No. 34 ANUL VI. 25 IUniii 19(13 © Hi G G O o 0 o Hevislă Enciclopedică populară tipare în fie-care Duminică Abonamentul in ţară pe an Uei 5 » * 6 luni » 3 Abonamentul în strein, pe an Liei 8 Un număr.................15 bani iuri 1 leu linia. |VIlea publieitate 5 bani euvintul ivianuserlptele nepublieate se ard. Comitetul de Redacţie: Sân ICaUsncSefu oviceaqu 'oşbuc J. Of eseu p. 2>ulfu Colonel p. V. jVâsturel ff. Jîdamescu V. S- plo ga pt. JVico/aescu $ ffr. Ceodossiu Coqst. C. popovicî-Cascâ. SUMARUL: Const. C. PopovicT-Taşcd, Serbarea desvSUrlI monumentului lui I. C. Brătianu. — St. Negulescu, Hrana şi îmbrăcămintea unei viitdre mame. — Al. G. Gală-şcscu, învăţătura obştăscă in trecut. — Dr. Const. An. Maori, Asfixia. — Eu geniu I. Ti-sc8cu, Fixarea centrelor şcolare pentru examenul ile clasa V-a rurală — Ecatcrina P. Paşa, Satul Cara-\Iurat (Constanţa).—TA. D. Sperantia, Omul păcătos fpoesie). — Gussy Aposto-lescu, Lica (nuvelă macedonănă).—X., Astma sau năduful.—D. Mirescu, Răspuns unul abonat. - Informaţiunl. — Bibliografii. — Poşta Administraţiei. Ilustrafiunî: Ion C. Brătlanu. — Monumentul lui Ion C. Brătianu. — Mahalaua Tătă-rască.—Biserică RomAnăscă (Dobrogea). o » o ' o O:; s O m s m ! i£ I o & 0 0 0 0 0 0 1 I <5 , o b © 5 S I m a! m o „Drojheria Universală** Toma Brătulescu. BucurescI, Calea Griviţei, No. 145, (lângă gara de Nord). In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumuri şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiuni higenice contra mătreţei şi cădere! perului. Capilarine, tincturi pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătesci, de Karlsbad, săruri de puciosă, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori si accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, tecknic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şl ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratorii chimice, pentru Institute de Bacteriologic şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şi Instrumente chirurgicale, Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolinâ, camplior şi naftalină. Şi, acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Toma Brătulescu. 52-82. „MEHCURUL K.OIVE A.TnT“ Bucurescî. Ziar financiar şi de trageri. Abonamentul anual 5 lei. 4—2 Cele mai bune şi renumite Stropitdre de Yiî Sistem Vermorel Perfecţionat din fabrica Platz cu DUBLU PULVERISATOR, garantate ca cele mai practice, simple, solide şi mai convenabile. SINGURUL DEPOZITAR Soc. în Com. WEIL JOSEPH & Co. Deposit de tot telul de Maşine şi Unelte Agricole şi Industriale, Specialităţi Patentate. BucurescI, Str. Smârdan No. 7, Bucurescî. 1 8-8. 1. Petrescu, institutor Tuleea, doresce schimbul localităţii cu alt coleg. i8_8. www.dacaromamca.ro ALBINA 889 Serbarea desYălireî monumentului lui Ion C. Brătianu Ji-a fost serbare mare în Capitală. Şi clin tdtă ţara au venit Românii să fie faţă la sărbătărea neamului. Şi-au venit de la Dorohoiu ca şi de la Severin, de la Iaşi ca şi de la Craiova, ca şi din t<5te tîrgurile şi tîrguleţele ţărei, bătrâni cu plete albe, tineri fără mustăţi, bărbaţi în puterea vîrstei, căci mare eră (Jiua, dătătdre de viaţă era serbarea. Venise toţi din tdte părţile să vadă, să fie faţă la desvă-lirea monumentului unui mare Român, unui fiu al ţărei care mai mult de-o jumătate de veac, a luptat cu bărbăţie, cu mintea, cu inima şi cu sufletul, ca să facă România de astăzi. Venise să mai vadă încă odată chipul lui Ion C. Brătianu. Şi toţi îşi simţiah inimile bâtend mai cu putere ca de obi-ceiu, pe feţele tuturor se citea bucurie şi mândrie. Mare a fost serbarea de Duminică, 18 Maiu, din anul mântuirii 1903. A fost serbare măreţă, căci măreţe au fost faptele săvârşite de acel ce nu mai este, dar care vecinie trăîesce în sufletul, în inima Românului. Bătrânii îşî amintesc încă de cele două surori, blânde şi bune, frumdse ca Zorii dimineţeî, una bălaie, cu ochii ca seninul, cu cosiţa ca razele sărelui; cea-laltâ ăcheşă, cu ochii ca murele, cu cosiţa ca abanosul, care prigonite de o sortă vitregă, se vedeau fără să se potă îmbrăţişa, se doriau fără să se potă întâlni. Aceleaşi nevoi le apăsau, aceleaşi furtuni se abăteau peste măndsele lor ogdre, aceiaşi vrăjmaşi prefăceau în amărăciune întrăga lor fiinţă. Şi se tânguiau şi plângeau. Şi tânguirile lor erau jalnice şi lacrămile lor ardeau inimile celor ce le iubeau. Dar lanţurile vrăjmaşilor erau prea puternice, pentru ca ori ce mână să le j)6lă