No. 29
ANUL VI.
20 Aprilie 1903
Hevisfă Enciclopedică populară
m-
. â
^îpare în Jie-care Duminică
M
n
I'

Abonamentul în ţară pe an Lei 5 j Abonamentul în străin, pe an Uei 8
6 luni »	3 | Un număr..............15 bani
*eiuri 1 leu linia. (Vllea publieitate 5 bani ouvîntul Manuscriptele nepublieate se ard.
Comitetul de Redacţie: Ion Kalinderu
1arbovicearju £. Coşbuc J. Otescu p. 2)ulfu
Colonel p. V. J/âsturel 5- Jîdamescu V. S- Mo ga JY. JYicoIaescu ffr. Ceodossiu
Corjsf. C. popovicî-Caşcâ.
SUMARUL : Th. D. Speranfia, Pămîntul (poesie).—N. Rădulescu-Niger, A. S. R. Principele Carol la Monastirea Ccrnica.—Dr. Const. An. Maori, Mierea de albine şi Întrebuinţările el medicale.—V. Puiu, O poveste creştină.—Orfelinatul de la Bistriţa.— Dr. Irimia Popescu, Turbarea. — Legea Băncilor populare. — Asistent, O serbare. — Să luăm pildă. — Societăţi economice la sate.—Informnţiuni.—Teatru la sate. — De la sate.— Bibliografii.— Mulţumiri. — Poşta redacţiei.
Ilustrafiunî: Monastirea Cernica (vederea generală).—Monastirea Cernica (văijută în faţă). — Institutul teologic din Bucurescl. — Palatul facultăţii de medicină din BucurescI (Cotroceni;.
ftedacfia fi Jldministrafia
WWW.
„Drogheria Universală1* Toma Brătuleşcu.
BucurescI, Calea Griviţel, No. 145, (lângă gara de Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapiolca, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumurî şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiunî higenice contra mătreţei şi cădereî perului. Capilarine, tincturî pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiuri (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătescî, de Karlsbad, săruri de puciosâ, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerinâ, lanolină, vasilinâ şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratoriî chimice, pentru Institute de Bacteriologie şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şi Instrumente chirurgicale, Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolinâ, camphor şi naftalin.ă Şi, acestâ Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Toma Brătulescu.	as—20.
RADU DOBRESCU
Profesor de matematiei Inginer hofcarnie
Bueuresoi.	Str. Cuza-vodâ, 12.
1. Petrescu, institutor Tulcea, doresce schimbul localităţii cu alt coleg.	i8-3.
Cele mai bune şi renumite Stropitdre de Vii
Sistem Vermorel
Perfecţionat din fabrica Platz cu DUBLU l'ULVERISATOR, garantate ca cele mai practice, simple, solide şi mai convenabile.
SINGURUL DEPOZITAR Soc. în Corn. WEIL JOSEPH & Co.
Deposit de tot felul de Maşine şi Unelte Agricole şi Industriale, Specialităţi Patentate.'
BucurescI, Str. Smârdan No. 7, BucurescI.
8-3.
www.dacoramamca.ro
P Ă M î N T U L
■a-i, . .
«inviţi stejarii din păduri
Cum sunt voinici şi tari Sub umbra lor te-aclăpostesci c(0 Ca ’n sat la gospodari.

.CT-
&
Priviţi la plopii de la drum Ce stau înalţi şi drepţi Privind adînc în depărtări, Strejarî prea înţelepţi.
Priviţi la erburî de pe câmp, La flori de prin vâlcele, Frumose, vii şi dragi ce sunt De nu te ’ndurî de ele.
Stejari şi plopi şi pomii toţi.
Şi totul ce ’nverţlesce,
Copii pămîntuluî sunt toţi Pe tote el le cresce.
Şi omenii ce pe pămînt Duc traiul de plugari Frumoşi, voinici se fac şi ei Ajung şi ei stejari.
Pămîntul e pentru plugar De vieţă sfînt izvor,
A sale bunuri din belşug Le ’mparte tuturor.
Tli. D. Sperantia.
www.dacoromanica.ro
750
albina
Alteţa Sa Principele Carol la Monastirea Cernica.
artie se arăta a fi frate bun Primăverii. Pomii se grăbiseră a înflori pe ici, pe colo; sălciile a înmuguri ca să fie gata de Florii.
împrejurul monastiriî Cernica, ochiurile de lac oglindiau colea înmugurirea, dincdce numai ramurile g61e pe cari abiâ treceâ o uşără undă venjie.
Cociocul, — adecă pătura destul de tăricică de humă ce s’a prins de-asupra apei lacului, — şi-a întinerit iarba şi rîde pe tdtă întinderea-î mărginită de stufărişul în care mijesce câte-o trestie uscată, rămasă de cu tămnă.
începe a fi plăcută împrejurimea monastiriî, încinsă de păduri, una pe câmp întins, cele-lalte pe coline.
Era o cji cu s<5re cald, cu cer adânc, de-o limpezime azurie, poleită de luciri de aur.
Se vestise la monăstire că va veni Alteţa Sa Principesa Maria să prânziască împreună cu mai mulţi dspeţi de sămă.
îi place Alteţei Sale să se ducă adese-ori la Cernica: este aprăpe de Capitală şi din pridvorul stăreţiei se desfăşără o privelişte vrednică de luat aminte.
Intre însoţitorii Alteţei Sale era şi micul Principe Carol.
In sala cea mare a stăreţiei, străluciâ de curată masa lungă pregătită pentru două-decî de dspeţi.
La asemenea ospăţurî, Curtea Princiară trimite de mai nainte tacâmurile, bucătarul şi trebuinciăsele pentru bucate.
Ic<5ne multe acoperă păretele din spre răsărit, tote îmbrăcate cu argint; pe ceî-lalţî păreţi stau cuvioşi, în ramele lor, câţî-vâ foşti stareţi ai monastiriî.
Iată-Î pe toţi împrejurul mesei, mulţămiţi de plimbare, bucuroşi de ospătat.
Sfinţii par-că bine-cuvinteză masa ; foştii superiori, tresar par-că de poftă...
Părintele întemeietor al monastiriî, pare săturat numai cu mirosul plăcut al bucatelor, iar privirea-i smerită se lumi-năză, îndreptându-se la micul Principe: e licărirea gândului că regescul copil e întâea viţă din care va purcede şir nou de regi pămîntenî...
Ospăţul a ajuns la capăt.
Ţigările se aprind, în aşteptarea cafelelor.
Micul Principe pare muncit de un gând. Ar vre să se ridice şi cu privirea întrebă pe Alteţa Sa Principesa-mamă.
Părintele întemeietor rîde în stufdsele mustăţi cari se în-necă în barba-I şi mai stufdsă: cuvioşia-sa par-că i-ar ghici principelui gândul.
îl vede dar că se ridică şi se strecdră afară: d’aci îl ur-măresce cu cugetul.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
751
Principele, cum se vede în grădina plină de brădet tînăr, stă o clipă nehotărât.
Un băetan, cam de etatea Alteţei Sale, rezemat de zid, sub pridvor, se uită sfios la Principe.
Este cu piciărele g<51e, cu îmbrăcămintea sărăcăcidsă, dar în ochi are isteţime şi pe chip sănătate.
Cum îl vede Principele, se şi apropie repede:
—	Bună cjiua, îî (jice, prietenos.
—	Bună (jiua, răspunde băetanul, cu glas acoperit de sfio-şie, în timp ce obrajii i se rumenesc de ruşine.
—	Cum te chiamă ?
—	Nicolae.
—	Aşa ? Bine. Pe mine mă chiamă Carol.
—	Sciu, îngână băeatul. Eşti măria sa Prinţul...
Principele stă o clipă gânditor.
—	Nu sunt: «măria-sa», Nicolae, îî răspunse cu blândeţe. Dar, dacă vrei, poţi să-mi cjicî «Alteţă».
Principele tăcu câte-vâ clipe şi privi de-aprăpe pe băeat; acesta, la Alteţa Sa, repetânduşî în gând vorba: «Alteţă», •ca să n’o uite.
—	Ascultă, Nicolae. Vrei să facem amândoi o trăbă?
—	Să facem, Alteţă, răspunse el mai cu inimă.
—	Poţi dumneta, Nicolae, să-mi găsesci nisce cartofi?
—	Cartofi, Alteţă ?
Şi Nicolae făcu o pereche de ochi mari, mari...
—	Cartofi... Nicolae... Haide, fuga, te rog.
Băeatul intră repede în bucătărie, şopti unei femei ce voia Prinţul şi o mână să-î dea repede cartofii.
Nevasta, cu mirare şi cam uluită, dă încăce, dă încolo, gă-sesce cartofii, umple un eeanac şi-l pune în braţele băea-tului.
Ar da şi ea fuga să vadă, ferită, ce vrea să facă Prinţul cu ei, însă e prinsă cu treba bucătăriei şi-I pare rău.
Când Principele vă(ju pe Nicolaecuceanacul.se opri, fărte mulţumit. Alteţa Sa cărâ nisce cărămizi, peste care dăduse.
Le puse pe un loc pietros, curat, cevâ mai devale de zid, la adăpost, apoi:
—	Bravo, Nicolae, îi <}ise băeatului. Uite, adă, şi dumnâta cărămizi de colo.
Nicolae puse jos ceanacul, umflă şi el în braţe vr’o patru cărămitjî şi, după arătarea Principelui, le aşe4ă încerc deschis.
—	Acuma, scii ce, Nicolae? Dă fuga de adă, te rog, spuză, cu jar, iar eu am s’adun surcele, că am vă^ut câte-vâ colea...
Nicolae se întărse cu spuza cu jar şi c’un braţ de surcele.
—	Bravo, Nicolae, fătul meu; eşti băeat deştept! Hai să facem focul.
După puţin timp se ridică un fum subţire, apoi isbucnl •o flacără vidie...
www.dacaromamca.ro
752
ALBINA
—	Să mai faci o bunătate, Nicolae: adă şi o farfurie, mai măricică.
Nicolae alergă în bucătărie.
De sus se aurjiau rîsete voidse. Un călugăraş priviâ în taină din pridvor, ferit după părete, cu curiositate, zîmbind, învăluind pe Principe cu căutături galeşe de dragoste.
Cum se trecu flacăra, Alteţa Sa împrăsciă jarul c’un beţişor, turnă apoi puţină cenuşe, orîndui d’asupra cartofii şi-i acoperi cu cenuşa ce mai rămăsese.
Nicolae se întdrse cu farfuria.
—	’l-am aşedat, îi d*se. Până să se cdcă, vrei să stăm a-mândoi de vorbă, Nicolae ?
Mănăstirea Cernica (vederea generală).
—	Da, Alteţă.
—	Ce sat e colo, Nicolae ?
—	Cernica, de unde sunt eu...
—	Dar colo, unde se văd cele două turnuri de biserică ?
