No. 26
ANUL VI.
30 IVartie 1903
asaai^ii!s:is^ai^i:^^,a{s«s
wr^i t0lm «Qfrr*-
.a—

laevistă Enciclopedică Populară
are în fie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an Liel 5 I Abonamentul în străin, pe an Ueî 8
6 luni »	3 [ On număr...............15 bani
leu linia. (Vlloa publicitate 5 bani euvîntul »U3orlptele nepublieate se ard.
Comitetul de Redacţie: Ion Kalinrieru
^arbovicearju G- Coţbuc J. Of eseu p. 2)u//u
Corjsf. O. popovicî-Vască.
SUMARUL: P. Dulfu, Chiva (poesie). — O. Coşbuc, Ţăranii noştri nu ccrcetâză biserica.— Dr. Const. An. Macri, Petrolul in medicină. — N. Moga, Principiile formale ale învăţământului manual. — Dr. Irimia Popescu, Turbarea. —Societatea geografică Română.— V. S. M.. Lucerna arbore.—Gh. Todiriţn, Propuneri pentru ridicarea ţăranului.—E. P. P., Câte-vâ nume de sate din jud. Constanţa.—X., Cine a aflat vinul.—De pe Domeniile Co-rdnei.—Teatru la sate.—Societăţi economice la sate. — lnformaţiunl. — Haz. - Mulţumiri.— Poşta administraţiei —Sfaturi: Stîrpirea mucegaiului din pivntţl. — Scăterea petelor de smâlâ şi de păcură din haine.
llnstrafiunî: Extragerea ţiţeiului. — Câine turbat. — In Primăvară.—Hotel Carol din Constanţa.
Tţedacfia ţi
S>, Bucurescî.
Colonel p. V. JYâsfurel G- jVdamescu V. S- jVîoga
pf. jiicolaescu §r. Ceodossiu
„Drojheria Universală" Toma Brătulescu.
BucurescI, Calea Griviţel, No. 145, (lângă gara de Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumurî şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiunî higenice contra mătreţeî şi cădereî perului. Capilarine, tincturî pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătescî, de Karlsbad, săruri de puciosâ, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laborator» chimice, pentru Institute de Bacteriologie şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şi Instrumente chirurgicale, Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalin.ă Şi, acesta Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Toma Brătulescu.	26—26.
Pentru conferinţele generale au apărut Metodologiile citirii, de-semnuluî, istoriei, etc. Planuri pentru tote lecţiile, câte 50 de bani. Pentru ori-cine: Prevestirile fericirii şi Nenorocirii, sau Ce tre-bue să faci, ce să nu faci, 1,50. La redacţia «Vieţii Morale», strada Ber-ziî, 115. Abonamentul revistei 1,50 pentru câte 12 numere. I.
I.	Petrescu, institutor Tnlcea, doresce schimbul localităţii cu alt coleg.	i8_i.

Bucureşti, Str. Smârdan No. 7, Bncurescî.
8 - 1.
www.dacoramanica.ro
C H I v A
—	«Casa ţî-e nemăturată,
Tu la crâşmă <^iua totă.
Nopte peste sat se lasă,
Chivo ! n’aî să vii acasă?»
—	«Viu, numai să beu, bărbate,
Un păhar şi jumătate, —
Şi ’ncă patru, şi vr’o nouă,
Şi vr’o două-^ecî şi două».
—	«Cânepa-i nemeliţată,
Furca ’n pod zace-aruncată,
Fusu ’n tindă prin unghere...
Ce aî tu de gând, muere?»
—	Cânepii sămînţa-î piară;
Viî, dă Domne multe ’n ţară! Furcă, fus,— mă bagă ’n bolă,
Vinul vechiu—din morţi mă scolă!»
—	«Pruncul cel mic ţipă ’n faşe,
Cei mari n’aii pe ei cămaşe;
Acu ’n ladă ruginesce...
Spune-mi, faţa nu-ţi roşesce ?»
—	«Duce-s’ar în iad, la dracul,
Cei ce născocit-au acul!
Cei ce fac rachiu de prune,
Aibă vecinie <,lile bune!»
www.dacoramamca.ro
678____________________ALBINA_________________
— <Boî şi vaci din bătătură Ni-s’au dus pe băutură.
Ohivo ! .. vrei să n’avem pâine? Cerşitorî să fim atjlî, mâine?..»
— «Ce-o fi mâine, Domnul scie; Astăzi fac ce-mi place mie. Grijile ’ncreţesc obrazul;
Ţuică! tu-mî alungi necazul!»
Ast fel glăsuesce Chiva, Lenevosa şi beţiva. —
Rîd cei dimprejur, se ’nchină; Iar bărbatul trist suspină:
«Aoleo ! Tu, Domne sfinte !
Când femeea n’are minte:
S’o îngădu-î cum îţi vine?
Pentru ce n’o iei, maî bine?»
P. Dulfu.
Ţăranii noştri nu cerceteză biserica
aptul acesta n’are nevoie să fie dovedit de mine. II seim cu toţii, şi cu toţii ne plângem de el. E reu mare, că ţăranii ocolesc biserica; e o prăpastie care ne ameninţă.
Căuşele — că nu e numai una — sunt căutate când ici când colo. Unii aruncă totă vina pe ţăran, că e ireli-gios. Alţii, tot aşâ, pe preoţi, că sunt imorali. Domne le-resce-ne! Sunt vorbe mari acestea: ireligios şi imoral. Dar, după cât se vede, amîndoue sunt spuse de guri cari nu-şi pun îngrădire buzelor lor şi scose din minte de omeni cari nu ved mai departe decât lungul nasului. De ce să fie ţăranul ireligios? Fiind-că nu merge la biserică? Asta n’a-junge nici pe departe, ca să ai dreptul să credi pe ţăran — şi de aici prin generalisare, pe Român — că e ireligios. Şi de ce să fie preotul imoral? Pentru asta şi pentru aceia şi pentru nu sciu ce. Duşmanii bisericii sciu multe, pe cari
www.dacoromamca.ro
ALIÎINA
679
noi nu le seim, şi, dacă te-aî luă după vorbele lor, preotul român ar trebui să fie mai rău decât diavolul. A face din ţînţar armăsar nu e lucru de om cu scaun la cap, şi din câte-vâ pete pe-o «haină albă», să tragi conclusia că haina e negră, iarăşi nu e lucru care să-ţi facă laudă că judeci bine. Da, n’o cjic, sunt pete pe alba haină a preo-ţimei nostre, dar di cu cli ele se spală; (ji cu di tote cărările vieţii nostre publice se îmbunătăţesc şi se indrepteză. O să se îndrepteze şi relele ce mai stăruesc a sta ore-cum lipite de preoţime, rele pe care ni le-au adus tristele împrejurări ale trecutului şi jalnica nopte prin care a trecut neamul nostru până a dat de dorile dilei.
Românul ireligios! Pentru numele Dumnedeului care ne-a pus într’o mână sabia şi într’alta crucea, de-alungul celor sute de ani, de când ne-am putut întemeia şi noi două state, pentru numele lui Dumnedeu, spuneţi, a fost ireligios poporul care, asvîrlit de duşmani în tote părţile, a avut totuşi vreme să ridice pe tote văile ţării mănăstiri? Poporul care a fost cârmuit în Moldova de vitezul cel ce după fiecare bătălie rădică o biserică ? Iar in Muntenia de înţeleptul care-a purtat grijă să se înalţe şi să restaureze pa-tru-deci de biserici? Treî-Sfinţii de la Iaşi, minunata biserică îmbrăcată în horbot de piatră, şi ne mai pomenit de frumosa monastire cu turlele sucite de la Curtea de Argeş, sunt ele ori nu sunt mărturii de religiositatea Românului ?
Dar daca Românul nu e ireligios atunci de ce e aşâ de nepăsător faţă de biserică, de ce pare aşâ de depărtat de credinţa in Dumnedeu?
Dacă ar fi numai Românii aşâ, lucrul ar trebui să ne îngrijdscă. Dar din fericire — ba mai bine din nefericire, pote, nu sciu cum să dic — acestă nepăsare faţă de biserică şi de credinţă este o bolă de care zac adi toţi creştinii în Europa. Tot aşâ se plâng şi în Francia, că poporul e abătut cu totul din drumul bisericii, tot aşâ se plâng în Germania şi în Italia şi în Anglia. Pretutindeni în Europa a slăbit într’un chip de spaimă sentimentul religios, popo-rele nu mai iubesc biserica, evlavia şi frica de Dumnedeu aprope nu maî sunt cunoscute de cei ce mărturisesc pe unul Dumnedeu şi pe Iisus Christos. Şi nu e să dici numai o stare pe loc, până vor mai prinde suflet creştinii obo-
www.dacoromamca.ro
680
ALBINA
siţî ca să plece iarăşi înainte, ci e o mergere îndărăt, o îndepărtare de ţintă.
Au fost şi sunt unii cari aruncă vina pe învăţătura cea multă, pe biata carte, pe şcolâ. Cu cât ies mai mulţi omeni învăţaţi, cu atâta se ştirbesce credinţa în Dumnedeu. Aşâ se (Jice. Şi — ce e drept, nu e păcat — în vremile de adi sunt cu mult mai mulţi omeni învăţaţi decât în vremile mai de înainte, şi o vină mare au ei într’adevăr că dau pildă rea celor fără carte, prin purtarea lor şi prin vorbele lor hulitore. Eu nu dic de toţi; căci a fi om învăţat nu insem-neză numai decât că eşti hulitor al Dumnedeirii şi al lucrurilor sfinte. Vreau să 4'c numai atâta, că printre cei învăţaţi poţi găsi mai des necrecjători în Dumnecleu decât printre cei fără de carte, şi fiind-că sunt mulţi învăţaţi tre-bue să fie între atâţia şi mulţi stricaţi la minte. Eu nu sciu de unde ar fi răsărit alt-fel vorba: «unde este sciinţă multă, este şi nebunie multă.»