sfărâmă. Moldova privea cu durere la suferinţele suridrei ei Muntenia, şi aceştiea i se rupea inima de necazurile celeî-l-alte. Şi n’aveau decât lacrimi de vărsat şi chinuri de îndurat. Şi de veacuri chinul lor dăinuia. Şi-şi vedeau fiii ucicjen-du-se unii pe alţii, şi şî vedeau câmpiile năpădite de pofida streinisnniluî, şi inima lor sîngerâ de durere şi de mâhnire. Dar după cum după mari furtuni strălucesce mândrul sdre, după nori vin cjile senine; au venit şi pentru ele cjile de bucurie, (Jile de veselie. A răsărit dintre fiii lor bărbaţi, cărora mâna lui Dumnezeu le-a arătat calea mântuire!. Pe braţele lor vînjdso şi-au aplecat capetele lor îndurerate, lor le-a dăstăinuit ele mărimea suferinţelor lor, şi el şi-au luat sarcina de a sfărâmă lanţurile ce strângeâ mân- www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro ALBINA 891 drul lor corp, de-a rupe legăturile cari stau în calea lor. Şi le-au rupt... Numele sfinte a acelor uriaşi le cunâscem cu toţii, şi datori suntem să le săpăm adine în inimile copiilor noştri: Brătieniî, Rosetti, Golescii, C. Negri, Kogălniceanu, Panu, Alexandri, M. C. Epureanu şi alţii, a căror nume şi fapte sunt şi vor remâne nepieritdre. Dintre toţi aceşti uriaşi, acel care a întrupat întreg idealul naţional a fost Ion C. Brătianu, fruntaş printre fruntaşi; care încretjetor în puterea de viaţă a Românului, n’a cruţat nimic, pentru a aduce la îndeplinire, aceea ce de secolî eră în inimă fie-cărui Român: Unirea, Independenţa,Regatul. Născut (1) la 2 Iunie 1821 în oraşul Pitescî, la vîrsta de 17 ani intră în armată. La 1841 se duse la Paris, unde urmă cursurile şcolei politechnice, luând parte activă la manifestaţiile studenţesc! ce precedară revoluţia de la 1848. Reîntors în ţară la 11 Iunie 1848 este numit secretar al guvernului provisoriu, dar parte din membrii acestui guvern, neavend destulă îndrăsnelă pentru a sta în faţa împrejurărilor, fuge în munţi, la Rucăr. Brătianu, care fusese la Focşani să vadă dacă Ruşii intrase în ţară, găsind la reîntorcere guvernul plecat, răs-colă poporul şi îl readuce. La 11 August 1848 este numit şef al poliţiei, iar în Septemvrie 1848 este închis de Turci, împreună cu membrii guvernului, în câmpul de la Cotrocenî, apoi duşi cu toţii pe Dunăre, sunt scăpaţi prin devotamentul d-neî Maria C. A. Rosetti, şi se duce la Paris. In Iulie 1857 se reîntorce în ţară şi este ales în Divanul ad-hoc. Tot atunci fundeză cu C. A. Rosetti ziarul «Românul». In 1858 este ales în adunarea legiuitore, care alege de Domn pe Cuza. La 1859 este primar al Capitalei, iar la 31 Maiu 1860 intră ca Ministru de finance în cabinetul presidat de Nicolae Golescu, care demisioneză la 13 Iulie acelaş an. In timpul domniei lui Cuza nu luă nici o parte activă la guvern, publică însă: «Memorii adresate Prinţului Cuza» şi «Transilvania, Prinţul Cuza şi Rusia» ambele în anul 1859. După detronarea lui Cuza la 11 Fevruarie 1866; I. C. Brătianu merge la Paris, şi după îndemnul împăratului Napoleon III, iz-butesce să hotărască pe Principele Carol de Hohenzollern să primescă Corona României. La 8 Maiu 1866 noul Domnitor însoţit de Brătianu intră în ţară. in primul minister de la 11 Maiu 1866, el e Ministru de finance. La 2 Martie 1867 e ministru de interne în guvernul presidat de C. Creţulescu, apoi la 27 Octomvrie acelaş an e Ministru de finance, în guvernul format de Ştefan Golescu. Ocupă ministerele de interne, finance şi resboiu, în diversele cabinete formate de Nicolae şi Ştefan Golescu până la 16 Noemvrie 1868 când veni la cârma statului guvernul în cap cu Prinţul Dim. Gliika. 1 (1) Tatăl seu, Dincă Brătianu eră originar din satul Brătienii-Galeşul jud. Argeş eră mare proprietar, fiind boier de rangul al II-lea şi a fost în mai multe rânduri ispravnic (prefect) al jud. Argeş; mama sa eră născută Tigvenu. www.dacaromanica.ro 892 ALBINA In urma coaliţiei ţlisă de la Mazar-Paşa, IonBrătianu devine ministru de finance în guvernul format de Manolache Costache Epurenu la 27 Aprilie 1876 până la 24 Iulie acelaş an, când devine preşedinte al consiliului. De la acesta dată el guverneză ţara 12 anî, cu o mică întrerupere la 1881, când se retrase din guvern şi fu înlocuit cu fratele seu Dimitrie. In acest timp, Ion C. Brătianu arată întrega lui putere de activitate şi concepţiile sale măreţe. Genialul bărbat are prilejul să proclame independenţa, să conducă resboiul din 1877, ca Ministru de răsboiu, să proclame regatul. La 30 Martie 1888, Ion C. Brătianu