No. 31 ANUL VI 4 .Maiii 1903 ll.itlkiiillail!li.Mliillli>liliiHa.Mt^|l*iMWtn!alllltit[lll(ll>iilliiMli«'p.iitw*llkl.iltia!lll!niilll.illkiil1lifil)iillliillil|l|liillliillliilh Revistă Enciclopedică Populară arc în /ie-carc Duminică Comitetul de Redacţie: Ion Kalinderu p. 5arbovicear)u G- Coţbuc J. O fes cu p. 2)ulfu Colonel p. V. Jfăsture! G- jîdamescu V. S- Jfiogct Pt. JYico/aescu Gr. Ceodossiu Corist. C. popovict-Uască. 9 ; 0 0 0 0 0 & O O i3 o O O tn I O O o V dJ o o 0 Abonamentul în ţară pe an L»ei 5 J Abonamentul în străin, po an L»el 8 » * » 6 luni » 3 I Un număr................15 bani Pentru anunolurl 1 leu linia. Mica publicitate 5 bani cuvîntul IVIanusoriptele nepublieate se ard. fii SUMARUL : I. Slavici, Fetele ndstre. — Sp. Haret, Rostul băncilor populare sătesc! (circulară învăţătorilor).—I). Rddulescu, Pronospora sau mana viilor şi mijlâcele de apărare. — V. S. iloga, Metoda cea mal bună de a mulge vacile. — I. KaUnderu, Asigurări mutuale rurale contra mortalităţii vitelor (circulară agenţilor Domeniilor Cordnel). — Ion Otcscu, Notiţe sciinţifice. (Tensiunea gazelor. Apăsarea atmosferei. Sifdne. Pompe).— G. Coşbuc, Povestea gâştelor (poesie).—Gussy Apostolcscu, Lica (nuvelă macedonănă).—/. .V., Păstrarea pescelul prdspăt. — N. Râdulcscu-Nigcr, Sfdră ’n ţară (poes.e). — Societăţi economice la sate. (înfiinţări. Bilanţuri). — Informaţiunî. — Lista numerilor câştigătâre a loteriei reuniunii profesorilor din Craiova.—Poşta redacţiei.—Poşta administraţiei. llustraţiuni: Mulsul vacilor (1 figuri).—O vedere a oraşului Bitolia.— Familie Armână din Bitolia. I3S0EEBEEB0BEEEEE Tţedacfia fi jîdministrafia jyo www.c o-p, Bucuresci. IO „Drojheria Universală'4 Toma ^rătulescu. Bucuresci, Calc» Urivlţel, No. 146, (lungă gara de Nord). In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie parfumuri şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, lotiuni higenice contra mătreţei şi cădereî părului. Capilarine, tincturi pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetâ aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiuri (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţâtesci, de Karlsbad, săruri de puciosă, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilinâ şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usrl medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole- de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratorii chimice, pentru Institute de Bacteriologie şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuriherniare, Pansamente şilnstrumente chirurgicale,Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolinâ, camphor şi naftalin ă Şi. acesta Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Toma Brătulescu._________________________________________52—29 6 rugăminte. Suntem deja în a 7-a lună din anul al 6-lea al revistei. Rugăm cu insistenţă pe iubiţii noştri abonaţi, rămaşi în urmă cu plata, a ne înainta cât mai neîntârziat posibil, prin mandat poştal, micul cost al abonamentului. încasările prin serviciul poştal, ne expune la mari cheltueli şi la plată de personal, pentru lucrările ce necesită acest fel de încasare, aşâ că abonamentul de 5 lei deja atât de mic, ne rămâne pe jumătate, fiind nevoiţi a face aceste cheltueli. Avem speranţă că iubiţii noştri abonaţi, vor ţine semâ de sforţările nostre şi se vor grăbi a ne trimite deadreptul abonamentele. Administraţia. I. Petrescu, institutor Tulcea, doresce schimbul localităţii cu alt coleg.