ANUL VI 19 Ianuarie 1903 Hevxsfă Enciclopedică populară yîpare în fie-care Duminică Abonamentul în ţară pe an Iiei 5 | Abonamentul în străin, pe an Ueî 8 6 luni » 3 | Un număr...............15 bani rl 1 leu linia, (Vltea publicitate 5 bani euvîntul lanuserlptele nepublleate se ard. Comitetul de Redacţie: Ion Kalinderu Şarbovicearju ff. Coşbuc J. Ofescu p. 2>u/fu Colonel p. V. j/asli/rel Q. jUdamescu V. S- Noffa JY. Jlico/aescu ffr. ceodossiu Corjsf. C. popovict-Caşcă. SUMARUL: G. Coşbuc, Cântecul eel vechiu al Oltului (poesie). — Th. D. Sperantta, Marea şc61ă naţională.—Şcola în camera deputaţilor.—iV. Rădulescu-Nigcr, Trdbă do 6rnă (poesie).— Dr. Corist. A. Maori, Crescerea, albirea şi căderea părului. — N. Moga, Ce treime făcut ca să oue găinele.— Dr. Irimia Popescu, Corespondenţa medicală.—Sfaturi: Mijloc să dispară mirosul de văpsea. Limonadă contra răguşelel. Pentru argăsitorl. Pentru copiii cari varsă. —De pe Domeniile Coronei. — Informaţiunl. — Teatru sătesc. — Societăţi economice la sate. — Mulţumiri. lluslraţiunx: D-l Spiru Haret, Ministrul Cultelor şi Instrucţiune! publice. — Intrarea principală a vechiului palat de la Cotroceni. — Monumentul lui Puşkin din grădina publică de la Chişineu. — Cocoş. — Găină. —Călătorul în primejdie. WBmEBBSB^BEEBamaSEBB^SEEEtmBSm^EEmBS J{edacfia ţi Bucurescî. „Drogheria Universală*' Toma Brătulescu. lincurescl, Calea Griviţti, No. 145, (luugă gara de Nord). In lot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapiolca, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumuri şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiuni higenice contra mătreţei şi căderei perului. Capilarine, tincturi pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţâtescî, de Karlsbad, săruri de puciosă, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilinâ şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, teclinic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratoriî chimice, pentru Institute de Bacteriologie şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şi Instrumente chirurgicale, Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalin.ă Şi. acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Tmrta lîrătulescu 2G—ia. A apărui: LITERATURĂ Şl SCIINŢĂ POPULARĂ cu următorul sumar: Literatură Română Scopul acestei scrieri: Şecţetorea. O admirabilă idilă în versuri, asupra căreea atragem deosebit atenţiunea tuturor cititorilor. Literatură Rusă Romanul Căsătoriei (complect), de L. Tolstoi. Literatură Suedeză Toma Utter (Nuvelă umoristică). Literatură Francesă Cântecul Soţilor Bătrâni, de Pierre Lotti. Istoriore: Primul meu amor. Al doilea Amor. Al treilea Amor (Revue Anecdotique). Literatură Germană Istoria unei umbrele, satiră de M. G. Saphir. Fie-care număr va cuprinde cel puţin 10 cole tipar, şi un roman. Romanele, de cei mai renumiţi scriitori, vor fi publicate în întregime. Fiecare gen de literatură, se pole broşa şi separat. Un exemplar 1 leu. Abonament pe 12 numere 10 lei. Se găsesce spre venijare la tote librăriile şi depositeled* (jiaredin ţară. Ori-cine va trimete abonamentul, până la 15 Ianuarie 1903, va primi, fără altă plată: Un elegant calendar cu fol (f ilnice pe 1903. precum şi cărţi literare şi sciinţifice renumite, în valore egală abonamentului In privinţa altor nuuWS¥W. cu totul excepţionale, ce se acordă cititorilor acestei reviste, a se vede anunciul din revistă. Pentru desluşiri a se adresă: La librăria Cooperativii „Munca", Piatra-N. _____________________________4—1. DE ViNQARE Moşia Obodinu Comarnic lo’klm. departe de Craiova. 664 pogone; din care 500 pădure tînără, 140 arabile, 24 livezi, bălţi, zăvoiu, Ecarete noi de zid. 200 lei pogonul; se pote plăti chiar în 10 ani cu procente, depunăndu-se jumătate înainte. Doritorii se vor adresă d-lui inginer Tlieodor Chivulescu, Craiova, str. Regina Elisabeta 18. ___________________________26-22. Vindecarea garantată a or-căreî boli, or-cutn s’ar numi ea, la bărbaţi, femei şi copii, fie cât de grea şi căutată de cei mai celebrii medici, când suferindul pote urmă tratamentul respectiv fără medicamente şi fără operaţii după Noua Artă de vindecare a d-lui Louis Kuhne. Sfaturi între 9—10 dimineţa afară de Duminicile. Provincia cât cu putinţă prin scri-sore. Prospecte de cură gratis. Toma Simionescn, Tomneî 30. Mit de bolnavi, părăsiţi de doctori, au fost încă scăpaţi prin acest căutare. 6—2 CÂNTECUL GEL VECHILI AL OLTULUI — Vine, tată, Oltul mare; Malul stâng de-abea-1 zăresc. — Las’ să vie Oltul mare, Oă, Români de când trăesc Oltul tot la piept ne are Oă-î al nostru şi ne ştie Şi nu bate cu mânie Malul cel băsărăbesc. Vine mare, las’ să vie Oă ni-e sol dumne^eesc. — Vine, tată, Oltul mare Bradî trăsniţi rostogolind. — Las’ să vie Oltul mare, Căci Tătarii ’ncoce tind, Dar lî-e Oltul în cărare Şi n’au inimă să-l trecă Şi sperieţî se ’ntorc şi plecă, Cu noi horă nu se prind. Las’ să vie, că-î înecă, Neamul nostru mântuind. — Vine, tată, Oltul mare, Şi cu sânge — amestecat. — Las’ să vie Oltul mare Că mulţimi de oşti tătare El pe mal a apucat. Lifte portă, lifte duce, Lifte, bată-î sfînta cruce: Oltul capul le-a mâncat! Las’ să vie, să î apuce Că ni-e scut de Domnul dat. Q. Coş buc. www.dacoromanica.ro 398 ALBINA JVIarea şeolă naţională vorba despre Domeniile Coronei. ■ învăţătura se dă prin pilde. Orî-ce învăţătură se dă prin pilde, învăţătură se chemă şi ceea-ce afli de la alţii, învăţătură se chemă şi ceea-ce prin practică mai mult sau mai puţin îndelungată te deprimi a face. Locul de unde poţi căpăta învăţătură se numesce şcolă. S’a ţlis că lumea e cea mai mare şcolă, este adevărat; dar este adevărat şi aceea că şcola lumii este cea mai grea, cea mai costisitore, cea mai pe-riculosă. Se ’nţelege că pe acei ce intră în bătălie, în răsboiu, nevoea îi învaţă cum să se lupte. Dar mulţi din acei