No. 20
ANUL VI.
16_ Februarie 1903
tGFi
[Brf
' P ■ ©
pîl
O,
6
©
G
O
I
s
G
IRevislă Enciclopedică populară
fi pare în /ie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an Liei S
I
Pentr
Abonamentul în străin, pe an Uel 8
6 luni >	3 | Un număr...............15 bani
nunolurl 1 leu linia. |SAlea publicitate 5 bani ouvîntul anuserlptele nepublicate se ard.
Comitetul de Redacţie: lân Kalinderu
vicearju ţbuc J. Otescu P. Dulfu
I
Colonel p. V. JYdsturel G- jîdamescu V. S- Mo ga JV. Jficolaescu £r. Veodossiu
Corist. C. popovicî-Cascâ.
t
SUMARUL: N. Rădulescu-Niger, Albina (poesie).— G. Coşbuc, Lucifer. — Dr. Const. An. Macri, Ce este oftica şi cum se p6te înlătura.—N. Moga, Teoria pedagogică a lucrului manual.—Dr. D. Alexandreacu, Râia la o!.— Smara, Radu-Negru (poesie). — Ecat. P. Paşa, Parachiol.— Bart. Stâne seu, O cărticică folositdre. — V. S. Moga, Armata şi Agricultura.— Ion E. Mihăescu, Cultura pomilor fructiferi.—Jnformaţiunl. — O circulară.—Bilan-ul soc. economice Smulţi cu sucursalele sale. — Apel. — Poşta Administraţiei. — Sfaturi: 'ăstrarea untului.—Leac pentru degerătura crestei cocoşilor şi găinilor.
P:
Jluslraţiuni: Spre Primăvară.—Institutul Botanic.—Sămînţă de oftică.—Radu-Negru.— Serele grădineî botanice.
i'o 3 o oVFooe os o &Qg>e	ooobo a se oopocs s>e aooo g><;
^edacfia ţi MdministrWWtda&XQmaBkffljrOS', pucurescl.
0
9
o

„Drogheria Universală** Toma Brătulescu.
BucurescI, Calea Gri viţel, No. 145, (lângă gara de Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapiolca, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumurî şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiunî higenice contra mătreţeî şi cădere! perului. Capilarine, tincturî pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătesci, de Karlsbad, săruri de puciosă, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratoriî chimice, pentru Institute de Bacteriologie şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuriherniare, Pansamente şilnstrumente chirurgicale,Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalin.ă Şi, acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-luî Farmacist Toma [îrătulescu. __ 26—20.
DE VÎNQARE
Moşia Gbedinu Comarnic
10 klm. departe de Craiova. 664 pogone; din care 500 pădure tînără, 140 arabile, 24 livedî, bălţi, zăvoiu, Ecarete noi de zid. 200 lei pogonul; se pote plăti chiar în 10 ani cu procente, depunăndu-se jumătate înainte. Doritorii se vor adresă d-luî inginer Theodor Cliivnlescu, Craiova, str. Regina Elisabeta 18.
26—26.
Vindecarea garantată a or-cărel boli, or-cuni s’ar numi ea, la bărbaţi, femei şi copii, fie cât de grea şi căutată de cei mai celebrii medici, când suferindul pote urmă tratamentul respectiv fără medicamente şi fără operaţii după
Noua Artă de vindecare a d-lui Louis Kuhne.
Sfaturi între 9—10 dimineţa afară de Duminicile.
Provincia cât cu putinţă prin scri-sore.
Prospecte de cură gratis.
Toma Simionescu, Tomnei 30.
Mii de bolnavi, părăsiţi de doctori, au fost încă scăpaţi prin acest metod de căutare.
6-a.
BANCA ROJVIÂISIIEI
Capital social de 25.000.000 fr. împărţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. vărsaţi.
Comitetul central:
	Londra
Lachlan Mackinstosli Ilate,	
Esqnire		n
G. I. Gosclien		V
Viscount Duncannon . . .	n
Hon 11. A. Larvrence . .	n
11. Adolphe Vernes ....	â Paris
M. Charles Mallet	r>
Director: M. C. A. Stolz
/j ajutor: M. E. E. Goodwiu. Censori: Ioan Kalinderu, Demetru loan Gliika şi Arthur Grecii.
Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucuresci
Sucursală la Brăila,AgenţialaLondra.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
Albina, casnică cuminte,
La stupul eî, deşteaptă ’n ţlorî,
Işî pregătesce mai nainte Căsciore pentru suc din flori,
Şi-apoî alergă deal şi vale Pe unde are de ales,
Pe unde află largă cale De viî colori ce se ’ntreţes.
E pacînică nevoe mare ;
Nu are gând resboitor,
Dar totuşi armă de-apărare Işî ia un ac otrăvitor.
E iubitore de lumină Dar maî ales de flori de teî,
De-aceea, unde’s teî, deplină (1)
Ajunge-a fi şi munca eî.
Iî place apoî adînca pace Predomnitore ’n infinit,
Pe care umblă s’o împace Cu ne ’ncetatu-î sbîrnâit.. .
îndată ce zîmbesce-o rază Pe zarea cerului senin,
Dă fuga repede să vaţlă Ce florî deschisu-s’au deplin. 1
(1) Se scie că mierea din florile de teiu, este cea mai mirositore şi de bună calitate.
www.dacoramamca.ro
510
ALBINA
Şi cât clipesce din aripă,
Dintr’o atingere, uşor,
Dintr’o lăsare de o clipă,
Ia dulce suc mirositor...
De nu-î ajunge, — c’o privire Ochind potirul gingaş, mic,
Al altei flori, — dintr’o sorbire Işî i-a împlinitorul pic.
La stup se ’ntorce ostenită Dar n’are-odihnă până când Intr’o căscioră, mulţămită,
Nu-şî pune mierea maî curînd...
Aşa o vară ’ntregă strânge,
Şi numai frunzele când cad,
Când vîntu ’n ramuri jalnic plânge, Când verde î numai mândrul brad,—
Infrigurntă, se ascunde,
In stup cu ceata de surori,
La tainică tăcere, unde,
Viseză-o iarnă câmpî cu flori...
N. Rădulescu-Niger.
Spre Primăvară.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
611
LUCIFEE
*'*^?îmului îl trece multe prin cap. Câte odată îţi vine aşa ca din senin câte un gând despre cine scie ce, şi te miri
cum ai ajuns să te gândesc! tocmai la asta. Aşâ am pâ-jss** ţit-o eâ acum. Stăm la masă şi mă jucam cu condeiul pe hârtia albă, scriind câte-o literă, frumos ca de po-runcelâ, şi iarăşi stricând-o. Şi jucându-mă aşâ. nu sciu cum mă pomenii scriind vorba Lucifer. După ce-am scris-o m'am uitat lung la ea, şi abia atunci am băgat de semă ce am scris.
Acu, vorba Luciier e vorbă torte frumosă, latinescâ, şi însem-năză aducător sau purtător de lumină. Din Lucifer noi am făcut luceafer, iarăşi vorbă frumosă.
învăţaţii numesc Lucifer steaua dimineţii, steaua care apune în urma tuturor. Ea este de obiceiă planeta Venus—rar planeta Mercuriu - şi e tot una cu Hiperion saii steaua serii, steaua care răsare înaintea tutulor stelelor, şi e mare şi lrumosă şi une-orl par-câ e o flacără. Ea e lucealărul nostru de sără şi de dimineţă. Fiind-că Venus e cea mai mare stea, după vedere, şi e cea pe care o vedem mal frumosă pe cer, şi tot pe lângă sore, noi cjicem că e fratele sorelul şi a tunel. Abia apune so-rele, şi luceafărul iese; şi diminăţa, când apune lucefărul, iese sorele. El e steaua din cântec: «Câte stele sunt pe cer tote până ’n (jiuă pier, numai luna cu o stea scie de durerea mea». In-tr’adevăr, când e lună plină, mal tote stelele dispar, că nu pot birui lumina cea multă a lunel, singură Venus se vede pe cer; tot aşâ în dori, când pier stelele una după una, şi se tace tot mal alb cerul, luna singură şi lucefărul se mal văd călătorind spre Apus, ca o soră mal mare cu un frate mic.
Tote aceste gânduri mi-au trecut prin minte, ultându-mă la vorba scrisă. Frumos nume şi frumosă stea! Dar atunci —Ierte mă Dumnecjeb — cum am ajuns noi sâ-î dicem Duhului rău, Satanei, Lucifer?
Duhul întunericului să fie numit purtător şi aducător de lumină? Necuratul să fie numit cu numele celei mal Irumose stele, cu a lucefărulul care aduce zorile şi ne vestesce biruinţa luminel şi venirea sfîntulul sore?
Satana şi frumuseţea. Satana şi lumina!
Cum s’a întâmplat minunea asta ? Cine i-a c,lis întâiu şi întâiu Lucifer Satanei şi de ce? Noi numim lucăfăr pe un om mal presus decât alţii, Mihaiu Vităzul a fost un lucelăr al neamului românesc, apostolul Paul a fost lucefărul creştinătăţii—şi Satana al cui lucelăr e? li dicem lucăfăr şi lui, dar cum şi de ce ?