—	Bălăceanca, sat mare, Alteţă.
—	Dumneta te duci la biserică ?
—	Mă duc. Dar dumneta ?
—	Şi eu, că mie îmi place să mă rog lui Dumnedeu. Peste o jumătate de oră Alteţa Sa cunosceâ din fir până
în aţă, cum munciâ Nicolae la câmp, ce jocuri sciâ el, cum prindea vrăbii, cum înălţă smeul şi cum prindea smeele altor băeţi, la întrecere; cum băteâ mingea şi cum treceâ cociocul fără să se afunde in apă.
—	Dar dumneta, Alteţă, ce faci? îl întrebă apoi, Nicolae, cu curagiu.
—	Eu, Nicolae? învăţ. Mă şi joc une-orî, c|ar vedi, eu sunt ostaş... îmi place armata...
www.dacoromanica.ro
ALBINA
753
—	Şi aî să te faci sergent-raajor ca nenea Toader al nostru ? Principele zîmbi, se gândi puţin, apoi răspunse:
—	P6te şi... colonel, mă Nicolae...
—	Aoîleo!..
Se aucji sus, mişcare.
—	Nicolae, aiujişî? Mi se pare că se scălă de la masă. Fuga să scdtem cartofii, că se vor fi copt.
Fără frică de-a se frige, Nicolae umplu farfuria, în câte-vâ clipe şi o dădu Principelui.
—	Mulţămesc, Nicolae... Ne vom mal vede...
Şi, repede-repede, urcă scara, în timp ce dspeţil eşiau în pridvor ca să se bucure de frumuseţea privelişte!.
www.dacoromanica.ro
754
ALBINA
Principele se înfăţişă, cu fdrte mare seriositate, Alteţei Sale Principesei şi-i presintă farfuria:
—	Cartofi, copţi de mine, mamă...
Gustaţi, vă rog...
—	Principesa zîmbî şi luă; cei-l’alţî dspeţi, o imitară şi farfuria se goli.
Tuturora le părură fdrte gustoşi cartofii copţi de viitorul rege.
Mulţămirea Alteţei Sale eră fără sămăn: cinstise şi Alteţa Sa pe dspeţi...
Ce-şî oprise pe semă, îi părură şi Principelui nevoe mare de buni.
Căută pe Nicolae apoi, de-î făcu şi lui parte :
—	Aveţi cartofi, în sat?
—	Nu prea, Alteţă...
—	Apoi, să semănaţi, Nicolae, că sunt fdrte priincioşî sănătăţii. ..
La plecare, Nicolae stă lângă gardul stăreţiei. Nu se îndură să nu mai vadă pe Prinţul cqje-î grăise cu bunătate şi-i dăduse povaţă bună.
Principele se opri lângă el, apoi îi dădu mâna:
—	S’aiujim de bine, Nicolae.
—	Să dea Dumnezeu, Alteţă.
—	Rămâi sănătos.
—	Mergi sănătos... Ce buni au fost cartofii!..
—	Ţî-au plăcut? Ve<Ji? Să spui în sat că sunt buni... şi hrănitori...
—	Am să spun...
Principesa tocmai treceâ, întovărăşită de dspeţî, şi întrebă pe Principe:
—	Cine-î băeatul ?
—	Un prieten mamă: cu el am copt cartofii... E băeat fdrte deştept.
îl salută cu mâna şi se depărtă.
îi place Alteţei Sale să se apropie de popor.
Din ce în ce mai mult apropiându-Vă, Alteţă, cu trecerea anilor, îi veţi cundsce nevoile şi năzuinţele.
Unele îi sunt multe şi împovărătore; cele-l’alte, drepte şi bune de împlinire.
Veţi fi bucuros să-î aduceţi uşurarea unora şi să-l îndrumaţi la cele-l’alte pe căile propăşirii.
Alteţă, sunteţi român cu vorba, cu inima, cu tendinţa către fapte.
Vă va cundsce poporul de pe acum, Vă va iubi şi Vă va fi recunoscător când îi veţi grăi şi cu priincidsele fapte.
Să trăiţi, Alteţă !..
N. R&dnlescu-Niger.
------=-~gDSSXE3cg~=------
www.dacoromanica.ro
at tuna
755
Mierea de albine şi întrebuinţările ei medicale.
ierea este o substanţă sacharată, culâsă de albine din flori, schimbată puţin in stomacul lor de o altă substanţă numită «invertină», şi strînsă în celulele de cărâ ale fagurilor.
Pe lângă întrebuinţările eî, în economia domestică, în comerţ şi industrie, mierea este un medicament folositor într’o mulţime de bole, şi prin urmare pote aduce folose însemnate, când o avem la îndemână, nefiind vătă-mătore, chiar luată într’o cantitate mai mare. Ast-fel pe din-năuntru se pote da:
1)	In «anemie» (lipsă de sânge) sau la omenii slabi, cu puţin sânge, luată câte două linguriţe mici diminâţa sau înaintea mesei, mai mult timp, aduce poftă de mâncare, produce în organism o ridicare de căldură, şi dă putere mai multă acestor persone, prin urmare forte de recomandat personelor slabe, copiilor în momentul crescereî şi bătrânilor, este în acelaş timp o doctorie plăcută la gust şi nu produce constipaţie (încuială).
2)	La «Constipaţie» (încuială) în dosă de 60 — 90 grame la copii, şi 100 —150 grame la omenii mari, aduce imediat folos; o putem da şi în clistire în măsură de 30 — 120 grame, topită în 100 — 400 gr. apă sau lapte.
3)	Pentru «durere de cap», spre a «linişti nervii», sau «pentru a dormi», este de ajuns a bea un pahar de apă caldă cu 2 — 3 linguriţe de miere şi va produce efectul dorit.
4)	In fine la «răciri, durere de gât, guturai, tuse, etc., este bine ca ceaiul cald ce-1 vom luă să-l îndulcim cu 2 — 3 linguriţe cu miere, şi pe lângă efectul său uşurător, va fi şi întăritor în acelaş timp.
Pe din afară se pote da:
1)	La «gâlci», fâcănd gargară în gât, cu amestecul următor: miere 125 grame, piatră acră sau oţet, 25 grame şi apă 1.000 grame; pentru puşchelele (afte) sau mărgăritărelul din gura copiilor, este de ajuns să ungem în gură cu acest amestec ca să se vindece.
2)	La «arsuri», este forte bună, amestecată cu unt-de-lemn sau punând pe arsură aluat făcut cu miere şi cu făină de secară.
www.dacaramamca.ro
756
ALBINA
3)	Pentru crăpăturile mânilor, buzelor, la negî şi la răni, se pote întrebuinţa cu folos spălături sau unsori făcute cu apă şi miere.
In fine la unele < dureri de ochi » aduce uşurare şi folos, dacă vom picură în ochi, miere amestecată cu apă în părţi egale.
Dr. Constantin An. Macri.
Foltescl-Covurluiu.
6 poveste creştină.
ngere dragă, dă-mî voe să-ţi fac o întrebare la care să-ml răspuncjî rogu-te. Din ce pricină de Ia o vreme încoce aî început a veni de pe pămînt aşa de rar aci la no! în y ceruri, iar când vi! nu ne aduc! decât doar câte un su-
Vs flet, două, şi apoî întârdiind, ca şi cum nu aî maî vrea să te reîntorc!, pleci nu cu plăcere, iarăşi pe pămînt?
Când te-a rînduit Bunul Dumnecjeu să fiî,aducător de suflete, ţî-a hotărît să aduci aici în ceruri sufletele tuturor omenilor câţi-vor fi pe pămînt drepţi şi vrednici a fi aduşi înaintea feţei Sale.
Omenii în mijlocul cărora te pogorî, precum mi-ai spus odată, sunt mulţi, sunt fiinţî făcute după chipul lui Dumnezeu şi-s hotărîte a trăi după orînduelile date de El; iar strălucirea acesta cerescă e şi pentru ei, nu numai pentru noi îngerii. Atunci cum se face că altă-dată ne aduceai mai mulţi tovarăşi dintre ei, ve-niaî maî des în mijlocul nostru şi plecai de aci cu mai multă plăcere ca acum. Din ce pricină ore e schimbarea acesta de lucruri?
Aşâ a întrebat odată, un îngeraş frumos în ceruri, pe îngerul ce însoţesce spre Raiu sufletele drepţilor.
La acestă întrebare făcută cu o gingăşie şi cu un graiu cum numai la îngeri se găsesce, căci nu eră grăiţi ca cel omenesc ci maî mult cântare cerescă, îngerul întrebat clătinând uşor capul, răspunse cu mâhnire.
— O, îngeraş frumos! E prea adevărat că altă-dată ne vedeam maî des decât acum, e adevărat că odinioră aduceam maî multe suflete omenescl în mijlocul nostru şi apoi plecam maî cu multă plăcere iarăşi pe pămînt decât acum. E adevărat, îngeraşule, că fiinţele în mijlocul cărora a hotărît Bunul Dumnecjeu să stau, sunt fiinţî făcute după chipul Seu, sunt fiinţî alese, deosebite
www.dacaromamca.ro
'T.BTNA
757
de cele-lalte vieţuitore de pe pămînt şi că au drept cârmă care să-î călăuziască în vieţă, legiuiri date de Dînsul, iar drept răsplată învrednicirea de a fi şi ei odată părtaşi fericirii de-a trăi în acestă strălucită slavă Dumnezeiască.
Tu care erai hotărît a face parte din cetele îngerilor ce stau necontenit numai în acăstă strălucitore lumină ce înconjoră Tronul mărireî Dumne<,leescl, aducend împreună cu cei-lalţi îngeraşi neîncetate cântări de mărire Vecînicului nostru Stăpîn, scit tote acestea, însă numai din aucjite, căci încă nu ai avut prilej să te pogorl vre-odată cu mine pe pămint ca să ve<jll şi slujba mea.
Tot cu frică şi cu cutremur slujesc A-Tot-Puternicului şi a-cum ca şi altă-dată, însă schimbarea ce ai băgat de semă că e între chipul cum slujesc acum şi cum slujiam adinioră, se da-toresce nu mie, ci schimbării de lucruri de pe pămînt, schimbări pe care de altmintrelea Bunul Dumnezeii le cunosce.
Alt-fel vieţuiau omenii în trecut şi alt-fel vieţuesc acum. Dorinţa de a trăi cât mai mult potrivit cu legiuirile sfinte eră mult mai mare altă-dată ca acum. AstăZî lumea e mai rea.
De multe ori mi-aî spus că ai dori să cunosc! lumea, să veZi omenii şi să le cunosc! vieţa.
Să nu creZi că doresc! ce-vâ bun.
A te pogorî în lume, însemnă a te pogorî din acăstă strălucită lumină cerăscă la întuneric, din împărăţia binelui în a răutăţii, într’un loc pe care omenii dintr’un mic raid îl prefac din ce în ce în o vale de suferinţi şi de răutăţi.
