de România fără a reaminti, fie şi numai în trecut, de Domeniul Coronei, o instituţiune, care a devenit de cea maî mare însemnătate pentru ţară şi populaţiunea ei, contribuind mult la înflorirea tînerului stat. După propunerea lui Ion Bră-tianu, care a bine-meritat atâta de la România, s’a înfiinţat în anul 1884 un Domeniu al Coronei, alcătuit din 12 moşii, ailetore în cele mal diferite părţi ale ţării, avend la un loc o suprafaţă totală de peste 132.000 hectare.
Prin acest Domeniu, s’a dat Coronei mijlocele de a se repre-sintă în mod cuviincios, iar pe de altă parte, s’a creiat o legătură strînsă între Ea şi ţară, şi prin urmare şi între populaţiunea rurală, «Regele trebuie să fie cel d’intuia proprietar în tară» şi-a cjlis Brătianu în dorinţa intimă, că aceste Domenii ale Coronei să servescă ca model pentru întrega ţară, dând un puternic în-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
929
demn tutulor. Acestă aşteptare s’a şi îndeplinit, mulţămită Regelui, care dă o atenţiune folositore nu numai agriculturii, ci şi tuturor îndeletnicirilor cari stau cu ea în legătură mai mult sau mai puţin apropiată. Pentru acesta a aflat un apărător priceput şi sîrguitor, un bun îndeplinitor al planurilor Sale, în administratorul Domeniului Coronei, d-1 Ion Kalinderu, care, înzestrat cu o mare pătrundere, de o activitate din cele mai depline, devotat şi neclintit, a realisat cu bucurie ideile Domnitorului său atât de venerat, facendu-şi din acesta, opera cea mai|desăvîrşită şi mai demnă a vieţii sale.
Ast-fel a înfiinţat diferite instituţiuni model, în primul rând în ce privesce agricultura, ş’apoi şi în privinţa industriei, creând felurite fabrici şi alte întreprinderi pentru utilisarea cu folos a produselor de pe domeniu.
Răsplata pentru muncă şi cheltuelî n’a întârziat, de ore-ce as-tăţlî se fabrică pe un domeniu teracota-excelentă, pe altul diferite obiecte din lemn, ca: mobile, cară, ustensiliî de bucătărie, butoie, lăţii, cufere, precum şi minunate scânduri de resonanţă pentru piane. Pe alte domenii se produc stofe, ţesute sau împletite, o-biecte din rechită, fringhierie, şi aşâ mai departe, tot-deauna în vederea folosului ce pot aduce populaţiunii mai sărace. De mare progres a avut parte şi economia vitelor, silvicultura, întrodu-cându-se pentru acesta din urmă drumuri de fer prin păduri, canalisărî pentru transportul lemnului pe apă etc. S’au. înfiinţat peste tot pepinierî de pomi, s’au construit moi’i de măcinat lemnul pentru fabricarea hârtiei, şi nu s’a lăsat la oparte nici vînatul şi piscicultura, cărora li s’a dat de asemenea o îngrijire atentă.
Pentru a îndemna pe ţărani să îngrijescă mai bine de pămînt, de cât au făcut-o până acum, se împarte gratuit seminţe de grădini, de zarzavat; se dăruesc pueţi de pomi roditori, cartofi de seminţe etc., dându-se cuvenitele instrucţiuni şi supraveghiân-du-se cultivarea lor. In locul drumurilor impracticabile de odi-nioră şi al căilor din regiunile pădurose, cari nu puteau fi străbătute de cât călare, s’au făcut şosele netede, cari sunt adi fore mult umblate.
In ce privesce construcţiunile de pe Domenii, tote au formă plăcută şi sunt construite în bună parte din lemn. Ordinea şi curăţenia sunt ţinute peste tot cu cea mai mare severitate. Pe lângă măsurile luate în interesul higienei şi al unei propăşiri chibzuite, s’a îngrijit şi de învăţămînt, care înainte lăsă mult de dorit. Astăcli sunt în satele de pe domeniile coronei 50 şcoli model; există de asemenea biblioteci cil cărţi diferite. Prin revista ilustrată săptămânală «Albina» care e forte eftină, o lei abonamentul anual şi prin cărticelele bibi. populare Steaua , 15 bani exemplarul, cari ating tote cestiunile privitore la economia rurală etc. s’a deşteptat mult simţul şi gustul pentru o literatură populară bună. Atât revista «Albina» cât şi bibi. «Steaua» s’au înfiinţat la iniţiativa d-lui Ministru Haret şi se găsesc sub preşe-denţia d-lui Ion Kalinderu. S’a înfiinţat de asemenea teatru sătesc. Subsemnatul a fost plăcut surprins, când a’vedut pe Domeniul Coronei Cocioc, elevi şi eleve de 6 —10 ani, în costume potrivite, jucând admirabil o piesă naţională «Sultanul Baiazid» şi jucând apoi în haine naţionale pitoresc!, diferite jocuri naţionale.
Mână în mână cu instrucţiunea merg exerciţiile gimnastice şi de
www.dacoromamca.ro
930
ALBINA
cânt; copiii lipsiţi, primesc gratuit haine şi cărţi, iar silinţa învăţătorilor şi înveţătorelor este încuragiată prin gratificaţiuni şi alte înlesniri sau răsplătiri. O mare atenţiune se dă industriei de casă. S’a îngrijit de asemenea de cultivarea adulţilor; se dă o deosebită grije cursurilor de adulţi în care scop s’aîi înfiinţat pe tote domeniile, prin o lege propusă d-1 Haret Ministrul Cultelor ; se ţin apoi conferinţe cu subiecte de folos obştesc, şi s’a întemeiat în sfîrşit societăţi agricole, societăţi de economie, de ajutor etc. cari au fost forte bine primite.
Am amintit acî numai părţile mai însemnate pentru a arătă ce s’a făcut din aceea ce a fost odată. Comparaţiunile între starea dinainte şi cea de aţii se impun de la sine ori cui, care visitezâ aceste domenii şi vede cât de înaintată e starea locuitorilor. Fără voe îţi amintesc! de vremurile când pe acele locuri totul eră în stare deplorabilă, când ori-ce progres eră împiedicat cu forţa şi când populaţiunea eră exploatată sistematic.