Încurcătura asta a făcut-o biblia, vreai! să d>c acel ce-aii tălmăcit şi tălmăcesc biblia. Încurcături de-acesteaau făcut ei mal de multe ori, şi mai tote le-ah făcut din zelul de-a împăca testamentul cel noii cu cel vechii!.
www.dacoromamca.ro
512
AT.RTN A
Apostolul Ion îu Apocalips (Cap. XII) descrie lupta pe care a purtat-o Arhanghelul Mihail cu grozavul şarpe care este Diavolul şi Satana. Mihail cu cetele sale a biruit pe şarpe şi pe îngeri! Iu! şi l’a aruncat din cer pe pămînt ca pe toţi îngeri! Iu!.
Asta este fundamentul credinţe! nostre în căderea îngerilor, credinţa că draci! sunt îngerii răsvrătiţî şi aruncaţi din cer, iar vătalul lor este «balaurul cel mare, vechiul şarpe care se chemă Diavolul şi Satana.»
Ion însă nu numesce pe acest Satana nici cum alt-fel decât «balaur» cu chip de şarpe. De Lucifer nici pomenelă. II numesce clraco, ceea-ce latinesce însemneză şarpe, şah aşâ un fel de animal cu chip de şarpe şi cu aripi, vărsând Ioc şi apă pe nărî, dec! tocmai cum ne închipuim no! balaurul.
Atâta. Că Necuratul îa chip de şarpe, asta a spus-o şi testamentul vechiu, în cartea faceri!, când şarpele a înşelat pe Eva. In testamentul vechiu însă nu se pomenesce de drac! nicăiri. Acolo la început, se vorbesce de şarpele ispititor, dar după aceea cât e biblia de mare nu se mal vorbesce nic! de şarpe, nici de duhul-răh, căci într’adevăr Judei! n’aii avut credinţa în draci şi duhuri rele. Abia târtjiu, după întorcerea Judeilor din robia Va-vilonulul, încep a vorbi despre Satana, care e «protivnicul, îndărătnicul şi ispititorul».
Acum, din întâmplare profetul Isaia (Cap. 14) vorbesce despre Vavilonen! şi — ca omul amărît şi plin de furie pe ce! ce-1 asupresc — îşi varsă locul şi profeţesce căderea puteri! Vavilonuluî. Şi (Jice aşâ, vorbind despre ce va fi:
«Cum a! că(,lut tu din cer, lucefere, stea mândră a dimineţi!». Acest lucefăr, se înţelege, era Yavilonul, care pe atunci eră împărăţie mare şi puternică şi supără cu puterea ei volnică pe t6te poporele mai mititele, le tăceâ răsboie, le robea, le făcea nedreptăţi. Şi erâ fudul Vavilonul de puterea sa, şi se credea nebiruit (1). Şi maî ()ice Isaia, tot despre Vavilon:
«Aruncat-ai fost la pămînt tu călcătorul poporelor! Căci în inima ta (Jis-a!: Suimă-voiîx la cer şi tronul mi-1 voiu pune ma! pre sus decât stelele lui Dumnezeu, sui-mă-voiu pe înălţimele norilor şi asemenea voiţi fi cu cel Prea înalt! Dar iată, în adine te-au aruncat, în cea ma! întunecosă gropă. Ce! ce te vor vede mira-se-vor de tine şi vor qUce: «Acesta este care făcu să tremure pămîntul? El e cel ce surpă împărăţiile, cel ce face lumea ca un pustiu şi doboră cetăţile lumi! ? Acesta e cel ce nu dă drumul acasă robiţilor de el?»
In tote acestea e vorba numaî de Vavilon, cum erâ el atunc! şi cum ar fi voit Isaia să fie. In versul din urmă e vorba şi de 1
(1) Am acum înaintea mea Biblia de Buzeu (1855). Când am scris articolul n’o aveam la îndemână. Văd că ceea-ce am spus eu, o spune în-să-şi biblia de Buzeu. In notă, jos, la pag. 340 voi. III <Jice despre versetul acesta: »De împăratul Vavilonuluî întâiu, apoi de căderea dracilor din cer se înţeleg acestea.»
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
fii 3
Judei: erau rob! a! Vavilonuluî, iar Vavilonul nu voia să le dea drumul acasă.
Vorbele luî Ioan din Apocalips, că şarpele-balaur a fost aruncat din cer în cea mai întunecosă gropâ, se potrivesc cu vorbele lui Isaia că «lucefărul a fost aruncat din cer, în adînc, în gropa cea mai întunecosă (în iad). Cu tote că ei doi vorbesc de două lucruri felurite, unul de Satana, de şarpe, iar altul de Vavilon, de «lucăfărul între popore», tălmăcitorii bibliei au apropiat lucrurile şi le-aii făcut unul. Ast fel numele Lucifer (adecă lucăfăr), pentru Satana a fost luat de la Isaia.
Apostolul Ion nu spune nicăerî, că şarpele-balaur ar fi avut şi chip de om peste măsură de frumos. Dar daca odată l’au numit, mai târziii, Lucifer, trebuia ca lucefăr şi ca înger să fi fost forte frumos, şi aşa e credinţa nostră că Lucifer e pe atâta de urât astăzi pe cât de frumos a fost înainte de cădere.
Toţi creştinii îi dic Lucifer pentru că s’au luat după limba latinescă.
Vreau acum să vă spun, că tote aceste lucruri, cu vorbele Iui Ion şi Isaia şi apropierea între ele, nu sunt băgările mele de sămâ. Eu le-am cetit în scrierile sfântului Augustin, într’o carte numită «Despre religiunea cea adevărată» (I, 13) şi sciu că tot el a mai scris acest lucru intr’altă carte «Despre împărăţia lui Dumnezeu.»
Nu sciu dacă el a fost cel d'întâiu care a băgat de semă lucrul aeesta, dar sciu că pomenesc de el şi alţi sfinţi părinţi şi scriitori, şi Grigore cel Mare, şi Grigore Nazienzeanul şi chiar Ion Gură de aur.
(J. Coşb 11 c.
Păstrarea untului prospet.—Când cultivatorul produce cantităţi mai mari de unt şivoiesce a’l păstră mai mult timp, sau voiesce a’l transportă în locuri mai depărtate, este de trebuinţă a’l sără. Se pune de la 30 până la 50 grame de sare măruntă, la un chi-logram de unt; se frămîntă bine, pentru-ca sarea să pătrundă în substanţa untului. După aceea se pune untul într’o olă da pămînt, se acopere cu o hârtie şi se legă bine la gură. Unturile se mai pot păstră şi prin saramură, mai ales când se transportă în locuri depărtate, după cum se obicînuesce în Britania şi Irlanda. Untul se mai pote păstră forte bine topit. Se pune pentru acesta, pe foc într’un vas, pe fundul căruiâ se pune puţină apă şi să presară cu un praf de sare. Topindu-se, se curăţă cu o lingură tote materiile streine cari ies de-asupra, lăsându-se untul curat. Când a devenit limpede cam gălbiniii, să ia de la foc, să tornă în vase, sau ole de pămînt şi presărând de-asupra un strat de sare, se acoper bine la gură şi să aşeţlă la un loc răcoros ori în pivniţă. In acestă stare se pote păstră untul topit mai multe luni.
www.dacoromanica.ro
Institutul Botanic (Cotrocenî)
ALBINA
515
Ce este „Oftica11 şi cum se pote înlătura.
lând audim vorbindu-se de ciumă şi holeră, totă lumea tremură de frică, şi cu tote acestea, aceste bole când îşi arată colţii, sunt pe loc oprite din calea lor, omorând ast-fel puţini omeni, faţă cu nemilosa «oftică», care o avem împrejurul nostru, şi care omorâ mii de omeni din ţara nostră pe fie-care an, iar aiurea în alte ţări şi mai mult, şi totuşi, nu ne pădim de loc de ea.
Oftica pote veni şi la un om tîner şi la unul bătrân, şi la unul bogat şi la un sărac, ea să prinde în coşul omului nu numai la plămâni, ci şi la maţe, sau la vre-o încheietură, sau la gât, la cap sau aiurea, dar mai obicinuit se prinde la plămâni. Este o bolă forte lipiciosă, dar cu tote acestea putem să ne ferim de ea şi să o vindecăm.
Oftica vine pe trei mari drumuri: sau prin «molipsire», de la unul care a zăcut sau are oftică, sau din «beţie», care slăbesce plămânii şi creerul, sau din «necurăţenia» locuinţei şi a trupului.
Semînţa bolei este un viermişor forte mititel, care nu se vede decât cu ochianul (vedi fig.), ce se mai chiamă şi bacii de oftică. Acestă semînţă sau bacii, vine din scuipatul unui ofticos, unde se găsesce cu milionele; scuipatul uscându se se amestecă cu praful care duce semînţa pre-tutindenea; noi o sorbim cu toţii, mai ales acei ce sunt siliţi a stă şi a înghiţi praf (colb). Odată intrată în coşul omului, acestă semînţă caută să clocescă, să se prindă, şi să rodâ, să mănânce ca să se hrănescă şi să se prăsiască (puiascâ), dar dacă nu-i bun locul, nu-i priesce din causa sângelui care o îndcă, se usucă şi more acolo în coşul omului, care in loc de hrană a devenit un mormînt pentru ea. întocmai după cum un copac nu cresce într’un pămînt tare şi pietros, tot asemenea şi bacilul ofticeî, nu se prinde pe un om voinic şi gras. Acdsta ne spune că dacă ne vom hrăni bine şi vom fi graşi şi puternici, nici odată nu vom ajunge ofticoşi, ori câtă semînţă de oftică vom înghiţi, şi din contră când ne vom hrăni prost, şi vom fi slabi, suntem forte potriviţi pentru oftică. Ori-cine scuipă pe jos face un mare păcat, căci pe lângă că este urât lucru, dar este
www.dacoromamca.ro
olfi
ALBINA
şi vătămător societăţii, şi este bine de a se desbărâ fiecare de acest urât obiceiu.
