No. 25
ANUL VI.
23 Martie 1903
Hevistă Enciciopeclică populară
jfîpare în fic-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an L.eî 5 { Abonamentul în ntrâin. pe an Uei 8
»	*	» 6 luni » 3 I Un număr................15 bani
Pentru anuaaluri 1 leu linia. iVUoa publleitate 5 bani ouvîntul IVlanuserlptele nepublleate se ard.
Comitetul de Redacţie: KaBincSeru
iviceaqu
J. Otescu p. 2>u/fu
Colonel p. V. JVăsturel ff. jVdamescu V. S- Jtioga J(. p/ico/aescu Qr. Ceodossiu
Corist. C. popovicî-Vascâ.
SUMARUL: A’. Rădulescu-Nigcr, S fa ful nevestei (poesie). — Societatea geografică Română.— N. Moga, Principiile formale ale învCţămîntultn manual. — llr. Conul. An. Maori, Despre gâlcî. — Circulara P. S. Episcop Pimen, protoereilor eparhiei Dunărei de jos -Holera paserilor — G. Aposlolcsm, Jocul cu sclavii la Românii Macedoneni.-Regulamentul casei de economii al corpului didactic.- lnformaţiuni.— Societăţi economico la aate. — Sfaturi.—Poşta administraţiei.
Ilusirafiuni: Monastirea Radu-Vodă.—Oraşul Corija în Macedonia.—0 familie de Aromâni.—Tîn6r gramoştean din Nijopole.

îţedacfia ţi pJdminis,
„Drogheria Universală** Toma Brătulescu.
BucurescI, Calea Griviţel, No. 145, (lângă gara de Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumuri şi săpunur. *' .e francese, ruse şi engleze, loţiunl higenice contra mătreţeî şi cădere! părului. Capilarine, tincturî pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătesci, de Karlsbaa, săruri de puciosă, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururi, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratoriî chimice, pentru Institute de Bacteriologic şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şi Instrumente chirurgicale, Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalin.ă Şi, acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-luî Farmacist Toma Brătulescu.________________ 26—25.
CEK.ES
• cooperativă .agricolă, Bucu-1 str. Karageorgevici, 3. S’a mat cu sentinţă de lucernă garantată fără cuscută. Preţ forte convenabil. Onoraţii săi clienţi sunt rugaţi a facă din vreme coman-dele, spre a li se rezervă cantitatea necesară.	6—e.
Ministerul Agriculturel, Industriei, Comercialul şi Domeniilor.
PUBLICAŢIUNE
Se aduce la cunoscinţa domnilor Exposanţî, români, cari au fost,recompensaţi la exposiţiunea Universală de la Paris din 1900, că cele mai multe din diplomele şi medaliile Ex-posanţilor români fiind sosite, Ministerul a decis, ca aceste medalii şi diplome să se libereze celor în drept, cari se vor presentâ la Minister în personă sau printr’un împuternicit a le primi.
BANCA ROMÂNIEI
Capital social de 25.000.000 fr. împărţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. vărsaţi.
Comitetul central:
......................la Londra
Lachlan Mackinstosh Rate,
Esquire		V
G. I. Goscheii		n
Viscuunt buncannoii . . .	n V
Hon H. A. Larvrcnce . .	V
M. Adolphe Vernes ....	â Paris
M. Charles Mallet	V
Director: M. C. A. Stolz
» ajutor: M. E. E. Goodwin. Censori: Ioan Kalindern, Demetrn loan Ghikn şi Arthur Green.
Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucurescî
Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra.
www.dacaromamca.ro
SfATllL NEVESTEI.
— Ascultaţi-mă, surate,
Ce-î pe voi ciudatul port?
Au nu mai aveţi în sate Cânepă şi in de tort?
Ce ? suveica nu maî scie Printre spete să-şî strecore Povestita hărnicie In nopţi lungi de şS^Store ?
Ce? păianjenii acuma în resboie pânză ţes ?
Grija, lor li-î dată numa’
De urzit şi de ales ?
Ascultaţi-me, surate,	?	>
Rea e calea apucată:
Unde’s fotele bogate,
Vîlnicele de-altă dată ?
Alergară-ţî la oraşe De un timp, după vestmînt Cu podobele-i posnaşe Fără fir de legămînt:
Că, ce legămînt să fie Intre viaţa plugărâscă,
Intre datini, de-o vecie Mândre ’n firea românescă, —
Şi ’ntre lucruri rînduite Pentr’un port fără lipiciii ?
Unde’s fotele gătite Numai fluturi şi arniciîi ?
www.dacoromanica.ro
650
ALBINA
Aşa este: se preface Totă munca în parale :
Dar spre-a casei bună pace Au şi ele-anume cale ;
De ce dar la tîrg s’ar duce Pentru sarbede găteli,
Scumpe, de să-şî facă cruce Cel cu rost la socoteli ?
Şi chiar eftene să fie,
Nu au noimă, n’aii mândreţe,
Nu au pic de trăinicie,—
Trupu ’l ţin ca strîns în beţe!
Ascultaţi-mă, surate, —
Ia daţi naîbeî aşa port,
Şi porniţi pe semănate Cânepă şi in de tort.
Daţi suveicii zor, să scie Printre spete să-şî streeore Povestita hărnicie Din nopţi lungi de şe^etore;
Daţi păianjenii de-oparte Să urziască prin pustii.. .
Fie-vă răsboiul parte De cinstite bucurii;
Vă ’ndemnaţî cu năzuinţa Ca în vremi de neuîtare: Inflorească-vă fiinţa Românesca vestmîntare!
N. Kădulescu-Niger.
— Succesul e produsul a 3 factori: munca, talentul şi norocul.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
651
^ djfcidfb ■#> irffh ^Ai i^L A^
La 1 Aprilie sfirşesce abonamentul mai multor abonaţi, cum şi a un bun numer de primarii, comandamente militare, epitropii, etc. Rugftm sa fim încunosciinţati de Onor. autoritati si domni abo-naţi daca mai continua abonamentul.
ADMINISTRAŢIA.
»
Societatea Geografică îţomâriă
Am vorbit în multe rînduri, în acestă revistă, de Societatea geografică română. Am arătat marile servicii ce a adus ţării noslre prin studiile şi publicaţiile ce a făcut a-cestă societate. De-abia a terminat publicarea marelui dicţionar geografic şi în curînd va începe şi publicarea Patriei Române». Dorim din suflet să vedem şi acestă lucrare, care va fi spre mărirea numelui neamului românesc.
Ca tot-deauna, şi în acest an, Societatea geografică şi-a ■ţinut şedinţele în sala senatului în (filele de 22 şi 23 Februarie, sub preşedenţia Majestăţiî Sale Regelui. D-l G. 1. Lahovary, secretarul general al societăţii, a ţinut o fârte instructivă cuvîntâre, în care a făcut darea de seină anuală ele mersul societăţii. O publicăm aici, căci vor câştigă forte mult cititorii din citirea ei.
T6te societăţile car! urmăresc un scop <3re-care, fie el literar, sciinţific, artistic sau chiar industrial, au de datorie a arătă în fie-care an membrilor săî, convocaţi în adunare generală, prin o dare de semă amănunţită lucrările ce ele au întreprins în cursul anului expirat. Societatea ndstră geografică n’a lipsit nici odată de la fondarea el, de a-şî îndeplini acăstâ însărcinare, punendu-vă în cunoscinţă de tdte silinţele ce şi-au dat atât comitetul cât şi biuroul, pentru a se menţine la înălţimea misiune! sale, care este de a vul-^arisâ şi de a face ca toţi bărbaţii noştri culţi să se intereseze de cunoscinţele geografice. Acăstâ însărcinare ne-o îndeplinim şi în astă seră.
Incepend cu partea materială a Societăţeî, constatăm că în anul trecut am avut 356 membri plătitori, iar numărul <;elor car! s’aîi retras în cursul anului, prin neplata modeste! cotisaţi! de 20 lei, au fost de 46, la care adăogându-se 12 membri încetaţi din viaţă, ne dă un deficit de 58 de membri. S’ar părea din acestă exposiţie că la noi, lumea cultă nu se mai interesâză aşâ de mult de lucrările geografice; .■să sperăm însă că numărul societarilor va cresce de isndvă
www.dacoromamca.ro
652
ALBINA
şi că aderenţi nou! vor veni să umple golul, lăsat prin defecţiunile anuale. Acesta o aşteptăm de la d-v. toţi, car! voiţi a ne da sprijinul d-v. şi cari ne îmbărbătaţi a munci înainte pentru ajungerea scopului ce ne-am propus.
Trecend acum la partea financiară a societăţeî, me voiu mărgini a vă arătă în sume globale resultatele aplicărei budgetului pe exerciţiul încheiat (1902), cât şi proiectul de budget pe anul 1903. Socotelile presentate de d-1 Basset, casierul societăţeî ndstre, au fost verificate de d-niî membri din comisia de control, aprobate de dînsa şi în urmă şi de către comitet.
Ele se resumă la următărele cifre:
La venituri: Prevederile budgetare au fost de................ 25.024,—
iar încasările efectuate de..............................  27.115,40
dând ast-fel un excedent de încasări asupra prevederilor . 2.091,40
La cheltueli: Prevederile budgetare de lei................... 25.024,—
cheltuelile efectuate au fost de lei.......................25.911,72
dând ast-fel un excedent de cheltueli peste prevederi . . .	887,72
Făcendu-se dar balanţa între
încasări de lei............................................. 27.115,40
Plăţi efectuate de lei.....................................  25.911,72
Resultă un excedent de reportat pe exerciţiul 1903, de lei . . 1.203,68
Iar budgetul pe anul 1903 s’a aprobat de comitet atât la venituri cât şi la cheltueli pe suma de 31.000 lei cu un deficit de acoperit prin mijlăce extraordinare de 17.500 lei şi cu acesta se plătesce restul datoriei către d-1 Socec pentru tipărirea Marelui Dicţionar.