Te gândesci la terenurile întinse de peste Dunăre, cari ar pute avea acelaşi aspect favorabil şi plin de speranţă ca cele întâlnite aici. E neîndoios că strălucirea semilunei e în scădere, cel puţin pentru provinciile europene; popor ele active se întăresc în munca culturală ce duc pentru ştergerea moştenirii acum în descompunere, şi pentru reînoirea ei.
(Buc. Tag.)	Paul Lindemberg.
fasolea Soia (Soia Hyspida).
►rin luna lui Noemvrie sau Decemvrie din 1901, dacă nu mă înşel, într’un ziar politic de la noi din ţară, s’a publicat un articol cu privire la acestă legumi-nosă bogată în materie azot<5să.
Nouă ne-a părut bine că s’a revenit asupra acestei leguminose, lăsată cu totul uitării de marii noştri agricultori, cari ar fi putut face mult pentru răspândirea ei în ţara ndstră. pic, nouă ne-a părut bine, tot aşa după cum ne pare şi astăzi, când vedem că tâte ziarele politice se ocupă de acestă leguminosă, în urma unei publicaţiuni a d-luî Urbeanu, farmacist.
Un lucru însă trebue să se scie: că cel d’întâiu care a publicat primul articol asupra acestei leguminOse la noi în ţară, a fost d-1 W. Knechtel, profesor şi astăcji la şcola de agricultură de la Herăstrău, de cursul legumiculturil şi po-mologiei. Primul articol asupra acestei leguminăse îl găsim publicat în «Economia Rurală> din luna Martie 1881, pagina 122.
Acest articol a fost publicat după ce mai întâiu s’au făcut experienţe în grădina de legumicultură a şcdlei de a-gricultură de la Herăstrău, cu acăstă leguminOsă, avendu-se în vedere şi experienţele profesorului Huberlandt, de la facultatea de agricultură din Viena.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
931
Profesorul Haberlandt, a fost cel d’întâiu, care a făcut experienţă cu acest neam de fasole, fiind însărcinat chiar de guvernul din Viena. Acest profesor a atras luarea aminte a agricultorilor germani ca şi a altor agricultori din Europa şi alte ţări, că fasolea soia, reuşesce fdrte bine în tdte ţările unde pote reuşi cultura porumbului şi mai cu sămă varietatea de fasole de culâre gălbuie.
Sunt trei varietăţi de fasole soia: cu bâbelc galbene, portocalii şi de culâre negră. S’a mai constatat că cultura a-cestei plante legumindse, a dat resultate bune, chiar şi în locurile cari treceau regiunea septentrională a porumbului, producând multe păstăi pline de băbe sănătdse şi cari se pot c6ce chiar în pămînturile mai slabe şi rău lucrate.
Acest neam de fasole îşi trage originea din Asia centrală, şi partea de miază-ndpte a Chinei, de unde cultura ei s’a răspândit în India şi Japonia.
Dacă acestă plantă legumindsă, a ajuns a se cultivă în cele mai multe ţări din Europa, se datoresee exposiţiunei universale de la Viena din 1873, la care exposiţie, Chinezii şi Japonezii, pe lângă alte produse agricole au expus şi bdbe de fasole soia, şi în al doilea rînd se datoresee guvernului Austriac, care a găsit de bine a însărcina pe profesorul Haberlandt, ca să facă experienţă cu fasolea soia şi acăstâ experienţă să fie dată publicităţii.
Ast-fel se explică cultura acestei plante legumindse în Europa.
După experienţele în mic, ce s’au făcut la şcola de agricultură de la Herăstrău la 1880, în 1881 — 1884 s’a semănat pe suprafeţe mal mari, şi în 1882, când timpul a fost prea secetos, aşa în cât fasolea oldgă nu s’a făcut de loc, din recolta fasolei soia s’a obţinut o producţiune mijlocie, şi în 1883, pe când ministru al agriculturii eră decedatul I. Câmpineanu, s’au trimes de Minister seminţe de fasole soia, (varietatea galbenă) la mai mulţi proprietari din ţară, ca să facă încercări cu ast-fel de legumindse, şi resultatele bune, rele, se le comunice Ministerului de agricultură. Mulţi din agricultori nici n’a semănat’o, alţii au răspuns în doi peri, ca şi cum Ministerul de agricultură voia să le impuie cu forţa cultura acestei legumindse.
Deşi pute să se facă acest lucru pe t<5te moşiile statului, arendate sau căutate în regie, totuşi din diverse împrejurări nu s’a făcut, şi deci nu s’a putut încredinţă cei în drept, întru cât acăstă fasole era mai hrănităre pentru populaţi-unea rurală decât fasolea olâgă şi de arac.
Noi agronomii, ne-am făcut datoria cu prisosinţă, lucrând la introducerea acestei plante legumindse în cultura ndstră, dar, agricultorii n’au voit a ne ascultă, deşi erau datori a ne ascultă, în folosul lor şi al populaţiuneî rurale.
In publicaţiunile nbstre asupra acestei plante am mai sus-
www.dacoromanica.ro
932
ALBINA
ţinut, ca cel puţin cultura acestei plante, să fie introdusă ca hrană pentru animale, şi mai cu semă pentru îngrăşarea berbecilor, a căror carne este fdrte mult căutată la Constan-tinopole. Dar, noi am scris şi noi am aucjit.
După părerea nostră, ca cultura fasolei soia, să prindă rădăcini în cultura mare şi maî cu semă în cultura mică a sătenilor, Ministrul Agriculturel, ar trebui să ia aceleaşi măsuri pe cari le-a luat, cu reînvierea culturei gândacilor de mătase. Pe de altă parte Ministrul instrucţiunii publice să impună învăţătorilor, ca în grădinele d-lor de legumi, să cultive şi acestă plantă, şi aşa cu modul acesta şi cu timpul, cultura fasolei soia, se va pute întinde pe nesimţite şi în cultura de la câmp a sătenilor, după cum s’a întins cultura sfeclei de zahăr, prin înfiinţarea fabricelor de zahăr, în unele judeţe ale ţărel. învăţătorii, prin conferinţele lor populare, vor pută contribui mult la răspândirea acestei plante, spunând sătenilor, că acestă plantă pdte da bune resultate şi în pămînturile mal sărace, şi chiar mal rău lucrate, în timp de secetă ca şi în timp mal bun de vegetaţiune, se mulţu-mesce cu o singură săpătură, nu o pote atacă nici o insectă, fiind-câ atât foile, cât şi tulpina sunt acoperite cu nisce perişori.