Nimic nu slâbesce omul mai mult ca beţia; tote mărun-taele din corpul unui beţiv sunt bolnave şi slăbite, şi maî cu semă plămânii, de aceea din 100 de beţivi, 80 mor ofticoşi. Să nu se amestece beţia cu îmbătarea; mulţi din beţivi nu s’au îmbătat nici odată. Cine-vâ se face beţiv pe nesimţite, fără ca să se îmbete, când se deprinde a bea rachiu pe nemâncate sau vin prea mult. Vinul luat un pahar două, după masă, nu este vătămător, dar rachiul, romul şi cogniacul tot-deauna sunt vătămătore. Cumpăraţi-ve în locul băuturei, mai bine lucruri de hrană, şi veţi fi mai folosiţi de o mie de ori.
Sentinţă de oftică ast-fel cum se găsesce in scuipat, mărită de 1500 orî.
Bacilul ofticeî, nu se prinde nnmai de la om, ci şi de la pasări, vaci, boi, şi alte animale; şi nu numai carnea a-cestor animale, dar şi laptele de la vaci are puterea să ne dea oftică, de aceea carnea şi laptele să fie fierte bine înainte de a-le mânca.
Sămînţa ofticeî se prinde de acea parte din coşul omului care este mai slabă, plămânii sunt mai expuşi la slăbiri, prin răcălă, prin băuturi spirtose fără chibzuinţă sau alte pricini; alte ori se slăbesce şira spinării la copii prin căderi, sau alte întâmplări şi atunci se duce oftica acolo şi copilul se face ghebos; alte ori se duce la ghindurile de la gât şi ureche, sau aiurea.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
517
Mai uşor este să ne ferim de ottică decât să o vindecăm, de aceea, fiind-că se scie, unde stă semînţa bolei, în scuipat şi în praf, este bine ca nimeni să nu scuipe pe jos, ci într’o scuîpătore, sau o cutie de lemn plină cu ce-nuşe sau nisip. A început a se pune însciinţări scrise pe la gări, prin vagonele tramvaiului şi ale drumului de fier, ca să nu se scuipe pe jos, dar lumea rîde de ele, fiind-câ nu cunosce primejdia. In alte ţări ca în America şi chiar Franţa, nu este voie nici pe strade să se scuipe pe jos, ci tot în scuipători, şi ori-cine scuipă pe jos, este dat în judecată şi plătesce 50 lei amendă. Praful trebue sâ-1 înlăturăm atât din odae, când se mătură, cât şi din stradă, şi să se ude bine ca să nu se ridice praful în aer. In alte ţări a început a se stropi strădile cu păcură sau gaz, ca să nu se ridice praf.
Casa unde locuiţi să o aerisiţi şi să o îngrijiţi cât de des, ca să pătrundă cu îmbelşugare într’insa aerul curat, sorele dătător de viaţă şi lumină.
Trupul să vi-1 ţieneţi curat tot-deauna, spălându-ve bine în tote părţile, pentru că găurelele de sudore (năduşală) să fie deschise, ca să potă eşi din coş otrăvurile, şi cu modul acesta veţi fi feriţi de bole.
Pentru cei cari tuşiţi sau suferiţi chiar de oftică, întrebuinţaţi ceaiul de «rădăcină de iarbă mare», numai câte-vâ bucăţele la o litră de apă, punendu-i zahăr sau miere, şi bend de 2 sau 3 ori pe di, vă va aduce mare folos şi pote chiar vindecare.
I)r. Constantin An. Macri.
Foltescî-Covurluiu.
Daca degeră cresta găinilor sau cocoşilor, o frecăm mai întâiu cu zăpadă şi apoi o ungem de trei ori pe cji cu un-sdre nesărată sau vaselină. Putem încunjurâ acesta dacă ţinem găinele ărna într’un coteţ sau grajd călduros şi nu le lăsăm de loc a eşi pe-afară în ger mare, iar pe vreme frumdsă numai la amiadă. Cocoşii cu cresta degerată au o înfăţişare fdrte urâtă. De prăsilă nu este ertat a-î mai folosi, căci prin experienţă s’a dovedit, că doue din trei părţi dintre cocoşii prăsiţi după ei, au avut crestele diforme (pocite).
www.dacaramaiiica.ro
518
AL1UNA

crările de De ce nu tâmplârie,
lemn,
Teoria pedajoiică a lucrului manual
Sistema lucrului manual.
ucrul manual este un mijloc de educaţiune, care coprinde în genere o mulţime de ocupaţiuni folosităre ca : lemnăria, tîm-plăria, traforajul, sculptura în lemn, strun-găria ; diferite lucrări de fier, sîrmă, piele, cartonaj, legătorie de cărţi; împletituri de paie, nuele; facere de perii, etc. etc.
Scopul lui e să desvolte puterile flsice intelectuale şi morale ale elevului şi dintre specialităţile pomenite, experienţa îndelungată, basată pe întrebuinţarea a diferite materiale, a arătat că nici una nu atinge mai bine acest scop decât lu-coprinse în sfera lemnăriei şi tâmplăriei. numim atunci ocupaţiunea acesta, lemnărie ori şi ne servim de termenul lucru manual? Pentru că lemnăria şi tâmplăria sunt meserii, urmărindu-se prin ele partea utilitară materială, pe când lucrul manual, este un mijloc de cultură formală.
Obiectele pe cari elevul le lucreză la lucrul manual sunt tot atât de folosităre ca şi ale lemnarului sau tîmplarului; dar valdrea lor nu constă în primul loc în ele înse-şî ca ale acestora, ci în efectul pe care lucrarea lor l’a avut asupra desvoltăreî celui care le-a lucrat.
Mulţi obiectăză că de ce să piardă copilul d. e. cjece ore cu facerea unei lingure, când ar putea-o luă gata, numai cu 10 bani ? întrebarea acestora are însă acelaş rost ca şi când ar cjice: De ce să mai punem pe copii să scrie pe caete, când am pută să le cumpărăm scrise gata cu Zece ori douăzeci de bani bucata ? Atât lingura cât şi caetul sunt numai mijl<5ee pentru desvoltarea elevului.
Valdrea educativă a lucrului manual e analisată şi comentată din diferite puncte de vedere, dintre cari trei sunt mai principale:
a)	Din punct de vedere material, căutându-se să se dea copilului numai acele cunoscinţi şi decsterităţi, de care s’ar pută folosi imediat în viaţa Zilnică-
b)	Din punct de vedere formal, motivând partisanii acestei păreri, că nu-i nevoie să se desvolte copilului anume cunoscinţi şi desterităţi, întru cât tote acestea pot fl uitate, ci mai bine să se dea mai mare atenţie desvoltăreî facultăţilor şi destoiniciei copilului.
c)	Grupul acesta al treilea, susţine că în adevăr să ţinem sămă ca lucrul manual să desvolte facultăţile şi îndemâna-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
ol9
rea elevului; dar să căutăm în acelaşi timp să efectuăm şi lucruri practice şi folositdre în viaţa (Jilnică.
De alt-fel, fie-care obiect de studiu pdte fi preţuit parte formal, parte material, cum bunidră istoria: Memorisarea întâmplăi ilor, numelor şi anilor, constitue scopul material al acestui înveţâmînt; iar desvoltarea patriotismului pe cel formal.
Totuşi, în anume împrejurări şi la anume obiecte să pune mai mult tememeiu pe unul din scopuri decât pe celă-lalt. Aşa la aritmetică şi gimnastică se pune mai mult temeiu pe scopul formal.
Formaliştii susţin că cunoscinţele pot fi uitate, pe când desvoltarea puterilor intelectuale şi fisice au o valbre veci-nică.
Cu acesta se unesc şi partisaniî secţiune! a treia; numai atât, că ei doresc ca în acelaş timp pe cât e posibil să nu se piardă din vedere nici partea materială. Aşâ d. e. învăţarea limbelor, e de o mare valdre formală; clar într’u cât privesce alegerea între cele moderne şi cele mdrte, ei preferă pe cele moderne, fiind de folos în viaţa (Jilnică.
Lucrul manual aparţine educaţiei formale şi dacă e predat cum trebue, are asupra elevului un efect educativ neîntrecut, de nici unul din obiectele de studii şi tocmai din a-cest punct de vedere se preţuesce ca absolut necesară, introducerea lui în şcdle.
Nu-i vorbă, că în programele şcolare din mai tdtă Europa, sunt multe obiecte şi chestiuni introduse fără alt rost, decât să corespundă modei, şi în multe şcdle, se uită cu totul de valbrea formală a multor obiecte, mârginindu-se numai să atingă pe cea materială.
Lucrul manual nu trebue tratat în felul acesta: căci dacă în Năăs s’ar fi urmărit numai să se umple un gol în programul şcdleî şi nu s’ar fi ţinut semă că pentru înălţarea naţiunelor trebuesce format complet fie-care individ a parte, nu s’ar fi ajuns la nimica, dascălii avend în semă destule obiecte de studiu.
Propriu vorbind, educaţiunea şcolară se împarte în două părţi: generală şi technică.
