No. 19
Februarie 1903
Hevistă Enciclopedică populară
tipare în fie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an bei 5 I Abonamentul în străin, pe an bei 8
* 6 luni » 3 I Un număr....................15 bani
litru' Aftilri.et&ţi l leu linia. |VIlca publicitate 5 bani cuvîntul anuseriptele nepubllcate se ard.
Comitetul de Redacţie: ion KaleneSeru
irbovicearju ff. Coşbuc 3. Of eseu P. 2)u!fu
Colonel p. V. plasture! 5- Jidamescu V. S- Jdoga Jt. jiicolaescu Qr. Ccodossiu
Corist. C. pop ovicr-Cască.
SUMARUL: Th. D. Spcrantia, învăţătorul (poesie).-— G. Coşbuc, Sufletul după mărte.— Dr. Const. An. Maori, Anghina difterică sau galcile rele.— /. Pdtrăşcoiu, Băncile populare germane (sistem Raiffeisen).— Dr. Irimia Pop eseu, Îngrijirea cailor (arderea cu pot-v6xn).—Florca Durnitrescu, Plăci de marmură comemorative pentru eroii independenţei.— Domniţa Maria.—Din activitatea înaltului nostru Cler. (Circulara P. S. Episcop jPimen cu prilejul anului nou 1903). —Casa de credit şi economie a corpului didactic. — Y...t Cresce-rea şi înmulţirea pasărilor. - O circulară pilduitore a d*luî l. Kalinderu. — Informaţiunl. — Societăţi economice la sate. (bilanţurile soc Peleşul şi Dumbrava).-24 Ianuarie la sate.— Apeluri.—Mulţumiri.-Bibliografii Sfaturi: Folăsele merelor.—Pentru a da lemnului alb culdrea nucului.— Poşta Administraţiei.
Jlustrapiuni: Botezul Domniţei Maria, fiica Majestăţilor Lor Regele Carol I şi Regina Elisabeta.—Mausoleul Domniţei Maria.
O I
o
o
O
o
Q
O
0
G
O
0
O
o :
O: j
m
o
0
o
0
0
o_
0
O
O
o
o I
o
o
o
O
ii
o
0
o
0
I SI
o
o
o
Jţedacfia fi jTdrninisttşfaf'fajgfatotifcdfo Bucurescl.
. „Drogheria Universală" Toma fjrătulescu.
Bucurescl. Calea Griviţel, No. 145, (lângă gara de Nord).
In lot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumuri şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţlunî higenice contra mătreţeî şi cădereî perului. Capilarine, tincturî pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiuri (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri_şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătesci, de Karlsbad, săruri de puciosă, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laborator» chimice, pentru Institute de Bacteriologic şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şilnstrumente chirurgicale,Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalină Şi, acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectuâ analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-luî Farmacist Toma Brătulescu.	26—19.
DE VlNQARE
Moşia 6bedinu Comarnic
10 klm. departe de Craiova 664 pogone; din care 500 pădure tîneră, 140 arabile, 24 livezi, bălţi, zăvoiu, Ecarete noi de zid. 200 lei pogonul; se pote plăti chiar în 10 ani cu procente, depunSndu-se jumătate înainte. Doritorii se vor adresă d-luî inginer Theodor Cliivulescu, Craiova, str. Regina Elisabeta 18.
2G-25.
BflNCfl ROJVIÂNIEI
Capital social de 25.000.000 fr. împărţit în 60.000 acţiuni de 500 fr. din cari 160.fr. versaţi.
Comitetul central:
...................-la Londra
Laclilan Mackinstosli Rate,
Esquire............... ,,
6. I. Gosehen........ ,,
Vindecarea garantată a or-cărei boli, or-cura s’ar numi ea, la bărbaţi, femei şi copii, fie cât de grea şi căutată de cei mai celebrii medici, când suferindul pote urmă tratamentul respectiv fără medicamente şi fără operaţii după
Noua Artă de vindecare a d-lui Louis Kuhne.
Sfaturi între 9—10 dimineţa afară de Duminicile.
Provincia cât cu putinţă prin scri-sore.
Prospecte de cură gratis.
Toma Simionescu, Tomnei 30.
Mii de bolnavi, părăsiţi de doctori, au fost încă scăpaţi prin acest metod de căutare.
6—5.
Viscount Duucannon . Hon H. A. Larvrence JI. Adolphe Vcrnes . . M. Charles Mallet
r>
â Paris
e
Director: M. C. A. Stolz
<> ajutor: M. E. E. Goodwin. Censori: Ioan Kalinderu, Demetru
loan Ghika şi Artlinr Green.
Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucurescî Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra.
www.dacoromamca.ro
VfŢĂTOftUJ
învăţător, tu ai un nume Ce l’a avut Mântuitorul.
Pe urma lui păşesee astăzi Să luminezi întreg poporul, Precum făcu Mântuitorul.
Când suspina sub apăsarea
Robiei vechi, întreg pămîntul,
Atunci trimis de sus de Tatăl Se întrupă ca om Cuvîntul Să mântuescă ’ntreg pămîntul.
Pe ceî rămaşi în întuneric Ce au nevoe de lumină,
Invăţătorule, ’ndrepteză-î Pe calea vieţii cea senină Către dreptate şi lumină.
Atunci venind Mântuitorul S’a dat pe El ca pildă vie,
Acum să sciî c’al tău e rîndul: Acestă cinste ’ţî vine ţie Să fii la alţi! pildă vie.
învăţător, tu aî un nume Ce Ta avut Mântuitorul.
Pe urma lui păşesee astăzi Să luminezi întreg poporul, Precum făcu Mântuitorul.
Tli. 1). Sperantia.
www.dacaromamca.ro
482
ALBINA
Sufletul după morte
ortul acum e întins pe laiţ, acoperit cu pânză pe obraz, iar femei despletite îl bocesc la cap. Casa e plină de fum de tămâie şi de fum de luminări. Omenii intră în casă şi sărută crucea de pe pieptul mortului; 6menii ies, făcendu-şi cruce şi rugându-se pentru sufletul mortului. Pentru bietul suflet!
Ca o rîndunică întârdiată tdmna tânjiu şi apucată de nopţile cu brumă, aşâ se sbate bietul suflet trei cjile de-arîndul, cât stă mortul în casă, negăsind astîmper şi-alinare. El a ieşit din trupul în care-a stat închis o vieţă întregă şi acum râtăcesce singur şi străin pe lume, ca un copil perdut prin păduri.
îndată ce-a ieşit sufletul din trup, în chip de vînt şi luând apoi chip de porumbel nevăzut de ochii omenesci, el sbdră puţin pe de-asupra mortului, fălfăind din aripi. Ţăranii sciu, şi îndată ce a închis mortul ochii, deschid ferâstra ca să aibă pe unde să sbdre sufletul. Dar el, orbit de lumină şi nesciind unde se află, dă din colţ în colţ de odae şi în urmă obosit se aş6<Jă do s’odihnesce puţintel într’un colţ al casei sus, pe lângă grindă. Iar când apoi, dă de terestra deschisă, el sb6ră afară.
Nedumerit, el vede sfîntul s6re şi cerul lui Dumnetjeu, şi larga lume cu vecinica frumuseţe a Celui ce tdte le-a făcut. Şi sbdră de ici până colo, cu temă şi cu mirare, şi iarăşi se înt6rce, şi sboră pe lângă casă, speriat de bocetele plân-getdre ale femeilor, şi trist şi tot mai trist, căci începe să-şi aducă aminte cine este şi de unde a ieşit. S’aşecjă în urmă pe-un capăt de bârnă la chiotdrea casei şi şade aşâ.
Dar îl chinuesce setea amar, căci sufletul are tot deauna, după ieşirea din trup, un foc cumplit în urma lui. Şi caută apă. Dacă vede-o fântână în curte, alergă ca turturica rămasă singură de soţul ei, şi bea apă din găleta plină, ori din 61a cu apă curată pusă anume de dmenii casei, cari s’au îngrijit să umple de cu bună vreme găleta ori 61a neîncepută, ca să aibă sufletul să bea şi să se scalde. Căci, după ce bea şi să răcoresce, sufletul se scaldă în apa aceea. Apoi se întdrce iarăşi lângă casă.
Dar nu scie bietul suflet, că 6meniî casei s’au îngrijit să aibă apă nu la fântână, ci mai aprdpe, în calea sufletului, pe terestră. Aici i-au aşternut o bucată de pânză albă, şi
www.dacoromanica.ro
ALBINA
483
pe ea au pus un colac, o 61ă cu apă curată, şi o făclie a-prinsă. Şi tot aşa au făcut la capul mortului, ca să p6tă bea sufletul apă nu mal decât. Sufletul însă, în zăpăcâla cea d’întâiu, n’a văcjut nici apa de la capul mortului nici cea de pe terestră.
O vede el mai târziu. Că, nici pe chiotdrea casei nu stă mult şi iarăşi dă ocol pe lângă casă, ca fluturele nopţii pe lângă zarea luminii, şi vine şi pe la ferâstra deschisă. Şi acolo iarăşi bea apă şi stă pe pânza aşternută, apoi sbdră pe de asupra mortului, stă la căpătâiul lui, sbdră pe-o icdnă sfîntă — daca este în casă — şi de-acolo se uită la ce se petrece prin casă.
Şi aşa stă sufletul trei (Jile pe lângă casă şi în casă, până ce duc mortul la grdpă. Atunci sbdră şi el pe de-asupra convoiului, şi când se fac stările stă şi el, şi când nu se fac Podurile legiuite pentru mort, se întristeză şi plânge. El e de faţă şi tdte le vede, şi tdte le judecă, veselindu-se când vede că mortul e plâns din inimă curată de aî sel, şi se mâhnesce când rudele şi cunoscuţii mortului uită cele cuvenite morţilor.