De vrei să te încredinţezi de cele ce-ţî vorbesc, împlinită să-ţi fie dorinţa; vin-o cu mine şi vei avă un prilej mal mult să veZi îndelungă răbdare şi nemărginita bunătate a lui DumneZed.
*
Şi pornind îngeraşii din ceruri, aii început a se tot depărta din ce în ce mai mult de lumina strălucitore ce înconjoră Tronul DuinneZeirii şi se lăsaţi încet, încet, spre pămînt. Şi se tot pogorîră necontenit, se tot pogorîrâ, până ce lumina din care porniseră le-a rămas în urmă ca a sorelui de pe ceriu, apoi mai mică ca a sorelui, apoi ca lumina Zilelor norose, pe urmă ca lumina serei,- până ce au ajuns în ţara stelelor ce vedem pe cer.
Când au ajuns aci eră nopte. Stelele uimite de frumuseţea strălucitore a acestor doi călători neaşteptaţi, care se lăsau printre ele legănându-se pe îngerescile lor aripiore, sclipeau cutre-murându-se neîncetat, şi ca să-i potă vedă mai bine, unele din ele îşi dădead drumul în jos să le mai iasă odată în cale; în care timp luna le lumină calea spre pămînt, presurându-le-o cu pulberea de aur a razelor sale, şi numai din când în când eră nevoită să le-o întunece, când îngrozită de cele ce vedeâ pe pămînt, îşi acoperiâ faţa cu vre-o năframă uşoră de nor.
Şi s’au lăsat îngeraşii încet, încet, şi cu cât se lăsau cu atât deveniau mai nevăZuţi, până când au ajuns pe pămînt, unde găsiră întuneric, căci încă nu se luminase de Z>uâ.
www.dacoramamca.io
758
ALBINA
Acesta e pămîntul, dragă îngeraş, şi fiind-că am sosit pe el tocmai într’un timp care e dat omenilor spre odihnă, înainte de a ţi-I arătă şi a vede cum trăesc, să ne ducem în mal multe părţi ale lui.
Pentru îngeri nu este întuneric în nopte, el văd lucrurile ca şi la lumina cailei.
Şi apucară întâiu spre mdză-n6pte, spre ţara crivăţului, plină de geruri şi de ninsori, şi apoi sburarâ spre meză-<Ji, spre ţările calde, de acolo spre apus şi apoi spre răsărit, privind munţii şi apele şi pădurile şi tote frumuseţele cu care a împodobit Dumnezeu lumea nostră, dar care orl-cât de frumose sunt, tot nu uimiau până într’atât pe îngeraşul care eră deprins să trăiască în frumuseţa cea fără de pereche a cerurilor de unde venise.
Acum dragă îngeraş, după ce cunoscl pămîntul, să luăm puţin sema şi la omeni ca să-I cunosc! şi să le vecjl şi traiul.
In ce loc se vor fi aşezat povestea nu ne spune; e destul însă să seim că cele ce au început a vede le-ar fi vă<Jut ori în ce parte a lumii s’ar fi oprit.
Şi a început a <Jice îngerul ce însoţesce sufletele drepţilor spre raiu:
Vecjî aceste Ginţi, care prin voinţa lui Dumnezeu sunt stăpâ-nitorii lumii, cărora totul li se supune la piciore; cărora fiarele cele mal cumplite, care nu se îmblânzesc le cad înainte ucise? Care peste ape fac poduri uriaşe, care găuresc cu drumuri de fer munţii ce le stau în cale, care prefac codrii în pustiuri, iar pustiurile în grădini? Aceste Ginţi pentru care a început a nu mal fi depărtare, care au născocit atâtea mijlocea prin care să stăpânăscă şi vădduhul, care cunosc din ce în ce tot mal multe din tainele lumii? Aceştia sunt omeni. Aceştia alcătuesc podoba făpturilor lui Dumnedeb pe acest pămînt.
Totuşi, aceste fiinţî, aceşti omeni, care de multe ori se luptă între el ca să nu le fie cine s’o întâmplă stăpân, care se daţi drept stăpânitorî al lumii şi cărora nu le ajunge să stăpândscă pămîntul, nu-şl deschid ochii minţii să vadă cum sunt robiţi de alţi stăpânitorî nevăzuţi, cari îi ţin încătuşaţi în lanţuri puternice, şi anume de patimi.
Şi multe sunt patimele cari îl stăpânesc !..
Dar de ce să ţi le mal înşir ?..
Privesce un om. De cum începe a se ridică din copilărie, i se ivesc în suflet felurite patimi rele, care cresc odată cu el. DorinţI bune, care să fie spre binele lui şi potrivite cu menirea ce i-a dat’o Bunul DumneZeii pe pămînt, astăZî omul nu caută, şi nici mijlocele de a le dobîndi nu vrea să le cunoscă. Drept pildă i se dă lumea, iar lumea e precum se vede.
Cum ar trebui să fie 6menil şi cum sunt!..
Pentru a le înlesni viaţa, DumneZeu a lăsat omenilor munca, ca din rodele ei să aibă un traib cu lolos, dar le-a hotărât să nu o despartă de cinste şi de dreptate, căci ele sunt trei surori drepte şi menite a trăi tustrele laolaltă. EI au păstrat munca
www.dacoromarnca.ro
AT.TVTMA
759
dar uniî nu sciţi cum să muncescă, iar alţii o unesc cu lăcomia şi cu nedreptatea, care îi amăgesc că vor dobîndi cu ajutorul lor, mult mai mult decât le e gândul.
(Sfîrşitul în numărul viitor).	V. Puin.
Grfelinatul de la bistriţa.
De la 1 Septemvrie viitor, unul din visele dăscălime! se va indeplipi. Prin o decisiune a d-lul Sp. Haret, de la acea dată, în localul fostei MonastirI Bistriţa, se va deschide un orfelinat pentru copiii corpului didactic, pus sub privegherea Casei de Economii a corpului didactic. Iată decisiunea:
Noi Ministru Secretar de Stat la departamentul Cultelor şi Instrucţiunii publice.
Având în vedere Art. 2 al. d şi 25 din legea pentru înfiinţarea Casei de economie, credit şi ajutor a corpului didactic.
Decidem :
Art. 1. Se va înfiinţa pe diua de 1 Septemvrie 1903, un Orfelinat al Corpului didactic.
Art. 2. Acest Orfelinat se va întreţine din fondurile de ajutore ale Casei de Economie, credit şi ajutor a corpului didactic, prevă-dute la art. 25 din legea sa.
Art. 3. Orfelinatul se va instala in clădirile Monastireî Bistriţa din judeţul Vâlcea, cari se pun întregi la disposiţiune, cu escepţiune de încăperile necesare pentru personalul deservent al bisericei.
De asemenea se pune la disposiţiunea Orfelinatului tot terenul dependent de monastire, cu grădinile, plantaţiile şi clădirile ce sunt pe dînsul.
Art. 4. Orfelinatul va coprinde o divisie pentru băeti si alta pentru fete.
Divisia băeţilor va cuprinde:
a)	o	secţiune	elementară;
b)	o	secţiune	primară;
c)	o	secţiune	agricolă şi de	meserii.
Divisiunea fetelor va coprinde :
a)	o	secţiune	elementară ;
b)	o	secţiune	primară ;
c)	o	secţiune	de gospodărie	rurală	şi de industrie casnică.
ÂRT. 5. Se vor primi în Orfelinat copii de la 5 până la 15 ani,
cari se vor distribui în una din secţiunile precedente, potrivit cunos-cinţelor ce vor fi posedând în momentul admiterii lor.
Art. 6. Secţiunile primare, atât pentru băeţi cât şi pentru fete, vor fi organisate după tipul şcdlei primare urbane.
Art. 7. Secţiunea agricolă şi de meserii pentru băeţi va fi or-ganisată în aşa fel în cât băeţiî cari vor urma-o să p6tă căpătă cunoscinţele practice de agricultură, grădinărie, pomologie, îngrijirea vitelor, apicultură şi sericicultură cari sunt necesare unui bun gospodar rural, precum şi cunoscinţa practică a unei meserii din acele cari se întrebuinţeză sau pot fi utile la ţară.
www.dacoromamca.ro
760
AT.BTNA
Art. 8. Secţiunea de gospodărie rurală şi de industrie casnică pentru fete va procură elevelor cunoscinţele practice de îngrijirea copiilor, a casei, a vitelor, de grădinărie, lăptărie, ţesătorie şi celelalte îndeletniciri cari trebue să fie nedespărţite de buna îngrijire a unei gospodării sătescî.
Art. 9. Regulamentele şi programele Orfelinatului vor fixă detaliile de organisare a secţiunilor agricole şi de gospodărie, numărul anilor de studiu, orarele, modul cum se vor alege absolvenţii cursului primar cari vor urmă aceste secţiuni sau alte şcoli, precum şcolile secundare, seminariile, şcolile normale sau profesionale, limita de vîrstă la cari elevii vor trebui să părăsescă şcdla, mijlocele de a se formă un mic capital pentru absolvenţii secţiunilor agricole şi de gospodărie, care să li se libereze în momentul eşiril lor, etc.
Art. 10. Absolvenţii cursului primar cari vor fi lipsiţi de mijlăce şi cari se vor găsi că au aptitudinile necesare, vor pută fi întreţinuţi ca solvenţi în licee, şcoli secundare de fete, seminariî, şcoli normale sau profesionale, în comptul Orfelinatului şi potrivit cu mijlăcele sale.
Art. 11. De o cam dată, se vor înfiinţă numai secţiunile elementară şi primară de băeţî, iar numărul copiilor admişi la 1 Septembrie 1903 nu va trece peste 50.
Aceşti copii se vor luă în prima linie dintre orfanii de ambii părinţi, al membrilor corpului didactic, cari sunt lipsiţi de mijlăce de întreţinere, şi cari nu au nici pensie mal mare de 5 lei pe lună de fie-care copil, pentru orfanii de învăţători, de 10 lei pe lună pentru cel de institutori şi de 15 lei pe lună pentru cei lalţi, iar în a doua linie, dintre orfanii numai de unul din părinţi, cu condifiune că părintele decedat va fi fost membru al corpului didactic, sau cel rămas în viăţă să fie lipsit de mijlăce pentru întreţinerea copiilor săi.
Art. 12. Personalul Orfelinatului va cuprinde de o cam dată doi învăţători bărbaţi dintre cari unul diriginte, eventual o învăţătore pentru grădina de copii şi personalul de serviciu necesar.
Tot personalul va avea dreptul la locuinţă şi la încăldit, personalul de serviciu va avă şi întreţinerea.
ART. 13. Orfelinatul va fi pus sub autoritatea şi privigherea Casei de economie, credit şi ajutor a corpului didactic.
