No. 21
ANUL VI.
23 Februarie 1903
Eevistă Enciclopedică Populară
^îpare în Jie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an Liei 5 I Abonamentul în strâln. pc an L»el 8
_irf -■!	»	» 6 luni » 3 [ Un număr................15 ban!
itrii .^unâRuri l leu linia. |Vllea publicitate 5 bani euvîntul ' (Vlanuseriptele nepublioate se ard.
I Comitetul da Redacţie: Bon BCaBinaieiru
~'irbovicear\u Coşbuc J. Otescu p. Su/fu
■*> Colonel p. V. JYăsture! ff. jYdamascu
V. S- jrtoga
JY. JYicoIaescu ffr. Ceodossiu

Corjst. O. po p o vi cf- casca.
SUMARUL: P. Dulfu, Dor de Primăvară (poe3ie).—O. Coşbuc, Leacuri bâbescl.— Fio-rea DumUrescu, Necesitatea tablourilor istorice la sate. — Căpitan S. Leontc, In chestia băncilor sătesc!.— Grig. Teodossiu, Lupta împotriva pelagrei.—Dr. D. Alexandrcscu, Despre colici (mătrice, durere de burtă). —Ion Otescu, Notiţe sciinţifice (Diverse puteri. Maşincle cu aburi). — De pe Domeniile Coronei. — 24 Ianuarie la sate.— InformaţiunI.— Societăţi economice la sate.—Y., Casa de credit şi economii a corpului didactic. — Teatru la sate.—De la sate.—Un Apel.—Haz.—Mulţumiri.—Sfaturi: Cartofii degeraţi sau cel încolţiţi.
llustraţiuni: Cunrtierul Măriei Sale Domnitorul la Poradim. — împăratul Nicolae şi Regele Ca rol în tabăra de la Krăsnoje-3sel6 (Rusia), 1893.—Templul Romei şi al lui August la Ancliira.—M6râ de apă.— Moră de vânt.—Drum de fier.
o ;
o | 6
Tţedacfia şi jfldministra^-> pucuresef.
W 8 98 t99»,e9ae»6W»3»ll3»t8666«-W»S Î0Q3 :L 06i
„Drogheria Universală*4 Toma |3rătule5cu.
Bucnresci, Calea Griviţei, No. 145, (lângă gara (le Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumuri şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiuni higenice contra mătreţeî şi cădere! perului. Capilarine, tincturi pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare do Bălţătescî, de Karlsbad, săruri de puciosă, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratorii chimice, pentru Institute de Bacteriologic şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şilnstrumente chirurgicale,Barometre şi Tliermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalin.ă Şi, acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-luî Farmacist Toma Brătulescu.	26—21.
CEK.ES
Societate cooperativă agricolă, Bucu-rescî, str. Karageorgevicî, 3. S’a aprovizionat cu semînţă (le luceruă prima, garantată fără cuscută. Preţ forte convenabil. Onoraţii săi clienţi sunt rugaţi a face din vreme coman-dele, spre a li se rezervă cantitatea necesară.	6-2.
Ministerul Agricultnrel, Industriei, Comercialul şi Domeniilor.
PUBLICAŢIUNE
Se aduce la cunoscinţa domnilor Exposanţî, români, cari au fost recompensaţi la exposiţiunea Universală de la Paris din 1900, că cele mai multe din diplomele şi medaliile Ex-posanţilor români fiind sosite, Ministerul a decis, ca aceste medalii şi diplome să se libereze celor în drept, cari se vor presentâ la Minister în personă sau printr’un împuternicit a le primi.
BflflCR ROMÂNIEI
Capital social de 25.000.000 fr. împărţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. versaţi.
Comitetul central:
Lachlan Mackinstosli Rate,	Londra
Esquire		
G. I. Gosehen		
Viscount Duncannon . . .	N y>
Hon. H. A. Larvrence . .	
11. Adolplie Vernes ....	â Paris
11. Charles Mallet	
Director: M. C. A. Stolz
» ajutor: M. E. E. (Joodwin. Censorî: Ioan Kalinderu, Demetra loan Gliika şi Arthnr Green.
Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucurescî Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra.
www.dacQramanica.ro
Dor de Primăvară
e-aş trăi pân’oiu vedea qjtj)j înverzind costiş, vâlcea,
Rîndunicî sburând pe-afară, Şi ’nflorind cireşii iară!..


Unde, unde zăbovesc!? Pentru ce nu mai sosescî, Primăvară ’ncântătore,
Cu bujori la cingătore?
De pe-aici când ai plecat, Tu cu tine ai luat:
Flori şi-a fluturilor glotă, Veselia lumii totă.. .
■3
:s
Ah! veniţi, veniţi, cocori ! Şi voi fluturi sburători !.. Mult frumosă primăvară, Vino iar la noi în ţară !
8$
Pe la noi când vei veni, Codrii doine ţi-or doini;
Şi ’n piept inima-mi, sglobie, Va sălta de bucurie.
P. Dulfu.
m

mii
tw
a»
a»
m

www.dacoromanica.ro
538
ALBINA
LEACURI BĂBESCI
nele dintre lecurile băbesc! sunt bune, mai ales cele pentru băle uşdre, tuse, diaree, constipaţii, gâlc! şi altele. Dar nici atunci să nu te încreţi cu deplinul în lâcurile lor, căci fac zăpăcelă între lăcuri. Adecă îţi dau un lec bun pentru altă b61ă, nu pentru care o aî. Apa descântată, maî ales că o fil-trâză cărbuni! stinşî în ea, e un lăc absolut nevinovat; dacă n’ajută, nici nu strică. Dar ajută la diaree uşdră; ajută la dureri de cap, maî ales că se fac fricţiuni cu ea; la leşinuri neprimejdidse; ajută însă mai adese ori la convulsiunile copiilor şi-î face să s’astîmpere cu plânsul, însă nu prin ea însăşi ci prin simplu fapt, că mamele au desfăşat copilul şi iau dat libertate membrelor prea strânse. îşi înfaşă o mamă copilul rău, îl ddre unde-vâ vr’o cârpă, e strâns de-i ese sufletul: plânge şi plânge. Nu-i dă mamei prin cap, să şi-l des-faşe, să-l mal lase liber, nu. E deochiat. Vine baba, descântă, stinge cărbuni, îi dă să bea, dar trebue să-i facă crucile pe spate cu apă şi cele-l’alte semne cabalistice. îl desfaşă, şi— maî mare minunea, copilul tace şi e mântuit. Apa l’a scăpat? Aş. Desfăşarea. Tot aşâ la convulsiuni şi nesomn. Am autjit susţinendu-se părerea, că mamele cred în apa descântată, şi copiii se vindecă într’adevăr, flind-că «credinţa mântue.» Da. Credinţa mântue, dar numai când o chiamă sugestiune. Cum p6te mântui credinţa mea pe alt cine-vă ? A mamei pe copil ? Daca însuşi copilul ar crede, atunci ai pute px-plicâ vindecarea lui cu credinţa, alt-fel nu. Şi, e adevărat, că de mici indisposiţii, se vindecă copiii cu apă descântată (fără descântec, dar tot-deauna cu cărbuni), ori pentru proprietăţile apei, ori pentru alte cause fie şi numai că, pentru a fi spălat, după «ritual», trebue desfăşat şi pus în contact cu aerul.
Deochiii este ori-ce nelinişte a copilului, începând cu adevăratele bole, până la faptul neînsemnat că e ud, ori îl supără asprele cârpe ori chiar şi vr’un păduche de lemn ori puricii. O, de-ar ave copiii mici pricepere şi minte, să pdtă judecă ce au ei într’adevăr de plâng, şi ce le fac babele ca să-î scape, s’ar prăpădi de rîs. Unde e causa plânsului meu, şi tu, babo, unde-o cauţi! Eu sciţi că mă ciupesce rău o gânganie la picior, şi tu în loc să mi-o alungi, te pui să alungi Duhurile şi strigoii şi spui mamii să ţie două-spre-cjece Luni cu ajun — biată gânganie ce pdte face! Ce cause mici şi ce efecte mari!
«Lecurile» babelor, luate aşâ în întregimea lor, sunt de patru feluri:
1.	Unele, care într’adevăr sunt bune şi se dau la b61a care
www.dacoramanica.ro
ALBINA
539
trebue. Pe acestea le recundsce şi. sciinţa medicinii. Dar a-cestea sunt puţine.
2.	Altele, care iarăşi sunt bune dar se dau nepotrivit cu b(51a. Cam aşa, cum un lec bun pentru bătături l’al da cuî-vâ săi bea pentru liîngăre, ori lecui de durere de piept cu junghiuri l’aî da pentru sperietură. Acestea mal mult strică.
3.	Altele cari nu sunt nici bune nici rele, nicln’ajută nici nu strică, decât păte îţi fac rău stomacului dacă le bel. Aceste sunt cele mai multe.
De obiceiu, lecui e basat pe o analogie, pe o 6rbă întîm-plare a potrivirii numelui plantei cu a bălei, pe un fel de «cuiu pe cuifi se scote.» Bună ără, te-a muşcat un şarpe ; lecui tot şarpele are să fie, deci spală-ţl muşcătura cu apa în caro al fiert pielea de şarpe. Te-a muşcat un câne, pune pe rană câţl-vâ perl de-al cânelui care te a muşcat. AI brăscă în stomac, bea apa în care-ai fiert cap de brăscă. AI rac (cancer), spalâ-te cu zemă de ochi de rac. Eşti încuiat (con-stipaţie), bea zema do ferecă. Curios! «Fereca» — adecă fe-rega — are un nume moştenit de la Latini, poporul însă a făcut apropiere între numele eî şi felul bălei, care este o fe-recare. Ca să te desfereci, alergi la «ferecă.» E o plantă numită slăbănog, cu nume tradus din limbile slave. Slavii o întrebuinţeză ca lec contra tusei, Românii au luat-o ca lec intern contra durerilor de şale: fiind-câ acăstă durere e o slăbănogire, trebue să aibă lec în slăbănog. Buruiana, fie-rea-pămîntuluî e bună — în medicină —• contra frigurilor. O scie Românul, căci o numesce şi «frigurică,» dar o întrebuinţeză la alt-cevâ, la gălbenare, la băla care are a face cu fierea. Sunt (jeci de caşuri, că numele întâmplător al plantei indică boia la care se folosesce. E adevărat, că lucrul se întâmplă şi întors: plantei i s’a dat numele tocmai după însuşirile terapeutice ce le are, bună oră planta care e bună de friguri e numită frigurică, alta bună pentru bronchite simple e numită plămânariţă. Asta este aşâ. Dar în puţine caşuri. In cele mal multe însă numele plantei o funest! Planta fecîorică (herniaria glabra) cresce mai ales pe surpăturî de coste şi e bună pentru copil când nu se pot urină. După locul unde cresce, i se mal cjice şi iarba surpăturil. EI, dar este o bălă, care se numesce surpătură (hernia). Iiop, s’a şi făcut măritişul. Bolnavii de surpătură tătă cjiua beau zemă de fecîorică, numai liind-că se numesce iarba surpăturil. Şi le face reu! Mal reu face iarba numită «Păla sfintei Mării», numită după o tradiţie călugărescă şi într’alte limbi tot aşâ, sau cam aşâ (se numesce Haina sf. Marii, Părul, Brîul sf. Mării). Ţărancele au apropiat numele plantei «Pălă» de o bălă specifică a femeilor şi fac abus de acăstă plantă până ce în urmă capătă scurgeri de sânge ce le primejduesce viaţa.