Nu cartea strică mintea omului, ba mai bine din potrivă: pe omul cu mintea stricată din născare nici cartea nu-1 mai pote face om. Nici salcia pom, ori-cât ai altoi-o, nici mojicul om, ori prin câte şcoli l-ai purtă.
Credinţa în Dumnezeu e o lumină, şi învăţătura şcolii tot lumină este — pentru cel întreg la minte şi la suflet — şi aşâ eu nu sciu cum ar pute lumina să întunece lumina. Deci vorba asta, că şcola ar fi de vină, ca să surpe biserica, e o vorbă spusă în vînt, şi eu m’am legat de ea numai pentru că s’au găsit unii s’o spue ca nu sciu ce adevăr mare, pe când ea este tot aşâ de cuminte şi de adevărată cât e şi spusă celuia din snovă că proptăua e de vină că se răstornă gardul.
Veacul nostru e de vină, dic alţii. Veacul luptei nebune pentru traiu, gona după avere şi nemilostiva luptă după putere. Când ai să te lupţi cu atâtea nevoi, când pânea se câştigă cu atâta sudore, când de tote părţile eşti strimto-rat de semenii tăî şi eşti strivit către părete: unde să mai ai vreme şi răgaz să te gândesd şi la bietul suflet! Omul cere mereu ce este al omului şi te strînge de gât; sărăcia, în casă şi în ţară, te ţine de pulpana hainei; mai vin bătăi de-ale lui Dumnedeu, cu secetă şi ani fără rod — şi trebue să dai mereu din mâni ca să nu te îneci, şi să dai
www.dacaromamca.ro
ALBINA
681
din cote ca să te aperi de cei ce te strivesc! Din tote acestea, Dumnedeu trebue să rămâe păgubaş.
Asta e adevărat. Celui flămând de geba îi lau^î bunătatea postului şi celui nevoiaş de tote nu-i poţi cere să ducă la biserică liturghii şi luminare. Numai nu trebue să facem pe dracul mai negru decât este, să nu facem din ţînţar armăsar. Prea ne plângem de-un rău, care într’ade-ver este, dar pe care îl facem din muşuroiu munte. E grea viaţa, dar nu ca să sărim în apă, şi nici lupta pentru traiu nu e aşâ de grozavă ca să ajungem la cuţite. Har Domnului, că în viaţa asta grea, mai avem bani destui ca sâ-i dăm pe barişuri scumpe şi pe brobode de oraş, şi să facem nunţi cu chefuri de-o săptămână, şi daca scotocim bine, tot mai găsim cu ce să nu lăsăm pe cârciumari să piară de fome, şi mai avem cu ce să umplem tejghelele negustorilor de lucruri netrebuinciose, şi avem şi cu ce ne bate joc de repaosul duminical.
Ei, vedi, eu n’o spun în glumă, păcatele mele, că omeni suntem şi ne trebue şi nouă ceea-ce este dat omului, ba o haină mai de sărbătore, ba o cji de veselie, căci daca nici astea nu ni le-ai lăsă, atunci ce ne laşi ? Atâta mai scie ţăranul, şi atâta mai pote avă, într’o viaţă de muncă robită. O "spun numai, ca să arăt că viaţa cea grea nu ne-ar sta pedicâ să nu ne gândim şi la ale lui Dumnedeu, măcar odată pe săptămână, Dumineca, după cum ne gândim cam de vr’o şapte ori la clondirul de ţuică.
G. Goşbuc.
Pentru croitori. Petele de smâlcl şi păcură se pot scâle din haine în modul următor: Se câse pata jur împrejur eu un fir alb şi se acoperă apoi cu gălbenuş de oii. Haina se acaţă apoi şi se lasă să se usuce. Mai târziu se spală pata cu săpun obicinuit şi cu apă căldicică. Dacă haina este vechie şi pata de demult, este mai practic a o spălă intrigă, căci alt-fel la locul unde a fost pata, rămâne altă pată, care însă e mai curată,, ca restul hainii.
— Certă pe (iul tău când greşesce, şi el odihnă îţi va da şi bucurie va aduce sufletului teu.
www.dacoramamca.ro
682
ALBINA
Petrolul în medicină.
ub numele de petrol rafinat, se înţelege un pro-' dus al destilaţiuneî păcureî sau ţiţeiului, ce se scote din pămînt, şi cunoscut în popor cu numirea de gaz, întrebuinţat pentru luminat. Atât păcura cât şi gazul ordinar, au fost între-
Extragerea Ţiţeiului.
buinţate cu folos, încă cu câte-vă secole în urmă, maî ales la poporul român, în medicina populară»
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
683
contra reumatismului şi diferitelor bole de piele.
D. dr. Ilector Serafides, medic major în armata română, a încercat întrebuinţarea gazului din comerţ, la vindecarea reumatismului acut, la forte mulţi bolnavi, dându-T cele maî bune resultate. D-sa în tote cazurile s’a servit de petrol rafinat sau gaz de luminat, frecând, în timp de 10 minute, membrul bolnav.
Petrolul maî are proprietatea de a deslipi, falşele membrane, de la angina difterică, dacă ungem cuunpămătuf de vată, gâtul bolnavului, nefiind nici dureros şi nici pre displăcut la gust; doctorilor Lar-cher, Lamarre, Archambault şi Flahaut, le aii dat cele maî bune rezultate, în acestă privinţă.
D-rul Brock îl recomandă contra râeî, maî ales la copii şi la femeî cu pielea delicată, fiind maî folositor de cât frecăturile cu puciosă; ast-fel ajunge de a unge în timp de 2 sau 3 serî dearândul, corpul bolnavului, şi maî ales părţile unde rîea e eşită, cu petrol ordinar sau cu păcură, şi de a’l lăsă pe piele, totă noptea, iar a douaţli, să se spele cu săpun şi să reîncepă ungerea.
Gazul de luminat se maîpote întrebuinţa cu folos, în comprese, aplicate pe degeraturile ulcerate de al douilea grad, şi contra gâlcilor simple, ungend pe dinăuntru gâtul bolnavului.
La unele bole de piele, ca: herpes, chelbe (favus), la păduchi, mătreţă etc., este un bun mijloc şi de folos, de a unge sau de a freca partea bolnavă cu gaz ordinar sau chiar cu păcură.
Gazul de luminat, în medicina populară, se în-trebuinţeză şi astă-^i cu folos, la vindecarea şi spălarea rănilor. Este un bun antiseptic local şi un di-solvant al grăsimelor.
Păcura sau ţiţeiul, cum se găsesce în pămînt, a fost întrebuinţată cu folos, contra bronşitei cronice, şi contra oftică, în dosă de 15—60 grame pe $i.
Cum vedem, atât păcura cât şi gazul de luminat, sunt nisce substanţe forte bune, contra bolelor numărate maî sus, în acelaş timp, sunt forte eftine,
www.dacoramamca.ro
684
ALBINA
se găsesc ori unde, atât la ţară cât şi la oraş, şi pot fi întrebuinţate de orî-cine, la diferite bole, fără nici un pericol şi cu folos.
Dr. Constantin An. Macri.
FoltescI-CovurluiO.
Principiile formale ale învăţ. manual (1).
3)	Lucrul trebue să înlesnescă variaţia.
Copiii iubesc variaţia şi de aceea trebue ţinut semă'de dînsa, atât cât corespunde cu cele-l-alte scopuri ale lucrului manual.
Acestă variaţie să fie atât în întrebuinţarea instrumentelor, cât şi în exerciţiu, in mărimea, forma modelelor şi în folosul ce-1 oferă acestea. Lipsesce variaţia, se pierde şi interesul.
«Variaţia e adevărata rădăcină a vieţeî».
4)	Copiii trebue să-şi execute singuri lucrările.
Acest punct este de căpitenie din punct de vedere pedagogic. Experienţa şi observarea au încredinţat, că copiii ţin mult la lucrurile, la a căror alcătuire au ajutat, sau chiar le-au făcut ei singuri. De aceea trebuesce ţinut ca să facă totul, numai prin munca lor, iar învăţătorul, dacă e nevoie să le arate, să nu facă acesta la însu şi obiectul pe care-1 lucreză, ci la altul deosebit.
Pe lângă acesta, trebue ca felul de lucrare să corespundă desvoltăreî copiilor, căci dacă este prea uşdră, n’are nici o putere educătdre asupra lor, dacă e prea grea, le dărîmă interesul şi-l descurajăză.
Se nasce însă întrebarea: Cum s’ar pute in sferă acestor ocupaţiunî şcolare, clădi pe motivele fundamentale menţionate, un sistem raţional şi educativ ?
Dacă am ave de-a face cu o limbă, ar trebui s’o desfacem în elementele ei constitutive, întru cât şi cea mai grea vorbire constă din sunete simple.
La lucrul manual sunt o sumă de exerciţii fundamentale, pe cari se clădesce întregul sistem, aranjându-le pe cât e posibil după greutatea lor; şi tocmai din acest punct de vedere există diferite metode.
Faţă cu acestea, datoria adevăratului dascăl, e să găsescă pe cea mai bună. Dacă în privinţa acesta ne-am conduce după întrebuinţarea instrumentelor, cum se procedăză în şcdlele Franceze şi Daneze, întrega metddă ar fi rea din punct do vedere pedagogic, de 6re-ce nu e adevărat că am 1
(1) Vecjî No. 25.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
685
pute să potrivim întrebuinţarea lor, de la uşor la maî greu. Acelaş instrument e întrebuinţat cu greutate deosebită la diferite exerciţii. Aşa bunăără cu cuţitul se pdte execută o serie întrăgă de exerciţii uşdre şi maî grele; de asemenea cu ferăstrăul, rindeaua, dalta ş. m. d.