Cea generală aparţine şcdlelor primare şi liceelor; cea technică sau specială, şc61elor speciale. Lucrul manual însă nu-î nici de cum un mijloc de pregătire specială pentru o anume meserie; ci aparţine în întregime culturei generale şi ar trebui pretutindeni introdus în tdte şcdlele primare şi licee, fiind de o potrivă de bun şi folositor pentru tdtă lumea.
Prin acâstă ocupaţiune şcolară nu ne gândim câtuşi de puţin să introducem vr’o meserie în şcdlă, căci chiar de-am dori aşâ ceva, ar fi imposibil de realisat, din următdrele motive:
1)	Este imposibil ca într’un aşâ de scurt timp cât se predă
www.dacaromamca.ro
520
ALBINA
lucrul manual în şcdlă, să se pdtă învăţă o meserie. Fie-care scie că pentru aşâ ceva trebue un timp destul de lung, şi şese ore pe săptămână, adică maximul de ore ce s’ar pută consacră în orarul unei clase pentru acestă ocupaţiune şcolară, ar face în patru anî, cam şese luni în total, timp ce n’ar ajunge aprdpe nici pentru învăţarea elementelor principale, ale unei meserii.
2)	In timpul vrâstei de şcdlă, nici nu se pote bine hotărî şi cundsce pentru care anume meserie ar fi bun cutare, ori cutare copil şi atunci când s’ar hotărî pentru alta, direcţiunea dată în şcdlă ar rămânea fără nici un folos. Planul acesta, ca să se înveţe meserii în şcdlă, a fost încercat timp de 13 ani în şcdlele primare din Gocteborg şi la urmă părăsit, observendu-se necontenit, că copiii după absoivire, se apucau cu totul de alte meserii decât cele pe care începuse să le înveţe în şcdlă.
3)	Este absolut imposibil să se înveţe în şcdlă primară tdte meseriile de care are omenirea nevoie şi a alege pe cele maî folositdre ar fi de asemenea imposibil întru cât tdte au aceeaşi valdre, unele pentru altele.
4)	Este imposibil să transformi şcdlă într’o sumedenie de atâtea diferite ateliere, fapt care ar fi şi prea costisitor şi imposibil de realisat de oraşele mici şi mai ales de comunele rurale.
5)	Nimeni nu pdte predă cevâ ce înse-şi n’a învăţat, şi în caşul acesta ar trebui ca un învăţător să cunoscă tdte felurile de meserii, sau că pe lângă fie-care şcdlă primară să fie atâţia maeştri speciali, aprdpe câţi elevi sunt; lucru iarăşi imposibil.
Lucrul manual este aşâ dar principalmente un mijloc al educaţiei formale: totuşi menirea acesta se pdte împărţi în două ramure: Formală şi Materială.
Părţeî formale îi aparţin următdrele puncte:
1)	Desvoltarea plăcerei şi iubirei de muncă în genere.
2)	Considerarea şi stimarea muncei corporale după adei verata-î valore.
3)	Desvoltarea independenţei personale şi a activităţe-de sine.
4)	Deprinderea cu ordinea, curăţenia şi exactitatea.
5)	Cultura ochiului şi a gustului formelor, dând elevului o îndămânare generală.
6)	Deprinderea cu atenţia, hărniciâ şi răbdarea.
7)	Aţiţarea desvoltăreî puterilor fisice.
Pârţei materiale îi aparţin:
1)	înlesnirea îndemânărei în mânuirea instrumentelor.
2)	Executarea unui lucru cu exactitate.
Punctele părţeî formale se vor trată a parte.
N. Moga.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
521
RÂIA LA OI
âia la oi, ca şi la tdte animalele, e datorită unui mic vieţuitor părăsit, care se numesce acar şi nu se vede cu ochiul liber. La ţară se crede că râia, şi mai ales la oi, vine din causa apei, care se scurge pe la streşinele caselor, coşarelor, etc. şi că dacă curge peste oi, le pricinuesce râia; acesta nu este de loc adevărat, întru cât astădi seim că bâla se datoresce acarului, ce am spus maî sus.
Boia se ia maî lesne la oile mai slăbăndge, prost hrănite, decât la cele bine ţinute, dar nici la unele nici la altele, nu se ivesce până când oia nu se culcă pe paie, unde au fost oî râidse sau se rezemă, se scarpină de un stâlp de care s’au scărpinat alte oî râidse, şi a remas acolo fire de lână, coji din bubuliţe, etc. de la oile râidse.
Oile au de obiceiu 2 feluri de râie: una, este râia părţi-lor fără lână, adică a capului, burţeî şi picidrelor etc., şi alta a părţilor cu lână, adică a gâtului şi spinărei; cea d’în-tâiu se maî numesce râie sarcoptică şi cea de a doua râie psoroptică; numele deosebit ce îl au, e din causă că şi părăsiţii, adică acarii cari le dau nascere, sunt întru ceva deosebiţi.
Râia sarcoptică se face mai ales la pleope, pe piept, pe burtă şipepicidre; se arată prin bubuliţe acoperite cu coji şi mân-cărime mare, se ia fdrte uşor la om, căruia îi dă o râie straşnică.
Când râia asta e maî veche, dia e grdznică la vedere; are ochii urduroşi, pledpele, obrazul şi botul sunt umflate reu, şi adeseori au crăpături sângerdse, cari mai ales dacă sunt pe obraz, adică pe fălci, împiedică oile chiar să mestece; picidrele le sunt umflate reu la coronă şi chişiţă şi maî mult înainte şi în lături.
Râia psoroptică e maî rea ca cea-laltă, se face mai ales pe părţile cu lână şi mai de obiceiu pe gât, spinare, picid-rele din napoi sus, rădăcina cddeî etc. Se arată tot prin bubuliţe fdrte numerdse; multe din ele au şi un fel de zemă gălbue, care se întăresce, aşâ că pielea oii se îngrdşe mult şi ici colea crapă, însă mai rar; lâna cade uşor de tot în părţile atinse, şi oile se scarpină reu. Se cundsce lesne dia râidsă dintre cele sănătdse, fiind-că îi cade lâna, iar dacă omul pune mâna pe die, remâne cu lâna în mână.
Cu cât râia se întinde, cu atât oile sufer mai mult, se scarpină reu, se hrănesc prost, beau apă multă, slăbesc fdrte mult şi chiar mor în 2 — 3 luni; dacă însă se caută cu doc-
www.dacoromanica.ro
522
ALBINA
toril şi se hrănesc bine, pot să scape. E greu însă de vindecat, mai ales erna.
Vindecarea. Sunt mai multe feluri de doctorii pentru vindecarea râiei, dar nu le voiu spune decât pe acelea, cari se pot întrebuinţa mai uşor.
In primul loc, mai nainte de a începe cine-vâ să se apuce de căutat oile râidse, să alegă pe tdte cele sănătdse şi să le mute în altă parte, pe urmă se ia tdte oile râidse şi cu un fdrfece mare să le tundă tdte părţile atinse de râie şi chiar o parte din lâna sănătdsă, fiind-că se p<5te să fie şi unele bubuliţe ascunse; lâna ce se tunde e bine să se ardă, sau să se arunce într’un hârdău cu leşie fierbinte; dacă e vară e mai bine să se tundă oile de tot; erna însă e cam greu, fiind-că oile pot să râcescă şi să m<5ră.
Odată ce oile au fost tunse bine, să fie spălate cu apă caldă de leşie şi săpun prost, sau e mai bine dacă se eumpără'să-pun verde de la vre-o farmacie; după ce s’a spălat aşâ până ce s’a muiat pielea, iar cu unghiile s’au luat din coji, atunci se svânteză cu o cârpă uscată şi pe d’asupra se face o frecătură bună cu alifie de râie, făcută cu puciosă (aşâ să se •ceră de la farmacie), sau să se spele cu creolină, 7 — 8 la sută (la un decalitru de apă să se pună cam 3 sferturi de chilogram, creolină curată), a doua <ji să se facă acelaş lucru şi apoi să se lase oile şi să se vadă dacă se mai scarpină.
Eu am vindecat câte-vâ sute de oi în felul acesta.
La ţară se mai p6te întrebuinţa spălăturî cu zemă de tutun prost (150 gr. tutun la 1 kgr. de apă, fiert 4—5 minute şi strecurat), însă atunci să nu se spele peste tot corpul, ci numai ici colea şi nu cu multă zemă de tutun, căci se pdte otrăvi oile şi mor. Mai sunt şi alte felurite unsori şi băi cari se pot întrebuinţa la oi, dar în tot caşul când cine-vâ are ■oi râiâse, trebuie să se ducă să spue la primărie, ca să vie veterinarul judeţului sau plăşeî şi să vadă el ce trebue făcut.
Să se scie însă de iotă lumea că chiar dacă se vindeca oile de râie, ele se pot molipsi din nou, dacă se ţin tot în acele locuri şi tiu se mut, sau dacă nu se desinfecUzăi coşarul.
A desinfectâ însămă a omorî acei acari, cari pricinuesc râia şi cari rămân cu cojile din bubuliţele oilor râiăse sau cu lâna cădută prin aşternutul oilor, prin nuelele eslelor coşarului, gardurilor, etc. Pentru acest sfârşit, cum lucrurile astea se pot înlocui uşor, cel mai bun lucru e să se ardă în foc, sau să se opărescă cu leşie fierbinte, în urmă să se spele tot cu creolină cu apă, însă făcută mai slab (4°/0) sau cu acid fenic (4°/0), şi în urmă să se lase cam 2 — 3 săptămâni coşarul deschis.