Curios, e că, basat pe credinţele sale în Duhuri necurate — nu e locul să arăt aci, cum — poporul are o listă nesfâr-
www.dacaromanica.ro
540
ALBINA
şită de caşuri în cari întrebuinţeză ca lec excrementele. Ale lupului, ale cânelui, ale pisicii, şi chiar ale omului. Şi ce e mai scârbos, în unele împrejurări, copiilor mici li se dau chiar să guste excremente de-ale mamei sale, mi se pare când au rînza răsturnată din Sfinte. Balega de bou, dar mai ales de cal, e un fel de remediu universal şi e purtată ca amulet primăvara ca să nu te isbescă ndptea Caii lui Sin Tdder. Ulciorul ochiului e numit în limbile neolatine orzi-şor, fiind-că semănă cu un fir de orz (Macedonenii îl numesc grânişor) şi din orzişor s’a făcut şi la noi cuvîntul urzşor şi apoi urcior şi ulcior. Românul astătjî nu mai scie etimologia asta, dar scie că urciorul se vindecă daca într’o balegă de cal pe drum cauţi un fir de orz pe care-1 scoţi şi-l atingi de 3 ori de «orzişorul» ochiului. Şi aici băla şi lâcul au acelaş nume (1).
G. Goşbuc.
-------«g—
Necesitatea tablourilor istorice la sate
ipsa tablourilor istorice la sate, calea de a desvoltâ sentimentul patriotic numai în şcola satului la nisce fragede vlăstare, îmi deşteptă următorele amintiri.
In anul 1877 eram în vîrstâ de 6 ani şi mă găseam într’o comună de lângă Dunăre, prin care a trecut întrăga oste Rusăscă, ce se îndreptă spre Zimnicea. Am fost faţă la trecerea acestei armate, am văclut garda imperială rusă, cazaci, cerchezi, pahonţi. Am simţit fiori de groză audind bubuiturile tunurilor de pe ambele maluri ale Dunărei. Am vădut o crâncenă luptă învăluită de fum, vuind cuprinsul de împuşcături şi vaet. Mi-a fost dat să văd şi trecerea curcanilor noştri, şi ’mi amintesc ca acum, ce delir cuprinsese tot satul la strigătul «trec căciulaniî», cum îi nu-miau în acestă localitate. Eră sentimentul mândriei naţionale, care cuprindea tot ce eră suflet românesc. Am simţit mortea în inimă atunci, când se răspândi sgomotul falş, că Turcii au trecut Dunărea şi când fie-care se gâtiâ de fugă spre munţi, după obiceiul strămoşesc.
Am vădut după aceea pâlcuri de prisonieri Turci, mânaţi spre Bucurescî pe un ger îngrozitor. M’am bucurat fi-resce, dar m’a şi înduioşat sorta lor tristă, flămândi, neţi) Despre lecurile cele într’adever rele, care trebuesc scose din medicina poporului, vom vorbi într’alt numer.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
541
îmbrăcaţi, murind în fie-care nopte cu decile, din causa frigului şi a oboselei, fiind cu neputinţă a fi găzduiţi sub a-coperişuri calde din causa mulţime! lor. Treceau răniţii slabi, trişti, legaţi la răni, cerând mai întâiu apă spre a’şî potoli setea produsă de durerea rănilor.
In fine teatrul răsboiului s’a mutat departe şi eu am re-mas strein de emoţiunile, ce le puteau simţi aceia, cari citeau scirile de pe câmpul de luptă, acei cari sciu întorsătura periculosă luată mai apoi din causa duşmăniei armatelor aliate.
Cele de mai sus le-am vedut; atâţia fiori, atâtea bucurii le-am simţit şi eu, le-au simţit şi alţii. Pentru noi răs-boiul de la 1877 e ceva viu, neînchipuit.
Dar me întreb cu ore-care temere, ce însemneză resboiul independenţei pentru generaţia tînerâ de astădî? Ce am făcut noi pentru ca amintirea acestui râsboiu, a măreţelor acte de pe câmpiile Bulgariei să fie viu săpate în inimile lor şi să resfrângă neştirbită măreţia lor?
lată ce pot spune eu. După ce făcuiu 2 ani la şcola din sat, urmaiu cele-l-alte clase primare şi patru de gimnasiu într’un local, care fusese ciuruit de ghiulele turcesci. Neîn-doelnic amintirea răsboiului erâ neadormită în mine şi căutam cu nesaţ tablouri, cari să represinte lupte din 1877, spre a vede întru cât cea ce vedusem pote fi făcut nemuritor de penelul artistului.
Mereu nemulţumit de faptul, că nu vedeam aceste tablouri, îndreptam ochii spre ţărmul drept al Dunărei şi clătinând din cap, nu’mi venîâ să cred, că de pe acest mal nu ne mai pândesc ochi de păgân şi de duşman. Am vă-cjut, câte-vâ tablouri cu lupte, dar nici o căciulă de curcan, nici un călăraş sau roşior român in tot tabloul, iar dedesubt nisce litere chirilice. In fine nu cunosceam din tot tabloul de cât anul 1877, de unde presupuneam, că în el se zugrăviâ vr’o bătălie din acel timp.
Privirea nu’mi alunecă mult asupra lor, deşi erau răspândite cu profesiune, ne fiind vîndute după cost, căci nu me interesam. In fine n’am găsit ceea ce căutam, ast-fel că eu, care văciusem de aprope întâmplările acestui răsboiu, care sciam că omeni din satul meu au murit la Plevna, că alţii s’au întors cu piciorele degerate de nu mai erau buni de nimic, ajunsesem să cred, că cele vedute, audite, sim-
www.dacoromanica.ro
542
ALBINA
ţite n’au fost de cât laude mari şi că rolul românilor s’a redus la cevâ de puţină însemnătate. Me gândeam, că dacă într’o clădire ale cărei ziduri au fost sparte de ghiulele turcesci, nu se găsesc ast-fel de tablouri, apoi ele nu sunt nicăeri.
Vin la Bucurescî, fac 5 ani într’o şcolă specială. Nici aci nu întâlnesc căutatele tablouri spre a me încredinţa, pe de o parte de mărimea ce lua acest resboiu în imaginaţia mea, pe de altă parte de bănuiala, că ceea ce îmi frământă mintea, nu se putea să nu fie adeverat. Profesorii de istorie se întreceau în
www.dacoromamca.ro
ALBINA
543
descrierea frumosă a acestor evenimente. Memoriile M. S. Regelui şi cartea d-lui Văcărescu documentau fie-care pas şi ceas, aşa că încetul cu încetul căpătaiu convingerea, că în mintea mea nu se întipărise aceste fapte de cât în mărimea lor adevărată.
Am visitat museele, cari erau fără plată, m’am uitat în gemurile prăvăliilor, însă zadarnic, căci n’am găsit un tablou, care să zugrăvescâ o luptă vitejescă a Românilor. Ori ast-fel de tabloulî nu se socoteau de actualitate, ori importanţa lor nu le dedeâ dreptul de a ocupa un gem, destul e, că eu n’am aflat de cât cu mare greutate şi mai târdiu, de tablourile neîntrecutului pictor Grigorescu. Acesta a fost ca o vedenie pentru mine, şi verificându-mi tot ce vădusem,
www.dacQTomamca.ro
544
ALBINA
tot ce audisem, tot ce citisem m’am simţit mândru că sunt român.
Tablourile istorice ale pictorului Grigorescu au fost date şi pe la şcoli, dar nu sciu dacă la tote. Adi ele nu se mai regăsesc de cât la câte-vâ. O reediţiune a lor este absolut necesară. In tot caşul chiar de ar fi ele răspândite la oraşe cu abondenţă, scopul nu s’a ajuns nici pe jumătate, dacă ele nu se răspândesc în mare număr la sate, cu costul cel mai neînsemnat, spre a împodobi localurile particulare şi publice.
De câţî-vâ ani Casa şcolelor — fericită creaţiune — a înzestrat şcolele cu multe tablouri istorice, între cari multe represintă episode din răsboiul independenţei. Constatăm însă, că în afară de şcolă, nu se mal gâsesce un al doilea tabloîi istoric în tot satul. Nu tot aşa se vede trecând graniţa. Acolo în tote satele, în tote localurile, se văd diferite tablouri istorice, cari măgulesc sentimentul naţional şi fac adevărată educaţie.
Se scie întâlnirea, ce regele nostru a avut’O cu regele Greciei la Abazzia. Tablouri mari, representând pe monar-chii iubiţi, se văd de vîndare pe la vîn^ătorii de a decea mână şi se mai văd aşedate în prăvăliile unor mici, dar patrioţi comercianţi Greci. Credeţi că aceste tablouri sunt făcute în România? Vă înşelaţi! Dedesubtul fie-cărui tablou se desluşesce în grecesce ce arată el.
Se constată deci o mare nepăsare, o lipsă adâncă de sentimente patriotice, care nu e caracteristică de cât oraşelor, doritore numai de parade, defilări, ceremonii oficiale, dar în cari nu se răsfrânge câtu-şî de puţin adevăratele sentimente ale ţăranului—fiul pămîntului pe care trăesce — în care iubirea de ţară şi neam e propice ori cărei des-voltări.
Din acestă pătură grosă a edificiului nostru naţional, mai avem de aşteptat să răsară vigurosă, acea plantă, acum atât de firavă, ce se ofilesce la oraşe — patriotismul.
La acesta cred, că se va ajunge, pe lângă alte mijloce, şi prin răspândirea cât maî mult a tablourilor istorice.