___________________________ Cele mai bune şi renumite Stropitore de Vil Sistem Vermorel Perfecţionat din fabrica Platz cu DUBLU PULVERISATOR, garantate ca cele mal practice, simple, solide şi mai convenabile. SINGURUL DEPOZITAR Soc. în Com. WEIL JOSEFH &Co. Deposit de tot felul de Maşine şi Unelte Agricole şi Industriale, Specialităţi Patentate. Bucuresci, Str. Sntftrdan No. 7, Bucurescl. www.dacoramaoica.ro ALBINA 805 Fetele nostre Ul- ii. (Urmare). . âmâne însă întrebarea, dacă anume în mijlocul Societăţii nostre acest resultat e ori nu sigur. Deşi numai fete sărace pot fi primite în Institut, multe din eleve se simt la început jignite când se vâd nevoite a frecă mese, a şterge scânduri, a spălă ferestre, a plivi în grădină ori a-şl udă straturile, căci în Societatea ndstră s’a încuibat gândul, că acestea sunt lucrări ordinare, pe cari la nevoie le facem şi fără ca să le fi învăţat, şi numai puţini îşi dau semă, cât de mult câştigă cel ce se deprinde a le face bine, deci şi cu mulţumirp. Vădând că colegele lor mal mari şi peda-gdgele au deprinderea acesta, elevele de curînd intrate se dau pe brazdă, se îmbărbătăză şi devin fete harnice — mal ales când nimeni nu le vede. E însă destul să petrecă în timpul vacanţelor câte-vă dile acasă pentru ca iar să se simtă «Domnişore» în înţelesul românesc al cuvîntulul, să se codescă şi să-şi căntere mânile şi peliţa obrajilor. E în natura omului şi mal ales in a femeii să se potrivăscă cu mediul social, în care trăiesce. Cele mai multe din «Domnişdrele» ndstre sunt lipsite de educaţiunea fisică, atât de importantă pentru femeie. Petrecendu-şl copilăria şi tinereţile în continuă încordare intelectuală, fie pe băncile şcoleî, fie cu meditaţiunea şi cu lectura, ele sunt deştepte, dar delicate, plăpînde, palide şi nervdse. Nu o dată dar fetele ndstre au fost luate în bUaie de joc pentru-că au obrajii rotund! şi rumeni şi braţele ca nişte bucătărese. Ni s’a întâmplat dar, că unele din ele se simţiaQ nemângâiate şi, înrorcân-du-se de acasă, au fost surprinse sugănd zăma din lămâi ori bând oţet, ca să li să perdă sângele din obraji, să se mal subţieze şi să devie şi ele ^.delicate» ca cele-lalte «domnişdre». E, la urma urmelor, ademenitor, şi mal uşor să te strângi în corset, să te gătesc!, să te plimbi şi să-ţi petreci timpul în flecăril decât să muncescl în mijlocul unei societăţi, care nu ţl-o cere acâsta. Se pune dar de sine întrebarea, dacă fete de 16—17 ani, fie ele or! şi cât de bine crescute, vor pute ori nu să resiste în mijlocul societăţii ndstre, care nu încuragiază hărnicia casnică. Academia Română şl a reservat deci dreptul de a nu le mal da elevelor voie să petrecă vacanţele afară de Institut. Cât-vâ timp în urmă a luat hotărîrea de-a nu mal primi în Institut decât fete trecute de doî-spre-dece ani. Anul trecut, în sfirşit, absolventele au 1 (1) Ve^I No. 30. www.dacoromanica.ro 806 ALBINA fost oprite in Institut, ca să mai facă şi un an de practică şi să iasă în lume la vîrsta de 18—19 ani. Suntem dar ajunşi la un curs de şâse ani, iar acesta în virtutea experienţelor făcute în timp de opt ani. La ce am pute să ne aşteptăm, dacă am înfiinţa şcoli speciale de gospodărie, cari nu ar putâ să aibă un curs de şese