ce intră în bătălie mor înainte de a se învăţă cum să se lupte. Se ’nţelege că în largul mării ai mai mult loc de înotat; dar după ce te-aî deprins mai întâiîi a înnotâ în apă mai mică unde era mai puţin pericol, ori pote nici un pericol, poţi în urmă să înnoţi, la nevoe, şi în largul mării. Şcola lumii este ca şi largul mării: precum în largul mării faci încercări de înnotat pe socotela vieţii tale, aşa şi în lume faci încercări de vieţă pe socotela ta. Precum scit! omenii că în largul mării este pe-ricolos şi nu se avîntă să înveţe a înotă acolo, dacă nu au învăţat de mai nainte; aşa şi în lume, mulţi omeni se feresc de a încercă să facă chiar lucruri de acele cari sunt bune şi folositore şi fără nici un pericol. In acest cas se găsesc sătenii noştri. Sătenii noştri nu sciîi cum să cultive pămîntul, nu sciu cum să scotă din el cât mai mult şi mai uşor; nu sciîi cum să ’şî facă munca lor spornică; nu sciu multe, putem ţlice chiar că nu sciu nimic bine. Ceea-ce sciu ei a face, fac aşa cum se făcea acum cine scie www.dacoromamca.ro ALBINA 399 câte sute de anî în urmă. Nu sciu şi nu îndrăznesc să încerce. Nu îndrăznesc să încerce pentru că multe încercări le-au eşit rău. Mai încercat, adecă maî necăjit popor ca poporul nostru, nu sciu. dacă s’a maî pomenit. Au fost vremuri când nu putea răsuflă din pricina poporelor barbare cari năvăliaîi necontenit. In urmă, după ce au încetat poporele barbare, atunci au început să-l apese cele puternice. Pe când poporele europene învăţau în şcoli anumite tote învăţăturile vieţii; pe când Europa făcea literatură şi artă, poporul nostru se sbuciumâ în luptă cu nesiguranţa ţlileî de mâne şi cu nesiguranţa vieţii. încercat a fost poporul nostru, de aceea a pierdut el însuşi gustul de a face încercări, sau maî bine ţlis, a pierdut încrederea în izbândă. Pentru ca acest popor, adecă sătenii noştri, să capete iarăşî gustul şi încrederea în încercări pe cari până acum nu le-aii fost făcut; mulţî învăţaţî ar fi trebuit să’şî frămînte mintea, ca să ajungă la puţin lucru şi multe milione ar fi trebuit să se cheltuiască pentru a se face fel de fel de şcoli prin carî sătenii să ajungă nu sciu la ce. Dumnezeu însă a îngrijit de noî, El cu bunătatea luî ne-a dat ce ne trebuîâ. Majestatea Sa Regele a avut ideea ca din Domeniile Coronei să facă o şcolă pentru popor şi d l Ion Kalinderu, administratorul Domeniului Coronei, formeză astăţli Marea Şcolă Naţională pentru sătenii noştri. Pe Domeniile Coronei găsesc eî pilde veţlute şi pipăite de felul cum trebue cultivat pămîntul, de cultura grădinelor, de cultura pomilor, de cres-cerea vitelor, de exploatarea pădurilor, a munţilor, a văilor, a apelor, a tot ce pămîntul pune la dis-posiţiunea omului. Domeniile Coronei sunt şcoli, pentru că pe ele vede sătenul nostru fel de fel de lucrări şi încercări, carî pe dînsul nu ’l costă nimic, dar din carî el îşi pote alege de o cam dată pe acelea carî le www.dacoromanica.ro 400 ALBINA pote face şi el acuma, pentru ca maî târziu să le facă şi pe altele. Să se gândescă, ceî-ce au visitat Domeniile, la deosebirea dintre sătenii de pe aceste domenii şi dintre sătenii de pe cele-lalte moşii, şi cine n’a visitat Domeniile Coronei şi cine vrea să ’şî facă o idee despre starea şi viitorul populaţiuniî nostre sătesc!, ar trebui să visiteze Domeniile Coronei. E colosală activitatea ce desfăşură d-1 Ion Ka-linderu, dar e şi nepreţuită. Pe Domeniile Corone! nimic nu e lăsat la voea întîmplăriî, ci totul e or-ganisat, totul e preveţlut şi punctual dispus. Circulările d-luî Kalinderu au început de pe a-cuma să alcătuescă un codice al disciplinelor agricole, un codice nepreţuit pentru totă populaţiunea nostră agricolă. Pe Domeniile Corone! cred că ar trebui să se trimită să facă practică învăţători! car! vor fi numiţi să înveţe pe copii! sătenilor a trăi şi a fi săteni fericiţi. No! nu ne închipuim ce nepreţuită şi Mare Şcolă Naţională sunt pentru ţara nostră Domeniile Coronei. ______________ Th. I). Sperantia. Mijloc de a face să dispară mirosul în camera unde s’a văpsit.—Nu este nimic maî displăcut, pentru multe persone, ca mirosul ce se respândesce în camera vâpsită de curînd. Acest miros din causa terebentinei şi altor substanţe ce conţine văpseua, provocă migrene, din causă că aceste substanţe consumă oxigen din aer. Pentru a face să dispară acest miros, se pune în mijlocul camerei un vas deschis, ca farfurie, strachină etc., plină cu clorură de calciu. Să se închidă atât uşile cât şi ferestrile în timp de 24 ore, în urmă se va deschide tote pentru a produce un curent de ventilaţie. Tot mirosul va fi dispărut în scurt timp. www.dacoiomanica.iD ALBINA 401 Scola în camera deputaţilor. Vorbind în numărul trecut de cuvîntarea rostită de d-1 Ministru al Instrucţiune!, cu prilejul budgetului acestui Minister, amf ăgăduit că O vom reproduce, de ore ce privesce şcola şi istoricul el de la 1864 şi până astăzi. Iată-1 : ^onxnitoz, â)epwta|:i^ Voifi profita de ocasiunea cs-mi procură discuţiunea budgetului din anul acesta, ca să aduc la cunoscinţa Camerei câte-vâ lucruri cari cred că o vor interesă, în ceea-ce privesce mersul învăţămîn-tuluî nostru public în anii din urmă. Este necesară acdstă expunere, fiind-că sunt aprdpe cinci ani de când a început perioda de transformare a învăţămîntulul pe basa legilor din 1898 şi 1899, şi împrejurările nu ml-a permis încă ca să aduc la cunoscinţa nici a Camerei, nici a Capului Statului, prin-tr'un raport detaliat, cele ce se fac în ministerul pe care-1 conduc, pentru ca să fiţi în cunoscinţă de modul cum se aplică legile votate de d-vostră. De aceea, să nu vă surprindă dacă voiîi ţine cuvîntul cevâ mal mult, deşi nu voiu insistă asupra tutulor lucrurilor pe cari s’ar cuveni să le ating. Pentru acelaşi motiv, rog pe amicul meu d-1 Mitescu, să ml permită ca, la cestiunea ridicată de d-sa, să