dimisioneză şi se retrage la viea sa Florica unde a şi murit în anul 1891 şi a fost înmor-mîntat cu o pompă cu adevărat naţională. La piciorele monumentului ridicat acestui Român, simbol al marilor jertfe şi al strălucitelor izbândi, pe cari s’a clădit aşedămîntul României moderne, poporul românesc a venit să depună Duminică, cu nemărginită dragoste şi însufleţit entusiasm, prinosul lui de viie recunoştinţă şi admiraţiune, adoraţia luî pentru acela care l’a chemat la o nouă viaţă şi care i-a arătat luminos înainte drumul mântuirii şi al înălţării naţionale. Marea piaţă de la întretăierea bulevardelor Carol I şi Universităţii cu strada Ion C. Brătianu, cu bulevardele şi stradele învecinate, până în mare depărtare, abia pută cuprinde marea mulţime ce se îngrămădise ca să fie faţă, de aprope sau de departe, la solemnitatea desveliriî monumentului. In mijlocul mulţimii în aşteptare, se ridică, învăluit încă în pânză, măreţul monument, în jurul şi pe treptele căruia sunt depuse numerdse cordne de flori. In faţă, la drepta şi la stânga, sunt construite tribunele, frumos împodobite şi pline de lume; în depărtare, peste capetele mulţimii, stând om lângă om, nu se văd decât stâlpii, împodobiţi cu stegurî, ce incadreză stradele, şi stegurile societăţilor şi şcdlelor, cari iau parte la serbare. De la ferestrele ministerului domeniilor, ale casei Ioanide din faţă, ale Palatului Universităţii, Bursei Muncii şi ale caselor învecinate, asistă de asemenea un numeros public. Priveliştea e măreţă. M. S. Regele, a adresat cu acest prilej d-neî Pia I. C. Brătianu următdrea scriscSre: „J)omna jVîea, *Cu gândul şi cu sufletul Me asociez la solemnitatea de *astă(J.Î, prin care poporul român răsplătesce patriotica • muncă a ilustrului D-v. soţ, aşezând în mijlocul Căpităniei un monument măreţ spre vecinică amintire. *Nu pâte fi o mângâiere mai dulce, o întărire sufleteseă www.dacoromanica.ro ALBINA 893 «mai mare pentru Domnia- Vostră şi pentru Mine ca recu-«noscinţa ce se arată nemuritorului Ion Brătianu, care şi-a «închinat întrega viaţă la mărirea ţârei. Acestă recunos-«cinţă cinstesce de-o potrivă j)e acei cari o simt şi pe acela • către care se îndrepieză. «Sfătuitor statornic şi credincios al Tronului, bărbat de stat «înţelept, fruntaş printre fruntaşi, Ion Brătianu a meritat < vrednica răsplată ce i se dă astăzi, iar monumentul ce i s’a «ridicat va spune generaţiunilor viitâre căt de însemnată «a fost partea ce a luat la neatârnarea naţională şi la în-«temeierea Regatului. Cât pentru Mine, nu voiu uită nici «odată devotamentul cu care a servit Ţara şi Tronul, mai «ales în vremuri de luptă; avântul seu generos, pururea «îndreptat spre înălţarea Patriei; concepţiunea sa vie de «nevoile poporului, precum şi acestă dulce şi simpatică în-«făţişare care câştigă inimile şi ne desvăluiă o bunătate «de suflet fără de ură şi de invidie. «Numele seu va rămâne în veci nedespărţit de aceste «timpuri gloriâse ale renascerii nâstre şi de faptele res-«boinice prin cari s’a îndeplinit, cu ajutorul lui Dumnc-«jeu şi cu vitejia armatei, visul secular al Românilor. €Cu o adevărată bucurie Mă folosesc de prilejul sărbă- < tor ei de astă(ji spre a vă reînoui, D6m.na, Mea, încredinţarea viei afecţiuni ce vă păstrez.» CAROL. Bucurcscî, în 18 Maiu J903. In pavilionul central în care iau loc membrii familiei lui Ion Brătianu, d-1 preşedinte al consiliului D. Sturdza şi d-niî miniştrii precum şi înalţii demnitari aî Statului; d-1 Balabanov, agentul diplomatic al Bulgariei la Bucuresci, rostesce în faţa d-luî Dimitrie Sturdza, preşedintele consiliului şi vice-preşedinte al comitetului pentru ridicarea monumentului Ion C. Brătianu, următbrele cuvinte: „€xceleqfă, «Din ordin şi din partea guvernului princiar vin aici a depune o modestă coronă înaintea monumentului ce inauguraţi astăzi şi a asistă, în acelaşi timp, la acestă impu-nătâre solemnitate, în semn şi ca mărturisire de recunos-cinţă pentru tot ce s’a petrecut şi făcut în România în timpul lui I. Brătianu pentru Bulgaria, care nu uită nimic.