No. 22
ANUL VI.
2 Martie 1903
-GF I
! o | O o <5
I
d
&
o
0 0
1	I
1 ml
o
O.
0
SL |
O
Gv
Q
©
fe |
-S
o;
0
1	l
: o; ! 3>:
£.
S
Q
m
Hevista Enciclopedică populară
$pare în fie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an Liel 5 1 Abonamentul în străin, pe an Ltei 8
»	»	» 6 luni » 3 | Un număr................15 bani
pentru anaift^Kirl 1 leu linia, jvilea publieltate 5 bani euvîntul TUserlptele nepublieate se ard.
Comitetul de Redacţie: ion Kafiii
maeru
p. Qarhovîceaqu	Colonel p. V. jYăsturel
g_ Jfdamescu V. „S". JVloga Jf. J'/icotaescu
g. Coşbuc
J. Otescu
P. Zu/fu
gr. Ueodossiu
Corist. C. popovict-Vaşcă.
SUMARUL: Th. D. Sperantia, Preotul.—N. Niculacscn, Cât mâncăm?—/. Otescu, Notiţe sciinţifice (Maşinele cu aburi). — N. Moga, Metodica lucrului manual.— /. l’ătrăşcoiu, Băncile populare germane. Sistem Raiffeisen.— X., Centenarul lui Edgard Quinet. — Ion E. Mihăescu, Cultura pomilor fructiferi. — Circulara d-luî I. Kalinderu către agenţii Domeniilor Cordnel. —Societăţi economice la sate.— lnformaţiunî.—Sfaturi: Pentru ca perul să nu albescă.— Cum putem transportă cartofii prin ger. —Casa de credit şi economii a corpului didactic.—De la sate.—O faptă lăudabilă. — Mulţumiri. — Bibliografie.— Poşta administraţiei.
Ilustrapiuni: Formarea aburilor.—Pompă.—Vapor cu aburi.—Vapor pe mare. -Bateria Mircea la Calafat.—Asilul Elena D6mna.
o
b
O
G
O
G
O
<•>
§1
O
G
O
d
Gr
O
|[
b
o
0
0
0
0
O I
O
o
b
Gr
€>
I
Jţedacfia fi fîdministrafia Str. f/îârjtulesg fio. S>, pucurescl.
www.dacoromamca.ro
„Droiheria Universală" Toma Brătulejcu.
BucurescI, Calea Griviţel, No. 145, (lângă gara de Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumurî şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiunî higenice contra mătreţeî şi cădere! perului. Capilarine, tincturi pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătesci, de Karlsbad, săruri de puciosâ, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratoriî chimice, pentru Institute de Bacteriologic şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şi Instrumente chirurgicale, Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalin.ă Şi, acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-luî Farmacist Toma Brătulescu.____________________ 26—22.
ger.es
Societate cooperativă agricolă, Bueu-resci, str. Karageorgcvici, 3. S’a aprovizionat cu semînţă de luccrnă prima, garantată fără cuscntă. Preţ forte convenabil. Onoraţii seî clienţi sunt rugaţi a face din vreme coman-dele, spre a li se rezervă cantitatea necesară.	s-s.
Ministerul Agricnlturel, Industriei, Comerciului şi Domeniilor.
PUBLICAŢIUNE
Se aduce la cunoscinţa domnilor Exposanţî, români, cari au fost recompensaţi la exposiţiunea Universală de la Paris din 1900, că cele mai multe din diplomele şi medaliile Ex-posanţilor români fiind sosite, Ministerul a decis, ca aceste medalii şi diplome să se libereze celor în drept, cari se vor presentâ la Minister în personă sau printr’un împuternicit a le primi.
BANCA SOIUANIEI
Capital social de 26.000.000 fr. împărţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. versaţi.
Comitetul central:	
	Londra
Laclilan Maekinsto.sh Rate,	
Espire		n
G. I. Gosclien		
Vi8cuunt Duncannon . . .	
Hon. II. A. Larvrcnce . .	V
M. Adolphe Vernes ....	â Paris
M. Charles Mallet	r>
Director: M. C. A. Stolz
>■> ajutor: M. E. E. Goodwiu. Censorî: Ioan Kalindern, Demetrn Ioan Ghika şi Arthur Green.
Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucuresci
Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra.
www.dacoromamca.ro
PREOTUL)
O,	Preote, Tu eşti părinte Al sufletului pe pămînt,
Apostol eşti al Celui care
S’a întrupat din Duhul Sfînt Pe pămînt.
De Cel de sus, păstor de suflet Aî fost lăsat aice jos
Să semeni pace şi iubire Şi înfrăţire în Christos Aice jos.
Păstor eşti Tu, şi ’n a ta mână Lăsat’a bunul Dumnezeu
A sufletelor pază ’ntregă ;
Respunţli dar cu sufletul teii Lui Dumnezeu.
Al preoţiei dar în lume,
E cel mai sfînt ce-î dat de sus ;
Să fie vrednic dar acela Ce ca să-l porte este pus De cel de sus.
O,	Preote, Tu eşti părinte Al sufletelor pe pămînt,
Apostol eşti al Celui Care
S’a întrupat din Duhul Sfînt Pe pămînt.
Th. 1). Sperantia.
www.dacoromanica.ro
566
ALBINA
Gât mâncăm? (i).
Doctorii ne învaţă că trei lucruri ne păstreză sănătatea: hrana, munca şi aerul curat. De muncit, sătenul muncesce din greu, mal ales vara; de aer curat se bucură la câmp; numai mâncarea la el este fudulie. Sătenul nu scie cât preţ trebue să pună pe hrană; se mulţumesce să bage în coş, o cepă, un ardeiu, un castravete, ca să facă stomacului de lucru; dar nu-şî dă cu so-cotăla, dacă acăstă mâncare îl îndestulează trebuinţele trupului, dacă îl pote ţine clilele, ori îl dă putere destulă la muncă.
Hrana ne cresce şi ne ţine cu vieţă; ne dă puterea de a munci, şi de a înfrînâ bolele, cari în tot minutul încercă să ne năpă-dăscă trupul şi să ne dobore. 0 mâncare potrivită, la unele băle, preţuesce mal mult de cât tote doctoriile; iar alte bole se vindecă numai cu mâncarea singură.
învăţaţii asemănă trupul nostru cu o maşină, căreia îî trebue apă şi ce-vâ, care să ardă, cum sunt cărbunii ori lemnele, spre a se pute pune în mişcare. O maşină nu umblă fără foc şi fără apă. Acestea îi dau puterea de a se urni din loc şi de a pută trage după ea, şirul cel lung de vagone încărcate. Pentru trupul nostru, hrana e tocmai ceea ce sunt cărbunii şi apa pentru o maşină. Din hrană iese căldura ce o simţim noi. O parte din hrană arde în noi, cum arde cărbunii în cuptorul maşinii. Trupul nostru întreg e un cuptor care nu se răcesce decât odată cu sfirşitul vieţii. Dacă n’am ave în noi acest izvor nesecat de căldură, am păţi erna ca muscele, ca broscele, ca şerpii şi atâtea alte vietăţi, cari cad în amorţelă şi nu se mişcă, nu se hrănesc, nu simt decât atuncea când le încăltjesce dogorela soreluî de vară. Hrana arde în noi fără pară, înăbuşit, cam în felul cum arde grămada de gunoiu de la vite.
De ia o vreme începe să se ivescă stricăciuni la o maşină: acjl i se rode un şurub, mâne îî plesnesce o ţăvă, altă-dată se slăbesce în încheieturi şi maşina trebue reparată. Părţile stricate trebuesc scose şi în locul lor se pun altele bune. Acelaş lucru se petrece şi cu noi. Trupul nostru se strică şi se preface neîntrerupt, când suntem în vieţă. Cum se strică ţevile, şuruburile maşinei, tot aşâ se strică în fie-ce minut câte o părticică din sângele nostru, din carnea nostră, din creerul, din mâruntaele şi din tote părţile trupului. Părticelele stricate sunt scose afară din trup cu udul, cu sudorea şi cu răsuflarea. Stricăciunile se dreg cum se ivesc. In locul lor se pun alte părticele de sânge, de creer, de carne, pe cari le alege trupul din mâncarea cea de tote cjilele. Cu hrana băgăm în trupul nostru material noii şi prospet care are sarcina de a drege neîntrerupt stricăciunile din el. Hrana ne preface, ne primenesce trupul fără 1
(1) Conferinţă însoţită de proecţiunî luminâse, ţinută la cercurile culturale din com. Frumuşiţa şi Oncea la 29 Decemvrie 1902 şi 12 Ianuarie 1903.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
567
încetare. Ea are dar două slujbe de împlinit: să ardă şi să producă în trup, căldură, fără de care nu e vieţă, şi să-l primenăscă, punend material nou, în locul celui stricat. Lucrurile cu care ne hrănim trebue mal întâiu să le pregătim ca să le facem bune pentru trup.
Cele mal multe din lucrurile pe cari le mâncăm, le gătim, le mestecăm şi le muiăm în gură şi le înghiţim. In stomac şi în maţe, mâncările se mistue, adică se topesc şi apoi partea cea bună de hrană e suptă de pereţii maţelor şi împrăştiată în tote părţile trupului pentru ca să ardă şi să dregă stricăciunile ivite; iar partea netrebuitore e aruncată afară. Gătitul mâncării, mes-tecatul şi mistuitul sunt dar lucrări cari numai ajută trupul să alăgă partea ce-î trebue la hrană.
învăţaţii împart tote lucrurile cu cari ne hrănim în trei: de o parte pun pânea cu legumele, verdeţurile şi pomele; de altă parte e carnea cu lăpturile şi ouăle şi de alta e sarea şi alte câte-vâ, pe care el le numesc minerale.
Dacă socotim o viăţă de om la 60 de ani, atunci în acest timp noi mâncăm mult din fie-care fel din lucrurile cu cari ne hrănim. Dacă am pune la un loc tot ce mănâncă omul cât trălesce, am face o grămadă de 10 ori mal naltă decât el şi din acea grămadă am pute face 1.280 chipuri cât omul de mari. Ca să înţelegeţi mal bine, priviţi pe perete acel chip de uriaşi, lângă care stă un om, ca să puteţi mal lesne face o asemănare între un om şi între ceea ce mănâncă el, cât trălesce. Un alt chip ne arată o pâne cât un munte şi un om alături, ca să facem asemănare între pânea care o mâncăm şi între om. S’a socotit că în 60 ani noi mâncăm 25.500 kgr. pâne. Dacă am face din totă o singură grămadă, acesta ar ave 400 metri cubl. Un alt chip ne arată un cartof mal nalt decât o casă şi alături un om care se uită uimit la el, fără să-i vină a crede de ceea ce vede că mănâncă. Dar pe lângă cartofi mal ne hrănim cu fasole, linte, bob, mazăre, din care s’ar face pote o grămadă şi mal mare.