Art. 14. Un regulament special va fixă tăte detaliile de adminis-traţiune
Făcută în BucurescI, adl 14 Martie 1903.
_________________ Ministru, Sp. Harct.
— Din mica copilărie, trebue să se insufle copilului iubirea de bine, de adevăr şi de frumos şi să ne luptăm în potriva pornirii lor spre furtişag, înjurături, vicleşug, mândrie, nesupunere, neascultare şi spre alte rele ca acestea, cari le aduc necinste şi nefericire.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
761
6 rugăminte.
Suntem deja în a 7-a lună din anul al 6-lea al revistei. Rugăm cu insistenţă pe iubiţii noştri abonaţi, rentaşi în urmă cu plata, a ne înainta cât mai neîntârziat posibil, prin mandat poştal, micul cost al abonamentului.
încasările prin serviciul poştal, ne expune la mari chel-tueli şi la plată de personal, pentru lucrările ce necesită acest fel de încasare, aşa că abonamentul de 5 lei dejă atât de mic, ne rămâne pe jumătate, fiind nevoiţi a face aceste cheltueli.
Avem speranţă că iubiţii noştri abonaţi, vor ţine semă de sforţările nâstre şi se vor grăbi a ne trimite deadreptul abonamentele.
Administraţia-
Comitetul revistei, aduce vii mulţumiri d-lui Pro-copie Gazotti, mare proprietar şi senator, care a dăruit lei 100, pentru abonamente gratuite săte-nilor cu desăvârşire săraci.
Internatul teologic din Bucuresci.
www.dacoromanica.ro
762
ALBINA

TTJIFtlBAiFtlEA.
(Urmare).
I
upă ce am arătat cum putem cundsce când un câine sau un alt animal este turbat, să vedem ce trebue să facem în cas când avem un animal turbat sau numai bănuit a fi, sau când un animal, sau un om, este muşcat de vre-un câine sau vre-un alt animal turbat sau bănuit a fi.
In legea de poliţie sanitară veterinară, se spune la art. 127, că orî-cine va băgă de semă că un animal al şeii sau cinai- al altuia, dă semne sau chiar numai bănuială de a fi turbat, este dator sau a-1 ucide sau a-1 închide într’un loc aparte, anunţându se în acelaşi timp, conform art. 25 din aceeaşi lege, despre acesta, primăria locală.
Legea vorbesce cât se pdte de înţelept în acestă privinţă, căci este vădit mai folositor şi în binele tuturora, a ucide de exemplu un câine turbat, decât al lăsă să rătăcâscă pe străzi, drumuri sau uliţi, muşcând la întâmplare pe ori cine îi iese în cale, împrăsciind ast-fel băla. Prin uciderea de îndată sau închiderea lui într’un coteţ, grajd, etc., până la sosirea medicului veterinar, se ocolesc multe nenorociri.
Aşâ dar, ori de câte ori ni se înfăţişeză un animal cu semne de turbare sau numai bănuitore de acestă bblă, daca nu voim al ucide îndată, să căutăm a-1 separă singur, într’un loc de-oparte, vestindu-se fără zăbavă despre acesta, primăria comunei.
Intru cât privesce animalele muşcate de câini sau alte animale turbate, tot legea mai sus pomenită prin art. 130, ne învaţă ceea-ce trebue să facem. Acest articol glăsuesce ast-fel:
«Animalele domestice, muşcate de un animal turbat, se vor ucide imediat, afară daca proprietarul lor voesce a le ţine într’un loc separat pe comptul seu şi anume :
a)	Caii şi vitele cornute mari, 4 luni;
b)	Oile, caprele, porcii şi câinii, 3 luni.
Prin urmare, daca un animal este muşcat sau a trăit la un loc cu un altul turbat, îl vom omorî sau îl vom ţine sub pază timpul tjis mai sus.
Când ne hotărâm de a-1 ţine sub pază, este bine, a se da în pripă, îndată după muşcătură, bre-care îngrijire raneî, produsă prin muşcătură. Aceste îngrijiri se cam potrivesc cu acelea cari trebue să se urmeze cu rănile prin muşcătură ale omului muşcat de vre-un animal turbat.
In acest din urmă cas, cel d’întâiu lucru ce trebue făcut, fără întârziere, este a se căută să se distrugă, să se depărteze din rană, să se curăţe pe cât este cu putinţă mai bine balele — setnînţa turbărei, — puse în ea, odată cu muşcătura.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
763
Acest scop se ajunge întru cât-vâ, prin mal multe mijldce. Aşa când rana este deschisă, mare, se va înlesni pe cât de mult cu putinţă scurgerea sângelui, storcând’o şi apoi spă-lând’o bine cu apă multă; dacă rana este mică se va căută de asemenea a se spălă în deajuns. Când muşcătura are loc la picior, sau pentru om la mână, la deget, nu este rău ca d’asupra el să se facă o legătură circulară strânsă, cu o cureluşe sau sfdră, care să se ţină încă câte-vâ câsurî după spălarea şi curăţirea raneî.
In cas când avem la îndemână vitriol sau apă tare, să se ardă cu aceste substanţe rana, pe t6tă întinderea. Acăsta se face muind scamă sau vată în aceste ape arcjătdre, şi-apoî puindu-le pe rană. In lipsă de vitriol sau apă tare, se pdte pune pe rană după curăţirea ei, terebentin, tinctură de iod, sau acid fenic, spirt, etc.
Arderea răneî printr’un fier încâkjit până la roşire, este încă de mare folos celui muşcat.
T6te cele spuse sunt bine de făcut, nu trebue însă să ne punem totă nădejdea în ele, încre(jendu-ne pe deplin în lucrarea lor, ca fiind în stare de a face ca omul sau animalul muşcat să nu turbeze. Nu, nici de cum să nu ne trecă prin minte una ca acesta, căci prin acele îngrijiri date râ-neî, se micşorăză numai pericolul, fără însă a fi siguri că suntem scăpaţi de el.
Prin urmare, după ce s’a îngrijit rana, animalul muşcat să se ţină separat, avendu-1 în băgare de semă, timpul arătat de art. 130 din lege şi despre care s’a pomenit mai sus. Pentru om, după ce şi-a curăţit rana după sfaturile expuse, nu va întârzia de a căută să urmeze tratamentul cj,is an-tirabic, adică în contra turbării, care nu se face în ţara ndstră decât la Bucurescî şi Iaşi. La Bucurescî acest tratament se aplică în localul Institutului de Anatomie Patologică şi Bacteriologic, pus sub direcţiunea învăţatului pro fesor Dr. Babeş. Acest institut este aşecjat pe cheiul Dâm-boviţeî, Splaiul Doctor Davila, alături de şcdla veterinară.
(Va urma).	Irimia Popescu.
Medic veterinar.

Un bou ce dă lapte.
O gazetă din Petersburg a scris următdrea scire : La sfirşitul lu-nei Aprilie a anului 1902 a fost în oraşul Orenburg un bou mare, care da lapte ca o vacă. Avea uger şi la muls dedea cam un şip de lapte pe di. In luna lui Martie dedea însă şi mai mult lapte. Boul a fost blând ca o vacă.
El a fost cumpărat şi se află astă-di în grădina zoologică din Petersburg. (Grădină zoologică se chiămă aceea, ce se face de învăţări anume, spre a adună şi ţine întrănsa vietăţi rare şi felurite din tdte ’ ţările lumii).	_________________
www.dacoromanica.ro
764
ALBINA
Lege asupra Băncilor Populare Sătescî
şi a
Casei Lor Centrale.
Prin înaltul Decret Regal sub No. 1.246, publicat în «Monitorul Oficial» No. 288 din 29 Martie 1903, s’a promulgat Legea asupra Băncilor populare sătescî.
O publicăm în întregime, pentru a răspunde numeroselor cereri ce ni s’au făcut.
CAPITOLUL I.
Despre băncile populare sătescî.
Art. 1. Societăţile cooperative de credit la sate, numite «Bănci populare sătescî», sunt supuse tutulor disposiţiunilor coprinse în titlul VIII, secţiunea VII din codul comercial, întru cât ele nu vor fi modificate prin legea de faţă.
Art. 2. Tote băncile populare sătescî, constituite în conformitate cu disposiţiunile legei de faţă, sunt considerate ca societăţi comerciale.
Art. 3. Băncile populare sătescî, cari se vor constitui în condi-ţiunile legeî de faţă, vor ave personalitate juridică.
Donaţiunile făcute băncilor populare nu vor pute fi nici o-dată împărţite între societari, fără de voinţa expresă a donatorului. Statutele trebue să preciseze, pentru caşul de disolvarea a societăţii, destinaţiunea lor într’un scop de utilitate publică. In cas de omisiune, aceste donaţiuni se vor versâ la fondul de re-servă al băncilor populare, format pe lângă Casa centrală, conform art. 23 de mai jos.
Art. 4. Băncile populare sătescî se constituesc printr’un act scris, care va fi autentificat de judecătoria de pace a ocolului în care se află societatea, fără nici o taxă de înregistrare sau timbru.
Judecătoria va autentifică actul constitutiv, presentat cel puţin de duoi dintre membrii fondatori, dacă iscăliturile celor-alţi membrii sau declaraţiunile de adesiune ale celor nesciutori de carte vor fi certificate de primăria locală.
Art. 5. O-dată cu cererea de autentificare a actului constitutiv al băncilor populare se va depune la judecătorie şi o copie de pe acel act.
Judecătorul, până în trei ţlile de la primirea actului constitutiv, este dator a ’1 trece într’un registru special, ce se va înfiinţa la fie-care judecătorie, pentru transcrierea actelor de constituire de bănci populare sătescî.
In acelaşi interval de trei ţlile judecătorul este dator a face el însuşi trei extracte de pe actul constitutiv conţinând indica-ţiunile prevăzute la art. 89 codul comercial, şi va face să se a-fişeze unul la uşa judecătoriei, un al duoilea la uşa primăriei comunei unde este sediul societăţii constituite, şi un al treilea îl va trămite la «Monitorul Oficial» pentru a’l publică de urgenţă, îngrijind ca publicarea să se facă. Afişarea la uşa judecătoriei şi la primărie se va constată prin proces-verbal, dresat
www.dacaromamca.ro
ALBINA
765
de judecător şi primar, procese cari se vor ataşă la dosarul respectiv al judecătoriei.
Judecătorul, după îedeplinirea acestor formalităţi, va încheia un proces-verbal, constatând transcrierea actului constitutiv, a-fişarea extractelor şi publicarea în «Monitor», şi va dispune că societatea pote funcţiona, liberând administratorilor un certificat în acest sens.
După acesta va trămite un extract şi tribunalului judeţului, care e dator din oficiu şi fără spese a’l trece în registrul de societăţi.
Tote aceste formalităţi şi publicarea în «Monitor» vor îi gratuite.
Tot ast-fel se va proce’de la ori-ce modificări s’ar aduce actului constitutiv sau statutelor.