Societatea posedă încă aproximativ 2.500 exemplare din Marele Dicţionar Geografic, care ar presentâ un capital însemnat, dacă s’ar vinde. In acest scop şi uzând de facultatea ce i se dă prin art. 12 al. 2 din statutele n6stre, Comitetul a decis ca pentru Membrii Societăţeî să se p<5tă face un rabat de 50% din preţul Dicţionarului; în asemenea con-diţiunî avantagiăse sperăm că toţi membrii cari n’au încă acestă însemnată lucrare, se vor grăbi a profită de beneficiul ce le acordă statutele şi vor cumpără Marele Dicţionar complect în 5 volume.
In privinţa marelui Dicţionar geografic să-mi fie îngăduit a face o mică digresiune: Pe când în străinătate marele Dicţionar a aflat o primire excepţional de măgulităre din partea tuturor societăţilor geografice şi chiar de la personalităţi marcante pe tărâmul geografic, cari ne-au felicitat pentru acăstă monumentală lucrare şi ne-a asigurat că ea ocupă locul de ondre în bibliotecile lor, la noi în ţară s’a arătat un indiferentism dureros faţă cu acăstă operă care a costat ani de muncă desinteresată şi cinstită, dar pentru care într’adevăr nu s’a făcut nici chiar reclama obicinuită când este vorba de o broşurică cât de efemeră. Ba, mă în-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
655
şei, indiferentismul n’a-fost cu totul general, s’au găsit şi la noi critici specialişti cari au căutat, cum (Jice francezul <la petite bete» şi au crezut că au şi găsit’o!
Ni s’a imputat chiar mic! erori de tipar, fără a avă măcar răbdarea de a aşteptă erata de la sfârşitul lucrăreî. No! însă suntem mândri de acâstă operă, care, dacă n’a ajuns la perfecţiunea ideală, totuşi este o lucrare de mare merit, chemată a aduce mari şi reale servicii neamului românesc!
Sperăm că vor veni alţi! după no! şi vor face ma! bine. Acestora le vom tjice ca înţeleptul Anton Pan, poetul popular de la începutul vecului trecut:
'Cela ce găsesce vină,
«Şi o vrea să facă mai bine,
«Nu stau cu el în pricină
«Slobod este de la mine!»
Necrolog. Am <jis mai sus că Societatea a pierdut în cursul anului expirat vr’o 12 din membri să! cei mai devotaţi.
Ast-fel: Prinţul George Bibescu, care se interesă aşâ de mult de progresele societăţei ndstre; regretatul dr. N. Ka-linderu, unul din membri fondatori ai Societăţei geografice; Alex. Lupaşcu, care în curs de anî îndelungaţi a făcut parte din comisia ndstră de control ; D. Giani, George Philipescu. Grig. Capşa, colonel M. Ghica, Mih. Mitilineu, general Rasty, toţi membrii fondatori şi bine-voitorî; bătrînul profesor Za-haria Antinescu din Ploescî, care veneâ regulat în tdte er-nile să ia parte la lucrările adunărilor ndstre generale; inginerul Martineanu, acela care în sesiunea trecută ne-a ţinut o conferinţă atât de interesantă despre «Genovezi şi Vene-ţiani la gurile Dunărei» şi (Jilele trecute am avut durerea a-1 duce la viaţa vecînică.
In ceea-ce privesce activitatea societăţei ndstre în cursul anului expirat, ea s’a manifestat prin tipărirea celui al 5-lea şi ultim volum al Marelui dicţionar geografic, cât şi prin publicarea Buletinului sSu anual, din care ultima fascicolâ coprinde o lucrare de mare interes: «Distribuţia geografică a populaţiei în Muntenia», datorită studiilor distinsului profesor universitar E. de Martone, de la Rennes. D. de Mar tonne ne este cunoscut dejâ prin lucrările sale geologice făcute aci în ţară în anii 1898 şi 1899, împreună cu d-1 V. Popovici-Katzeg, şi pentru cari lucrări d-sa a fost onorat cu o mare medalie de argint ce i s’a decernat de Societatea geografică din Paris, în anul trecut.
Afară de acesta, comitetul societăţei a ţinut şedinţele sale mensuale, în care s’a ocupat cu mai multe chestiuni, inte reâând societatea n6stră şi a ales o comisie de redacţie care să chibzuiască la mijldcele cele mai practice pentru alcătuirea unui Dicţionar geografic pentru ţările române din cele-1-alte monarhii, unde numirile topice românesci se pierd pe
www.dacaromanica.ro
654
ALBINA
tot anul. Acestâ comisie, compusă din d-nit Gr. Tocilescu, colonel lanescu, N. Densuşianu, Ionescu Gion şi sub-sem-natul, a ţinut la rîndul ei mai multe şedinţe şi va aveondrea a vă supune în viitdrea ndslrâ şedinţă intimă lucrările pre-gătitdre ce a chibzuit spre a pute duce şi acestă lucrare sciinţifică la bun sfârşit şi într’un timp cât mai scurt. De asemenea veţi hotărî atunci mijldcele bănesci necesare pentru anul acesta, pentru a pute începe aducerea la îndeplinire a dorinţei exprimată de d-v. în sesiunea anului trecut.
(Sfîrşitul în numărul viitor).
Principiile formale ale învăţ, manual (1).
Să deştepte copilului simt şi dragoste de muncă în genere
v-j
n primii ani, copilul învaţă mai mult decât în tot res-'X,A tul vieţei, întru cât în acest timp prinde a pricepe o y9UJ sumă de termeni pentru cele mai multe subiecte şi în-iţSj tâmplărî din viaţă şi devine în stare să-şi exprime sim-" < ţirele şi dorinţele sale, printr’un limbaj clar şi lămurit. Ca probă avem setea cu care întrebă despre tot ce vede şi aude în acăstă epocă şi odată cu acest îmbold al sciinţeî, începe şi cel al activit'ţei chiar din prima vîrstă. Copiii nu sunt nici odată linişt.ţi, căci odată cu desvoltarea puterilor,.
11	se desvoltă energia şi activitatea. Ca manifestare a imboldului acestei activităţi, este nemărginita lor dorinţă, ca să sfărîme, să rupă şi să spargă tot ce întâlnesc nou în cale.
Cele menţionate până aici nu-s numai indicii ale imboldului sciinţeî şi al activităţeî; ci probabil şi primele semnale ale luptei dintre om şi natură şi ale examinăreî pe care a-cesta o face din cele mai vechi timpuri puterilor natureî, căutând să le învingă şi să şi le facă folositore pentru tichna vieţei lui.
O altă mărturie a activităţeî copilului, sunt jocurile şi puterea fantasiei, cu care combină şi-şi plăsmuesce activitatea sa.
Referindu-no la jocuri şi imaginaţia copilului, observăm că dacă-i dă cine vă acestuia d. e. o luntrişbră, la început îi place, câtă vreme noul impresioneză; pe urmă nici nu trec două săptămâni şi luntrişdra zace aruncată şi uitată de o parte, pe când dacă ar fi iucrat’o singur s’ar mândri şi bufi) Articolele deja publicate ca şi cele ce sc vor mai publica în viitor asupra acestui subiect, sunt după cum am spus deja în numerile
12	şi 13 an. curent, traducţia întregei serii de conferinţi asupra metodicei lucrului manual, rostite de d-1 Otto Salomon, directorul şcoleî din. Năăs ^Suedia).
www.dacoramamca.ro
ALBINA
655
■cură de dînsa maî multă vreme, orî cât de simplă ar fi ea făcută. Copiii ar pută face multe lucruri, în loc să le capete de-a gata. Aşa se constată că un copil lasă adesea un cal de lemn la o parte şi călăresce maî cu plăcere pe un scaun, probă că puterea lui de imaginaţie cere să fie pusă la lucru.
Faţă cu acestea, datoria nostră e să conducem activitatea copilului şi s’o desvoltăm în folosul lui însuşi, şi al mediului în care trăiesce, învăţându-1 nu numai să muncescă, clar să-şi iubescă în acelaşi timp munca.
Intru cât privesce specialitatea ndstră, terna menţionată aci în urmă, o putem resolva, ţinend mai întâiu semă de următdrele condiţiuni:
1.	Obiectele lucrate să fie, cu privire la elevi, folositâre.
Recunoscut e faptul că copiii nu cunosc valorea unei mari părţi din munca lor în şc<51ă, atât pentru ei cât şi cu privire la cei din jurul lor; căci dacă şi-ar da soma, ar căuta cu maî mare interes să şi 'e dobîndescă. Pentru acBsta în ce privesce învSţămîntul manual, se cere ca obiectele lucrate să fie folositâre în viaţa tjilnica, întru cât copiii le •execută mult mai cu drag şi interes când sciu că au să fie folosite.
2.	Lucrul să nu fie prea obositor.
In privinţa acesta, t6tă atenţia trebuie să fie îndreptată asupra principiului pedagogic, ca să mergem de la concret la abstract.
Cu tâte acestea, la multe din obiectele de învBţămînt, să merge încă de la abstract la concret şi chiar la lucru manual, plecând elevii pur şi simplu numai de la desemnuri; în loc să lucreze mai întâiu după modele. O privire asupra unui obiect, lămuresce mult maî mult pe copil, decât aceeaşi privire, numai asupra desemnului corespuncjetor.
De la concret la abstract, e în acelaşi timp de la uşor la mai greu. Aşâ, un copil învaţă mai cu uşurinţă să lucreze un scaun d. e. pe care-1 vede dinaintea sa, decât, dacă i l’am descri şi i-am da numai desemnul acelui obiect. Imaginea cea mai complectă şi-o face copilul, privind însu-şi obiectul.
Urmând acestei condiţiuni, trebue să ţinem semă de ur-mătorele trepte:
a)	Copiii să lucreze la început după modele (concret).
b)	Mai târziu să lucreze după modele, însă cu ajutorul desemnurilor corespundetore (reunire de concret şi abstract).
c)	Să lucreze apoi după desemnuri, ajutându-se din când în când do modele (abstract şi concret).
ci) După acestea copiii să lucreze numai după desemnuri, cari vor fi făcute de ei, sau li se vor da tipărite.
e) In cele din urmă se pâte cere copiilor ca să-şi alegă
www.dacoromamca.ro
656
ALBINA
anume obiecte, să le desemneze şi în urmă să le lucreze după desemnul construit.