Iar după ce tdtă lumea a plecat din cimitir, sufletul rămas singur şi fără de nimeni pe lume, se aşecjă pe crucea mormîntulul şi plânge. Dar dacă a murit omul fără luminare, sufletul n’are voe să se aşede nici pe cruce, nici pe nimic, şi-l dor aripele şi nu mal pdte, şi atunci desnddăj-duit sbdră sub streşina bisericii. Dar nici aici n’are loc de stat, şi ast-fel se chinuesce o c)i şi două şi multe cjile, alergând fără astîmpăr între cer şi pămînt. Şi numai făcliile aprinse în d'ua de Rusitorî şi lipite de uşile bisericii pentru toţi ce-au murit fără luminare, numai acestea îî dau linişte şi pace şi voe să se aşetje unde-vâ să se odihnescă. Dar sorta asta o au numai sufletele celor muriţi departe de-aî lor, în călătorii şi în răsbdie şi al celor cu mdrte de năpraznă. De aceea aprind creştini! la Rusitorî lumini pentru sufletele acestea chinuite, iar la Moşii de primăvară şi la cel de tdmnă li se răscumpără sufletele şi ale acestora şi ale tuturor prin ulcica plină cu apă curată, ori cu vin, şi cu luminări lipite de 1drta ulcelei.
Dacă pe câmp ori în pădure, vel întâlni om murind şi n’a! luminare să i-o aprind! la cap, atunci, în clipa când îşi dă sufletul, să-I pul palmele la gură şi să-I prim)! sufletul în palme — că e vînt — şi închis aşa în palmele tale strânse, să-l duci până la biserică şi acolo să-I dai drumul sub streaşină. Că, aşa, măcar nu se sbate în largul cerului, fără ţintă şi fără scire, şi-şi aşteptă pe lângă biserică lumina lui Dumnedeu pusă într’o făclie de ceră.
Iar, după ce s’a făcut ndpte, sufletul mortului, se ridică de pe cruce şi nesciind încotro să plece prin întunericul nopţii, se întdree pe drumul sciut şi vine la casa mortului.
www.dacaromamca.ro
484
ALBINA
El şăse săptămâni nu păte părăsi lumea asta, ca să se ducă acolo unde s’adună sufletele tuturor ca să plece pe cealaltă lume. Iar aceste şese săptămâni le petrece, umblând pe locurile pe unde a umblat până ce-a fost în trup, şi-şi aduce aminte de tdte câte le-a făcut în vieţă, şi de unele se mâhnesce şi de altele se bucură, pentru că acum are putinţa să le vaijă tăte limpede, prin ochi dumneijeescî şi cu judecată sfintă.
In cele d’întâiu trei nopţi, după îmormîntare, el temen-du-se de întunericul nopţii, vine la casa mortului şi caută să intre în casă, şi se isbesce pe la ferestre şi pe la uşî. Atunci, ca semn că a sosit, pocnesce de sine-şi câte-o icbnâ în casă. In urmă el se aşecjă pe pragul casei unde află aşternută o bucată de pânză albă, o ulcică cu apă şi mucul aprins rămas din luminarea ce-a ars pe pieptul mortului în mână.
După trecerea acestor trei nopţi, el se duce în lume, şi nu mal vine îndărăt decât la t^ilele când se fac legiuitele pomene după mort, la şese cjile după nidrte, ori la două săptămâni.
Atunci vine acasă şi gustă câte puţin din tăte mâncările şi băuturile, şi din când în când vine pe puţină vreme, şi numai aşâ, ca să iea parte la bucuriile şi la durerile celor din casă.
Iar daca nu i se fac pomenile legiuite, el vine şi nu află nimic pentru el, atunci ia nisip şi cenuşe în gură şi plecă mânios şi nu se mal întorce nici odată pe-acasă, dus fiind pentru tot-deauna.
Iar după şăse săptămâni, când i se fac pomenile, el lasă pămîntul şi — dacă nu e duh rău, ursit să chinuiască lumea ca Strigoiu — se duce la sorbul pămîntuluî, şi acolo se adună cu glota de suflete ce purcede prin văzduh spre apele Sâmbetei până la Mărul Sfîntuluî Petru, unde stă Sfînta Mărie şi arată cărările către Raiu şi Iad.
G. Goşbuc.
Suntem întrebaţi de unii din abonaţii noştri, conducători de bănci populare sătesc!, ce preţ cerem pentru publicarea bilanţurilor acelor societăţi.
»
Facem cunoscut tuturor abonaţilor noştri, că noi cari am fost cel d’întâiu cari am propagat prin revistă, înfiinţarea băncilor populare sătesc!, suntem fericiţi să le publicăm bilanţurile ca şi înfiinţările acestor bănci în mod cu toiul gratuit, numai să ni se trimită dări de semă scurte. Asemenea vom fi fericiţi a publică mici dări de semă, de tot ce se face la sate ca: serbări, teatru, etc*
www.dacoromairica.ro
ALBINA
48.)
Anghina difterică sau gâlcile rele
ste o bdlă fdrte rea, molipsitdre şi epidemică, care face multe victime printre copii, dacă nu se iau mesuri ur-
Pgente, pentru combaterea eî. începe de obiceiu, cu o uşdră durere de gât şi indisposiţie şi cu puţină fer-binţelă, încât une-orî, la început, trece neobservată. Dacă examinăm cu băgare de semă, în gâtul bolnavului, vom vede, pe o amigdală sau pe amîndoud, sau chiar în fundul gâtului, o pieliţă sau membrană albă gălbue, ce se formdză forte iute, chiar în câte-vâ ore, şi care este aşa lipită, încât nu so ia pe un pămătuf de bumbac. Acdsta este o gangrenă, ce o formeză nisce animale fdrte mici, cari nu se văd decât cu ochianul, numiţi microbi, speciali ai acestei boli.
Une-orî acea peliţă sau membrană, se întinde în tot gâtul, şi chiar în nările nasului, şi atunci bolnavul rdspândesce un miros fdrte urât, iar vocea îi este răguşită. Ghindurile do la gât se umflă şi ele, faţa îi devine palidă, fără sânge, şi bolnavul cade într’o slăbiciune mare sau o toropelă adincă. Boia durâză 3 —14 (Jde Şi se pdte să o avem de mai multe ori, ca copii mai ales, cum şi ca dmenî mari. Bolnavul mdre numai din causa otrâvirei sângelui, prin otrava, ce o fabrică, microbul din gât.
Une-orî când se vindecă, anghina difterică, pdte lăsă o paralizie a vălului palatului (omuşoruiuî), aşâ că vocea multă vreme este pe nas, iar când bea lichide, îi iese pe nas, şi nu pdte înghiţi bine.
Cel întâiu lucru ce trebue făcut, când să arată bdla, este să despărţim bolnavul, de cei sănătoşi, şi apoi vom căută să curăţim gâtul de acele pieliţî sau membrane albe care se formeză, spre a opri otrăvirea sângelui, şi acesta cât mai cu-rînd şi cât mai des. Pentru acest scop este bine să avem un irigator, şi să-l aşe(Jetn sus, apoi să ţăsuim apă caldă simplă sau amestecată cu zemă de lămâie, în gâtul bolnavului, după ce i-am pus un căluş în gură, — un dop de plută de exemplu. — In lipsă de acest mijloc, putem întrebuniţâ un aparat fdrte comun, un sifon cu apă gazdsă, care mulţumită presiunei acidului carbonic, printr’o ţîşnitură puternică, pdte curăţî gâtul de membranele formate. Local, putem unge bolnavul în gât, la fiecare doue cesurî, cu un pămătuf de bumbac, muiat în zemă de lămâe, sau în gaz (petrol) sau în apă de var. Zema de lămâe, este fdrte de mult întrebuin ţaţă cu succes. Gazul are proprietatea de a deslipî mai uşor acele pieliţe din gât, fiind în acelaş timp şi atiseptic şi liniştitor. Ghiaţa este de asemenea un bun mijloc de a desface gâtul de acele pieliţe albe, liniştind iritaţia şi împrăsciind roşaţa. Introducem în gura bolnavului, mici bucăţele de ghiaţă la fie-care minut, fără întrerupere ()iua şi ndptea,
www.dacoromanica.ro
486
ALBINA
chiar când ddrme bolnavul. Se pote încă da, şi cu linguriţa ghiaţă pisată, amestecată cu zahăr.
In fine ca mijloc curativ sigur, maî ales când e la începutul bdleî, sunt injecţiunile cu ser antidifteric forte. La caşuri urgente, când nu avem o seringă, pentru ca să facem injecţiunea sub piele, putem să-î facem bolnavului un clistir cu serul forte sau să il dăm se l bea, cu puţină apă caldă sau cu lapte. In general acţiunea serului dat pe gură» lucrâză după 24 — 36 cesurî, pe când injectat sub piele, lu-crâză după 15 — 16 ore.
Ca tratament general, bolnavul va fi pus într’o cameră spaţidsă şi aerisită des. Mâncarea lui va fi substanţială şi uşdrâ, compusă din supă, lapte. ouă. I se va susţine puterile dacă este slăbit, dându-î lapte cu puţin cogniac sau rachiu, cafea negră cu cogniac sau cu rom.
Toţi cei sănătoşi, şi maî ales copiii, se vor feri de bolnav; tot ceea-ce a atins bolnavul trebue să fie desinfectat; ru-făriele şi hainele murdare trebuesc muiate într’o soluţie de piatră vînătă 20/,00 sau de acid fenic 3%00 şi apoi fierte cu leşie.
Orî-carî ar fi sdrta bolnavului, odaia unde a dăcut el, tre-buesce să fie desinfectată bine, văruită cu var, şi afumată cu pucidsă după cum urmeză: după ce s’a închis tdte găurile, se pune pe un pat de nisip, o 61ă sau un ceaon, conţinând jaratec aprins sau mangal, peste care se pune, o cantitate de pucidsâ, fărâmată bucăţele, proporţional cu volumul camerei, 20 grame pentru un metru cub, şi după ce arde ast-fel cu uşile şi cu ferestrele închise, odaea va rămâne tot închisă o <Ji şi o nopte, după aceea se aerisesce din nou odaea şi pdte fi locuită.
Dr. Constantin An. Macri.
Foltesoi-CovurluT.
Casa de credit şi economii a corpului didactic.
Am publicat legea Casei de credit şi economie a corpului didactic, care se va pune în aplicare cu începere de la 1 Aprilie 1903.
Nu putem în deajuns îndemnă pe prietenii şi abonaţii noştri, cari tac parte din corpul didactic, a se înscrie ca membrii ai acestei case de credit şi economii, care prin scopul şi organisarea ei, va fi o adevărată bine-facere pentru membrii corpului didactic.