ani, numai câte 16 eleve de clasă şi întregul aparat, de care dispune şcola de la Măgurele? Anume în ţara nostră, unde spiritul casnic nu e cultivat în familie, asemenea şcoli ar fi bune numai ca mijldce de propagandă. In tdte şcolile şi mai ales în cele secundare, fetele au să fie pregătite pentru purtarea sarcinilor casnice, căci e nenorocită femeea, care e nevoită a conduce o gospodărie fără ca să fi fost pregătită pentru acdsta şi e sacrificată fata, dacă i se dă cultură, fără ca să se fi desvoltat în ea şi spiritul casnic. Convingerea acesta va trebui să străbată mai curînd ori mai târ-diu şi la noî, şi nu pdte să fie departe timpul, când vom reorga-nisâ şcolile ndstre de fete nu după modele străine, ci potrivit cu nevoile speciale ale societăţii n<5stre. Nu e între bărbat şi femee nici o deosebire sufletescă, dar sunt multe şi mari deosebirile trupeşei, pe cari cultura nu p<5te să le înlăture, ci le scdte cu atât mai vîrtos la ivelă, ear vidţa acesta cu trupul o petrecem şi ne-o facem nesuferită, dacă nu ne desvoltăm fie-care potrivit cu aptitudinile sale trupeşei. E lucru cu desâvîrşire neraţional să le dăm fetelor aceeaşi instrucţiune ca bărbaţilor, căci, voind să desvoltăm în ele destoinicii, pe cari nu pot să le aibă, lăsăm în părăginire virtuţile femeesci. încă din prima clasă primară programul de studii al şcdlelor de fete are să fie croit, cu aptitudinile femeii şi cu menirea ci specială. O mare greşâlă e, fără îndoială, să isolăm fetele. Băieţi şi fete împreună au să crâscă, căci împreună au să-şi petrecă viâţa şi numai crescând împreună se deprind a trăi ca dmenî, potrivindu-se între dînşii şi stăpânindu-se fie-care pe sine. N’au însă fetele să intre în concurenţă cu băeţiî, fiind-că prin acâsta se nenorocesc. E la noi chiar mai mult decât în Germania ori în Franţa nevoie de bucătării pe lângă şcolile primare urbane, şi aceste bucătării se vor şi înfiinţa, iar acâsta nu pentru ca fetele să înveţe a găti fran-ţuzesce, a coce prăjituri fine ori a prepară aspicurî şi pasteluri, ci pentru ca ele încă de mici să se deprindă cu gindul, că femeea are şi ea rostul ei în societate, că mai ales de la dînsa atîrnă buna stare economică, sanitară şi morală a societăţii, că ea nu e menită a fi rdba bărbatului ci tovarăşa mult preţuită a lui, şi să ajungă a purtă cu pricepere şi ast-fel şi cu mulţumire sarcinile casnice, de cari nu se pdte lepădă fără ca să se degradeze însăşi pe sine. Nu ar avă insă bucătăriile şcolare nici un rost, dacă nu s’ar introduce şi în programele de studii teoria gospodăriei casnice, fără de care putem să formăm bucătărese ori dădace, dar nu viitdrea stăpînă de casă. Cu atât mai vîrtos se impune reorganisarea şcolilor secundare www.dacoromamca.ro ALBINA 807 de fete aşa cum ea s’a făcut în Franţa şi cum se cere In Germania, şi orî şi cine, voind să facă reorganisarea acăsta, vor trebui să ajungă, ca Academia Română şi ca autorul articolului din *Kffl-nische Zeitung», la convingerea, că în adevăr cursul de cinci an! e prea scurt şi nu pote să ne deâ decât femei neisprăvite. Atât cestiunea economică, cât şi cestiunea morală, numai prin o asemenea reorganisare a şcdlelor de fete se vor pută resolvâ. Cultura modernă a făcut pe femeea română exigentă şi preten-ţiosă, tonatică, nervosă şi pornită spre risipă, fiinţă mal mult ori mal puţin intratabilă. Acăsta însă