Metoda cu instrumentele e întocmai ca şi cum ar luă cine-vâ un dicţionar şi s’ar pune să înveţe tdte vorbele cari încep cu a, pe urmă cu b, ş. m. d.
Tot asemenea nu s’ar pute conduce cine-vâ în alcătuirea unei metdde după modele, venind şi pe acestă cale în conflict cu principiile pedagogice, ca să procedăm de la uşor la maî greu şi să păstrăm o variaţie bună.
Aceste tdte cunoscendu-le, putem spune că sistemul cel maî raţional ar fi să alcătuim o serie de exerciţii de lucrare. Acestea trebuind să fie necesare şi-’n acelaş timp întrupate în anume modele, e nevoie să fie rînduite în mod sintetic după greutatea lor. Dacă bunădrâ şirul lor ar fi a, b, c, d, etc. etc., atunci primul model ar ave ca exerciţiu fundamental pe«ai>; al doilea model pe «6» sau pe «a -j- 6»; al treilea pe «c», sau pe *a -f- c», sau pe «6 -|- c», sau pe «a -f- b -j- c» ş. m. d. In caşul acesta procedăm după un sistem care începe de la cel maî uşor punct de începere, care s’a putut găsi, şi fiecare model, care urmăză, e în genere maî greu decât cel dinainte şi maî uşor decât următorul lui, fiind peste tot, basa fundamentală pentru modele, exerciţiile de lucrare şi nu modelele pentru exerciţii.
In primul loc va să cjică, la alcătuirea unei serii să avem în vedere numai exerciţiile, căutând în acelaş timp, ca modelele în care le întrupăm, să presinte un folos din punctul de vedere material.
5)	Lucrul manual să fie o adevărată muncă, nu mimai ceva aparent, ori un joc de-a munca.
Copiii trebue să lucreze şi să considere în acelaş timp munca. Alt-cum îî învăţăm să iubâscă numai jocul, ne luând nimic în serios.
6)	Obiectele lucrate, să fie proprietatea elevilor.
Copiii ţin mult la asemenea obiecte, fiind resultatul mun-ceî lor şi doresc să le rămâie lor, lucrând cu totul cu alt interes, în caşul din urmă. Dacădmeniiîn vîrstâ, cari iau parte la cursurile de lucru manual din Năăs, sunt fărte bucuroşi că obiectele lucrate le rămân lor, şi cu deosebită mulţămire şi mândrie le împacheteză, ca să şi le ducă fie-care acasă peste ţări şi mări; cu atât maî mult acest sentiment este şi are dreptul să fie la copii.
N. Moga.
MircescT-VasluT.
www.dacaromamca.ro
686
ALBINA
ţst dlă periculosă, terminându-se prin mărie, turbarea se k arată la om, la animalele de curte şi chiar la cele ’j sălbatice ca lupul, vulpea şi altele, precum şi la păsări. Găinii sunt însă animalele la care acestă urâtă bălă y se ivesce mal des, şi eî sunt mai tot-deauna aceia, cari prin muşcăturile lor, trec băla la cele-lalte animale precum şi la om.
Turbarea se arată încă destul de des printre lupi, maî cu semă în părţile unde aceste fiare, sunt numerăse.
Câinele turbat, se înfăţişeză la început trist, tăcut, neas-tîmpărat, n’apucă să se culce şi se scălă îndată; stă puţin, să scălă, merge o bucată, iar stă, se întărce îndărăt; în acestă stare el cunăsce încă pe stăpânul său către care se arată supus şi ascultător. In aceeaşi <Ji, sau a doua, animalul se schimbă mult, caută locuri retrase, se vîră sub pat, sub canapea, sub şoprăne, pe sub paie, etc. El devine răutăcios, începe a nu se maî supune stăpânului său, mârâind şi căutând a muşca pe cel ce-1 supără.
Cu trecerea timpului, din ceas în ceas, boia progreseză, câinele se arată înrăit cu totul, îşi schimbă lătratul, devenind ăre cum răguşit şi amestecat cu urlet. El nu maî are poftă de mâncare, apucă însă cu gura pae, pietre, nisip şi alte corpuri, parte înghiţindu-le, parte rămânendu-î în gură.
Cu balele înşirate, ţine gura deschisă în cât îţi dă chipul unui câine căruia i s’a oprit un os în gât.
Bolnavul îşi pierde rostul minţii, nu maî cunăsce pe stăpân, sau prea puţin; nu rar, el părăsesce casa, mergând poştiî întregi, cu capul aplecat, cu gura deschisă, cu ochii aprinşi şi uitătura rătăcită, cu căda lăsată, muşcând în calea lui ămenî, animale şi maî ales câinii pe care-î întâlnesce sau care î ies în cale. Reîntorcendu-se acasă, daca n’a murit pe drum, sau n’a fost omorât, câinele se află în aşa hal în cât aprăjje e de necunoscut: murdar, plin de praf şi de noroiu, cu pântecele supt, cu capul plecat, se arată cu totul obosit, însă şi maî furios, căutând a muşcă om, animale, paseri, şi adesea în vînt, ca şi cum ar prinde muşte. Inchitlendu-l în-tr’o cuşcă sau magasie, s’apucă cu dinţii de grătiî sau de uşe, lătrând şi urlând din când în când. Dacă prin grăti-ile cusceî se introduce capătul unul băţ, se asvârlâ asupra luî, îl apucă cu dinţii, mârâind şi lătrând; o vergea de fier încălcjită până la roşu la un capăt, introdusă în cuşcă, o prinde cu gura, fără a se feri sau a arătă vre-o durere prin ardere.
Câinele turbat nu are frică de apă, cum de obiceiîî se crede; el bea lincăind apa când i se dă, maî ales la începutul bălei; cevâ maî mult, nu odată, ci de multe ori, s’au
www.dacoromanica.ro
AT.BINA
687
vă<Jut câini turbaţi trecend prin apă sau în not, rîurî, gârle, vâlcele, etc.
B6Ja înainteză în spre rău, dintr’un moment în altul; animalul îşi pierde din ce în ce puterile, începe a se damblagî, mal întâiu de picidrele din dărăt, apoi de cele-l-alte două,
C3
.O
u
O
O
c
«5
o
din care causă, stă mal mult culcat, avend ochii intraţi în fundul capului, cu privirea pierdută, cu pântecele supt şi cu gura deschisă şi murdară de paie, nisip, pietricele, etc. Trântit pe o latură, dă câte un urlet şi gemăt înfundat, se încercă câte
www.dacaromamca.ro
688
ALBINA
odată a se sculă, ridică tremurând capul şi întinde picid-rele dinnainte, că<}end apoi îndată la pămînt.
Răsuflarea i se îngreuiază din ce în ce, bolnavul se pierde cu desăvârşire, murind în cele din urmă cu totul în nesimţire.
Bdla ţine cam 4— 5 <Jile; se pdte însă termina şi mai repede, sau pdte să ţină 8 —10 (Jile.
In aşa chip se arată turbarea disă furiâsă, dar este şi o alt fel de turbare la câini, aprdpe tot aşa de desă, care se arată prin linişte, prin lipsă de furie la bolnav, din care pricină se şi numesce turbarea liniştită, turbarea mută.
Când bdla ia drumul acesta din urmă, animalul devine de odată trist, mergend cu greu, adesea mai mult pe picidrele dinnainte. De la început el ţine gura căscată şi plină de bale, nu caută a se repet}!, nici a muşca.
Acest soiu de turbare se termină repede prin mdrtea câinelui.
La cele-l-alte animale domestice, turbarea se ivesce aprdpe în totdeauna în urma muşcăturilor câinilor turbaţi.
Calul turbat, la început trist şi neastâmpărat, cu uitătura pironită şi ameninţătore, tresare la cel mai mic sgomot; armăsarul are un nechezat răguşit, spart. Animalul nu mănâncă, sau prea puţin, înghiţind însă, nu rar, băligar, nisip, etc.
Cu timpul, calul avend uitătura rătăcită şi gura plină de bale, devine furios, repe(}indu-se asupra animalelor din pre-jur, asupra câinilor, asupra dmenilor, mai ales când îl supără sau îl necăjesce.
In două trei tjile, bdla merge repede spre rău, animalul începe a-şi sfârşi puterile, în mers se legănă, fiind lovit în cele din urmă de dambla, maî adesea la picidrele dindărăt. Damblaua se întinde, picidrele dinainte sunt şi ele luate, în cât bolnavul rămâne culcat până la mdrte, încercendu-se în zadar a se ridică.
Turbarea calului ţine 4 — 6 <}ile-
Boul, 6ia şi capra. Când aceste animale sunt izbite de turbare, bdla se presintă întru cât-vâ ca şi la câini, adică câte odată animalele sunt cu totul furiâse, alte dăţi înfăţişându-se dre-cum liniştite.
In caşul întâiu, animalul devine pe neaşteptate, prea vioi, neliniştit, mănâncă fără poftă, rumegă fără rost; dându-i-se apă, se adăpă însă de-a binele şi de multe ori, bea mai mult ca de obiceiu.
După o (Ji, două, vita bolnavă se arată turbată, se repede la alte animale, sau în văzduh, ca căpiată. Ea sbiară, maî ales taurul, scoţend un muget răguşit dar puternic. Câte odată se culcă şi se scdlă de repeţite orî, ceea-ce dovedesce durere de pântece, colici, mătrice. Unele caută a muşca alte
www.dacoromanica.ro
ALBINA
689
animale, se asvârlă asupra câinilor; s’au vS(Jut muşcându-se pe ele însăşi chiar.