Acei dintre abonaţii noştri, membrii ai corpului didactic, cari ar dori să se înscrie ca membrii, pot adresă cererile d-lor administraţiei revistei nostre, care va îngriji a-î înscrie de îndată ce casa se va constitui.
Y.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
487
Băncile populare germane
— Sistem Raiffeisen —
De unde iau băncile Raiffaisen capitalul P
De bună semă că la întemeierea unei bănci populare, cea d’întâiu şi maî grea întrebare este: de unde banii? De ar lipsi acăstă grea întrebare, nimic n’ar fi mal uşor decât a întemeia o bancă.
Trebue lămurit, că de la modul, cum o bancă populară îşî agonisesce banii, cu care lucreză, atârnă întrâga ei va-l<5re şi întregul folos pe care îl p6te aduce membrilor ei.
O bancă sistem Raiffeisen îşi procură capitalul de întreprindere, adecă banii cu cari lucrâză, în două moduri:
1)	din capital strein, compus din capital luat cu împrumut pe garanţia obştescă şi răspunderea nelimitată a membrilor, precum şi din depunerile la economie, în casa băncii;
2)	capital propriu al eî, compus din părţile membrilor în bancă şi din fondul de reservă.
,1. Capitalul strein-
Capitalul strein este precumpănitor în băncile din sistemul Raiffeisen, maî ales la început. O bancă Raiffeisen se întemeiază pentru prima <5ră numai cu capital strein, de 6re-co părţile membrilor sunt prea mici, pentru a se pute face faţă cererilor de împrumut, iar fondul de reservă lipsesce cu de-săvîrşire la început.
Dar cu cât banca e maî veche cu atât descresce şi capitalul strein, până când se ajunge de se înlocuesce întreg prin capitalul propriu al eî.
Sub numele de capital strein să nu se înţelâgă un capital care nu e al membrilor, ci numai că el nu e al băncii şi nici parte a membrilor în bancă.
In cea maî mare parte, capitalul strein e luat de bancă tot de la membri, dar nu ca părţi sau cotisaţiî obligative, ci sub formă de împrumut şi depuneri la economie, de bună voie.
Deosebirea între capitalul strein şi capitalul propriu, stă în aceea, că cel d’intâiu p6te fi retras de către cei cari l’au dat băncii ca împrumut ori ca depuneri la economie, iar cel de al doilea (capitalul propriu), nu. In capitalul strein deosebim: capitalul luat de bancă cu împrumut şi depunerile la economie.
Capitalul luat ca împrumut. Membrul unei bănci Raiffeisen nu e dator să aducă cu sine capital în bancă. Ceea-ce i se cere lui este răspunderea cu întrega lui avere pentru tdte datoriile băncii.
Ast-fel fiind, o bancă se întemeiază aşâ:
Membrii iscălesc statutele, prin care se legă toţi, răspun-
www.dacoromamca.ro
ALBINA
488
dătorî cu întreg avutul lor pentru tdte împrumuturile luate de bancă pentru eî. Se face apoi preţuirea averii tutulor membrilor după fonciera pe care o plătesc fie-care în parte, pentru a se scî cât preţuesce garanţia totală. Să ne închipuim că avutul total al tutulor membrilor unei bănci, s’ar ridică la 3 — 4 sute de mii de leî.
Acăstă sumă se declară r§spun<Jet6re pentru tdte datoriile băncii. Membrii votâză în adunare generală o sumă 6re-care — de exemplu 20—30 de mii de leî—până la care comitetul administrativ p<5te să ia bani cu împrumut sub garanţia nelimitată a lor, or de unde va găsi. Se încheie pro-ces-verbal de desbaterile şi hotărârea prin care se împuter-nicesce comitetul administrativ şi i se dă preşedintelui comitetului administrativ.
Cu acestă împuternicire iscălită de toţi membrii băncii, comitetul administrativ caută bani, fie la membrii bogaţi ai băncii, fie la alţi locuitori din sat ori din împrejurime, fie la vre-o bancă de-ale statului.
Amintim că se preferă împrumuturile la înşişi membrii băncii şi în sume mici la pers6ne multe; iar dintre capitaluri se dă deosebită întâietate acelora, cari i se dau băncii pe termene cât mai lungi.
La noi, ar pute servi deocamdată destul de bine Creditul agricol şi Banca Naţională, pentru a împrumută băncile populare, pe garanţia obştescă şi nemărginită a membrilor lor.
Băncile populare germane au acum bănet centrale, bănci ale băncilor rurale, la care acestea alârgă ori de câte ori nu pot găsi aiurea împrumut. Să nădăjduim că le vom pute avă şi noi cât de curînd, căci trebue să le avem. Dar mai întâiu se cere să întemeiem băncile populare după normele băncilor Raiffeisen.
Depunerile la economie. Băncile Raiffeisen primesc economiile membrilor nu sub numele de părţi sau cotizaţiunî obli-gative, ci ca depuneri de bună voie.
Acesta este de bună semă forma cea mai potrivită pentru economie: cea de bună-voie; ori-ce fel de economie impusă, îngreuiază starea locmai a celor săraci. Şi-apoî nu trebue uitat că ţăranul e mai mult sărac şi mai puţin risipitor ; ba e chiar fdrte econom, numai să aibă ce economisi. Mulţi, fdrte mulţi ţărani, se libereză din armată cu câte un capital frumuşel de 100 —150 de lei, economisiţi din mica lâfă de caporal ori sergent! Şi câţi nu-şî întemeiază gospodării de totă frumuseţea dintr’un mic câştig adunat cu greu din precupeţie!
Acestea şi multe altele dovedesc că e îndeajuns să i se dea ţăranului prilejul numai, de a-şi depune la economie prisosul bănesc şi nu să se constrângă legând admiterea lui în bancă de depunerea de cotisaţii periodice obligative.
Aşâ fac băncile sistem Raiffeisen; ele lasă depunerea la
www.dacaromamca.ro
ALBINA
489
economii la bunul plac al ţăranilor şi numai îi îndemnă, pe cât pot, fără a-i constrânge.
Depunerile la economie se primesc în băncile Raiffeisen în primul rînd de la membrii; se primesc şi de la alte per-sdne, dacă băncile au lipsă de bani, adecă dacă au rude să-î dea cu împrumut. Se primesc depuneri şi de la femei, fete, copii, servitori, etc., dar împrumuturi nu se dau decât numai membrilor. Depuneri la economie nu se primesc, la unele bănci mai puţin de 5 lei, iar la altele mai puţin de 3 lei odată; de aceea pentru a se înlesni şi economia de sume mai mici, cele mai multe dintre băncile populare germane, aii alături de aşa numita casă de depuneri a băncii o a doua casă de economie numită „casa gologanilor", care primesce economiile mici până la 10 bani.
Se cade să dăm deosebită atenţie acestei minunate case şi mai cu sămă modului, cum băncile pot adună micile economii ale ţăranilor. Iată cum funcţioneză casa gologanilor:
Banca tipăresce şi vinde nisce bilete, numite „bilete de economiede diferite valori: de 10, 20, 50 de bani şi un leu şi de forma biletelor de tren; d. e.:
10 Bani
Banca populară din lonesci
In fie-care duminecă şi sărbătdre trimite în sat pevr’un om sau copil, cu atare bilete pentru a le vinde. Atât ţăranul, care nu are 3 — 5 lei complecţi pentru a-î pute depune la economie, cât şi cel care nu pdte depune odată mai mult de 20—50 de bani ori un leu, precum şi copilaşii vînfjetorî de fragi, căpşune, alune, etc., se silesc pe întrecutele să pdtă cumpără dumineca câte-vâ bilete de economie.
Când se vînd biletele, nu se ţine semă de cine le cumpără; dar cumpărătorii după ce au adunat de maî mulţi lei se duc la bancă cu ele şi casierul, după ce le socotesce, trece suma la casa de depuneri propriu cjisă, la numele respective.
Cu modul acesta se adună pe fie-care an în casa băncii economii de 2 — 3 mii de lei, ba şi mai mult, fără ca cine-vâ să fi simţit vre-o îngreuiare, cum ar simţi de i s’ar cere d. e. lunar aceea ce-î depune el săptămânal sau ori când vrea.
Părinţii obicinuesc să dea pe fie-care săptămână copiilor câte 10 bani pentru un bilet de economie. Acăsta face pe an 5 lei şi 20, iar în 10 ani 52 de lei adunaţi pe nesimţite.
Mulţi copii săraci se silesc să pdtă câştigă pe fragi şi căpşune, alune, flori de primăvară, adunate de ei înşi-şi de pe câmp, când pasc vitele, şi să-şi pdtă cumpără dumineca bilete de economie.
E o luptă de întrecere, o ambiţie demnă de tdtă lauda,
www.dacoromanica.ro
490
ALBINA
aprinsă şi înflăcărată necontenit printr’un mijloc atât de simplu şi atât de măestrit.
Foldsele nu se pot preţui.
Familii sărace scapă adesea de primejdii neprevăzute, se întemeiază gospodării, se înlătură risipa etc.
Dar mai pro sus de tdte este folosul moral: Un sătean, care s'a, deprins de mic să câştige şi să economiseseă singur, nu mal pole deveni risipitor decât printr’o prea mare mânie a lui Dumnezeu.
Atât pentru capitalul luat ca împrumut, cât şi pentru de-punorî la economie, banca plătesce dobîndă cât posibil mică, pentru ca să pdtă şi ea da împrumuturi membrilor tot cu dobîndă mică. Mai mare dobîndă plătesce împrumuturilor luate pe termene mai lungi; la depuneri la economie, plătesce ceva maî puţin, iar pentru economiile din casa gologanilor şi maî puţin.
Atât retragerea împrumuturilor, ca şi a depunerilor, se face după o anunţare cu cel puţin patru săptămâni.
1.	Pătrăşcoiu.
Lipsea.
I N G"R IJ I "R E A GAIL6R
Arderea cu potcova
e scie că potcovirea sau maî bine <;lis potrivirea potcoveî pe copita calului, se face sau cu potcova rece, sau cu potvova încălzită, de unde şi numirea de potcovitul rece potcovitul cald. Acesta din urmă pote câte odată să dea loc, la arderea tălpeî.