nu răspund decât atunci când va veni în discuţiune capitolul VII, acesta fiind o cestiune specială, iar nu un obiect de discuţiune generală. D-lul deputat Gherghiceanu îl răspund la început, ca să înlătur din discuţiune şi punctul special asupra căruia m’a întrebat d-sa, anume ce am de gând să fac cu terenul şi cu localul veche! gări, care mi se oferă de către oraşul Râmnicu-Sărat. Răspund că, în principiu, sunt hotărât să primesc oferirea; însă, de când a fost acolo ispectorul şi architectul ministerului ca să vadă locul şi clădirea, mî-a fost imposibil să mă ocup de afacerea acesta. D-vbstră ştiţi că, în timpul când sunt Camerile deschise, timpul nostru pentru lucrări este fdrte restrâns. Afară de acesta, cestiunea instituţiunel ce este să se facă la Râmnicu-Sărat este strâns legată cu o altă cestiune care nu este încă resolvată, aceea a Casei de economii a corpului didactic, proiect votat deja de Senat, şi pe care 1 voiu aduce chiar mâine în discuţiunea Camerei. Cât pentru şcdla profesională din Râmnicu-Sărat, nu pot anul acesta să fac nimic pentru dînsa, pentru că, cu budgetul nostru, aşa de restrâns cum este, nu am putut să creez nici o cheltuială nouă pentru Stat. Prin urmare, şcdla profesională din Râmnicu-Sărat, cum a trăit până acum, va mal trăi încă, până când vom vede ce se pdte face cu dînsa. www.dacaromanica.ro 402 ALBINA Vin acum la cestiunele generale, pe cart le-a ridicat d. Ştefan Ion. D-lor, este anevoie, şi nu încerc ca să expun înaintea d-v6stră tăte măsurile pe cari a fost indus ministerul instrucţiune! să le ia în anii din urmă, pentru aplicarea legilor din 1898 şi 1899. Sunt însă unele lucruri, în strânsă legătură cu budgetul, şi cari merită să fie expuse mai amănunţit înaintea d-vostră. Aşă este cestiunea frecuentărel şcălelor rurale, atinsă de d-1 Ştefan idn. D-lor, tote ramurile învăţămîntuluî public la noi au căpătat o des-voltare mal mare decât cea necesară, după trebuinţele ţărel, afară de două : invăţămîntul primar rural şi învăţămîntul profesional. In colo, învăţămîntul secundar, cel primar urban şi cel superior, ar pută, fără inconveniet, să fie restrânse la proporţiunl mal modeste, fără să înceteze de a răspunde la trebuinţele ţărel. (Aplause). D-1 Spini Hiiret Ministru! Cultelor şi Instrucţiune! publice. D-văstiă, cari aţi urmat desfăşurarea afacerilor publice de câţî-vâ ani încăce, înţelegeţi bine de ce a fost aşă. Prima causă a răului a fost că la 1864, când s’a făcut legea în-văţămîntulul, acel care a fost autorul legel, nu a avut timpul să tragă şi planul el de aplicare. Guvernele se schimbau atunci de treî-patru ori pe an. Acel care a făcut legea nu a putut să o aplice, www.dacoromanica.ro ALBINA 408 iar urmaşii lui aii lucrat mal mult după inspiraţia momentului. Asâ s’a întâmplat, că unele părţi au luat o desvoltare anormală, pe când altele au rămas cu mult în urmă. (Aplause). In special, învăţămîntul profesional nu eră atins de loc în legea de la 1864; căci, deşi ea întrebuinţăză cuvinte ca şcălă reală, şcdlă de aplicaţtune, dar aceste cuvinte însemnau într’însa cu totul altceva de ceea-ce înţelegem noi prin şcdlă profesională. Legea din 1864 a pus jaldnele unei organisărî a învăţămîntuluî, şi pentru acea vreme putem dice că a fost destul de bine concepută, dacă trecem cu vederea unele greşeli, cari se explică în mare parte prin împrejurările când s’a făcut legea. Dar chiar de jaldnele puse la 1864 noi nu ne-am ţinut destul de bine. Pe unele drumuri am mers prea departe, iar pe altele am rămas în urmă. Ast-fel, am rămas în urmă în învăţămîntul rural. Căuşele sunt multe: lipsă de localuri, lipsă de personal, lipsă de interes din partea sătenilor, şi altele multe. Lucrurile nu mai pot merge însă tot aşâ. Sutem datori ca să punem regula, care până acum a lipsit, în desvoltarea învăţămîntului nostru. (Aplause). Acolo unde a luat prea mari proporţii, trebue să-l restrângem, să oprim avăntul pe care l'a luat, pentru că tot atât de mare rău este, într’un organism de Stat, desvoltarea anormală a unei părţi, ca şi lipsa de desvoltare a altor părţi. Trebue numai decât să facem ce vom pută, ca să câştigăm timpul pierdut în ceea-ce privesce învăţămîntul rural. Acolo avem lipsuri de mai multe feluri: ne lipsesc localuri, ne lipsesce parte din personai, precum şi dotaţiunea materială a şcolei. I). At. Mitescu: Şi executarea ei. I). Sp. Ha ret: Intru cât privesce localurile, iată ce se întâmplă. Comunele rurale sunt prea sărace, ca să potă face faţă primei lor obligaţiuni, necesară ca să a:bă şcolă, anume obligaţiuneî de a avă un local convenabil. Din astă causă, în multe comune nu s’au putut înfiinţa şcoli de loc, de vreme ce nu eră măcar un acoperiş sub care să o adăpostăscă, iar pe unde s’au înfiinţat, populaţiunea şcdiel eră maî tot-deauna cu desăvîrşire insuficientă. Inchipuiţi-vă sate în cari erau 400 — 500 de copii în verstă de şcolă, şi a căror şcdlă se resumâ într’o cameră de locuinţă ţărănăscă de 15 m. p. Intr’o asemenea scdlă, puteau să încapă cel mult 20 de copii; d?r restul până la 400 ce făceau ? Tocmai aci e locul să răspund d-lui Mitescu: să aplicăm legea obligativităţei; să amendăm pe sătenii cari nu-şi trimet copiii la şcălă. Dar când sătenii ne vor trimite 400 de copii şi noi nu vom avă loc decât pentru 20, a cui va fi răspunderea ? A lor, a comunei sau a Statului ? Iacă unde stă una din principalele cause ale răului; iacă pentru ce învăţămîntul rural a dat aşâ de slabe resultate. Statul a făcut cheltuelî mari pentru învăţămîntul rural, fără ca resultatul să răspundă la aşteptările lui. Dar silinţele lui au fost ză- www.dacaromanica.ro 404 AT.TVTVA dărnicite prin neputinţa sau prin inerţia comunelor, cari trebuiau să-î procure localele necesare. Noi, când înfiinţam o şcdlă rurală unde-vâ, plăteam un învăţător care, după lege, eră dator să dea instrucţie la 80 de