Băla înaintezâ repede, puterile bolnavului se sleiesc, în cele din urmă paralisându-se în cât nu se mai pot scula.
Mdrtea sosesce între 4 şi 6 (Jil0-
Sub forma cea-l-altă, adecă liniştită, animalul bolnav nu se arată mai de loc furios.
Porcul turbat, are t<5ne de furie, se repede asupra altor animale, la om, asupra câinilor; el m6re în 2—4 ^.ile.
(Va urma).
Irimia Popescu
Medic-veterinar.
Societatea Geografică ‘Română (i).
(urmare)
n cursul anului trecut au apărut la noi mai multe scrieri geografice de mare interes, ast-fel cursurile de geografie pentru clasele secundare de d-1 profesor S. Mehedinţi, cari au fost introduse în şcdlele ndstre.
«România şi ţările locuite de Români», manual pentru cl. IV secundară, alcătuit de dr. G. M. Murgoci şi
I.	Popa-Burcâ, profesori; acest manual este fdrte bine alcătuit şi are multe hărţi şi numerdse ilustraţiunî bine reuşite. O altă publicaţie geografică este aceea a d-lui G. T. Bu-zoianu, «Atlas manual de geografie şi statistică», publicat la Viena.
D-1 căpitan Pliniceanu încă a publicat conferinţa d-sale din anul trecut despre statul «Congo» cu frumdse ilustraţii.
Istoricul oraşului Slatina, de d-1 profesor Poboran, o scrire fdrte interesantă care coprinde multe notiţe istorice asupra oraşului lui Vintilă Vodă şi acum în urmă a apărut o lucrare de mare valdre a d-lui D. Neniţescu, despre Dunărea ndstră din punctul de vedere naţional, diplomatic şi comercial.
Titlul complect al acestei scrieri cât şi coprinsul ei succint este următorul: Studiu asupra fluviilor convenţionale, Dunărea în Dreptul Internaţional public.
Prefaţa coprinde importanţa studiere! situaţiei de drept internaţional a Dunărei din punctul de vedere naţional, diplomatic şi comercial. In introducere se arată evoluţia reglementăm fluviilor convenţionale, începând de la Romani şi până astăzi, adică până la ultima conferinţă din Berlin, din anul 1885, privitdre la navigaţia de pe fluviile Congo şi Niger.
In acest scop se arată starea acestei chestii în veacul de 1
(1) Ve$i No. 25.
www.dacoromaiiica.ro
690
ALBINA
mijloc, revoluţia francesă, tratatul din Viena 1815 şi apoi Congresul din Berlin de la 1885. După aceea se cercetăză în 6 capitole situaţia Dunărei în Dreptul Internaţional public.
In acest scop se comentăză şi critică actul de Paris 1856, Actul public din 1857, Conferinţa din Paris 1858, cea din 1868, Conferinţa din Londra 1871, Tratatul din Berlin 1878, Conferinţa din Londra din 1883.
Se descrie apoi pe larg Comisia Europeană a Dunărei. Se arată resultatele financiare şi economice a acestei instituţii, prin a cărei lucrări s’a putut transportă prin gura Sulina în anul 1902, cereale în cantitate de 51 milione hectolitri din ceea-ce în 1866 nu se pute transportă decât 6 mi-lidne.
In ultimul capitol se discută chestia Porţilor-de-fer. In acest scop se arată chestia de Drept, chestia technică, tarifele puse de Ungaria şi comparaţia lor cu tarifele Comisiunel Europene a Dunărei.
Cum vedem o chestie de actualitate, a<}I mal ales când Comisia Europeană do la gurele Dunărei este în ajunul ex-pirăreî mandatului seu şi când jurnalistica europeană a început de pe acum a agită chestia existenţei acestei comi-siunl şi a face fel de fel de pronosticuri pentru viitor.
Exposiţia de la Anvers. In luna lui Maiu 1902, s’a deschis la Anvers o exposiţie cartografică, ethnografică şi maritimă cu caracter internaţional. După cum vă aduceţi aminte din darea mea de semă din anul trecut, fusesem şi noi invitaţi la acestă serbare internaţională.
In acest scop am strâns tote hărţile ce am putut găsi pe la diferite ministere şi le-am încredinţat Institutului nostru geografic, care a delegat pe d-l colonel Ianoscu, spre a merge la Anvers, unde a organisat exposiţia nbstră cartografică. După cum puteţi vede din programul ce vi s’a împărţit, d-l colonel Ianescu ne va ţine chiar în astă seră o conferinţă asupra misiune! d-sale de la Anvers. Societatea ndstră a şi primit de la biuroul exposiţieî scrisori forte elogiose de mulţumire pentru participarea ndstră la acea exposiţie; mal mult încă societatea din Anvers ne-a trimis o diplomă de participare şi dacă nu me înşel, o asemenea diplomă a fost trimăsă şi Institutului geografic al armatei.
Baron de Richthoffen. La 5 Maiu viitor, marele geograf baronul Ferdinand de Richthoffen, serbătoresce a 70-a aniversare a nascereî sale.
D-l de Richthoffen este profesor de geografie la Universitatea din Berlin, director al Institutului geografic, preşedinte al societăţel geografice din Berlin şi consilier de Stat.
Cu acăstă ocasie, s’a format la Berlin un comitet care a hotărât să înfiinţeze Fandaţiunea Richthoffen pentru ajutorinţa de studii geografice şi explorări.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
691
Pentru strângerea fondului necesar la înfiinţarea acestei fundafiuni s’a format un alt comitet compus din peste 100 membri din tdte părţile lumei, Europa, America, Africa, Asia, însărcinat cu sirângerea de daruri benevole. In acest din urmă comitet am on6re a fi designat şi eu ca representant al Societăţel geografice române şi ca ast-fel îmi fac datoria de a atrage bine-voitdrea atenţiune a acelora dintre d-v6stră, cari ar dori să participe la acestă manifestaţie de admiraţie şi simpatie pentru bătrânul erudit german.
O listă coprincjend numele tutulor contribuţiunilor (fără însă a se arătă suma subscrisă), se va înmânâ d-luî de Richthoffen în (Jiua jubileului seu. O asemenea listă se va trimite şi fie cărui subscriitor în parte.
Conferinţele nostre. La apelul făcut de biuroul societăţei, estimp mai mult ca în anii precedenţi s’au anunţat 20 de conferinţe.
Faţă de timpul restrîns de care dispune, comitetul socie-tăţeî a fost nevoit a face o selecţiune între t(5te conferinţele anunţate şi a hotărât a se ţine de-o-cam-dată numai 8 conferinţe, acele care sunt anunţate prin programul ce vi s’a împărţit, rămânând a ve propune o nouă sesiune pentru sfârşitul lunei lui Martie, în care să se ţie cele-l-alte conferinţe, căror nu s’au putut face loc în sesiunea de acum.
Acestă abundenţă de conferinţe m’a silit şi pe mine a reduce în astă seră darea mea de semă numai la partea pri-vitdre la chestiile cari privesc exclusiv numai pe societatea ndstrâ, rămânând ca în sesiunea de Martie să tratez despre mişcarea geografică din străinătate, după exemplul anilor anteriori.
înainte de a încheia acestă succintă dare de seină, fie-mî îngăduit, Sire, a comunică o bună vestire pentru societatea ndstră.
Generosul exemplu ce Majestatea Vdstră aţi dat anul trecut, a fost estimp urmat de colegii noştri, fraţii I6n şi Emil Socec, cari printr’o scrisdre adresată societăţei, pun la dis-posiţia Societăţei Geografice Române o sumă de cinci mii lei pentru ca să pdtă începe lucrările pentru continuarea Marelui dicţionar Geografic, relativ la numirile topice Românesc! din ţările învecinate.
In ultimul moment, d-1 general G. Mânu, veneratul nostru vice-preşedinte, înă anunţă că oferă şi d-sa suma de doue mii lei pentru acelaş scop.
Fie ca avîntul generos dat de Majestatea Vdstră, urmat estimp de d-1 General Mânu şi fraţii I. şi E. Socec, să gă-săscă un echou tot atât de călduros în inimile multora dintre membrii acestei societăţi, căror ea le datoresce o neţărmurită recunoscinţă pentru nesecata lor dărnicie.
Ca în tot-deauna Majestatea Vdstră a fost şi de astă dată
www.dacaromamca.ro
692
ALBINA
cel d’întâiii care a pus sSmînţa sănătăsă în ogorul ştiinţific ; sămînţă care va da r<5de strălucite sub căldurdsa Ma-jestăţeî Vdstre dragoste pentru Societatea ndstră geografică. Să trăiţi ani mulţi, Sire !
---o8>W<So------
LUCERNA ARBORE
rffeoesta este numele unui articol publicat în ul-timul număr al ((harului de agricultură prac-tică din Paris din anul trecut (1902). Am cre-ţlut de bine a da în resumat acest articol pentru cititorii acestei reviste.
Articolul în cestiune începe astfel:
In grădinele nostre din provincia Mediteraneî se pote vede un arbust cu o aparenţă modestă, dar a cărei folos este mare. Acest arbust este «medi-cago arborea» sau lucerna arbore.
Patria acestui arbust este partea de miaţlă-^i a Italiei, Greciei şi diverse insule ale Archipelaguluî Acestă plantă este aprope naturalisată la Châ-teau, la Nisa, şi în mai multe părţi ale litoralului mediteran. Pe mulţi agricultori cu învăţătură îi prinde mirarea de rusticitatea şi resistenţa acestei plante la aerul sărat al mării; precum şi de temperamentul ei robust, care au făcut’o să crescă între crăpăturile rocelor, fără ca să-î pese de uscăciune. Mulţimea foilor de pe ramurile ei stufose, mai sunt încărcate şi de mici flori de colore galbenă.