Acestă plantă, împlinesce atâtea condiţiunl bune de a fi introdusă atât în cultura mare cât şi în cea mică, în cât trebuie a o cultivă atât pentru hrana omului cât şi pentru hrana animalelor. Acestă plantă în tot timpul vegetaţiune! el, este de ajuns de multe ori numai o singură plivire de buruenl, căci prin crescerea el puternică, mal târcjiu năbuşesce orl-ce buruiană, umbrind pămîntul peste tot.
Se scie, că după analisele făcute, fasolea soia conţine peste 30 la sută mal multă poteină (materie azotăsă) şi de şese ori, maî multă materie grasă faţă de mazăre, linte şi fasole cari nu conţin decât 12 — 23 la sută poteină şi 2 la sută materie grasă. Afară de acesta, fasolea soia este şi mal productivă în b6be.
Pentru ca bdbele de acestă fasole să fiarbă, trebuesc ţinute maî întâiu în apă 24 — 48 de ore, alt-fel nu pot fierbe.
Asupra culturei acestei plante am publicat deja un articol în «Albina» din 1902, pag. 398.
Y. S. âloga.
---------------------
— Arătaţi copiilor calea Domnului şi uşa bisericii, căci unde sunt doi adunaţi în numele Domnului, spiritul cel sfînt este între el.
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
933
L I C -A-
ISTlavela. Ih/Ea cecLoriăriă-
(Urmare).
lăsăm pe nenorocitul Moş Dina, care expiază păcatele altora în umeda închisore şi să vedem, cine eră Stoian şi ce l’a împins să săvîrşască îndoita crimă, trimiţând pe pri-mar în lumea cea-laltă, iar pe Moş Dina în închisore.
Omul fiară, aşa trebuie numit, eră de statură mică. Braţele mult maî lungi în raport cu statura. Capul mare şi diform. Nasul turtit şi nările largi. Sprincenile înclinate. Ochii mici şi căutătura piezişe. Obrajii scoşi afară şi neregulaţi. Mustăţile rare şi ţepose. Buzele grose. Bărbia abia pronunţată. Gâtul lung. Capul ras ca în palmă, iar de pe creştetul capului lăsată o şuviţă de per. Acesta e tipul lui Stoian. Cât a fost flăcău s’a ţinut de tâlhării şi puţine vite cari se vedeau în bătătura lui nu erau muncite ci luate cu hapca de unde puteâ. Nici când s’a însurat n’a făcut ca lumea, ci a furat o fată cine-scie din ce sat şi trăia cu ea necununat. Chiar de semenii lui eră nepreţuit din causa urîtelor lui apucături. Acum avă şi el flăcăii de însurat şi vorba ăluia «nu te primesce în sat şi ceri fata popeî» aşâ şi Stoian, pentru fiul sSQ, care semăna ca o picătură de apă cu el, ceruse fata primarului, om cu dare de mână şi cu multă cinste.
Pentru Stoian însă nu eră nimic peste putinţă. I-a trăsnit lui să se facă cuscru cu primarul, trebuia musai să se împlinescă, de aceea într’o bună diminâţă şi trimise peţitori la primar. Acesta nu numai că l’a refuzat, dar şi s’a mirat de îndrăznela acestui tâlhar.
Stoian, a cărui apucături le-am văcjut, aurind de refuzul primarului şi-a dis: «Şi tu n’aî voit să ne încuscrim, şi eu însă în curând te voiu trimite în lumea cea-laltă». ţ)is şi făcut, cum am văijut mai sus.
După ce ne am dat socotela de omeni şi împrejurări, să reluăm şirul naraţiunii nostre:
Afară gerul e şi maî cumplit. Neaua este spulberată cu putere. Gămurile de la ferestrele hanului lui Tulîu, se sgâlţie parcă ar sări din ţîţîni la suflarea crivăţului. Scuterul Geliu şi ceî-lalţl din han nu se gândeau decât la curagiosa «Lica» care înfruntă gerul şi întunericul nopţii. Fiori de morte străbăteâ corpul tuturora, când se gândeau la pericolul la care s’a expus sărmana fată, şi la toţi li se încreţiâ frunţile. La un moment dat cu toţii cad în genuchî, rugendpeaTot-puternicul şi eerendu-I apărarea «Liehei».
Ea însă ca o nălucă, călare pe Griva sburâ spre şipot, fără a se gândi la frică şi fără a simţi gerul; sciind că dacă ar găsi hârtiile îşî-vâ pută vedea pote pe iubitul şeii tată şi pe acela pe care l-a iubit din copilărie ca ochii din frunte, pe Ricâ.
Cât ai gândi şi Lica ajunge la Şipot. Legă Griva de uluc şi
www.dacoromamca.ro
Oraşul Salonic (Macedonia), vedut despre mare
ALBINA
935
începe a bîjbâi prin prejur. Nu trece mult şi dă de mult pre-ţiosele hârtii.
In momentul când se aplecă să le ridice, se aud trei detunături de puşcă. Erau trei clăcaşî, cari aflând de trecerea Scuterului Gellu, îi pândeau calea, dar pentru fericirea lui trecuse neobservat.
Lica la autjul detunăturilor, nu-şî perde curagiul, ci strânge hârtiile, se repede la Griva, o deslegă, încalică şi ca o sâgătă se strecoră printre focurile bandidaţilor şi cât al clipi a ajuns la han neatinsă.
Tropotul de copite al Grivel vesti celor din han, că Lica a ajuns, şi cu toţii au sărit la uşă. Lica descalică, dă în primire pe Griva servitorilor, iar Celniculul (Scuterului) ghiosdanul cu hârtiile.
Bucuria le-a fost nespusă tuturora, dar mal cu semă lui Gellu, când a văcjut preţiosele acte, scăparea Aromânilor, şi fără a stă mult pe gânduri, scote două (jlecî lire turcesc!, le pune în mâna curagiosel fete, şi îl-<jice: «Ţine pentru moment atâta, şi cât «privesce pe sărmanul tăh tată, Moş Dina, voiu face tot posibilul, «dacă va fi nevinovat, după cum (jicl, a-1 scăpă din închisore şi «a ţi-1 redă. D’aci înainte vel sci, copilă, că vei fi, nu numai sub pro-«tecţiunea mea «Celnicul Gellu,» ci sub a tuturor Aromânilor, a «căror libertate li-o al recâştigat-o. AibI încredere în Dumnecjeîi «şi în Aromâni. «Vel sci că nu voiu uită şi de prea iubitul tău «Rică, care de dorul tăh rătăcesce în munţi, şi pe el îl voiţi readuce «la conacul părintesc, când vom pute spălă pata de a fi numită «fata asasinului Moş Dina, şi atunci eu îţi voiu fi nun.»