Un alt tabloh ne arată un morcov şi lângă el, e un măgar. Morcovul e de trei ori mal mare decât măgarul. Pome mâncăm tot cât şi pâne. In alt tablou se vede un om cum se odihnesce lângă un măr. Din el a tăiat o felie, pe care o ţine în mână şi se uită la ea. Felia e de câte-vâ palme şi abiâ se cunosce locul de unde e tăiată.
Cărnurile întrec şi pânea şi tote legumele care s’aii arătat. Din totă carnea pe care o mâncăm, s’ar pută face un boQ, cum arată acest tablou, înalt de 5 metri, în greutate de 18.000 kgr., adică la 45—50 bol. Faţă de el, un om ar fi tocmai ca acel copil, care abiâ se zăresce sus, călare pe el.
Sarea care o punem în bucate ajunge la 1.700 kgr. Din ea s’ar pute face (jece chipuri tocmai cât omul de mari, după cum se vede în acest tablou.
La băutură nu se potrivesc toţi 6menil. Socotela e mal greii de făcut; dar dacă punem câte 2 litri de băutură, cum e apa,
www.dacoromanica.ro
568
ALBINA
vinul, rachiul, berea, pe <Ji, atunci în vieţa nostră, am bea la 5.000 vedre, care ar încăpea într’o căldare, aşa de mare, cum arată acest tablou, faţă de om. Omul s’a suit pe o scară înaltă la gura ei, ţinând un pahar în mână.
Patima fumatului îl silesce pe om să ardă atâta tutun, cât ar face din el o ţigare de 5 metri de lungă şi do 1,30—1,40 metri de grosă. Chipul acesta, arată un om care se trudesce să ea în spinare o asemenea ţigare. Truda îl e zadarnică, pentru că ţigara n’are o greutate maî mică de 1.000 kgr., dacă am socoti că fumeză numai câte 6 ţigări pe cjh. -
Cum vedeţi, lucrurile cu cari ne putem hrăni, sunt maî multe şi mal deosebite, decât acelea pe cari le arde o maşină. Nu din tot ce mâncăm însă, tragem acelaşi folos; întocmai cum şi la o maşină, nu tot ce punem în ea să ardă, îl dă aceeaşi căldură. Se scie că unele mori şi maşini de treerat se încălzesc cu pae.
Acestea ard cu pară mare, se trec repede, dar căldura ce o dau e prea slabă. Cuptorul petrece multe pae până să se înfier-bînte apa ca să învîrtescă rota. Paele dau căldură mică, lasă cenuşe multă şi trebue să se ardă multe, ca să misce maşina. Lemnele daâ căldură mult maî mare decât paele şi cenuşe mal puţină. De la cărbuni însă, căldura e mult maî mare şi decât de la lemne. O mână de cărbuni dau tot atâta căldură cât dau câte-vâ sute de kgr. de lemne şi cât un car de pae. Tocmai aşâ se întâmplă şi cu mâncarea nostră. Doctorii ne dovedesc că ver-deţurile: cepa, ustoroiul, varza, ardeiul, castraveţii, ca hrană pentru om sunt mal rele decât paele pentru maşină. In ele nu se găsesc materii cari să hrănescă trupul, să-î dea căldură şi să-l primenescă, dregend stricăciunile ce se fac în el. Şi sătenul se hrănesce mult cu asemenee lucruri mal ales în post. Asemenea hrană nu e îndestulătore. Ea se mistue greu, şi nu în întregime: rămân tot-deauna părţi netopite. Ca să ne dea destulă putere trebue să mâncăm mult, să ne îndopăm; stomacul şi maţele se întind, se lărgesc şi se moleşesc; sângele se îm-puţinezâ şi se face apos; rumenela feţii se pierde şi omul se buhăesce, e lipsit de putere, simte slăbiciune în trup; n’are spor la muncă; greutatea trupului îl scade; carnea pe el se topesce* pielea se sbârcesce; rămân numai osele îmbrăcate în piele. O-mul e maî friguros şi maî lesne izbit de bole, care-1 omoră. Viăţa se scurteză. Dacă mal are nenorocirea să mănânce şi porumb stricat, se dă singur pradă morţii.
Legumele, cum e fasolea, lintea, mazărea şi bobul; pâinea şi mămăliga aii mal multă putere hrănitore decât verdeţurile; însă nu ne putem ţine qlilele numai cu ele. Şi din legume trebue să mâncăm mult ca să ne îndestulăm trebuinţele trupului. Cărnurile, lăpturile, ouăle sunt cele mal hrănitore. Ele se asămănă cu cărbunii la o maşină. Ele hrănesc maî repede şi mal îndestulător, se mistue maî lesne şi maî bine. Pe slăbănogi şi pe cel zăcuţi de bolă II întremeză; celui sănătos îl dau putere la muncă, îmulţesc sângele, care curge în vine cu putere; ţine căldură în
www.dacoFomanica.ro
ALBINA
569
trup. Poporele carî se hrănesc cu cărnuri sunt puternice şi deştepte la minte; pe când cele hrănite cu legume şi verdeţuri rămân neputinciose, şi ajung să fie stăpânite şi robite de altele.

N.	Nicolaescu.
Revisor-şcolar.
Notiţe sciinţifice
Maşirţele cu aburi (i).
:ntâile maşini cu aburi erau forte simple. Să ne închipuim un putineiu; bătătorul putineiuluî să ni-1 închipuim fără găuri în el şi destul de lat ca să atingă de tote părţile pereţii putineiuluî, aşâ ca să nu potă să se misce decât frecându-se de pereţii putineiuluî jur împrejur. Să dicem în loc de putineiu, cilindru; în loc <le bătător să dicem piston; codei bătătorului sâ-i dicem aşâ dar coda pistonului. Ei bine, întâile maşini cu aburi se
Formarea aburilor.
compuneau dintr’un cilindru cu un piston cu codă, pistonul se mişcă cu ajutorul aburilor, şi cu ajutorul codei pistonului se puteâ apoi mişcă ori-ce acţiune. Aburii veneau (I)
(I) Vedi No. 21.
www.dacoromamca.ro
570
ALRTNA
în cilindru sub piston intre piston şi fundul cilindrului pe o ţevă, care ţevă avea o cana prin care să se dea drumul aburilor în cilindru şi să se oprescă intrarea aburilor după voie. Când se da drumul aburilor cu canaua, aburii gră-mădindu-se între fundul cilindrului şi piston, prin tensiunea lor ridicau pistonul în sus până la marginea de sus a cilindrului. Apoi se închidea canaua şi se reciâ cilindrul, aşâ că aburii se prefăceau în picături de apă şi rămâneâ gol sub piston, iar apăsarea atmosferei împingea pistonul în jos, apoi iar se da drumul aburilor şi aşâ mai departe. Acestă este drept, nu a avut nici o întrebuinţare. Insă din ea s’au născut cele-lalte. Fiind nevoie a se pune în mişcare [pom-
pele cari scoteau apa din nisce mine bogate de argint (din Anglia), unde pentru întâia oră s’au întrebuinţat maşinele cu aburi, s’a înlăturat apăsarea atmosferei din maşina ce spuserăm, căci se cerea mult timp pentru recirea cilindrului; şi s’a făcut maşina aşâ că aburii veneau de la cazan în cilindru, (care eră astupat şi d’asupra), când d’asupra când dedesubtul pistonului; când aburii veneau de la cazan d’asupra pistonului se lăsau cei dedesubtul lui să iasă afară; iar când aburii de la cazan veneau dedesubtul pistonului, se lăsau cei d’asupra lui să iasă afară, şi deci tensiunea
www.dacarotnamca.ro
ALBINA
571
aburilor veniţi de la cazan se făceâ când mişcând pistonul in jos, când în sus.
A fost dat unui copil, împins de dorul de jocă, să gă-sescâ mijlocul ca mişcarea însă-şi a maşinei, să reguleze singură intrarea aburilor când d’asupra când dedesubtul pistonului.
Iată cum: erau 2 ţevi cu cana cari aduceau aburii la cilindru, una d’asupra şi cea-laltă dedesubtul pistonului; şi 2 găuri cu cana prin care se da drumul aburilor din cilindru, prin una din susul şi prin alta din josul pistonului. Când pistonul trebuia să se pogore în jos, se deschideâ cenaua ţevei de la cazan, de sus, pentru ca să lase să intre aburii d’asupra pistonului, şi în acelaşi timp se deschideâ canaua care da drumul aburilor din cilindru dedesubtul pistonului, cele-l’alte 2 canale fiind închise; apoi când pistonul ajuns jos, trebuia să se urce în sus, se deschideâ aceste doue canale şi se închideau cele-lalte două. Cu închiderea şi deschiderea canalelor erâ însărcinat un copil, care îşi făceâ slujba în totă regula. S’a întâmplat însă odată să vie împrejurul lui nisce copii cari se jucau, şi i-au iăcut şi lui poftă de joc. Să lase maşina nu-i veneâ, căci îi spusese stăpânul, că daca n’are grije să închidă şi să deschidă regulat canalele, maşina va plesni şi va fi mare nenorocire. De aceea copilul şi-a închipuit să lege canalele cu nisce sfori, de un drug legat de coda pistonului, prin care drug se mişcă pompa, şi a potrivit aşâ de bine sforile, ca singură mişcarea drugului în sus şi în jos, să deschidă şi să închidă canalele care trebuiau; iar după ce s’a asigurat că totul merge regulat şi bine, s’a dus să se joce. Pote să-şi închipue ori-cine groza stăpânului când a vădut pe copil jucându-se, gona lui să mărgă la canale, să le reguleze, ca maşina să nu plesnescă, şi şi mai mare groza şi mirarea vădend canalele că merg singure. Nu i-a rămas decât să înlocuiască acele sfori cu vergele de metal şi Enric Poter, aşâ se numiâ copilul, a fost lăsat in libertate să se joce, ca toţi copiii, şi la mare a devenit un mare şi bogat maestru.