copil; dar acestui învăţător i se puneâ la disposiţie o sală abiâ pentru 20 de copil. Statul plăteâ dar învăţătorului pentru 80, şi nu puteâ primi instrucţie de la dînsul de cât 20 de copil. Prin urmare, abia un sfert din cheltuiala făcută de Stat producea efect util: cele-lalte trei sferturi erau aruncate în vânt. Pentru ce dar să ne mirăm că la ţară găsim abia 12—15°/° <5menî cari sciu carte, după ce de 40 de ani avem legea Învăţămîntuluî obligatoriu ? (Aplause). Este adevărat că nu trebue să luăm în mod prea absolut acâstă cifră. Proporţia acesta de 12—15% de dmenî cu sciinţă de carte, s’a stabilit prin resultatele constatate cu ocasiunea recrutăreî. Se scie că, la recrutare, fie-care tînăr trebuie să declare dacă scie carte, şi este o manie printre tinerii de la ţară ca să declare că nu sciu carte, chiar când sciu; le-a intrat în cap că cel cari sciu carte, fac servicii! mal lung. Situaţia dar nu este aşâ de rea, după cum ar păreâ după cifra citată de mine; totuşi este departe de a fi stălucită. EI bine, partea acâsta a răului, cea care privesce localurile, cred că suntem pe cale să o îndreptăm. (Aplause). O să trebuiască ani de muncă, dar suntem pe calea cea bună (Aplause). Mal întâiu a venit înfiinţarea minunatei instituţiuni a Casei şco-lelor, acum şese ani. (Aplause). Camera de atunci îl pusese la dis-posiţiune 30 de milione, pentru ca să ajute comunele în clădirea localurilor lor de şcdlă. Cunosceţî însă împrejurările cari au făcut ca acestă generosă intenţie să nu pcStă fi îndeplinită. Din cele 30 milidne, s’au cheltuit numai vre-o 5 milione, cari au servit pentru a se face din nou vre-o sută şi mal bine de localuri de şcdlă, şi pentru a se transformă şi complectă altele. Proporţia nu este tocmai avantagidsă, fiind-că preţul fie-căruî local revine prea scump. Dar lucrul se explică lesne. întâiu, eră dificultatea cea mare de a construi in bune condiţii. Intrega operaţiune eră dirigiată de la Bucurescî, de la Casa şcdlelor. Eră enorm de greu să se găsâscă antreprenori pentru câte un local prin fundurile judeţelor, şi pe urmă eră şi mal greu a priveghea ca aceşti antreprenori să facă lucrările bine. Mai eră şi greutatea de a procură materialul, de a păzi legea comptabilităţeî, şi câte altele. Al doilea rău a fost că noi ne-am făcut ilusiune că cele 30 mi-, lidne vor fi fără sfârşit, şi am făcut planuri prea luxdse pentru localurile ce aveam să construim. Acum am revenit la o apreciere mal justă a lucrurilor. (Aplause). Acum când nu mai avem nici o centimă la Casa şcdlelor pentru clădirile şcolare, am dat voie ca să se facă construcţiunea din orî-ce material, cu singura condiţie ca să aibă dimensiunile cerute de lege şi de cerinţele igienice (Aplause). www.dacaromamca.ro ALBINA 405 Nu maî cer temelie de piatră, nicî ziduri de cărămidă comprimată; mă mulţumesc şi cu o construcţie de gard, dar destul de mare ca să încapă copiiî în ea. Am lăsat liberă iniţiativa autorităţilor locale, primar şi prefect, şi s’au pus cu toţii pe lucru. Unii au dat serbări, alţii aii făcut loterii, alţii aii făcut subscripţii, şi re-sultatul este că în anul acesta s’afl clădit 234- localuiî de şcdlă. (Aplause). Pentru anul viitor am promisiuni că se vor face şi maî multe. Sunt unele judeţe, cum e, spre exemplu, Brăila, Putna şi altele, unde mişcarea acesta a fost cu deosebire îmbucurătdre. Sunt sigur că mişcarea începută nu va slăbi, aşa că până în 9 sau 10 ani, tote şcdlele rurale vor avă locale bune şi încăpătăre, fără ca comunele să se fi ruinat. (Aplause). Vine acum o altă cestiune: cestiunea învăţătorilor. învăţătorii pe cari i-am recrutat pe la 1864 şi maî încoce, lisau forte mult de dorit, căci nu erau pregătiţi în de-ajuns; ba pot dice că în mare parte nu erau de loc. Legea permiteâ ca un absolvent a patru clase primare să fie numit învăţător. Ce se puteâ aşteptă de la dinşiîf Din fericire, Suveranul nostru ne-a învăţat ce trebue să facem. (Aplause). El a înfiinţat prima şcălă normală de învăţători, şcălă care a luat o desvoltare atât de însemnată, şi pe urma căreea s’a mal făcut şi altele. Atunci a fost natural ca să se înscrie în lege că numai nor-maliştil să fie învăţători. Şi, în adevăr, acest principiu a şi fost înscris pentru prima 6ră în proiectul de lege dîn 1886, şi consacrat pe urmă prin legile din 1893 şi 1896. Aşa se face că acum corpul învăţătorilor se recruteză din ce în ce maî bine, şi că putem comptâ pe dinsul în unele împrejurări în cari altă dată nici nu eră de gândit să ne adresăm la dînsul (Aplause). Sunt ministru acum de aprope doul ani şi am cea maî mare mulţumire, constatând cu cât foc, cu câtă sîrguinţă şi cu câtă pricepere acest corp păte să dea ajutor la cele maî mari şi mai nobile întreprinderi. (Aplause). Pote cu altă ocasiune voiu pută vorbi maî pe larg despre curentul excelent care domnesce printre învăţători; vă voiu spune atunci lucruri cari vă vor bucură. Nu pot însă să trec fără să amintesc de instituţia băncilor populare, pe cari cu toţii o preţuim aşâ de mult. Acăstă instituţiune este fapta lor proprie. (Aplause). De la centru li s'au dat numai sfaturi şi îndemnuri, nimic alt. Aşâ dar, în ceea-ce privesce pe învăţători, suntem liniştiţi pentru viitor: învăţători forte meritoşi şi capabili avem adl în părţile cele maî depărtate ale ţărel, şi atunci când au ce le trebue, un local convenabil, material didactic, lemne pentru încăldit şi primari cari să nu-î necăjăscă prea tare, vă asigur că se obţin resultate minunate, pe cari am pute să le arătăm cu mândrie ori unde, chiar şi în ţările cele mal înaintate. (Aplause). Este, însă, un alt mare neajuns: nu avem destul învăţători. Po-pulaţiunea şcolară sătăscă de la noi este cam de 700.000 copil, şi www.dacaromamca.ro 406 ALBINA noi avem abia 4.500 învăţători în cifră rotundă, dintre cari 500 sunt învăţători de cătun. Dar 4.500 învăţători nu sunt