Judecătorul, care va negligiâ îndeplinirea vre-uneea din formalităţi, sau care ar întârţliâ mai mult de 20 ţlile, de la depunerea actului constitutiv, a face ca tote formele pentru funcţionarea societăţii să fie îndeplinite, va fi pasibil, pe lângă măsuri disciplinare, şi de daune civile către cei interesaţi.
Art. 6. Tote băncile populare sătescî, în termen de o lună după constituirea lor, sunt obligate a comunică Creditului agricol o copie autentică a actului lor constitutiv şi un exemplar din statute.
Art. 7. Aceste statute, în mod obligatoriu, vor arătă:
a)	Numele ce va purtă societatea şi locul în care se înfiinţeză;
b)	Modul formării capitalului social, mărimea părţilor sociale ale membrilor, modalităţile lor de plată şi de restituire, în cas de eşire sau de excludere din societate;
c)	Enumerarea operaţiunilor pe cari le pote face societatea;
d)	Modul cum se vor păstră capitalurile societăţii;
e)	Condiţiunile de intrare în societate, precum şi condiţiunile retragerei asociaţilor sau caşurile de excludere;
f)	Limitele răspunderii membrilor pentru actele societăţii;
g)	Condiţiunile în cari se va acordă creditul, atât membrilor, cât şi nesocietarilor;
h)	Modul formării şi întrebuinţării fondului de reservă şi des tinaţiunea lui în cas de disolvare a societăţii;
i)	Modul împărţirii beneficiilor, în caşul când statutele ar permite o împărţire de beneficii;
j)	Modul de administrare al societăţii, regulele pentru alegerea administratorilor, puterile şi îndatoririle acestora;
k)	Modul de lichidare eventuală a afacerilor societăţii.
Art. 8. Administratorii, directorii sau lichidatorii băncilor populare nu pot fi decât români majori, cari se bucură de drepturile civile şi politice.
Art. 9. Băncile populare sătescî nu vor plăti nici o patentă, dacă vor fi basate pe principiile următore:
a)	Răspunderea nelimitată şi solidară a membrilor;
b)	Neîmpărţirea între membrii a fondului de reservă, constituit din cel puţin 50% a beneficiilor anuale nete, şi destinarea lui, în cas de lichidare, pentru scopuri de utilitate publică comunală ;
c)	Gratuitatea administraţiuniî, afară de comptabil.
Din cele-lalte bănci populai’e sătescî, cele cu un capital până la 20.000 lei de asemenea vor fi scutite de plata patentei; iar cele cu un capital mai mare vor plăti jumătate din patenta cuvenită după lege.
www.dacoramamca.ro
76H
ALBINA
Cererile în judecată introduse de băncile populare sătesc!, în-trega procedură, precum şi actele, creanţele şi tote operaţiile pentru efectuarea şi urmărirea împrumuturilor până la valorea de 100 lei, vor fi scutite de taxa de timbru peetru tote băncile populare.
Art 10. Autentificarea cambiilor şi a actelor de împrumut se va face la primăria locală, în conformitate cu art. 37 şi 38 din legea Creditului agricol.
Registrele societăţi! vor fi parafate şi legalisate de judecătoria de ocol respectivă şi vor fi scutite de taxa de timbru.
Art. 11. împrumuturile contractate la băncile sătesc! sunt de natură comercială; creanţele, resultând din aceste împrumuturi, sunt negociabile şi vor pute fi transmise prin gir.
Art. 12. Cambiile, emise în ordinul băncilor populare sătesc!, sau scontate la ele, se vor pute protestă, in cas de neplată, pen tru suma până la 100 leî, la primăria locului de reşedinţă a împrumutatului ; primăria va ave competinţa de a instrumentă, fără ca împedicările pravăţlute în art. 329 din codul comercial, relative la actele în cari sunt interesate rudele sau afini!, să fie a-plicabile. Pentru sumele mai mar!, protestul se va face la judecătoria de pace.
Art. 13. Acţiunile intentate de băncile populare se vor judecă după cum urmeză:
La judecătoria comunală până la suma de 20 leî in prima şi ultima instanţă; iar de la 20 leî până la 100 leî, cu drept de a-pel la judecătoria de pace;
De la suma de 100 leî până la 1.000 leî la judecătoria de pace în prima şi ultima instanţă;
Iar pentru sumele mai mar!, după procedura dreptului comun comercial.
Hotărîrile definitive, în tote aceste caşuri, se vor execută conform lege! de urmărire a veniturilor Statului, dacă privesc creanţe contractate direct la băncile populare, şi după dreptul co mun pentru tote cele-lalte creanţe.
Art. 14. împrumuturilor pe amanet, contractate la băncile populare sătesc!, se aplică tote disposiţiunile din art. 26, 27, 29 şi 30 din legea Creditului agricol din 2 Iunie 1892.
Art. 15. Când băncile populare fac avansuri sătenilor pentru cumpărare de vite, seminţe şi instrumente agricole, acestea vor fi considerate ca amanetate din momentul cumpărării lor, apli-cându-se în acestă privinţă disposiţiunile prevăţlute în art. 17, alin. II, şi art. 25 din legea creditului agricol din 2 Iunie 1892.
Art. 16. Tote băncile populare sătesci, fără distincţiune dacă vor ave sau nu cont la Creditul agricol, vor fi supuse controlului acestui Credit pentru tote operaţiile lor.
Pentru exercitarea controlului, Creditul agricol pote da dele-gaţiune şi agenţilor ministerului Instrucţiunii publice.
Art. 17. Dacă se vor descoperi desordine sau abusuri în admi-nistraţiunea vre-unei bănci populare sătesc!, Creditul agricol va pute să depărteze imediat pe administratorii abusivi, luând măsuri pentru asigurarea averii societăţii, până la desemnarea nouilor administratori, în conformitate cu statutele fie-cărei bănci.
Autorităţile administrative şi judecătoresc! vor da întru acesta tot concursul lor agenţilor Creditului.
Art. 18. Tote băncile populare sătesc! sunt datore să-şi încheiă
www.dacaromamca.ro
ALTON*
767
bilanţul anual şi să-l comunice formal Creditului agricol cel mai târziu două luni după închiderea exerciţiului anual.
Comunicarea bilanţului, prescrisă de art. 179 din codul comercial, nu este cerută.
Art. 19. In cas de lichidare a unei bănci sătesci, judecătoria de pace are tote drepturile şi atribuţiunile conferite în asemenea materie de codul comercial tribunalelor.
(Sfîrşitul în numărul viitor).
-------------------
O SERBARE.
esura luată de d-1 Spirit Ilarei, Ministrul Instrucţiunii publice şi al Cultelor, ca <liua de 24 Ianuarie şi cea de 10 Maiu să fie trecute între marele sărbători naţionale ale nemului românesc şi, ca ast-fel, sărbătorite cu o deosebită pompă de către şcolele ţării de tote gradele, este o măsură cât se pote de lăudabilă, menită a sădi şi a face ca să încolţescă şi rodescă în inimile tinerimii simţimîntul cel mai preţios — iubirea de nem şi de moşie, unită cu respectul şi admiraţiunea pentru Dinastie.
Ni se umplea inima de bucurie, vădend cum copilaşii din clasele primare, cu mici drapele tricolore în mâni, cu cocarde tricolore pe piept, cântau imnuri naţionale şi recitau bucăţi cu cuprins patriotic, cu simţire şi destoinicie! Aşa s’a serbat (Jiua de 24 Ianuarie, acest an, de către şcolele No. 6 de băeţî şi de fete «Petrache Poenaru» din Bucuresci, in faţa părinţilor, a elevilor şi a întregului personal didactic.
Cu acest prilej, a ţinut o cuvîntare din care extragem următo-rele, d-1 Ştefan Chiriţescu, directorul şcolei de băeţî No. 6 din Bucuresci.
«In ţara nostră, vrem înşi-ne stăpâni să fim,
Şi stăpânirea ei cu niminea să n’o împârţim.
De unde’ţî vine numele, pârlit fără putere,
Ce despărţirea fraţilor, tu, îndrăsnesci a cere?
Milcov sec!
Sfîrşitu-ţi de vrea să-ţi dobîndescă Lumea, oftând în veci, să te urască!»
Aşa cântă pe la anul 1830 duiosul poet Iancu Văcărescu, care încă de la 1821 chiemâ la vieţă cu unire şi ’nfrăţire şi încălţliâ inimile pustiite şi recite de chinuri şi suferinţe, ae atâta amar de vreme, ale Românilor prin versurile:
Aidî, voinice, te arată Că tot eşti ce-al fost odată Cit unire şi cu minte Şi cu alte drepturi sfinte!
Cerul slava ta voesce Aidi, voinice . . . biruesce!
Pe la anul 1844 Andreiu Mureşanu, sufletul românismului din Ardeal, iarăşi cântă :
www.dacoromanica.ro
7fi8
ALBINA
Zăresc colo, departe, un rîu ce-a frînt
Unirea
La fiii unei mame, ce s6rta-î asupri.
O! Milcov, rîu de ])atimî, ce negrâ’ţi-e
numirea
De când atlaiu c’a ta undă pe fraţi ii
despărţi!
Apoî în pragul anului 1848 un alt român, marele Alexandri, ţlicea:
Sculaţi fă d’acelaşi nume, iată timpul de frăţie!
Feste Moina, peste Milcov, peste. Prut, peste Carpaţî Aruncaţi a vâstre braţe c’o puternică mândrie Şi d’acuma pe vecie, ca toţi mânile vă daţi Ca nisce adevăraţi fraţi.
In aşa chip, Românii, părinţii şi moşii noştri şi-au putut plămădi gândul şi dorul cel sfint şi scump inimeî lor, gândul unirii şi al înfrăţirii-, apoî ocupaţiunea rusescă a ambelor Principate din 1829 — 1834 şi guvernarea lor de către Generalul Pavel de Kis-sclet, ca şi dorinţele unanime exprimate de «Divanurile ad hoc» din 1857, al căror ecou s’a făcut cu tot dinadinsul generosa Franţă, ca şi dulcea Italie şi puternica Anglie, prin convenţiu-nea de Paris din 1858, tote acestea mărturisesc sus şi tare despre norocul şi bucuria neasemănat de mare a părinţilor noştri, tot-deauna ocrotiţi şi sprijiniţi de «Cel-A-tot putei-nic» din strălucita şi neîntrecuta serbătore «cţiua de 24 Ianuarie 1859 », când toţi Românii, Munteni şi Moldoveni, întinseră hora cea mare, peste a nostre vechi hotare — Hora unirii — cea atât de cu măiestrie cântată de către marele nostru poet, Vasile Alexandri, şoptindu-şî şi apoî strigându-şi fie-care versurile:
Hai la Milcov cu grăbire,
Să-l secam dintro’sorbire,
Ca să trecă drumul mare Peste a nostre vechi hotare Şi să vacfă sfântul sâre,
Hora nâstră cea frăţăscă Pe câmpia Românescă.