* Iar, d-1 Ion I. C. Brătianu, ministrul afacerilor streine, a primit din partea A. S. R. Principelui Ferdinand al Bulgariei o telegramă în următdrea cuprindere: www.dacaromamca.ro 894______________ ________ALBINA________________________________ « Me asociez clin tâtă inima la piâsa ceremonie care consacră gloriâsa memorie a iubitului vostru părinte, a cărui amintire va remăne neştcrsă printre poporul Meu.» fe rdiriand. Din Sofia s’a mai primit şi o altă telegramă în cuprinsul: D-lul Preşedinte al Comitetului Inaugurării Monumentului Ion Brătianu. Veteranii Bulgari, luptători pentru eliberarea patriei lor, se închină înaintea gloridsei memorii a lui Ion Brătianu, căruia recunoscetârea patrie română înalţă un falnic monument. In sufletul şi inima nafiunei bulgare e săpat de mai mult de un sfert de veac ca un monument neperitor numele ci-cestui eroii al redeşteptăreî naţiunilor creştine asuprite din Orient. Ion Brătianu a fost un puternic campion pentru eliberarea Bulgariei, care-i va păstră o inalterabilă amintire. Mândresce-te, Românie, că ridici în Capitala ta un monument ilustrului teu bărbat de Stat Ion Brătianu! Preşed. soc. centrale a Veteranilor luptători Bulgari pentru eliberarea Bulgariei, Naidenoff. Printre numerdsele cordne depuse, M. S. Regele a trimes o splendidă coronă de foi de stejar, palme şi flori naturale: trandafiri, bujori, crini, liliac — cu panglici mari albe, pe care sunt brodate cu fir de aur şi în chip minunat, cuvintele: „Regele, lui I. C. Brătianu, în recunoscetore amintire". Majestatea Sa Regina a trimes de dimineţă un forte frumos buchet de flori. La orele 10l/2 serviciul divin pentru sfinţirea apel este oficiat de I. P. S. Mitropolitul Primat şi I. P. S. Mitropolitul Moldovei, a-sistaţî de Protoiereul Capitalei şi al judeţului Ilfov. După sfinţirea apei, înalţii Prelaţi, urmaţi de d-1 preşedinte al consiliului D. Sturdza, d-1 ministru de externe Ion I. C. Brătianu şi D. Protopopescu, au coborît din pavilion şi aii mers să strop^scă cu apă sfinţită Monumentul. In momentul în care I. P. S. S. Mitropolitul Primat ajunge la pi-ciorele Monumentului, pînzele cad şi mulţimea izbucnesce în aplause nesfirşite şi în urale entusiaste, cari se repetă din rînduri în rîndurl. Privirile tuturor sunt aţintite spre bronzul care întrupeză pe Ion Brătianu Muzicile cântă imnul naţional. Monumentul se datoresce, distinsului sculptor frances Ernest Dubois. Grupul principal, aşedat în vîrful soclului, represintă o femee, personificând România, pe cap cu Corona de oţel, strîngend la www.dacoromamca.ro I/] Monumentul lu! Ion C. Brătiauu. www.dacoromanica.ro 896 ALBINA piept cu o mână stegul Independenţei, iar cu cea-laltă rezemân-du-se pe Ion Brătianu, care/într’un avînt suprem şi cu geştu-î cunoscut şi caracteristic, arată unui dorobanţ calea spre neatârnare. Dorobanţul, în genuchî, cu puşca într’o mână şi cu căciula în cea-laltă, salută plin de entusiasm, şi într’un avînt vitejesc, Patria. Mai jos, în faţă, o Româncă povestesce la doî copii, cari în uimire îî sorb cuvintele, faptele măreţe ale luî Ion Brătianu. Gestul femeeî se opresce la înălţimea cuvintelor marelui patriot, săpate în piatră: «Prin mintea, «Prin inima, «Prin braţele nostre...» Sub acest grup, pe o placă de marmoră, e săpată, în litere aurite, inscripţia : «Xjiai I_ O- Brătianu. 1903» In partea opusă, deasupra datei memorabile, «1877», înconjurată de laurii victoriei, se ridică, plin de însufleţire ca după o a doua înviere, şi într’o mişcare adorabilă, Geniul României, rupând lanţurile trecutului... In cele patru colţuri, patru figuri alegorice representând însuşirile de căpetenie ale lui Ion Brătianu: Patriotismul, Elocvenţa, Curagiul şi Prudenţa. Pe părţile laterale, sunt două basoreliefuri : unul, purtând data de 1848, represintă pe Ion Brătiauu vorbind poporului întrunit în aer liber pe Câmpia Libertăţei: altul cu data de 1866, eter-niseză în bronz momentul istoric când Domnitorul Carol a pus, la Turnu-Severin, pentru prima oară, piciorul pe pămîntul noueî sale patrii. Ion Brătianu, într’o atitudine respectosă, face cunoscut mulţimeî pe noul Ales al Naţiuneî, iar mulţimea descoperită II aclamă... După desvelirea monumentului, după imnul naţional, aii rostit cuvîntărî: D. Dimitrie Sturdza, prim-ministru şi vice-preşedinte al comitetului ; D. P. S. Aurelian, preşedintele Senatului şi al Academiei Române; D. M. Pherekyde, preşedintele Adunării deputaţilor; D. Grigore Maori, senator, în numele Iaşilor; D. Al. Nicolaid, senator, în numele Craiovei; D. General C. Budişteanu, şi D. Ion G. Bibicescu, în numele Consiliului comunal al Capitalei. Sărbătorirea atât de căldurdsă făcută de întrega ţară, a-mintirei marelui său fiu Ion C. Brătianu, cu prilejul des-vălirei măreţului monument ridicat prin subscripţie publică, este un semn vădit al putereî de viaţă a poporului Român. www.dacofamanica.fo ALBINA 897 