Acestă plantă numită lucernă arbore pote să crescă de la 1 — 3 metri de înălţime, rămurosă, cu foi persistente, însoţite de 2 stipule liniare şi ascuţite.
Lăsând la o parte alte caractere botanice, ale a-cestuî neam de lucernă, care a fost introdusă de mult timp de către agricultorii de miaţlă-ţli ai Franţei, de unde cu timpul cultura ei s’a introdus şi în ţinuturile de nord ale acestei ţări de către unii a-gricultorî. In Anglia se cunosce de la 1596. In centrul Franţei şi la Paris, în iernele mai frigurose degeră, dar răsare din nou. Se cultivă în grădini ca plantă -de ornament şi chiar pentru facerea gardurilor vii.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
693
Deci, acestă plantă se pote cultivă şi ca plantă de ornament şi ca plantă de nutreţ. Pliniu, naturalist roman, în scrierile sale vorbesce de acestă plantă ca plantă de nutreţ pentru caî, acestă plantă înmulţesce secreţiunea laptelui la vaci, iar albinele găsesc în florile eî multă miere.
Se pote cultivă cu mai mult folos în localităţile calde, uscate şi în locurile pietrose.
D-l Miintz, făcendu-î analisa chimică, a găsit că acestă plantă conţine următorele materii:
Materii azotose......................13,12
Materii grase.........................0,99
Extracte ne azotose..................42,47
Celulosă brută.......................23,00
Materii minerale......................5,42
Apă.................................  15,00
Total . . . 100,—
Din acestă analisă se constată, că lucerna arbore pote să fie întrebuinţată ca plantă de nutreţ, fiind maî superioră lucerneî ierbose din acest punct de vedere. Acum a mai rămas să se facă experienţă cu animale, ca să se constate dacă acest neam de lucernă ar cuprinde şi nisce materii otrăvitore cari nu s’au putut dovedi la analisa chimică. Dar, acest lucru s’a dovedit prin maî multe experienţe, că lucerna arbore nu pote să fie decât bună pentru hrana vitelor şi nu cuprinde nici o substanţă otrăvitore. Cultura acestei plante reuşesce forte bine în pămînturile sărace şi dă mult nutreţ. Cu timpul acestă plantă va da bune resultate la mia$ă-ţli a Franţei, fiind-că reuşesce bine pe locurile puţin înclinate, în caşul acesta va pute servi şi de a feri aceste locuri şi de a le apără în contra ploilor celor mari. Lucerna arbore se pote înmulţi prin butaşi şi seminţe; orî-cari ar fi modul de semănare, distanţa între plante trebue să fie de la 50 cm. până la 1 metru. Atârnă după cum şi locul va fi mai sărac ori mai bogat, la hectar se pot sădi 10 mii de butaşi. Acestă plantă cu timpul va da cele maî bune resultate în Franţa de mia^ă-tjli, unde clima şi pămîntul îi convine forte bine.
_____________ y. s. m.
www.dacaromanica.ro
In primăvară,
ALBINA
695
Propuneri pentru ridicarea şatenului.
iind-că principala grijă şi preocupare a bărbaţilor conducători ai nămuluî românesc, este îndrumarea poporului român, cu tot dinadinsul pe calea vieţii practice şi în special către ocupaţiunile agricole; trebue a se lua în sămă de toţi Românii cu totă seriositatea ce i se cuvine şi a conlucra la îndeplinirea cât mai neîntârdiatâ a fru-mosei năzuinţi.
Toţi suntem încredinţaţi că buna stare materială a unui popor, cu o moralitate recunoscută ca bună şi bine pregătit cu cunoscinţe absolut necesare pentru traiul unei vieţi mulţumite, sunt chezăşia unui viitor măreţ, viitor dorit.
Un popor sărac nu e în stare să înainteze şi nici să să-vîrşescă fapte măreţe; asemenea nici cel lipsit de moralitate şi tot asemenea nici cel sărac cu duhul, —cel lipsit de cunoscinţele vieţii practice.
Cercetând faptele istorice, ne vom încredinţâ că numai poporele bogate, morale şi instruite s’au ridicat in ochii lu-mei ca putere şi ca viăţă. Tote cele-l-alte au cădut mai curînd sau mai târdiu; după împrejurările cari le-au silit.
Deci odată cu trebuinţa de a se îmbogăţi, un popor nu trebue să uite că educaţia morală şi instrucţia trebue să se facă în acelaşi timp.
La noi şi morala şi cunoscinţele asupra vieţii reale-prac-tice sunt slabe în popor şi in genere vorbind e şi sărac.
Ca să-l ridicăm din toropela în care vegetăzâ, pentru a-i formă ambiţiunea câtră un traiu mai omenesc şi a-î deşteptă instinctul trebuinţei pentru o vieţă mai mulţumită şi mai îmbelşugată, trebue a se lucră în câte trelele direcţiuni de-odatâ şi spre îmbogăţire şi spre moralisare şi spre dobândire de cunoscinţi trebuitore vieţii practice, cu aceeaşi tărie.
Munca în acest chip e mare şi grea.
Pe lângă lucrarea învăţătorilor în genere, şi a personelor cari doresc ridicarea poporului cât mai curând posibil, cu exemplele, cu poveţele, cu societăţile . . . Subsemnatul mai propune şi următorele mijloce:
1). A se îndemnă comunele, judeţele şi societăţile a trimete săteni, în comptul lor şi cu preţ redus măcar
www.dacoromanica.ro
696
ALBINA
pe căile ferate, la diferite pepinierî şi ferme mici pe cari le-ar pute imită şi sătenii, unde să se explice organisaţia şi mijlocele raţionale întrebuinţate in formarea acelor ferme şi gospodării.
Trimiterea s’ar pute face şi în ţările vecine recunoscute, că se practică lucrări sistematice agricole chiar şi de săteni. Acolo vădând cum prin voinţă, cu punctualitate, prin moralitate, prin asociaţiunî de capitaluri mici, prin întrebuinţarea în tovărăşie de maşini agricole şi industriale, se reuşesce a se dobândi produse bune şi se câştigă mult cu o muncă relativ mică însă bine chibzuită. Se vor deschide în sufletele celor trimişi alte orizonturi, alte năzuinţî in vieţa lor pe viitor şi animaţi de noi doruri de muncă, vor fi o vrednică pildă în ochii obştieî, vor re-alisâ în scurt timp progrese mari, ceea ce almintrelea nici în deci de ani nu se va pută realisâ, cu totă marea dorinţă a bărbaţilor noştri patrioţi. Exemplele vecjute cu ochii, folosesc mai puternic de cât scrierile cele mai bune şi poveţele cele mai frumose.
Fermele mari, unde sunt instalate maşinării şi sunt angajate capitaluri mari şi cari trec peste puterile unui sătăn, vor ave mai puţină înrîurire asupra sătenilor trimişi. Descurajarea îi va cuprinde chiar de la început.
2)	. Să se facă ceea ce face guvernul Austriac, în Bosnia şi Herţegovina, gospodării model în fie-care comună, cărora să li se înlesnescă seminţî, vite de rasă alăsă, instrumente agricole şi mici capitaluri, îndatoraţi fiind a înapoia costul şi capitalul împrumutat până în 10 ani cu un procent mic. Acei gospodari model să se angajeze că vor lucră după conducerea şi lămuririle unor omeni speciali însărcinaţi, de care vor fi visitaţi des, cu îndatorirea de a raporta starea acelor gospodării la sfirşitul fie-cărei luni.
3)	. Să se formeze exposiţiî în fie care judeţ pentru producte agricole aduse de săteni, dându-se premii bănesci şi distincţiunî celor harnici şi cu producte bune, dovedite prin certificate pe hârtie liberă, semnate de primar, învăţător şi preotul comunei, că în adevăr sunt din ogorele şi grădinile lor, cultivate de ei înseşi după cerinţele raţionale.
4)	. Pentru dobândirea de noi cunoscinţi, relativ la nevoile vieţii şi a se întări şi cele dobândite în şcola primară, să se înfiinţeze cursuri de adulţi obligatorii pentru toţi ti-
www.dacoromamca.ro
ALBINA
697
neriî de la 14 ani pana la epoca luării în armată, cari vor fi urmate de tineri ce vor fi avut cel puţin 2 clase făcute. Cursurile vor fi 2 ore pe săptămână, Duminica după amiacji, în care să se predea de învăţători şi preoţi cunoscinţî reale şi morale. învăţătorii, pentru acea însărcinare să fie dispensaţi de a mai ţine clasă cu copiii Sâmbătă după a-rniafjă.
In cursurile de adulţi obligatorii să se biciuiască şi diferitele porniri şi inclinaţiuni rele, ce tineretul nostru le dobândesce uşor în etatea fragedă.
Unde vor fi învăţătore să fie cursuri obligatorii şi pentru fete până la epoca măritişului.
Numai cu învăţătorii, fără introducerea şi a propunerilor de mai sus, nu se va schimbă curând felul de cultură a sătenuluî. Cei mai mulţi din învăţători n’au pâmînt şi nici mijloce de a face culturi sistematice — căci — culturile intensive sistematice cer mijloce, îngrăşăminte, arături a-dânci de cel puţin două ori înaintea fie-căreî semănări; rotaţie în cultură, seminţi de calitate bună, instrumente a-gricole, vite de muncă şi de prăsilă, omeni de serviciu cinstiţi şi alte condiţiunî — cari să se continue un şir de ani consecutivi; ca cu acest chip şi pămîntul şi culturile să seîmbunătăţăscă spre a se ajunge la o recoltă maximum posibil — şi mai presus industrializarea produselor prime spre a nu resultâ deficite în cheltuieli, mijloce de cari învăţătorii nu dispun.