Lica la vorbele lui Gellu dă drumul unul lung şi dureros oftat, înapoiesce banii şi răspunde: «AibI milă de noi toţi».
(Va urma).	Gussy Apostolescu.
Cât ţine însărcinarea la difertiele animale domestice.
tentru cei ce ţin la ajutorele lor de muncă, este forte bine să scie cât ţine sarcina diferitelor animale do-J: mestice.
%) Se scie că aprope de a-şî lăsă sarcina, aprope de a nasce, animalele însărcinate au nevoie de o îngrijire mai deosebită.
Aşâ ele nu trebuiesc atunci întrebuinţate la munci prea grele, prea obositore, trebuiesc ferite de lovituri şi de sperieturi, şi mai mult decât tote trebuiesc forte bine hrănite.
Când cine-vâ nu ţine semă de aceste lucruri, animalul nu numai că tânjesce, dar pote forte uşor pierde sarcina sa, aşâ că posesorul în urma râului tratament al animalului
www.dacoromanica.ro
ALBINA
«36
a păgubit din două puncte de vedere: întâiu că animalul după lepădarea sarcineî rămâne forte istovit, neputincios aprope de a-.şî face munca, şi trebuie îngrijit un timp ore-care spre a-şî veni în fire şi al doilea mai este păgubit şi prin aceea că pierde de cele mai multe ori puiul animalului.
De aceea nu numai că este o datorie de milă către a-ceşti servitori credincioşi ai omului, către animalele domestice, de a le îngriji mai bine în timpul sarcineî, dar este şi în folosul nostru, căci din causa îngrijirii rele putem avă pagube.
Mai ales hrana bună şi la timp dată, este una din condiţiile ce trebuie să le îndeplinim cu privire la animalele domestice, căci fiind bine hrănită mama, şi puiul în timpul sarcineî se va hrăni mai bine, iar la nascere, el se va nasce puternic, şi desvoltarea lui va fi forte repede.
Cu deosebire cei ce vor să-şi imbunătăţescă nemul animalelor lor de casă, trebuie să le dea îngrijiri mai mari în timpul sarcineî, căci îngrijind rău vita însărcinată ea tânjesce, iar puiul se va nasce rău făcut, pipernicit şi îndrumat spre rea desvoltare.
Din contră puiul unei vite bine îngrijită în timpul sarci-nei, va ajunge fiind şi el bine îngrijit, un animal cu calităţi mai bune.
Cei ce au dus vitele lor să se împerecheze cu altele mai de bun neam, să nu se mire dacă une-ori li se nasce un puiu nu prea de laudă, căci de cele mai multe-ori puiul se nasce rău, din causa relelor îngrijiri cari î-au fost date mamei lui, în timpul sarcineî.
De alt-fel să nu se credă nici că animalele însărcinate trebuiesc ţinute numai la esle dinaintea grămedii de nutreţ şi în nemişcare. Din contră, nemişcarea şi prea multa în-grăşare, sunt une-ori rele pentru vitele însărcinate.
Să le lăsăm să se misce în aerul liber, şi chiar la lucrări uşore să le punem, însă să le ferim cu totul de muncile grele, la care trebuie să se sforţeze, şi să le dăm hrană în de-ajuns şi la timp, însă nu prea multă.
In privinţa duratei sarcineî dau lista de mai jos pentru câte-vâ din animalele domestice:
www.dacoramamca.ro
ALBINA
937
La Eapă sarcina ţine >	Măgăriţă	>
»	Vacă	»
»	Capră	»	»
»	Oie	»
»	Scrofă	■>	»
»	Căţea	»
» Pisică
. 300 (,lile . 300 . 286 *
. 154	»
. 147 . 119
63
Iepuroica de casă
. 56	»
28-30	»
Este bine să se noteze că cu cât mai mult se apropie termenul sarcinei, cu atât mai mult trebuiesc avute în grije animalele însărcinate.
Pomii roditori sufer şi ei de diferite bole, aşa, între altele sunt: 1) tăciunele; 2) cangrena; 3) scurgerea gomei (cleiului);
4)	îngălbenirea frunzelor şi 5) sbârcirea sau încrefirea frunzelor.
1)	Tăciunele este o bălă pe care o capătă mărul şi se cu-născe după aceea că c<5ja mărului se înegresce ca şi când ar fi fost arsă în foc.
Pomul capătă acestă bălă din mai multe cause şi anume: din causa tăeturiî unei ramuri şi care tăetură nu s'a vindecat; din causa schimbării prea repede a timpului de la cald la frig şi din causa prea multei umezeli ceea ce are loc atunci când sunt ploi prea multe şi reci.
Când ramura unui pom a dobândit acestă bălă, trebuie tăiată îndată.
2)	Cangrena este o bălă pe care o pot căpătă merii şi perii fie din causă că pămîntul unde sunt plantaţi este prea gras, fie din causă că pămîntul s'a îngrăşat peste măsură cu gunoiu prospăt ori din causă că pămîntul are prea multă ume^elă.
Băla se cunăsce după aceea că are forma unui mototol
I. Niculescu-Severiu.
Diferite bole ale pomilor.
www.dacoromamca.ro
938
ALBINA
(gâlcă) nodoros ce cresce pe trunchiul sau ramura pomului.
Când pomul a căpătat acestă bâlă, tăiem motâlca iar rana se unge cu cleiu de altoit ori cu balegă sau pămînt lutos.
3)	Scurgerea gomei (cleiului) este o bdlă pe care o capătă cireşii, vişinii, caişii, zarzării şi mai rar prunii, fie din pricină că tăetura ramurilor nu s’a vindecat curând, fie din pricina pămîntuluî prea gras.
4)	Ingălbenirea frunzelor, este o b61ă pe care o capătă pomii atunci când rădăcinile sau numai vîrful lor au dat de un strat de pămînt prea umed sau prea sărac.