Mulţi pun elevii să facă numai diferite exerciţii de lucru, înainte de a începe un anume obiect. Experienţa a probat că acăstă cale nu pdte li de loc întemeiată; păcătuindu-se contra principiului pedagogic, că trebuie să mergem de la concret la abstract; întru cât în caşul de faţă, plecând de la exerciţii la model, mergem de la abstract la concret.
Scopul urmărit de noi, e să punem în stare pe fie-care copil, să facă obiecte folositdre în casa părinţilor săi. Dacă însă pentru uşurarea lucrului, căutăm să facem mai întâiu, <5re-carî exerciţii coprinse în acel obiect, aparte, să seim fdrte bine, că cu cât înconjurăm atingerea cât mai curînd a scopului menţionat, cu atât micşorăm interesul elevului pentru acel obiect.
S’ar pute argumentă, cum că exerciţiul face pe maestru, şi ca atare e bun sistemul cu exerciţii preparatdre. Totuşi, putem spune că aplicarea acestui proverb, une-ori are rost, alte ori n’are. Aşa bunădră, un copil pdte umpleâ un caet întreg cu exerciţii de scriere şi cu tdte acestea, pagina din urmă să fie scrisă mai rău decât cea d’întâiu. Nu atârnă şi acesta de natura exerciţiului ? Dacă exerciţiile nu-s însoţite de un interes personal din partea copilului, au asupra lui o influenţă mai rea, decât bună. In privinţa acăsta s’a experimentat în Danemarca, America, Franţa şi în cele din urmă s’a constatat că diferitele exerciţii de tăiat cu ferăstrăul, sunt din ce în ce mai bune până la a patra dră; de aci înainte în mod regulat, devin tot mai rele. De asemenea şi cu alte exerciţii de sculptură ş. m. al. Acesta din pricină că exerciţiile încep curînd să fie obositdre pentru copii, fiind lipsite de interes, din partea acestora. Cu totul alt-fel se petrec lucrurile, dacă punem copilul să lucreze exerciţii, cari tdte la un loc să formeze un obiect practic şi folositor. Interesul lor e în acest cas, aţîţat până la cel mai înalt grad, în care dându-şî atenţia şi grija, ca să facă o lucrare bună.
La lucru manual nu trebue aşa dar, să întrebuinţăm exerciţii pregătitdre, care n’au alt efect, decât să obosescă şi să micşoreze interesul şi dragostea elevului pentru muncă.
N. Moga.
MirceacI-Vaslui.
Contra păduchilor de lemn.—Se ia fiere de bou, pelin şi oţet tare, se fierb la un loc şi se unge patul, pereţii, etc.; păduchii vor pieri. Pucidsa şi unt-de-lemnul vechiu încă e un bun mijloc în contra lor. De asemenea e bine să se spoiască casa cu var amestecat cu şoricidică.
www.dacoromanica.ro
658
ALUINA
DESPRE. GÂLGI (amigdalite).
ste o inflarnaţie a migdalelor din gât, de o parte numai,, sau de ambele părţi, provocată, dintr’o recălă, sau o urmare a inflamaţiunil stomacului la persone cu temperament limfatic, la anemici sau scrofuloşl; iar une-orî gâl-cile însoţesc unele b61e lipiciose ca coriul, scarlatina, influenţa, etc.
Acestă bolă începe de obiceiu, cu o uşoră durere în gât cu roşaţă şi umflătura migdalelor, care se măresce treptat, acope-rindu-se de mici puncte galbene de puroi, din care causă bolnavul simte o greutate mal mult sau mal puţin mare la înghiţit, limba e albă încărcată, bolnavul are friguri, şi nu pote dormi noptea. Câte-odată boia pote dură mult timp, migdalele rămân umflate, vocea e pe nas, şi se termină prin formarea unul abces (bubă) în migdală.
Ca tratament la cea mal mică durere în gât, şi la început, trebuie să dăm gargare calde, repetate des, ele apă sărată, sau apă cu puţin oţet, sau cu puţină zămă de lămâe sau cu pie-tră acră 4/100. Gargarele astringente şi antiseptice sunt asemenea bune la început, ast-fel putem recomandă, gargară cu fertură de cojă de stejar, de frunză de nuc, ferturâ de piper negru, de cimbru sau de ismă; dar dacă inflamaţia este forte mare, atunci aceste gărgări, nu reuşesc, şi trebuiesc gărgărî, făcute cu fertură de capete de mac şi cu clorat de potasă 4/100. Muştarul aplicat pe din afară, în formă de cataplasme subţiri, şi compresele reci aplicate des şi neîntrerupt, micşoreză inflamaţia sau roşaţa din gât şi uşureză bolnavul. Este forte bine ca de la început să dăm bolnavului o curăţenie, cum şi o bae de piciore cu muştar sau cu sare, iar când are ferbinţălâ îî dăm şi câte un gram de chinină pe cji.
S’a mal recomandat la adulţi, chiar gargarismele cu făină de muştar, formate ast-fel: muştar 15 grame, sare 5 grame, oţet 10 grame apă caldă 200 grame. După ce se strecoră. gustăm acest amestec, şi dacă este prea tare, mai adăugăm apă, după cum pote cine-vâ suferi, şi se gargarisesce de 7—8 ori pe cji, şi de 2—3 pe nopte; tot asemenea şi gargarismele cu oţet, ast-lel: oţet 20 grame, miere 50 grame, fertură de orez 100 grame.
La caşuri grave, şi mal ales la copil, când înghiţirea nu se pote face de loc, şi bolnavul este ameninţat să se înece în gât, şi nu se pote răsuflă, punem 5—6 lipitori dinapoia unghiului de la falca de jos.
In fine pe din lăuntru, chiar de la început şi până la vindecare putem atinge bolnavul în gât de 3—4 ori pe qfl cu un pă-mătuf de bumbac, muiat sau în zemă de lămâe şi cu miere, saii cu gaz, sad cu apă de var.
I)r. Constantin An. Macri.
Foltescl-Covurluiu.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
659
Dăm cu plăcere loc circulăreî P. S. Episcop al Dunărei de Jos, cu privire la Cercurile culturale şi şcolele de adulţi, şi suntem încredinţaţi că munca unită a celor doi factori de căpitenie ai satelor «preotul şi învăţătorul^ vor da în curând rode folositore.
Circulara P. S. Episcop Pinten, protoiereilor Eparhiei Dunărei <Ie jos.
Prea Cucernice Părinte,
Datoria ndstră a tuturor este de a lucră necontenit pentru luminarea poporului şi pentru îndrumarea lui pe tote căile bune ; iară unul din mijlocele alese, este şi introducerea Cercurilor culturale şi a şcolelor de adulţi. Acesta este şi motivul pentru care în acel judeţ s'aîi înfiinţat de Onor. Minister de Culte şi Instrucţiune Publică şi sunt pe cale a înfiinţa, mai multe de aceste cercuri şi şcoli în diferite comune.
Nu mă îndoesc că prea cucerniciea vdstră, pătruns de însemnătatea misiunii ce are preotul nostru în mijlocul poporului şi despre care v’am atras atenţiunea prin enciclicele pastorale din anul trecut şi prin ordinul telegrafic din 27 Ianuarie anul curent ; am dreptul a crede, că aţi îndemnat pe preoţi, ca împreună cu învăţătorii sătescl să iea iniţiativa de a înfiinţa şi conduce ast-fel de cercuri cullurale şi şcdle de adulţi, acolo unde nu sunt, îndemnând pe săteni de a le frequentâ şi a se folosi de ele.
In orî-ce caz : dacă până acum aţi îngrijit pentru atingerea acestui ideal, pe care trebue să-l urmărăscă preotul român, bine aţi făcut şi cu dreptul atât prea cucerniciei vdstre cum şi preoţilor, vi se cuvine totă lauda. In caz însă, când unii dintre preoţi din acel judeţ, n’au lucrat împreună cu învăţătorii la înfiinţarea şi conducerea acestor instituţiunî culturale pentru poporul nostru, veţi îngriji ca de aci înainte, fără întârziere să îndeplinescă acestă frumdsă şi sfintă chemare.
înţelegeţi prea bine că dacă preotul nostru nu s’ar îndeletnici cu tdtă sîrguinţa şi cu totă tragerea de inimă pentru îmbunătăţirea vieţeî poporului, sub tote raporturile şi dacă el ar rămână nepăsător şi rece, va pierde totul. El nu va fi privit de ai lui săteni, decât ca o rămăşiţă strămoşescă, fără altă însemnătate decât aceea de a îngropâ morţii ; pe când chemarea sa preoţescă dată de către Marele nostru Arhiereu Iisus Christos, este, de a învăţă şi lumină pe ămeni, cum trebue să vieţuiescă, până la morte; ba chiar şi dincolo de mormînt. — în vieţa viităre. Preotul deci va pierde din autoritatea şi din dignitatea posiţiunii sale, dacă nu nu va lucră cu stăruinţă în mijlocul poporului încredinţat conducerii sale. In locu i se va ridică de sigur învăţătorul, şi pe terenul pierdut de preot, prin a sa vinovată neglijenţă. Nu pdte însă unul să facă aceea ce pot face doi la un loc şi de aceea dorinţa mea, ca şi a tuturor omenilor iubitori de năm este ca preotul şi învăţătorul, aceşti doui luminători de căpetenie din comună, să-şi păstreze posiţiunea lor
www.dacoramanica.ro
660
ALBINA
bine determinată, lucrând de acord şi cu puteri unite pentru binele şi fericirea poporului.
Pentru îndeplinirea unei spornice activităţi din partea preoţilor în acostă direcţiune. Vă veţi pune în înţelegere cu Revisorul şcolar r’ judeţului şi ’I veţi cere un tablou de numărul cercurilor culturale şi a şcdlelor de adulţi dejâ înfiinţate şi dacă până acum preoţii din comunele respective, n’au luat parte, ’I veţi obligă ca imediat să se asocieze cu învăţătorul, împârţindu-şî materia de propus şi amândoi uniţi, să lucreze în direcţiunea arătată.
In aşteptare ca autoritatea preoţilor noştri să crescă din ce în ce mal mult între poporeniî lor şi pentru ca dorinţa mea să devie un fapt îndeplinit, vă invităm să transmiteţi în copie acăstă dispo-siţiune episcopală, tuturor preoţilor parochî supranumerari din judeţul prea cucerniciei vdstre, cu invitaţiunea de a se conformă. Tot odată vă învit ca în foile de inspecţiune să notaţi dacă preotul respectiv şî-a îndeplinit sau nu acăstă datorie, ca ast-fel să putem cunosce preoţii buni şi harnici, cari fac cinste clerului nostru şi la timp să le răsplătim munca.