Poporul care scie să-şi cinstescă străbunii şi să resplă-tescă cu recunoscinţa sa pe acel ce-şl jertfesc viaţa pentru el, este un popor care va trăi, căci vecinie va avă fii cari îşi vor pune în serviciul patriei, munca, priceperea şi viaţa. Suntem mândri de faptele strămoşilor, să se înscrie în inima fie-căruî Român, ca ţintă a vieţii: binele şi mărirea Patriei, pentru ca la rîndu-ne să fim strămoşi. Să insuflăm în inimile copiilor noştri dragostea de ţară şi iubirea de neam, iar faptele săvîrşite de omeni ca: Negri şi Rosetti, Kogălniceanu şi Brătianu să le prefacem în povestiri populare, pe care fie-care Român să le povestescă urmaşilor săi. Să înlocuim pe FSt-frumos, din poveşti, cu Regele Carol şi cu toţi vitejii noştri Domni din trecut, şi pe t<5te gemurile cele bune cu numele Românilor ce şi-au închinat viaţa pe altarul jiatriel. Fie, ca Dumnedeul părinţilor noştri, să ne ajute, ca din Tisa pân’ la Nistru, din Carpaţî până ’n Balcani, să se p6tă ridica mereu monumente de recunoscinţă Românilor mari şi geniali ca Ion C. Brătianu. Const. C. Popovicî-Taşcă. Hrana şi îmbrăcămintea unei Yiităre mame. fropunendu-ml să scriu o serie de articole (1), privi-t<5re la îngrijirile ce trebuiesc date copiilor, nu pot trece cu vederea epoca din naintea nascerel. De a-ceea în acest articol voiu vorbi despre hrana şi îmbrăcămintea mamelor. Tirana. Se scie că copilul se hrănesce din sângele mamei sale. De la bunătatea şi puterea acestui izvor de viaţă, atârnă starea de sănătate ori de b<51ă a copilului. Un sânge bun şi sănătos se dobândesce numai printr’o hrană cum se cade. Cine-vâ este bine hrănit, când are mult sânge şi acesta bogat în materii, cari pot să întregescă puterile slăbite ale corpului. Dacă privim puţin în jurul nostru, vedem că cele mal să-nătdse mame şi mal în putere, se găsesc în rîndurile săracilor şi mal ales printre sătence. Deci nu cel ce se hrănesc cu pâine albă sunt cel mal bine hrăniţi, ci aceia cari mănâncă pâine de rînd, făcută din făina cernută prin sita cea mal rară. Târîţele, cele despreţuite de <5menî şi cari se dau vitelor, au într’insele mult mal multe părţi hrănitdre decât făina de lux. 1 (1) In mare parte, părerile şi sfaturile din aceste articole sunt cuprinse în cartea Pr. Kneipp «Kinderpflege.» www.dacoromamca.ro 898 ALBINA Carnea coprinde o mare cantitate de materii hrănităre, de aceea nu trebuie să lipsescă din bucătăria nimănui. Cu tăte acestea să nu se trăcâ măsura, căci atunci şi carnea păte fi. vâtămătăre, de ăre-ce produce prea multă căldură în corp şi prin acesta contribuie la stricarea sângelui. Legumele şi zarzavaturile singure nu hrănesc în deajuns. Acestea întrebuinţate în cantitate mare produc gaze în intestine, umflă pântecele, apasă asupra sarcineî şi p6te pri-cinui adesea turburărl în regulata crescere a copilului. Persanele cari se hrănesc numai cu vegetale sunt slabe şi palide la faţă, le lipsesce culărea adevăratei sănătăţi. Mâncările pregătite cu carne şi legume ori zarzavaturi, sunt cele mai bune. Legumele fierte sunt mal uşor de mistuit decât cele prăjite. Să se înlăture pe cât se păte piperul, ardeiul, oţetul şi alte asemenea adaosuri, cari puse în mâncări aţâţă pofta de mâncare. In privinţa acestora, regula este de a se întrebuinţa în măsură cât mal mică, servind numai a da gust bucatelor. De alt-fel, corpul nostru nu simte trebuinţa lor. Sarea prea multă e de asemenea vătămătăre. Şunca şi cele-lalte cărnuri afumate nu se recomandă. Acestea produc sete, ceea-ce probăză că încăldesc prea mult şi deci sunt mal mult vătămătăre decât folosităre. Lăpturile, brânzeturile prăspete şi ouăle sunt mâncări uşăre şi fărte hrănităre. Persănelor slabe li se păte da printre mese lapte cât de mult, dar luat în cantităţi mici de odată şi tot-deauna împreună cu o felie de pâine năgră. Cine nu păte luă lapte, păte să ia apă zaharată (V4 litru). Să nu lipsescă însă bucata de pâine năgră. In general, alimentele simple şi naturale, hrănesc mal mult decât cele pregătite cu multă meşteşugire şi trudă, în bucătăria ămenilor bogaţi. Cumpătarea la mâncare se recomandă tuturor şi prin urmare şi viitărelor mame. Cine mănâncă cu măsură, se simte tot-deauna bine. picătărea: «Scălă-te de la masă înainte de a te fi săturat» este cât se păte de înţeleptă. Cât privesce băuturile, o femee însărcinată nu trebuie să bea nici vin, nici bere. Vinul conţine într’însul ăre-carl materii hrănităre, dar prea puţine. O bucată de pâine năgră de 5 bani, hranesce