numai pentru-că e greşită edu-caţiunea ce li se dă fetelor şi pentru-că şcolile ndstre le dau fetelor ceea ce nu le trebuie şi nu le dau de loc ceea ce avem să cerem de la ele. E rdbă femeea, care nu e pregătită pentru purtarea sarcinilor casnice, robă, dacă nu le portă, şi robă dacă le pdrtă plângăndu-se mereu, că e nevoită să le pdrte, şi vrednică de plâns e sdrta bărbatului, care nu pdte să plece fără de grijă în treburile sale şi nu găsesce liniştea dorită sub acopeiămîntul casei sale. Ioan Slavici. Rostul băncilor populare sătesci. Aceî cari prin înfiinţarea băncilor sătesci au scăpat din mână putinţa de a speculă pe săteni, au profitat de votarea legel acestor bănci, pentru a răspândi printre săteni fel de fel de minciuni. D-l Ministru al Instrucţiunii a adresat învăţătorilor circulara de mal jos, pentru a desluşi rostul legel : In dorinţa de a asigura în mod trainic existenţa Băncilor populare sătesc!, şi pentru a ajută încă la desvoltarea şi întărirea lor, guvernul şi camerile aii făcut legea de la 28 Martie 1903, asupra acestor bănci. Prin acestă lege, se uşureză cu totul înfiinţarea băncilor, prin o mulţime de disposiţiunl; aşa, actul de constituire al societăţi! nu ma! e nevoie a se face lâ tribunal, ci numa! la judecătorul de pace, care este mult ma! la îndemână sătenilor; formele pentru constituire s’aii scurtat, aşa încât să fie gata pînâ în trei ţlile; nu se ma! cere nic! o plată pentru publicaţiunile în Monitor, car! erau aşâ de scumpe până acum; se scutesc băncile de taxele de timbru; se recunosc ca persone juridice, şi se consideră ca societăţi comerciale, simplificându-se însă şi uşurându-se în fa-vorea lor formele codului comercial. Legea ma! are şi un alt scop. Ea înfiinţeză o bancă centrală, care să ajute băncile sătesc!, când ar ave nevoie de bani. In satele cele sărace, sciţi cu câtă greutate se pote înfiinţa o bancă, şi chiar după ce se înfiinţeză, cu câtă greutate îşî pote mări capitalul. Dar tocmai în satele sărace băncile sunt ma! necesare ; tocmai acolo ţărani! sărac! au trebuinţă să fie ajutaţi, ca să fie * scăpaţi de camătă, care nu-I lasă să prindă ce-vâ putere. Cum eră până acum, asemenea sate ar fi rămas şi ma! departe lipsite ma! de tot de bine-facerile băncilor populare; dar cu legea cea nouă, lucrul va fi uşor, pentru-că unde va lipsi capitalul, se va pută împrumută de la banca centrală, pînă ce satul va prinde puteri, ca să se ajute el singur. Legea mai prevede ca fie-care bancă sătescă să lase câte ce-vâ www.dacaromaiiica.io 808 ALBINA din folosul el de peste an, ca să se formeze un capital de re-servă. Capitalul acesta nu are să-l iea nimeni; tot al sătenilor rămâne; dar va fi pus la o parte, ca să se împlinescă dintr’însul pagubele ce ar pute să aibă băncile sătesci. Să ne închipuim, spre exemplu, că hoţii ar fură într’o ndpte casa cu bani a unei bănci. Ce s’ar întîmplâ atunci? Membrii băncii ar rămâne sărăciţi de banii lor, iar banca ar fi ruinată şi s’ar închide, ceea-ce ar fi o nouă nenorocire pentru sat; pe când acum, banii furaţi s’ar pune îndată la loc, luându-se din capitalul de reservă, şi sătenii nu ar ave nici o pagubă. Tot aşâ dacă consiliul de administraţiune al unei bănci ar face greşeli, spre exemplu, ar da bani cu împrumut la persone cari nu pot plăti. Până ce să se urmărescă cei răi de plată, banii s’ar pune la loc din capitalul