Cu tdte astea tot focul e mai bun şi mai sigur.
I). Alexandrescu
Med. veter. al jud. Ilfov.
---------------------
www.dacoromanica.ro
"RADU j\l E G Tţ U
Şa un şoim viteaz pornesce
t Negru Vodă dintre munţi; Peste ape ’şî face punţi Os Şi ’n Muntenia sosesce.
Vin cu dînsul mii şi sute De voinici din Făgăraş, Vînătorî, ceauşi, arcaşi,
Glia ţăreî să sărute.
Vodă sus pe tron s’aşetfă Să păstreze ne-atins Jură, dragul lui coprins,
Apoi oştea ’nainteză. ..
Trec Oarpaţii, trec pripore Şi voioşi în Câmpu-Lung La chindii abia ajung,
Ţara este ’n sărbătore.
La Voivod cu toţi să pleacă Şi să ’nchină lui cu dor:
< Să iubesci acest popor,
Nime 'n lupte să te ’ntrecă.
Ţara nostră vrem prin tine Să renască... Aibî noroc, Caldă inimă de foc Să ne porţi mereu spre bine.»
Radu paloşul ridică Şi drapelul ţăreî sus Cu glas tare «Amin a spus Ne putend mal mult să <Ţică.
S’aii făcut în juru-î rotă Preoţi, tineri şi bătrâni Sărutând stindard şi mâni Veste-aîi dus’o ’n ţara totă.
-----------------
Smara.
www.dacoromanica.ro
524
ALBTNA
PA'RAeHlGI (Constanţa).
a 4 chilometri depărtare de graniţa Bulgară şi la 25 chilometri de Dunăre, în plasa Si-listra-Nouă, se află satul Parachioî, coprins între următorele deluri:
Caranlâc-Bair (Delul întunericului), Saziol-Bair (Drumul Stufului), Cabaclâc (Pădure cu plopi) şi Mac-Marî (Câmpie cu mac).
Comuna e situată într’o zonă pădurosă avend diferite numiri: Kogea-Kurum (Pădurea bătrână), Mustafa-Kurusu (Pădurea lui Mustafa), Asadâc (Pădurea Boerului).
Satul Parachioî e compus din 178 case, făcute unele din chirpiciu (cărămidă nearsă), altele din gard de nuele lipite cu pămînt şi maî tote acoperite cu olane. Populaţiunea întregă e de 225 capi de familii (964 suflete); 120 sciu carte şi-şi dau bucuros copiii la şcolă. Sunt muncitori, gospodari, iar patima băuturilor spirtose, n’a pătruns în acestă comună; beau numai ceai şi cafea.
înainte acest sat se numiâ Para-Gic (Părăluţă), de ore-ce cele 30 familii românescî ce s’au aşezat de mult aici, au găsit în albia unui rîu nisce parale turcesc!; maî târziu i s’a schimbat numele în Para-Kioî (Satul paralelor).
Intre obiceiuri, de însemnat e nunta, pe care o încep de Sâmbătă sera. Hora o fac la miresă acasă, unde se fac şi nisce cunune din busuioc, pe cari le pun a doua <Ji în capul mirilor. Se împodobesce cu hârtie albă o ramură de pom, pe care o înfige în stre-
www.dacoramanica.ro
ALBINA
525
şina casei, până când pornesce miresa la biserică. După cununie fac hora până sera.
Miresa şede în casă după un cerşaf, cu un colac, o luminare aprinsă şi un pahar cu miere, ca să le fie vieţa dulce ca mierea. Ea nu jocă decât un singur joc «Hora miresei».
Totă ^iua e ţinută să stea numai în piciore şi să sărute mâna la tote, cari vor s’o vadă; bărbaţii n’aîi voie să intre. Părinţii şi rudele miresei n’au voie a asistă la nuntă; jelesc trecerea miresei într’o altă vieţă. Numai o singură femee, rudă d’aprope cu miresa trebue să şadă lângă ea până a doua <jli; acelei femei i se dă numele de «Popunzoica».
Ecat. P. Paşa.
f
6 cărticică folositore 0).
In legea Domnului este scrisă îngrijirea ţarinilor, căci se porun-cesce Iudeilor în vechea lege să semene ţarinile lor numai şase ani, iar în anul al şaptelea să le lase nemuncite, şi ce rod vor da să fie spre îndestularea dobitocelor şi a celor săraci. Se mai porun-cesce în legea Domnului, că in dile de sărbători animalele trebuesc lăsate să se odihnăscă (2); că omul pentru hrana lui nu trebue să tae în aceeaşi şi 6ia şi mielul ei (3); să se ajute asinul cădut sub povara sa; (4) şi chiar să nu se iea din cuibul eî nici o pasăre ce are puiu sau ouă. (5)
Iar în proverbiî lui Solomon stă scris: «Dreptului i se face milă de sufletul dobitdcelor sale, iar rănunchii necredincioşilor sunt ne-milostivi»	(6).	Aceste porunci, de la	Iudei au trecut la noi creştinii tot cu	aceeaşi tărie, căci Marele	Apostol Paul dice:	«In legea
lui Moisi	scris	este, să nu legi gura	boului care treeră»	(7).
In tdte	cele	ce am spus se arată	nu numai grija ce	are Dum-
nedeu de creaturile lui cele necuvîntătdre, ci chiar dragostea de ele, căci nu numai că El le dă la tote hrană la bună vreme, dar poruncesce omului, în stăpânirea căruia le-a pus, să nu le asuprăscă, lăcomindu-se asupra lor spre mai mult câştig.
Dacă Dumnedeu îşi iubesce ast-fel acest soiii de făpturi ale sale cum nu le va iubi şi îngriji şi omul, cu care împreună şi el este 1
(1)	Vecji No. 14, 15.
(2)	Eşirea 20 v. 10
(3)	Leviticul 22 v. 28
(4)	Eşirea cap. 23 v. 5.
(5)	Deuteronom cap 22 ver. 6—7.
(6)	Proverbiî cap 12 v. 10.
(7)	Ep. 1 Cort. Cap 9 v. 9.
www.dacoromamca.ro
526
ALBINA
făptură a lut Dumnedeâ, şi spre folosul căruia s’a făcut tdte cele ce s’au făcut ? Şi dacă preotul va vesti păcatul de care se face părtaş cel ce nu ţine poruncile Domnului, să nu se tămă de neizbândă, căci diua de mâine le va adeveri. Ogorul celui ce se lăcomesce şi nu-f înnoesce puterile se va sărăci, boul luî, asuprit fără milă, va pustii jugul şi atunci lipsa de tot soiul va amărî dilele lacomului nemilostiv. Iar tdte acestea sunt plata păcatului contra dragostei ce se cuvine celor dintre necuvîntătdrele, care ne aduc folos. Dacă în vieţa acăsta Dumnedeu nu lasă nepedepsite asemenea păcate, cu atât mai grea va fi pedepsa şi răspunderea în vremea cea de apoi.
Unşilor ai Domnului, cercetaţi Scripturile, şi vestiţi sătenilor gra-iurile acestea, şi mai mult de cât acestea, ca să vă faceţi vrednici de plata celor aleşi a slujii Domnului şi nămului românesc. Căci de nu, peirea multora va fi prin voi; şi voi vi veţi da shna.
Datoria către aprdpele nostru, mai ales, rând din neputinţă se află în lipsă, este încă o pildă şi un îndemn la muncă; şi nu fără folos va fi predicarea ei. Braţele s'au dat omului să le întărescâ, muncind întru sudorea feţii luî, spre agonisirea bunurilor folositore. Câtă durere nu simt cei ce nu le au, sau deşi le au, dar din alte slăbiciuni, nu le pot întrebuinţâ ; dar pentru acăsta, nu trebue să piară. Dumnedeu a dat unora braţe tari, ca să producă mai mult, şi din prisos să dea şî celui slab, care e fratele luî după suflet. Căutaţi dar, cucernici preoţi, a face pe fie-care păstorit al vostru să rîvnescă acăstă înaltă virtute, căci de i-o veţi sădi în inimă, el va lucră cu mai multă hărnicie, sciind că Dumnedeu l’a trimis in lume nu numai pentru el, ci şi pentru alţii, pentru cei slabi, pe cari Mântuitorul i-a numit fraţii săi.
Mult s’au nevoit în acostă virtute primii creştini şi chiar alţii de mai târdiu, şi pe mulţi dintre ei Biserica nostră recunoscătdre ii sărbătoresc şi îi va sărbători până la finitul vecurilor.
Un mare cărturar ne spune, că împrejurul sf. Serapion se adu-i naseră mulţi călugări şi că cu multă ardore de rîvnă lucrau pă-mîntul şi trimeteau corăbii încărcate spre hrana celor săraci (1). Iar fericitul Augustin vorbind despre mănăstirile călugărilor din răsărit ne spune acesta: Acolo (adică în răsărit) nimeni nu are nimic al său, dar nimeni nu cade în sarcina cui-vâ. Călugării se supun la o muncă, care le asigură hrana, şi nu le abate gândul de la Dumnedeu etc. (2).
Dacă acei călugări cari nu aveau familii, şi a căror grijă eră «plăcerea Domnului întru lauda Luî diua şi noptea» se străduiau în munca câmpului cu atâta arddre, cu atât mai mult sătenii noştri!, care aii familii împovărate şi fel de fel de nevoi.