mal mult decât 2 sau 3 sticle de cel mal bun vin. Berea îngraşe pe unele persăne, dar nu dă corpului nici o putere. Băutorii de bere aîi faţa buhăită, organele din năuntru mol şi sângele sărac. Rachiul şi cele-lalte băuturi spirtăse sunt adevărate otrăvuri. O mamă, care întrebuinţeză ast-fel de băuturi, trebuie să scie că odată cu ruinarea corpului său, omără şi pruncul ce părtă în sîn. Cafăua, ciocolata, ceaiul şi alte băuturi asemenea la modă, www.dacoromamca.ro ALBINA S99 n’au în general o mare valdre nutritivă, de aceea nu sunt de recomandat. Când unei mame îi este sete, să bea apă, băutura cesTmai ieftină şi singura pusă de Dumnecjeu la îndemâna tutulor. îmbrăcămintea. Plăcerea ce simt mai tdte femeile, chiar şi cele maî cuminţi, de a se îmbrăca la modă, mă îndemnă a nu trece cu vederea partea igienică privitdre la îmbrăcăminte. îmbrăcămintea trebuie să fie simplă şi potrivită cu diferitele anotimpuri. Pentru albituri se recomandă pânza de in. Purtarea flanelelor pe corp şi maî ales a pantalonilor de lână, ne slă-besce şi ne face plăpânzi. Voiţi să găsiţi <5menî cari tremură de frig chiar lângă o sobă caldă? Căutaţi-Î printre cei-ce pdrtă flanele şi pantaloni de lână. Hainele să fie tot-deauna largi. Gâtul trebuie lăsat cât mai în voie. înfăşurarea prea multă şi mai ales cu legături prea căldurdse, pdte să dea nascere la băle de gât. Cât privesce purtarea corsetului, mamele trebuie să fie destul de cuminţi, spre a se feri de acestă modă atât de periculdsă, care pricinuesce mdrtea multor femei, precum şi a nevinovatelor fiinţe, ce aşteptă în sînul matern, ora chemării lor la viaţă. Jartierile (legăturile de piciore)prea strînse pe picior sunt asemenea vătămătdre, putend da nascere bdleî cunoscute sub numele de varice. încălţămintea să fie destul de largă, spre a nu împiedică regulata circulaţiune a sângelui. Mamele, care nu se abat de la regulele higienice privitdre la hrană şi îmbrăcăminte, au un îndoit câştig: îşi economisesc o bună parte din mijldcele de traiu, şi-şi păstrâză sănătatea, asigurând în acelaşi timp regulata desvoltare a copiilor lor. Şt. Negulescu. ^ A. A A-A. A. A A A A. A. A. J 6 rugăminte. Suntem deja în a 8-a lună din anul al 6-lea al revistei. Rugăm cu insistenţă pe iubiţii noştri abonaţi, rămaşi în urmă cu plata, a ne înainta cât maî neîntârziat posibil, prin mandat poştal, micul cost al abonamentului. încasările prin serviciul poştal, ne expune la mari cheltueli şi la plată de personal, pentru lucrările ce necesită acest fel de încasare, aşa că abonamentul de 5 lei deja, atât de mic, ne rămâne pe jumătate, fiind nevoiţi a face aceste cheltueli. Avem speranţă că iubiţii noştri abonaţi, vor ţine semă de sforţările nostre şi se vor grăbi a ne trimite deadreptul abonamentele. Administrata. www.dacoromamca.ro 900 AT.RTNA învăţătura obştiască în trecut. Astă/s a. m., se va ţine licitaţie publică cu oferte scrise şi sigilate pentru vîncjarea spre exploatare a urmetorelor porţiuni de pădure: Judeţul Prahova. 5 parchete din pădurea Măneciurile, Valea Teleje-nuluî, plasa Orăţiî şi restul parchetelor; garanţie provisorie lei 600. 2) 6 parchete din pădurea Petricica, garanţie provisorie leî 1.100. 3) 5 parchete din pădurea Nemţu de pe Valea Azuga garanţie provisorie leî 650. Judeţul Romanaţî. 16.429 arbori, seria I, Fusendrea, pădurea Morun-glav, exploatabili în 6 ani, garanţie provisorie lei 5.000. 5) 23.555 arbori, seria II, Băresci, pădurea Morunglav, exploatabili în 6 ani, garanţie provisorie leî 6.000. Judeţul Argeş. 513 arbori frasini, pădurea Toca Grebla Groşi, com. Dăngescî, exploatabili într’un an, garanţie provisorie leî 800. Supra-oferte nu se primesc. Condiţiunile generale pentru exploatarea acestor arbori sunt cele publicate în «Monitorul Oficial» No. 174/901, iar cele speciale, precum şi orî-ce alte informaţiuni se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei în filele şi orele de lucru. Art. 72—83 din legea comptabilităţiî publice suut aplicabile acestor li-citaţiunî. » * * In ţliua de 20 Aprilie a. c., s’a ţinut pe Dom. Coronei în com. Domniţa, adunarea generală a societăţei culturală-economică «Spătaru Milescu», găsindu-se starea casei ast-fel: ÎNCASĂRI CHELTUELI Rate obligatorii. . . . Fond de reservă . . . Dep. facult Venituri-procente . . . 7.010,— . 162,— . 6.062,10 . 2 399,22 Rid. din rate oblig . . Rid. din dep. facultat. . Cheltueli împrumuturi Saldo cu 31 Martie . 22,— . 2.380,-. 473,83 . 12.637,19 . 