5)	Sbârcirea sau încreţirea frunzelor este o bălă pe care o dobindesc cireşii şi piersicii tineri, atunci când se întîmplă ca cjilele să fie prea căldurdse, iar ndptea prea recdre; e bine ca foile sbârcite să se rupă aşâ ca să rămână numai codiţa lor-
16n E. Mili&escu.

0 conferinţă populară asupra însoţirilor sătescî.
Potrivit circulâriî d-lui Ion Kalinderu, Administratorul Domeniului Cordnei, dată tuturor agenţilor săi, relativ la trimiterea de profesori ambulanţi pe la tdte satele de pe Domeniile Cordneî, ca să ţie în faţa ţăranilor conferinţe şi cursuri practice asupra diferitelor cestiuni în ale agriculturii şi industriilor derivate dintr'însa, cari s’ar pută introduce pe la satele ndstre, d-nul G. D. Ionescu, Doctor în sciinţele naturale şi fost Inspector viticol, a ţinut sătenilor din Comuna Şegarcea, Jud. Dolj, în diua de 24 Noemvrie 1902 o conferinţă despre munca agricolă şi tovărăşiile agricole la Români.
Sătenii adunaţi în număr fdrte mare în localul şcdleî, au ascultat cu multă băgare de semă, acăstă conferinţă prin care li s’a vorbit în mod amănunţit despre arătură, alegerea seminţei şi întrebuinţarea gunoiului, esplicăndu-le rolul însemnat ce are fie-care în agricultură.
D-l Ionescu arată cum se face arătura bună şi alegerea seminţelor în ţările streine, unde pămîntul e din firea lui mai puţin productiv, dar care s’a îmbunătăţit fdrte mult prin întrebuinţarea gunoiului de animale simplu, a varului, gipsului, etc. Arată cât e de răii obiceiul ce au sătenii noştri de a arunca gunoiul de vite şi a’î da foc în marginea satului.
«Dacă la noi, adaogă d-sa, s’ar face o arătură mai adâncă, dacă s’ar alege cum trebuie sămînţa şi s’ar pune gunoiu pe locurile de muncă, producţia agricolă ar fi cu mult mai mare ca adî şi totalitatea locuitorilor, ţara, ar câştiga mult mai multe milidne, lucru dovedit prin experienţele tăcute la şcola de agricultuiă de la Herăstrău».
www.dacaramamca.ro
ALBINA
999
Pe lângă tote acestea ar contribui forte mult la îmbunătăţirea stă-reî plugarului român şi unirea sătenilor în tovărăşii, ca să-şl desfacă în comun produsele agricole, cum ar fi: grâul, porumbul, păsările, ouele. Dă pilde, cum în Transilvania sătenii s’aîi unit pentru a’şî vinde cerealele în comun; în jud. Gorj, unde este o societate de lăptărie; în jud. Prahova, unde e vorba de a se întemeia o societate pentru desfacerea ouălor etc.
Amintesce cum în vechime se făcuse în ţara ndstră pătulele şi magaziile de rezervă pe cale administrativă şi de ce nu s’ar face adî prin unire între săteni cu bună înţelegere ca să se adune bucatele tuturor, pe care le-ar vinde cu preţ mal bun.
In tote însă se cere bună credinţă şi bună voinţă.
Dacă până adî la noi nu s’au făcut asemenea încercări, cauza este că totă pilda bună se izbesce de reaua voinţă a bmenilor.
D-l Ionescu termină prin a îndemnă pe săteni ca să lucreze pă-mîntul mal îngrijit, făcând o arătură adâncă, alegând seminţele şi toţi se întrebuinţeze gunoiul pentru îngrăşatul pămîntuluî, iar ca să aibă un profit mal mare din munca lor, să se constitue în tovărăşie pentru a vinde în comun bucatele ce le recoltăză.
In urma acestei conferinţe, mulţi dintre ţărani au făcut observaţiile lor şi s’a încins o discuţie vie şi interesantă, la care luând parte şi d-nul FI. Davidescu, Şeful Regiel-Domenielor Şegarcea, le-a arătat cu probe că cele spuse de d-l Ionescu sunt adevărate şi sunt fapte dovedite pe Domeniul Şegarcea, aşâ că pilda bună, pornită de la Administraţia Domeiulul Cordneî, va găsi resunet în populaţia rurală.
Asemenea conferinţe care au o înriurire bine făcătore asupra sătenilor, ar trebui să se facă cât de des şi pretutindeni.
Paul Popescu.
Dir. Şc. clin Com. Şegarcea Dolj.
Societăţi economice la sate
a) înfiinţări.
In comuna Yaidenî, pl. Horezu-Vâlcea, prin munca depusă de învăţători şi preoţi, şi din buna-voinţa ce a arătat întrega obşte a_ satului, s’a înfiinţat o bancă populară cu numele «Păstorul», simbolisând _ocu-paţiunea locuitoxulor cu crescerea vitelor. Comitetul de administraţie^ se compune din d-niî D. Constantinescu, revisor şcolar ca preş. de onore, Pr. D. Băescu, preş. activ; A. Vinereanu, vice-preşedinte; Gr. Adamescu, casier-comptabil; C. Nicolescu, secretar-comptabil.
*
♦ *
In comuna Dăenî, jud. Constanţa, s’a pus basele unei societăţi de împrumut şi păstrare cu numele de «Dunărea». învăţătorul local Dimitrie P. Bujilă este iniţiatorul, lucrând cu câţi-vâ omeni de inimă din comună, la înfiinţarea ei.
Societatea în present posedă un capital de 600 lei cu 48 membrii.
www.dacaromamca.ro
940
ALBINA
b) Bilanţuri.
Bilanţul societăţii de economie şi împrumut «Aurora» din Tg. BăcescI jud. Roman, încheiat la 31 Martie 1903, la finele anului social conform art. 53 şi 54 din statut:
ÎNCASĂRI
Capital de asociaţie............................ 2.0G5,—
CotisaţiI obligatorii lunare................... 1.752,50
Depuneri facultative.......................... . 974,—
Dobândi.......................................... 566,13
Taxa de înscriere, amenzi, imprimate..............126,45
Total .... . 5.134,08
Sume încasate din împrumut.....................  2,216,—
Total genei’al al încasărilor.................. 7.700,08
RESTITUIRI ŞI CHELTUELI
Restituiri din depuneri facultative................100.—
Procent de 6% conform art. 26...................... 3,25
Cheltueli de administraţie.........................129,—
Sume date cu împrumut........................... 7.395,—
Total .... . 7.627,25 Numerar în casă................................... 72,83
7.700.08
Fondul de reservă, conform art. 10, se formeză ast-fel:
Din 126,45 taxa de înscriere şi amenzi Din 28,30 cinci la sută conform art. 10.