de reservă, şi nu s’ar lipsi satul de folosul lor. Dar Banca centrală mai are şi însărcinarea de a priveghiâ ca consiliile de administraţiune ale băncilor sătesci să administreze bine banii sătenilor; cu alte cuvinte, ea va face controlul care lipsiâ până acum, ceea-ce eră o primejdie; căci omenii răi sunt ori-unde, şi eră destul doui-trei omeni răi ca să facă să se [ierdă capitalul pus de un sat întreg într’o bancă populară. Cu egea cea nouă, asemenea lucruri nu se vor mai pute întîmplâ. Aşâ dar din tote punctele de vedere, legea cea nouă este bună, şi va ajută cu putere la întărirea băncilor sătesci şi la asig. ra-rea banilor lor contra ori-cărei pagube. Cu tote acestea seim că sunt omeni răi şi fără ruşine, cari umblă răspândind printre săteni tot felul de minciuni: că băncile sătesci se desfiinţeză; că guvernul umblă să le iea banii, şi altele ca acestea. Cei cari umblă cu asemenea vorbe, sunt numai cămătarii, cari până acum despoiaţi pe ţărani până şi de cenuşa din vatră, luându-le dobînda de 300 la 100 pe an, şi cari acum văd că le scapă din mână chipul de a-î mai despoiâ mai departe. Se înţelege: când într’un sat e o bancă, cămătarii de acolo trebuie să se ducă în lume; şi când în tote satele vor fi bănci bune, ţăranii se vor îmbogăţi, dar cămătarii se vor stinge de pe lume. Asta vreâ legea, şi asta nu le vine la socotelă cămătarilor; şi iacă de ce umblă ei în tote chipurile să sperie pe săteni şi să-i facă să fugă de băncile sătesci. Trebuie insă ca cu toţii să ne facem datoria, şi să nu lăsăm ca ţăranii să fie victima credulităţii lor. D-vostră, învăţătorii, aţi înfiinţat băncile populare; este acum datoria tot a d-vostră sa nu le lăsaţi prada minciunilor. Trebue să luminaţi pe săteni în tote ocasiunile, la cercurile culturale, la întruniri, la biserică, la primărie, ori-unde. Trebuie să-î faceţi să înţelegă care este scopul acelor ce umblă să-î înşele; să le notaţi care este scopul şi rostul legii, pe care le-o veţi explică rind cu rind, ca să nu mai încapă loc de vorbă. De alt-fel, cum că legătura cu trecutul nu s’a rupt de loc, şi că guvernul se silesce să menţie şi să întărescă ceea ce s’a făcut aşâ de bine, dovadă este că el caută să păstreze pe învăţători în capul acestei mişcări. De aceea el a numit pe un învăţător d-1 D. Brezeanu, în înaltul post de membru al consiliului de administraţiune central al băncilor populare. Tot un învăţător, d-1 Dumitrescu-Bumbescî, care a contribuit aşâ de mult la lăţirea acestei instituţiuni, a fost numit inspector al băncilor populare. www.dacoromamca.ro \LBINA 809 Apoi legea, la art. 16, spune că pentru controlul băncilor, vor servi şi agenţii Ministerului Instrucţiunii Publice. Din ţote punctele de vedere dar, viitorul băncilor populare este asigurat, şi nu me îndoesc că învăţătorii vor sci să urmă-rescă şi mai departe opera începută aşâ de bine de dînşii. Ministru, Sp. Haret. Peronospora sau mana Yiilor şi mijlticele de apărare. sosit timpul când trebuie să purtăm multă grijă viilor, căci de-acum încolo, dintr’un moment într’altul, mana p6te să le atace cu furie şi negăsindu-le stropite, le păte distruge în 24 căsurî, lăsându-le în tămnă fără rod şi cu un lemn bolnav, ba încă stricate şi pentru viitor, după cum de fapt s’a petrecut in anii trecuţi când perderile cc au încercat mulţi cultivatori de vii au fost fărte mari, întrecend