de ajuns pentru 700.000 copil, chiar dacă aşi impune fie-căruia 80 de copil şi chiar dacă comuna mî ar da sala care să conţină aceşti 80 copil. Acăsta este o a doua causă pentru care frecuentarea scdlelor rurale, în loc să fie de 700.000 copil, este numai de 250.000. Prima causă a fost lipsa de localuri de şcdlă, a doua este lipsa de învăţători. In anul 1886, pe când eră d-1 Sturdza ministru al instrucţiei publice, s’a făcut o statistică fdrte minuţiosă după care s’a calculat pe urmă sat cu sat, câţi învăţători ar trebui pentru ca învăţămîntul rural să fie complectat, şi s'a găsit că ar trebui să avem 10.500 învăţători, ca să fie aţâţi câţi trebUesc. AstădI sunt numai 4.500, deci am avea un gol de 6.000 învăţători. El bine, ori câtă tragere de inimă am avea cu toţii să împlinim acest gol enorm, sciu bine că nu curând se va putea tace acăsta; 6.000 învăţători represintă 6.500.000 ltî mal mult in budget pe fiecare an. Dacă am sta săşteptăm până când să putem adăugi atâta la un singur capitol din budgetul unul singur minister, ar însemnă că ne condamnăm să nu ne vedem nici odată visul cu ochii, şi pdte nici urmaşii noştri. A trebuit dar să căutăm mijldcele de a micşoră dificultatea, şi mijldcele acestea socotesc că s’aii găsit într’un mod forte fericit; iată cum: Şcdla primară rurală are 5 clase. Cele mal multe şcoli rurale ah un singur învăţător. Prin urmare, în genere îvăţătorul rural are să se ocupe de o dată cu 5 serii de copil, ba încă de cele mal multe ori sunt 6 serii pentru că începătorii adese ori sunt împărţiţi şi el în 2 serii. învăţătorul trebue dar ca, pe când se ocupă să înveţe alfabetul pe prima serie, să aibă ochiul şi asupra celor-alte 5 serii, ca să le ţină în ordine, sau să le dea câte ceva de lucru ca să le o-cupe. Obosela ce resultă de aci pentru densul este forte mare; căci pentru un înnăţător greutatea nu este atâta ca să aibă înaintea lui 80 de copil, cât este ca aceşti 80 de copil să fie împărţiţi în mai multe feluri deosebite. Este cert că mal lesne este învăţătorului să aibă 80 de elevi de o singură clasă, de cât 20 de elevi împărţiţi în 6 clase diferite. Acest lucru este sciut şi uşor de înţeles. Preocupat de acâstă greutate, încă de când eram în guvern de rândul trecut, cu ocasiunea unei convocări a consiliului general, am pus cestiunea; ce este de făcat pentru ca să putem reduce munca învăţătorului, fără ca să reducem învăţămîntul? Omeni fdrte distinşi, cari făceau parte din acel consiliu general, în special d-1 inspector general Meisner şi d-1 inspector Halitza, care este încă şi astădî în administraţiunea ministerului, au găsit un mijloc fdrte ingenios: s’au gândit de a pune pe şcolarii de clasa a doua la un loc cu cel de a treia într’o clasă care se face în doi ani; iar pe cei de clasa IV la un loc cu cel de a V, într'altă clasă, de doi ani. In realitate, şcolarii fac tot 5 ani de învăţătură, însă învăţătorul www.dacoramanica.ro ALBINA 407 nu are înaintea sa de cât 3 serii de şcolari. Ast-fel dificultatea este redusă în proporţiunea de la 5 la 3. Acesta, d-lor, a fost deja un progres enorm. Dar atâta nu a fost încă de ajuns; căci, de şi nu erau de cât 3 serii de şcolari, este evident că atunci când învăţătorul se ocupă cu seria I, seriile II şi III, neavând ce să facă, şedeau cu mâinele la piept. E adevărat că programul dice că în acest timp seriile acestea să se o-cupe cu exerciţii indirecte; dar aceste ocupaţiunî indirecte se reduceau în realitate la jucării şi glume între copil, învăţătorul mai avend greutatea ca să’I ţină în frîu, în timpul când se ocupa şi de seria cea-laltă care învăţa carte. Acestea sunt motivele pentru cari anul acesta, de la 1 Septemvre, am dispus ca să se pună în aplicare o altă disposiţiune; şcolarii să vină la şcdlă cu rândul: seria Il-a şi a IlI-a numai de dimineţă, seria I-a numai după prânz. Ce urmeză de aci: Urmeză că la fie-care dată învăţătorul are înaintea sa numai o serie, mult două, şi se pbte ocupa cu dânsele în mod intensiv, ne mal perdând vremea cu alte serii, ca să le ţină în ordine. Mal resultă că copiii, în timpul cât nu vin la şcdlă, se pot ocupa acasă de alt-cevâ pe lângă părinţii lor, şi sciţi că tocmai acâsta eră una din cele mal mari dorinţe ale ţăranilor, şi una din căuşele pentru cari în trecut nu-şl duceau copii la şcdlă (Aplause). Va să dică realisez două beneficii de odată, iără ca învăţămîntul să sufere; din contră îl întăresc, căci învăţătorul pote să consacre tot timpul învăţămîntuluî, fără a-şî mal perde vremea cu ţinerea disciplinei seriilor neocupate Dar mal este încă un avantagiu mare: acela că, cu localurile actuale, vom puteâ să avem un număr mult mal mare de şcolari, p<5te chiar până la îndoit. Dacă am de exemplu, o sală în care încap 40 de elevi, este evident că pot să dau într’ânsa învăţămînt la 80, din cari jumătate ar veni dimineţă şi cea-laltă jumătate după a-miadl. Prin urmare, pot să măresc frecuentarea cu sută la sută, ser-vindu-mă chiar cu localele actuale. In realitate nu va fi tocmai aşa, din cause cari nu au interes de a fi explicate aci. Dacă însă voiu mări frecuientarea măcar cu 50%, fără să cer nici un sacrificiu nou, cred că orî-cine va recunosce că este un resultat strălucit. Şi pot să vă spun că acest resultat l’am şi realisat în câte-vâ judeţe, chiar din prima di a aplicărel noului orar. (Aplause). In tine, noua disposiţie va avea, pentru viitor, şi un alt avantagiu, mal mare p<5te de cât tdte cele pe cari le-am examinat până acum. Am spus adinâurî că, pentru complectare personalului didactic necesar învăţămîntuluî primar rural, am avea nevoe de un total de 10.500 de învăţători, adecă încă 6.000 peste cel pe cari îi avem dejâ, cu tdte că, după lege, fie-care din aceşti învăţători ar trebui să aibă în sâmă până la 80 de copil. Cu no.ua disposiţie, dacă fiecare învăţător ar avea în rândul de diminâţa, nu 