In urmă maşinele cu aburi se îmbunătăţiră şi desâvîrşiră adăogându-li-se felurite bucăţi, fie pentru a regulă mersul lor, fie pentru a le pute întrebuinţâ la cutare sau cutare scop. O întâia şi forte mare folosinţă a lor, a fost ca să
www.dacoromamca.ro
572
ALBINA
misce vaporele pe apă, însă cea mai mare e în mişcarea trenurilor pe uscat. E forte greu a ne pronunţa ce naţiune are drept să se dică mamă a descoperirii tuturor acestor
maşini. Puterea aburilor eră cunoscută de mult; însă mărimea acestei puteri şi folosinţa ei pare a fi fost bine pătrunsă întâiu de francesul Papin, anul 1681, care a şi făcut întâia maşină cu aburi şi apăsarea atmosferică, cam în felul celei arătate mai sus (anul 1688).
îmbunătăţirile urmâtore se datoresc Englezilor, (cu începere de la 1696Savery, 1705Newcomen, Watt 1769, 1776),
www.daooromanica.iD
ALBINA
573
şi desăvîrşirea lor în mare parte Americanilor din Statele Unite ale America de Nord. Insă de fapt tote naţiunile mari şi învăţate au partea lor de descoperiri în tote. Nu vorbim
Vapor pe mare.
de noi, căci pe acele vremuri Românii erau sub jugul turcesc, şi sub greaua împilare a Fanarioţilor! aşă că Românul pe atunci abia îşi ţâră viaţa de acji pe mâine sub povara sortei lui vitrege; şi a trebuit tăria acestui neam, căci nu degiaba s’a dis că Românul în veci nu piere, a trebuit o minune a Dumnedeirei, ca să nu fie repus Românul, şi să ajungă acji în rîndul lumei şi respectat, căci prin tăria lut de viaţă şi apoi prin vitejia lui a uimit pe toţi. Nu mai departe decât în ajunul răsboiuluî din 1877, Ungurii cjiceau că cu un regiment al lor de Honvezi e în stare să arunce pe toţi Românii în Dunăre, iar Ruşii ne despreţuiau soco-tindu-ne ca un tel de supuşi ai lor, până ce aduşi la aman a trebuit vitejia Curcanului român, şi vitejia şi înţelepciunea marelui nostru Rege ca să-î scape pe Ruşi să nu-i nimicescă Turcii, înecându-i pe toţi în Dunăre.
Ce e drept mai avem mult de tăcut pe tărîmul învăţâtu-reî; la ţară mai ales sunt puţini omeni cu sciinţă de carte, dar bun e Dumnedeu! Vom ajunge ca şi toţi ţăranii români să scie carte, după cum am ajuns ca să avem şi învăţaţi români, respectaţi şi socotiţi între întâii învăţaţi ai lu-meî, şi după cum am ajuns să vedem pe Ţarul rusesc defilând în faţa Regelui nostru la Petersburg, acum vre-o 3 ani.
In cele de până aci am vorbit în scurt despre maşini cu
www.dacarumamca.ro
674
ALBINA
îndoitul scop: întâiu să fiu înţeles în povestirea ce voiu face asupra descoperirei maşinelor vaporelelor de pe apă, şi a-supra locomotivelor, al doilea să fiu înţeles şi în altele ce voiu seri în urmă. Mal sunt şi alte puteri firesc! pe cari le-au folosit şi le folosesce omul, precum electricitatea şi altele cu cari omul a ajuns să facă adevărate minuni, dar despre acestea vom seri altă dată.
I.	Otescu.

Metodica Lucrului Manual.
rin metod, se înţelege calea sistematisată şi plănuită, pe care o urmeză cine-vâ, în ajungerea unui anumit scop.
In învăţămînt, suni o serie de principii, care se re-feră la metod în genere pentru t6te obiectele de studiu, constituind metodica generală; şi altele care se referă numai în sfera unor anume obiecte, constituind metodica specială; care este alcătuită din principiele metodicei generale şi alte reguli proprii numai pentru atare obiect.
Aşa fiind, se păte cjice că metodica lucrului manual, se alcătuesce din următdrele principii:
Generale
1)	Invăţămîntul să mergă de la uşor la greu.
2)	Inveţămîntul să mărgă de la simplu la compus.
3)	Inveţămîntul să mergă de la cunoscut la necunoscut.
4)	Invăţămîntul să fie temeinic.
5)	învăţătorul să posede tact pedagogic.
6)	Invăţămîntul să fie interesant pentrî copii. (Acest principiu se va trată aparte).
Speciale
7) Inveţămîntul să fie intuitiv.
8) Invăţămîntul să fie individual.
9)	Conducătorul să fie învăţător nu meseriaş.
(Punctele 8 şi 9 vor fi tratate în capitole aparte).
De data acesta să luăm numai pe unele din aceste principii:
1)	Inveţămîntul să mergă de la uşor la greu.
Termenii uşor şi greu, sau mai bine (Jis, mal uşor şi mal greu, au o însemnare fdrte relativă; căci ceea ce pentru unii e greu, pentru alţii e uşor şi invers.
Faţă cu acesta învăţătorul va ţine seină de experienţa sa îndelungată cu elevii.
In Năă3, metoda lucrului manual, nu-I aranjată după numărul părţilor constitutive, sau după complexitatea modelelor; ci după uşurinţa ori greutatea exerciţiilor ce trebuiesc
www.dacaromamca.ro
ALBINA
575
executate la alcătuirea fie-cărui model, ţinendu-se semă, ca cele mat uşdre să vină maî întâiu.
Pentru acest motiv s’a căutat să se începă seria de modele din Năâs, prin lucrări cu bricăgul, adecă instrumentul, pe care copii îl mânuesc mai cu uşurinţă, fiind până la un punct deprinşi cu aşa cevâ, încă de pe acasă.
2)	Invetămîntul să mergă de la simplu la compus.
Luând acest principiu adliteram, ar fi imposibil să-l urmăm la tdte obiectele de înveţămînt, căci am veni în con-tradicere cu principiul că învăţământul să mergă de la cunoscut la necunoscut; întru cât adesa, urmând metodul a-nalitic,- mergem de la compus, ca cunoscut, la părţile sale constitutive, adecă la simplu, dar pentru copil, necunoscut; d. e. La o lecţie asupra apei, aerului etc. etc.
La lucrul manual însă termenii simplu şi compus, nu sunt întrebuinţaţi în sensul ca să mergem de la modele alcătuite dintr’o bucată, la altele alcătuite diu maî multe bucăţi. Aci exerciţiile sunt, asupra cărora în primul loc, se restrânge înţelesul termenilor sus pomeniţi; luându-se exerciţiile singuratice ca simplu şi gruparea mai multora ca compus d. e. O cddă de ciocan, de şi o numai dintr’o singură bucată, totuşi, ca model e compusă, întru cât la facerea ei se în-trebuinţeză o grupă întregă de exerciţii.
3)	De la cunoscut la necunoscut.
Acest principiu e luat aci în înţelesul; de la exerciţii cunoscute, la altele necunoscute şi do la unelte cunoscute în întrebuinţare la altele necunoscute.
In privinţa acăsta constatat e, după cum am pomenit, că maî fie-care copil a avut ocasie sa cioplescă un beţişor sau cine scie ce alta, cu cuţitul şi prin urmare cundsce întru cât-vâ mânuirea acestuia; motiv, pentru care noi începem maî întâiu lucrarea prin exerciţii cu cuţitul, adecă cu exerciţii şi instrumente cunoscute copiilor, căutând ast-fel să păşim înainte pe cât e posibil, într’un mod educativ.
Şi maî mult încă, motivul pentru care începem cu cuţitul şi-l păstrăm în tot timpul ca instrument fundamental, e faptul că acest instrument, desvoltă copilului, dexteritatea manuală mai mult decât orî-care altul.
4)	Să fie temeinică, adecă să înlesnescă o basă solidă.
După cum e imposibil de clădit o zidire solidă pe o temelie rea, tot ast-fel în şcdlă, nu putem înlesni un învăţă-mînt plin de vieţă, dacă noţiunele fundamentale pe care-1 aşedăm, nu sunt destul de întemeiate şi bine lămurite.
Aşâ la lucrul manual, se constată adesea că e destul de greu, şi chiar imposibil copiilor, care se deprinsese să lucreze fără nici o socotelă, să înveţe apoi maî târcjiu, ca să execute lucrări exacte şi mulţumitdre. In împrejurări de a-cestea, pentru a se pute ajunge la un resultat, e nevoie în primul loc de un învăţător destul de destoinic.
www.dacaromamca.ro
576
ALBINA
De alt-fel cele menţionate că se întâmplă cu copii, se întâmplă adesea mai ales cu dmenii formaţi, care înainte de a luă parte la cursul de lucrul manual din Năâs, au învăţat vr’o meserie 6re-care. Unora ca aceştia, le este aprdpe imposibil să facă un model bine şi cu exactitate în întregime; întru cât nu se pot disbărâ de deprinderea de a trece repede peste lucru, fără a mai observă tote amănunţimele.
Caşul se petrece la fel cu elevii şi la cele-l-alte obiecte de învăţământ; mai uşor fiind de învăţat pe acei care încep atunci pentru prima dată, decât pe aceia cărora li s’a dat mai dinainte o pregătire rea. Aşâ la scriere, aşă la cetire, etc. etc.
5)	Invefălorul să procedeze cu tact pedagogic.
Tactului pedagogic i se dă în genere în învăţămînt, o mare importanţă, constituind o calitate a adevăratului dascăl. La unii e din fire, alţii îl dobândesc prin experienţă, fiind în parte şi o chestiune de bun simţ. E adevărata călăuză care-i arată învăţătorului cum trebuie să procedeze şi-n acelaş timp mijlocul prin care acesta îşi manifestă destoinicia şi talentul. E măsura care-î arată în tot momentul, cât trebuie să ceră de la copii şi cât nu. Acela e bun învăţător, care are cea mai bună supraveghere asupra elevilor şi totuşi îi lasă destul de independenţi.
Tactul pedagogic face pe învăţător, să cundscă, când copilul a exercitat în deajuns cutare exerciţiu, mânuind destul de bine instrumentele respective. In privinţa acăsta, învăţătorul nu trebuie să dea lămuriri prea multe şi nici să lucreze el prea mult elevilor săi, sub cuvînt că le arată.
7) Inveţămîntul să fie intuitiv.