Gh. Todirlţă.
Buhociu—Bacău.
»Stirpirea mucegaiului din pivniţi. —Mucegaiul şi mirosul neplăcut, al pivniţilor umede, se pote stîrpi prin «gaz de acid chlorhidric» (vitriol) şi anume: se închid maî întâiu ferestrele şi se astupă bine butoiele aflătore în pivniţă, apoî se pune în mijlocul pivniţei o tipsie sau o olâ de lut cuprinzând J/j — 1 kgr. (după mărimea pivniţei) sare comună, (sare de bucătărie), peste care se tornă */* — 1 litru vitriol. îndată după turnarea vitriolului eşim afară şi închidem în urmă uşa bine, nu cum-vâ să ne înăbuşim.
In timp de 2 ore, gazul ce se înalţă din olă sau tipsie nimi-cesce mucegaiul cu totul, când apoî se deschid terestrele şi uşă pentru a eşi gazul. In <jdua următâre măturăm cu mătura păreţi! de mucegaiu asemenea şi pe jos. Acest mijloc se va aplică chiar şi când avem de-a face cu odăi sau locuinţe întregi, cari ar fi stat mult timp închise şi aii un miros de mucegăiţi. Gazul chlorhidric este unul din cele maî veninose, din care causă trebue să umblăm cu mare băgare de sâmă cu întrebuinţarea lui.
www.dacoromamca.ro
698
ALBINA
Hotel Carol din Constanţa.
Câte-Yâ nume de sate din judeţul Constanţa.
1. Asarlâc . .	. r= Satul Spînzurătoreî.
2. Anadalchioî . . = Satul Asiei Minore.
3.	Baeramclede . . Sărbătorea bătrânului.
4.	Canlia........= Pîrîu de sânge.
5.	Cadichioi	.	.	.	=	Satul Procurorului.
6.	Carvan .	.	.	.	==	Zăpadă multă.
7.	Dobromir.	.	.	=	Lume bună.
8.	Enişenlia	.	.	.	=	Valea liliecilor.
9.	Ghiuvegea . . Loc neted.
10.	Hairanchioî. .	= Satul laptelui bătut.
11.	Pazarlia. ... — Satul tîrguluî.
12.	Regep-Cuius. . = Gropa lui Regep.
13.	Sarighiol . . . ~ Lacul galben.
14.	Teche-Derezi . — Pîrîul Moşului.
15.	Vlahichioî. . . = Satul Românului.
E. P. P.
A A A A	A A
La 1 Aprilie sfirşesce abonamentul mal multor abonaţi, cum şi a un bun număr de primării, comandamente militare, epitropii, etc. Rugăm să flm încunosciinţaţl de Onor. autorităţi şi domni abonaţi dacă mai continuă abonamentul.
ADMINISTRAŢIA.
rw’wvvwvv w vvv v'şf'vvvvv'wvv'v
www.dacaromanica.ro
ALBINA
699
De pe Domeniile Coronei
Se scie că pe fie-care Domeniu al Coronei se ţin în fie-care an mal multe conferinţe populare.
In (jfiua de 16 Fevruarie, s’a ţinut una pe Domeniul Borca din judeţul Suceva, în sala societăţii culturale «I. C. Cantacuzino» din localitate, la care a luat parte un număr însemnat de ţărani şi ţărance din Borca şi de prin prejur. t Au vorbit învăţătorii de pe acel Domeniu şi anume:
D-l Daniilescu din Farcaşa despre «Grădinele de legume şi despre alegerea şi îngrijirea seminţelor de zarzavat» arătând la sfîrşit că pentru a înlătură lipsa de seminţe bune care se sim-ţîâ în localitate, Administraţia Domeniului Coronei, a comandat în străinătate tot felul de seminţe de legume din cea mal bună calitate.
îndată ce vor sosi se vor depune la d-niî învăţători pentru a fi date locuitorilor după trebuinţă.
D-l PopovicI din Borca a vorbit despre îngrăşarea pămîntulul, conservarea gunoiului şi despre împrăscierea lui pe lanuri.
D-l Dăscălescu de la Mădeiu a tratat despre Pomii roditori şi în fine:
D-na învăţâtore de la Borca s’a întreţinut cu ţărancele despre cultura florilor.
La aceste conferinţe locuitorii aii rămas pe deplin mulţumiţi, atât de cele aucjite cât şi de rodele ce dafi societăţile culturale şi economice, înfiinţate încă de mult, din îndemnul d-lul I. Ka-linderu, administratorul Domeniului Coronei.
Teatru la sate
In sera dileî de 29 Decemvrie 1902 a avut loc la şcdla primară din comuna Cerna, plasa Măcin, jud. Tulcea, o serată teatrală urmată de danţ, cu următorul program:
PARTEA I: 1) «Imnul regal» (cor de şcolari); 2) «MoşIonRdtă» (teatru cu copil), episond din timpul unire!; 3) «Imn şcolar» (cor de şcolari pe 3 voci); 4) «Sună buciumul» (idem); 5) «Fiii României» (idem); 6) «Ţara mea» (idem); 7) «Ce te legeni codrule» (cântat de doi şcolari); 8) «Doina de Eminescu» (solo de un şcolar);
9)	Cântecul lui Ştefan cel Mare (solo, ideml.
PARTEA II. (Teatru cu învăţătorii). 1) «Dinu Sergentul», vită-zul de sub Paring, episod din timpul răsboiulul; 2) «75.000 lei», comedie de Bogdan ; «Cartoful», comedie.
PARTEA III. Danţ, tombolă şi bătae cu confete.
Sala teatrului eră plină de lume. Atât sătenii, cât şi notabilii din localitate şi de prin împrejurimi au fost neclintiţi de la locurile lor în tot timpul teatrului, de la 8 săra până la 12. Rolurile au fost atât de bine îndeplinite şi cu aşa siguranţă jucate de micii actori, în cât s’ar fi putut obţine succese depline şi pe orl-care altă scenă teatrală. Totul a fost primit cu aplause.
www.dacQromanica.ro
700
ALBINA
Prin stăruinţa învăţătorului diriginte, G. Coatu, s’a făcut o scenă de teatru încă din 1901, unde se represintă multe piese menite a face educaţie poporului. Scena de teatru de la Cerna are meritele că e înjghebată numai prin munca dascălilor, numai prin ceea-ce ei singuri au putut adună, fără a fi ajutaţi măcar cu o lăscae de unde-vâ
Şcdla din acdstă comună avend un diriginte cu dor pentru luminarea poporului şi învăţători cari au tot aceleaşi păreri, cu toţii uniţi au făcut cevâ. Nu pot trece cu vederea a spune că buna reuşită a corurilor de şcolari se datoresce în prima linie d-luî D. Vlâdescu, învăţător tot la acestă şcdlă, care are un deosebit talent musical. D-ra învăţătdre, Cristescu, şi-a dat mal ales tdtă silinţa în facerea decorurilor pentru sălile de teatru şi danţ, care ce-î drept au fost cu şic înfrumuseţate. Dintre personele localnice cari au pus acelaşi interes pentru buna reuşită a seratei de la 29 Decemvrie, ca şi însuşi învăţătorii, lauda şi mulţumirea însoţită de recunoscinţă, o merită în prima linie d-1 N. Fulga, perceptor fiscal în localitate. D-sa, pe lângă că a avansat şi bani pentru preîntâmpinarea chel-tuelelor, ne-a desfăcut şi bilete de 200 lei. Deşi sunt mulţi acei-ce caută să pună beţe în rdte învăţătorului, totuşi aii mal rămas şi făpturi omenesc! de acele, ce văd bine munca acestui martir al văculuî şi caută să-l încurageze.
D-nil Stănescu, Rîpenu şi Papadopol, învăţători din comunele vecine, au luat parte la teatru, dând în acelaşi timp tot concursul putincios.
Danţul s’a urmat în cea mal mare linişte până la diuă. Animaţia a fost generală. Pldia cu confete eră cevâ cu totul plăcut la lumina lămpilor. Suntem recunoscători tuturor persbnelor de bine, cari caută să încurageze orl-ce pornire de la şcdlă. Scopul moral a fost putem dice, bine atins; şi scopul material întru cât-vâ. Beneficiul ce a resultat s’a întrebuinţat, pentru alcătuirea unei modeste gospodării ţărănesc! model, pe lângă locuinţa dirigintelui.
*
* *
In sera t^ileî de 30 Ianuarie 1903, s’a dat în localul şcoleî din cătunul Unguriu, comuna Măgura, jud. Buzău, o petrecere cu teatru. învăţătorul D. Predescu şi cucernicul paroh N. Vasilescu şi-au depus tdtă silinţa ca biletele să fie distribuite încă din vreme. Petrecerea a început de la ora 8 printr’o frumosă piesă «Curcani! din Răsboiu» jucată de elevii şcoleî, care a fost mult aplaudată de public. Flăcăi, fete şi ţăran! au luat parte la acest bal, cum şi o mulţime de domne şi domuişore. Suma ce s’a încasat de aici va servi la acoperirea diferitelor îmbunătăţiri ce trebuesc făcute şcoleî.
Societăţi Economice la sate.
In comuna Caranasuf, din plasa Babadag, judeţul Tulcea, s’a înfiinţat în (jiua de 22 Februarie 1903, prin stăruinţa Pr. Ion T. Stănescu, o bancă populară cu numele de «întâmpinarea nevoilor». Statutele s’au autentificat de Tribunalul Tulcea la No. 232 din 24 ale aceleeaşî luni.