Bărbaţii, a căror gândire a găsit căile celui înţelept, îndemnă la muncă cu totă rîvna. Aşâ de pildă Solomon dice: «Mergi la furnică, o leneşule şi urmedă-î, vădend căile ei; dar fii mai înţelept de cât dînsa. Căci ea nefiind lucrătore de pămînt, nici avănd pe 1
(1)	Paladius Hist. Laus LXXVI.
(2)	Ter Aug. De Moribus Ecl. 1. 31.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
527
cine-vâ să o îndemne, nici sub stăpân fiind, îşî găsesce hrană vara şi multă strînsdre face în vremea secerişului. Sau mergi la albină şi vedl cât este de muncitore» (1). Iar Sf. Ion Gură de Aur, mişcat de acestă frumosă asemănare, rostesce o predică în care dice şi el: «învaţă deci de la furnică a ave plăcere de muncă, iar de la albină a fi curat, silitor şi iubitor de dmenl» (2).
Iată câte căi se presintă preotului spre a face pe săten harnic şi cu bună rînduială în ale gospodăriei lui.
Bartolomeu Stănescu.
Armata şi agricultura
ă simte de mult trebuinţă de a introduce şi în armată, pe lângă partea educativă militară şi partea educativă agricolă, aşâ după cum se face în Franţa şi alte ţări. Franţa a început mal întâiu cu concediarea soldaţilor pe timpul muncilor agricole, sub cuvînt că, banii câştigaţi de muncitorii agricoli să rămâe Franţei, iar nu să trecă graniţa dimpreună cu muncitorii agricoli străini, ca italieni, germani sau alte neamuri, după cum se întâmplă la noi pe fie care an, forte regulat. Ba cevâ mal mult, mulţi proprietari şi arendatori, preferă pe muncitorul agricol străin în locul celui indigen, pe care-1 plâtesce şi-l hrănesce şi mal bine, sub cuvînt că aceşti omeni sunt învăţaţi ca să trăescă mal bine decât muncitorii noştri indigeni. Acest lucru, după părerea mea este o mare greşală! Eu unul, care sunt venit din popor, cred, şi dimpreună cu mine toţi aceia cari iubesc pe muncitorul agricol indigen, vor crede, că o hrană mal bună pe timpul muncel şi o plată mal bună, va ridică partea morală şi fisică a muncitorilor noştri agricoli, cu mult mal mult decât s’ar pute crede, şi munca lor în acelaş timp va deveni mal superioră (va întrece) munca agricolă pe care o fac muncitorii agricoli străini.
Tratarea muncitorilor noştri agricoli cu mal multă blândeţe, o bună hrană dată la timp, plata muncii fără întâr-diere, este tot ce cere tehnica agricolă şi economică rurală, de la un proprietar şi de la un bun administrator de moşie, pentru ca orl-ce lucrare agricolă să se potă face în bune condiţiunl. 1
(1)	Proverb cap 6 v. 6 şi următdrele.
(2)	Crisostom Omil 12 către Antiohienî.
www.dacaromamca.ro
528
ALBINA
In agricultură, ca şi în armată; o purtare mai înţeleptă din partea superiorului, pote să facă din recrutul cel maî îndârjit, cel mai bun soldat, ca disciplină şi curăţenie. Acelaşi lucru se petrece şi cu un muncitor agricol. Dar pădure fără uscături nu pote există. Acestă dicetore se pote aplică la tote clasele societăţeî omenesci, iar nu numai la muncitorii agricoli indigeni şi la soldatul din casarmă.
Deci plugul şi arma, negoţul şi industria (meşteşugul), a-jutându-se unele pe altele iac bogăţia ţărei, care ridică partea morală şi materială a unui popor, ca şi a individului şi a familiei.
Partea educativă a soldatului în casarmă ar deveni mai solidă, dacă s’ar luă măsuri ca în timpul iernei, pe lângă învăţătura reglementelor, etc., să se ţie şi conferinţe agricole, în unele dumineci sau sărbători, după o anumită programă şi de către omeni speciali în ramura agriculturei. Cel puţin, în acele garnisone, unde s’ar pute găsi ast-fel de omeni competenţi în materie agricolă. Bună oră, s’ar pută face un bun început cel puţin în oraşele nostre unde este câte o şcolă normală de învăţători.
Sub-semnatul, ca şi alţi agronomi, s’ar simţi fericiţi de a pută propagă în casarmă, ceea-ce propagă după catedră, că sub brazda răsturnată de cornele plugului «zace bogăţia şi fericirea poporului român», acea bogăţie care hrănesce pe tote poporele, pe sărac ca şi pe împărat. Conferinţele agricole în casarmă, socotite ca parte teoretică agricolă, vor contribui ca facerea muncilor agricole în timpul verei, să se facă cu mai multă dibăcie, şi ca fiecare soldat să-şi dea mai bine socotela, de ce cu «casmaua» se face o mai bună, săpătură, pentru cultura zarzavaturilor decât cu «sapa». De ce un pom roditor este mai bine a se sădi tomna decât primăvara, de ce un pâmînt arat mai adînc, o să producă mai mult decât unul arat mai la suprafaţă.
Deci sunt atâtea lucruri folositore pe cari soldatul, din conferinţele agricole şi le-ar pute însuşi, şi le-ar pute aplică cu mult folos la lucrările câmpului.
Lucrările agricole făcute în anul trecut de către d-nii coloneii: «Corvin» şi «Hârjeu», cu soldaţii regimentelor respective, le-au atras laudele presei politice, ca şi celei agricole de la noi din ţară, şi ar fi de dorit a avă pe viitor şi alţi
www.dacaromamca.ro
ALBINA
529
imitatori. Când se vor luă măsuri a se introduce şi conferinţele agricole în casarmă, câştigul va fi îndoit servind şi ca parte educativă a soldatului român. Conferinţele agricole s’ar pute ţine forte bine dimineţa de la ora 10—11, sau de la 9—10 a. m. Ori, acestă dată ar pută s’o hotărască comandantul regimentului.
Intr’o cronică a ziarului de agricultură practică din Paris, am găsit în acestă privinţă, o notiţă pe care o reproduc întocmai, cu privire la conferinţele agricole în casarmă.
«După cum s’a înţeles cu autorităţile militare, directorul şcolei de agricultură şi viticultură, va face în fie-care Marţi a săptămâneî, în timpul erneî, o serie de conferinţe agricole, la soldaţii şi la gradele de la al 4 lea regiment de infanterie cu garnisona la Auxerre. Aplicaţiunile pe teren vor ave loc când timpul va fi bun.
Iată programa acestor conferinţe:
L.	Producţiunea agricolă şi cei trei factori aî ei: pământul, plantele, vitele, relaţiunele care există între ele, rolul lor de transformatori.
II.	Pămîntul, amelioraţie (îmbunătăţire) din punct de vedere fisic, prin lucrări culturale şi de îngrăşăminte minerale (amendamente).
III.	Din punct de vedere chimic, prin îngrăşăminte, rolul lor şi întrebuinţarea lor.
IV.	Plante, cum trăesc plantele, selecţiunea şi alegerea seminţelor.
V.	Animalele, exploataţia şi hrana lor.
VI.	Viţa şi reconstituirea viilor filoxerate.
VII.	Viţa şi vinificaţia.
VIII.	Instrumentele agricole.
IX.	Instituţiunile agricole economice, sindicatele, etc.
X.	Rolul social al ţăranilor.
Iată dar o programă de conferinţe atât de instructivă, nu numai pentru soldaţii din casarmă, ci pentru ori-ce bun agricultor, care se interesdză mai de aprope de meseria lui. Ast-fel de conferinţe vor fi ţinute într’o limbă cât se pote de populară, ca fie-care cuvînt să fie bine prins şi înţeles de fie-care soldat. Fiind-că numai ast-fel, vor pute folosi aceste conferinţe soldatului în casarmă, ca şi la sate.
Intru cât aceste rînduri, cu privire Ia conferinţele agricole în casarmă vor fi bine primite de către cei în drept,
www.dacaromamca.ro
530
ALBINA
se va putea vedă într’un timp mai apropiat sau mai depărtat, după cum se vor socoti şi folosele acestor conferinţe într’o mai bună legătură cu lucrările agricole practice ce au început a se introduce în armată ca un bun început, din partea d-lor coloneii «Corvin» şi «Hârjeu».
_______________1	V. S. Moga.
Cultura pomilor fructiferi (1).
Scoruşul.
Cultura scoruşului se asemănă cu a gutuiului; cresce şi într’un pămînt maî slab. Se planteză mai mult pe marginile grădineî.
Fructele scoruşului sunt moi şi se maî numesc şi moşmone.
Prunul şi Corcoduşul.
Prunul este un pom forte răspândit la noî în ţară, căci fructele luî sunt mult întrebuinţate atât în stare prospătă, cât şi ca prune opărite, afumate (pe loşniţă) şi uscate; tot din prune se face şi ţuica.
Prunul cresce aprope în orî şi ce fel de pămînt, fie chiar şi puţin umed. Se înmulţesce prin sîm-burî şi prin lăstari (pueţî). Se altoesce în cunună cu ochiu sau în copulare. Pentru prunii ce se al-toesc la şes, e bine a alege sujeturi de corcoduşi, iar pentru ceî din părţile muntose e maî bine a a-lege sujeturi de prunî sălbatici.
Când prunii au înbătrânit, se reîntineresc prin tăîerea crăcilor bătrâne şi uscate
Prunul atinge înălţimea de 6—7 metri şi pote să trăiască 40—45 anî, dacă este bine îngrijit.