Caii cu copitele pline, aceia cari aii cornul tălpeî subţire, sati la care potcovarul le-au curăţit prea mult, sunt ceî mai expuşi la arderea cu potcova. In afară de aceste împrejurări, arderea tălpeî, se datoresce maî în tot-cleauna faptului, că potcovarul ţine prea mult timp potcova încâlcită, asupra tălpeî.
Calul cu talpa arsă, schiopătă îndată după baterea potcoveî, schiopătura fiind după gradul arsu-rei, uneori forte pronunţată, alte dăţi din contră, ameninţând numai. Daca animalul a fost ars tare, atunci cornul tălpeî, pe dinafară negru, se arată dacă îl curăţim puţin cu cuţitdea, ore-cum mole,
www.dacaromanica.ro
ALBINA
491
zemuind chiar. In caşuri uşore însă, după curăţirea cornului ars, negru, rămâne un corn uscat de colore gălbue.
La cea maî mică apăsare, izbire, sau strângere cu clescele a tâlpeî arse, calul arată dureri grozave.
Do regulă vindecarea se produce în câte-vâ <,lile; se pote totu-şî întâmpla, maî ales când se negli-jeză bolnavul, ca lecuirea să ceră mult timp, ca boia să se complice, să pună în pericol chiar, viaţa animalului.
Cel d’întâiu lucru de făcut în cas de arderea tăl-peî este, ca după ce am despotcovit calul, să îl ţinem cu piciorul bolnav în apă rece, într’o apă cur-gătore, sati se-1 oblojim cu pămînt galben, amestecat cu apă rece oţeţită. Când însă după 2 ţlile de la întrebuinţarea acestui tratament rece, nu se observă nici un semn că boia merge spre bine, atunci trebue să ne gândim că arsura a fost prea rea, sau că s’aîi iscat complicaţiunî. In asemenea cas se va chema de îndată medicul veterinar.
Irimia Popescu
Meilic-vHcrinftr.
Plăci de marmură comemorative pentru eroii independentei.
m e găsesc rari propuneri fericite, ca acea a d-lui D. ţrT) Aug. Lauiran, privitore la publicarea numelor celor căduţî în resboiul pentru independenţă, din fie-care ^ comună, la Biserică, Primărie şi Şcolă.
Asupra acestei cestiuni îmi permit să fac o constatare. Mulţi admiratori ai posiţiunilor frumose de pe Valea Prahovei, au avut ocasiunea să visiteze în Buşteni, minunata biserică domnescă de acolo. Grija şi evlavia cu care e păzit acest pios şi scump locaş, în mijlocul posiţunilor pitoresc! ale localităţii, îţi umple sufletul de o mare mulţumire şi te atrage în mod iresistibil în întrul sCu, îndem-nându-te să te lepedî câte-vâ momente de ce este omenesc in tine şi să îndrepţi un cuget curat către Dumnedeu. La uşa bisericii, în partea dreptă, se află o placă de marmură vînătă, pe care sunt săpate cu litere aurite numele celor
www.dacaromamca.ro
492
ALRTNA
morţi, din comuna Predelul, în răsboiul de la 1877; iar de desubt numele înfocatului naţionalist V. A. Ureche şi al d-neî Ureche, cari au pus acea placă acolo.
Nu sciu, cine a vădut acâsta şi n’a tresărit de mândrie naţională, căci a simţit că numai ast-fel trebue să se scrie numele eroilor. Pentru ori-care Român acestă placă are tot atâta însemnătate ca şi mândrul locaş dumne^eesc.
Sciu că şi prin casa şcolelor — şi pe altă cale pote — s’au răspândit tablouri de hârtie cu numele celor morţi pentru patrie spre a se păstră la şcolă, biserică şi primărie. Dar hârtia e tot hârtie, şi par’că nu e destinată să eterniseze nume de eroi.
Nu cred că tote satele din ţara românescă să aibă fericirea de a’şl fi dat fie-care tributul de sînge la 1877. Dar iarăşi nu cred ca să nu se găsâscă în fie-care sat, tributar anului 1877, un proprietar, un om avut şi iubitor de neam, sau chiar un învăţător în lipsa acestora, care să nu ia pildă fapta regretatului nostru patriot V. A. Urechiâ.
Pote că unde suntem urmaşi al Romanilor, cari ’şl-au scris istoria în piătră, pote că unde numele eroilor nu se pot eternisâ de cât ast-fel, ni se pare că ceea ce s’a făcut până acum nu e de cât începutul. Când fie-care comună îşi va săpa în marmură numele eroilor săi, vom pute dice că fie-care din ele ’şl-a scris istoria răsboiulul din 1877, rămânând ca alegoria acestui răsboiu să se facă în Capitala ţării, din fondul votat de actualele adunări legislative, în urma propunerii d-lul M. Ferichide, preşedintele adunării deputaţilor.
Florea Dumitrescu.
Inst. şi direct, al şc. No. 15 de bueţl. Bucurescl.
>‘G
Folosele merelor.—Merele au o înrîurire bine-făcetore asupra stomacului. Mâncate înaintea mesei, ele deştâptă pofta de mâncare după 10 minute. De aceea e bine ca, la fie-care masă, să se mănânce 2—3 mere. Mâncând mere căpătăm putere de a lucră, fie cu creerul, fie cu corpul.
Se explică acesta prin aceea că merile ajută mult la mistuirea alimentelor. Pe lângă acâsta chimiştiî au constatat că merile conţin o doză puternică de nitrate şi de fosfate, substanţe cari intră în composiţia creeruluî şi a muşchilor, aşâ că acest fruct are o însemnătate f<5rte mare.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
493
D6MNIŢA MATţlA
căstă odraslă a Case! Regale, răpită în fldrea copilăriei, după o viaţă pămîntescă de numai trei ani, şase luni şi o cji, a fost botezată la 1 Octom-vrie 1870 în legea ortodoxă, naşe fiind: A. S. Principesa de Hohenzollern, A. S. Principesa de Wied, A. S. Imperială Principesa de Baden, născută Principesă de Leuch-tenberg, A. S. Regală Contesa de Flandra şi A. S. Regală Principesa Maria a Olandei, represintate prin I. P. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei. Ceremonia botezului e înfăţişată în gravura, din numărul de astăcjl, şi e descrisă în chipul următor în cartea întitulată: Din viaţa Regelui Ca-rol al României. — însemnările unui martor ocular:
«1 Octomvrie (1870). O vreme minunată. AdI e botezul ■(Domniţei Maria, în biserica de la CotrocenI, unde cel doi «MitropoliţI şi capii autorităţilor civile şi militare, aştăptă «alaiul botezului care s’a adunat în Palatul Domnesc. Dom-«niţa, purtată de domnişdra de ondre a Domneî, o fată a «fostului preşedinte al Consiliului, C. Creţulescu, vine în-«tâiu, după aceia Domnitorul cu aghiotanţil săi, cu miniştrii <şi cu tdtă curtea. Alaiul se îndreptă spre biserică, în su-«netul clopotelor; momentul botezului e anunţat capitalei «prin 21 tunuri.
«După ceremonie, Ddmna primesce felicitări în aparta-«mentele EI, nu ia însă parte la dejunul servit în pai’c, care «se înfăţişeză în frumuseţe tomnatică.»
Augustul Părinte, în durerea sa, scria primului ministru, trei cjile după ce Pronia il încercase într’acest chip:
«Amintirea cea mal dulce, pe care repausata Ndstră fiică «Ne-a lăsat, ca un scump odor, este nemărginitul el amor «către patria în care s’a născut, amor care era atât de viu, «în cât chiar la frageda-I vîrstă, în cea d’întâiu depărtare «în străinătate, Ea se simţi coprinsă de dorul ţării.
«Legea copilei Ndstre, limba ce Ea vorbea, a dobândit o «nouă sfinţenie pentru Noi, căci fie-care cuvînt românesc «Ne va fi de aci înainte un răsunet al acelui glas, pe care «nu-1 vom mal au<Ji pe pămînt».
www.dacaromamca.ro
Botezul Domniţei Mari a, fiica Majestaţilor Lor Regele Carol I şi Regina Elisabeta. Născută la 27 August 1870, răposată întru fericire la 28 Martie 1874.
496
ALBINA
Din activitatea înaltului nostru Cler
P. Sfinţitul Episcop al Eparhiei Dunărei de jos, cn ocasia anului nod 1903, a adresat cucernicilor protoerel al acelei eparhiei alăturata circulară, din care se pot trage multe Învăţături de toţi preoţii din ţară.
Un an a trecut, altul a sosit.
Anul 1902 s’a dus în rîndul tovarăşilor luT, alcătuind noianul vecîniciel, pe care îl are numai singur Dumnetjeti, făcătorul timpului ca şi al tuturor celor-lalte făpturi ale Sale. Cu trecerea anului, se scurge şi o parte din vieţa nostră, aşa că sosiţi la sfîrşitul anului vechio cu voinţa lui Dumnezeii, ne găsim în pragul noului an 1903.
Intrăgâ nostră vicţă, de la vîrsta când am început a cugeta şi a ne dă sema de noi şi de lucrurile ce ne înconjoră, formeză un lanţ de aduceri aminte şi fapte, unele plăcute şi încîntătdre, altele întristătdre, ba chiar durerose. Faptele s’aii dus împreună cu timpul când s’au petrecut, pentru că timpul tdte le înghite şi cu el tote trec în domeniul vecîniciel, rămânând numai aducerile aminte cari cristaliseză faptele.
Câte popore s’aO strecurat cu timpul în care au trăit, şi câte evenimente au dispărut, rămânend numai ca nisce lapte istorice ale lumii! Un lucru a rămas; — a rămas efectul faptelor, efect bun sati rău, după cum a fost în sine fapta, ori bună ori rea, fie a unul popor, fia a unul om.
Istoria nemulul nostru românesc ne oglindesce faptele strămoşilor în decursul celor opt-spre-cjece sute de ani, de când existăm ca naţiune şi popor în aceste părţi ale lumeî. Din istorie le apreciem laptele lor ca omeni şi creştini. Câte greutăţi n’aii avut de învins şi câte lupte n’aii avut de purtat cotra barbarilor cari s’au rostogolit pe frumosele câmpii ale scumpei nostre ţări! Tote aii trecut, au intrat în abisul uitării, iar faptele strămoşilor şi moşilor noştri aii rămas, pentru că şi-ah iubit şi respectat religiunea care le-a fost tot aşâ de scumpă ca şi moşia’
Rămâi cu adevărat uimit, când gândescl cât de greii a fost trecutul şi vieţa, şi când găsescl caracterul şi statornicia străbunilor noştri, ca o stîncă de granit pe care nici o vijelie nu o pote clinti. Apărarea moşiei şi a religiuniî eră devisa strămoşilor
www.dacoromanica.ro
ALBINA
497
noştri. Pentru ele eî trăiau, pentru ele eî muriau, pentru că în ele ei viaii.