Tema acesta este fărte importantă. Pestalozzi propagă, că învăţămîntul să fie împărtăşit elevului cât de mult posibil numai prin mijlocirea sensului acestuia.
Avînd sensurile bine desvoltate elevul pdte observă deodată şi cu exactitate, un număr de calităţi, ale unui obiect, presentat momentan înaintea lui. Cu cât numărul calităţilor unui obiect recunoscute de odată de elev e maî mare şi observarea lor e mai exactă şi hotărîtă; cu atât sensurile a-cestuia se desvoltă maî complect.
Deşi nu e încă destul de bine recunoscut, dacă t6te sensurile conlucră la desvoltarea inteligenţei, totuşi e constatat că vă<Jul şi pipăitul jdcă cel maî mare rol în privinţa acesta, iar lucrul manual este un mijloc prin care elevul îşi desvoltă în mod continuu, prin vă(j şi simţ de odată, puterea de observare şi născocire.
Cundscerea unui obiect trebuie să se facă prin observarea în destul şi deosebirea a câtor mai multe din calităţile a-cestuia şi la acăsta ajunge elevul, dacă e ţinut ca singur să înveţe a observă şi ca atarî, să nu aştepte ca tdte să-I fie luminate numai de a gata. Pe cât e posibil trebuie ca sin-
www.dacoromanica.iD
ALBINA
577
gur elevul să hotărască, şi învăţătorul nu trebuie să-î arate ceea ce singur copilul pdte să afle prin judecata şi puterile luî proprii. La scris e mai bine să-î arătăm, decât să-î vorbim cum trebuie să scrie. La citire, o proposiţiune citită elevuluî cu tonul şi accentul cuvenit, are maî mare folos pentru el, decât discursuri de ore întregi asupra valăreî şi frumuseţeî întonăreî.
La început copilul învaţă să scrie şi să cităscă, aprăpe numai prin imitaţie, de aceea trebuie să aibă sensuri sănă-t<5se şi să pdtă să se folosescă de ele. Tot asemenea şi la lucrul manual; învăţătorul, nu trebuie să vorbescă numai, asupra întrebuinţărei instrumentelor, ci să le şi întrebuinţeze în acelaş timp; iar copilul observă posiţiunea ce ia corpul, ori numai unele părţi ale corpului, la mânuirea unui atare instrument şi modul cum trebuie mânuit, căutând în urmă să imiteze cele arătate de învăţător.
întrebuinţarea de modele şi desemne, după care să lucreze elevii, e de cea maî mare importanţă pentru cultivarea putere! de observaţiune. In privinţa acesta se procedâză în diferite feluri: a) Se lucrăză numai după modele; b) numai după desemnul modelelor; c) după model şi desemn în a-celaş timp. Fără îndoială, că pentru desvoltarea putereî de observare la începători, întrebuinţarea modelelor, e cea mai nimerită, întru cât acum privind modelul, copilul profită mai mult decât dacă ar privi desemnul acestuia.
întrebuinţarea împreună a modelului cu desemnul său, e mai târziu de mare folos şi p6te de cel maî mare; numai atâta că sistemul acesta să nu se întrebuinţeze prea de vreme. Copii trebuie să cunăscă primele modele după ele înse-şi; fără îndoială însă că şi lucrul după desemne să nu întârzie. Când şi cum anume, rămâne la tactul pedagogic al învăţătorului.
Maî înainte de a ajunge la lucrul după model şi desemn împreună, elevii să fie în stare să desemneze după model un crochiu de desemn, pe care îl corecteză apoi, după desemnul respectiv, pe care în urmă li-I punem la îndămână.
După acăsta, mai târziu se pdte lua de tot modelul şi copii lucrăză după desemnul ce a făcut fie-care. Şi aci, tot tactul învăţătorului va dictă, când şi anume; întru cât în joc intră şi individualitatea fie-cărui elev.
In fine, în cele din urmă, când copii au ajuns destul de departe cu desemnul şi întrebuinţarea instrumentelor, pot fi conduşi înainte, punendu-î să alcătuiască desemne după propria lor concepţie, făcând us de exerciţiile de lucrare deja învăţate şi mai în urmă combinate şi cu altele nouă.
N. Moga.
www.dacoromamca.ro
Bateria Mircea Ia Calafat.
(Din rCsboiul pentru Independenţă).
ALBINA
579
J3ăacile populare Jermarie
— Sistem Haiffeisen —
Fondul de reservă. Capitalul indivisibil sau fondul filantropic al băncii.
Băncile Raiffeisen îşi adună încetul cu încetul un fond de reservă care împreună cu părţile sau eolisaţiile depuse de membri, formeză ceea-ce am numit «capitalul propriu al băncii.»
Capitalul de reservă al băncii se adună ast-fel:
întreg câştigul net anual, rămas după ce banca a plătit dobîncjile la capitalul strein luat de ea cu împrumut, se o-presce pe sema băncii ca fond propriu indivizibil. Acest fond pdrtă numele deosebit de <fond de reservă (1)» al băncii până când a ajuns la înnălţimea de 15 mii de lei. După ce a trecut de acestă sumă fondul propriu se numesce tfond filantropic» sau capital de bine-facere.
Sub acest nume se capitaliseză câştigul net anual până când fondul propriu indivisibil al băncii a ajuns atât de mare, în cât pote înlătură întreg capitalul strein şi e îndestulător pentru a răspunde cererilor de împrumut ale membrilor.
Cu cât cresce fondul propriu, cu atât banca scade dobîn-dile la împrumuturile date membrilor.
Fondul propriu remâne proprietate exclusivă a băncii, ca comunitate, ca tovărăşie. Membrii în parte n’aiî absolut nici un drept asupră-i şi nu pot pretinde să li se împartă, ci au drept să se folosescă de el numai în comun, adecă numai câtă vreme trăesce banca.
El e al tuturor şi al nici unuia: e indivizibil.
In cas de desmembrare a băncii, fondul ei indivizibil se depune cu dobîndă sau la Banca băncilor lui Raiffeisen, din Neuwied, sau la o bancă de-ale Stalului şi remâne a-colo până când se va fi întemeiat o nouă bancă în locul celei desfiinţate şi pe basa aceloraşi statute.
Atunci i se dă aceleia întreg ; iar dacă s'ar întemeia mai 1
(1) Deosebirea fondului propriu indivizibil în «fond de reservă» şi «fond filantropic» nu e făcută de Raiffeisen, ci a fost impusă ca o necesitate pentru a ocroti neîmpărţirea câştigului fată cu legea băncilor germane, care prevedea numai fondul de reservă şi nu cruţă în dea-juns băncile lui Raiffeisen.
Deosebirea de nume nu represintă o deosebire reală în doue a fondului propriu, el e unul şi acelaşi, dar se chiaină fond de reservă câtă vreme e mai mic de 15 mii de lei şi fond filantropic de aci înainte. Aşa dar unul ar fi copilăria, cele-lalt maturitatea aceluiaşi fond propriu individibil.
N. A.
www.dacoromanica.ro
580
U/BTNA
multe bănci în acelaşi sat şi pe basa aceloraşi statute, li se împarte de-opotrivă, dar tot ca fond propriu indivizibil.
Nu trebue să uîtăm că neîmpărţirea câştigului băncii între membri! el nu-! stînjenea pe aceştia în drepturile lor, căc! câştigul nu se adună cu ban! strein! împrumutaţi pe garanţia tuturor. Ast-fel fiind, ei au drept să se folosăscă de câştig numai câtă vreme sunt laolaltă.
Pe de altă parte pentru micile lor părţi, banca le plătesce dividende hotărâte în procente anuale.
Ş’apoî ce mare folos ar fl dacă s’ar împărţi între 100—150 de membri un câştig anual de 2—3 sute de ie! bunăără! Pe câtă vreme, adunându-se an cu an acest câştig, se p6te aduna cu vremea un avut comun, ale cărui bine-facer! nu se pot preţui.
Dar să privim în trecăt cel puţin cele ma! însemnate dintre folosele pe car! le aduce adunarea fondului propriu şi neîmpărţirea lui:
1.	Se împiedecă desmembrarea băncii. In adevăr cu greu se p6te hotărî un membru să se retragă din bancă, când scio, că prin acesta se lepădă de un avut, în care şi el are parte, dacă rămâne membru.
Cu cât adunarea câştigului legă pe membri de bancă, cu atât neîmpărţirea lui î! împiedică de a se retrage.
Dacă o bancă numai de ar adună câştigul fără să prevadă neîmpărţirea lui la desfiinţare, ar fi ameninţată în tătă vremea să se desfiinţeze. Căci ce e ma! ispititor ca banul!
Când membri! ar sci, că au un avut comun de câte-vâ mi! de leî, pe care îl pot împărţi, să nu se ma! îndoiască nimeni, că banca aceea nu păte trăi decât, până când acel avut a ajuns aşâ de mare, în cât să pătă nasce pofta de a-1 împărţi.
Intr’o bancă, care împarte câştigul la desfiinţare, primejdia desfiinţări! e cu atât mai mare, cu cât cresce fondul de împărţit; tocmai dimpotrivă stă lucrul în băncile, car! nu împart câştigul la desfiinţare.
Aci cu cât avutul comun e ma! mare, cu atât e ma! cu neputinţă ca membri! să se retragă cum vă.
Din acest punct de vedere fondul de reservă e cea ma! puternică temelie a băncilor Raiffeisen şi o adevărată ciumă pentru băncile Schulze-Delitzsch. Acestea din urmă împart i'ondul de reservă când se desfiinţăză banca.
2.	Fondul propriu indivizibil mdresce creditul băncii în afară. Banca găsesce ma! cu uşurinţă unde să se împrumute, când are un capital al e! ca chezăşie.
3.	Tot din acest punct de vedere servesce ca un fel de scut şi pentru membri. Se scie, că băncile Raiffeisen se împrumută pe garanţia solidară şi nemărginită a membrilor. Se scie şi în ce constă acestă garanţie solidară sau răspundere nemărginită.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
581
Deci, dacă la prima vedere s’ar părea, că membrii sunt ore-cum ameninţaţi prin acăstă răspundere, ţinând sămă de aceea, că banca are un capital al el, nici urmă nu mal rămâne din acea presupusă primejdie.
Fondul propriu al băncii înlătură cu desăvîrşire posibilitatea acestei primejdii.