Florea Dnmitrescu. -----
— învăţaţi copiii voştri să facă cruce, să dică rugăciuni şi să-î duceţi cât mai des la biserică.
www.dacofomaiiica.ro
ALBINA
545
In chestia băncilor sătesc!
inisterul înveţătureî, vă<Jend că sătenii au început a prinde la inimă gustul de a strânge şi a economisi cât de puţin din avutul lor, a hotărât ca băncile sătesc!, întemeiate până acum şi cele car! vor mai luă fiinţă de acum înainte, să fie îngrădite prin reguli sănătbse sfinţite prin lege. In «Albina» s’a scris mult cu privire la băncile sătesc! şi s’a arătat fel de fel de chipuri de cum ar trebui întemeiate şi aşezate. In rîndurile de mai la vale, nu mg ating de chipul aşetjăreî lor, ci de rostul economici şi al împrumuturilor.
Până mai ani! trecuţi, când vorbia! cu!-vâ, că sătenul nostru nu-î strânggtor, fiind-că n'arc cine să-i inclemnc la a-eesta, şi că «binele trebue făcut şi cu deasila», ţi se spunea într’una că, n’are din ce strânge sau că bea tot ce are, şi d’aci desnădejde d’a mai putea să-! punem pe calea sănătăsă.
«Bate şi ţi se va deschide» <Jice sfînta scriptură, şi au bătut <5meniî pe bine şi mai cu osebire învăţătorii şi preoţii, la uşile inimeî sătenilor, şi au început a prinde rădăcini sfaturile de bună chibzuială în traiu, ca ast-fel să încăpă şi eî a pricepe folosul cel mare al traiului cumpătat.
Obiceiurile sunt mai tari ca legile, a (Jis’o un mare iscusit în ale legilor şi că «cei chemaţi să facă legi poporului, vor face legi rele, dacă nu vor ţine sâmă şi de obiceiuri şi nu vor pune frîu celor rele.»
Românul, fie de la sat, fie de la oraş, a căpătat, silit pote de vremuri, răul obiceiu d’a fi risipitor al avutului său, iar când nu mai are ce cheltui, alergă la împrumut cu camătă.
ţiiseiu că pdte « fost silit de vremuri la asta şi a fost într’adevăr silit, căci: strămoşi! noştri, vreme de văcur! au fost hărţuiţi de fel de fel de neamuri barbare, aşa că trăind de atj! pe mâine, cu frica în sîn, nu se gândeau ma! departe, căci, ceea-ce ar fi putut agonisi atjî, eră menit să cadă a doua (Ji în gura duşmanilor şi aşa nu ma! eră stăpân! nici pe bunul nici pe casa şi avutul lor.
Acum că ţara năstră este aşezată pe temelii tari, şi la adăpostul uneî oştiri care a dovedit lume! întreg! bărbăţia neamului, românul, pdte a-şî făuri un traiu bun şi a-şi mări prin muncă cât mai mult starea sa.
începutul a fost greu, d’acum înainte lucrurile se vor schimbă şi pe <Ji ce merge vedem cu mare bucurie că tăte satele se întrec care ma! de care să dea fiinţă uneî băncî, punând fie-care sătean câte puţin din puţinul ce are.
Când vom ajunge ca fie-care sătean să aibă adunaţi la
www.dacQromanica.ro
546
ALBINA
banca satului o sumă de bani, şi când acea sumă îî va aduce o dobîndă din care să se folosescă; când prin sporirea avutului său, sătănul va pute munci bine pămîntul; când va avă vite multe ce-î auresc punga, când casa îî va fi casă cu sdre şi nu bordeiu, când în pămîntul său va furnică paserile aducătdre de belşug, când pe cel mai mic locuşor al casei va avă de tăte semănat, când cu toţii, părinţi şi feciori, vor fi bine hrăniţi, îmbrăcaţi, atunci, şi numai atunci, sătănul, şi dimpreună cu el noi toţi, vom face ochii mari de tot şi vom dice: ce minunate sunt băncile şi ce bine ar fi prins ele măcar cu 15 ani în urmă.
Resultatul la care va ajunge băncile sătesc! peste 10 —15 ani, va fi neţărmurit de mare şi pentru săteni şi pentru stat; căci dacă am socoti ca depunători la economie un milion de săteni câte un franc pe lună, până în 15 ani, băncile ar ave 180.000.000 lei. Auriţi? adică numai sătenii noştri ar pute să aibă în mâinele lor ye parte din datoria Statului, pentru care trecem peste graniţă, vagone de aur, drept dobîndă, cui? Tot la omeni ca şi'noi, cari nu s’aii născut bogaţi, dar cari au ajuns la bogăţie numai prin traiii cumpătat, punend la o parte para cu para, din prisosul ce-ail avid.
Dar dacă şi orăşenii se vor lepădă de risipă şi vor fi mai strângătorî? Atunci n’am mai vede oraşele năstre pline de slugi şi argaţi străini, cari au strâns milione (1), iar stăpânii lor datori vînduţi; n’am mai vede cum împrejurul nostru se îmbogăţesc străinii, iar noi sărăcim în ţară bogată, ci din potrivă, am umple lăcjile ndstre cu hârtiile statului nostru, iar nu pe ale altora.
Dar, pentru ca să putem ajunge la aşâ frumdsă stare, se cere, ca atât cei chemaţi cu conducerea şi cu paza băncilor, cum şi de la fie-care sătean depunător: sgărcenie la îm-prumuturî şi mână spartă la economie.
împrumuturile, să nu se dea decât pentru nevoi bine cu-vîntate, cari în urmă fac să crescă avutul săteanului şi a-nume: cumpărare de seminţe alese, închirierea ori cumpărarea de maşini acolo unde munca nu se pote face bine şi spornic cu vite ; cumpărare de păimînt sau luarea cu arendă de la stat-, cumpărări de locuri ori zidiri de case; cu un cuvînt numai şi numai pentru scopuri cari aduc o dobîndă sau folos banului.
Să nu se împrumute bani pentru petreceri la nunţi, botezuri, ori alte cleltueli fără rost, cum o obiceiul multora.
Sciu că în legea băncilor sătescî, s’au pus îngrădeli împrumuturilor, dar iarăşi mai sciu că şi în legea casei de economie a militarilor, s’au pus îngrădeli d’a nu se împru- 1
(1) Slugile din ţara nostră au 2.410.929 lei la Casa de Economie, osebit de ce trimit acasă. (Monitorul oficial No. 182, pag. 6.291/1902
www.dacoromamca.ro
ALBINA
547
muta decât la nevoe mare; totuşi, când e vorba de împrumut, apoi se găsesce do omul iscusit, atâtea nevoi, în cât împrumuturile s’au făcut şi se fac mereu, fără nici o ccisnă; şi ce e mai râu, multe din ele fără nevoe ci numai aşâ pentru cheltueli cari se pot face şi din lefă, dacă este chibzuială şi socotelă în traiu.
Lucrul e reu, căci banca oficeriior, a izbutit în adevăr să strângă din depuneri la economie, peste 1.500.000 lei, în trei ani; dar la ce folos dacă toţi banii l-a împrumutat tot ofi-cerilor? In aşâ chip, mal rău te strici decât te dregi; 100 lei economie şi 90 datorie! Na-i socotelă. Şi mal rău încă, căci militarii vădând că la banca asta se strâng bani mulţi, îî au prins grija de eî, aşâ că doresc, a li se mal mări dreptul la împrumut şi în loc de lefa pe trei luni, plătită în 12 rate, cum au drept acjl, să albă dreptul să se împrumute cu lefa pe şese luni şi mal mult. Frumos de tot!
De aceea, nu e rău să se bage de sămă şi la Casa corpului înveţătoresc, care a luat fiinţă, şi să se pună îngră-delă şi sgârcenie la darea împrumuturilor.
Dar să venim la băncile sătesc!: dacă ţara năstră trece de o bucată de vreme prin nevoi mari, pricina a fost tot lipsa de avere a poporului nostru, care, de curînd trezit din nenorocirile şi întunericul trecutului, a trebuit să cate a se pune în grabă de rînd cu popdrele luminate şi pentru asta au trebuit cheltueli cu întemeierea şi zidirea statului, apoi cu înzestrarea lui cu şcoli frumdse pentru popor, drumuri de fier cari să ducă pâinea mănosului nostru pămînt peste mări şi ţări, cheltueli cu ţinerea unei puternici oştiri cu tot ce-î trebue pentru un cas de răsboiu şi alte multe nevoi. Pentru tote astea au trebuit bani în pripă şi i-am împrumutat d’afară. Acum sâ-şî dea fie-care sema, cât folos şi câtă fericire, ar fi fost pe ţara ndstră, dacă singură ar fi fost în stare să dea cu dobîndă Statului, banii trebuincioşî ?
Se scie că una din ţările cele mal bogate este Franţa. Şi de ce? Fiind-că săteanul Frances, e un strângător aprig fără ca să ducă traiu sgârcit, dimpotrivă casa lui e plină de tdte. Bogăţia sătenulul Frances, a mântuit ţara, la 1870, căci în urma resboiulul nenorocit, au trebuit ţărel miliarde, ca să plătescă despăgubire vrăjmaşilor, şi în mal puţin de 10 ani au putut să le plătescă, fie prin împrumuturi, făcute Statului, de către săteni în parte, fie prin dări grele puse întregului popor pe cari le-a dus uşor în spate. A(JI sătenul Frances, are în lada lui hârtii de bani de-ale Statului de la cari din 3 în 3 luni, primesce dobînda.
Când băncile ndstre sătesc!, vor ajunge la o desăvârşită înflorire, va putea şi săteanul nostru să cumpere hârtii d’ale statului nostru, şi a primi el dobânda în loc de a o trimite peste graniţă.
Tot aşâ, cu încetul vom pute ajunge ca prin mijlocirea
www.dacaramamca.ro
548
ALBINA
băncilor sătesc!, să putem închegă mic! meşteşuguri şi chiar negustori! la sate, cu car! săteni! să se p6tă îndeletnici în timpul ierne! şi aşâ să crescâ tot maî mult bogăţia ţăreî; dar despre asta voiu scrie cu de-amenuntul altă dată.
Căpitan S. Leonte.
Lupta împotriva pelajreî
Iubiţi săteni,
unt multe bole răspândite la sate; dar între acestea e una care se întâlnesce numaî acolo pe unde ţărani! se hrănesc cu porumb. Acesta este boia numită de doctor! pelagră şi de popor pârlelă sau japaială.