Aşa aii cugetat şi aşa au trăit Românii!
Să ne întărcem însă la timpul cel mai apropiat de noi;—să ne dăm sema de lucrul nostru, să cercetăm din nou faptele să-vîrşite de noi, cu alte cuvinte să ne facem un scurt bilanţ al activităţii nostre ca români şi în special ca preoţi, — ca părinţi sufletesc! ai poporului nostru românesc. Bilanţul e lesne de format: starea poporului nostru judecată sub tote raporturile, fie cel religios-moral, lie cel economic-social, dau resultatul sigur al activităţii nostre preoţesci. Dacă în decursul anului ce înche-iăm, binele a propăşit în cercul păstoriei fie-cărui dintre noi, e o dovadă a hărniciei nostre pastorale; dacă din contră, răul s’a îmulţit, de sigur că o mare parte se atribue ne-priceperii nostre pastorale. Scurt, putem afirmă că de la activitatea nostră pastorală, atârnă binele si fericirea poporului, sau răul şi peirea lui.
Am afirmat că de la munca şi hărnicia fie-cărui preot depinde în total, buna stare morală şi materială a poporenilor încredinţaţi păstoriei sale. Da, aşa este; căci nu sciu care altul ar fi rostul şi chemarea preotului în societate, dacă nu năzuinţa ne încetată de a o îndrumă pe calea propăşirii morale şi sociale creştine. Numai prin acesta ar satisface poruncii date de Iisus Christos, a fi lumina lumii] poruncă care cuprinde în sine întregul domeniQ al vieţii creştinesc! şi cetăţenesc!. Orî-cât s’ar încordă autorităţile lumesc! de a îndrumă omenirea pe calea cea bună sub tdte raporturile, nu ar pute avea succesul dorit, ca acel îndemn din partea bisericii, cu caracterul ei blând şi cu sancţiunea Dumnezeiască, dată de către fondatorul ei, Iisus Christos, caro a adus binele şi fericirea lumei.
In aşă chip şi în aşâ mod trebue să cugete la începutul anului fie-care dintre cucernicii, preoţi ai acestei de DumneZeâ păzite Eparchii, părinţi sutletescî ai scumpului nostru popor de la gurile Dunărei.
Din partc-mî cu voinţa lui Dumnezeu, sunt abiâ Zece luni de când am conducerea acestei trumose Eparhii şi dacă îndrăznesc la sfîrşitul anului 1902 a-mi îneheiâ bilanţul activităţii mele e-piscopale, apoi am bucuria mea sufletăscă a însumâ un număr de măsuri, sfaturi şi instrucţiuni, cari — precum sciţi — unele le-am împărtăşit în mai multe circulări prin Prea Cucernicia Vostră, iar altele cu prilejul visitelor canonice ce am lăcut în o parte a Eparhiei, sau când am avut bucuria de a primi pe unii dintre preoţi la reşedinţa nostră episcopală.
Intre aceste măsuri s’ar pute cită:
a)	. Indroducerea conferinţelor proiopopescl, cari se ţin din două în două luni la reşedinţa episcopală, sub preşedinţa Nostră. Cunosceţi cât de bune şi folositore sunt aceste conferinţî pentru administraţia Eparhiei.
b)	. Obligaţiunea ca fie care preot din întrega Eparhie să ţină predici şi sfătuirî pestorale, tinZend printr’acâsta a lumină din
www.dacoromamca.ro
498
ALBINA
ce în ce maî mult pe omeni asupra unei vieţi mal îngrijite, atât ca creştini, cât şi ca cetăţeni şi ca gospodari.
c)	. Intinţarea toilor matriculare sau aşâ numitele memorii disciplinare pentru fie-care preot, în care să se noteze cultura, conduita şi activitatea pastorală a preotului în mijlocul poporenilor lui, cum şi în vieţa sa casnică.
d)	. Împărţirea parohiilor, după importanţa lor, în trei categorii, atât la oraşe cât şi la sate, ca ast-tel să putem în mod mai drept răsplăti meritul.
e)	. Introducerea concursului de titluri, de bună purtare, şi de o harnică activitate pastorală a preoţilor, ca singura cale prin care ar pute obţine transferarea de la o parohie mediocră la alta bună, sau de la posiţiunea de supranumerar la posiţiunea de paroh. Prin acestâ măsură, pe de o parte, putem cu siguranţă da lie cărui preot şi candidat de preoţie, aceea ce i se cuvine; iar pe de altă parte, se înlătură răul şi dăunătorul obiceiu de a se tace interveniri, maî tot-deuna pentru cel puţini meritoşî, ca să nu (Jic rol, şi cari interveniri sunt iorte dăunătore demnităţii preoţesc! pe care trebue să o păstrăm neştirbită.
f)	. Introducerea foilor de inspecţiune atât de necesare pentru o bună administraţiune. Prin ele se vor face inspecţiuni mult mai complecte şi maî consciinţiose, de ore-ce se îmbrăţişeză tote acele cerinţî, cari se raportă nu numai la starea bisericeî şi împrejurimea el, dar se cer cunoscinţe şi date, despre şcola comunală şi numărul elevilor, despre starea materială şi morală a poporului, despre instituţiunî culturale şi filantropice, despre starea comunei, despre casa preotului, despre cimitir, etc.
g)	. O măsură de o mal mare valore o consider pe aceea a introducerii conferinţelor pastorale în intriga Eparhie, după cum am disposat prin circulara No. 856 din 26 Maiu 1902, cari conferinţe s’aft inagurat şi ţinut de ia 15 Octomvrie până la4No-emvrie trecut.
Nu pot ascunde temerea ce aveam la introducerea acestor conferinţe, cu cele cinci ţese anunţate, întru cât preoţii, nu erau deprinşi cu atarl conferinţe, dar spre marea mea mânuîere, resul-tatele obţinute au fost cu mult mal pre sus de aşteptările mele, ceea ce dovedesce că preoţii noştri sunt doritori în a deveni din ce în ce mal pricepuţi şi mal harnici conducători aî poporului, pentru care le exprim mulţumirile Mele.
Am nădejde nestrămutată că la viitorele conferinţe resultatele vor ii şi maî îmbucurătore.
Iată şi tesele cari vor fi lucrate şi discutate în perioda anului ce începem 1903 :
I)	. Rolul Bisericii în vieţa nostru;
II)	. Cinstirea creştinescă a duminicii şi a sărbătorilor mari, cum şi combaterea obiceiului de a se ţine sărbători nerecunoscute de Biserică;
III)	. Misterul Mărturisireî şi Euharistiei; însemnătatea şi ad-
www.dacaromamca.ro
ALBINA	499
ministrarea lor. Diferenţele între Biserica nostră şi cele-l-alte confesiuni creştine; si
IV). Sfuluirea poporului de a întrebuinţa cu folos timpul de muncă.
h)	. O altă disposiţiune, de o incontestabilă importanţă, a fost şi obligaţiunea ce am impus preoţilor de a îndemnă pe părinţi, mal ales pe cel de la ţară, spre a-şi trimite copiii la şcolă şi a-î îndemnă la învăţarea diferitelor meşteşuguri casnice atât de tre-buinciose pentru viaţa de tote cjilele, cum şi îndatorirea preoţilor parohi de a întocmi datele statistice în privinţa alcolismuluî, concubinagiilor, criminalităţi, epidemiilor, mortalităţii, nascerilor nelegitime, etc, şi la tot ceea ce privesce starea morală a poporului nostru.
i)	. In fine, încă un fapt forte îmbucurător, care dovedesce hărnicia şi cugetarea sănătosă şi creştinescă a preoţilor din ace-stă Eparhie, a fost şi înfinţarea societăţii «Solidaritatea» a cărei scop filantropic şi cultural vă este cunoscut. In acăstă societate spre a Mea mulţumire s’au grăbit a se înscrie aprope toţi preoţii din Eparhie, aşă că păşim în noul an, funcţionând de drept şi de fapt cele patru secţiuni, din cele patru judeţe eparhiale avendu-şî Ge-care secţiune comitetul el.
Incheiând acest scurt bilanţ, găsesc astăcŢU, la începutul noului an 1903, cel mal bun prilej de a rugă pe bunul Dumnezeu, păstrătorul vremilor şi conducătorul anilor, să umbrăscă sub puternicul Lui scut scumpa nostră ţară, să dăruiască iubitului nostru suveran M. S. Carol I şi Augustei Sale familii, cjile bune, perfectă sănătate şi întru tote bună sporire. Să călăuzdscă bunul nostru popor pe calea binelui şi a propăşirii, făcendu-1 vrednic de renumele glorioşilor noştri strămoşi.
Acestea sunt cele mal scumpe urări ce fac, la începutul anului, clerului şi poporului din Eparhia Nostră.
--------------------------
Pentru a da lemnului alb eoldrea nucului, luăm: apă 1 litru, pămînt de Casei im pasabil 30 gr., potasă de America sau cenuşe de drojdii, 20 gr.; se fierbe un sfert de oră şi pe urmă este aplicat cald pe lemn.
Se lasă a se usca lemnul, apoi se udă iarăşi faţa cu amestec de 30 centilitri de oţet şi pilitură de fer 25 grame. Se lasă a se usca şi se frecă pe urmă cu hârtie sticlalâ (Glas-Papier) până ce căpătăm lustru dorit.
Rugăm pe toţi prietenii revistei, cari ne-au trimes diverse articole spre publicare, să nu fie supăraţi, dacă din causa lipsei de spaţiu, suntem nevoiţi ale amână publicarea.
www.dacaromanica.ro
500
albina
Crescerea şi înmulţirea paserilor.—Incepend acum ouatul păsurilor, iată câte-vâ instrucţiuni cu privire la ocupaţiile avicultorilor:
1.	Puicile tomnatece încep a ouă acum pe capete ; avicultorul să strîngă cu îngrijire dilnic ouăle lor.
2.	Găinile bătrâne încă nu se lasă mai pe jos, căci acum ouă mai mult, iar ouăle lor ating volumul cel mai mare; să se adune dilnic aceste ouă, însemnând pe ele data dileî şi felul rasei, dacă e vre-o rasă specială.