HOLERA PĂSERILOR
Poveţe populare pentru preîntâmpinarea şi stingerea holerei păsărilor.
- Cunoscută din vechime cu numele de «ciumă», de «mortea găinilor», holera este cea mai ucigătore bolă a păsărilor. Ea le omoră forte repede, une orî ca de trăsnet, în câte-vâ cesuri; alte orî după două, mult trei ţlile. Adesea ori deschizând coteţul dimineţa, găsim mai multe păsări morte, fără ca de cu săra să fi părut bolnave. Multe din ele cad ca fulgerate, după prăjini, din arbori şi nu rare orî, chiar cloşcile, le găsim morte pe ouă.
De holeră se bolnăvesc nu numai păsările de curte, precum: găinile, curcile, bibilicele, porumbeii, păunii, fasanii, gâscile şi raţele, dar chiar şi acelea din colivii ca: papagalii, canarii, privighetorile şi chiar păsările cerului, precum: vrăbiile, rânduni-cile, ciorile şi altele. Găinile însă, mai mult decât tote, sunt supuse şi secerate de acăstă bolă.
Molipsirea păsărilor sănătose se face mai tot-deauna din ur-mătorele împrejurări şi anume:
1)	Prin mijlocul alimentelor şi al apei de băut ce ar fi murdărite sau mânjite de gunoie sau de găinaţul altor păsări bolnave molipsite de acăstă bolă.
2)	Prin ciugulirea diferitelor stârvuri de păsări, sau a sângelui orî a măruntaelor ce se aruncă de la păsările tăiate ca fiind bolnave de holeră.
3)	Prin tăvălirea lor în locurile murdărite sau mânjite de bale, de gunoie, de sânge, fulgi sau pene de la păsările bolnave ori morte de numita bolă.
4)	Prin amestecul păsărilor molipsite, cumpărate din afară şi
Euse în aceleaşi coteţe cu păsările sănătose, fără a se ţine deose-ite câtă-vâ vreme.
5)	Prin molipsirea de la păsările bolnave ale vecinilor sau de la porumbeii străini, molipsiţi, cari se pun pe copaci, pe case
www.dacaromamca.ro
ALBINA
661
ori prin diferite curţi şi coteţe, aducend molima pe piciorele sau penele lor.
6)	Prin chiar intrarea omenilor streini, în curţile sau ogrăzile unde se ţin păsările, şi cari aduc pe hainile ori pe îmbrăcămin-tele lor molima din alte curţi unde se află păsări bolnave precum sunt: lăptarii, găzarii, hamalii, diferiţi vîndători cari precupeţesc pe strade, etc.
7)	Prin chiar ouăle de păsări bolnave sau mânjite de găinaţul acestora şi pe care s’ar pune să clocescă păsările sănătose.
8)	Prin cadavrele păsărilor morte de holeră şi aruncate pe drumuri, maidane, şanţuri, pe câmp ş. c. 1.
Semnele boleî sunt urmetârele:
Păsările bolnave nu maî mănâncă, nu mai râcâe, stau retrase şi ghemuite în locuri umbrite, sunt triste, somnorose, fără putere, cu penele sbârlite, cu aripile lăsate, cu gâtul îndoit şi capul întors spre trup, cu guşa atârnată, cu spinarea cocoşată şi căldura corpului mărită la început.
La cele maî multe se scurge din gură şi nări un fel de bale spumose ce se întind ca cleiul şi unele chiar varsă. îndată încep să urdine; găinaţul lor este la început alb-galben şi păstos, iar maî târziu, verde, zeros, amestecat cu muci, cu o materie ca albuşul de ou şi chiar cu sânge, avend mirosul greu, puturos şi murdărind fulgii împrejurul şeţlutuluî.
Păsările bolnave au sete mare; resuflarea le este grea, sgomo-tosă şi adesea parcă sughiţă. Apoi cresta şi bărbia, fiind moi şi aplecate ca şi pieliţa gurei şi ochiului, înroşindu-se mereu, ajung vinete albăstrui şi chiar negre, iar pielea se pătecjă cu pete vinete ca marmura. Din ochi le curg multe lacrămî.
Slăbiciunea se măresce, păsările se clătină, abia se maî mişcă, cad jos; încârcă zadarnic a se maî sculă; ghiarele se încârligă ca apucate de cârcei; ciocul li se deschide din când în când pe jumătate fără voie; abia maî răsuflă; piciorele învineţindu-se, se şi răcesc; cresta se înegresce şi scoţând ultimul ţipăt, ele mor dupe un somn adânc şi une-orî, dupe ore-cari tremurături sau fâlfâiri.
De acestă bălă mor tăte păsările câte se îmbolnăvesc; e rar ca să scape 3—5 dintr’o sută. Ea le omoră forte repede în câte-vâ cesurî, cel mult în 2—3 (Iile, şi numai, când boia ţine mai multă vreme într’o curte atunci zăcerea pote să se prelungescă până la 6—8 (Jile.
Nu credem dar de vre-un mare folos ca să enumărăm aci diferitele doctorii şi mijloce ce s’au încercat pentru lecuirea holerei, atât de fără de semă şi repede omorâtore de păsări. Nici o doctorie, din cele încercate până astăzi, n’a avut puterea ca să o pătă tămădui. Totuşi, pentru acei cari voiesc să încerce, suntem datori a le spune că în apa de băut, le pote da acid fenic sau acid sulfuric (vitriol) câte 2 grame pentru un litru de apă; ori sulfat de fier (calaican), cel mult 8 grame pentru un litru de apă; schimbând’o cât mai des.
Ceea ce însă îndemnăm şi sfătuim pe fie-care sunt măsurile ce trebuie să urmeze, pe cât le este cu putinţă, spre a-şi feri păsările de îmbolnăvire şi, în cas de ivirea boleî, de a face să se stingă maî repede.
Precum am arătat maî sus căuşele acestei bole, credem că fie-
www.dacoromanica.ro
062
albina
care ’şi pote închipui măsurile ce trebue pălite ca să-şi potă a-părâ păsările de molipsire, pe cât e cu putinţă; totuşi aceste măsuri sunt:
1)	Păsările să se ţină tot-deauna închise într’un loc într’adins, într’o anume curte (ţarc) împrejmuită cu scânduri sau cu ostreţe -şi, dacă se pote chiar acoperite. Să nu fie lăsate slobode pe strade sau a colindă prin grădinele şi curţile vecinilor.
2)	Coteţele păsărilor că se ţină tot-deauna în stare de curăţenie, seoţându-se gunoiul cât se pote mai des, cel puţin de 2 ori pe săptămână. Ar fi neapărat trebuincios ca aceste coteţe să fie de zid tencuite cu var sau ciment, ori de scânduri căptuşite cu tinichea, avend dedesubt grătar şi cutie, spre a se pute scote gunoiul cu înlesnire, a se spălă şi spoî cu uşurinţă. — Coteţele de pămînt în cari zace găinaţul şi alte murdării, cu (lecimele de ani, trebuesc cu totul părăsite, astupate şi chiar arse. — Ar fi asemenea de mare folos, să aibă fie-care mai multe coteţe şi, dacă se pote chiar mai multe ţarcuri spre a nu mai grămădi prea multe păsări la un loc.
3)	Sghiaburile de lemn sau de piatră, covăţelele, străchinele, tinichelele şi tote vasele din cari se adapă păsările, trebuesc ţinute în cea mai mare curăţenie şi apa de băut premenită cât de des spre a fi prospătă, iar nu clocită de căldură şi fel de fel de murdării. Sghiaburile de lemn e bine să fie căptuşite cu tinichea, ca să se potă spălă cu uşurinţă. Aceste vase să se ţie tot-deauna în locuri adăpostite, la umbră iar nu în vilegul sorelui, în bătaia vîntului şi a prafului.
4)	Păsările străine, cumpărate sau căpătate, să nu se amestece nicî-odată numaî-decât în coteţul păsărilor curţii, ci, dacă nu le tăiem repede, atunci să le ţinem deosebit, cel puţin, 5—6 rlile mai ’nainte de a le pune în coteţ cu cele-lalte, încredinţându’-ne ast-fel, că ele nu sunt bolnave ori molipsite.
5)	Când se află că prin vecini a dat mortea în păsări, fie-care să se ferescă a intră în curţile molipsite, oprind chiar adunarea copiilor în acele curţi, spre a nu-şi molipsi hainele şi răspândi molima pe la curţile lor. Chiar câinii şi pisicile din acele curţi, să fie priveghiate a nu intră pe la vecini.
6)	Dacă vre o pasăre cade bolnavă, trebuie repede tăiată şi ea se pote mânca fără nici o primejdie când a fost tăiată în pripă, sau să se îngrope adânc. E bine să se taie, chiar tote păsările din acea curte spre a nu se da prilej de întinderea bolei şi în curţile vecinilor. îndată însă, păsările bănuite ca bolnave trebuie deosebite de cele sănătose, în grupe cât se pote mai mici, după mijlocele fie-cărui, spre a le pădi cât e cu putinţă, de a nu se molipsi tote.
7)	Păsările morte să nu se spânzure, precum e obiceiul, de garduri, de uluci sau de copaci, dând prilej de putreziciune, de molipsire neapărată pentru tote păsările curţii, cât şi a celor sbu-rătore.
Stârvurile lor, ca şi pămîntul mânjit de sânge, de bale, de găinaţ, să se ra^ă bine, îngropându-se numai decât la adâncimea de un metru şi în locuri mai ferite, spre a nu fi desgropate de câini sau scormonite de porci iar pămîntul d’asupra se va bate bine. Tote gunoile din curţi şi din ţarcuri, din coteţe, fulgi, pene, găinaţ, se vor curăţi, cu îngrijire, dânduli-se foc, ori îngropându-se.