Cine dintre no! n’a aucjit vorbindu-se despre pârlelă şi cine n’a vă<]Uit măcar unul sau do! omeni bolnav! de pârlelă?
Cum îl schimbă pe om acăstă bolă cumplită!
La început, bolnavul simte o slăbiciune mare în trup şi din partea inimei. Gura i se usucă şi-i arde. Când mănâncă, înghite cu greutate. Maî tânjib simte o arsură şi o durere groznică în stomac, varsă, are dureri de cap, ameţeli şi eşire multă afară. Mal are şi o poftă de mâncare ne înfrânată. Când vine primăvara, rablele sorelui arţlend pielea, fac pe părţile descoperite ro-şeţă şi băşic!.
După câte-vâ săptămâni pielea se acopere cu nisce coj! albe sau negriciose, car! se tot jupoie. Une-orî bolnavul capătă tifosul, care-1 bagă în mormînt.
Dacă bolnavul n’a luat măsuri de vindecare, pârlelă merge înainte. Se umflă buzele, se pârlesc şi îl crapă, ca şi limba; are iarăşi vărsături, arsuri şi dureri groznice în stomac, eşire afară cu sânge şi dureri groznice la maţe. Pielea se jupoie mereu, bolnavul are ameţeli, slăbiciune, durere de cap, arsură. Erna însă el se simte maî bine şi starea lui se mai îmbunătăţesce.
După câţi-vâ ani, se arată turburărî şi maî mari. Bolnavii au slăbiciune şi ameţelă, sunt tăcuţi, trişti, li-se pare că totă lumea le stă împotrivă, unii capătă boia copiilor, plâng şi rîd fără nici o socotelă. Adesea ori îi apucă dorul de ucidere. Ei sfîrşesc prin spâzurare sau înnec, ne mai putend suferi arsurile pielei şi ale stomacului lor.
Dacă vieţa lor nu s’a sfîrşit până acum, se ivesce nebunia, damblaua, oftica, eşirea cu sânge, slăbirea de muşchi şi alte bole, cari prăpădesc în scurtă vreme pe nenorociţii bolnavi.
Dacă acestâ bolă ar veni aşâ din senin, ca multe altele, am lăsa-o numai pe sema doctorilor, dar s’a văcjut că pricina ei este numai hrana cea rea şi neîndestulâtore a ţăranilor şi în întâiul rînd hrănirea cu porumb stricat, mucigăit.
Doctorii aă dovedit că porumbul stricat are în sine părţi o-
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
549
trăviciose, vătămătore sănătăţii omului. Ele sunt cu atât mai multe în porumb, cu cât acesta e mal stricat, mal mucigăit. Otrăvile se înmulţesc repede în porumbul cules înainte de vreme după câmp, adecă ne fiind bine copt şi uscat. Ele se fac şi se înmulţesc şi în porumbul încălcjit şi care n’a fost dat la lopată şi aerisit.
Ca probă că pârlela vine numai din hrănirea cu mălaiu de porumb mucigăit avem:
In satele unde sătenii nu se hrănesc cu mămăligă ci cu pâine, unde se mănâncă lapte mult, brânzeturi, ouă, carne, nu e po-menelă de pârlelă. Aşâ la Corbi, în jud. Muscel, unde sătenii au vaci cu lapte şi brutării şi se hrănesc mal bine, nu se află pârl61ă; pe când la Cotescî, tot în acelaşi judeţ, unde se mănâncă mălaiu mucigăit, legume multe şi ne hrănitore şi de unde se aduce laptele, ouăle şi păsările la oraş, acolo pârlela este răspândită.
Doctorii au luat partea mucigăită a porumbului şi au hrănit epurî şi purcei de India cu ea. Şi atunci ah vădut că aceste animale se otrăvesc. Punănd apoi în sângele lor sânge luat de la bolnavii de pârlelă cari s’au videcat, au vă<,lut cu bucurie că animalele se vindecă.
Amestecând mucigăirile cu sângele omenilor vindecaţi şi vî-rându-1 sub pielea animalelor sânătose, otrava porumbului nu mal are nici o putere asupra acestora.
S’a încercat şi hrănirea animalelor cu porumb bun şi s’a vădut că nu se otrăvesc.
Din aceste mărturii înţelegem că pelagra vine din pricina porumbului stricat.
La acăstâ pricină mal este una: hrana rea şi ne în destulătore. Otrava din mălaiul stricat lucreză cu mal multă furie şi putere asupra trupului slăbit de nemâncare sau de hrană rea. Acăsta e sigur, şi la tote bolele se întîmplă tot aşâ. Sciind aceste lucruri, ne punem acum acestă întrebare: Cum putem preîntîm-pinâ acestă bolă şi cum se pote ea vindecă?
Fiind-că hrănirea cu porumb stricat dă nascere pelagrei, tre-bue să stăruim din răsputeri ca sătânul să cultive porumbul numai în locurile unde se pote bine coce. Acolo unde din pricina frigului şi a ploilor de tomnă, porumbul întârcjie din copt şi deci se culege crud, se va semănâ porumbul cincantin sau mal bine alxuter care se coce mal curând şi e mal bogat în materii hrănitore decât cel scoromnic ordinar.
Trebue să intre odată în capul sătenulul că mare răii face şi că mare nenorocire va veni peste el, dacă se va apucă să cu-lăgă porumbul ne copt sau dacă va pune în ţarâiele sale porumb care rămâne ne copt.
Şi bine a făcut guvernul dând porunci, ca se oprescă sătenii de a-1 culege înainte de copt. Şi mal ăine ar lace dacă ar răspândi în locurile muntose cultura por*mbuluI cincantin şi
www.dacoramanica.ro
550
ALBTNA
maî ales acelui ales alxuter dându-se sămînţă sătenilor spre încercare.
Porumbul să se semene de timpuriii, ca sa potă avea vreme să crâscă şi să se cocă bine în lunile căldurose ca Iulie şi August.
Acolo unde porumbul nu izbutesce, trebue înlocuit cu cartoful sau cu alte plante ca orzul, hrişcă şi secara, legumele, zarzavaturile, pomi, etc. cari priesc în locurile frigurâse.
Porumbul trebue bine uscat în cuptore anume făcute maî înainte de a fi puse în hambare, lucru care astăcjU se face şi în alte ţări ca Mexicul, Irlanda, Sicilia pe unde nu e pelagră.
Hambarele se vor face aşă ca să lie bine ventilate; iar porumbul să nu stea în grămezi prea mari ca să nu se strice şi mucigâdscă. Apoi el trebue dat şi la lopată sau aerisit din când în când.
Să se pedepsescă cârciumaril şi arendaşii cari vînd sătenilor porumb şi mălaiu stricat. Sunt o mulţime de exemple, cari ne arată că bieţii săteni s’ah bolnăvit de pârldlă, mâncând mălaiu stricat, cumpărat de pe la cârciumarî şi de la arendaşi.
Mal e nevoe ca la sate să se înfiinţeze şi brutării, unde să se pregătescă pâinea pe un preţ eftin.
Asemenea brutării se pot face de către o societate a sătenilor din localitate.
Mai e nevoe ca să se schimbe obiceiul ce-1 aii sătenii de a mâncâ mămăliga aprope nefertă.
Ferberea mal nimicesce o parte din otrava de porumb stricat şi de aceea trebue a se observă că nu numai apa să fărbă mult; dar şi mălaiul.
Acesta se va pune puţin câte puţin, fără multă grabă.
Mal e iarăşi nevoe ca sătenul să-şi schimbe şi felul lui de hrană, destul de sărăcăcios. Va posti puţin şi se va hrăni mal mult şi maî bine cu carne, lapte, ouă, unt, fasole, linte, mazăre etc.
In privinţa hranei muncitorilor, e nevoe a se cere proprietarilor şi arendaşilor să-I hrănescă mal omenesce; căci cu cât muncitorii vor avă o mâncare mat potrivită, cu atât vor lucră mal mult şi mai bine.
Ţăranul trebue să maî scie că bolnavii şi copiii mici pot să nu postescă, căci chiar sfinta scriptură cjice: «Nu e păcat ce intră în gură, ci cea-ce ese din gură».
Cu aceste mijloce, sunt sigur, iubiţi săteni, că veţi abate din calea vieţii vostre o bolă îngrozitore ca pelagra, care face din om ne om şi-l duce înainte de vreme la mormînt, o bolă care astătjl răpesce o mulţime de braţe folositore muncii ţarinelor.
Grig. Teodossiu.
Revisor-Şcolar.

— Părinţi, dice sfiitul apostol Pavei, nu urgisiţi pe fiii voştri întru mânie, ci-î creştee pe el întru învăţătură şi cercetarea Domnului.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Templul Romei şi al lui August la Anchira.
552
ALBINA
despre: eeuei
(Matrice, durere de burtă).
JSăSj' a t<3te vitele, dar mai cu seină la cal, feluritele bdle
. m de stomac, maţe, ficat, rinichi, etc., şi în sfârşit maî a tuturor măruntaielor din burtă, se arată pe lângă
Olg alte semne — cari se deosibesc după b<51ă, şi prin unele cart mal nici odată nu lipsesc, — semnele astea, cari de alt-fel este şi firesc să nu lipsăscă, căci nu sunt decât durerile acelor măruntae din burtă, noî le numim: colici, iar poporul: mătrice.
Colicele vin din maî multe cause, şi de multe ori ne putem uşor da socotela despre pricina lor, dacă începem a face dre-carî cercetări. Aşa, colicele vin:
a)	Din pricina recelei, atunci când vitele, — dar maî ales caiî — sunt tunse sau năpârlite şi le apucă vre-o ploie rece, sau fiind năduşite, li se dă de băut o apă prea rece, cu ghiaţă, ori sunt expuse la un vent rece, sau în fine pasce diminăţa pe nemâncate iarbă cu rouă, orî în timpul erneî, fân, paie, cocenî, etc., acoperiţi cu zăpadă, ghiaţă, etc.
b)	Din pricină că li se dă mâncare multă şi apoi se înhamă sau se pun la mişcări repezi. Asta se întâmplă maî cu sămă la caiî cari s’au hrănit cu paie tocate, fen, ovăz nou şi mult, apoi fen stricat de mucegaiu, rugină sau de noroiu, sau în sfârşit din lucerna, şi trifoi prea mult.
c)	Din pricina măselelor reu tocile sau stricate. Asta se întâmplă maî ales la caii bătrâni cari nu pot mestecă din causa durerii, aşâ că sunt siliţi să înghită aprope nemestecat : paiele, fânul, ovăzul, etc. şi care de multe ori maî sunt băţdse, de prostă calitate, etc.
d)	Din pricina viermilor din stomac şi maţe, panglică, limbrici, etc.
e)	Din causa păşunei pe locuri nisipâse, sau a fonului cosit pe asemenea locuri şi când odată cu iarba sau fânul, intră în stomacul vitelor şi mult nisip.
f)	Din diferite alte pricini ca: intrarea baligei în maţe, felurite ghemotăce de per, cuie, ace, cârpe, bucăţi de frin-ghiî, etc., cari sau sparg maţele, sau nu lasă drumul slobod al mâncării şi al băligei în maţe.
g)	Maî sunt şi alte pricini, însă ar fi greu să le explicăm aci, cum sunt felurite încurcături de maţe, etc. etc.