3.	Tot acum este timpul ca să înlocuim, să premenim, găinile bătrâne, de patru ani, prin cele tinere.
4.	Să se continue clocirea ouălor de raţă şi de gâscă, preparândule cuibarele şi locuinţa, din punct de vedere higienic.
5.	Să se pregătăscă camera unde vor fi puşi noiî-născuţi, obser-vându-se curăţenia şi îngrijirile higienice cele mai minuţidse.
6.	Se vor pune la clocit ouăle de rase speciale.
7.	Se va termină cu îngrăşarea păsărilor.
8.	Luna Aprilie este luna când curcile se întrec la ouat; să se adune dar cu îngrijire ouăle lor.
9. Să punem curcile la clocit, cât maî cnrând posibil, căcî puii eşiţî în vremea acăsta sunt maî puternici şi maî forţî.
10.	Să se facă clocirea ouălor destinate de a da nascere la păsări de reproducţiune.
11.	Se va supraveghiâ clocirea ouălor de raţă, precum şi eşirea din găoce a bobocilor de raţă.
12. Dacă vremea este frumdsă şi sorele cald, se va scote, dacă avem, bobocii de gâscă Ia iarbă, dimpreună cu mama lor si cu un gâscan.
13.	In tdtă curtea păsărilor se va face curăţenie generală, spă-lându-se şl văruindu-se coteţele.
14.	E timpul ca şi coteţul de porumbel să fie văruit atât în năuntru cât şi pe din afară, pentru ca eî să’l potă zări maî cu înlesnire din depărtare.
15.	Să se visiteze cât de des clocirea fasanilor şi a porumbeilor.
16.	Să se împerecheze porumbeii, aşa fel în cât să nu rămâe nici unul fără soţie, ca apoi acesta să strice liniştea celor-l-alţî.
17.	Se vor hrăni epuriî de casă cu cât maî multe verdeţuri.
Y.

www.dacoromamca.ro
AT.RTNA
501
6 circulară pilduitore
D-l I. Kalinderu, care nu pierde nici o dată din vedere, marele scop al Administraţiuneî în capul căreia se află, a adresat o circulară agenţilor Domeniilor Coronei, din care se pot trage multe învăţăminte. Iat’o:
Ţinta acestei Administraţiunî a fost tot-deauna, după cum ştiţi, de a înlocui regimul arendărei Domeniilor Coronei prin acel al exploatărel directe, spre a pute ast-fel mal bine ocroti pe locuitori şi a-î îndrumă pe calea propăşirel.
Spre îndeplinirea acestui scop, noi am alcătuit cu destulă trudă un corp de agenţi români, cu studii speciale de agricultură şi de silvicultură. Urmând aceste norme, n’am avut deci în vedere numai interesele legitime ale serviciului, ci şi folo-sele ce pote aduce o administraţiune de natură ca a nostră, atât locuitorilor de pe Domenii cât şi megieşilor, fie prin învăţăminte directe, fie prin puterea exemplului. Cred că pot să constat că am izbutit, căci am avut adesea prilej şi mare satisfac-ţiune de a vede că multe din cele ce se fac la noi sunt luate de pildă, căci omul se instruesce prin imitaţiune şi se animă prin exemple.
Răspândirea metodelor practice de muncă şi a cunoscinţelor lolositore pe calea exemplului e însă încetă şi mărginită.
Ea rămâne mult timp închisă într’un cerc strâns şi nu se pote generalisâ pentru că cunoscinţa lucrului bun nu pătrunde în regiuni mal depărtate. De aceea am înfiinţat de 12 ani Biblioteca populară a Administraţiunil Domeniilor Coronei, care a ajuns acum la a 25-a broşură. Văd cu plăcere că cărticelele apărute până acum se cer mult şi sunt bine apreciate.
Pentru scrierea lor am recurs, în cea mal mare parte, la specialişti, cari nu fac parte din Administraţiunea nostră. Mal este încă un mijloc prin care se pot răspândi cunoscinţe folositore, sfaturi bune şi morale, explicaţiunl practice, anume prin articole scrise în revistele răspândite în clasele rurale. Reviste de acest fel sunt de exemplu: Albina, Agrarul, Gazeta Săteanului, Amicul Agricultorului şi Revista Pădurilor, cari aduc multe servicii în acestă ordine de idei.
Mi-ar lace dar o plăcere de a vede că agenţii noştri între-buinţeză în folosul obştesc experienţa ce dobândesc şi scriă în revistele de specialitatea lor, articole de felul arătat mal sus.
Mal mulţi dintre d-v., aîx şi făcut publicaţiunî de felurile a-mintite, aşi dori însă ca acesta să se generaliseze. Natura ocu-paţiunei d-v., traiul neîntrerupt la ţară şi rolul ocrotitor ce au agenţii noştri, vă pun în posiţiune de a cunosce atât relele de care suferă ţăranul în viaţa sa economică cât şi cestiunile care se pot indică cu speranţă de a produce convingere şi de a da îndemnul îmbunătăţirel. Fie care ocol silvic şi fie-care regie a administraţiei nostre sunt înzestrate cu mici biblioteci şi cu a-
www.dacoramamca.ro
502
AîiBTN A
bonamente la reviste speciale românesci şi străine, cu ajutorul cărora vă puteţi ţine în curent cu lucruri noul, cu progresele ce se fac.
Vă recomand, d-le Agent, pentru publicaţiunî silvice în special Revista Pădurilor, organul Societăţeî Progresul silvic, care apare acum de 16 ani fără întrerupere şi la care sunteţi abonaţi, precum sunteţi mal toţi şi membrii ai Societăţeî silvice. Agricultura are un mare număr de reviste, pe când în ţară sil vicultura nu dispune decât de acest singur organ. Trebue dar să căutăm ca toţi silvicultorii cu dor şi tragere de inimă pentru folositorea lor profesiune să contribue prin lucrări de va-lâre la înflorirea acelei reviste. Şi se înţelege că acestă reco-mandaţiune se adresezâ mal ales Domniei-vostre, pentru că aveţi stabilitate mult mal mare decât acel al Statului, înlesniri mal mari de studii, dar mal ales, pentru că nu sunteţi distraşi în continuu de la ocupaţiunile d-v. speciale, ca confraţii d-v., cari trebue să îndeplinescă, în calitate de singuri agenţi exteriori şi de control, de care dispune Ministerul Agriculturel, o mulţime de lucrări străine de sciinţa silvică.
Vă invit dar, Domnule Agent, a ţine semă de ace'stă dorinţă şi a stimula şi pe silvicultorii ce sunt sub direcţiunea d-v., ară-tându-le că studiul complet al unei cestiunî e cel mal bun mijloc de a împrospăta şi de a mări cercul cunoscinţelor profesionale şi că ţara are mare nevoie de a soi exact aspectul adevărat al cestiunilor silvice la noi, pentru că singura bază a în-dreptăreî şi a progresului e cunoscinţa sigură a nevoilor şi a căilor de urmat.
Studii speciale bune, sunt dovetjll de aptitudine şi de capacitate şi le voiu aprociâ tot-doauna în acest chip.
Cel dintre d-v., cari vor ave deci articole privitore la cestiunî silvice, la comerciul şi la industriile lemnelor, ni le vor trimite şi vom îngriji să lie publicate în Revista silvică saG în alte reviste speciale. Iar cel cari vor ave lucrări mal mari, pot de ase-mea să ni le înainteze şi le vom publică sau în Biblioteca populară a acestei Administraţiunî, saG dacă ies din cadrul acesteia, ca broşuri sau volume deosebite.
In cât privesce agricultura, după cum am (,U8 mal sus, are reviste ca: Albina, Agrarul, Gazeta Săteanului, Amicul Agricultorului, etc., mult răspândite în clasele rurale şi în cari acei dintre d-v., cari sunteţi speciali numai în ale agriculturel, puteţi publică tote observaţiunile ce (jilnic vi se presintă, cum şi resultatele obţinute din cultura diferitelor plante cu cari facem experienţe, învăţăminte asupra crescerei şi îngrijirel vitelor, a îngrâşărel pămîntulul, a industriilor casnice în legătură cu agricultura, etc. Atâtea cestiunî însemnate şi de folos obştesc cari vor contribui cu siguranţă la îmbunătăţirea stărel materiale şi morale a ţăranului.
Am totă speranţa, Domnule Agent, că impiegaţii noştri ast-
www.dacofomanica.ro
ALBINA
503
fel îndemnaţi la muncă şi având asigurată publicarea lucrărilor lor, vor contribui la resolvarea multelor probleme agricole şi silvice, nepercjend din vedere că trebue să mergem mered înainte, îndărăt ne mal putend da.
Administrator, Ion Kalindero.
Mausoleul Domniţei Maria.
www.dacarotnamca.ro
504
ALBINA
1 nformaţiuni.
Mercur!, 12 Fevruarie curent, ora 8 sera, se va ţine întrunirea meseriaşilor: tipograf!, litograf! şi cartonagişt! din capitală, în localul şcoleî din str. Clemenţei, pentru formarea corporaţiunilor, conform lege! meseriilor.
«
* *
In diua de 27 Februarie 1903, orele 10 a m., se va ţine licita-ţiune publică, în localul ministerului Agricultureî, Industriei, Comer-iului şi Domeniilor pentru dărîmarea şi vîndarea materialelor clădirilor :
1.	Materialul clădirii de pe locul din şoseua Cotroceni de la No. 7, fostă proprietate a d-lui T. Efcescu.
2.	Materialul clădirii de pe locul din şosăua Cotroceni de la No. 7, fostă propietate a d-nei Maria D. Ion, şi
3.	Materialul clădiri! de pe locul din şoseua Cotroceni No. 9, cuprindănd ghereta de zid şi şoprdnele de scânduri, fostă proprietate a d-lul Nichifor.
Licitaţia se ţine cu oferte închise.