8)	Coteţele unde numai s’au ivit sau unde au zăcut păsările,
www.dacarcmamca.ro
ALBINA
GG3
cele de pămînt se vor dărâmă acoperindu-se cu pâmînt sănătos, bine bătut, iar lemnele lor, cocenii, paiele, gunoiul, se vor arde celor de zid sau cimentate, li se vor curăţ! bine pereţii, pardo-sela şi apoi se vor spoî cu var; cele de lemn, magaziile, sgliia-burile, coşurile, ciururile pentru clocit şi tote obiectele ce slujesc păsărilor, se vor râcâî, se vor rade şi apoi se vor spălă cu apă ferbinte cu leşie de mai multe ori, sau cu o soluţie de acid fenic în proporţie de 4 părţi, pentru 100 părţi de apă, ori cu o diluţiune de acid sulfuric 5 părţi la 100 părţi de apă, sau de sublimat corosiv 1 gram, la 1 litru de apă. Aceste spălăturî se vor face după împrejurări şi după sfatul veterinarilor sau ome-nilor pricepuţi, cu băgarea de semă ce se cere la întrebuinţarea acestei din urmă spălaturi (otrăvitore).
Cu apă ferbinte şi cu soluţiunile arătate mai sus, este de cel mai mare folos a se udă din belşug şi cât mai adânc pămîntul din ţarcuri, din curţi, din coşare şi magazii şi pretutindeni pe unde aii stat şi au umblat păsările bolnave şi cele bănuite.
Prăjinele, scările, arborii, sau pomii pe cari dorm păsările, să se cureţe bine de tote murdăriile, spălându-se ramurile arborilor cu acid fenic sau sublimat corosiv (ca mai sus), sau şi mai bine, să se ardă.
Mai ’nâinte de a sfîrşî, rugăm pe toţi cititorii noştri—cari se îndeletnicesc cu crescerea sau ţinerea a ori cât de puţine păsări,— ca dându-şi ostenela a ceti aceste scurte poveţe să nu le neso-cotescă ci să caute a le îndeplini, dacă nu în total, barem în parte, cu credinţă că numai ast-fel, se va pune o stavilă sece-râtorei bole a păsărilor «Holera», care bântuie cu furie mai totă ţara, producând pagube de neînchipuit.
Jocul cu sclavii la Românii Macedoneni
acă vre-o dată — ferescă Domnul — vom fi înghiţiţi de noianul de pop<5re de care suntem înconjuraţi, ne vor înghite limba, numele şi portul pdte, nu ne vor pută însă înghiţi obiceiurile, căci sunt adînci săpate în sufletul Aromânului, încă de când trăia pe pămîntul Italiei.
Din multele şi frumdsele jocuri de forţă cari portă pecetea poporului Roman, de la care ne tragem, atji vom descrie jocul cu sclavii, aşâ cum se jdcă de flăcăii Aromâni.
Aromânii îşi numesc pe băeţi «feciori» de la etatea de 7 ani până la 14.
Le 14 ani feciorul este numit Gione (june). La acestă din urmă etate junele îmbracă sarica cu mare pompă în faţa rudelor şi cunoscuţilor, când i se dă şi numele de gione şi i se permite a purtă arme, a se juca cu jocuri de forţă, cum e mânuirea spadei, aruncarea pietrei, sărituri de gropi şi de şanţuri şi jocul cu sclavii.
Imbrăcarea sariceî nu este alta decât toga romană. Până la etatea de 18 ani gionele Aromân portă sarica îmbrăcată nu-
www.dacoromanica.ro
ffâWţî&l .1- ii-
Ă>S^.w.<-V|toi< tfilbfi?'W
Oraşul Albano-Armâuesc Glieorgea sau Coriţa (pe arinânesce Corceaua)
ALBINA
665
mal de braţul stâng. Acesta nu însămnă alta decât, să arate orî-cuî că este gata de luptă orî-când.
Să se noteze că pe gulerul sariceî este cusut drept la mijloc, vulturul înaripat, cu aţă roşie.
Pentru moment să lăsăm sarica şi să ne ocupăm de jocul cu sclavii, iar pentru altă-dată vom vorbi pe larg de îmbră-carea togeî aromâne cu tote solemnităţile el.
O familie de Aromân!.
De obiceiu acest joc se jdcă în locuri deschise şi în tjil© de sărbători, mal cu semâ în (jiua de Sf. Petru, când întrăga suflarea aromânescă se află pe acasă şi p6te fi faţă la acăstă luptă de amintire vechie.
înainte de a se începe jocul, unul din juni trage clopotul de la biserică, ceea-ce vestesce satului că junii în acea (}i îşi vor măsură puterile şi meşteşugul de luptători.
www.dacaromaaica.io
666
ALBINA
Nu înceteză clopotul şi se vede cum, pâlcuri pâlcuri de fete, neveste, femei, bărbaţi şi bătrâni se strâng la locul hotărât jocului, formând un cerc cât se pdte de mare, spre a nu opri lucrarea junilor în mişcările lor, de apărare sau de atăcare.
Odată lumea strânsă şi formată în cerc, doi juni, dintre cei mai svelţi şi mal curagioşi vin în mijlocul cercului, le-pădându-şi saricele de pe braţ ceea ce e semnalul luptei.
După ei vin în cerc alţi juni doi câte doi, de aceeaşi măsură şi forţă, ţinendu-se de braţ.
Cei doi d’întâiu sunt închipuiţi ca conducători aî luptei şi acum urmeză să-şi alegă armata, nu după voie însă, ci după noroc.
Pentru acest scop se ia şi ei la braţ, se întorc cu spatele spre cele-l-alte perechi de juni şi atunci unul din ei întinde celui-l-alt cele două degete de la mâna dreptă: arătătorul şi mijlociul. Unul din ei îşi alege să cjicein, arătătorul, iar celă-1-alt mijlociul. După acesta se duc amândoi la fie-care pereche propunându-le a-şi alege fie-care, ori arătătorul, ori mijlociul. Cel ce alege arătătorul trece la drâpta, iar cel cu mijlociul la stânga, fără a li se spune dacă va face parte în luptă, sub cutare sau cutare comandant, până nu se ispră-vesce cu tăte perechile.
Spre mai mare uşurinţă vom numi pe unul din comandanţi A şi pe celă-lalt B, iar soldaţii lui A cu literele C, C', C", C'", C"", etc.; pe cei aî lui B cu D, D', D", D'", D"", etc. Numărul soldaţilor pote fl cât de mare, însă egal la amândoi comandanţii.
Câţi şi-au ales arătătorul vor face parte din comanda lui A, iar cei cu mijlociul din comanda lui B.
După acesta se procedeză la delimitarea hotarului de mişcare şi de drepturi. Am cjis de drepturi, căci în mijlocul cercului se trage un diametru. Diametru este o linie neutră. Cine depăşesce acestă linie, calcă un teritoriu strein şi este pedepsit cu sclavia, dacă este prins.
Delimitându-se cercul de acţiune, oştile se aşecjă faţă în faţă pe marginea cercului, la o distanţă de cel puţin 20l> metri, una de alta, aşâ că tie-care are un teren de 100 m. de la quartir până la linia neutră.
Să presupunem că comandantul A s’a aşezat în drepta cercului şi B în stânga. Deci fie-care va aşetjâ pe sclavii căluţi în luptă în spre drepta de la quartir.
Pe unul din puncte — bine înţeles pe partea cea mai ridicată, de unde se p<5te observă tdte mişcările tutulor luptătorilor—ce atinge linia neutră a cercului, ia loc un tribunal compus din trei ămenî mai în vîrstă, aleşi de comandanţii trupelor, numiţi «derepţi». Aceşti «derepţu sunt obligaţi a fi cu băgare de semă la tote mişcările luptătorilor, ca la cas de vi’e-o neînţelegere din partea luptătorilor sau la vreo
www.dacoramanica.ro
Tîner Gramoştean din Nijopole.
www.dacoromanica.ro
668
ALBINA
călcare de teritoriu, el să se pronunţe. Hotărârea «derepţilor» este indiscutabilă.
Odată tribunalul «derepţilor» înfiinţat, se hotăresce cine să începă lupta. Şi aici tot sorţul decide.
După aceste măsuri, cei doî comandanţi se retrag fie-care cu armata la lagărul seu. Se aşecjă faţă în faţă, între linia neutră, gata de luptă, lepădându-şl saricele, şi formând un morman din ele. Acest morman este considerat ca lagăr.
Să presupunem că sorţul de a atacă întâiu a că<Jut lui A. Acesta trimite un pion (gione), anume pe C spre B, trecend peste linia neutră, călcând ast-fel teritoriul lui B.
B,	trimite şi el un pion D, spre isgonirea lui C. Pionul C nu este în drept a captivă pe D. căci el a plecat înaintea lui D şi este considerat ca usurpător. Spre paza lui C însă urmărit de D, a pornit C' şi spre paza lui D, urmărit de C' s’a trimis D' şi aşâ mal departe. Cel ce ese cel din urmă, cu o atingere pe adversari îl consideră captivaţi şi fără multă resistenţă îl duce la lagărul său, predându-î comandantului.
S’ar pută ca C care eşise cel d’întâiu să aibă şi el dreptul ca printr’o atingere să pbtă şi el captivă pe adversari.
Acest drept se câştigă, dacă în urmărirea lui ar reuşi să trâcă prin lagărul seu, luând semn. Prin acest semn, din urmărit de adversari şi posibil a deveni sclav, dacă n’ar fugi cât p6te şi n’ar face mişcări strategice, devine urmăritor şi acum adversarii lui caută a fugi spre a nu fi atinşi şi captivaţi.
Aceste mişcări sunt controlate de arbitrii numiţi «derepţl».
Pionii urmăi'iţî, spre a nu cădă în captivitate braveză orl-ce obstacol: sar peste şanţuri, gropi, bare, alergă cât îl ţin picibrele, numai şi numai să nu caijă în captivitate. Cel căluţi în captivitate se numesc sclavi. Sclavii se duc la lagăr, nu se ţin însă chiar în lagăr, ci la o depărtare dre-care. Distanţa nu se hotărăsce de învingător, ci de cel învinşi, şi pentru acest scop, comandantul celor căluţi în sclavie trimite, pe unul dintre cel mal volnici, ca să sară în trei sărituri de la lagărul învingătorului în spre drepta şi unde va a-junge, acolo să se aşeije sclavii. In momentul când se alege distanţa sclavilor, este amnistie. Să se noteze că sunt pioni cari în trei sărituri, sar distanţă de 60 — 70 picibre.