4.	Fondul propriu indivizibil tinde şi izbutesce să rea-liseze idealul creştinesc: creditul fără dobîndă. Dacă capitalul propriu a crescut atât de mare în cât nu mai e nevoie de dobîntjî pentru crescerea Iul de aci înainte, adunarea membrilor hotărasce să se dea împrumuturi fără să se cără mal multă dobîndă decât atâta, cât trebue pentru ţinerea cheltuelilor de cancelarie: registre, plata casierului, etc.
Se pdte o mal mare bine-facere?
5.	Capitalul propriu, ca avut comun este cel mai puternic legămînt dintre membrii laolaltă. Nimic nu apropie pe 6menl mal mult decât interesele comune. Să ne închipuim un sat în care interesele membrilor nu s’ar întâlni nici odată în vr’un punct: n’ar avă izlazuri dea-valma, nu instituţiunî comune, nu nevoi de acelaşi fel, absolut nimic. Ce i-ar pute legă pe unul de altul? Ar trăi desigur fie-care pentru el, căci n’ar ave nimic obştesc, al tuturor.
Capitalul indivizibil al băncii servesce ca pungă obştcscă pentru ajutorarea fie-căruî membru în parte prin împrumuturi cu dobîndă mică şi pentru folosul obştesc prin susţinerea instituţiunilor culturale din sat.
Pe lângă acesta, importanţa capitalului indivizibil al băncii cresce din ce în ce: e o importanţă viitdre. Aşâ fiind, el se lasă ca moştenire din taţi în fii şi asigură părinţilor drepta şi cuvenita bine-cuvîntare a copiilor lor.
Neîmpărţirea câştigului şi adunarea Iul într’un capital propriu indivizibil al băncii e cel mal mare titlu de glorie al Iul Raiffeisen.
Şi cu câte greutăţi a avut să se lupte pentru a pute menţine acesta ca un principiu fundamental al sistemului său de bănci.
La necontenitele atacuri din partea protivnicilor, Raiffeisen răspunse, că «acest principiu e resultatul experienţei..; avutul comun ajută faţă cu nevoile mari, oferă membrilor harnici şi economi ai băncii tot deauna mijlâcele de a lucră în condiţiunî mai bune şi este pentru cei scăpătaţi o scară pentru a se pute reurcă.»
Nu rămâne îndoială că pentru temeinicia unei bănci, pentru a înlătură schimbul des de membri; pentru a opri desfiinţarea şi a asigură înfiinţarea altei bănci, când s’ar fi desfiinţat cea d’întâiu; pentru a face din bancă un izvor de bine faceri pentru sat, e neapărat trebuincidsă adunarea câştigului în capital comun şi neîmpărţirea Iul.
Nu putem sfătui cu tdtă căldura cu care am dori, pe toţi
www.dacaromamca.ro
582
ALBINA
cel cart întemeiază bănci populare, să introducă ca dogmă fundamentală adunarea capitalului propriu indivizibil prin eapitalisarea câştigului net anual.
Legea băncilor, ce se va trece în curînd prin corpurile le-giuitdre nu împiedecă, ba ocrotesce îndeajuns întemeierea băncilor Raiffeisen la noî, în cea mai curată formă. Şi acesta va asigură o glorie neperitbre autorului legii şi adevăratului întemeetor al băncilor ndstre populare.
Redăm cuvintele preotului german Wuttig, administratorul tovărăşiilor lui Raiffeisen din Turingia privitore la capitalul propriu indivizibil:
«Ce belşug de bine-euvîntărî pâte izvorî din acest capital, ce trebue ocolit cu un zid de aramă faţă cu patima lăcomiei si egoismului membrilor în parte spre binele întreg ei tovărăşii, sub conducerea creştinescă pricepută a funcţionarilor ei.
El trebue să fie reservorul, din care să se reverse cu îm-belşugare valurile bine-cuvîntării peste întrega viaţă socială şi economică a sătenilor. Sub o administrare cum se cade nu-şî pâte cine-vă închipui, sîmburii câtor bunătăţi au rodit prin acesta, câte rele n'au fost înlăturate sau cel puţin câte instituţiuni pentru tămăduirea morală-religiâsă, nu pot fi întemeiate tâle sub paza Domnului, sub a cărui mână şi aci stau lâte.*
I.	Pătrăscoiu.
*
Centenarul lui Edjar Quinet.
uminică, 1 Martie st. n., s'a serbat la Paris centenarul lui Edgar Quinet. Şi cum acest ilustru răposat a fost unul dintre marii bărbaţi cari au lucrat cu cuvîntul şi cu condeiul ca şi cu tdtă trecerea sa, pentru a ajută pe Români; cum el a avut de soţie o Româncă, pe Erniola Asache, fiica poetului nostru Asache, iar ţara recunoscătdre ’i-a acordat cetăţenia română, nă facem o plăcere şi o datorie de a arătă cum s’a serbat acest centenar.
Acăstă di conţineă două părţi: diminăţa un pelerinaj la cimitirul Montparnasse, la mormîntul ilustrului răposat, iar după amiadl o cermonie solemnă, oficiată la Sorbona, sub preşidenţia d lui Emile Loubet, înconjurat de guvernul şi delegaţiunile Camerilor.
Diminăţa, la cesurile 10, comemoratorii luî Quinet s*au adunat pe pieţa Pantheon, pentru ca de acolo să mărgâ în corpore la cimitirul Montparnasse, unde au defilat în faţa modestei pietre a mor-mîntului, aşedat în aleea Raffel, unde zac rămăşiţele marelui scriitor.
S’au pronunţat discursuri de d-niî Chamelon, profesor la liceul Voltaire, Domiel Halăvy în numele Universităţilor populare, cari au organisat comemorarea ilustrului Quinet.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
583
După amiadl, la cesurile 2, d-1 ministru de instrucţie Chaumie, a ţinut un discurs de laudă pentru memoria ilustrului defunct. A arătat sforţările eroice ce a făcut Quinet, pentru răspîndirea învă-ţămîntuluî laic în popor.
După acăsta a vorbit d l Grigorie I. Ghika, riiinistrul României la Paris :
Etă textul discursului ministrului nostru din Capitala Franţei:
Aduc aici, omagiul unei naţiuni, al naţiunii române, In amintirea aceluia care a (ost unul din cel mal elocenţl apostoli aî drepturilor Românilor la o vieţă naţională.
Pe la sfirşitul secolului trecut, Edgar Quinet şi Michelet au vă(}ut gru-pându-se in jurul lor o pleiadă de tineri, tineri ca virstă, însă prin patriotismul şi credinţa în viitorul ţării lor, erau bărbaţi experimentaţi, cari au venit de pe ţărmul Dunărei să caute în Franţa săminţa spiritului nod şi a libertăţii şi să apere causa naţionalităţii lor.
Rosetti, Brătianu au ales pe Quinet şi Michelet de protectori iubiţi aî lor, iar aceşti protectori puşi in curent cu tot ce se petrecea la noi in ţară s’au făcut împreună cu,el apostolii idee! române. Mal ales Quinet s’a interesat de poporul nostru latin, care a putut în Orient cu tdte greutăţile şi cu tdte nenorocirile din trecut, să-şi păstreze intact rasa, limba şi inima sa latină.
Se scie cu ce elocinţă şi cu ce căldură a reuşit Quinet să facă cunoscut în Franţa, pe acest popor, şi prin Franţa, acostă mare educătore, în Europa.
După acesta, ministrul Ghika face în câte-vâ linii istoria regenerării ndstre naţionale, în termeni plini de un cald patriotism. România n’a fost ingrată faţă de Edgar Quinet. I-a acordat calitatea de cetăţen român, precum a acordat-o şi lui Michelet, Glad-stone, lui Layard, lui Saint-Marc Girardin, lui Ubicinî şi lui Bataillard.
Etă şi scrisorea ce ministrul nostru de externe de atunci a adresat-o lui Edgar Quinet, încunosciinţându-1 de vestea că România l’a trecut în rândul cetăţenilor săi.
Domnule,
Când România se sbătea sub jugul strein, necunoscută de lumea intregă, d-v6stră aţi vorbit, iar Europa a putut află că pe hotarile Orientului, pe ţărmul Dunărei, se găsesce un popor care ameninţa să fie sacrificat, fiind-că a fost în t6te timpurile sentinela latinităţii. La strigătătul d-v6stră puternic poporele latine din Europa s’au mişcat şi aQ întins Român iei braţele lor.
Astădî există România. Ea a intrat în concertul lumei civilisate, iar d-v6stră iniţiator al naţiunilor ce au istoria originel şi luptei nostre, aţi cotribuit puternic la acest resultat.
Ca un slab omagiu al profundei şi eternei sale recuriosciinţe, România, prin organul representanţiunil naţionale, a votat, iar A. S. Principele a sancţionat pentru d-v6stră drepturile marei naturalisaţiunl.
Ţara română este fericită şi mândră că vă pote prenumăra prin cetăţenii săi, prin lege, aşa cum aţi fost deja prin inimă.
Sunt fericit că pot aduce la cunoscinţa d-v6stre acăstă dovadă a recuno-scinţeî patriei mele.
După acesta, oratorul citesce răspunsul lui Quinet. Apoi sfîrşesce ast-fel:
Aceste sentimente, pe cari România le exprimă atunci lui Quinet, prin organul representaţiunil sale şi prin vocea ministrului de externe, au rămas vil şi intacte 'până astădî. Iată de ce a ţinut să iea parte la serbările acestei dile şi împreună cu elita Franţei să salute memoria marelui Frances, care a fost un mare filo-român.
www.dacoromamca.ro
584
ALBINA
Mulţumind guvernului Republice! şi comitetului că m’a admis să îndeplinesc dorinţa guvernului meu şi ţării mele, aşi fi fericit dacă aş fi putut ast-fel mărturisi că România, păstr^ză lui Quinet şi Franţei, cele mai profunde sentimente da recunoscinţă.
Discursul d-luî ministru Ghika a fost viu aplaudat de asistenţi.
Aii mai vorbit d nii E. Ledrain, conservator al museuluî de Lu-vru, Marcel Charlot, preşedintele onorar al Uniuneî tinerime! fran-cese şi în urmă Buisson. deputat şi profesor la Sorbona, care a ţinut o conferinţă savantă şi elocintă despre activitatea lui Edgar Quinet.
Serbarea s’a terminat printr’o partidă musicală şi literară, în timpul căreia mai multe pagine de Quinet au fost citite de d-niî Leitner şi Fenoux şi de d-nele Moreno şi Roques, actori de la comedia francesă.
Ţara ndstră se simţea datdre să aducă şi ea omagiul eî de re-
cunoscintă marelui scriitor.