Consiliul de administraţie s’a compus ast-fel: Preşedinte, Pr. Ion Stănescu ; vice-preşedinte, Marcu Petiu; casier, D trie Martef; membri:
www.dacoromanica.ro
ALBINA
701
Dragne Mihail, Maniu P. Boiu, Gospodin St. Gospodin, Ilie Staniu şi Stoiciu Ruse. In consiliul de control sunt: Ion Tudorăchescu, primarul comunei, Ivanciu Petiu, Marin D Dumitru, Gh. Dimu şi Brătoi Martiu. Ca membri înscrişi mai sunt d-nii: Nedelcu Enciu, Coliu Marin şi alţii. Operaţiunile societăţei vor începe de la 1 Aprilie 1903.
*
* *
In comuna Conţescî, plasa Căi.-Marginea, jud. Teleorman, în (Jiua de 24 Ianuarie 1903, s’a pus basele unei societăţi economice numită *Vedea >. Iniţiatorii acestei societăţi au fost M. Dumitrescu învăţ.-diriginte, Pr. Gh. Constantinescu, Pr. T. Marinescu, D. Dobreseu primar şi D. P. Chi-riţescu. Societatea îşi va începe operaţiunile pe (Jiua de 1 Aprilie 1903.
*
* *
Bilanţul general al societăţii «Frăţia» din comuna Vădăstriţa, Roma-naţi, încheiat la 31 Decemvrie 1902:
DEBIT
La casă: încasaţi din taxa de înscriere.........151,—
încasaţi din cotisaţiunî lunare.......1.531,50
încasaţi din deposite......... ... 369,50
încasaţi din efecte scăzute până la 31 Dec. 1.081,25
încasaţi din dobînţli...................126.05
Total .	. 3.259,30
CREDIT
Per casa: Dat cu împrumut......................3.016,80
Deposite restituite...................  49,50
Dobînda la deposite restituite ....	1,68
Cheltuelî de administraţie.............190,15
Sold. Bani în casă...................... 1,17
Total . . . 3.259,30
ACTIV
Efecte de primit. Efecte in portofoliu.......... 1.935 65
Cassa. Numerar în casă............................. 1,17
Totol . . . 1.936,72
PASIV
Capital	social.	Din cotisaţii...................1.531,50
Procente ia cotisaţii..............  34,12
Deposite. Deposite încasate............. ... 320,^
Procente la deposite.	...	....	1,68
Profit şi pierdere. Beneficiul ....	....	49,42
Total . . 1.936,72
*
+ *
Bilanţul societăţii «Ştefan cel mare» din corn. Havarna, jud. Dorohoiu. Activul la finele luneî Ianuarie 1903 este:
Din cotisaţiunî lunare................................2.051,00
Din depuneri ca fond de const......................... 5.487,00
Din procentul sumelor împrumutate..................... 824,70
Din taxa de înscriere a membrilor................... 304,00
Totalul încasărilor . . . 8.666,70
Cheltuelele societăţei:
S’a cheltuit cu facerea contractului, condice impr. etc. 168,85 S’au restituit din cei depuşi spre fructificare ....	225,00
S’au făcut împrumuturi pe la săteni...................... 7.650,00
S’au restituit procente la sumele retrase............. 4,25
8.068,10
Bani aflaţi . . .	598,60
8.666,70
Bani încasaţi din suma împrumutată sunt 360 lei, cari s’au scăzut de la încasări cât şi de la cheltuelî.
www.dacoromamca.ro
702
ALBINA
Bilanţul Societăţii economice «Speranţa» din comuna Mârşaniî, jud. Doljiu, încheiat pe al II-lea an, la 31 Decemvrie 1902:
ACTIV
împrumuturi pe acte liipotecare.......... 1.500,—
Casa în numerar........................... 418,47
împrumuturi pe acte autentice	şi	poliţe	.	.	.	0.570,—
Total	.	.	.	8.488,47
PASIV
Depuneri spre fructificare............... 2.560,—
Fond pentru a se cumpără diverse.......... 47,56
Fond de reservă........................... 37,83
Aconturi................................. 1.035,—
Capitalul cotisaţiunilor................. 4.089,17
Beneficiul net............................ 718,91
Total	.	.	.	8.488,47
Informaţiuni.
Comitetul Casei de economii a Corpului didactic fiind numit, toţi membrii corpului didactic cari doresc a se înscrie ca membri, găsesc formularele de cereri şi regulamentul acestei case, în «Buletinul Oficial» al Ministerului Instrucţiei cu No. 209, anul VIII, din 1 Aprilie 1903.
Sediu] casei este în localul Ministerului Inslrucţiuneî publice, unde vor trebui trimise cererile.
4c
*	4c
Prin înaltele decrete No. 1.186 şi 1.187, s’a numit pe termen de 5 ani director al Casei de Economii al Corpului didactic, d-1 A. Lupu-Anto-nescu, iar casier d-1 G. Sitnionescu.
In Consiliul de Administraţie a fost numit d-1 Gr. Ştefănescu, profesor universitar, preşedinte; iar d-niî G. Ţiţeîca, St. Stoicescu, Florian Crasan, Florea Demetrescu şi G. Demetrescu, membrii.
+
\ * *
Prin decisia d-lui Ministru al Instrucţiei din 14 Martie, se înfiinţeză de la 1 Septemvrie 1903 un orfelinat al Corpului didactic, care va fi instalat în clădirile Mânăstirei Bistriţa, jud. Velcea. Decisia se pote ceti pe larg în «Buletinul Oficial» al Ministerului Instrucţiei No 209, anul VIII, din 1 Aprilie 1902.
4c
In (jiua de 1 Aprilie 1903, orele* 10 şi jum. a. m., se va ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucuresci, licitaţie publică cu oferte sigilate pentru darea în întreprindere a împrej andrei parcului din Sinaia, cu gard de sîrraâ pe schelet de fier, conform planului şi devisului, în sumă de lei 16.750.90.
Condiţiunde speciale, devisul şi planurile se pot vede la serviciul bunurilor în ori-ce <ji şi ore de lucru.
D-niî concurenţi vor trebui la licitaţie să probeze că au mai executat lucrări în acest gen.
*
*	*
In <jiua de 1 Aprilie 1903, orele 10 şi juni. a. m., se va ţine licitaţie publică orală la Eforie pentru închirierea pe timp de 3 ani, a următo-relor imobile:
Clădirea de pe Bulevardul Elisabeta din Bucuresci. Apartamentele din etagiul I şi II ocupate de «Banca Agricolă» cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 2.500.
2)	Prăvălia No. 4, jumătate, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 450.
3)	Prăvălia No. 5, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 700.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
703
Casa V. T. Dancovici, str. Sf Vineri No. 2. — 4) Apartamentul No. 1 (etaj), eu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie 400 lei.
Casa Făgărâşeanu. — 6) Imobilul situat în Calea Victoriei No. 185, cu începere de la 21 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 500
Condiţiunile speciale, precum şi ori-ce alte informaţii se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei în (Jilele şi orele de lucru.
*
• *
La 11 Aprilie 1903, orele 10 a. m., se va ţine a 4-a licitaţiune la Eforie, pentrn untura de porc, necesară depositului în exerciţiul 1903—1904.
Doritorii să-şi presinte ofertele sigilate însoţite de o garanţie provisorie de lei 600, cunoscând că garanţia definitivă va fi de lei 1.000.
*
• *
La 12 Aprilie 1902, orele 10 a. m., se va ţine a 4 a licitaţiune la Eforie, pentru laptele de vacă dulce şi bătut, necesar Osp. Mărcuţa şi Panteli-rnon in exerciţiul 1903—1904.
Doritorii să-şi presinte ofertele sigilate însoţite de o garanţie provisorie de lei 500, de fie-care ospiciu, care va remâne drept garanţie definitivă.
Licitaţiunile se vor ţine în conformitate cu art. 68—79 din legea com-ptabilitâţii generale a Statului.
Caetele de sarcini se pot vede la Cancelaria Eforiei, în ori-ce cji şi oră de lucru.
*
* *
Ministerul Agricultura, Industrie!, Comerciuluî şi Domeniilor face cunoscut că termenul pentru primirea manuscriptelor relative la com-pendiile pentru instrucţiunea lucrătorilor agricoli angajaţi la pepiniere şi ferme, să prelungesce până la 1 Iunie 1903.
Aceste compedii vor fi întocmite tot în condiţiunile din anunciul No. 93.832, înserat în «Monitorul Oficial» No. 216 din 29 Decemvrie 1902, urmând în liniamente generale programele analitice publicate in «Monitorul Oficial» No. 162 din 23 Octomvrie 1902.
*
♦ *
Mişcarea râmătorilor pe timpul de ia 1 până la 28 Fevruarie 1903 în tîrgul de râmâtori de la T. Severin:
Aflaţi 460, intraţi 110, eşiţi 237, remaşî graşi 323.
Starea sanitară bună.
Preţul pe kilogram, după scăderea vieţeî, bani 88.
Rasa râmătorilor Mangaliţa.
A. Z
Un ţigan se mutase dintr’un sat unde se născuse şi unde crescuse de se făcuse om, şi se dusese de se statornicise intr’alt sat mal departe.
Intr’o di se întâlnesce cu un sătean din satul de unde plecase.
Acela îl întrebă :
—	Dar la ce fugişi, mS Ţigane, din sat de la noi, de unde te născuşi, unde îţi aveai părinţii îngropaţi?..
—	Nu-mi plăcea apa, vere.
—	Ce vorbă e aia?... Celor-lalţî dmenî cum le place şi nu mal dice nimic nici unul ?
—	Apoi haia o fi avend după ce s’o bea, dar mie îmi chiorăiâ maţele de nu mai ştiam pe unde eram.
www.dacQromamca.ro
704
ALBINA
Cine a aflat vinul!