La acestă distanţă sclavul se aşăcjă în picibre, cu mânele întinse şi îmbrăcat cu sarica pe ambele braţe, aşteptând liberarea de la al săi, dacă n’ar fi păzit la timp, căci cu o atingere pdte fi liberat şi intră din nou în luptă, considerat fiind, că n’a fost nici odată sclav.
Se întâmplă des ca din ambele părţi să cadă sclavi, atunci dacă sunt egal la număr se face schimbul de sclavi şi lupta începe din nou. Dacă însă într’o parte sunt mal mulţi şi în cea-laltă parte numai unul şi dacă acest sclav este unul din cel mal de semă luptători, îl răscumpără cu 4—5 sclavi.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
66
Lupta nu se termină, decât atunci când unul din comandanţi pierde toţi pionii, prin căderea lor în sclavie. Rămânând singur se predă de bună voie în mâna învingătorului. Atunci învingători face invasie pe teritorul învinşilor şi prima lor grije e de a pune mâna pe sarica comandantului învins pe care-1 îmbracă cu ea pe ambele braţe. După aceea cei învingători formâză arcuri din braţele lor, doi câte doi, iar cei învinşi trec sub aceste arcuri, umiliţi.
Acest obiceiu mă face a pune o întrebare. «Aceste arcuri nu vor fi ele <5re o reamintire a furcilor Caudiane?»
După ce trec sub furcile Caudiane, cei învinşi sunt călăriţi de cei învingători de 3 ori prin cercul de luptă. In urma călărituluî vin derepţii în faţa comandantului învingător, cerând răscumpărarea sclavilor. In acest moment se formâză perechile de la începutul luptei, cu deosebirea că acum pe-rechia este formată dintr’un învingător şi un învins. Cel d’în-tâiu cu sarica pe un braţ şi cel de al doilea pe ambele braţe; lipsindu-i libertatea.
Răscumpărarea se face ast-fel:
Unul din «derepţî» apucă de sarică pe sclav cu o mână, iar cu cea-l-altă mână se face că numără bani (Jicând : «Gione iaste» —(voiniceşte)—la care şi învingătorul răspunde: «iaste» (este) desbrăcându-î sarica de un braţ, semn că i s’a dat libertatea.
Aşâ se urmeză cu toţi sclavii pe rînd şi ast-fel se termină jocul cu sclavii.
Este o plăcere nespusă a asistă la o ast-fel de luptă în miniatură pe teren, unde pe lângă că tinerii Aromâni îşi desfăşură priceperea lor răsboinică, mai amintesc şi multe fapte juridice romane, pe care nici timpul, nici depărtarea n’au fost în stare a le smulge din amintirea Aromânului. Şi dacă la începutul acestui joc m’am îndoit de viitorul neamului meu, la încheiere, după ce au trecut pe sub ochii mei luptele romane în miniatură, păstrate de fraţii mei, cu multă încredere (jic: «Românul în veci nu piere, în ciuda duşmanilor», însă datori sîntem a desgropâ comorile naţionale, ca prin strălucirea lor să orbim vederea acelora, cari ne doresc mărtea.
G. Apostolescu
Com. Ceamurlle jud. Tulcea. ---------------------------
-A. !F* IE I_i
Pe lângă şcola din comuna Frăsinet, jud. Ilfov, existând o bibliotecă populară, al cărui numer de cărţi e mic faţă de cererile elevilor şi sătenilor, adresez rugăciuni celor ce doresc înălţarea sătenului român, spre a dona acestei biblioteci cărţi folositore
Dirigintă, El. Pantasopol.
www.dacoromamca.ro
670
U.RINA
REGULAMENT
PENTRU
Punerea in aplicare a lege] asnpra casei de economie, credit şi ajntor
a corpului didactic.
(Urmare).
CAPITOLUL III
Păstrarea Fondurilor.
Art. 32. Fondurile Casei de economii, credit şi ajutor a corpului didactic se vor păstra în 3 case: in casa consiliului, în casa directorului şi in casa casierului.
Art. 33. In casa consiliului se vor păstră în mod provisoriix tdte efectele publice, bonuri de tesaur şi tcSte actele de valdre, precum şi numerariul ce prisosesce în casa direcţiunii peste trebuinţele operaţiunilor curente.
Efectele publice, precum şi orî-ce acte de valore, vor figură în casă şi în scripte pe valorea lor nominală; diferenţa între acestă valore şi cea reală se va regulă prin operaţiuni de încărcări şi scăderi la venituri.
Când fondul disponibil în casă va întrece necesităţile, consiliul de administraţie va fi obligat a cumpără numai efecte de Stat sau garantate de Stat, cari se vor depune spre păstrare la casa de depuneri şi consemnaţiuni.
Recipisele se vor păstră în casa sa de fer.
Casa consiliului se va ţine sub două chei care se vor păstră: una de către preşedintele consiliului şi alta de către director, solidari responsabili.
Art. 34. In casa direcţiunii se va păstră în general tot numerariul afectat la întâmpinarea operaţiunilor curente, precum şi tdte sumele ce se primesc la casă până ce să li se hotărască destinaţia.
Acestă casă se va ţine sub două chei, cari se vor păstră: una de către director şi alta de către casier, solidari responsabili.
Art. 35. In casa casierului se vor păstră tote sumele ce se primesc dilnic la casă pentru acoperirea plăţilor aprobate, plus un supliment pentru întâmpinarea cheltuelilor neprevădute.
Tot în casa casierului se vor păstră şi tdte sumele ce se primesc la casă şi cari în fie-care sără trebuesc vărsate în casa direcţiei.
Cheile casei casierului se vor păstră numai de acesta.
TITLUL II
Depunerea şi restituirea economiilor.
CAPITOLUL IV
Depunerile permanente.
Art. 36. Depunerile permanente sunt sumele pe cari membrii corpului didactic public în funcţiune sau în retragere, fără deosebire de sex, vor voi a le depune lunar la casă, spre a le capitalisă şi a le face productive.
www.dacaromamca.ro
_____________________________ALBINA_____________________________671
Art. 37. înscrierea ca membru al Casei cu depuneri permanente este absolut facultativă. Angajamentul se contracteză pe un period de 10 ani pentru membrii corpului didactic cari sunt în funcţiune şi de 5 ani pentru acel cari sunt în retragere.
La expirarea termenului, angajamentul pole fi reînoit.
Cererea de înscriere se va face pe o declaraţie specială purtând un număr de ordine (model lit. B).
Art. 38. In cas de mdrte, angajamentul se consideră ca desfăcut de drept. In acest cas, succesorii legali al membrului decedat, vor avă dreptul a retrage depunerile permanente cu dobînda lor, conform art. 13 din lege.
Văduva şi orfanii vor beneficia totuşi de prevederile art. 26, 27,. 28 şi 29 din legea acestei Case.
Art. 39. Depunerile permanente pe tot timpul angajamentului vor fi de cel puţin 2!>/0 din cifra înscrisă în budget a salariului membrului care este în funcţiune şi de cel puţin 2% din pensia înscrisă în budget a membrului eşit la pensie. Fracţiunile de leu se vor întregi din 50 în 50 de bani.
Aceste depuneri se vor reţine lunar din lefa sau din [pensiunea membrului şi se vor vărsă la casă.
Art. 40. Depunerile permanente se fac prin reţineri lunare din retribuţie sau pensiune, înscrise în ordonanţa de plată. Ele se varsă Casei de către casierii plătitori în fie-care lună, împreună cu bor-deroul (model lit. C), în dublu exemplar. Unul din exemplare se înapoiază ministerului vizat de director sau de comptabil, spre a servi ca act justificativ şi ca mijloc de control al reţinerilor făcute şi înaintate casei.
Art. 41. Pentru depunerile permanente făcute în timpul anului până la 31 Decemvrie, Casa va remite fie-căruî membru o situaţie a capitalului său (model lit. D).
Situaţia va indică capitalul format atât din depunerile anilor precedenţi, cât şi din depunerile din anul acela.
Fie-care situaţie anuală anuleză pe cele precedente.
Art. 42. Membrul corpului didactic care a fost elimitat în mod definitiv din învăţămînt în urma unei condamnări disciplinare nu mal păte continuă a fi membru al Casei. In acest cas, capitalul depus cu dobîndile lui i se vor restitui şi angajamentul lui se consideră ca desfăcut de drept din diua condamnării.
Art. 43. Numai depunerile permanente conferă titlul de membru al Casei şi dreptul de a beneficiâ de tdte avantajiele acordate de acăsta Casă.
Art. 44. Depunerile permanente vor produce o dobîndă de 3°/„ pe an, socotită de la prima di a trimestrului ce urmeză după data la care s’a făcut depunerea şi până la prima di a trimestrului in care se efectuăză restituirea capitalului. Dobîndile vor fi socotite în fie-care an la 31 Decemvrie.
Art. 45. Depunerile permanente ale unul membru nu se vor restitui decât la expirarea termenului de angajament al membrului.
www.dacoromanica.ro
672
ALBINA
Procentele de 3% cuvenite depunerilor permanente nu se vor restitui decât odată cu capitalul.
Ele vor fi trecute la partida depunătorului la fie-care finit de an, pentru a fi capitalisate.
Art. 46. Depunerile permanente înceteză a mal produce dobîndă din diua în care capitalul a devenit exigibil.
Art. 47. Orî-ce membru al Casei care va fi întârdiat 6 luni cu vărsarea depunerilor permanente ge şterge din controlele Casei cu perderea titlului de membru al el.
El perde, încă, dreptul la procente pentru tăte depunerile permanente vărsate până la expirarea termenului de angajament, când i se va restitui numai capitalul.
Reînscrierea sa între membrii nu se va pute face decât vărsând integral tăte ratele întârdiate, plus un beneficiu pentru Casă de 10% din cuantumul lor.
Prin înscriere, capitalul membrului va continuă să producă do-bînda ca şi cum întreruperea n’ar fi existat: ratele întârdiate nu vor produce dobîndă decât din prima di a semestrului următor a-celuia în care ele au fost depuse.