chiar pagubele făcute de filoxeră. Se scie că mana atacă t<5te părţile tinere ale viţei: lăstarii, ciorchinii în flăre, strugurii crutjî, dar mai cu sămă foile a-supra cărora se observă cu înlesnire cele d’intăiu semne de bălă sub formă de pete făinăse cu aspect alb sidefiu, aşezate pe faţa de dedesubt d’alungul aţişărelor foeî, iar pe faţa de deasupra nu mult după acăsta, pe locul corespunzător, începe a se arătă pete galbeni spălăcite la început, care se tot închide din ce în ce până capătă culărea roşcată (1) Dacă băla a fost localisată prin stropire sau timp secetos, părţile acestea se rup, făia se perforeză şi rămâne ; iar în caşul când atacul se prelungesce sau se repetă, petele se întind şi cuprinde mai tătă făia, care cade în parte sau în întregime. Pe cele-lalte părţi tinere ale viţei, băla se arată tot sub formă de praf (2); iar pe locul atacat ies mai în urmă pete de culăre cafenie (3). Stricăciunile pricinuite acestor organe variază după gradul lor de lemnificare sau desvoltare, astfel lăstarii crutjî pot fi uscaţi în întregime, iar cei mai în vîrstă numai pătaţi; ciorchinele sunt distruse cu desăvirşire sau numai parte din flori cad (se meiază). Cât pentru struguri deşi mai rar atacaţi, totuşi de multe ori se văd aco- (1) Viţa de vie este atacată de un păianjen numit Phytoptus (Erineum) bolâ la fel cu mana sub raportul aspectului, nu însă şi al raportului distracţiei. Se deosebesce prin aceea că la mană peliţa foilor remâne netedă şi praful făinos se şterge cu înlesnire, iar la Erineum faţa atacată este băşicată sau cu brobonele (2) Se deosibesce de Oidium (altă bolă care atacă via) prin aceea că acesta se caracteriseză printr’un miros de mucegaiu şi praf unsuros, cea-ce nu are mana. (3) Antrachimosa produce pete pe viţă, însă acestea constitue un fel de bube intrate înăuntru, pe când petele de mană se înfâţişeză sub o culore deosebită a părţei atacate, adecă fără depresiune. www.dacaramamca.ro 810 ALBINA periţî de mană îndată după ce se aleg din flori sau mal târziu, sub formă de pete care împedică desvoltarea lor complectă sau parţială. In general vorbind şi din punctul de vedere al produc-ţiuniî, stricăciunile pricinuite de mană sunt proporţionale cu intensitatea bălei şi cu timpul când via este atacată. S'a văZut vil arse de mană în 24 de cesurl după un simplu atac, altă dată complecta despoiare de foi s’a produs într’un timp mult mai lung prin atacuri repetate; afară de acestea, dacă via a fost atacată pe timpul înfloririi şi pe urmă a fost cruţată, rodul se împuţineză şi ce rămâne se căce; iar dacă este atacată cu aceeaşi intensitate prin Iulie sau începutul lui August, caşul cel mai des, strugurii rămân toţi, însă nu se mal coc, — rămâne aguridă — şi ast-fel avem un vin slab şi supus stricăciunii. O vie atacată presintă în anul următor senine vădite de suferinţe şi dacă mana se repetă, via este expusă peireî, mal cu sămă dacă este tînără. Poporul crede că tătă pricina mânitulul viilor este ceţa şi ploile cu săre; dar mal cu seină cea d’întâiu, de ăre-ce în urma acesteia de regulă apare băla în vie; de fapt acestea sunt numai con-diţiunl prielnice manei, însă adevărata causă a răului este în o ciupercă părăsită microscopică numită Peronospora Vi-ticula, asemănătăre în desvoltare şi traiu cu mucegaiurile. Ca şi multe din aceste ciuperci şi chiar alte plante mal