Semnele colicilor. Seninele colicilor sunt cunoscute. De obiceiu, ele so arată când calul e în repaus şi vin de odată; fdrte rar se arată maî înlâiu prin semne de tristeţe, nemân-care, etc. Calul cu colici, stă trist, se trage puţin de la esle, bate din picidre, dă din cddă, se culcă, se scdlă ; iar se culcă şi iar se scdlă. Intdrce capul şi se uită la pântece, se liniş-tesce puţin şi apoi începe din nou.
www.dacarotnanica.ro
ALBTNA
553
De i-egulă, aşa se arăt colicele, iar când ele au încetat, atunci animalul pare obosit, şi încet, încet, îşî revine în fire. Une-orî însă, calul nu se liniştesce de loc, ci-1 trec năduşe-lile; pielea e aci rece, aci caldă ; picidrele asemenea reci şi răsuflă repede. Mai adese orî calul cu colici nu urineză, se căznesce însă în zadar, căci nu ese de loc sau abia ese şi cu scremete; balega asemenea e mică, tare şi acoperită cu muci sau puţin sânge.
Sunt un fel de colicî fdrte grave şi anume atunci când calul se trântesce jos fără a se uită pe ce cade, atunci se rănesce, se izbesce în tdte părţile, se rănesce la picidre, cap, şolduri, stă trântit jos, geme, se întdrce cu burta în sus, etc.
La boii sunt tot semnele scrise mai sus, fără nici o deosebire, ba adese orî se însoţesc şi cu balonarea pânteceluî.
Vindecarea. Deşi am spus maî sus că tdte măruntaiele din pântece când se îmbolnăvesc, sunt însoţite de dureri, adecă de colicî, şi deşi pentru un om care nu e de meserie, e greu a pune durerile astea pe socotdla cutăreî sau cută-reî bole, cu tdte astea se vindecă cam la fel, adecâ tot cam cu acelea-şî doctorii, afară bine înţeles, când bdla merge tot maî reu.
Iată ce se face cam de regulă la colici: calul bolnav să se plimbe — dacă e drnă să se acopere cu o pătură — la pas sau trap mic, cam un sfert de ceas şi apoi să fie frecat cu paie uscate maî ales pe picidre şi burtă, până când se încăl4esce bine pielea, apoi se stropesce cu spirt curat sau de camfor ca 1/i de kgr., nu e reu dacă se pune în ăst spirt şi cam 2—3 linguri de terebentin. Să se dea calului pe gât, iar nu pe nas şi cu sticla, cam 1/s kgr. vin cald, şi in care se pdte pune ca o lingură de scorţişoră, cuişdre sau chiar bobe de piper, după ce însă se va strecură ; în loc de vin cald se pdte da 1 kgr. de ceaiu de muşeţel sau romaniţă, de mentă sau de izmă:; în acest ceaiu se pdte pune un bulgăre de camfor orî 2 — 3 linguri de ether, dacă se găsesce, orî chiar zeina de la 8 — 10 capete de mac. Calul, odată ce i s’au dat un asemenea ceaiu sau vin cald, să fie acoperit cu pătura şi apoi să fie lăsat liniştit. Să stea însă cine-vâ maî de o parte, şi să bage de semă, dacă calul vrea sau nu să se maî trântdscă, adecă dacă s’a maî liniştit orî nu, dacă se baligă, sau urineză, etc.
In caşul când, nu se liniştesce şi nici nu se baligă, şi nu urineză, atunci se maî pdte repetă încă odată cele de maî sus, iar în ceaiu sau chiar vin, se pdte pune ca 1/1 kgr. sare amară, orî un bulgăre de sabur ca 40 — 50 grame.
Se mai pdte face, cam 4 — 5 litri apă caldă cu multă spumă de săpun şi în care se mai adaogă ca o lingură de glice-rină, acestă apă se bagă sub cdda calului pe unde se baligă, orî cu un irigator, ca la dmenî, sau în lipsă cu un maţ de gumă şi o căldare unde să se ţie apa, după ce s’a băgat
www.dacoromanica.ro
554
AT.HTXA
acestă apă, se apasă 2 — 3 minute cu mâna pe cdda calului, ca să nu asvârle apa afară, şi apoi să ia mâna, şi atunci odată cu apa, pdte eşî şi puţină baligă.
Dacă calul tot nu se liniştesce, nu se baligă, nu urineză, ci se trântesce mereu, i se rScesc urechile şi picidrele, atunci să se chieme un veterinar cât de repede.
La bou se face acelaş lucru ca la cal, cu singura deosebire că sarea amară şi saburul se dau îndoit de mult.
La câne se obicinuesce în loc de frecături câte o cata-plasmă caldă, de in, tărîţe, mămăligă, etc.
D. Alexandrescu.
Med. ved. al jud. Ilfov.
Notiţe sciinţifice
Diverse puteri. Maşinele cu aburi.
e când au venit pe pămînt cei d’intâiu omeni, au trebuit să lupte pentru ca să trăiască. Raiul biblic a fost de scurtă durată şi când Dumnedeu, certând pe om l-a gonit din raiu (Jicendu-i: «prin sudorea ta să-ţi agonisesc! hrana», a însemnat că pentru a trăi omul scos din raiu, trebuia să muncescă, trebuiâ să lupte. Lupta pentru viaţă, munca, la început au fost grele şi mărginite numai la tăria braţelor fie-căruia. Cu braţele lipsite de ori-ce ajutor, de ori-ce armă, afară pote de o bucată de lemn, ciomagul, cu care omul trebuiâ să se lupte, să se apere de fiarele cari îl împresurau şi căutau să-l sfâşie; trebuiâ să se lupte chiar contra semenilor sei, când aceştia voiau să-l prade; căci omul la început eră ca şi o fiară ne ţinend aemă de ce e al lui, ci cel mai tare căută să repue pe cel mai slab, spre a-1 jefui. Mai sunt şi adî ast-fel de fiare de omeni, dar acum omenii sunt legaţi între ei, formând state şi legile statului apără pe cel slab contra celui tare şi resbunâ prin pedepse ori-ce reu făcut semenului seu. Credinţa apoi în Dumnedeu, care învaţă pe om iubirea apropelui, arătând şi cum pedepsesce Dumnedeu pe cel reu, a făcut pe om să devie mai blând.
In acele timpuri tăria braţelor, puterea, făceau pe om respectat, ne fiind altă lege în omenire decât puterea celui mai tare; chiar până adi, între omenii fără sciinţă de carte, fără legi şi fără credinţă în Dumnedeu, cel mai tare
www.dacoramamca.ro
albina
555
e temut, nu iubit şi slăvit cum a fost Samson la Ovrei, Hercule la Greci şi alţii, pe cari istoria omenirii îi spune.
Dar aceste lupte erau numai de a-şi păstră omul viaţa şi avutul contra fiarelor sau semenilor sei, însă câtă luptă nu trebuiâ omului pentru a-şî face acest avut sau a-şi agonisi o hrană. In acesta, la început mai ales, omul eră cu totul desarmat, neputend să-şi agonisdscă decât ceea-ce avea de-a gata în mod firesc, fructe ca să mănânce şi animale ca să mănânce şi să se îmbrace cu pielea lor.
Focul, a fost desigur primul ajutor puternic al omului contra fiarelor şi prin care el a început să se hotărască ca rege peste dobitoce şi lucrurile ce-1 împresurau, dar un rege golăneţ şi adesea lipsit de hrana de tote dilele; tot trebuind să muncescă din greu, să lupte pentru ca să trăiască. El, mai slab decât atâtea dobitoce, el, lipsit şi de puterea lor şi de armele lor firesc!, dinţi, ghiare şi altele şi totuşi rege!
De sigur, puterea omului s’a născut tocmai din slăbiciunea lui: în luptă, cel maî slab caută să învingă prin isteţie, şiretlic şi viclenie; şi acestea i-au ascuţit mintea, aşâ că din fiinţa aceea plăpândă şi neputinciosă a ajuns să domnescă asupra tuturora.
Ast-fel omul a început să gânddscă cum să folosescă totul ce-i cadeâ la îndemână, ici folosindu-se de animalele în
ceea-ce vedea bun la ele, colo făurind de la ele mijloce de a ave aceste folosinţe. In urmă ridicându-se mereu a
www.dacoromamca.ro
556
AT.BTNA.
început să caute a tolosi t6te puterile firescî: a început cu puterea dobitocelor pe cari le-au pus la jug, şi-apoi a urmat cu cele-lalte puteri, cum au fost puterile apei şi vântului. Morile de apă şi de vent sunt vechi de tot, aşâ că
Moră de vent.
le putem dice vechi de când lumea, apoi corăbiile cu pinze şi altele; şi pe mesură ce a descoperit omul puteri firescî nouî, a căutat să le folosescă şi pe acestea, neîncetând totuşi a îmbunătăţi şi folosinţa puterilor vechi.
Aerul e greu: noi nu i simţim greutatea fiind cufundaţi în el, după cum nu simţim greutatea apei când ne cufundăm în apă. Daca am luă un vas cu aer înăuntru şi l’am cântări, apoi dacă i-am scote aerul, (sunt maşini de scos aerul) şi l’am cântări iar, am vede că cântăresce mai puţin; lipsa e greutatea aerului cât a fost *în vas. Pămîntul e înconjurat de aer din tote părţile, şi acest aer în totalitatea lui îl numim atmosferă. Atmosfera e forte înaltă, aşâ că greutatea eî e forte mare: pe un metru patrat apăsarea atmosferei e deopotrivă cu apăsarea a 10.330 chilo-grame. Daca am ave o mesură de un metru patrat suprafaţă, şi am pute scote aerul de sub ea, atmosfera ar apăsă asupra ei, ca cum am pune pe acea masă o greutate de 10.330 chilograme. Apăsarea atmosferei e aşâ dar o putere de necredut de mare. Când omul a cunoscut apăsarea atmosferei, a căutat să folosâscâ acâstă putere şi a fă-
www.dacaromamca.ro
ALBINA
557
cut pompele, despre care vom vorbi altă dată, cu ajutorul cărora se scote apa din fântâni, din ocne şi din minele adinei în care izvorasce apa, şi ne servim şi la altele cu pompele, de pildă la stinsul focurilor mari.