>
Lumea cultă a serbătorit la Ateneu, centenarul lui Edgar Quinet,
D-l Tr. Djuvara, deputat, fost ministru plenipotenţiar, a rostit o conferinţă aMsă, asupra vieţeî şi operilor lui, conferinţă care a durat timp de aprdpe doufi ore.
Conferinţiarul s’a ocupat în mod amănunţit de vieţa luî Quinet, care a preferit 18 ani exilul de pe urma agitaţiunii pe care o provocase în Paris în 1852, când fu desemnat atacurilor reacţionare.
La Bruxelles, unde a petrecut o parte din exil, s’a căsătorit cu Erniola Asache, fiica poetului nostru Asache, sub inspiraţiunile căreia a studiat istoria ndstră politică şi culturală
La 1857 plecă în Elveţia, iar în 1870 revine în Francia, unde-1 aşteptă distinsul sSu coleg Michelet.
Edgar Quinet more la 27 Martie 1875 la Versailles.
*
* *
D-l Djuvara se ocupă apoi de lucrările marelui Quinet «Ies Rou-mains» şi «Istoria principatelor române».
Analisând pe cea d’întăiu, asupra limbel şi origineî române, ci-tesce pasagiî geniale cari cuprind observaţiunî de mare preţ şi astăzi pentru România.
Faptele lui Ştefan cel Mare şi Mihaî-Vitezu îl pasioneză mult şi dice că de la ei ţara romândscă a intrat în rîndul statelor europene. Studiază apoi pe femeia română, care a ridicat la ranguri mari pe mulţi străini veniţi aici, prin căsătorii.
D-sa citesce apoi o scrisore a elevilor liceului Sf. Sava de pe atunci, către Quinet, o alta a lui Dimitrie Brătianu şi a luî Roseti, prin cari toţi îi mulţumeau pentru lucrarea sa asupra României.
Citesce scrisorile luî Quinet cari s’au publicat în «Românul» şi dice că el a făcut ţării nostre servicii neşterse.
Conferenţiarul, după ce mai citesce scrisorile a câtor-vâ mari scriitori străini, cari au întins o mână frăţescă românilor pe atunci şi cărora Parlamentul le-a acordat cetăţenia română, termină dic&nd că numele lui Quinet va rgmâne neşters din inimile românilor.
Conferenţiarul a fost des întrerupt de aplausele publicului asistent.
__________________ X.
www.dacoromamca.ro
Asilul Elena Ddnma, secţia profesională, faţada despre parcai palatului re,scai
586
ALBINA
Cultura pomilor fructiferi (1).
Cais 111.
Caisul este un pom care ne dă fructele cele maî gustose. El cresce bine în pămînturile unde reu-şesce şi via; îî place cu deosebire pămînturile tari amestecate cu var; în pămînturile umede sau cli-sose nu trâîesce.
înmulţirea caisului se face prin sîmburî, însă e maî bine ca pueţiî să se altoiască, căci dau fructe mai bune, pe când, — nealtoiţi—se întâmplă să degenereze (adică pierd din bunătatea lor).
Altoirea se face prin mugure, atât pe pueţî de caişî, cât şi pe pueţî de corcoduşi, zarzări ori pruni.
Când caişiî au fructe prea multe, se maî rup parte din ele, căci ast-fel pomii se uşureză, iar fructele cresc şi se fac marî, pe când alt-fel, fructele ar rămâne mici, aşa că şi-ar pierde din valorea lor.
Zarzărul, care cresce şi se înmulţesce ca şi caisul, are fructele aprope la fel cu ale caisului, de aceia sunt unii omeni carî nu pot să deosebescă bine fructele unele de altele; după sîmburî însă, le pote deosebi lesne, căcî sîmburele de caisă e dulce, pe când cel de zarzăre e amar.
Caisul cresce în înălţime până la 7 — 8 metri, şi trăesce 40—50 anî.
P e r s i c u 1.
Persicul este cel maî plăpând dintre toţi pomii carî cresc în ţară la noi, suferă maî cu seină din causa frigului de iarnă şi timpului scliimbăcîos din primăvară. Se cultivă prin grădini şi prin viî, însă la locuri ferite cu totul de bătaia vânturilor reci.
Persicul cere un pămînt gras şi puţin nisipos Un pămînt rece şi umed îî este forte vătămător. Dacă vrem să plantăm persicî trebue pămîntul gunoit cu gunoiîi de cal, bine descompus (putrezit).
înmulţirea se face prin sîmburî, şi după ce pueţiî au căpătat grosimea trebuinciosă, se altoesc, dacă 1
(1) Vc<Ji No. 20.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
587
nu sunt dintr’o varietate bună ; alt-fel, dacă pueţiî sunt proveniţi dintr’o varietate bună, pot rămâne şi nealtoiţî, căci rodesc .şi dau rode destul de bune.
Altoirea se pote face pe pruni şi corcoduşi, însă reuşesce mult maî bine pe migdal. Orî-carî ar li sujetul, altoirea se face în ochiu (mugure).
Persicul cresce înalt de 4 — 5 metri şi trăesce 10—12 anî.
Când încep a înbătrîni persiciî, trebuesc reînti-neriţî, căci alt-fel sau nu rodesc, sau rodesc puţin şi dau fructe negustose.
(Va urma).	Ion E. lliliăescu.
------------------------
Domnule Agent,
V’am trimis prin poştă pentru biblioteca Domeniului ce dirijaţi câte un exemplar din:
1)	. Die Landn’irthscliaft în Wiirttemberjr.
(Agricultura în Wurttemberg).
2)	. Handbuch fiir Darleliens—Kassen — Vcreine
(Manual pentru Societăţile cooperative de Credit) de Preotul S. Layer şi
3)	. Cbersiclitskarte der Bodenkultur des Konigreiches Wurttemberg de Wilh. Seyller. (Hartă agricolă a regatului Wurttemberg).
Aceste publicaţiunî fiind fârte importante pentru agricultori, vă invit a le studia cu deosebită i ăgare de sâmă.
In special vă atrag atsnţiunea asupra modulul de organisare a societăţilor cooperative de credit, despre cari tratâză cartea preotului Layer. Veţi vedea din acâstă lucrare, cât de mari sunt folâsele ce pot aduce societăţile de credit ţărănesc!, când sunt bine organisate, şi nu mă indoesc, că veţi învăţă dintrinsa multe lucruri bune şi aplicabile şi la societăţile de economie ce se găsesc pe Domeniile Coronei.
Din Monografia, Agricultura în Wurttemberg, veţi vedea starea de mare progres in care se găsesc culturile agricole din acea ţâră, graţie nu numai intervenţiei statului ci şi iniţiativei particulare. Multe din înbunătăţirile a-duse agricultureî de acolo, sunt introduse şi pe Domeniile Coronei, dar totuşi mal sunt încă multe de făcut, atât in direcţia reformelor de ordin social, ca şi acelor de natură curat agricolă. De aceea vă invit, ca după co veţi studia în deajuns lucrările de faţă, să ’mî comunicaţi părerile d-vostră asupra inbunătăţirilor ce veţi maî crede de nemerit să aducem Domeniului ce conduceţi.
In special vă atrag atenţiunea asupra bibliotecelor culturale, a şcdlelor a-gricole de adulţi, a şcolelor agricole de ârnă, asigurării vitelor şi a produselor agricole ţărănesc!.
In ce privesce asigurarea produselor sătenilor contra grindine!, acâsta se face maî pe t6te Domeniile Corâneî, fiind prevădută prin contractele agricole.
In privinţa asigurării vitelor nefâcându-se până acum nimica, în acâstă direcţiune, vă voi da in cel maî scurt timp instrucţiuni, prin care vă voi arăta principiile după care va trebui să vă călăuziţi in încercările ce veţi iace, de a înfiinţa societăţi de ajutor mutual contra mortalităţei vitelor sau de a modifica statutele societăţilor de economie existente pe diferitele domenii, pentru a putea servi şi la asigurarea vitelor.
Atât pentru acâstă însemnată reformă care nu o putem încerca decât cu mare prudenţă cât şi ca bază pentru alte măsuri de folos obştesc ce mal am în vedere pentru maî tirdiă, îmi veţi trimite o notă complectă despre
www.dacaromamca.ro
588
ALBINA
vitele de tot felul ce aQ locuitori! de pe Domeniul ce exploataţi, ca speţie, adaptare, numSr, întreţinere, muncă, produse, va 16re, îngrijire şi stare sanitară, cemerciQ etc.
Numerosele îmbunătăţiri ce am introdus pe Domeniile Coroneî, nu trebue să ne dea credinţa că avem dreptul să ne oprim, ci trebue să ne fie un îndemn de a face paşi noî, de a studia şi cestiunile maî complexe a căror resolvare nu se pote face de o dată şi fără a lua vre-o povară care ar fi in detrimentul rentabilităţeî, să consacrăm t6te forţele nostre la progresul tuturor ramurilor de muncă agricolă şi rurală în genere.
Ast-fel ne vom face datoria de buni Români, de bunî gospodari şi ast-fel vom putea spera ca înaltă răsplată mulţumirea M. S. Regelui, ale cărui pă-rintescî sentimente vă sunt aşâ de cunoscute şi crescerea vatjeî acordată cu atâta generositate instituţiuneî naţionale a Domeniului Coroneî.
Administrator, Ion Kalinderu.
Societăţi Economice la sate.
a) Înfiinţări de societăţi.
In comuna Conţescî, jud. Teleorman, s’a înfiinţat o Societate e-conomică cu numele «Vedea» prin stăruinţele d-luî D. Dobrescu, primar, M. Dumitrescu învăţător, Preoţii G. Constandinescu şi Th. Marinescu, precum şi a locuitorilor fruntaşi D. Chiriţescu, Dumitru Cioran şi alţi dmenî de bine.
Comitetul e compus din pr. Gh. Constantinescu preşedinte, D. Dobrescu vice-preşedinte, pr. Th. Marinescu casier şi M. Dumitrescu, învăţător, secretar.
*
* *
In comuna Cislău din jud. Buzău s’a înfiinţat o societate economică în diua de 19 Ianuarie 1903 cu numele de «Cislăul ». Până acum societatea numără 100 membri fondatori. La înfiinţarea acestei societăţi au dat cel maî mare sprijin d-niî I. G. Dumitrescu, primarul local, d-1 C. G. Dumitrescu, şeful ocolului silvic, Preotu
Sachelarie G. lonescu şi Preotu D. Popescu.