Corcoduşul cresce şi se înmulţesce ca şi prunul.
Cireşul.
Cireşul este un pom care cresce prin pădurile nos-tre în stare sălbatică şi din care s’a obţinut prin-tr’o cultură îngrijită, tote varietăţile bune pe cari le avem. El cresce în orî şi ce fel de pămînt; în 1
(1) VeŞî No. 12 şi 13.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
531
pămînturile grase însă nu prea rodesce, de aceia n’are nevoie de gunoire în pămînturile sărace.
înmulţirea cireşului se face prin sîmburî, iar pueţiî, — dacă nu sunt de varietate bună, — se al-toesc prin ochiu sau în coje. Cireşul se mai pote altoi şi pe trunchiu de vişin.
Vişinul.
Cultura vişinului e aprope la fel cu a cireşului; îî place însă mai mult pămînturile grase. Se în-mulţesce prin sîmburî şi din lăstari! ce cresc pe lîngă vişinii bătrâni, de unde se scot şi se tran-splanteză la locul cuvenit, orî, dacă nu sunt de varietate bună, se transplanteză în şcola de altoit şi se altoesc în coronă prin mugure (ochiu).
(Va urma).	________ Ion E. Mlhaescu.
www.dacoromamca.ro
532
ALBINA
Informaţiunî.
Personele cari primesc ajutore trimestriale de la Eforia Spitalelor Civile, pentru a pute fi reînserise în tabloul anului 1903—1904, urmeză să se presinte la Eforie, Serviciul Comptabililăţii, spre a li se da formularul de certificat pe care trebue a’l complectă şi înapoia Eforiei cel mai târziu până la 1 Aprilie 1903, după acestă dată nu se va mai pute luă în consideraţie.
Personele cari domiciliază în provincie, se vor adresă Administraţiilor financiare pentru primirea formularului de certificat pe care’l va complectă şi înaintâ Eforiei în termenul prevăzut mai sus.
*
* *
In (jiua de 26 Fevruarie 1903, orele 10 a. m., se va ţine la Eforia Spitalelor Civile, licitaţie publică orală, pentru vîmjarea spre exploatare a: 200 arbori de specie paltin, marcaţi pe plaiul Vîrful cu Dor la Sinaia, judeţul Prahova.
Garanţia pentru admitere la licitaţie lei 250.
Condiţiunile generale pentru exploatarea acestor arbori sunt cele publicate în «Monitorul Oficial* No. 174 din 1901; iar cele speciale, precum şi ori-ce alte informaţiuni se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei, în filele şi orele de lucru.
*
* *
La 10 Martie 1903, orele 10 a. m., se va ţine licitaţiune la Eforia Spitalelor Civile, pentru laptele de vacă dulce şi bătut, necesar ospiciilor Mărcuţa şi Pantelimon, în exerciţiul 1903—1904.
Doritorii sunt invitaţi să’şi presinte ofertele sigilate însoţite de o garanţie provisorie de 500 lei de fie-care ospiciu, care va rămâne drept garanţie definitivă.
*
* *
La 14 Martie 1903, orele 10 a. m., se va ţine a 3-a licitaţiune la Eforia Spitalelor Civile, pentru jimbla şi pâinea necesară în exerciţiul 1903—1904.
Doritorii sunt ivitaţi să’şî presinte ofertele sigilate însoţite de o garanţie provisorie dc Ici 2.500, cunoscend că garanţia definitivă va fi de lei 5.000.
In şedinţa sa de Mercuri Direcţiunea institutului de credit şi de economii «Albina* din Sibiu, a stabilit bilanţul anului de gestiune 1902. Beneficiul net realisat în anul expirat se cifrezâ cu 263.124 cor. 30 bani, ceea-ce corespunde unei rentabilităţi de 22% a capitalului social de 1.200.000. Reverimentul casei a fost de 85.771.950 cor. 30 bani. Direcţiunea va propune adunării generale, convocată pe 21 Martie a. c., dotarea fondului de reservă al societăţii cu 22.771,98 coi’.; al fondului de pensiune cu 16.000 dor.; — a da spre scopuri filantropice 17.300 cor. — şi a rescumperâ cuponul de dividendă No. 30, ca şi în anul expirat cu 28 cor., egal cu 14%.
Din suma de 17.300 cor., destinată spre scopuri filantropice, 4.000 corone sunt I-a rată din cele 10.000 cor. votate pentru fondul de clădire al catedralei gr.-or. română din Sibiu.
*
* *
D-l I. C. Atanasiu, prefect al judeţului Covurluî, motivat de un tablou al revizoratului, prin care se arată mersul şcolilor de adulţi şi al şezătorilor din judeţ, a trimis un ordin circular, mai multor comune, unde autorităţile n’au dat în de-ajuns concurs pentru mersul bun al acestor şcoli şi şezători.
In acest ordin, d-l prefect insistă mai ales, ca primarii să stăruiască pentru ca şcolile să fie frecuentate de un număr cât mai mare de locuitori şi chiar de către consilieri şi şeful garnizoneî, căci dinşii ar servi de exemplu celor-l-alţi locuitori.
www.dacoromamca.ro
Serele grădineî Botanice (Cotroceni)
534
ALBINA
Domnule Agent,
La îndemnul şi stăruinţa acestei Administraţiunî după cum sciţi, s’au înfiinţat Societâţi-Culturale-Economice, prin tote comunele de pe Domeniile Coronei şi v’am pus în vedere prin mai multe circulârî ca să veghiaţî de aprope asupra lor şi să stăruiţi a li se da un caracter cu totul local.
M’am convins în personă că aceste Societăţi s'aii desvoltat bine, atât în ce privesce starea lor materială, cât şi acea intelectuală şi ati o înrîurire bine-făcătore asupra populaţiunei locale; însă, pentru ca desvoltarea lor să mergă tot înainte, trebue să fie supraveghiate de aprope, pentru care insist ca d-vs. să faceţi parte din Comitet şi înţelegând intenţiunea nostră să le conduceţi cu totă căldura.
Nu o cer acesta ca un sacrificiu din parte-vâ, cum cred unii din d-vs., ci o consider ca una din atribuţiunile ce le are fiecare Şef de Regie sau Diriginte de DomeniO.
Societăţile acestea, după cum v’am spus, le consider curat locale, prin urmare fondurile disponibile, cari sunt destinate pentru bine-faceri, ţin ca să nu fie întrebuinţate alt-fel decât pentru bine-faceri în comună şi împrejurimele unde Societatea funcţioneză.
Nu înţeleg să se distragă o singură centimă pentru alte scopuri, afară de bine-faceri şi ajutore locale, şi numai când tote trebuinţele şi bine-facerile acesteia vor fi satisfăcute, atunci se pote gândi cine-vâ a merge cu generositatea şi mai departe, cea-ce în starea actuală, de sigur se va ajunge forte târcjiu.
Vă invit să vă pâtrundeţî bine de cele spuse mal sus şi să nu depăşiţi de la instrucţiunile ce vă dau.
Administrator, Ion Kalinderu.
Societăţi Ecorţomice la sate.
Bilanţul Societăţei «Izvorul» din comuna Smulţî, jud. Covurluî, cu sucursalele sale, format la finele anului social, 31 Decemvrie 1902:
Centrala Smulţî. INTRĂRI
Din cotisaţiile lunare ale membrilor.....................
Din depuneri spre fructificare..................... .
La fondul de reservă ...	.........................
La fondul de ajutor................... ......
La secţia asigurărei vitelor . .	...............
La beneficii...........................................
Total . . .
EŞIRI
Bani în efecte: poliţi, contracte autentice şi ipotecă . . Cheltueli de administraţie...............................
2 593,— 2 421,— 215,— 380,95 18,50 544.40 6.172,85
5.S26.45
37,60
www.dacoromanica.ro
ALBINA
535
Mobilier......................................... 94,55
Diurna consiliului de administraţie .... • . . . .	75,—
Numerar în casă.................................. 139.25
Total . . . 6.172.85
Sucursala Cudalbi.
INTRĂRI
Din cotisaţiile lunare ale membrilor................ 2.952,—
Din depuneri spre fructificare......... ............ 699,—
La fondul de reservă............................. 223,15
La fondul de ajutor.............................. 130,—
La beneficii..................................... 169,90
Total . . . 4.174.05
EŞIRI
Bani în poliţî, contracte şi chitanţe............... 3 770,—
Cheltuelî la înfiinţarea sucursalei.............. 53 30
Cheltuell de administraţie....................... 47.25
Ajutdre date.................. . .	......... 10,—
Numerar în casă.................................. 293 50
Total . . . 4.174,05
Sucursala Drăguşenî.
INTRĂRI
Din cotisatiile membrilor........................ 792,—
t
La fondul de reservă . . .............................. 91.61
La fondul de ajutor................................. 3 36
La beneficii..................................... 60,41
Total	.	.“	947,38
EŞIRI
Bani în poliţî şi înscrisuri autentificate....... 911,—
Cheltuelile la înfiinţare şi de	administraţie .....	24,65
Numerar în casă.................................. 11.73
Total	.	.	~	94738
Sucursala Corni.