Total . . . 154,75
Dividende 537,83, care urmeză a se repartisa între membrii, proporţional cu timpul şi capitalul fie-căruî membru conform art. 11.
Infornaaţi'u.nî
Regimentul de Infanterie Resboeni No. 15 din Piatra-Nemţ, a uxecutat în diua de 23 Aprilie a. c., un marş militar până la comuna Bicaz.
Sosind la 6 ore d. a., ofiţerii au fost găzduiţi parte pe la fruntaşii din sat, parte la casele de administraţie ale Dom. Coronei şi pe la agenţii acestui domeniu.
Sera la 7 ore a fost masa comună a ofiţerilor, care s’a luat în sălile societăţii culturale.
Cu acestă ocasiune s’au ţinut câte-vâ toasturi.
Primul a fost ridicat de ’d-l Comandant al regimentului, pentru M. S. Regele şi familia Domnitore, iar al 2-lea pentru d-1 Ion Kalinderu, administratorul Dom. Coronei, care muncesce fără preget la îmbunătăţirea stăreî locuitorilor şi la răspândirea în ţară a tot ce e frumos şi folositor.
După masă a fost danţ, iar a doua (Ji dimineţa, regimentul s’a înapoiat în garnisonă, ducend cele mai bune impresiuni atât ofi-cerii cât şi trupa care a fost primită cu căldură de către locuitori.
*
♦ *
Pentru arendarea pe termen de cinci ani, cu începere de la 23 Aprilie 1904, a terenului numit al «Viei Breaza», pendinte de
www.dacoromanica.ro
ALBINA
941
comuna Breaza, plasa Tohanî, judeţul Buze», în suprafaţă de 15 hectare 7.500 m. p., se va ţine licitaţiune cu oferte scrise şi sigilate în ţliua de 14 Iunie 1903, ora 10 antemeridiane, atât în localul prefecturii judeţului Buzeu, cât şi la pepiniera viticolă Is-triţa din acel judeţ.
Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţiune trebue să depue o garanţie de 100 lei în numerar sau în efecte publice garantate de Stat şi să se conformeze celor stipulate prin art. 72—83 din legea comptabilităţil generale a Statului, publicată în «Monitorul Oficial» No. 282 din 21 Martie 1903, al căror cuprins textual îl vor găsi afişat în sălile de licitaţiune.
*
* *
In (jiua de 6 Iunie 1903, ora 10'/s a. m., se va ţine la Eforie licitaţie publică cu oferte sigilate pentru darea in întreprindere a reparaţiuni-lor interiore şi exteriore la dependinţele hotelului Caraiman din Sinaia.
Condiţiunile speciale, devisul şi planurile se pot vede la serviciul Bunurilor Eforiei în orî-ce <Ji şi ore de lucru.
Supra-oferte nu se primesc.
Valorea acestor lucrări este de lei 4 660, bani 15.
Se cere o garanţie provisorie de lei 5°/„ din suma devisuluî, iar cea definitivă va fi de 10°/0 din suma resultată la licitaţie.
Imnormintarea lui Avram Iancu.
www.dacaromamca.ro
942
ALBINA
DE LA SATE
In săra dileî de 23 Februarie 1903, s’a dat o serbare şcolară în comuna Cotescî. R-.Sărat, în folosul cantine! şi a scene! de teatru de pe lângă acea şcolă.
S’a executat: «Trăiască Regele» (cor). «De îîs şi plâns» (Piesă de teatru de N. D. Voiculeţ şi I. Brătilă). «Banul mărăcine», joc naţional. «Surugiul» de Alexandri şi «Marşul regimentuluî Putna» (cor) şi danţ.
T6te bucăţile au fost executate de şcolar! cu o exactitate, care a întrecut tdte aşteptările, smulgând dese aplause. Printre asistenţi a fost şi d-1 Al. P. Tătăranu, prefectul judeţului, care a felicitat călduros pe d-1 Diriginte, pentru reuşita aceste! serbări; iar d-1 G. Tomescu, rev.-şcolar, prin câte-va cuvinte bine simţite, a adus laude corpului învăţătoresc de la acestâ şcdlă, accentuând că fiinţa splendide! scene de teatru, se datoresce activităţi! neobosite a d-luî diriginte N. D. Voiculeţ şi concursului colegilor şi deci meritul este cu atât ma! mare cu cât acest preţios lucru pentru educaţiunea să-tenulu! nostru, s’a făcut numai prin sforţările d-lor proprii.
Moralmente s'a câştigat forte mult, materialmente s’a atins cifra de 238, lei, şi 30 bani, beneficiu net.
*
* *
In sera dileî de 25 Martie s’a făcut din iniţiativa învăţătorului S. N. Musceleanu şi a tînăruluî St. Ionescu-Dobroneanu o şedătdre la şcdla din c. Roşienî. A vorbit d l Ionescu Dobroneanu, despre relele populaţiuniî rurale şi folosul învăţăturii, iar d-1 Musceleanu despre Cultura pomilor roditori. S’au recitat poesiî, s’au representat mici dialoguri precum şi piesa Den Vagmistru, luând parte la recitare şi cei doi iniţiatori ai serbării. Asistenţii au dus cu eî o plăcută amintire.
Din Activitatea cercurilor culturale.
In diua de 23 Aprilie, în comuna Bicaz de pe Domeniul Cordnei Bicaz din jud Nemţu a avut loc adunarea obicinuită a cercului în-văţătoresc. «Bistriţa». învăţătorii s’au întrunit in localul Societăţii culturale. «Ion Kalinderu» şi au ţinut două conferinţe populare faţă fiind d-1 revizor şcolar Nicolati, cum şi un numeros public.
După conferinţe s’au făcut demonstraţiuni practice de altoit în grădina şcolară, pentru care cei de faţă au avut un vădit interes, cerând tot felul de desluşiri şi urmărind cu cea mai mare atenţiune altoirile.