In a patra lună de întârdiere se va trimite membrului interesat un avertisment, prin care i se va atrage atenţiunea asupra celor coprinse în acest articol şi va fi invitat să se pună la curent cu vărsarea depunerilor.
Art. 48. Depunerile permanente, precum şi procentele lor, nu se pot urmări nici de Stat, nici de particulari, pentru nici un motiv.
Asemenea ele nu se pot cedă nici în total, nici în parte.
CAPITOLUL V Depuneri limporare.
Art. 49. Depunerile timporare se vor primi de la ori-care membru al corpului didactic, fie sau nu membru al Casei, precum şi de la particulari, atunci când casa va avă nevoie de bani, şi numai In limitele trebuinţalor el.
Aceste depuneri nu vor pută fi mal mici de 50 lei vărsaţi integral.
Art. 50. Depunerile timporare vor da drept la o dobîndă până la maxim 6% pe an, socotită din diua depunere! până în diua restituire!.
Consiliul de administraţie va hotărî în fie-care trimestru dobinda ce se va plăti in trimestrul următor procedând conform art. 55 de mal jos.
Art. 51. Pentru a înlesni formarea de capitaluri, Casa primesce în păstrare şi mici sume, minimum de 5 lei, la cari nu va plăti nici o dobîndă până când vor atinge suma de 50 lei, atunci ele vor trece în categoria depunerilor temporare şi vor începe a produce dobîndă prevădută Ia art. 50.
Art. 52. Depuneri timporare în condiţiile art. 50 se primesc şi de la particulari, cari nu sunt membrii al Casei, nici ai corpului didactic, însă numai în limitele trebuinţelor Casei.
Art. 53. Depunerile timporare se fac direct la Casă sau prin poştă. Pentru sumele mal mari de 50 lei, depunătorul va primi ime-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
673
diat o reci pisă; pentru cele mai mici de 50 leî, recepisa i se va liberă atunci când acele depuneri reunite vor atinge cifra de 50 lei.
Ori-care ar fi cifra depunerii timporare, ea va fi trecută în statul nominal al depunătorului chiar în momentul depunerii.
Art. 54. Casa va pute primi depuneri de la autorităţile şcolare, plătindu-li-se o dobîndă de 4°/0 pe an, socotită din diua depunerii până în diua restituirii.
Aceste depuneri nu se vor pute face decât cu autorisaţia ministrului instrucţiunii publice şi al cultelor.
Art. 55. Dobînda de 6% prevădută la art. 50 şi cea de 4"/0 de la art. 54 va pute fi micşorată sau sporită, după găsirea cu cale a consiliului de administraţie şi aprobarea ministrului instrucţiunii publice şi al cultelor. Aceste disposiţiuni se vor publică în «Monitorul Oficial» şi în «Buletinul Oficial» al ministerului.
Art. 56. Depunerile timporare, precum şi depunerile autorităţilor şcolare se vor restitui la cerere, sau cel mai târdiu în termen de 3 luni de la data cerereî de restituire.
Art. 57. Procentele cuvenite depunerilor timporare şi depunerilor autorităţilor şcolare se vor achită celor în drept la fie-care sflrşit de an după cerere, sau eventual o-dată cu restituirea capitalului, în acest din urmă cas însă procentele anuale reclamate nu sunt producătdre de noul procente.
Art. bS. Cererile de restituire a dobîndilor timporare vor fi însoţite de recepisele respective, la cari se va anexă şi adeverinţa depunătorului pentru primirea banilor.
Ari. 59. Restituirea depunerilor timporare va ave loc din oficiu atunci când cosiliul de administraţie va crede că interesele Casei reclamă acestă măsură.
TITLUL III
împrumuturi în comptul salariului sau a pensiunii.
CAPITOLUL VI
împrumuturi şi restituirea sumelor împrumutate.
Art. 60. Membrii Casei cari sunt în funcţie vor pute cere şi obţine de la casă, împrumuturi în bani în comptul salariului lor, până la maximum valărei cifrei înscrisă în budget a salariului pe 3 luni, mal puţin reţinerile, iar pensionarii până la maximum pensiunea înscrisă în budget pe două luni, mai puţin reţinerile.
Art. 61. împrumuturile se acordă de către consiliul de administraţie în ordinea cererilor de înscriere.
In acest scop se va ţine un registru special în care se vor înre-gistră cererile de împrumuturi pe măsură ce sosesc.
Se excepteză, însă, caşurile de nenorociri grave, la cari se cere un ajutor grabnic, când consiliul va pute acordă împrumutul şi în afară de ordinea înscrierilor.
Dacă urgenţa este evidentă şi dacă consiliul nu se pdte convocă în mod urgent pentru a decide asupra împrumutului, directorul va pută acordă însuşi împrumutul până la o sumă egală cu salariul
www.dacQromanica.ro
€74
■ r.TUNTA
sati pensiunea membrului pe o lună. Asemeni împrumuturi însă vor trebui să fie aprobate de consiliu la prima sa întrunire.
Art. 62. Consiliul de administraţie are dreptul, când va găsi cu cale, să refuse împrumutul cerut, de orî-ce membru, fără a fi nevoie să motiveze refusul său.
Art. 63. Dacă membrul care cere un împrumut are dejâ un sechestru pe salariul sati pensiunea sa, împrumutul nu se va acordă decât pentru achitarea acelui sechestru.
Suma acordată se va vărsă atunci direct de casă pentru plata acelui sechestru, iar membru va primi numai diferenţa.
Art. 64. Cererile de împrumut se adreseză directorului casei (model lit. E).
In ele se vor arătă datoriile ce mai are membrul, reţinerile ce i se fac din salariu sau din pensiune pentru plata lor, precum şi scopul împrumutului ce cere.
Cererea de împrumut constitue pentru membru obligaţia de a se supune la îndatoririle ce-î sunt prescrise prin lege şi prin regulament pentru plata împrumutului şi a dobindilor lui, în cas de a i se admite cererea.
In cas când împrumutul a fost refusat, cererea de împrumut se restitue membrului, de o-dată cu comunicarea refusuluî.
Art. 65. Dacă cererea de împumut este aprobată, suma cuvenită se libereză celui în drept, sau i se trimite prin poştă. Răspunsul sau declaraţia de primirea banilor se anexeză la cererea de împrumut.
O-dată cu liberarea banilor se va încunosciinţâ, şi ministerul pentru ca să facă reţinerile de plată, prevădute la art. 66 şi 67.
Art. 66. Pentru sumele împrumutate în comptul salariului sau pensiunii, casa va percepe o dobîndă de 7°/0 pe an, care se va reţine în porţiuni egale pe fie-care lună, până la stingerea datoriei, de o-dată cu reţinerile pentru plata împrumutului, prevădut la art. 67.
Art. 67. Restituirea împrumuturilor se va face prin reţineri lunare din salariu sau pensiune, independent de orî-ce alte reţineri, făcute respectiv pe fie-care lună de către ministerul instrucţiunii publice şi al cultelor, sau de către ministerul de finance, serviciul casei pensiunilor.
Cuantumul fie-căreî reţineri lunare va fi ast-fel calculat, în cât întrăga sumă împrumutată să fie achitată pe deplin cel mai târdiu. în termen de un an de la data liberării ei pentru membrii cari sunt în funcţiune şi de 6 luni pentru pensionari.
Reţinerile pentru achitarea împrumuturilor făcute de casă vor avă preferinţă asupra orî-căror alte reţineri aplicate pe salariul sau pensiunea membrului, în urma contractării împrumutului la casă.
Art. 68. Reţinerile din salariu sau pensiune pentru restituirea împrumutului vor începe din luna următore acordării. Ele se înain-teză casei îndată ce sau efectuat şi cel mai târdiu până la finele lunel împreună cu un borderou (model lit. F) în dublu exemplar, ■dintre cari unul se înapoiază ministerului vizat de comptabilul sau
www.dacaromamca.ro
ALBINA
675
de directorul casei, spre a servi ca mijloc de control şi ca act justificativ.
In casur! de forţă majoră se pot acordă prelungiri in plata ratelor pentru 3 luni cel mult.
Art. 09. In cas când împrumutul cu dobîndile sale nu s’ar pute achită în întregime, din causă că împrumutatul a încetat din vieţă sau a fost exclus din corpul didactic înainte de achitare, Casa va urmări depunerile permanente şi timporare ale membrului, şi dacă nici atunci nu se va achită, îl va urmări în averea sa.
Art. 70. împrumuturile prevSdute la art. 60, 61, 64 şi 65, sunt scutite de taxa timbrului
(Sfîrşitul în No. viitor).
I	nf or rctaţitani.
D-l P. ANTONESCU, silvicultor-şef şi profesor la şcola de silvicultură, şl-a desvoltat Sâmbătă 16 Martie, în localul administraţiei Domeniilor Coronei, conferinţa sa vorbind despre; «Convenţiile comerciale şi influenţa lor asupra desvoltărei industriei şi comerciulul lemnelor în România».
Conferenţiarul a făcut un scurt istoric al politicei comerciale de la întemeierea principatelor, apoi a intrat în fondul conferinţei sale.
A constatat, cu date statistice, că în perioda de la 1850 — 1860, comerţul de importaţie al lemnelor eră redus la zero, dar că treptat s’a ridicat, până în 1893.
Importul a scăzut în urma regimului protecţionist adoptat, în schimb însă exportul a crescut în mod surprinzător.
In export primul rînd il ţin materiile prime şi semi-fabricatele.
Deşi valorea produselor nostre forestiere a crescut mult, totuşi în ■ce privesce industriile propriu Zise, suntem într’o vădită stare de inferioritate.
Căuşele cari au provocat crescerea exportului sunt:
«Politica nostră vamală şi criza agricolă şi financiară din 1899».
După ce a mai vorbit despre nouile tarife vamale ale Germaniei, Austriei şi Rusiei, conferenţiarul a propus urmâtorele desiderate, pentru desvoltarea industriei lemnului:
1) Micşorarea taxelor de transport pe căile ferate; 2) Construirea a noul î'eţele de drum de fer; 3) Favorisarea transportului pe ape des-chiZendu-se debuşeuri pentru Nordul Africeî; 4) Regularea cursurilor Oltului şi Bistriţei şi obligarea străinilor a se servi de aceste ape; 5) Constituirea de societăţi şi înfiinţarea unui biurou de informaţii comerciale internaţionale; 6) îndatorirea consulilor noştri de a ne ţine în curent lunar de preţurile lemnelor pe pieţele streine; 7) înfiinţarea unei «Bănci industriale» ; 8) In Camerile de comerţ să se dea mai multe locuri re-presentanţilor industriilor în general şi a industriilor lemnului în special; 9) înfiinţarea de muzee comerciale şi 10) Instituirea unei comi-siuni care în fie-care an să stabilescâ preţurile mărfurilor exportate şi importate.