Adevărat e, că adî 44 de ani, Românii cu toţii la Milcov au alergat şi pe el, pârîul blestemat, dintr’o sorbire l-au şi secat.
Iată pentru ce, serbăm ţliua de astă ţii.
Guvernarea lui Kisselef peste ambele Principate, instituţiunile create de el în timpul ocupaţiunii lor de trupele rusesci. renaş-cerea consciinţeî naţionale operată de către marii părinţi ai ne-mului nostru ca: Eliade, Asachy, Lazăr, Veniamin Kostache, etc. îndulcise simţitor, starea economică şi culturală a Românilor de dincoce ca şi de dincolo de Milcov; căderea Sevastopolu-lui în mânile puterilor aliate Turciei şi condiviunile păcii impuse Rusiei prin tratactul de Paris, care lăsase Principatele numai sub suzeranitatea Porţii, cu condiţiunea de a le păstră o admi-nistraţiune lăuntrică neatîrnată, apoî îndatorirea comună şi bine-voitore a puterilor garante de a supraveghiâ pe Munteni şi Moldoveni prin trimişi speciali, la întrega lor organisare în viitor, tote acestea deschiseră Românilor orizontul politic al aspiraţi-
www.dacoramamca.ro
ALBINA
769
unilor lor deja plăzmuite în sufletele tuturor, asigurându-le o sortă nouă, frumosă şi gloriosă în viitor.
Prin tratactul de Paris se mai stabilise ca, locuitorii Principatelor să se sfătuescă în libertate, prin nisce delegaţiunî compuse din tote păturile sociale, asupra păsurilor şi aspiraţiunilor lor de ocârmuire şi de legiuiri în viitor, iar Convenţiunea de Paris din 1858 îndatorase pe Turcia a convocă pe Munteni şi Moldoveni spre acest sfîrşit. In special Franţa îşi dedese cu părerea că, cel mai nemerit lucru ar fi « Unirea ambelor principate într’o singură ţară» atât pentru Români, cât şi pentru propriul interes al Porţii, de a stavilă mai bine năzuinţele de cotropire ale Rusiei.
Tot pentru acelaş motiv — tăria Principatelor — Franţa emisese părerea ca, Principatele Dunărene Române să fie ocârmuite de un prinţ strein, ales dintr’o familie domnitdre din Apus.
Tinerii Români cari îşi făcuseră studiile la Paris ca: Asa-che, Cuza, Negri, Brătieniî, Kogălniceanu, Alexandri, Boerescu, apoi Eliade, Rosetti şi alţii, prin scrierile lor; toţi aceştia dedese Franţei prilejul de a aduce în desbaterile congresului de Paris, asemenea propuneri bine făcetore şi mântuitore, ca «Unirea Muuteniei cu Moldova într’o singură ţară—Ţara Românescă.»
Deşi părerile Franţei la cari se alăturase şi Angia nu fură admise în întregime de cele-lalte 5 puteri garante, totuşi deve-niră pârghia mântuitore a Principatelor de cotropirea Ruşilor, pe care se resemară adunările convosate în Bucuresci şi Iaşi în Septemvrie 1857.
Aceste adunări naţionale, cari aveau ca ţintă unică organisa-rea Principatelor şi Unirea lor într’o singură ţară — România — sunt cunoscute în instorie cu numele de «Divanurile ad hoc».
Divanurile ad hoc, după desbateri bine chibzuite şi înălţătore, votară în prima jumătate a lunei Octombvire 1857, următorele dorinţî:
1.	Autonomia Principatelor şi neutralitatea teritoriului lor.
2.	Unirea lor într’o singură ţară, avend o singură ocârmuire.
3.	Guvernarea Principatelor-Unite de către un principe strein, ai căruia urmaşi să fie născuţi şi crescuţi în ţară şi in religiunea creştină ortodoxă şi al
4.	Guvex'n constituţional representativ, cu o singură adunare, în care să fie representate tote interesele poporului.
Representaţii puterilor garante primiră, în diua de 16 Noem-bre, aceste resoluţiuni ale Divanurilor ad hoc şi în Maiu 1858 se strînseră a doua oră în consfătuire la Paris, spre a hotărî definitiv asupra dorinţelor exprimate de Munteni şi Moldoveni în Divanurile ad hoc. De astă dată, după lungi desbateri, toţi representanţiî celor 7 puteri garante căţlură la învoielă asupra următorelor puncte, cunoscute în istorie sub numele do «Convenţiunea de Paris»:
1.	Titlul oficial al ţărilor române să fie de «Principatele Unite al Moldovei şi Valahieî»
2.	Se institue o comisiune centrală, în Focşani, pentru alcătuirea legilor de interes comun şi o curte de Casaţie comună.
3.	Organisarea armatelor să fie aceeaşi pentru ambele ţări, iar stegurile să aibă o panglică comună de culâre albastră.
4.	Sistemul de mesuri şi greutăţi să fie comun, ca şi vămile, însă domnia şi representarea obştescă deosebite.
www.dacaromamca.ro
770
ALBINA
5.	Se mai stabili prin Convenţiunea de Paris, că Muntenii şi-Moldovenii sunt absolut egali unii cu alţii în ceea ceprivesce dările şi primirea lor în dregătoriile publice.
6.	Se hotărî libertatea individuală, se stabili libertatea cultului şi regularea raporturilor dintre proprietari şi cultivatori de pământ, în vederea îmbunătăţirii sârteî ţăranilor.
7.	In fine Comisiunea centrală din Focşani se va ocupa cu alcătuirea listelor electorale dupe care să se facă alegerea gospodarilor sau a Domnitorilor.
Aşa că, se institui potrivit convenţiunii de Paris, în fie-care Principat, câte o căimăcămie de câte 3 boerî, în Muntenia: Emanoil Bâleanu, Ioan Mânu şi Ioan Alex. Filipescu, iar în Moldova: Ştefan Catargiu, Anastase Panu şi Vasile Sturza.
Ne e cunoscut că, atât în Muntenia, cât şi în Moldova existau două partide politice -.partida naţională de lacare se aşteptă tot binele obştesc, ca şi întrega sortă a ţărilor române în concertul Europen şi partida ambiţiilor personale, care ţintea numai la alegerea unui domnitor din sânul ei, spre a conduce Principatele după vechile obiceiuri şi privilegii. In Muntenia, Căimă-cămia lucră pentru realegerea fostului Domnitor Gheorghe Bi-bescu, ori a fratelui seu Barbu Ştirbeiu, iar în Moldova 2 dintre Căimăcamî erau cu totul devotaţi partidei naţionale, cel d’al treilea luptă alături cu partida intereselor personale, voind a-şî pregăti izbînda alegerei sale la tronul Moldovei.
Cea mai înverşunată luptă se dede cu prilejul alegerilor pentru adunările legislative, care aveau în mână alegerea Domnitorului. Norocul Muntenilor, ca şi al Moldovenilor eră în persona celor 2 Căimăcamî din Moldova : Anastase Panu şi Vasile Stur-dza, cari alipindu-se de vederile partidei naţionale din Iaşi, în fruntea căreia strelucia prin inimă şi prin graiu, marele bărbat Mihail Cogâlnicenu, aleseră, în cjiua de 5 Ianuarie 1859, ca domnitor pe cunoscutul Colonel şi cu inimă de adevărat român, Alexandru Ion I Cu za,
In Muntenia alegerea domnitorului fusese hotărîtă pentru <,liua de 20 Ianuarie. Căimăcămia din Muntenia eră însă, sprijinitore a lui Gheorghe Bibescu. Deci lupta aici eră şi mai înverşunată de cât în Moldova, iar triumful partidei naţionale, mai greu, însă tare bine chibzuit şi cu mare precauţiune urmărit, prin faptul că după ce se trimise marele cetăţen Kostache Rossetti spre a felicită pe Moldoveni de alegerea lui Cuza, înapoindu-se în ţliua de 23 Ianuarie, poporul din Bucuresci, după îndemnul partidei naţionale, se adunase la Mitropolie în număr destul de mare. A doua (Ji adunarea dupe propunerea lui Vasile Boerescu votă cu unanimitate ca domnitor al Munteniei pe Alexandru Ion I Cuza, şi ast-fel in cliua cea mare a îndeplinirii aspiraţiunilor întregei suflări românesc!, fu tţiua de 24 Ianuarie 1859, a cărei pomenire, scumpă inimii nostre a tuturor, o sărbătorim pentru a 44 oră, astă-ţlî.
Ast-fel s’a împlinit « Unirea-Principatelor» Muntenia şi Moldova într’o singură ţară: Ţara Românescă sub sceptrul lui Cuza, iar sub înţelepta conducere şi părintesca îngrijire, timp de 37de ani, a Marelui şi înţeleptului nostru Rege Carol I de Hohenzollern a cucerit prin braţul fiilor săi, şi sub comanda Şefului suprem de la Griviţa şi Plevna independenţa absolută, bucurându-se în
www.dacoromanica.ro
ALBINA
771
ochii lumii întregi de reputaţiunea Regatului menit a păstra ordinea, pacea şi facla civilisaţiuniî, la porţile Orientului Europen. In cât cu încredere putem <Jice, a(Ji :
Cu încredere pmvesce, scumpă ţară, de acuma tot în
viitor!
Căci asigurată’ţi-e izbânda
Cu-al teu Rege, cu al teu popor.	Asistent.
5ă luăm pildă.
In nenumărate rînduri am arătat, folosul nemărginit ce l’ar trage sătenii, când ar fi puşi în măsură, ca să potă ei însăşi lucră sistematic pămînturile, grădinile ca şi viile lor. Şi cum s’a dovedit că numai îndemnurile nu le-au slujit îndestul, trebuie neapărat ca bine-voitorii lui să ia măsuri, ca locuitorii să potă vede şi lucră pe domeniile statului, a marilor proprietari, a diverselor aşezăminte etc.
Deja de mult, Domeniile Coronei, sunt o adevărată şcolă pentru săteni, în tot ce privesce cultura pămîntuluî, crescerea vitelor etc. Prin circulara de mai jos, a neobositului Administrator al acestor Domenii, să vede că ele vor deveni o şcolă practică şi pentru cultura viei. Ar fi de doi'it ca ceea-ce se face pe Domeniile Coronei, să se facă şi de cele-lalte instituţiunî, pentru binele şi ridicarea sâtenuluî.
Publicăm cu plăcere circulara adresată de d-1 Kalinderu, agenţilor săi, cu privire la modul de procedare faţă de săteni, pentru cultivarea viilor.