Vinul e cea maî vechie băutură spirtdsă.
Noi seim că Noe a aflat maî întîiu puterea vinului, deci el ar trebui să fie aflătorul acestei băuturi plăcute tuturor muritorilor. Perşii au însă o tradiţiune, din care vedem, că regele persian Dsemsid (1015— 975 înainte de Hristos) a aflat vinul. Despre acest rege se spun adică următdrele: Bătrânului rege îl plăceau mult strugurii; nepu-tănd însă conservă strugurii peste tot anul, a venit la ideea să scdţă din struguri mustul şi să-l păstreze în butdie. Aşâ a şi făcut. A băut regele în fie-care di puţin must şi eră bun. Maî târdiu însă mustul deveni amar şi regelui nu-î mal plăcu, şi credăndu-1 veninos, a închis butoiul bine şi la pus la oparte. Mult a stat mustul închis în butoiu şi despreţuit, când într’o di regina se îmbolnăvi greu şi nu mal pută răbda durerile. Se rugă deci să-î deâ must, pe care-1 credea de otravă, ca să mdră şi să scape de chinuri. Bând însă regina din must, în loc să mdră, se simţia ca reînviată şi durerile l-au trecut. Cerii deci din nou must şi băii atâta până adormi. A dormit ast-fel regina o di şi o nopte, şi când s’a deşteptat, nu mai simţiâ nici urma durerii, ci eră sănătdsă ca mărul. Tare se bucură regele vădend acăstă minune; el începu să bea în fie-care di din sucul divin. Iar adî tdtă lumea beâ, unii maî mult şi alţii maî puţin. Cel cari beaii puţin capătă sănătate, iar cel cari beau mult morte.	X.
3N/I \x 1 ţ vl na ir î.
Preotul-paroh Al. Miculcscu, aduce viile sale mulţumiri d-luî Marin M. Ionescu-Tecucânu, care a bine-voit a dărui bisericii cu hramul Sf. Niculae, din com. Antonescî, jud. Teleorman, următorele cărţi de ritual: o Evanghelie, legată în piele marochin; o Cazanie, idem; o Liturghie, leg. în pînză şi piele şi un Tipic, leg. idem, pentru cari a avut gene-rositatea de a cheltui suma de lei 42,30. Fie ca ast-fel de fapte piose, demne de un adevărat creştin, să aibă încă imitatori.
*
* *
D-l C. Moruni, învăţătorul şcoleî din com. Drăguşenî, jud. Dorohoiu, aduce viile sale mulţumiri următorelor persone: d-lui dr. D. Galian, care a bine-voit a dărui biblioteceî acestei şcoli, de curînd înfiinţată un exemplar din broşura d-sale oUncuvînt contra beţiei»; d-lul G. Crăi-niceanu, care a dispus a se trimete regulat biblioteceî, revista pusă sub conducerea d-sale întitulată: «Şcola sătenilor», precum şi autorilor broşurilor: «Stan, Stana, Buchete, Primăvara, Memoriu şi O conferinţă contra tutunului», care asemenea a dăruit biblioteceî câte un exemplar de fie-care,sub moto: «Ale nostre, dintru ale nostre».
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
Pr. P. Ionescu, Gulianca R.-Sărat. — Sf. Vostră sunteţi achitat pe anul curent al Vl-lea cu chitanţa No. 8.400, iar d-l Ion I. Pitiş cu chitanţa No. 8.401.
—	Al. Rădulescn, Ploesciorî-Prahova. — Idem dv. cu chitanţa No. 7.946 iar d-l P. M. Niculescu cu chitanţa No. 7.947.
—	Pr. Ion Nuţu, Gura Aninosel-Buzău. — Idem cu chitanţa No. 8.363.
www.dacaromamca.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primî în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalinderu, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomănescn, mare proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petru Gftrboriceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; —__ Secretar, Const. Banu, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spira C. Hnret, Ministru,profesor Universitar; I. Dimitrescn Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădescă, deputat, profesor universitar; Crislu S. Neg-oescn, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor. — Censori, Const. Âlbn&neşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, pro fesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar.
Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare).
Brezeşenu M., înveţătore (Lipia Bojdanî), 2 lei; Diaconescu I., preot (Puciosa), 1 leu; Mihaile V. (Târgovişte), 2 lei; Popescu Alex. (Nucet), 2 lei; Sachelarie I. N. (Câmpu-Lung), 6 lei; Radu Popescu (Câmpu-Lung), 4 lei; Dia Nicolau (Câmpu-Lung), 5 lei; G. I. Georgescu (Câmpu-Lung), 4 lei; I. P. Roşanu (Câmpu-Lung), 4 lei; C. Em. Moinescu (Câmpu-Lung), 4 lei; I. G. Tamara (Câmpu-Lung), 4 lei; Vasile Georgescu (Câmpu-Lung), 4 lei; I. A. Ghica (Câmpu-Lung), 4 lei; Gr. Andreescu (Câmpu-Lung), o lei; D. Petroni (Câmpu-Lung), 4 lei; George Degenu (Câmpu-Lung), 4 lei; I. N. Ionescu (Câmpu-Lung), 3 lei; M. Rucărenu (Câmpu-Lung), 5 lei; Pr. N. Patraşescu (Câmpu-Lung), 2 lei; N. Kiriazino Rucărenu (Câmpu-Lung), 4 lei), L.-Colonel I. Petroianu (Câmpu-Lung), 4 lei; Căpitan I. Rădulescu (Câmpu-Lung); 3 lei; FI. Nicolescu (Câmpu-Lung), 3 lei; N. Aronescu (Câmpu-Lung), 3 lei; Alex. Săvulescu, arhitect (Câmpu-Lung), 4 lei; Locotenent A. Cociu (Câmpu-Lung), 3 lei; Alexandru Gogulescu (Diceştî), 3 lei; M. ,M6isescu (Domnesci), 3 lei; George Al. Antonescu (Câmpu-Lung), 4 leî; Ion P. Rasnovan (Câmpu-Lung), 3 lei; Nae I. lorgulescu (Câmpu-Lung), 2 lei; Dumitru Panaio-dor (Câmpu-Lung), 3 lei; Constantin I. Ghioculescu (Câmpu-Lung), 2 leî; Rizenu I. Alex. (Câmpu-Lung), 2 lei; George Şoiculescu (Câmpu-Lung), 2 leî; Nicolae Georgescu (Câmpu-Lung), 2 leî; Alexandru Popescu (Câmpu-Lung), 2 lei; Dr. Rigani (Câmpu-Lung), 2 leî; I. Totan (Drăguşesci-Argeş), 1 leu; Anghelina Totan (Drăguşesci-Argeş), 1 leu; Safta I. Totan (Drăguşesci-Argeş), 1 leu; Romu I. Totan (Drăguşesci-Argeş), 1 leu; Ti tu I. Totan (Drăguşesci-Argeş), 1 leu; Badea Crişeanu (Bucuresci), 10 leî; D-şora Pelaghia Ursu (Basarabia). 1 leu; Iulieta Afe-miev (Basarabia), 1 leu; Pr. G. Afeniev (Basarabia), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1903 al Societăţii e de 185, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 840 lei 50 bani.
___________________ (Va urma în No. viitor).
*
www.dacoromamca.ro
LOTERIA
| Societăţii pentru învăţătura Poporului Român
Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor ei normală şi primară din Bucuresci, str. Sf. Ecaterina.
Autorisată de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19 693 din 190:2, comunicată Soc. cu adresa Prefec turei Poliţiei Capitalei No. 56.812 din 8 Iunie 1902.
350.000 Bilete a nn'Led unul
Câştiguri:
Lei ...	. Lei
35.000
15.000
5.000
2.000 1.0 0
500
200
100.
50
20
35.000
15.000
10.000 6 000 6000 6 000 6.000 6.000 6.000 5.000
65 Câşt. în val. totală de Lei 100.000 Biletele se găsesc de vindare:
In Bucuresci: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina >o. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţiî de tutun.
Judeţe: La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţii de tutun. Tragerea Lotărlel s’n llxnt la 8 Iunie 1903.
| umînărî de ceră curată de albine,
L se pot găsi la preotul 1. Aposto- fţ;J 16nu, Vălenii-de-Munte Prahova. Să seceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vîmjare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-rarn-burs. Pr. 1. Apostolenu. 2G-23
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCI
Capital în acţiuni întreg versat în
aur ................Lei 2.000 000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune ....	„ 3.955.683.76
Idem format din capital şi alte reserve . „	1 075 842 60
Total in aur Lei 7.052.631 36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Uăicoiamt.
Dir. general E. Griinwald. «Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca : cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domnei No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţâ generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară.

Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde etlin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil din propria năşiră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi;
de Vax cu Elastic sad Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.

»	»	»	Nasturi
» Lack cu Elastic sad Şireturi »	»	»	Nasturi
» Chevreau cu Elastic »	»	» Nasturi
Preţuri corente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95.
11.96, 12.96, 13.95, 14.95, 15.95. 12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.96, 15.95.
12.95,	13.95, 14.96-
13.95,	14.95, 15.95.
Botoni
»	» Colori »	•	>
» Gems cu Nasturi şi Şireturi •
Pantofi de Chuvreau albidecoltaţi »
Idem cu ŞirelurI şi Nasturi »
Idem de Lack diferite forme »
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori,
7.96,	8.96,	9.96.
5.95,	6.95.	
6.95,	7.95,	8 95.
6.96,	6.95,	7,95,
8.95, 9.95.
I
şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi »	2.95.
Rup6ndu-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la tote Sesonele, Calea Victoriei No. 27, alături de Poliţia Capitalei, Bucuresci.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor av<$ un scSgâmlnt de 6% din preţurile Însemnate, presentând cuponul.