— Maî bine e să taci, decât să vorbesc! fără să fii ascultat
www.dacaromamca.ro
ALBINA
943
DIN LUME
Somn de trei luni. La clinica din Viena se află o fată de 20 ani, Berta Fischer, care trei luni întregi a dormit mereu şi abia de câte-va dile s’a deşteptat. Cât a ţinut somnul, inima şi pulsul el băteau, respiraţia urmă regulat. Nu simţia însă nimic. Puteai să o împungi cu acul, să o misei, fără să dea semn de viâţă. Pe timpul, când a dormit, medicii î-aii introdus în mod măestrit nutriment în stomac. Când s’a deşteptat, a început să rîdă cu poftă şi de atunci tot în voie bună a rămas. Nu-şî aduce însă aminte de cele petrecute înainte de a căde în starea de somn şi amorţire. Medicii dic, că fata îşi va recâştigă memoria şi se va vindecă cu totul.
Cine a descoperit cărbunii de pidtră? Acum, când cărbunii de piătră jdcă un rol aşâ de însemnat în industrie, comerciu etc., e fdrte interesant a sci, cine şi cum au fost descoperite aceste pietre folositdre. In Pensylvania trăia în anul 1791 un nemţ sărac Giin-ther, care se îndeletniceâ cu vinatul. Umblând odată prin pădure a aflat un câmp întreg de «pietre negre», despre cari povestiaii unii omeni, că ard. El însă nu credeâ acest lucru, ci i se păreâ poveste. Odată l’a prins o furtună prin pădure şi abiâ putu scăpă într’o peşteră. Trecând furtuna, plecă încet spre casă. Pe drum găsi o mulţime de «pietre negre». El îşi umplu buzunarile cu ele şi du-cându-se acasă le băgă în foc, ca să vadă dacă ard sau nu. Mare i-a fost mirarea, când a vâdut, că pietrele ard. El descoperi acesta unul om bogat din împrejurime, care se încredinţă îndată despre preţul acestor pietre. Bătrânul vînător Giinther îl arată câmpul plin de cărbuni de pidtră, primind în schimb câte-va lanţuri de pămînt sterp. Gilntlier a murit în sărăcie, pe când acela căruia l-a descoperit secretul, ajunse milionar.
MULŢUMIRI
In urma apelului făcut în revista «Albina» No. 11 din 15 Decemvrie anul 1902, d-niî dr. D. Galian-Focşan! şi C. Gheorghiu, inginer la C. F. Tecuci, au dăruit biblioteceî populare de la şcola din căt. Victoria, jud. Brăila, mal multe cărţi instructive şi moralisatore sâtenulul, pentru care faptă lăudabilă, d-1 N. Gh. Şaitan, dirigintele şcoleî, le aduce mulţumiri în numele obşte! satului.
*
* *
I. Talpeş, înveţător-diriginte al şcoleî mixte de pe Domeniul Coronei Dobrovăţ, căt. Dobroveţ-Moldoveni, din jud. Vasluiu, aduc în numele şcoleî ce conduc, căldurose mulţumiri d-lui Ion Kalinderu, administratorul Domeniului Coronei, care a bine-voit a dărui biblioteceî acestei şcole, un frumos dulap, mai multe instrumente necesare la grădina şcoleî, doue stelaje cu câte patru rafturi, îmbrăcate în pânză, cuţite, hârtie perforată, tote acestea necesare la crescerea raţională a viermilor de mătase; asemenea s’a mal făcut o plită sistematică la bucătăria şcoleî.
www.dacarotnamca.ro
944
ALBINA
Bibliografii.
A apărut un volum de prosă : «DINTR’ALE NEAMULUI NOSTRU > de George Coşbuc. Preţul 1 leu. Se pote procură prin orî-ce librărie din ţară.
*
* *
A apărut, în comisiune la librăria H. PARDINI (Engel G. Suchank), Cernăuţi (Bucovina), pe preţul de 1 cor. 50 bani, un frumos volum de 82 pagine intitulat:
AUTORII ROMANI BUCOVINENI, repertoriu de Leonidas Bodnă-rescu. Cartea este împărţită pe diverse sciinţî, aşa că voind cine-vâ să consulte un autor asupra Botanicei, n’are decât să deschidă cartea d-lu. Bodnărescu la titlul «Botanică» şi va găsi numele tuturor autorilor bucovineni ce au scris în acestă privinţă. O recomandăm cititorilor noştri!
*
* *
Din biblioteca anti-alcoolicâ a apărut pentru teatrul sătesc piesa: «HAI NOROC !.. (Din isprăvile rachiului), în 4 acte cu cântece, de colaboratorul nostru G. I. Coatu-Cerna, învăţător. Preţul numai 40 bani.
De vin^are la autor în com. «Cerna», jud. Tulcea.
r ▼ ▼ ▼ hf -y ▼ v1^ ▼ y nr ▼ v <r t v t th>t"
Pentru tâmplari. Chitul pentru astupat crăpăturile dintre scânduri, se prepară cu chitul compus din cărămidă pisată fin 2 părţi şi 1 parte sacâz (colofoniu) topit în un vas, acesta fiind pus în altul cu apă, se adaugă puţin uleiu de in pentru a fi mole. Ast-fel preparat, se tdrnă în crăpături cu îngrijire de a nu curge pe delăturî. Se pote face în tote colorile, după parchete, amestecându-1 cu diferite pămînturî galbene, roşii etc., operaţia trebuie făcută repede, căci acest chit se întăresce forte repede.
Nu (laţi paline. — Timpanul ureche! e o ţiplă forte subţire, care la fie-care sunet se pune în mişcare, ca şi pielea unei tobe. Printr'o palmă, aerul condensat apasă cu putere asupra timpanului, îl rupe şi ruptura atrage după sine pierderea auduluî, pierdere, care în multe cazuri, nu se mal pote îndrepta. De aceea feriţi-vă de a da palme 1
A STÂRPI OMIţHLE este datoria fie-căruî proprietar. Până cel mult la sfârşitul lui Martie şi înainte de a da mugurul, toţi pomii şi arbuştii (tufele) de prin curţi, grădini, vii şi pometurî se vor curăţ! de omiţjî, de cuiburile lor şi ouele de insecte. Acestea strânse cu îngrijire se vor arde. Tot asemenea se vor stîrpî şi omizile şi cărăbuşii (gândacii de Maiu), cari s'ar ivi mai târtjiu. Dacă să întrelasă acestea, primăria locală va execută lucrările acestea pe socotela proprietarului.
(Art. de lege XII, paragr. 50 şi 52 din 1894.