Domnule Agent,
Sciţi că ţinta nostrâ când căutăm să exploatăm Domeniile cât mai raţional cu putinţă, nu este numai dobândirea unor resultate materiale mai mari, ci şi în scopul de a deşteptă, înveţâ şi îndrumă locuitorii de pe Domeniile Cordneî, megieşii, şi alţi agricultori a face şi eî o cultură mai bună, mai rodnică.
In deosebi în ce privesce pe locuitorii de pe Domeniile Coronei, trebue să avem cea mai mare grijă, căci ne sunt mai aprdpe şi putem să le servim mal uşor de pildă, ca unii cari vin des în atingere cu agenţii noştri şi cu lucrările nostre şi pot să vadă mai bine aceea ce facem noi. Stăruind pentru ridicarea acestora, la o situaţie mai bună, împlinim şi una din preocupările de căpetenie a Suveranilor noştri, cari se intereseză de t6te progresele câştigate în a-căstă direcţiune.
Pentru ajungerea acestui scop, m’am gândit că am pute de acum să insistăm ceva mai mult şi asupra culturei viţei. Nu avem nici un Domeniu al Cordneî la podgorie unde cultura viţei e una din îndeletnicirile d’întâiu ale locuitorilor, cu tdte acestea, la Domeniile Sadova şi mai cu semă la Se-garcea, unde parte din locuitori se ocupau în trecut cu viţa şi unde noi am făcut dejâ un început în acâstă direcţiune, având şi un personal priceput, vă invit a întocmi lucrurile ast-fel, în cât d-1 Dobre Rădulescu, care e bine cunoscător în ale viticulturei, pe lângă poveţele ce dă locuitorilor la
www.dacaromamca.ro
772
ALBINA
diferite ocasiunî, să le ţină şi câte o conferinţă în fie-care Duminică sau serbătdre, vorbindu-le despre însemnătatea cultureî viei, despre producţiune şi despre îngrijirea ce tre-bue a i se da.
Sfaturile sale teoretice, vor fi însoţite şi de demonstra-ţiunî practice, pe carî le va face, fie la via Administraţiei, fie la acelea ale locuitorilor. Un bun ajutor într’acesta va ave în sătenii, cari sunt ocupaţi peste săptămână în viea nos-tră şi carî executând diferitele lucrări, vor pute arătă şi ce-lor-lalţî locuitori modul în care se pot face acestea, cu mal multă înlesnire asemenea lucrări, precum şi folosele ce vor pute trage.
Iau acestă mesură de o cam dată numai pentru Segarcea şi Sadova, unde după cum am cjis, sătenii se îndeletnicesc cu viea, deşi într’un mod cu totul primitiv, rămânând ca mal târziu să se dea asemenea îndrumări şi locuitorilor de pe cele-lalte Domenii unde sunt deja vil, dar mal puţine, cât şi unde locuitorii se vor aretâ înclinaţi pentru plantarea de vie.
De resultat ne veţi raportă, din timp în timp, arătându-ne pe cât posibil, cari lucrări anume au fost primite şi executate de locuitori şi în ce mesură.
Administrator, Ion Kalinderu.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
773
Societăţi Economice la sate.
a) Bilanţ uri
Bilanţul Societăţii Economice «Aurora» Sloboijia-Ialomiţa, de la 1 Fe-vruarie 902—15 Ianuarie 1903:
ÎNCASĂRI
Fond de Rezervă 	 Capital social	 Procente			. 5.324,75
E Ş I R I	Total . .	. 58.511,02
Patentă şi dări	 Cheltuelî generale	 Capital retras	 împrumuturi reţinute din fond . Remisa casierului şi secretarului		228,60 . 2.655,— 961,12
Sold la 15 Ianuarie 903 		Total . .	. 4.820,57 . 53.690,45
	Total . .	. 58.511,02
ACTIV Consemnaţi recip. No. 9.383/902 . Efecte de primit	 Numerar casa		Total . .	. 32.428,— . 53.690,45
PASIV Fond de Rezervă 	 Capital social	 Beneficiu net			. 48.317,—
	Total. .	. 53.690,45
*
* *
Bilanţul societăţii de împrumut şi păstrare «Sprijinul» din comuna Atârnaţi, jud. Teleorman, de la înfiinţare şi până la finele anului. (15 August 1902—31 Decemvrie 1902):
NATURA ÎNCASĂRILOR
Taxe de înscriere percepute în cursul anului până la 31 Decemvrie 1902, de la 64 membrii
înscrişi în societate...................... 128,—
Cotisaţiunî ....	.  ..................... 127,—
Depuneri spre fructificare.............• • • . . 1.097,—
Procente percepute la sumele date cu împrumut 59,15 Totalul încasărilor pe 1902 . . . 1.411,15 FELUL PLĂŢILOR a) Cheltneli (le fondat, ie.
Doue cole timbrate, â 10 lei fie-care şi doue a câte 0,50 bani fie-care, necesare la redactarea
statutelor................................. . •	21,—
Una cola timbrată, â 5 lei anulată de Tribunal pentru autentificare............................. o,—
Un timbru la petiţiunea cu care s’a cerut autentificarea —,30
Idem, idem, cu care s’a cerut visa registrului
jurnal de Administraţia financiară —,30 Idem, idem, cu care s’a cerut visa registrului jurnal de către judecătoria ocolului Alexandria —,30 Taxa percepută de Ad-ţia financiară pentru Reg. jurnal.......................................... Io,—
www.dacoromanica.ro
774
ALBINA
ţ)ece timbre, â 0,10 aplicate în registru chi-
tanţar....................................... 1,—
Pentru procurarea Registrelor şi a celor-lalte
necesarii.................................... 156,15
b) Cheltuell de operaţiuni.
Sume date cu împrumut prin 15 acte în regulă 1.183,16 Totalul plăţilor pe 1902 . . . 1.382,05
Recapitulaţie. încasări 1.411,15 Plăţi 1,382,05
Excedent în cassă 29,10 asupra casierului Pr. M. Iliescu. *
* *
Bilanţul Băncei populare «Alexandru Ion Cuza» (Putineiu-Vlaşca):
ACTIV
Cassa. Numerar aflat în cassă la 31 Decemvrie 1902 .......................
împrumuturi. împrumuturi în fiinţă la 31 Decemvrie 1902 ....................
1.112,90
1.810,-
PASIV
2.922.90
2.922.90
Cotisaţiunî. Capitalul societăţii la 31 Decemvrie
1902	  1.553,50
Depos. spre fruct. Deposite spre fructificare aflate în fiinţă la 31 Decemvrie 1902. .	. 1.184,80
Dobîn(Jî pe 1903. Dobînţlile cuvenite împrum.
cu scadenţa	în	1903	....	  51,10
Fond de reservă. Fondul de reservă format din donaţiuni, taxe de înscriere necheltuite
şi 20% din câştigul net................ . .	89,70
Fond de ajutor. 5% din beneficiul net comform
statutelor........................................ 2,80
Dividende pe	1902.	Câştigul	net al anului 1902	41,—
2.922.90
2.922.90
Informaţiuni.
Cu ocasiunea serbăreî de Duminecă, 20 Aprilie, pentru desvelirea monumentului lui C. A. Rosetti, pe lângă autorităţi şi diferite instituţiunî şi societăţi, vor depune corone:
Românii Basarabeni stabiliţi în ţară.
Tipografia Carol Gobl, fostă C. A. Rosetti, va depune o coronă de bronz, lucrată artistic.
Ea imprimă şi va distribui, cu ocasia desvelirii, o broşură intitulată: «C. A. Rosetti ca tipograf».
Acestă broşură, pe lângă o scurtă schiţă biografică a lui Rosetti, va conţine şi titlul cărţilor şi fiarelor tipărite in tipografia C. A. Rosetti, cu începere de la 1845.
Se va vede, în numita broşură şi programa apărută, în 1859, în fruntea «Românului».
"» *&•
Aflăm că amicul nostru, d-1 Radu Dobrescu, profesor de matematici, în urma examenului depus, la care a eşit întâiul, a obţinut diploma de inginer hotarnic.
Fiind dat seriositatea şi dragostea ce d-1 Dobrescu a pus în tote însărcinările ce i au fost confiate, avem credinţa că acei ce ar dori să-i încredinţeze lucrări de hotărnicii de moşii, ridicări de planuri, etc., vor găsi în d-sa un inginer destoinic, consciincios şi puţin pretenţios. Pentru orî-ce desluşiri, a se adresă str. Cuza-Vodă No. 12, Bucuresci.
www.dacaramanica.ro
ALBINA
775
La 12 Maiu 1903, orele 10 a. m., se va ţine a 4-a licitaţiune la Eforia Spitalelor din Bucurescî, pentru săpunul ordinar şi seul topit de oîe, necesare depositului in exerciţiul 1903 — 1904
Doritorii sâ-şî presinte ofertele d-lor sigilate, însoţite de o garanţie provisorie de lei 200, cunoscend că garanţia definitivă va fi de 400 lei.
La 14 Maiu 1903, orele 10 a. m., se va ţine a 5-a licitaţiune tot la Eforie, pentru vinul alb şi roşu, necesar Depositului în exerciţiul 1903 —■ 1904.
Doritorii să-şi presinte ofertele sigilate însoţite de o garanţie provisorie de lei 1.000, cunoscend că garanţia definitivă va fi de lei 2.000.
TEATRU LA SATE
In <Jiua de 30 Ianuarie a. c., s’a dat la şcola din comuna Balta-D<5m-nei, judeţul Prahova, în mijlocul unui forte mare număr de locuitori şi funcţionari ai Administraţiei Domeniului Coronei Gherghiţa, o repre-sentaţiune teatrală, de către elevii şcoleî, sub-conducerea d-lui Diriginte Preotul D. Popescu. S’a jucat piesele: «De neca<j», «Ce face dracul», «Curcanii din răsboiu» şi câte-vâ dialoge, cari au reuşit pe deplin. Apoi a urmat bal cu cântece şi jocuri până la orele 6. Resultatul bănesc a fost de lei 134,35 la venit. 78,70 la cheltuelî, şi excedent 66,65 bani, cari s’au întrebuinţat pentru cumpărare de îmbrăcăminte la copiii săraci.
DE LA SATE
In ţliua de 9 Fevruarie a. c., la şcola din comuna Cireşiul, jud. Mehedinţi, a avut loc o prea frumosâ serbare. După «Imnul Regal», executat de elevii şcoleî sub-conducerea d-luî învăţător Victor Elena, în mod alternativ, s’au recitat anecdote, s’au cântat imnuri şi au vorbit: D-l C. Bordea, Primar, despre: «Folosele şcolei»; Pr. C. Baloescu, despre: «Crescerea copiilor» şi d-l Victor Elena, despre: «De ce nu putem progresă» şi «Din ale alcoolismului»; apoi s’a jucat piesa: «Beat-mort», care a reuşit pe deplin.
Numerosul public, ce venise, a rămas pe deplin satisfăcut de cele aurite şi văzute şi a mulţumit călduros d-luî învăţător pentru silinţa şi priceperea cu care conduce şcola.