Au voit omenii să întrebuinţeze tot apăsarea atmosferei şi la alte maşini şi au putut la multe; însă omul şi-a pus băgarea lui de semă la o putere care până aci i se păreâ de nimic, puterea aburilor.
Aburii şi în genere tot ce semănă cu aburii şi cu aerul îl numim «corp gazos», sau mal simplu «gaz». Gazele caută mereu să se împrăscie in spaţiu, daca nu sunt reţinute de cevâ: daca punem o băşică cu aer înăuntru, într’un vas, şi daca din vas scotem aerul, aerul din băşică ne mal fiind apăsat de aerul din vas, caută să se împrăscie şi pentru că nu-I dă voie băşica, aerul impinge băşica din năuntru în afară, aşâ că o umflă până să plesnescă. Acestă putere de împrăsciere a gazelor o numim tensiune. Tensiunea unul gaz e cu atât mal mare cu cât gazul e mal mult şi cu cât locul în care e închis e mal mic; aşâ dar putem face să crescă tensiunea unul gaz inmulţindu-1.
Cu aburii prin urmare putem produce o tensiune cât de mare, căci putem produce ori cât de mulţi aburi, şi maşinile cari mişcă trenurile drumurilor de fie, aşâ numitele «locomotive», vedute de totă lumea, sunt o probă de puterea lor, peste măsură de mare.
(Va urma).	Ion Otcscn.
Toţi Domnii, cari au primit liste de subscripţie de-ale societăţii culturale „Steaua", sunt călduros rugaţi a le înapoia cu orî-ce resultat, pe adresa d-lui P. Gârboviceanu, Slr. sf. Ecaterina.
Comitetul Soc. „Steaua“
www.dacoromamca.ro
6o8
ALBINA
De pe Domeniile Coronei
In comuna Ruşeţu, de pe Domeniul Coronei, cu acelaşi nume din judeţul Brăila, s’a ţinut la 26 Decemvrie 1902, o întrunire culturală, iar la 7 Ianuarie, s’a dat o representaţie teatrală, ambele sub patronagiul Societăţii economice-culturale «Al. N. Lahovary» din acea localitate.
La întrunire a vorbit d-1 I. Mihalcea, despre îngrijirea ce trebue dată vitelor, arătând că înainte vreme locuitorii de ţară erau mal pătrunşi de foldsele ce trag după urma vitelor bune. Vitele nu sunt nici acum tocmai rele, dacă luăm în băgare de semă lipsa de nutreţ ce a bântuit de un timp încdce. Dar pe lângă hrană, vitele mal au nevoe şi de un alt-fel de îngrijire, anume de ţesălat, de adăposturi bune, de căutare în cas de bălă şi mal pe sus de tote să nu fie peste măsură muncite. Totul să se facă cu chibzuinţă pentru că numai aşa să va pută avea un câştig adevărat şi trainic. Cât pentru nutreţuri, locuitorii să nu se lase numai pe săma pă-şunelor naturale. Să samene singuri plante de nutreţ pe câte un petec de loc, pentru ca să potâ avea nutreţ, când nu s’ar face iarbă din ajuns.
Ş’apol aceste plante răsplătesc cu prisos munca, dând o recoltă bogată şi bună, şi îmbunătăţind pămîntul pentru alte semănături. Exemple pentru acesta au destule. Privescă la Ad-ţia Domeniului Corănel, care cultivă asemenea plante şi care e gata a le da ori când tăte desluşirile, a le face înlesniri şi a le da seminţe bune. Administraţia acăsta nu muncesce numai pentru ea, ci şi pentru locuitori, pre cari ar vreâ să-l vadă cât mal curînd mal bine situaţi. Pentru propăşirea lor a făcut multe sacrificii, pe cari le scie o lume întrăgă, şi fiind că e vorba de vite, amintesce concursurile ce să ţin în fie-care an cu ocasiunea cărora să dau premii în bani locuitorilor cari presintă vitele cele mai bune, frumăse şi mal bine îngrijite.
Sfîrşind, d-1 Mihalcea dă locuitorilor poveţe cum să hrănăscă şi să îngrijăscă vitele lor şi ’î îndemnă să pună tdtă stăruinţa pentru a pute aduce la primăvară la concurs, vite bune, cari să fie premiate.
După d-1 Mihalcea a luat cuvîntul d-1 învăţător Bălâbănescu, care a arătat locuitorilor însemnătatea cursurilor de adulţi şi a teatrului sătesc, menite amândouă să dea o altă direcţie vieţii sătănulul.
In urmă elevii şcdlel aii representat piesa «Lângă pămînt» şi au recitat diferite poesiî patriotice şi anecdote.
La representaţia teatrală de la 7 Ianuarie curent s’a jucat «Beţia cu leac» şi s’a declamat de asemenea mal multe poezii şi anecdote în aplausele neîncetate ale publicului.
Atât la întrunirea culturală cât şi la teatru, sala a fost plină de lume, încasându-se la acesta din urmă suma de 13 lei din preţul de intrare care eră de 5 şi 10 bani, sumă care s’a împărţit elevilor săraci.
----------------------
www.dacoromanica.ro
ALBINA
5f)9
24 Ia.xi\xa.ri© la. sat©
I4iua de 24 Ianuarie anul 1903 a fost pentru comuna Monas-tirea din plasa Olteniţa, judeţul Ilfov, o adevărată serbare naţională.
Cu o cji mal înainte, autoritatea comunală, prin şeful de Gar-nisonă, a vestit pe toţi miliţenil că a doua (ji la ora 9 de dimi-neţă aii a se adună la primărie unde în corpore vor merge la biserică, ascultând la serviciul religios ce are să se facă, arâtându-le că a doua cji este 24 Ianuarie, tji, în care s’a făcut unirea ţârilor surori: Moldova şi Muntenia.
Vestirea părinţilor s’a făcut prin copiii de la şcolă.
In dimineţa qlilel de 24, la sunetul gorneî, miliţenil s’aă adunat la primărie, copil s’ati adunat la şcolă. La ora 9V2 dimineţa, atât copii, înşiraţi pe două rîndurî, au pornit de la şcolă spre biserică sub conducerea dirigintelui, în frunte cu stăgul tricolor, cât şi miliţenil de la primărie asemenea pe două rîndurî avînd de asemenea stăgul tricolor, iar în fruntea lor autoritatea comunală.
In faţa bisericii am fost întâmpinaţi de preotul paroh Stoian D. Pupezenu cu cei doi cântăreţi şi omenii adunaţi.—Am înaintat cu toţii în biserică. Elevii şcoleî au luat loc în corul bisericii; iar miliţenil au format două rîndurî de o parte şi de alta a bisericii. La ora 10 punct, s’a început serviciul divin, dând semnalul începerii prin sunetul clopotului. — Răspunsurile s’au cântat de corul şcolei sub conducerea dirigintelui. La serviciul divin aă asistat şi d-niî Duperett şi Franţ Voci persone din administraţia moşiei Regale Monastirea.
După serviciul divin s’a rostit o cuvîntare de d-1 Diriginte arătând împrejurările prin cari a trecut ţara Românescă înainte de unire, diua unirii şi însemnătatea el pentru poporul Românesc.
La fine s’a cântat de cor, cântul mulţumirii şi al urării patriei la un viitor fericit. După terminare, toţi s’aii împrăsciat forte mulţumiţi.
Cartofii degeraţi sau cei încolţiţi.— Dacă s’au stricat cartofii aruncaţi-1, nu-1 daţi nici la vaci, nici la porci. Nu este adevărat, că prin fierbere cartofii încolţiţi nu mai sunt vătămători pentru animale. Cojile de cartofi încolţiţi şi cartofii încolţiţi au o otravă într’înşil numită solanină, care ucide sau îmbolnăvesce greu animalele. Prin fierbere solanina nu dispare. Este adevărat, că cartofii fierţi sunt mal hrănitori decât cel crucjl, dar cu condiţia de-a nu fi nici degeraţi, nici încolţiţi.	________________
www.dacoromanica.ro
560
ALBINA
3 nformaţiuni.
D-l Ministru al Instrucţiunii şi d-na Ana Haret, au invitat Corpul Didactic din Capitală, pentru Luni, 24 fevruarie 1903, ora 9 sera, In Sala Ateneului la o Serată Artistică cu următorul Program:
I.	Fetele casnice, cor pentru voci femeesci, D. G. Kiriac; Răsunet din Crişana, cor şi solo (d-şora El. Teodorescu şi Societatea ‘Carmen»),
l.	Vidu.
II.	Variaţiuni pentru piano (Molinara), L. Beethoven; Iasomia, (horă), G. Ştephănescu, executate de d-l D. Dimitriu.
III.	I. Vespri Siciliani, G. Verdi; Să tremure duşmanii, arie din opera «Fata de la Cozia», Al. Flechtenmacher, cântate de d-l D. Teodorescu; Aşi vrea, duet (d-şora El. Teodorescu şi d-l D. Teodorescu), F Mendelsohn.
IV.	BACALAUREATA, comedie într’un act de Albin Valabregue, locali-sată de N. Ţine: Sterie Bănescu, d-l P. Liciu; Agripina, soţia sa, d-şora Titi Gheorghiu; Safta, servitore, d-şora A. Liniver.
V.	Baladă în 3 episode, Zahl; (Dier Ervartung am See. — Der begeg-nung. — Des abschied): Marşul Croaţilor, Zamara, executate pe harpă de d-na Elodia Coandă.
VI.	îngerul a strigat, cor religios, D. G. Kiriac; Aria torsului, din o-ratoriul «Anotimpurile», cor şi solo, I. Haydn, (d-şora Sofia Şelărescu); Morarul, cor, D. G. Kiriac, Societatea «Carmen».
Acompaniamentul susţinut pe d-l D. Dimitriu.