*
* *
b)	Bilanţuri
Bilanţul Societăţeî de împrumut şi păstrare «Copaniţa» din com. Gighera Doljiu, la 20 Ianuarie 1903.
ÎNCASĂRI
Fondul de reservă [ taxeleJrde înscriere l din amendl..............................
Capitalul [	sPre. fru(;tificare......
ţ din cotisaţium lunare...........
Procentele împrumuturilor..................
114.50 7,40
372.50 1053,40
195,86
Total . . . 1743,66
E 8 I R I
Cheltuell de fondaţie şi admin....................... 86,10
Valorea poliţelor cu scad. peste 20 Ian. 1903 . 844,50
Capital spre fructificare restituit.................. 300,—
Dobânda capitalului restituit........................ 5^3
Casa. Bani aflaţi în casă............................ 507,93
Total . . . . 1743,66
* ' *
www.dacoromamca.ro
k' Rrvt
589
Bilanţul Societăţeî de economie şi împrumut Progresul» din comuna Laza, plasa Racova, jud. Vaslui, încheeat la finele anluî societar 1902—1903 (1 Fevruarie 1902 şi până la 1 Fevruarie 1903.)
ÎNCASĂRI
Cotisaţiunî lunare........................ 1507,—
Depuneri spre fructificare................ 520,—
Procente pe anul societar 1902—1903	. . . 136,53
» încasate anticipat 1903—904 . .	.	77,29
Taxa de înscriere..........................172,—
Amendî.................................... 14,30
Adaus !a fond de reservă 5% din venit	net	.	7,58
Fond filantropic........................... 7,59
Total	.	.	.	2442,29
E Ş 1 R I
împrumuturi cu acte.......................2187,50
Cheltuelî de admin. . •....................75,10
Numerar în casă.......................• . . 179,69
Total . . . 2442,29
1 nform a. ţâţâni.
La 12 Martie 1903, orele 10 a. m., sc va ţine a 3-a licitaţiune la Eforia Spitalelor Civile din Bucuresci, pentru untura de porc, necesară depo-situluî, în exerciţiul 1903—1904.
Doritorii sunt invitaţi să’şi presinte ofertele d-lor sigilate însoţite de o garanţie provisorie de lei 500, cunoscând că garanţia definitivă va fi de lei 1.000.
*
* *
In (Jiua de 12 Martie 1903, orele 101/* a. m., se va ţine la Eforie, licitaţie publică cu oferte sigilate pentru darea în întreprindere a împrejmuirii parcului din Sinaia, cu gard de sîrmâ pe schelet de fier, conform planului şi devizului în sumă de Iei 16.750,90.
Condiţiunile speciale, devizul şi planurile se pot vede la Serviciul Bunurilor în orî-ce <Ji şi ore de lucru.
D-niî concurenţi spre a pute luă parte la licitaţie, vor trebui să depună ca garanţie provisorie lei 5% din suma devizului, cunoscând că cea definitivă va fi de 10°/0 din suma resultatâ la licitaţie.
Condiţiunile speciale, precum şi ori-ce alte informaţii se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei în rjilele şi orele de lucru.
*
* *
Se aduce Ia cunoscinţa generală, că în cjiua de 15 Martie 1903, se va ţine licitaţiune în localul Ministerului Agriculturei, Industriei, Comer-ciuluî şi Domeniilor, Bulevardul Carol, conform publicaţiunii No. 11.919, înserată în «Monitorul Oficial» No. 259 din 22 Fevruarie, pag. 9.127, pentru darea în întreprindere a furniturilor de cancelarie necesare tuturor serviciilor din administraţia Centrală, în cursul anului 1903/904.
Licitaţiunea se va ţine prin oferte sigilate, cari se vor primi în <Jiua de 16 Martie până la orele 11 dimineţa, cel mai târcjiu, când se va procedă la deschiderea lor în presenţa concurenţilor.
Supra-oferte nu se admit sub nicî-un motiv.
*
* *
«Situaţiunea tesauruluj public la 31 Decemvrie 1902», arata că până la acestă dată se încasase, in comptul exerciţiului 1902—903, suma de
www.dacoromanica.ro
590
ALBINA
178.8G9.959 lei, 12 ban! — cu 12.807.620 lei, 26 bani, mal mult decât în epoca corespuncjetore a exerciţiului trecut — sumă la care se adaogă 771586 lei, 29 bani, venituri extraordinare neprevăzute în budget, şi 31.326 lei, 58 bani, încasări efectuate în anii trecuţi pe sema exerciţiului 1902—1903, ceea ce ne dă un total de încasări de lei 179.672.870, bani 93.
încasările din tote veniturile continuă a fi în plus faţă de exerciţiul trecut. Contribuţiunile indirecte au produs, în acest rcstimp, cu aprope 9 milione mai mult decât anul trecut; monopolurile cu 1.232.120 lei; veniturile ministerului domeniilor, ale lucrărilor publice, etc., tote sunt în plus afară de veniturile diferite şi mici sume neînsemnate la veniturile ministerelor de finance, răsboiu şi justiţie.
Plăţile, in comptul exerciţiului 1902—1903 fiind, până la 31 Decemvrie, de 155.606.596 lei 29 bani, excedentul bănesc ce resultâ la acestă dată este dar de 25.166.274 lei 70 bani.
Din tote acestea, resultă în mod neîndoios că excedentul definitiv al exerciţiului 1902—903 va fi încă şi mai însemnat decât acela al exerciţiului trecut care, cum se scie, a fost de 21.217.189 lei 18 bani.
Cu o ast-fel de situaţie, putem negreşit să privim cu totă seninătatea la viitor.
*
* *
Se publică spre cunoscinţa generală, că termenul pentru primi" rea manuscriselor relative la compendiile pentru instrucţiunea lu" crătorilor agricoli, angajaţi la ferme şi pepiniere, se prelungesce până la 15 Martie 1903.
Aceste compendiî vor fi întocmite tot în condiţiunele din anun-ciul No. 93.832 însemnat în «Monitorul Oficial» No 216 din 29 Decemvrie 1902, urmând în liniamente generale programele analitice publicate în «Monitorul Oficial» No. 162 din 23 Octomvrie 1902.
Gasa de credit şi economii a corpului didactic.
Am publicat legea Casei de credit şi economie a corpului didactic, care se va pune în aplicare cu începere de la 1 Aprilie 1903.
Nu putem în deajuns îndemnă pe prietenii şi abonaţii noştri, cari fac parte din corpul didactic, a se înscrie ca membrii ai acestei case de credit şi economii, care prin scopul şi organisarea ei, va fi o adevărată bine-facere pentru membrii corpului didactic.
Acei dintre abonaţii noştri, membrii ai corpului didactic, cari ar dori să se îhscrie ca membrii, pot adresă cererile d-lor administraţiei revistei nostre, care va îngriji a-i înscrie de îndată ce casa se va constitui.
Pentru ca perul să nu albâscă. — Puneţi într’un litru de apă să fiarbă 10 grame ceaiu fin rusesc, la care se adaugă 5 grame cuişore. După ce fierbe şi scade pe jumătate, se retrage de la foc şi se strecoră. Se unge sera părul cu un burete. Acest ceaiu e bun şi contra mătreţel.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
591
DE LA SA TE
In comuna Letca-Nouă, Vlaşca, din iniţiativa unul comitet compus din d-niî Gh. Uiescu-Măciucă Preşedinte, Gh. Obreja Vice-Preşedinte, A. Popescu, Ion Gentă, Alex. Stegarescu şi Th. Rezenu, membrii şi d-1 I6n Georgescu casier s’a dat un bal în sera dileî de 6 Ianuarie în folosul elevilor săraci din şc<51a aceste! comuni.
Acest bal forte bine aranjat a dat un resultat forte satisfăcător care se va întrebuinţa pentru a cumpăra cele de lipsă elevilor sărac!.
*
* *
La şcola din comuna Buda-Raiaila, cătuna Rafaila, jud. Vasluiu, în diua de 6 Decemvrie 1902, s’a dat un bal cu producţiune de elevi! şcoli!, în folosul material al şcolei. Programul a fost: «Dialoguri», anecdote de d-1 Speranţă, recitări în două şi trei roluri, plus piese teatrale; «Muma luî Ştefan cel Mare», fragment din piesa Cetatea Nemţuluî, interpretată de toţ! elevi!; piesa «De necaz», al d-lu! Speranţă.
Tdte acestea au fost interpretate şi reproduse cu succes şi mult apreciate de publicul asistent. Se noteză că elevi! aceste! şcoli au dat şi un concert vocal, ma! multe bucăţi, armonisate pe treî vocî.
Pe lângă repertoriul laic, corul aceste! şcoli, — treî voci copilăresc! — cântă regulat în fie-care Duminecă şi sărbătdre la Monas-tirea schitului Rafaila.
6 faptă lăudabilă
D-1 G. Capiu, primar în comuna Poenariî-Ulmen! (Ilfov), a stăruit să se înfiinţeze o şcolă primară în cătunul Ulmenî. In acest scop a pus la disposiţie un local încăpător, avcnd camere de clase şi locuinţă pentru învăţător.
Localul este bine împrejmuit, are cişmea în curte, iar în apropriere grădină.
Tot mobilierul ca: masă, bănci, scaune, sobă etc. le-a dăruit d-1 G. Capiu.
D-sa a mers cu buna-voinţa şi mai departe dând lemne şcolei, plătind simbria servitorului şi chiar învăţătorului dându-î o subvenţie lunară de 20 lei.
Onore, d-lu! G. Capiu, care scie să contribuie în aşa chip la luminarea consătenilor săi.
învăţătorul şcolei din Ulmi.
Cum putem transportă cartofii prin ger. — Pentru a trans-'portă cartofii prin gerul cel mai marc, fără a ne fi târnă că vor degeră, ne putem folosi de următorul mijloc fdrtc simplu: muiem sacii, în care au să se transporteze cartofii, in apă rece; îi umplem cu cartofi şi după aceea ii stropim pe din afară iarăşi cu apă rece. Împachetaţi ast-fel, cartofii supdrlă gerul cel mai mare. Causa este fdrle naturală. Apa, formeză în ţesătura şi pe de-asupra sacului o pătură de ghiaţă, care împiedecă intrarea frigului la cartofi sau mai bine rjis împiedecă eşirea căldurei din ei.
www.dacotomamca.io
592
ALBINA
MULŢUMIRI
D-l Gh. Iliescu-Măciucă care este Preşedintele de ondre al societăţii «Plugarul», (casier al Societăţii centrale Agricole) a donat societăţi pe lângă tot sprijinul sdii moral şi o casă de fer pentru păstrarea banilor şi avere! societăţii.