* *
Sâmbătă 15 Fevruarie sera, a avut loc în localul şcoleî din corn Ce-pariu-Romanaţi, o serbare şcolară dată în scop d’a se pute pune în rame tablourile istorice trimise de către Onor. Ad-ţie a Casei şcolelor.
Localul frumos împodobit. O scenă de teatru minunat alcătuită în 2 ore numai. S’au jucat cu deplină reuşită — de către d-nii învăţători:
C.	Brădicenu-Cocarescî, G. Uscatu-Doba, Diaconescu-Dranovăţ, Vlădescu-Pleşoiu şi A. Popescu agent fiscal, — piesele: «De necaz», «De pe timpul Cerchezilor», «Vlăduţu», «Scuipătorea» şi o monografie «Stanca Stăn-cioicelor» spusă cu mult haz de d-l C. Brădicenu. Serbarea a durat pănă diminăţa.
Publicul a rămas pe deplin mulţumit.
-A. -vis
Reamintim cititorilor noştri cari au primit liste de subscripţie pentru drama patriotică «PENEŞ CURCANUL», să bine-voiască a le înapoia cu semnăturile obţinute, Institutului de Arte Grafice «Carol Gobl», S-sor I. St. Rasidescu, Bucurescî, care va expedia exemplarele la adresele respective.
Listele trimise din comunele rurale, să fie însoţite şi de valorea subscripţiei, de ore-ce la oficiile poştale rurale nu se pot expediâ imprimate sub bandă, contra ramburs.
www.dacaromamca.ro
776
ALBINA
BIBLIOGRAFII
A apărut a 6-a broşură din biblioteca Societăţi! «Steaua» cu titlul: «AVEM CU CE SĂ NE MÂNDRIM» şi datorită cunoscutului scriitor şi colaborator al revistei nostre, d-1 T. Duţescu-Duţu.
Preţul broşureî, coprinrjend 96 pagini octav, este numai «15 bani», preţ de alt-minteri hotărât pentru tote scrierile ce apar în biblioteca Societăţei «Steaua».
O recomandăm cu căldură cititorilor noştri şi îi rugăm a face tot ce le stă prin putinţă pentru răspândirea cât mai mult a acestor mult fo-lositore scrieri.
* * *
Biblioteca pentru toţi, care apare sub direcţiunea d-luî A. Alexan-drescu-Dorna, publică volumul seu pe Martie, voi. 201.
Volumul conţine o nouă culegere de anecdote ale cunoscutului scriitor şi colaborator al nostru, d-1 «Th. D. Sperantia», cu titlul Anecdote împănate.
«Biblioteca pentru toţi» îşi urmeză, cu volumul acesta calea către po-pularisarea scriitorilor români, îndeplinindu-şi ast-fel principala sa ţintă.
Fie-care volum din «Biblioteca pentru toţi» se vinde cu 30 bani, la Librăria-editore Leon Alcalay, Bucurescî, şi la tote librăriile din ţară şi capitală.
UVE u. 1 ţ u. m i r î.
Preotul-paroch I. Popescu, în numele sătenilor aduce căldurose mulţumiri pe de o parte d-lor Colen, administratorul moşiei Pietroşanî şi P. Ioanid, arendaşul moşiei Arsache, pentru buna-voinţă ce au avut de a dona nuele îndestule pentru împrejmuirea şcolei din comuna Slalu, judeţul Vlaşca, iar pe de alta d-lui R. Grigorcea, Revisor-şcolar, care prin nemărginita dorinţă ce are pentru propăşirea şcolei şi în special a plugarului Român, a bine-voit a interveni către numiţii donatori pentru acăstâ frumosâ ofrandă şi faptă lăudabilă.
*
* *
Paraschiv Başturea, învăţător, Domniţa-R.-Sărat, aduce cele mai vii mulţumiri Onor. Administraţiunî a Domeniului coronei pentru următo-rele donaţiuni:
1)	75 volume cărţi diferite, pentru biblioteca şcolei.
2)	80 volume cărţi pentru biblioteca societăţii economice culturale.
3)	Material pentru arta traforajului în valore de lei 34 şi 10 bani.
Dea Dumnerjeu ca acestă instituţiune să găsăscă imitatori.
POŞTA REDACŢIEI
D-lui Gliiorglie S. Schini, Drocheţî-Putna. — Gândacul de care vorbiţi se numesce Purecele viei. Doctoria cea mai bună este praful de purici, care trebiie preserat pe foile pe cari se aşe<Jă aceşti purici. Procuraţi-vă Gospodăria rurală, de d-1 V. S. Moga, preţul 3 lei, unde veţi găsi tot ce vă trebue şi care se găsesce de vîncjare la Librăria Sfetea, Bucurescî.
Onor. autorităţi şi abonaţi cărora li s’au suprimat trimiterea revistei, n’au decât a înainta abonamentul şi li se va continuă trimiterea.
r-y V V ♦ » T T'VV V V V V V W T wr -y^'VVrvV'VVTT'V V-«P'^-VT~«
www.dacaromamca.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d'intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-luî Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucurescî.
Comitetul. Preşedinte, Ioau Kalinileru, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomăiiescu, mare proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, l’etru (Jărboviceunu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Sc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Const. Banii, profesor secundar şi inspector şcolai—Membrii, Spira C. Haret, Ministru,profesor Universitar; I. Dimitrescu Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădescă, deputat, profesor universitar; Crigtu S. Negoescu, profesor secundar; Diiu. Cecropid, institutor. — Censorl. Const. AlImâiieşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexandrescn, revisar şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiaul plătite (Urmare).
Badea Cireşeanu (1), profesor universitar (Bucurescî), !0 lei; Aposto-leanu Ion, preot (Vălenii de Munte), 2 lei; D-şora Apostoleanu Eleo-nora (Vălenii de Munte), 2 lei; Popescu N., învăţ. (Vlaşca). 1 leu; Bâr-ieanu 8. At., învăţ. (Vlaşca). 1 leu; Vârtejeanu I., învăţ. (Vlaşca). 1 leu; Păunescu M., învăţ. (Vlaşca), 1 leu; Vişan Ilie, învăţ. (Vlaşca), 1 leu; Dăscălescu R. I., învăţ. (Vlaşca), 1 leu; Popescu I., învăţ. (Vlaşca), 1 leu; Panaitescu Teodora, învăţ. (Vlaşca), 1 leu; Măgureanu D., învăţ. I leu ; Rădulescu Ion, învăţ. (Vlaşca), 1 leu; Alberti Victoria, învăţ. (Vlaşca), 1 leu; Demetrescu C., învăţ. (Vlaşca), 1 leu; Cornescu Iulia institutore, (Giurgiu), 2 leu; Pipereanu G. I., instit. (Giurgiu), 2 lei; Boldescu I., instit. (Giurgiu), 2 lei; Marinescu Alex., învăţ. (Vlaşca), 1 leu; Mihalcea C. I., învăţ. (Vlaşca), 1 leu; Busuioc N. I., învăţ. (Vlaşca), 2 lei; Spă-nişteanu C., învăţ. (Vlaşca), 1 leu; Dobrescu Ştef. învăţ. (Vlaşca), 2 lei; Marinescu Stef., învăţ. (Vlaşca), 1 leu; Stănculescu N., învăţ. (Vlaşca),
1	leu; Niculescu V. (Giurgiu), o lei; Dr. C. Enăşescu (Giurgiu), 2 lei; Niculescu V, institutor (Giurgiu), 2 lei; Rădulescu Petre, revisor şcolar (Caracal). 2 lei; Marţian D. I.. institutor (Caracal), 2 lei; Nicolescu G., institutor (Caracal), 2 lei; D-na Lucreţia Popescu, instit, (Caracal),
2	lei; Florescu Elorea, învăţ. (Romanaţi), 2 lei; Buşenescu Oprea, învăţător (Romanaţi), 2 lei; Florescu M., învăţ. (Romanaţi), 2 lei; Păunescu T., învăţ. (Romanaţi), 2 lei; Diaconescu N., învăţ. (Romanaţi),2 lei; Dia-conescu P., învăţ. (Romanaţi), 1 leu; Vasilescu Ştef., învăţ. (Romanaţi), 1 leu; Ionescu D-tru, învăţ. (Romanaţi), 2 lei.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1903 al Societăţii e de 207, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vecbil membrii, e de 902 lei 50 bani.
__________________ (Va urma In No. viitor). 1
(1) In loc de Badea Crişenu, cum se trecuse în No. 26 al revistei.
www.dacoromamca.ro
1 *—
•	LOTERIA
11' Societăţii pentru inveţătura Poporului Român
' Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor ei normală şi primară din Bucurescî, str. Sf. Ecaterina.
Autorisată de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec-tureî Poliţiei Capitalei No. 56.812 din 8 Iunie 1902.
350.000 Uilete a un Led unul
Câştiguri Lei
I !°2
a 35.000 16.000
5.000
2.000 1.000
500 200 100» 50 20
Lei
35.000
16.000 10.000
6000 6.000 6 000 6.000 6.000
5.000
5.000
I
I
465 Câşt. în val. totală de Lei 100.000 Biletele se găsesc de vîndare:
In Bucurescî: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţii de tutun.
Judeţe: La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţii de tutun. Tragerea Lotăriei s’a fixat la 8 Iunie 1903.
I umînări de ceră curată de albine, se pot găsi la preotul I. Apostoli nu, Vâlenii-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vîndare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenu. 52-25.
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCÎ
Capital în acţiuni întreg versat în
aur.................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune ....	„ 3.955.688.76
Idem format din capital şi alte reserve . „	1.075.842,60
Total in aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. lîăicoianti.
Dir. general E. Grumvald. «Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca : cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucurescî. Repre-sentanţă generală în Bucurescî, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară.
I
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil din propria nostră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi:
de Vax cu Elastic sad Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
»	»	» Nasturi	» 12.95, 13.95, 14.95. 15.95
» Lack cu Elastic sad Şireturi »	»	» Nasturi
» Chevreau cu Elastic »	»	» Nasturi
Preţuri corente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95.
*	»	»	» Botoni » 11.95, 12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.96-
13.95,	14.95, 15.95.
» Gems cu Nasturi şi Şireturi » Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi» Idem cu Şirelurl şi Nasturi » Idem de Lack diferite forme »
12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
7.95,	8.95, 9.95.
6.95,	6.95.
6.95,	7.95, 8 95.
5.95,	6.95, 7,95, 8.95, 9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găseso mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi » 2.95.
Rupându-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la tote Sesonele, Calea Victoriei 1Vn P7 nlnturi rle PnIHin	Cititorii revistei vor avă un acăŞSmlnt de
Victoriei JSO. <J7, alatun ae l'ollţia	6„/o din prc$urile însemnate, preaentând
Capitalei, Bucurescî.	cuponul.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.