*
* *
Ministerul Agricultureî, Industriei, Comerciuluî şi Domeniilor, publică spre cunoştinţa generală că, în <jiua de 27 Februarie 1903, orele 10 a.
m.	, se va ţine, în localul ministerului, licitaţiune publică orală pentru închirierea pe termen socotit de la 23 Aprilie 1903 până la 23 Aprilie 1908, a ecaretelor şi bunurilor ce Statul posedă în Bucuresci, şi al cărui tablou se pote vedâ la Minister, serviciul Exploatării moşiilor, ecaretelor, etc., în tote «Jilele de lucru în orele de cancelarie.
închirierea se face pe basa regulamentului de licitaţiunî, publicat în «Monitorul Oficial» No. 208 din 1894 şi cu condiţiunile publicate în «Monitorul Oficial» No. 143 din 26 Septemvrie 1899, cum şi cele speciale prevăzute în tablou la unele din aceste bunuri.
Textul art. 68 până la 79 din legea comptabilităţeî generale a Statului va fi afişat în sala de licitaţiune.
Amatorii pentru a pute să concureze, sunt datori a depune o garanţie provisorie, în numerariu sau efecte publice, în valorea indicată în dreptul fie-eăruî bun din tablou.
*
* *
In rjiua de 26 Fevruarie 1903, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie publică cu oferte închise la Eforia Spitalelor Civile din Bucuresci, B-dul Elisabeta, în coinptul _d-luî I. Simionescu pentru arendarea restului 23 Aprilie 1898—23 Aprilie 1908 a moşiei Gurgueţii-Bâţcoveni din judeţul Vlaşca, iar în caşul când nu se vor presintâ concurenţi cu oferte închise se va ţine licitaţie publică orală în diua de 27 Fevruarie 1903, orele 10 a. m.
Domnii concurenţi spre a pute luă parte la licitaţie vor trebui să depună garanţie provisorie lei 2.100.
*
* *
In ţliua de 27 Fevruarie 1903, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie publică orală la Eforie, B-dul Elisabeta, în comptul d-lui A. V. Zotovicenu, pentru închirierea pe termen de 3 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1903 a prăvăliei No. 1 din imobilul Eforiei (Casa V. T. Dancovici) din strada Sf. Vineri No. 2 (colţ cu calea Moşilor).
Domnii concurenţi spre a pute luă parte la licitaţie vor trebui să depună garanţie provisorie lei 600.
*
* *
www.daconHnanica.ro
ALBINA
561
In <Jiua de 28 Fevruarie 1903, orele 10 a. m., se va ţine la Eforie licitaţie publică orală pentru vin^area spre exploatare a următorelor porţiuni de păduce.
Judeţul Prahova. 1). 6 parchete din pădurea Măneciurile, Valea Tele-jenuluî, plasa Orăţiî şi restul parchetelor; garanţie provisorie lei 600.
2)	. 6 parchete din pădurea Petricica, garanţie provisorie lei 1.100.
3)	. 5 parchete din pădurea Nemţu de pe Valea Azuga, garanţie provisorie le! 660.
Judeţul Romanaţi. 4). 16.429 arbori, seria I Fusendrea, pădurea Mo-runglav, exploatabil în bani, garanţie provisorie lei 5.000.
5). 23.555 arbori, seria II, Bărescî, pădurea Morunglav, exploatabili în bani, garanţie provisorie lei 6.000.
Judeţul Argeş. 6). 513 arbori frasini, pădurea Toca Grebla Groşi, comuna Dăngescî, exploatabili într’un an, garanţie provisorie lei 800.
Condiţiunile generale pentru exploatarea acestor arbori sunt cele publicate în «Monitorul Oficial» No. 174/901; iar cele speciale precum şi orî-ce alte informaţiunî se pot luă la Serviciul Bunurilor Eforiei, în <Ji-lele şi orele de lucru.
In <Jiua de 1 Martie 1903, ora 11 a. in., se va ţine licitaţie publică o-rală în Cancelaria Conacului Moşiei Statului Herăstrău din comuna Bănesa, căt. Herăstrău, jud. Ilfov, pentru următorele:
1)	. Un Han şi un Restaurant compus din cinci camere şi grădină, se închirieză pe termen de un an, începător de la 23 Aprilie 1903 şi până la 23 Aprilie 1904, garanţie 100 lei.
2)	. Una Moră cu trei pietre care funcţioneză, una gheretă de scânduri în interior care servă de biurou, una cameră de locuit şi un şopron, învelite tote cu tablă de fer, se închirieză tote pe termen de un an, începător de la 23 Aprilie 1903 şi până la 23 Aprilie 1904, garanţie 1.375 lei.
3)	. Pescuitul Pesceluî din Heleşteu se arendeză de la 23 Aprilie 1903 şi până la 23 Aprilie 1904; garanţie 650 lei, conform legeî pescuitului.
4)	. Se vinde prin licitaţie publică şi următorele.
1)	. Nouă (9) copiţi mei păsăresc.
2)	. Una (1) copită mături.
3)	. Două (2) copiţi cositură de pârloge, garanţie 250 lei.
5)	. 420 Hectolitri de porumb în aproximaţie, bătut de cumpărător, garanţie 800 lei.
6)	. Se mai vinde şi totă gheţa depositată în gheţăriile statului în a-proximaţie ca la 9.700.000 kgr., după cum urmeză.
1)	. Totă gheţa din gheţăria cea mare a Statului, în aproximaţie ca la 7.000.000; garanţie 3.500 lei.
2)	. Asemenea gheţă din două gheţării, pline cu gheţă în aproximaţie 800.000 kgr.; garanţie 400 lei.
3)	. Idem din alte două gheţării, pline cu gheţă, în aproximaţie 1.200.000 kgr.; garanţie 600 lei şi al
4)	. Idem din una gheţărie, care este plină în aproximaţie ca la 700.000 kgr.; garanţie 350 lei.
Domnii cari voesc a le luă în total totă gheţa depositată în tote gheţăriile Statului, vor depune garanţie de 4.860 lei. Cântărită la bascula statului, iar condiţiunile se vor vede la conacul moşiei în fie-care <}i şi la orî-ce oră.
* *
In diua de 5 Martie 1903, orele 10 a. m., se va ţine la Eforie, bulevardul Elisabeta, licitaţie pentru închirierea pe timp de 3 ani, a următorelor imobile din Sinaia:
Pavilionul de mărunţişuri din parc:
Magazinul No. 2, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 60.
Magazinul No. 3, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 70.
www.dacoramamca.ro
562
ALBINA
Magazinul No. 4, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie proviso-rie lei 70.
Magazinul No. B, cu începere de la 1 Iunie 1903, garanţie provisorie lei 50.
Chioşcul (lăptărie) din parcul Sinaia, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 100.
Condiţiunile speciale, precum şi orî-ce alte informaţii se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei în (Jilele şi orele de lucru.
*
* *
La 5 Martie 1903, orele 10 a. m., se va ţine a 3-a licitatiune tot la E-forie, pentru vinul alb şi roşu necesar depositului în exerciţiul 1903—1904.
Doritorii să’şî presinte ofertele sigilate însoţite de o garanţie provisorie de lei 1.000, cunoscând că garanţia definitivă va fi de 2.000 lei.
Societăţi economice la sate.
a) înfiinţări de societăţi.
In com. Cerna, pl. Macin, jud. Tulcea, în <Jiua de 24 Ianuarie 19C3, <Jiua Unirii, s’au pus basele societăţii economice numită «24 Ianuarie». Chiar la inaugurare s’au înscris 30 de membrii cu un capital de 350 lei.
Statutele s’au depus pentru autentificare la onor. Trebunal Tulcea: cei ce au lucrat la înfiinţare sunt G. Coatu, înv. diriginte, învăţătorul D. Vlălescu de la acestă şcolă, C. Rîpenu din Canat-Calfa, N. Fulga perceptor fiscal din acestă comună şi preotul local.
•
* *
In comuna Orzescî din judeţul Mehedinţi, în urma sfaturilor date locuitorilor de către d. C. G. Spinenu, dirigintele şcolei acelei comune, unit cu parohul respectiv Pr. P. Crăeiunescu şi alţi locuitori fruntaşi, în sera cailei de 1 Ianuarie a. c., s’a înfiinţat o societate economică de împrumut şi păstrare cu numele de «Carol II», alegendu-se ca preşedinte parohul Pr. P. Crăeiunescu şi casier C. G. Spinenu.
*
* *
b) Bilanţuri
Bilanţul Societăţeî de împrumut şi păstrare ( Principele Carol», comuna
Calvini, plasa şi judeţul Buzeu pe 1902:
ACTIV
Bani în casă............................. 109,55
In contracte cu diferite scadenţe........ 1.042,50
Total . . . 1.152,05
PASIV
Depuneri spre fructificat................... 236,60
Cotisaţiunl lunare.......................... 844,50
Dobândi...................................■	70,95
Total . . . 1.162,05
*
Bilanţul general al Băncel Populare «Stupina», din comuna Făurcsci-Vâlcea, încheeat în sera cjileî de 31 Decemvrie 1902:
ACTIV
Casa, numerariul aflat în	casă...... 454,75
Efecte de primit, efectele	aflate	în portofoliu	2.080,—
Total .	.	.	2.534,75
PASIV
Cotisaţiunl, capitalul social........1.481,50
Depuneri spre fructificare, de societari . . .	835,—
Procente & Comision, de rep. în 1903 ....	64,88
Beneficiul net............................... 153,37
Total .	.	.	2.534,75
www.dacaromanica.ro
ALBINA
563
l'omptul (le profit & pierderi. DEBIT
Cheltuelî generale..................... 219,35
Procente & Comision de	reportat în anul	1903	64,88
Beneficiul net......................... 153,37
Total	.	.	I	437,60
CREDIT
Fond pentru întîmpinarea cheltuelilor de fon-
daţie................................ 326,—
Procente & Comision.................... 110,53
Amenzi pentru întârziere............... -1.07
Total	.	.	437,60
Gasa do credit şi economii a corpului didactic.
Am publicat legea Casei de credit şi economie a corpului didactic, care se va pune în aplicare cu începere de la 1 Aprilie 1903.
Nu putem în deajuns îndemnă pe prietenii şi abonaţii noştri, cari fac parte din corpul didactic, a se înscrie ca membrii ai acestei case de credit şi economii, care prin scopul şi organisarea ei, va fi o adevărată bine-facere pentru membrii corpului didactic.
Acei dintre abonaţii noştri, membrii ai corpului didactic, cari ar dori să se înscrie ca membrii, pot adresă cererile d-lor administraţiei revistei nostre, care va îngriji a-i înscrie de îndată ce casa se va constitui.
Y.