120,30 16.633,32 15.633,32 Afară de averea bănescă, societatea mai dispune de mobilier şi o bibliotecă, tote dăruite de Onor. Administraţie a Domeniilor Coronei. Societatea mai are două batoze de mână, duble, cu cari societarii se înlesnesc la bătaia porumbului şi cari aduc anual societarilor chiar peste 70% din valorea lor. Cu ocasiunea adunăreî generale, s’a primit şi demisia d-lui Ion Popea din postul de preşedinte ce-1 ocupă de la înfiinţarea societăţii, şi s’a ales cu aclamaţiune d-1 V. Munteanu, agent al www.dacaramanica.ro 916 ALBINA Dom. Coronei, casierul societăţii, dând casieria în primirea d-lul învăţător Paraschiv Başturea. Cu ocasiunea demisiunel, d-1 Ion Popea, a dăruit fondului de reservă depunerea ce are la societate în sumă de lei 66, bani 89 pentru care membrii din consiliul de administraţie îl aduc pe acestă cale cele mal vil mulţumiri. In decursul anului societar s’au ţinut şapte conferinţe culturale. Operaţiunele anului 1903—1904 s’au început de la 1 Aprilie a. c. * * • De la 25 — 28 Maiu stil vechiu, anul curent, va ave loc la Sofia (Bulgaria) prima exposiţiune bulgară de paseri domestice. Se publică acesta spre cunoscinţa celor-ce se ocupă cu crescerea paserilor domestice, cari vor voi să concureze la acestă exposiţiune, cu produsele sus arătate. Informaţiunî la Onor. Minister al Domeniilor Statului. BIBLIOGRAFII Cu ocasiunea inaugurărel monumentului marelui cetătian Ion C. Bră-tianu a apărut: Partea I-a din Scrierile £i cuvîr|târile lui Ion C. 0ră-tianu. Acestă importantă lucrare coprinde scrierile nemuritorului patriot în timpul de la 1848 — 1868, De vin^are la tote librăriile din Bucuresci, cum şi la Institutul de Arte Grafice Carol G5bl, S-sor I. St. Rasidescu, str. Domne! No. 16, cu preţul numai de 3 leî, deşi volumul cuprinde 526 pagine. Recomandăm băgăreî de săină a cititorilor noştri acestă lucrare, din care fie-care pote învăţă mult. Partea a II-a va apărea In curînd şi va cuprinde scrieri şi cuvîntărî rostite între anii 1869 — 1891 şi va fi însoţită de un indice cronologic al vieţei şi activităţii marelui bărbat de stat. * * A apărut: IST oua teorie cosmogonică Editura autorului. Bistriţa (Bucovina). O recomandăm cititorilor. * * * A apărut: Revista Bibliografică, sub direcţiunea cunoscutului scriitor Nerva Hodoş. Bucuresci, Calea Victoriei 135. POŞTA ADMINISTRAŢIEI D-luî Ilr. N. Ţapu, Focşani. — Nu vă putem da nici o desluşire, de ore-ce nici nu seim de acea conferinţă. Conferinţa o puteţi trimite, dar nu de publicat. — G. Roco, Apicultor. Buzău. — Adresaţi-vă direct d-luî Preşedinte al Societăţii agrare, Calea Victoriei. Bucuresci. — Gh. Tndorache, M-rea Caşinul. — Primit şi v’am achitat cu chitanţa 9.466 până la 30 Septemvrie viitor 1903. — I. Ionescn, Seraiu. — Idem chit. No. 9.465 pe idem. — Pr. Tli. Alexandrescn, Bis. Sf. Spiridon. Galaţi.—Idem cu chitanţa No. 9.467 pe idem. : — Ana Constantiuescn, Fălticeni. — Idem chit. 9.464 pe idem. www.dacaromamca.ro STEAUA Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea învăţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leii pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, BucurescL Comitetul. Preşedinte, loan Kalinderu, membru al Academiei Române.— Vicepreşedinte, Sava Şomânescu, mare proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petru Gftrbovicennn, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Const. Banii, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spiru C. Haret, Ministru,profesor Universitar-, I. Dimitrescu Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădescă, deputat, profesor universitar; Crlstn S. Negoescu, profesor secundar; l)im. Cecropid, institutor. — Censorî, Const. Alimâneşteann, inginer de mine; Preotul econom Const. Ioncscu, pro fesor secundar; Const. Alexandrescn, revisor şcolar Membrii înscrişi şi cotisnţiunl plătite (Urmare). Dobrea Gh. (jud. Neamţu), 1 leu; Silvaş Gh. N. (jud. Neamţu), 1 leu; PopovicI Gh. (jud. Neamţu), 1 leu; Preutu G. S. (jud. Neamţu), 1 leu; Manoliu Elena (jud. Neamţu), 1 leu; Isăcescu Zulina (jud Neamţu), 2 lei; Gheorghiu Alex. (jud. Neamţu), 2 lei; Cancicov Aurelia (jud Neamţu), 1 leu; Ştefănescu Penelopa (jud. Neamţu), 1 leu; Vasiliu T. A. (jud. Neamţu), 1 leu; Vrâncenu C. (jud. Neamţu), 1 leu; Anastasiu A. (jud. Neamţu), 1 leii; Zamoel D. (jud. Neamţu), 2 lei; D-şora Teodoru Ol. (jud. Neamţu), 2 lei; Agapescu G. (jud. Neamţu), 1 leu; Borş Ştef. (jud. Neamţu), 1 leu; Ana Ioachim (jud. Neamţu), 1 leu; Hangan