Sub-semnatul în numele Comitetului, aduc viile mele mulţumirii onorab. donator, de alt-fel fapta d-sale vorbesce de sine.
Censor, I. Georgescu.
*
* *
In urma apelului făcut către d-nii autori şi editori, s’a primit pentru «Biblioteca Populară» şi pentru «Şcola de Adulţi» din comuna Fol-tescI-Covurluî, următorele cărţi de la următorii d-nî:
D-l d-r. I). Galian, a trimes o cărticică: «Un cuvînt contra beţiei»; d-l H. Steinbcrg, librar-editor în Bucurescî, a trimis: «Poveşti şi Snove noi, alte Basme, Basme şi Snove», de D. Stăncescu şi «Legende sau Basmele Românilor» de P. Ispirescu; d-l C. Sfetea, librar-editor în Bucu-rescl a trimis: «Ion C. Brătianu», de D. Sturza; Urania, traducere de 1.1. Massim de Camille Flammarion, Note şi Schiţe de I. L. Caragiale, Marea Frescă Istorică a Ateneului Român de G. I. Ionnescu-Gion, Mihail Ko-gălnicenu şi Răpirea Basarabiei de G. I. Ionnescu-Gion, încercare asupra Istoriei Sciinţelor tot de d-nul Gion, despre actuala concepţie a Istoriei de N. Iorga şi Cronica din Niirnberg: 1493».
Pentru tote aceste ofrande, sub-scrisul înveţ. şi dirig. a şcoleî mixte şi a cursului de adulţi din comuna Foltescî-Covurlui, aduc cele mal căldurose mulţumiri onorab. donatori arătaţi mal sus.
P. C. Braşovenii.
Bibliografie.
Au apărut:
Volumele 199 şi 200 din Biblioteca pentru toţi (Editura librăriei «Leon Alcalay», Bucurescî), cuprinţjend din Teatrul lui «Vasile Alexandri»: «Cetatea Nemţului», «Cinel-Oinel», (voi. 199), «Barbu lăutarul», «Kera Nastasia», «Paraponisitul», «Piatra din Casă şi Paraclisierul seu Florin şi Florica» (voi. 200).
Fie-care volum se vinde cu 30 bani, în tăte librăriile, şi librăria edi-tore expediază volumul în totă ţara, trimiţîndu-i-se costul în mărci poştale.
Fosta Administraţiei.
*	i
Radu Costache, Popescî-Vasilaţl-Ufov. — In privinţa primei cestiunl con-formati-ve avisuluî din No. 21 al revistei. Pentru a doua cestiune adre-saţi-ve direct comandantului regimentului de călăraşi Ilfov; credem că nu e nici o plată. Despre loterie scrieţi Ziarului « Mercurul Român» Bucurescî, care ve va da tote desluşirile.
—	Fnfrosiua Stoiccscii, Ploescî. —Adresaţi-ve direct d-luî Niger la Casa Bisericel, şi d-luî Dicescu la şcola Normală din C.-Lung.
—	I. Vasiliu, Dobroveţ-Vasluî. — Când îl va veni rândul se va publică.
—	Unui abonat, FiliaşI. — Adresaţi-ve ziarului «Mercurul Român» Bucurescî.
—	C. Glicorgbiţă, Mărăşescî. — Faceţi cerere Ministerului Domeniilor
care ve va satisfece.	*
—	Cjiiriac Ciocănesc», Putineiu-Vlaşca. — Adresaţi-ve d-lul Preşedinte al Societăţeî cooperative «Mercur» Bulevardul Elisabeta. Bucurescî.
—	I. Georgescu, Păcureţî-Prahova.—Sunteţi achitat pe anul curent, al VI, cu chitanţa No. 7.224, ne mirăm cine vi l’a cerut din nou ?
—	Gr. Matei, Buhăescl-Vasluî. — Idem cu chitanţa No. 8.151.
—	Gg. Trănculescu, Afumaţi. — Idem cu chitanţa No. 8.492.
—	C. Ciobanii, Jupânescl-Gorj. — Idem cu chitanţa No. 8.497 iar pe a-nul al V cu chitanţa No. 4.296 şi pe anul IV cu chitanţa No. 603.
www.dacofonnamca.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea înveţăturel în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-luî Petru Gărbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, loan Kuliuderti, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şomănegcu, mare proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petru Gărboviceann, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Const. Banu, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spira C. Haret, Ministru,profesor Universitar; I. Dimitrescu Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescă, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor. — Censori, Const. Alimăneştennn, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, pro fesor secundar; Const. Alexandrescn, revisor şcolar.
Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare).
Stravolga (Craiova), 2 lei; Bazelti Eugenia (Craiova), 2 lei; Constan-tinescu N. (Craiova), 2 lei; Ghiăcioiu V. (Craiova), 2 lei; Romanescu Z. (Craiova), 2 lei; Stănescu Eug. (Craiova), 2 lei; Aurora Roman N. (Craiova), 2 lei; Arnold Marieg (Craiova), 2 lei; Roman Alice (Craiova), 2 lei; Curcutz Elena (Craiova), 2 lei; Ştefănescu Mariea (Craiova), 2 lei; Celarian Smaranda (Craiova), 2 lei; Secară Ecaterina (Craiova), 2 lei; Teodorini Elena (Craiova), 2 lei; Guran Elena (Craiova), 2 lei; Lanjier Blanche (Craiova), 2 lei; Stănescu V., preot (Bucuresci), 2 lei; Namian N. E. (Bucuresci), 2 lei; Drogenu N., inginer (Bucuresci), 2 lei; Geor-gescu C. N. (Bucuresci), 2 lei; Ionescu C. Barbu (Bucuresci), 2 lei; Da-mian V. (Bucuresci), 2 lei; Ionescu C., preot (Bucuresci), 2 le:; Iosif V. (Călugăreni-Nemţu), 3 lei; Gheorglie Sfetea (Bucuresci, calea Victoriei 68), 2 lei; Donaţia d-luî N. Nicolaescu, revisor şcolar (Galaţi), 2 lei; Foi-şenu Const. (Mărgineni), 5 lei; Baloban Mihail (Mărgineni), 2 lei; Lătu-renu Ion (Mărgineni), 2 lei; Scurtescu Sore (Mărgineni), 2 lei; Preotul Nicolescu Chiritză (Mărgineni), 2 lei; Steriade Temistocle (Mărgineni), 2 lei; Stănescu Stelian (Ilaimanale-Prahova), 2 lei; Dragozescu V. (Fili-penî), 2 lei; Titu Cavaroc, director (Peniteciarul Văcăresc!), 2 leî; Leon Casamleescu, comptabil (Peniteciarul Văcăresc!), 2 lei; Nicolae Autimiu, grefier (Peniteciarul Văcârescî), 2 leî; Ion Ioniţescu, registrator (Peniteciarul Văcăresc!), 2 leî; Grigore Parodi, archivar (Peniteciarul Văcăresc!), 2 leî; Mih. Stănescu, copist (Peniteciarul Văcăresc!), 2 lei; Dumitru Florescu, maestru (Peniteciarul Văcărescî), 2 lei; Nicolae Crutzescu, medic (Peniteciarul Văcărescî), 2 leî; Protopopescu, medic veterinar (Peniteciarul Văcărescî), 2 leî.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1903 al Societăţii e de 118, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 246 leî.
__________________ (Va urma în No. viitor).
www.dacoromamca.ro
LOTERIA
Societăţii pentru învăţătura Poporului Român
Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor eî normală şi primară din Bucurescî, str. Sf. Ecaterina.
Autorisatâ de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 dih 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec-tureî Politiei Capitalei No. 56.812 din 8 Iunie 1902.
350.000 Bilete a un Leu unul
Câştiguri:
1	a 35.000		Lei . .	. . Lei	35.000
1	»	15.000			15.000
2	»	6.000	» .		10.000
3	»	2.000	»		6 000
6	»	1.000	*	»	6.000
12	»	600	D . .		6 000
30	»	200	»	. • »	6.000
60	»	100»			6.000
100	»	50	»		5.000
250	*	20	»	. »	5.000
465 Câşt. în val. totală de Lei 100.000 Biletele se găsesc <le vi udare:
In Bucurescî: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţil de tutun.
Judeţe: La tote administratiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţiî de tutun. Tragerea Lotăriel s’a fixat la 8 Iunie 1903.
I umînărî de ceră curată de albine, se pot găsi la preotul I. Aposto-lenu, Vâleniî-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vînejare, să-mî trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenu.	20—io.
„NAŢIONALA”	m
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCÎ ,
Capital în acţiuni întreg versat în
aur................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune...........„ 3.955.688.76
Idem format din capital şi alte reserve . „ 1.075.842.60 Total în aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoiann.
Dir. general E. Griinwald. «Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinel, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas de morte, 1|' supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domne! No. 12, Bucurescî. Repre-sentanţă generală în Bucurescî, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară.
Cel mal mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. ţlilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil din propria n6stră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi: de Vax cu Elastic sad Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
•	» Nasturi
Lack cu Elastic sad Şireturi » i) Nasturi
Chevreau cu Elastic »	» Nasturi
12 95, 13.95, 14.95. 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95-
13.95,	14 95, 15.95.
Preţuri corciitc la Ghete de Dame: de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95.
»	»	»	» Botonî 1
»	» Coloiî »	»	>
» Gems cu Nasturi şi Şireturi • Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi > Idem cu Şireturi şi Nasturi » Idem de Lack diferite forme
11.95,	12.95,	13.95,	14.95,	15.95.
12.95,	13.95,	14.95,	15.95.
7.95,	8.95,	9.95.
5.95,	6.95.
6.95,	7.95,	8 95.
5.95,	6.95,	7,95,	8.95,	9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori,
şi Negre pentru Dame Lei 2.50.	_______________________________________
» Bărbaţi » 2.95.
Rup6ndu-se la încercare, se dă altă
pereche.____________________________________________________________
Magasin la tote Sesonelc, Calea	,
vv. 97	t>„•	Cititorii revistei vor ave un scagemint de
Victoriei ho. 27, alatllll de I ollţia	50/,, din preţurile însemnate, presentând
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Capitalei, Bucurescî
cuponul.