I. Petrescu, institutor Tulcea, (loresce schimbul localităţii cu alt coleg.	is-!>.
www.dacoromamca.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. .
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lux Petru Gărbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, loan Kalinderu, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şomăuescn, mare proprietar, fost senator.— Admnistralor şi casier delegat, Petru G&rboriceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Const. Banu, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spini C. Haret, Ministru,profesor Universitar; I. Dimitrescu Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădescil, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescn, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor. — Ccnsori, Const. Alimăneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescn, profesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar.
Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare).
Următorii învăţători din jud. Nemţu au donat societăţii culturale cSteaua», câte 50 bani de fie-care: Eleonora Gavrilescu, (Vaduri); A. Baciul, (Măstacăn); V. Butnariu, (căt. Dumbrava-Roşie); D-ra Elisa Tâ-taru ; Coromă ; V. Orza ; Gr Vasiliu; D-şora Ana Căleanu; Pr. G. Geasu; G. Leonescu; I. Mironescu; I. Neculau; Osoianu; T. Popovici; D. Sto-leriu; V. Scorţianu; G. Tablan ; B. Teodorescu; I. Turcu; I. Veniamin; domna Eufrosina N. Stoicescu, directorea şcolei secundare de fete «Des-pina Domna» din Ploesci, 20 lei din beneficiul serbării, dat în folosul fetelor acelei şcole; Arhimandritul Piticariu (Monastirea Raşca), 10 lei; Econom. Palomaru Ghenadie (Monast. Râşca), 2 lei; Econom. Iosaf Tulbure (Monast. Râşca). 2 lei; Erodiaconul Damaschin Popescu (Mon. Râşca), 2 lei; Monachul Ilie Cernescu (Monast. Râşca), 2 lei; Manachul Galectian Ciobanu (Monast Râşca), 2 lei; Margareta Miller-Vergy, directorea Asilului «Elena Domna», 5 lei; Alexandrina Tomescu, profe-soră (Bucuresci), 2 lei; Gh. A. Dinicu, profesor (Bucuresci), 2 lei; Petre Dulfu, profesor (Bucuresci), 4 lei; Mihail Popescu, administratorul Casei Scotelor (Bucuresci). 5 lei; M. Stăncescu, (Bucuresci', 2 lei; Ulyse Vel-cescu (Bucuresci), 2 lei; V. Cristea (Bucuresci), 1 leu; Alex. Pretorian (Bucuresc), 2 lei; C. Negruţ (Bucuresci) 1 leu; D. C. Arion (Bucuresci), 1 leu; G. Lepădatu (Bucuresci), 1 leu ; G. Filliti (Bucuresci), 2 lei; V. Tomescu (Bucuresci), 1 leu; G. Constantinescu (Bucui’esci), 1 leu; D. I. Atanasiu (Bucuresci), 1 leu; P. Constantinescu (Bucuresci), 1 leu; I. Cârlova (Bucuresci), 1 leu; I Teodoru (Bucuresci), 2 lei; V. Vincescu, (Bucuresci), 2 lei ; G. Cazabon (Bucui-esci), 2 lei ; G. Măinescu (Bucuresci), 2 lei; Ciru Mateescu (Bucuresci), 1 leu.
Numărul membi'ilor însci’işi cu începerea anului 1903 al Societăţii e de 350, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 4.420 lei 70 bani.
(Va urma 2n No. viitor).
www.dacoramamca.ro
.—. ^ZZ- —_____-.—-	-—_____—________Z. ——
)	LOTERIA
1 Societăţii pentru învăţătura Poporului Român
Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor ei normală şi primară din Bucurescî, str. Sf. Eeaterina.
Autorisatâ de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec turei Poliţiei Capitalei No. 66.312 din 8 Iunie 1902.
360.000 Bilete a un Leă unul
Câştiguri
1	a	35.000 Lei .		.... Lei	35.000
1	*	15.000	»	• • • . 3	16.000
2	»	5.000	3 ,	• * . • »	10.000
3	»	2.000	3	. ... *	6.000
6		1.000	> .	. . • »	6.000
12	>	500	O	... *	6000
30	»	200	u ,	. • . . *	6.000
60	»	100»		.... »	6.000
100	>	50	3	. . . • »	5.000
260	»	20	*	. . . . »	5.000
465 Câşt. în val. totală de Lei 100.000 Biletele se găsesc (le vîndare:
In Bucurescî: La sediul Societăţii, Strada sf. Eeaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţiî de tutun.
Judeţe-, La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţii de tutun. Tragerea Lotăriel s’n fixat la 8 Iunie 1903.
| umînărî de ceră curată de albine, se pot găsi la preotul I. Aposto-lenn, Vălenii-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vîn<jare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenu. 52-31.
BANCA ROMÂNIEI
Capital social de 25.000.000 fr. împărţit in 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. versaţi.
Comitetul central:
Laclilan Mackinstosh Ilate,	Londra
Esquire		n
G. I. Gosclien		*9
Viscount Ihincannim . . .	
Hon II. A. Larvrence . .	
11. .Adolplie Vernes ....	â Paris
M. Charles Mallet	99
Director: M. C. A. Stolz
<> ajutor: M. E. E. Goodwin. Censori: Ioan Kalinderu, Demetrn Ioan Gkika şi Artknr Grccn.
Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucurescî Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra.
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin.
Pilnie sosesc Încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil din propria ndstră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi;
de Vax cu Elastic saQ Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
» 12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.96, 16.95.
12.95,	13.95, 14.95-
13.95,	14.95, 15.95.
»	»	» Nasturi
» Lack cu Elastic şah Şireturi
#	*	» Nasturi
» Chevreau cu Elastic »	»	» Nasturi
Preţuri corente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95. >	»	»	» Botoni
*	» Colori »	»
» Gems cu Nasturi şi Şireturi
Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi Idem cu ŞirelurI şi Nasturi Idem de Lack diferite forme
11.95,	12.95,	13.95,	14.95,	16.95.
12.95,	13 95,	14.95,	15.95.
7.95,	8.95,	9.95.
5.95,	6.95.
6.95,	7.95,	8 95.
6.95,	6.95,	7,95,	8.95,	9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Gluce, Albe, Colori,
şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
* Bărbaţi » 2.95.
Rupăndu-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la tote Sesonele, Calea	,	.	,
Victoriei No. 27. alături de Politia ~
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Capitalei. Pucuresd.
cuponul.