I. (jud. Neamţu), 1 leu; E-ustadiade Virg. (jud. Neamţ), 1 leu; Crudu Elena (jud Neamţu) 1 leu; Stratilescu (jud. Neamţu), 2 lei; Frim E. (jud Nemţu), 1 leu; Combari Elena (jud. Neamţu), 2 lei; D-na Istrate (jud. Neamţu), 1 leu; D-şora Pârvu JR. (jud. Neamţu), 1 leu; D-şora Varvara Savel (jud. Neamţu), 1 leu; Pr. Gheorghiu V. (jud. Neamţu), 1 leu; Trifan C. V. (jud. Neamţu), 1 leh; Următorii învăţători din jud. Neamţu au donat societăţii culturale Steaua câte 50 bani de fie-care: Dimitrie A. Focşa (Câlugăreni); Teodor Ionescu (Bicaz); Uie Roban (Crâcâdiu); Grigore Nicolau (Do-breni); N. Grinţescu (Galu); N. Teofănescu (Gârcina); Pr. Gh. Teodo-rescu (Gârcina); V. C. Alateiu (Girov; ; C. Lefter (Şerbescî) ; N Stan (Şerbesci); Pr. G. Mironescu (Vînătorii); Gh. Gavrilescu (Filiora); I. Teodorescu (Băncescî); V. Popovicî (Bălţăţesci); N. Vasiliu (Bălţăţesci); V. Şerpişanu (Bărgoanii); I. Bălţătescu (Dragomiresci); Ion Călin (Dra-gomiresci); Chiriac lîoşescu (Grumazăştî); P. Gh. Vasiliu (Pastrâvenî); I. Dediu (Pastrăveni); N. G. Teodorescu (Uricheni); I. Gr. Teodorescu (Borlescî); I. Creţulescu (Costişa); Atanasie Dorneanu (Socea-Cândescî). Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1903 al Societăţii e de •328, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 1.305 lei 50 bani. __________________ (Va urma !n No. viitor). www.dacoromamca.ro --——___ —_____ LOTERIA Societăţii pentru inveţătura Poporului Român Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor eî normală şi primară din Bucuresci, str. Sf. Ecaterina. Autorisată de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec-turel Poliţiei Capitalei No. 56.812 din 8 Iunie 1902. 350.000 Bilete a un Led unul Câşt guri 1 a 35.000 Lei .... . Lei 35.000 1 » 15.000 > .... . » 15.000 2 » 5.000 » .... » 10.000 3 » 2.000 » .... 6.000 6 » 1.000 > , . , • » 6.000 12 > 600 » ... . » 6 000 30 » 200 » .... , » 6.000 60 » 100» » 6.000 100 » 50 » .... . » 5.000 250 » 20 * ... . » 5.000 465 Câşt. în val. totală de Lei 100.000 Biletele se găsesc de vindare: In Bucuresci: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţil de tutun. Jude{e: La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţil de tutun. Tragerea Lotăriel s’a fixat la 8 Iunie 1903. | umînârî de ceră curată de albine, se pot găsi la preotul I. Aposto-lânii, Vălenii-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sânele cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vîncjare, să-mî trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenu. 52-30. BflNICfl ROMÂNIEI Capital social de 25.000.000 fr. împărţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. versaţi. Comitetul central: .......................la Londra Laclilan Mackinstosli Rate, Esipiire n G. I. Goschen Viscount Duncannon . . . n Hon H. A. Larvrence . . 31. Adolphe Verncs .... â Paris 31. Charles .îlallet Director: M. C. A. Stolz >•> ajutor: M. E. E. Goodwin. Censori: Ioan Kalinderu, Dcmetru loan Gliika şi Arthur Green. Sediul social Piaţa sf. Gheorghe, Bucuresci Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra. Cel mal mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnie sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copis din propria ndstră Fabrică, lucrate de noi. Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi: de Vax cu Elastic sad Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95. » 12.95, 13.95, 14.95, 15.96. II I 12.95, 13.96, 14.95. 13.95, 14.96, 15.95. 12.95, 13.95, 14.95- 13.95, 14.95, 15.95. »» » > Nasturi » Lack cu Elastic sad Şireturi » » » Nasturi » Chevreau cu Elastic » » » Nasturi Preţuri corente la Ghete de Dame: de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95. . » » » Botonî » 11.95, 12.95, 13.95, 14.95, 15.96. » » Colori » » » » Gems cu Nasturi şi Şireturi » Pantofi deChuvreau albi decoltaţi» Idem cu Şireluri şi Nasturi » Idem de Lack diferite forme » Botonî 12.95, 13.95, 14.95, 15.95 7.95, 8.95, 9.95. 5.95, 6.96. 6.95, 7.95, 8 95. 5.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95. Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50. _____________________________________ » Bărbaţi * 2.95. Rupându-se la încercare, se dă altă pereche. Magasin la tote Sesonele, Calea . „ . , . „. . . »T„ 97 Cititorii revistei vor avă un scăcJSmînt de I ictoriei No. 27, alatun de Poliţia 60/ din preţurUe inseranate, presentsnd Capitalei. Bucuresci. cuponul. 5% Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.!