Condiţiunile cu cari se dă în întreprindere acăstă lucrare sunt următdrele:
1.	Antiepenorul nu va pute începe dărîmarea înainte de 23 Aprilie 1903.
2.	Ridicarea întregului material se va tace cel mal târdiu până la 1 Iulie 1903.
3.	Dacă, până la data indicată mal sus, materialul clădirilor în cestiune nu va fi ridicat de pe locul ocupat, adjudecatarul va plăti pentru fie-care di de întârdiere câte 50 lei despăgubiri, fără soma-ţiune sau judecată.
Aceste despăgubiri se vor reţine din garanţie şi, în cas de nea-jungere, se vor împlini cu legea de urmărire din orî-ce avere.
5.	Adjudecatarul este dator a umplea tdte locurile gdle ce vor rămâne în urma dărîmăril, nivelând şi curăţînd terenul până la nivelul trotuarului stradei.
6.	Adjudecatarul va observă tdte regulile stabilite de regulamentele comunale pentru dărîmărî de edificii şi de condiţiunile generale pentru înteprinderî de lucrări publice.
7.	Adjudecatarul este obligat a achita preţul oferit la licitaţie în 3 dile de la comunicarea ce i se va face despre aprobarea adjudecării.
8.	împrejmuirile de uluci, pe unde sunt, vor rămâne neatinse şi nu se cuprind în întreprinderea de faţă.
9.	Pentru îndeplinirea acestor condiţiunî, adjudecatarul este obligat a depune o garanţie de 500 lei efecte sau numerariu, care va deveni liberă imediat după ce se va face recepţiunea definitivă prin care să se constate că lucrarea a fost executată întocmai cu condiţiunile menţionate mal sus.
Amatorii se pot presnita în orî-ce di de lucru la minister, de la orele 11—12 a. m., pentru a luă informaţiun; la devisul estimativ şi orî-ce alte lămuriri în causă.
#
* *
www.dacoramamca.ro
ALBINA
505
La 18 Fevruarie 1903, orele 10 a. m., se va ţine a 2-a licitaţiune la Euforia Spitalelor Civile, pentru untura de porc necesară depositelor în exerciţiul 1903—1904.
Doritorii să’şî presinte ofertelo d-lor sigilate, însoţite de o garanţie provisorie de lei 500, garanţia definitivă va fi de lei 1.000.
*
* *
La 20 Fevruarie 1903, orele 10 a. m., se va ţine a 2-a licitaţiune la E-forie, pentru 2.500 kgr. Uleiu mineral original Sckibaeff, 80 kgr. Uleiu fiert, 60 kilo vaselină şi 1.800 valvolină, necesară in exerciţiul 1903—1904.
Doritorii să’şî presinte ofertele d-lor sigilate, însoţite de o garanţie provisorie de lei 200, garanţia definitivă va fi de lei 400.
*
* *
La 27 Fevruarie 1903, orele 10 a. m., se va ţine a 2-a licitaţiune la E-forie, pentru furnisarea petroleuluî necesar spitalelor Eforiei în exerciţiul 1903-1904.
Doritorii să’şi presinte ofertele d-lor sigilate însoţite de o garanţie provisorie de lei 500, garanţia definitivă va fi de lei 1.000.
Licitaţiunea se va ţine în conformitate cu art. 68—79 din legea comp-tabilităţiî generale a Statului.
Caetele de sarcine se pot vede la Cancelaria Eforiei, în ori-ce <Ji şi oră de lucru.
*
+ *
Lista Tragerii a Il-a a lotăriel Scoici Evangelice din Calaţi.
A câştigat 3.750 lei: No. 8.820.
A câştigat 750 lei: No. 1.962.
Au câştigat 375 lei: No. 7.781, 44.237.
Au câştigat câte 15 lei:
No. 905, 1.201, 1.284, 1.682, 1.943, 2.250, 3.695, 3.985, 4.208, 4.314, 4.853, 6.523, 7.031, 8.574, 9.261, 9.838, 12.398, 59.545, 49.407, 13.983, 14.601, 15.585, 16.871, 17.783, 17.885, 18.093, 19.360, 20.639, 29.004, 35.194, 38.693, 40.620, 43.011, 43.328, 3.378.
Societăţi economice la sate.
Bilanţul general al Societăţii economice-cooperative „Peleşul“ din comuna Predeal, plaiul şi judeţul Prahova, pe anul 1902 (al 5-lea social).
INTRĂRI
Saldo din anul 1901:
Capital social lei...................................... 71.865,75
Fond de reservă.................... ....................... 1.659,27
Fond filantropic......................................... •	50,—
încasaţi de la 1 Ianuarie—1 Decemvrie 1902:
Capital social lei................................ . 15.652,65
Procente pentru capitalul în curent cu plata . . .	4.726,55
In coruptul fondului de reservă:
Conform art. 7 din regulament.................... 361,60
Conform hotârîreî consiliului de administraţie de
la 7 Ianuarie, 1902 ....	.................. 503,75
Idem pentru fondul filantropic................... 150,—
» conform hotărîrii consiliului de la 16 Ianuarie 1902 ..................•.................... 1.266,70
Consemnaţi la acest fond pentru plata chiriei pe Va din anul 1902 .................................... 220,—
www.dacaromamca.ro
506
ALBINA
Pentru fondul de administraţie :
Conform art. 8 din regulament........... . .	3G1,55
Idem din taxa ştampilelor .........................20,—
»	»	» de înscriere........................ 357,—
Conform ari.	17 din	statute	şi	taxe	de	librete. . .	920,50
»	»	2S	»	»	1.559,—
»	29	»	»	1.362,01
18,	19,	56	şi	liotărîrea	consiliului	1.668,04
Suma lei .	11)2.704,37.
E Ş I R I
Plătit de la 1 Ianuarie 1902—31 Decemvrie 1902.
Capital social lichidat lei........................ 8.203,10
Cheltueli de administraţie........ ...	4.125,—
» ordinare .	.	.................. . .	883,20
Alimentarea fondului filantropic...................... 150,—
Chirie şi amortismentul mobilierului................. 586,15
Alimentarea fondului de reservă, conform hotărîreî
Consiliului .	....................... . .	.	503,75
Plătit fond de reservă şi filantropic.......... "	kjo,—
14.551,20
Sald general la 31 Decemvrie 1902	........... 88.163,17
Suma	lei	. . . 102.704,37.
ACTIV
Portofoliul:
Casa-numerariu..................................... 9.080,27
Acte de creanţă (poliţî)........................... 74.949,—
Cheltueli rambursabile............ ...... 3.023,90
Mobilier..........................................   1.100,—
Suma	lei	. . . 88.153,17.
PASIV
Capital social.....................................79.316,30
Procente distribuite ca beneficiu.................. 4.726,55
Fond de reservă.............................." ” 3.961,32
» filantropic....................................... 150,—
Suma	lei	. . . 88.153,17.
Consiliul de administraţie în şedinţa sa de la 16 Ianuarie 1903, cercetând registrele societăţii şi avend în vedere şi raportul d-lor Censorî, a încheiat şi aprobat acest bilanţ, avend atât la intrări cât şi la eşirî suma de lei una sută doue mii, şepte sute patru, bani 37% şi un sald general net la 31 Decemvrie 1902 de lei opt-decî şi opt de mii, una sută cincî-^ecî şi trei, bani 17%, conform cu actele şi scriptele societăţii.
Preşedinte, A. M. Micliaelescn.
♦
* *
Bilanţul Societăţel „Dumbrava44 din comuna Vadu-Sorescilor, format la finele anulni social 5 Decemvrie 1902.
INTRĂRI
Din cotisaţiile membrilor............. .lei 865,50
Din taxa de înscriere	şi	livrete.................126,20
Din depuneri spre fructificare................... 1.786,—
La fondul de reservă................................ 8,86
Pentru cumperătore de maşini şi alte cheltueli . .	30,00
La dobândi.......................................134,15
Total . . . 2.950,71.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
507
E Ş I R I
Jiani în poliţe şi înscrisuri autentice............2.315,—
Cheltuelî la înfiinţarea societâţei................ 20,—
Clieltueli de administraţie........................ 84,90
Dat la fondul de reservă....................... 21,30
Numerariu în casă la 5 Decemvrie 1902 ............. 509,51
Total. . . 2.950,71.
Astăzi, 15 Decemvrie 1902, se aprobă de adunarea generală presentul bilanţ verificat de comisia de control.
Preşedintele adunării, N. Ionescn.
24 Ianuarie la Sate.
Aniversarea Unirii principatelor s’a serbat pe Domeniul Coronei Cocioc din jud. Ilfov, într’un mod deosebit.
înainte de prânz s’a oficiat tedeum la biserica din Cocioc, la care a cântat corul şcolar sub conducerea d-lui învăţător Al. Timotescu, intonând la urmă şi Imnul Regal. — După serviciu, C. S. Preotul Bujorenu a ţinut o frumdsă cuvîntare exolicând numeroşilor credincioşi, inportanţa acestei dile şi însemnătatea Uniriî-Principatelor, pentru desvoltarea la care a ajuns ţara ndstră.
După amiadi s’a dat o representaţie festivă în Tetrul sătesc din Cocioc, la care a asistat aprdpe toţi locuitorii, s’au jucat cu mult succes piesele : * Mir ce a cel Mare şi Baiazid >; «De ale căsniciei» şi «Surdil» cari au fost precedat de o scurtă disertaţie ţinută de elevul Ioniţă D. Ştefan, tot asupra însemnătăţii Unire! Principatelor.
p © 1 \x r i.
Pe lângă şcdla comunei Bădulescî, plasa Cobia, judeţul Dâmbo-viţa, înfiinţându-se o bibliotecă populară, rugăm pe toţi d-niî autori, librari, editori şi persdnele iubitdre de popor, a trimite acestei biblioteci din operele d-lor, cari se colecteză pentru folosul poporului.	M. Christescu.
Diriginte.
* *
Societatea culturală «Voim ridicarea Românului», pendinte de parohia Ciuncî-Mirşani-Doljiu, face un călduros apel, către toţi 6me-niî de bine, din ţară, de a veni în ajutor bibliotecii sale, cu cărţi, reviste, diare, etc; în fine, cu tot ceea ce o inimă şi un suflet românesc găsesce că ajută la ridicarea Românului. Cele donate se vor trimite pe adresa subsemnatului.
Gh. A. Stîuiescu.
Invăţiltor, M&rşanY-Doljiu.