su-periăre, Peronospora viilor începe prin seminţe numite Co-nidii, cari fiind uşăre, sunt duse de vînt pe foile de viţă şi dacă se brodesce să fie şi timpul umed, sămînţa acăsta încolţesce pe loc şi colţul care ţine loc de rădăcină se înfige în năuntrul foel unde se ramifică formând o reţea do firi-şore însoţite cu nisce noduri pe ele, prin care suge sucul din fol; iar din acestă reţeâ sau rădăcină, numită în sciinţâ mycelium dau nisce fîrişăre (filamente), cari ies în afară prin deschizăturile de la faţa inferiără numite stomate şi portă în vîrful lor Conicliile numite seminţe văratice, fiind-că cât e vara de mare se îmulţesc mereu împrăştiind mereu băla în vie, bălă care nu este alta decât praful alb caracteristic al manei, aflător la faţa inferiără a petelor. Desvoltarea complectă a acestei ciuperci de la încolţire şi până la fructifi-caţie se face în 24 cesurl. Spre tămnă nu se mal produce ast-fel de seminţe în afară, însă se produce altele în năuntrul foii între firele de mycelium, ele sunt mal mari decât cele d’intâiu şi au chemarea de a păstră sau perpetuă ciupei’ca dintr’un an într’altul, ele se Zi° ernatice şi rămâne în vie în fol, îngropate în pămînt sau pe faţa păinîntuluî, iar în primăvara viităre, îndată ce s’a încălzit şi timpul este umed, ele dau nascere la seminţele uşăre de vară de la cari au plecat şi cari ajutate de vreme prielnică se îmulţesc cu repeziciune, producând băla în vie. Timpul cel mal bun pentru desvoltarea manei este o tem- www.dacoromanica.ro ALBINA 811 peraturâ între 25° — 30° căldură şi în special ceţă, ploi încete şi lungi, rouă multă, în fine ume^elă. Anul acesta a început cu ploi multe şi cum ca de obiceiu vom avă şi căldură, atât în primăvară cât şi la vară, este un an de temut pentru vii; aşa dar trebuie să ne gândim din vreme şi să ne pregătim a luptă în contra acestui flagel, chiar dacă în urma brumei ce a dat nu am mai ave rod în vie; căci apărând via de mană lucrăm la crescerea unui lemn sănătos care va dă rod mult şi bun în anul viitor. Mana viilor leac nu are; dar se p6te preîntâmpină cu uşurinţă, adecă se p<5te împedicâ să nu se desvolte pe viţă şi acesta, stropind foile şi părţile tinere cu substanţe lichide, cari distrug sămînţa acestei ciuperci. In general aceste substanţe cuprind pietră vînălă, a cărei putere omorîtore în contra seminţelor de felul acestora este fdrte mare; o parte pietră vînătă la 100.000 apă este îndestulător ca să tăem puterea de încolţire a acestor seminţe (Conidii). Pentru a ne face o idee cum substanţele acestea apără viţa de vie în contra manei, să ne închipuim că pe faţa de de-asupra a foilor şi pe părţile tinere ale viţei s’ar află pre-serate mici bucăţele de pietră vînătă. Să presupunem că pe foi se aflau dejâ seminţe de mană sau că s’au depus pe urmă. Atât cât este uscătură, seminţele manei stau locului, deşi vii; însă dacă vine o ceţă sau o plăie, în fine dacă cade o picătură de apă, seminţele ciupercii încep să încol-ţâscă, dar tot în acelaşi timp şi pietră vînătă de-acî s’a topit şi tocmai apa care trebuia să le deâ vieţă, le aduce peirea lor, omorîndu-le. Precum vedem, pentru ca via să fie mereu apărată de venirea manei, trebuie ca în tot-deauna să aibă pe foi şi pe tdte părţile tinere substanţe otrăvitdre, ceea-ce în practică facem stropind via. Ast-fel fiind ar urmă să întrebuinţăm la stropirea sau