Teatru la sate
In sera dileî de 25 Ianuarie a. c., a avut loc în localul şcdlel Piatra-Romanaţî, o representaţie teatrală urmată de bal, dată în folosul sc61el şi Societăţeî economice «Piatra», care a reuşit pe deplin.
Reuşita, se datoresce d-lul I. Iliescu, diriginte şi d-lui Al. Theo-dorian, artist de la Teatru Naţional.
La orele 8 sera, d-1 Iliescu deschide serbarea printr’o cuvîntare. D-sa arată foldsele teatrului sătesc, precum şi scopul serbării.
La orele 11 terminându-se representaţia, lumea a trecu în sala de danţ, frumos ornată cu tablouri şi ghirlande de d-na Iiiescu şi tînărul înv. Popescu-Popa.
Aci, domnişdrele C. Aricescu, Zoe Enculescu şi Angela Ionescu, învbţătdre, au distribuit publicului ilustraţiunl şi plicuri cu conlete.
In definitiv, s’a danţat şi petrecut de minune până la orele 7 dimineţa, când fie-care a plecat, ducând cu sine o plăcută amintire.
DE LA SATE
In conmuna Giurgiona, jud. Tecuci, în rjiua de 12 Ianuarie, orele 1—5 p. m., în localul primăriei a avut loc o frumosă serbare şcolară,
www.dacaromamca.ro
564
ALBINA
dată în folosul elevilor săraci de la şcolile din Bălănescî şi Sârbi, acestă comună, cu concursul unui Comitet compus din învăţătorii acestor şcole, din preotul D. Vlad, d-nii Gh. P. Costache primar, D. Dorin, notar şi C. Tânjală, perceptor comunal. S’a încasat o sumă de bani cu cari s’a şi cumpărat cărţi.
UN APEL
O	personă, eare doresce să rămână necunoscută, a depus 102.500 lei la disposiţiunea Adminislraţiuneî Casei Bise-ricei ca prim fond pentru clădirea unei Catedrale în Bu-curescî.
Cu credinţă, că frumâsa şi creştinesca pildă va fi urmată spre a se pute ajunge scopul de a se ridică în Capitală un măreţ, locaş al Domnului, aducem la cunoscinţa tuturor• bunilor creştini şi români că, la Administraţiunea Casei Bisericii se va primi ori-ce sumă ca donaţiune în scopul arătat.
Sumele se vor depune la Casa de Depuneri şi Consem-nafiuni spre păstrare, până ce se va pute formă un fond îndestulător pentru ridicarea Catedralei, care să fie un adevărat monument religios şi naţional.
Et .A. Z
Se întâlnesce un puiu de Ţigan cu o Româncă la care lucra mă-sa une-orl
—	Ce mai faci mă Ionică? L’a întrebat femeia.
—	Bine.
—	Dar mă-ta ce face ?
—	Bine, eră să facă aseră plăcinte dar n’a mai făcut.
—	Dar de ce ?
—	Apoi n’avea brânză şi unt şi făină, că tavă găsea ea'în sat.
Mulţumiri.
Prin acesta aduc în numele micilor copii, mulţumirile mele, d-lor D. Bisnel şi M. Popescu din com. Boldesci-Gradişte, care au avut bunăvoinţă de a da combustibil pentru încălzit clasa, în valore de 20 lei.
N. P. Staneseu.
Inveţător Boldesci-Gradişte. BuzSii.
*
* *
Se aduc mulţumiri personelor mai jos notate care au bine-voit să se sub-scrie în lista de subscriţie ce am deschis-o în folosul copiilor săraci de Sf. Sărbători. Valorea listei a fost de lei cincî-ţlecî (50 lei): d-nilor Al. Gogulescu, P. Gogulescu, N. Lascu, I. Micescu, I. Popescu, Ioanid, D. Bârzotescu, C. Zăvoianu, P. Georgescu, G. Dumitriu, C. Iiiridis, R. Teodor. Sub.-Locotenent P. Mitulescu. Preoţilor: G. Popescu, Fuiorescu, C. Nicolescu, d-nei şi d-şoreî Gogulescu, care de asemenea au bine-voit de au oferit obiecte pentru pomul ce s’a făcut la şcolă şi din care s’au distribuit la mai mulţi elevi şi eleve sărace opinci şi materii de rochie.
Măria Ylădcscu.
InvCţătâre Diriginte. Micescl-Muscel.
www.dacoromanica.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalinderu, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomăncscu, mare proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petru Gărboviceami, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru înveţătura poporului român-, — Secretar, Const. Banu, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spiru C. Haret, Ministru, profesor Universitar; I. Dimitrescu Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Ylădescă, deputat, profesor universitar; Cristu S. Ncgoescu, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor. — Censori, Const. Aliinăneşteann, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescn, pro fesor secundar; Const. Alexandrescn, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare).
Ionescu Gh. (Coţofeniî din faţă), 1 leu; Rezenu D-tru (Zavalu), 1 leu; Negriţescu loachim (Dobridu), 1 leu; Georgescu N. (Gângiova), 1 leu; Flo-rescu Gh. (Cornu), 1 leu; Mucichescu D. (Poiana), 1 leu; Stânescu P. (Coveî), 1 leu; Coşereuu H. (Poiana), i leu; Bălţenu Filip (Barca), 1 leu; Demetrescu Gh. (Pădesci), 1 leu; Ianculescu Iosif (Cârcea), 1 leu; Trân-culefeu Gh. (Afumaţi), 1 leu; Marinescu D. (Goicea-Mică), 1 leu; Mihăescu C- (Vârvor), 1 leu; Pictorian Elena (Craiova), t leu; Popescu S. Nicolae (Grindeiu), i leu; Florescu Gh. (Balta), 1 leu; Grigorescu Y. (Valea lui Patru), 1 leu; Alexandrescu Margareta (Secui), 1 leu; Vişinescu M. (Să-lătrucu), 1 leu; Preoţescu I. (Sălutrucu), 1 leu; Popescu Vasile (Sălătrucu), 1 leu; Georgescu Iacob (Cerbureni-Iaşî), 1 leu; Anastasescu C. (Cer-burenî-Iaşi), 1 leu; Popescu N. (Cerbureni-Iaşî), 1 leu; 6ncea I. C. Ion (Cerbureni-Iaşi), 1 leu; Teodorescu Tonta (Cerbureni-Iaşî), 1 leu; Ionescu Petre (Ciocănescî), i leu; Popescu Toma (Ciocănesci), 1 leu; Cio-cânescu I. (Ciocănescî), 1 leu; Ionescu C. (Degurile), 1 leu; Cerşenu Pavel Marin (Degurile), 1 leu; Stănescu Scarlat (Degurile), 1 leu; Florescu G. (Vâlsănesci), 1 leu; Iliescu T. (Vâlsănesci), 1 leu; Ioniţă R. G. (Vâlsănesci), 1 leu; I. Marinescu (Bradu-de-Jos), 1 leu; Georgescu D. (Albota), 1 leu; Anghelescu I. (Geamăna), 1 leu; Mihăilescu FI. (Cersane),
1	leu; Belea R. (Suseni), 1 leu; Ghiţulescu M. (Argeş), 1 leu; Marinescu An. (Prundu-Argeş), I leu; Popescu N. (Tutuiesc!), 1 leu; El. Georgescu (Craiova), 2 lei; Lili Vicenz (Craiova), 2 lei; Baltazar Const. (Craiova),
2	lei; Micşunescu I. (Craiova), 2 lei ; Varlam C. (Craiova), 2 lei; Gheor-ghiu M. E. (Craiova). 2 lei; Preda H. E. (Craiova), 2 lei; Şatellin Elli (Craiova), 2 lei; Brătianu E. (Craiova), 2 lei.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 190S al Societăţii e de 95, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 132 lei.
____________ _____ (Va urma în No. viitor).
www.dacaromamca.ro
LOTERIA
{)] Societăţii pentru inveţătura Poporului Român
Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor el normală şi primară din Bucurescî, str. Sf. Eoaterina.
Autorisată de Onor. Minister de Interne cu ădresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec-turei Poliţiei Capitalei No. 66.312 din 8 Iunie 1902.
350.000 Bilete a un Lcă unul
Câştiguri:
1	a	35.000	Lei . .	. . Lei 35.000	
l	»	15.000	» . .		15.000
2	»	5.000	» . .		10.000
3	D	2.000	» , ,		6.000
6	>	1.000	» . .		6.000
12	»	500	D . .		6 000
30	»	200	» . .		6.000
60	»	100»			6.000
100	»	50	» . .		6.000
250	»	20	» . .		5.000
465 Câşt. în val. totală de Lei 100.000 Biletele se găsesc de viinjare:
In Bucurescî: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţiî de tutun.
Judeţe: La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţii de tutun. Tragerea Lotâriel s’a ilxat la 8 Iunie 1903. ,
I umînârî de ceră curată de albine, L se pot găsi la preotul I. Aposto-ldnu, Vâlenii-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinâritul şi au ceră de vindare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenu. 26-is.
3.955.683.76
1.075.842.60
„NAŢIONALA4* *
SOCIETATE GENERAU 0E ASIGURARE, BUCURESCÎ
Capital în acţiuni întreg versat în
aur...............Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune..........
Idem format din capital şi alte reserve .
Total in aur Lei 7.052.531 36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. liăicoianu.
Dir. general E. Griinwald. «Naţionala» asigură contra incendiului, a grindincî, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca : cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucurescî. Repre-sentanţă generală în Bucurescî, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară.
II
l
1
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil din propria ndstră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corcnte la Ghete de Bărbaţi: de Vax cu Elastic sad Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
»	»	»	Nasturi
* Lack cu Elastic sad Şireturi »	»	»	Nasturi
» Chevreau cu Elastic »»	» Nasturi
12.95,	13.95, 14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95-
13.95,	14.95, 15.95.
Preţuri coreu te la Ghete (le Dame: de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95.
11.95, 12 95, 13.95, 14.95, 15.95.
12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
7.95,	8.95,	9.95.
5.95,	6.95.	
6.95,	7.95,	8 95.
5.95,	6.95,	7,95,
» d d > Botonî »
»	» Colori »	»	»
d Gems cu Nasturi şi Şireturi »
Pantofi deChuvreau albi decoltaţi»
Idem cu ŞirelurI şi Nasturi »
Idem de Lack diferite forme »	5.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi »	2.95.
Rupăndu-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la tote Sesonele, Calea Victoriei No. 27, alături de Poliţia Capitalei, Bucurescî.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor nv<$ un scă<}3raînţ de 6% din preţurile însemnate, prezentând cuponul.