M.	A A A A A ^ A AAAAA AÂA	A A, M. Ai
Toţi Domnii, cari aii primit liste de subscripţie de-ale societăţii culturale „ Steaua", sunt călduros rugaţi a le înapoiă cu ori-ce resultat, pe adresa d-lui P. Gârboviceanu.
Comitetul Soc. „Steaua".
www.dacaromamca.ro
508
ALBINA
IVT. \x 1 ţ xx m i r i.
Comitetul revistei nostre, aduce vii mulţumiri d-neî Maria Mânu, care a bine-voit să dăruiască reviste! suma de una sută leî.
*
* *
Sub-semnatul aduc’viile mele mulţumiri, (în numele întregului comitet, tutulor persdnelor cari s’ati grăbit a’şî dâ obolul lor pentru un scop filantropic. Mai ales învăţătorilor şi preoţilor din prejur cari sa'u grăbit a ne încuragiă prin presenţa lor, la balul dat în folosul copiilor din Corn. Letca-nouă.
I. Georgescu.
Bibliografii.
Amicul şi membrul nostru în comitet, d-1 P. Dulfu, a dat la lumină o lucrare de o adevărată valore literară, pe care de sigur cercurile compe-tinte o vor aprecia: D-sa a tradus în versuri, frumosa piesă Ifigenia, a unuia dintre fruntaşi! poesieî dramatice elene «Euripide.»
Cartea cuprinde 186 pagini format octav, pe hârtie velină şi costă 3 lei volumul. Pentru abonaţii revistei „Albina" se vinde numai cu 2 lei, expediată franco la domiciliu. Cum lucrarea s’a tipărit într’un număr forte restrîns de exemplare, abonaţii cari ar dori să şi-o procure, sunt rugaţi a se grăbi, trimiţând costul, prin mandat poştal, Administraţiei revistei nostre, cu indicarea exactă şi desluşită a adresei.
*
* *
A apărut:
„Preoţii Sătescl", de Victor Puiu. — O cărticică de 76 pagini. Costul •10 bani. De vîinjare la autor în Bucurescî, «Str. Fântânei» 26, şi la Prea Cucernicii Protoereî de judeţe.
Fosta Administraţiei.
t	-	%
D-lui Dem. Măndricel, Mereni-de-Jos. — V’am achitat pe anul VI cu chitanţa No. 8.374.
—	D-lui Maior Chr. Constantiiiescu, Târgovişte. — Idem cu chitanţa No. 8.376.
—	Ion Dainian, Buzău. — Idem cu chitanţa No. 8 377.
—	Comun Ionescu, Borduşani-Ialomiţa. — Idem cu chitanţa No. 7.259.
—	Al. Gregorescu, Costescî-Teiu. — Idem cu chitanţa No. 8.357.
—	Toma Giurgiu, Purcărenî-Transilvania. — V’am trimis colecţia anului VI; costul e 8 lei pe an, nu 5 lei.
—	Părintele N. Kădulescu, PopeştI-R.-Sărat. — V’am achitat pe anul curent al Vl-lea cu chitanţa No. 8.387, am reclamat oficiului poştal pentru a vă satisface, dacă primiţi revista cu fol rupte, sau citită, scrieţi-ne din nou şi vom reclamă Direcţiei generale. Chitanţa v’am ataşat’o în No. 10 ce vi l'ara trimis.
—	Paul Paşa, Constanţa. — V’am achitat pe anul VI cu chitanţa No 8.383. Se va publică.
—	D-tru G. Moisescu, Homorâciu. — Idem cu chitanţa No. 8.385; pe anul V sunteţi achitat cu chitanţa No. 7.012.
—	D-neî Eal’r. Cernea, Bârlad. — Idem cu chitanţa No. 8.382. Folosele învăţăturel costă 16 bani exemplarul. Materna s’a tras. Trimeteţî nu-merile la ziarul «Mercurul Român» Bucurescî; cu întrebare dacă aţi câştigat. Ifigenia vi s’a expediat.
—	D-lui I. Nicnlaescu, advocat Târgovişte. — V’am achitat pe anul VI curent cu chitanţa No. 8.389.
www.dacoromamca.ro
STEBUfl
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea inveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucurescî.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalimleru, membru al Academiei Române.— Vicepreşedinte, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Admnistralor şi casier delegat, Petru Gârboriceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Const. liaiiu, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spiru C. Haret, Miniştrii,profesor Universitar; I. Diiuitrescu Procop., senator, fost Primar al Capitalei; M. Vlădescil, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, profesor secundar; Dini. Ceeropid, institutor. — Censori, Const. Alimâneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ioncscu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar.
Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare).
Prohile D. (Tecuci), 2 lei; Popovicî Gh. (Tecuci), 2 lei; Zamfir Maria (Tecuci), 2 lei; Hotinenu L. (Tecuci), 2 lei; Elena Platon (Tocucî), 2 lei; Radovicî Zoe (Tecuci), 2 lei; Gălăţianu Vasile (Tecuci), 1 leu; Gologan Mariea (Tecuci), 2 lei; Crucenu Ion (Tecuci), 1 leu; Decusară Ana (Te* cuci), 2 lei; Popescu D. (Tecuci), 1 leu; lacomi Steriana (Tecuci), 1 leu; Motassu M. (Tecuci), 1 leu; Telibaşa I., preot (Tecuci), 1 leu; Popp. Victor (Tecuci), 2 lei; Bazait V. (Tecuci), 2 lei; Nădejde C. (Bucurescî), •1 leu; Ionescu N. (Mitrenî), 1 leu; Danielescu C. (Mitreni), 20 lei; Ionescu C. (Bucurescî), 1 leu; Nădejde Gh. (Bucurescî), l leu; Ficşinescu V. C. (Botoşani), 6 lei; Giurgea N. (Botoşani), 2 lei; Beldie Elena (Botoşani), 2 lei; Ursoiu N. (Botoşani), 4 lei; Petrescu Ar. (Botoşani), 2 lei; Leon-tescu Olga (Botoşani), 2 lei; Petrescu G. (Botoşani), 2 leî; Cosloschi Ion (Botoşani), 2 leî; I. Puiu Popovicî (Botoşani), 2 leî; Rugescu Ana (Botoşani), 2 lei; Constantinescu Aurora (Botoşani), 2 lei; Malcociu M (Botoşani), 2 leî; Costică Nicolescu (Botoşani), 2 lei; Lucinescu Gh. (Botoşani), 1 leu; Trotenu C. (Botoşani), I leu; Constantinescu C. (Botoşani), 1 leu; Ion Popoviciu (Botoşani), 1 leu; Gheorghiu Anastase (Botoşani). 1 leu; Mateiu Stino (Botoşani), 1 leu; Ion Murăraşu (Botoşani), 1 leu; Popescu M. Ştefan (Imosa), 2 leî; Petrescu Alex. (Sinaia), 2 lei; Mireea Vasile (Bucurescî), 2 leî; Alimăniştenu C. (Bucurescî), 10 leî.
Numărul membrilor înscrişi în anul 1902 al Societăţii e de 1.416, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 7.020 leî şi 90 bani.
__________________ (Va urma în No. viitor).
www.dacoromamca.ro
!

LOTERIA
Societăţii pentru inveţătura Poporului Român
Pentru clădirea aripe! drepte de la localul şcolelor eî normală şi primară din Bucuresci, str. Sf. Ecaterina.
Automată de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefectura! Poliţie! Capitalei No. 56.312 din 8 Iunie 1902.
350.000 Bilete a un Leă uuul
Câştiguri

1 a	35.000 Lei .	.... Lei	35.000
1 »	15.000 » .		15.000
2 »	6.000 » .	. . . »	10.000
3 »	2.000 » .	. ... »	6 000
6 »	1.000 » .	.... »	6.000
12 »	500 » .	. . . . »	6.000
30 »	200 » .	. . . . »	6.000
60 »	100»	. . . . »	6.000
100 »	50 » .	. . »	5.000
250 »	20 » .	. . • . »	5.000
465 Câşt. în val. totală de Le! 100.000 Biletele se găsesc de vinţţare:
In Bucuresci: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţiî de tutun.
Judeţe: La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţii de tutun. Tragerea I.otâriei s’a tlxat la 8 Iunie 1003.
I umînărî de ceră curată de albine.
se pot găsi la preotul I. Aposto-lănu, Vâlenii-de-Munte Prahova Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinâritul şi au ceră de vîtujare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. 1. Apostolenu. 20-1G.
„NATIOiNALA“
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, RUCURESGI
Capital în acţiuni întreg versat în
aur ...............Lei 2.000 000
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune...........„ 3.955.688.76
Idem format din capital şi alte reserve . „ 1.075.842.60 Total in aur Lei 7.052.531 36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. B&tcoianu.
Dir. general E. Griiiiwald. «Naţionala» asigură contra incendiului, a grindineî, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca : cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţă generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară.
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria ndstră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi:
de Vax cu Elastic sad Şireturi Lei 10 95, 11.95, 12 96, 13.95.
12.95,	13.95,
12.95,	13.95,
13.95,	14.96,
12.95,	13.95,
13.95,	14.95,
li.95
14.95.
15.95. 14.95-
15.95.
15.95.
»	»	» Nasturi
« Lack cu Elastic sad Şireturi »	»	» Nasturi
» Chevreau cu Elastic »	»	» Nasturi
Preţuri corente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95.
»	»	»	» Botoui » 11.96, 12 96, 13.96, 14.95,
»	» Colori »	»	»
» Gems cu Nasturi şi Şireturi »
Pan tofi de Chuvreau albi decoltaţi»
Idem cu Şireluri şi Nasturi »
Idem de Lack diferite forme »
15.95.
9.95.
12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
7.95,	8.95, 9.95.
6.95,	6.95.
6.95,	7.95, 8 95.
5.96,	6.95, 7,95, 8.95,
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori,
şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi » 2.95.
Rup6ndu-se la Încercare, se dă altă pereche.
Magasin la tote Sesonele, Calea Victoriei Nn 27 alături ăe Politia	Cititorii revistei vor avS un scăŞSmint de
V letonei JXO. aiaiun ae roigia	6% din preţurile însemnate, presentând
Capitalei, Bucuresci.	cuponul.
5%
Cupon do reducţie pentru cititorii Albinei.