pulverisarea viţelor cu materii lichide sau cu prafuri cari să conţină numai substanţa activă, ceea-ce se şi face pe alocurea cu tratamentul numit simplu, adecă o soluţiune compusă numai cu 300 gr. pietră vînătă la 100 litri apă. Un asemenea tratament are două rele mai de semă: întâiul, se păte întîmplâ să ar(Jă foile şi al doilea nu se vede stropitura pe vie. Tratamentul cel mai bun, eftin şi cu folos, care se între-buinţeză fărte mult, este aşa numita Zeamă Borclelcsă, a cărei descoperire e datorită unei întâmplări. In podgoria Bordeaux din Franţa, viile erau aprăpe de o cazarmă, şi cultivatorii mai mărginaşi le stropiau cu apă de pietră vî-nătâ voind să facă pe soldaţi a crede că strugurii sunt otrăviţi, spre a nu i fură. Intru cât via a fost apărată de furtişag, prin acest mijloc, nu se spune; au vă ..... 6.000 60 » 100» ..... 6.000 100 a 50 » ..... 5.000 250 » 20 » ..... 5.000 465 Câşt. în val. totală de Le! 100.000 Biletele se găsesc de vîndare: In Bucurescî: La sediul Societăţi!, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţiî de tutun. Judeţe: La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţi! de tutun. Tragerea Lotăriei s’a llxat la 8 Iunie 1903. I umînârî de ceră curată de albine, se pot găsi la preotul I. Aposto-lenu, Vâlenii-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog personale cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vîndare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. I*r. I. Apostolului. 52-27. BANCA ROJVIĂNIEI Capital social de 26.000.000 fr. împărţit în 60.000 acţiuni de 600 fr. din cari 150 fr. versaţi. Comitetul central: .....................la Londra Lacklan Mackinstosli Rate, Esquire ..... G. I. Goschen . . . n â Paris Viscount Duncannon . Hon. II. A. Larvrence M. Adolplie Vernes . . M. Charles Mallet „ Director: M. C. A. Stolz /> ajutor: M. E. E. Goodwin. Censorî: Ioan Kalindern, Deinetru Ioan Ghika şi Arthur Grecn. Sediul social Piaţa sf. Gheorghe, Bucurescî Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria ndstră Fabrică, lucrate de noi. Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi: de Vax cu Elastic sau Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95. » 12.95, 13.95, 14.95, 15.95. » » » Nasturi » Lack cu Elastic sad Şireturi * » » Nasturi » Chevreau cu Elastic Nasturi 12.95, 13.95, 14.95. 13.95, 14.95, 15.95. 12.95, 13.95, 14.96- 13.95, 14.95, 15.95. 1 Preţuri corente la Ghete de Dame: de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.96, 12.95, 13.95. » » » » Botonî » » Colori » » » Gems cu Nasturi şi Şireturi Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi» Idem cu Şireluri şi Nasturi » Idem de Lack diferite forme » 11.95, 1295, 13.95, 14.95, 15.95. 12.95, 13.95, 14.95, 15.95. 7.95, 8.95, 9.95. 5.95, 6.95. 6.95, 7.95, 8 95. 5.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95. Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găseso mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.____________________________________________________ » Bărbaţi • 2.95. Rupându-se la încercare, se dă altă pereche. Magasin la tote Sesonele, Calea , Victoriei Nn ?7 nlnturi tir Pnli/in Cititori! revistei vor av<5 un scăŞSmlnt de nlanin ae Poliţia 6o/o din preţurile însemnate, presentând I I t H] I 5% Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei. Capitalei, Bucurescî. cuponul.