* *•
In şliua de 26 Decemvrie 1902, s’a făcut inaugurarea şcolei de adulţi •din cătunul Cristesci, jud. Suceva, şcolă ce s’a înfiinţat din iniţiativa şi prin stăruinţa dirigintelui şcolei, G. Vierme. In Ziua inaugurării şcola avea înscrişi 70 elevi, între 15 — 23 ani. Cursurile şcolei se predau de dirigintele G. Vierme, iar d-l G. Ţintilâ, învăţător la acea şcolă predă cântările.
*
* *
In Ziua de 24 Ianuarie a. c., în comuna Cristesci din judeţul Suceva,
www.dacoromamca.io
676
ALBINA
din iniţiativa d-lui G. Vierme, dirigintele şcoleî, cu concursul învăţătorilor şi al preoţilor, s’au pus basele unei societăţi culturale şi filantropice «Unirea». Scopul acestei societăţi este solidaritatea între membri, ajutorul reciproc şi cultura prin întruniri cetire şi conferinţe.
*
* *
Se publică spre cunoscinţâ generală că, în (Jiua de 22 Martie 1903, orele 10 a. in., se va ţine, în localul Ministerului Agricultureî, Industriei, Comerciuluî şi Domeniilor, licitaţiune publică orală, pentru închirierea pe termen socotit de la 23 Aprilie 1903, până la 23 Aprilie 4908, a ecaretelor şi bunurilor mici notate în tabloul ce se pote vedâ la Minister, Serviciul exploatărei moşielor, ecaretelor, etc.
închirierea se face pe baza regulamentului de licitaţiunî publicate în «Monitorul Oficial» No. 208 din 1894, şi cu condiţiunile publicate în «Monitorul Oficial» No. 143 din 26 Septemvrie 1899, cum şi cele speciale prevăzute în tablou la unele din aceste bunuri.
Textul art. 68 până la 79 din legea comptabilităţei generale a Statului, va fi afişat în sala de licitaţiune.
Amatorii pentru a pute să concureze, sunt datori a depune garanţie provisorie, în numerariu sau efecte publice, în valorea indicată în dreptul fie-cârui bun din' tabloul imobilelor de închiriat.
*
* *
In «jiua de 27 Martie 1903, orele IO1/* a. m., se va ţine la Eforia spitalelor civile din Bucuresci, licitaţie publică orală pentru vîmjarea spre exploatare a următorelor porţiuni de pădure:
Judeţul Prahova.— 1) 5 parchete din pădurea Măneciurile, Valea Te-lăjenuluî, plasa Oră ţii şi restul parchetelor; garanţie provisorie lei 600.
2)	6 parchete din pădurea Petricica, garanţie provisorie lei 1.100.
3)	5 parchete din pădurea Neamţu de pe Valea Azuga, garanţie provisorie lei 650.
4)	200 arbori, de specie paltin marcaţi, pe plaiul Vîrful cu Dor, la Sinaia, garanţie provisorie lei 250.
Judeţul Romanaţî: 1) 16.429 arbori, seria I, Fusendrea, pădurea Mo-runglav, exploatabili în 6 ani, garanţie provisorie lei 5.000.
2) 23.555 arbori, seria II, Băresci, pădurea Morunglav, exploatabili în 6 ani, garanţie provisorie lei 6.000.
Judeţul Argeş: 1) 513 arbori frasini, pădurea Toca Grebla Groşi, comuna Dăngesci, exploatabili într’un an, garanţie provisorie lei 800.
Condiţiunile generale pentru exploatarea acestor arbori sunt cele publicate în «Monitorul Oficial» No. 174 din 1901, iar cele speciale precum şi ori-ce alte informaţiunî se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei în filele şi orele de lucru.
In (jiua de 27 Martie 1903, orele 10*/, a. m., se va ţine la Eforie, Bulevardul Elisabeta, pentru închirierea pe timp de 3 ani, a următorelor imobile din Sinaia:
«Pavilionul de mărunţişuri din parc» : Magasinul No. 2, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 60.
Magasinul No. 3, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 70.
Magasinul No. 4, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 70.
Magasinul No. 5, cu începere de la 1 Iunie 1903, garanţio provisorie lei 50.
Cofetăria de lângă telegraf, cu începere de la 26 Octomvrie 1903, garanţie provisorie lei 200.
Condiţiunile speciale, precum şi ori-ce alte informaţii, se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei, în filele şi orele de lucru.
www.dacaromamca.ro
Societăţi economice la sate.
In populata comună Vaidenî, Velcea, în diua de 1 Ianuarie 1903, din iniţiativa învăţătorilor, în frunte cu Gr. Adamescu, diriginte, a preoţilor, în frunte cu C. D. Băescu şi a câtor-vâ fruntaşi al comunei, a'a înfiinţat banca populară «Păstrarea», simbolisând crescerea vitelor, ocupaţia de căpetenie a locuitorilor. Statutele s’au autentificat de Tribunal, sub No. 148, din 15 Ianuarie a. c. Consiliul de administraţie se compune ast-fel: d-1 D. Constantinescu, revisor şcolar, preşedinte de onore; Pr. D. Băescu, preşedinte activ; Al. Vinereanu, vice; Gr. Adămescu, casier-comptabil; C. Niculescu. secretar-comptabil; Ad. Grigorescu, N. Boţan, Lazăr P. Loghin, membrii.
* # ♦
Bilanţul Societăţei *lon Heliade Rădulescu», din comuna Iazu, jud.
Ialomiţa, pe anul 1902—1903:
ACTIV
Numerar aflat în casă ..........................Lei	124,57
înscrisuri şi poliţe.............................»	7.270,00
Una casă de fer.................................•»	158,40
Cheltuelî de fondaţie şi spese în cursul anului	. »	149,16
Total . . . Lei 7.702,13
PASIV
Depuneri spre fructificare .....................Lei	2.650,00
Cotisaţiunî lunare .	 »	4.019,00
Procente............ ...	. .	. »	811,52
Fond de reservă ...	....................... 47,45
Fond de cheltuelî................................»	90,16
Taxa de înscrieri................................»	48,00
Total ... Lei	7.702,13
POŞTA ADMINISTRAŢIEI.—Pr. Ion. Th. Stănescn, Caranasuf.—Sunteţi achitat pe anul curent cu chitanţa 8.652. Mulţumim.
D-lui N. Stoiceseu, Bălănescî-Olt. — V’am achitat pe anul trecut al V-lea cu chit. 6.203.
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţi! morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţi! imorale, sau cu tendinţe contrari! statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-luî Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalinderu, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şoinănescu, mare proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petru (Jftrboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Const. Banu, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spira C. Haret, Ministru, profesor Universitar; I. Diinitrescn Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădescft, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor. — Censori, Const. Allmăneşteann, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescn, profesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar.
www.dacoromamca.ro
LOTERIA
Societăţii pentru învăţătura Poporului Român
Pentru clădirea aripei dreple de la localul şcolelor ei normală şi primară din Bucuresci, str. Sf. Ecaterina.
Autorisatâ de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec-tureî Poliţiei Capitalei No. 66.312 din 8 Iunie 1902.
350.000 Bilete a un Leu unul
Câştiguri:
1	a 35.000		Lei . .	. . Lei	35.000
I	»	15.000	» . .		15.000
2	»	5.000	» . .		10.000
3	>	2.000	9 . .		6 000
6	»	1.0(0	»		6.000
12	»	600	» . .		6.000
30	»	200	A) . .		6.000
60	»	100»			6.000
100	»	50	> , .	. . >	6.000
250		20	» . .		5.000
465 Câşt. în val. totală de Lei 100.000 Biletele se găsesc de vîndare:
In Hucuresci: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţii de tutun.
Judeţe: La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; ia vămi şi la debitanţii de tutun. Tragerea Lotăriel s’a llxat la 8 Iunie 1903.
luminări de coră curată de albine, se pot găsi la preotul 1. Aposlo-lânu, Vălenii-de-Munte Prahova Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vînrjare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenn. 26-22.
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCI
Capital în acţiuni întreg versat în
aur..................Lei 2.000 000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune ....	„ 3.965.688.76
Idem format din capital şi alte reserve . „	1.075.842,60
Total in aur Lei 7.052.631 36 Daune plătite. . . . Lei 33.000 00!) Vice-preşedinte A. liăieoianu.
Dir. general E. Griinwald.
• Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţă generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote o a-şele din ţară.
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. ţlilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria ndstră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi:
de Vax cu Elastic sad Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
12.95,	13.95, 11.95 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95-
18.95,	14.95, 15.95.
»	»	» Nasturi
» Lack cu Elastic sad Şireturi >	»	» Nasturi
» Chevreau cu Elastic » o > Nasturi
Preţuri corente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95.
»	»	»	> Botonî » 11.95, 12 95, 13.95, 14.95, 15.95.
»	» Colori »	»	» 12.95, 13 95, 14.95, 15.95.
» Geros cu Nasturi şi Şireturi »	7.95,	8.95,	9.96.
Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi»	5.95,	6.95.
Idem cu Şireluri şi Nasturi »	6.95,	7.95,	8 95.
Idem de Lack diferite forme »	5.95,	6 95,	7,95,	8.95,	9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu	preţuri	fabulos	de eftine.
Iu tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.	______
» Bărbaţi »	2.95.	I .
Rupăndu-se la încercare, se dă altă joupon de reducţie pentru cititorii Albinei, pereche.	8
Magasin la iote Scsonrle, Calea .	...	.	..
T	\v. o,	r>	Cititorii revistei vor avii un seiiijoinint de
I letonei A O. —/. aiului l de Poliţia	6°/0 din preturile Însemnate, presentând
Capitalei. Bucuresci	cuponul.