INTRĂRI
Din cotisaţiile membrilor........................ 199,—
La fondul de reservă............................. 35,50
La fondul de ajutor................................. 2 40
La beneficii..................................... 22,10
Total	.	.	"	259 —
EŞIRI
Bani în poliţe şi chitanţe	.............. 202.30
Cheltuell la înfiinţare şi de	administraţie. .....	15,—
Numerar în casă ...	  35,70
Total	.	.	.	259,—
Recapitulaţie
INTRĂRI
Din cotisaţiile membrilor....................... 6.536.—
Din depuneri spre fructificare...................3.120.—
www.dacoramanica.ro
536
ALBINA
La fonduri de reservă.............................
La fonduri de ajutor..............................
La secţia asigurărei vitelor......................
La beneficii......................................
Total general .
EŞIRI
Bani în efecte de primit..........................
Cheltueli la înfiinţare şi de administraţie.......
Mobilier..........................................
Diurna consiliului de administraţie...............
Ajutore date......................................
Numerar în casă...................................
Total general .
565,26
516,71
18,50
796,81
11.553.28
10.715,75
177,80
94,55
75-
10,—
480,18
11.553.28
La 22 Decemvrie 1902, în comuna Teiu (Argeş) s’a înfiinţat Banca satului «Muncitorul» cu 43 membri fondatori şi capital 2.000 lei, cari dejâ sunt daţi cu împrumut la săteni. Iniţiatori: Al. Geor-gescu, proprietar în Gorj şi arendaş în Teiu, Simion Ionescu, învăţător şi Şerb. Iordache; fruntaşul sătenilor ca preşedinte al Consiliului de Administraţie. D-l Georgescu arendaşul din Teiu, face tote înlesnirile locuitorilor ca să-î scape de samsarii ce cutreeră satul şi s’a ajuns la o tovărăşie agricolă, de vîndarea productelor sătenilor direct la Brăila.
.A. p e 1
C. I. Grigoraş, diriginte al şcolei din comuna Vişina, judeţul Roma-naţî, împreună cu cei-l-alţî colegi, am pus cu ajutorul celui a Tot-Pu-ternie basele unei biblioteci populare la acesta şcolă. Fac un călduros apel la toţi domnii autori, editori, librari, în fine la orî-ce bun Român, cari vor bine-voi a trimite: cărţi, broşuri, reviste pe adresa: Bibliotecei şcolei din corn. Vişina, jud. Romanaţi, prin gara Vişina.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
Gr. Matei, Buhăescî-Vasluî. — Sunteţi achitat pe anul IV cu chitanţa No. 18.118, pe anul V cu No. 2.840 şi pe anul curent al G-lea cu No. 8.151. Ve mulţumim.
—	D-luî Atanasie C. Floreştenu. — Şi cu plată şi fără plată, numai până la 1 Martie.
—	Unui Abonat. — Pentru semînţă de gândaci, ve adresaţi cu cerere Ministerului Domeniilor cât de curând; în cerere trebue să arătaţi ce fel de durjî aveţi, ca să ve dea semînţă după felul ducilor.
—	Gg. Bonciu, Slătiora-Romanaţi. — V’am achitat pe anul trecut al V-lea cu chitanţa No. 7.785, ne datoriţi pe anul curent.
CER.ES
Societate cooperativă agricolă, Bucnresci, str. Karageorgevicî, 3. S’a a-provizionat cu semînţă de lncernă prima, garantată fără cnscntă. Preţ forte convenabil. Onoraţii seî clienţi sunt rugaţi a face din vreme coman-dele, spre a li se rezervă cantitatea necesară.	g—î.
www.dacoromamca.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucurescî.
Comitetul. Preşedinte, loan Kalinderu, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomăneseu, mare proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petru Gârboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, —Secretar, Con st. Banii, profesor secundar şi inspector şcolat—Membrii, Spini C. Haret, Ministru,profesor Universitar; I. Bimitrescu Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Vl.-hlescu, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor. — Censori, l'onst. Alimâneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, pro fesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiunl plătite (Urmare).
Gh. Thomescu (Călăraşi), 2 lei; Canod Ion (Predeal), 1 leu;Ghiţescu (Predeal), 1 leu; Ion Lassaromi (Predeal), 1 leu; Ion N Stănescu (Câm-pina), 2 lei; D. Lăzărescu (Constanţa), 2 lei; Ion Dumitru (Constanţa), 2 lei; Demetrescu C., preot (Bucurescî), 2 lei; Ciocâlteiu P. (Galiciuica), •1 leu; Alexandrescu C, revisor (Craiova), 5 lei; Staiculescu I. G. (Cra-iova), 1 leu; Pelianu M. (Calafat), 1 leu; Popescu D. (Ceratul), 1 leu; Grecescu Maria (Craiova), 1 leu; Bobeiu I. (Craiova), 1 leu; Demetrescu Th. (Craiova), 1 leu; Enăchescu Alexandrina (Craiova), 1 leu; Julia Ecaterina (Craiova), i leu; ionescu M (Craiova), 1 leu; Constantinescu D. (Pleniţa), 1 leu; Petrolian N. (Ciutura), 1 leu; Curcuti I. E. (Craiova), \ leu; Ioanid St. (Craiova), 1 leu; Virvescu V. (Bârca), 1 leu; Rădulescu Ion (Risipiţi), 1 leu; Simniceanu Ion (Simnicu) 1 leu; Enâtescu D. (Oro-delu), t leu; Mihăescu N. (Dobridor), 1 leu; Ionescu G. (Craiova), 1 leu; Popescu Paul (Segarcea), 1 leu; Băleanu Oprea (Piscu-Nou), 1 leu; Du-mitrescu I. (Bechet), 1 leu; Petrescu I. (Cetotea), 1 leu; Nicolin I. (Pleniţa), 1 leu; Predescu Ion (Cetatea) 1 leu; Marinescu Const. (Bârca), \ leu; Ionescu I. (Bodăesci), 1 leu; Boureanu (Boureni), 1 leu; Vladimi-rescu C. (Adîncatu), 1 leu; Demetrescu P, (Galicea-Mare), 1 leu; Geor-gescu Th. (Golenţ), 1 leu; Urzianu Th. (Basarab), 1 leu; Fudulescu Maria (Craiova) 1 leu; Constantinescu Victoria (Băilesci), 1 leu; Vocoridi Natalia (Urzicată), 1 leu; Caracaleanu Elena (Cernalenî), 1 leu;Goiceanu Ion (Goicea-Mare), 1 leu; Alexandrescu (Argetoia), 1 leu; Pârcălabu I. (Fratoştiţa), 1 leu; Nicolaescu R. (Slăvuţa), 1 leu; Fiocscu Alex. (Pleniţa), 1 leu; Popescu V. Gh. (Mârşoni), 1 ;eu; Popescu N. Ion (Ghidiciu), 1 leu; Uusu I. Oprea (Ploşca), 1 leu; Florescu Alex. (Rudariu), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului 1903 al Societăţii e de 54, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 72 lei.
___________________ (Va urma In No. viitor).
www.dacaramanica.ro
LOTERIA
Societăţii pentru inveţătura Poporului Roman
Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor ei normală şi primară din Bucuresci, str. Sf. Ecaterina.
Autorisată de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec turei Poliţiei Capitalei No. 56.312 din 8 Iunie 1902.
350.000 Bilete a un Leă unul
1	a	36.000	Lei . .	Lei	35.000
1	>	15.000	*	»	15.000
2	»	6.000	* •	»	10.000
3	»	2.000	* .	»	6000
6		1.000	*		6.000
12	»	500	s		6 000
30	»	200	W	. »	6 000
60	»	100 *			6.000
100	»	50	»		5.000
250	»	20	» , ,		5.000
465 Câşt. în val. totală de Lei 100.000 Biletele se găsesc de vîntjare:
In Bucuresci: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţiî de tutun.
Judeţe: La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţiî de tutun. Tragerea Lotăriel s’a fixat la 8 Iunie 1903.
I umînârî de ceră curată de albine.
se pot găsi la preotul I. Aposto-lenu, Vâleniî-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinăritu! şi au ceră de vîmjare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenu. 26—17.
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCI
Capital în acţiuni întreg versat în
aur.................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune .	. .	„ 3.955.683.76
Idem format din capital şi alte reserve . „ 1.075.842.60 Total in aur Lei 7.052.531 36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoianu.
Dir. general E. Griinwald. Naţionala asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cos de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţă generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară.
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eflin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil din propria nostră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi:
de Vax cu Elastic sad Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
»	»	» Nasturi
» Lack cu Elastic sad Şireturi
12.95,	13.95, 14.95 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95-
13.95,	14 95, 16.95.
»	» b Nasturi
o Chevreau cu Elastic b #	» Nasturi
Preţuri corente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi I » b b » Botonî »	» Colori »	»
b Gems cu Nasturi şi Şireturi Pantofi deChuvreau albi decoltaţi Idem cu Şireluri şi Nasturi Idem de Lack diferite forme Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi » 2.95 Rupăndu-se la incercare, se dă altă pereche.
Magasin la tote Sesonele, Calea
Victoriei Nn 27 al'Aiuri de Politia	Cititorii revistei vor avă un soăŞSmtnt de
victoriei j\o. aiaiun ae rouţia	60/ din preţurilo însemnate, preBentând
Capitalei, Bucuresci.	cuponul.
10.96,	12.95,	13.95.		
11.95,	12 96,	13.95,	14.95,	15.95.
12.96,	13.95,	14.95,	15.95.	
7.95,	8.95,	9.95.		
6.95,	6.95.			
6.95,	7.95,	8 95.		
5.96,	6.95,	7,95,	8.95,	9.95.
7--