80, ci 60 de copil, şi tot 60 în rândul de după amiadî, el ar pută să dea cu înlesnire învăţămîntul la un total de 120 de copil. Aşâ fiind, un mic www.dacQTQinanica.ro 408 albina calcul arată că un număr de vre-o 6.500 învăţători ar ti de ajuns, în loc de 10.500, cât se cereâ cu vechiul orar. Iacă dar o economie de patru mii de învăţători, adecă de vre-o patru milidne şi jumătate de lei; cu alte cuvinte, avem pentru viitor siguranţa că budgetul ministerului instrucţiune!, la articolul învăţă-mîntulul rural, nu va cresce cu patru milidne şi jumătate, cu cari ar fi trebuit să crăscă dacă nu adoptam noul orar. Vedeţi, câte resultate bune s’au putut realisâ prin o măsură care, nici măcar nu a fost c măsură de lege, ci un simplu ordin ministerial. (Aplause). Am insistat asupra acestui punct, nu numai din causa însemnătăţii Iul, dar şi pentru că-mî eră permis să laud fără reservă, fără a mă teme că voiu fi taxat ca om lipsit de modestie. Dic acăsta, pentru ca cea mal mare parte a meritului stabilirii noului orar nu-mî revine mie, ci stăruinţei şi pricepere! colaboratorilor cari mă ajută în împlinirea sarcinel mele. Am spus că prima parte a disposiţieî ndstre, reducerea seriilor de la 5 la 3, fără care orarul de la anul acesta nu ar fi fost posibil, se datoresce într’o largă măsură d-lor Meissner şi Halitza. Al douilea pas, şi cel decisiv, este datorat în mare parte unul ■simplu învăţător sătesc, pe care ’ml fac plăcerea să-l numesc aci, ca să rămână numele Iul în analele Camerei, ca răsplată a serviciului pe care, în modestul Iul cerc de activitate, a sciut să-l a-•ducă ţăreî. Acesta este Vasile Dorin, de la Romanesc!, în judeţul Iaşi. (A-plause). Este adevărat că ideea acesta eră în aer la minister încă mal de demult; dar noi, cari aveam răspunderea, ne temeam să luăm o măsură aşâ de radicală, ale cărei bune resultate nu ni se păreau destul de sigure. Numai stăruinţei lui Dorin se datoresce că am avut curajul să o aplicăm; căci ne-am dis că el, care este chemat a aplică prin el însuşi măsurile nostre, pote să vadă multe lucruri pe cari noi, de aci, nu le vedem; şi dacă el are curagiul să susţină cu atâta stăruinţă măsura ce propune, este multă probabilitate că măsura este bună. De aceea, am experimentat-o timp de un an în vre-o câte-vâ şcoli, şi când am vădut resultatele î-am genera-lisat-o. Acum mal tdte rapdrtele pe cari le primim sunt pline de laude pentru noul orar şi ne promit cele mal bune resultate. Ca să resumez cele ce am spus până acum, pot dar dice că, în ceea ce privesce învăţămîntul rural, ne este permis să avem speranţe bune pentru viitor, atât din punctul de vedere al învăţămîn-tulul, cât şi din acel al budgetului. (Aplause). Budgetul ministerului instrucţiune! este unul din acelea care, prin matura Iul, este destinat să mal crescă. Acăsta vine din causa şcolilor cari s’au înfiinţat mereu, şi cari n’au ajuns încă la deplina lor desvoltare; din causa învăţămîntulul primar rural, care, după cum •spuseiu, trebue complectat; din causa învăţămîntulul prefesional, pe care avem să-l înjghebăm aprope pe de a întregul; şi, în fine, din causa faimoseî gradaţiunî. www.dacaramamca.ro ALBINA 409 Prin urmare, ori-ce s’ar face în acest budget pentru a micşoră sarcinele viitdre, va fi bine venit. Dintre tdte căuşele pe cari le-am enumerat, cea mai gravă este acea a învăţămîntuluî primar rural. Dar am arătat că crescerea ce are să provină de aci, putem să o reducem cu vre-o 4 milidne şi jumătate. Acesta este deja un resultat fbrte considerabil, pe care îl punem la activul nostru. (Aplause). în ce privesce învăţămîntul profesional, socotela ce am presentat în expunerea de motive a legeî din 1899 este destul de doveditdre. Acest învăţămînt, dacă ar fi complectat aşa cum cere acea lege, în şese ani şi în limitele legeî, nu ar costă pe Stat de cât opt sute de mi! leî pe an, pe lângă care s’ar adăugă o sumă aprdpe echivalentă din partea judeţelor şi a comunelor. Dar acestă cheltuială este compensată cu prisos prin economiile pe cari ea va permite să le facem în cele-alte ramuri ale învăţămîntuluî, şi în special în cel secundar. (Sfîrşitul în No. viitor). Intrarea principală a vechiului palat de la CotrocenT. www.dacoramanica.ro TREABĂ DE £RNĂ A început să trecă gerul Pe poduri, care, însuşi el Le făuresce tari ca fierul Şi cu sclipiri ca de oţel... Alergă sania, nebună, Pe-alunecuş bătături t, Pe care dungi se împreună Şi se desfac necontenit. Uneltelor, tot să v’ajungă Acum, odihna, în celar! E scurtă ^iua, — totuşi, lungă, E pentru leneşul plugar. Cel harnic, umblă să ’mpliniască Cu muncă, orele ce curg: Că, cine vrea să rostuiască, Nici simte când e la amurg. Şi casa, câte le maî cere Spre rînduială şi spre spor! Plugarul vrednic, în tăcere, După nevoe le dă zor. Plugarul, singur trebuesce La casa luî, în curtea luî, Să scie-a face ce-î lipsesce, Cu ajutorul nimănui. Pe urmă, noptea- e cât hăul, De capăt par’ că n’ar avea... Ba nu, <^ău, spuneţi unde-i răul De aţî maî scurtă ceva din ea ? www.dacaromamca.ro ALBINA 411 De v’a ajuns cum-vâ păcatul Să nu ştiţi carte, — v’aşer^aţî, Vă puneţi fata orî băeatul Să vă citescâ, — şi-ascultaţT. Că, multe sunt în cărţi, de scire: Urechi s’ aveţi do auţlit, Şi minte de ’nţeles, şi lire Cu dor şi drag după cetit. .. Pe urmă, strângeţi-vă cete Când icî, când colo, la vecini ; Daţi zor cu mâna, — şi ’ndelete Grăiţi de ţarini, de grădini... Grăiţi de cum ar fi mai bine Să plugăriţi; cum să munciţi S’aveţi legume; cum se ţine Mai bine-vita ce iubiţi. Din sfaturi, din învăţătură Es bunele apucături: E noptea lungă... cu măsură Sporiţi din mâini, sporiţi din guri... Afară gerul facă poduri, Ori vîntul trăcă şuerînd... înghită fearele cu noduri Ce pot să fure, tremurând... Sclipescă stelele ca nişte Rublele d’aur sus pe cer ; Frăţiască ’n pace ’n porumbişte Frumosul grâu, ferit do ger ; Voi, până ’ntr’un târziu, din torbă înşiruiţi, ce ştiţi, mereu ; Şi faceţi fapte după vorbă, — Aşa v’ajute Dumnezeu! N. Ilădulescu-Niger. www.dacoromamca.ro 412 AI.TUN A Grescerea, albirea şi căderea perului. redulitatea publică deschide multor persâne un câmp larg de exploatări, care inundeză ţările cu fel de fel de reclame mincin6se. Ape şi pomecjî miraculbse cari fac să crăscă părul până şi în palma mânii, diferite preparate incomparabile, cari opresc căderea perului..... Sume fabuldse promise acelora cari vor demonstra neeficacitatea preparatelor lor, şi câte alte năzdrăvănii de acestea. Dar perul nu se semenă, ca ărba din grădină, şi când rădăcina s’a uscat, nu există nici un mijloc ca să crescâ din nou. Perii capului, ai căror rădăcini sunt aşezate în grosimea pielei, sunt formate dintr’un înveliş extern şi găurit, fără culdre, iar înăuntru o materie mai mult sau mai puţin colorată, îu galben roş, castaniu sau negru, care dă colorea părului. Tristeţa şi supărările, excesele, vegherile, usucă rădăcina părului şi-l face să cadă prin urmare. Părul alb nu diferă în analisă, de părul cel normal, de cât prin presenţa fosfatului de magnesie care intră în composiţia sa. Deşi nu e-xistă o vîrstâ positivâ pentru ca să determine epoca la care părul începe a se albi, totuşi s’a remarcat că cam pe la 35 sau 40 ani, acest fenomen se arată mai des, une ori mai de timpuriu, alte ori după o etate şi mai mare. Bdlele, grijile mari, munca cu spiritul continuu, lucrările de cabinet şi excesele în plăceri, grăbesc mult epoca unde natural începe a se albi părul. Ore-cari b61e de piele, pot une-orî determină parţial schimbări în colorea părului, de partea care a fost bolnavă. Accidentele grave, o emoţiune violentă causată prin frică, o tristeţă mare şi subită, pot, une-orî într’un timp forte scurt, într’o ndpte, sau în câte-vâ cesuri să determine albirea părului. Causa, tuturor acestor decolorări, este că se-creţiunea de oloi animal din năuntrul părului, aceea care dă părului diverse nuanţe, este suprimată. Părul mai este expus la o mulţime de bdle cari îl vatămă şi îl face să cadă, ast-fel: Chelbea (favus) care este datorită unei ciuperci care se desvoltă înăuntru părului şi în rădăcină. Mătreţa, datorită asemenea unei ciuperci, etc., etc. Independent de aceste afecţiuni, se mai observă câte odată, o uscăciune a părului făcendu-1 aspru, rupendu-se cu uşurinţă; acestâ b<51ă depinde de absenţa substanţei mădulare grase, care trebuie să existe înăuntrul părului, ca să fie mole. O doctorie universală pentru a opri căderea părului nu păte să se gâsăscă prin faptul că căuşele cari provdcă www.dacoromamca.ro ALBINA 413 căderea, sunt fdrte diverse şi adesea opuse, aşa că ceea ce ar pute să servescă într’un cas, ar pute vătăma în altul. Voiu înşiră mai multe mijldce şi preparaţiunî destinate de a combate câte-vâ din aceste afecţiuni: 1) . Pulverea de quinquină este una din substanţele cele mal întrebuinţate, pentru a întări rădăcina părului, şi a o-,prî căderea lui, fie sub formă de pomadă, amestecând, 30 grame de pulvere de quinquină cu 100 grame grăsime de jjorc, fie sub formă de apă de quinquină, spălând rădăcina părului, în fie-care dimineţă. Apa de quinquină se face dacă fierbem 300 grame pulvere de quinquină, cu 500 grame apă, apoi i se adaugă treptat şi consecutiv 2 grame carbonat de sodă, 2 grame cocenilă, şi 80 grame spirt şi cevâ parfum, apa se filtrezâ. 2) . Untul de recin, pur şi prospăt, sau fertura de seminţe de in, sunt forte bune contra căderii părului. 3) . Se pdte asemenea, după ce s’a spălat capul cu carbonat de sodă şi apă (carbonat 10 gr. apă 100 gr.) să se ungă la rădăcina părului cu oloi de coco, amestecat cu zemă de lămâe, în fie-care seră, să aducă folos. 4) . După Kneip-Clater, urtficele, ar fi un excelent preser-vativ contra căderii părului, şi face să crescă chiar, când rădăcina este bună, întrebuinţând 200 grame rădăcină de urtjică, tăiată mărunţel şi fierbend-o bine cu un litru apă şi cu jumătate litru oţet. După ce s’a răcit se strecdră şi se fric-ţionăză capul în fie-care seră, înainte de a se culcă. 5) . Poinada lui Hardy, forte recomandată contra căderii părului, se prepară ast-fel: Grăsime de vacă 60 grame, oloi de recin 25 grame, Acid galic 2 grame şi câte-vâ picături de esenţă de vanilie. Se fricţioneză capul în tdte serile. 6) . Fertura de plantă centaure cyanus, sau rădăcină de brusture (Zape major) sunt fdrte bune contra mătreţii şi contra căderii părului. 7) . Diverse reviste medicale din Franţa, Belgia şi Germania, au vorbit mult de excelentele resultate obţinute contra căderii părului prin întrebuinţarea Loţiunii şi pomadei Charpy. Acestă loţiune se prepară dacă macerăm în spirt câte-vâ (jile foi de plante Jaborandi (farmacie), iar poinada, dacă amestecăm un gram de clorhidrat de pilocarpină cu 50 grame vaselină; cu acestă loţiune fricţionăm părul dimi-neţa şi sera, apoi se unge cu pomadă. Dr. Constantin An. Macri. Foltescî-Covurlul. Limonada contra răguşelei. La 600 grame apă adăogăm 60 gr. sirop de flori de portocale şi 12 picături acid azotic (ni-tric). O lingură din acest amestec face să dispară răguşala, şi cine obicînuesce a luă regulat, îşi întăresce cdrdele vocale. www.dacoromamca.ro Monumentul lui Puşkin din grădina publică de la Chişineu. www.dacoromanica.ro ALBINA 415 Ge trebuie făcut ca 5ă oue fainele. ar bine, lelieă Saftă, ce căută neguţătorul acela, astăua de £8 Noemvrie, în reamintirea cuceririi I’levneî. Din cau^a asprimii timpului, s’a amânat însă pe I Decemvrie a. c., când s’a şi ţinut şi s’a jucat: «Horcea» de Alexandri, de către elevii adulţi şi «Curcanii» de Speranţă, de către elevii regulaţi ai şcoleî. Ambele piese au fost forte bine executate şi au lăsat frumose impre-s-iunî în inima numeroseî asistenţe. Din venitul acestei petreceri, s’a cumpărat la câţi-vâ elevi săraci îmbrăcăminte şi s’a dat şi câte o mică remuneraţie şi copiilor, cari s’au arătat mai destoinici, spre a-î încuragiâ. Călătorul în primejdie. www.dacoromanica.ro 424 AT.BINA Societăţi Economice la sate. In comuna Cecu din judeţul Ialomiţa, din iniţiativa învăţătorului diriginte Şt. Popescu, transferat aci abia la I Septemvrie 1902, s’a înfiinţat O societate economică în iar financiar şi de tragere la sorţi. — Abonamentul anual Lei 5. Cereţi număr de probă. www.dacoromamca.ro STEAUA Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocole legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale româno. Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-luî Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci. Comitetul. Preşedinte, Ionn Kalindern, membru al Academici Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier delegat, Petru Gărboviceanu, Administrator al Casei Sf Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru înveţâtura poporului român; — Secretar, Const. Bana, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spira C. Harel, Miniştrii, profesor Universitar; I. Dimitrescu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Ylădescă, deputat, profesor universitar; Criatn S. Jfegoescu, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censnri. Const. AlimAiu*>P‘nnn, inginer de mine; Vreotnl econom Const. Ionescu, profesor secau■!,, c; Const. Alexnndrcscn, masor şcolar Membrii înscrişi şi cotisaţinnl plătite (Urmare). Popescu C. (Ilfov), 1 leu; Ulmenu V. (Ilfov), 1 leu; Petrescu I. (Ilfov), 1 leu; Iacobescu Sevasta (Ilfov) 1 leu; Mirescu G. (Ilfov), 1 leujDeme-trescu D. (Ilfov), 1 leu; Paraschivescu C. (Ilfov), 1 leu; Sachelarie Eufr. (Ilfov), 1 leu; Dumitriu I. (Ilfov), 1 leu; Rosescu Elisa (Ilfov), 1 leu; Banu Mih. (Ilfov), 1 leu; Teodorescu C. (Ilfov), 1 leu; Şerbănescu C. (Ilfov), 1 leu; Bărbulescu N. (Ilfov), 1 leu; Domide Virginia (Ilfov), 1 leu; Domide Octavia (Ilfov), 1 leu; Anastasiu S. (Bucuresci), 2 lei; A-nastasiu Virginia (Bucuresci), 2 lei; Bobăicenu G. (Urlaţi), 2 lei; Mari-nescu M. (Bucuresci), 2 lei; Săbărenu T. (Ilfov), 1 leu; Ionescu Maria (Bucuresci), 4 lei; Segârcenu Zoe (Ilfov), 1 leu; Simionescu G. (Ilfov), 1 leu; Ioniţescu G. (Ilfov), 1 leu; Popescu Ştef. (Ilfov), 1 leu; Nicolescu El. (Ilfov), 1 leu; Ivănescu I. (Ilfov), 1 leu; Popescu Mih. (Ilfov),! leu; Brătianu D-tru (Ilfov), 1 leu; Georgescu Elisa (Ilfov), 1 leu; Tudoran Sofia (Ilfov), 1 leu; Ionescu G. (Ilfov), i leu: Popescu Gr. (Ilfov), 1 leu Mărginenu Emilia (Ilfov), l leu; Constantinescu Gh. (Ilfov), 1 leu; Ilir; zescu Gr. (Ilfov), 1 leu; Tănăsescu Euf. (Bucuresci), 2 lei; Pârvulescu Al. (Cirogârla), 1 leu; Călinescu Ştef., preot (Bucuresci), 6 lei; Stoenescu-Ion, prot (Bucuresci), 2 lei; Ionescu N., preot (Bucuresci), 2 lei; Ionescu Gr., preot (Bucuresci), 2 leî; Petrescu Ion, preot (Bucuresci), 2 lei; Popescu Roşiori, preot (Bucuresci), 2 leî; Popian N., preot (Bucuresci), 2 lei; Ionescu D., preot (Bucuresci), 2 leî; Nicolescu C., preot (Bucuresci), 2 leî; Muscelenu O vid, preot (Bucuresci), 2 leî; Popescu C., preot (Bu-cureseî), 2 leî; Florea C., preot (Bucuresci), 2 leî; Stoicescu Atanasie, preot (Bucuresci), 2 leî; Emanuil D., preot (Bucuresci), 2 leî; Cristescu Radu, preot (Bucuresci), 2 lei; Bocancea Alex., preot (Bucuresci), 2 leî. Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al 11-lea (1902) al Societăţii e de 1.360, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 6.890, leî şi 90 bani. __________________ (Va urma în No. yiltor). www.dacoromanica.ro LOTERIA Societăţii pentru învăţătura Poporului Român Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor el normală şi primară din Bucurescî, str. Sf. Ecaterina. Autorisată de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec-turei Poliţiei Capitalei No. 56.812 din 8 Iunie 1902. 350.000 Bilete a un Leă unul 1 a 35.000 Lei . . . . Lei 35.000 l » 15.000 * . • 15.000 2 » 5.000 » • . 10.000 3 » 2.000 » . , 6.000 6 * 1.000 » . . 6.000 12 » 500 » . . 6 000 30 » 200 » • . » 6.000 60 > 100» 6.000 100 » 50 > . . 5.000 250 » 20 * . 5.000 465 Câşt. în val. totală de Lei 100.000 Biletele se găsesc de vîndare: In Bucureşti: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţii de tutun. Judeţe: La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţiî de tutun. Tragerea I,«tăriei s’a fixat la 8 Iunie 1903. | umînârî de ceră curată de albine, u se pot găsi la preotul I. Aposto-lcnu, Vâleniî-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinâritul şi au ceră de vîntjare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolcnu. 26—13. „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCÎ Capital în acţiuni întreg versat în aur................Lei 2.000.000 Fonduri de reservă compuse din prime şi daune...........„ 3.955.688.76 Idem format din capital şi alte reserve . „ 1.075.842,60 Total in aur Lei 7.052.531 36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Hăicoianu. Dir. general E. Grumvald. Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str.-Domnei No. 12, Bucurescî. Repre-sentanţă generală în Bucurescî, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele dinţară. Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria nostră Fabrică, lucrate de noi. Preţuri corente la Gliete de Bărbaţi: . de Vax cu Elastic sau Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95. » » » Nasturi » Lack cu Elastic sau Şireturi » » » Nasturi » Chevreau cu Elastic » » » Nasturi Preţuri corente la Gliete de Dame: de Chevreau- negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95. » » » » Botonî » 11.95, 12 95, 13.95, 14.95, 15.95. » » Colori » » » 12.95, 13.95, 14.95, 15.95. » Gems cu Nasturi şi Şireturi » Pantofi deChuvreau albi decoltaţi» Idem cu Şirelurî şi Nasturi » Idem de Lack diferite forme 12.95, 13.95, 14.95. 15.95. 12.95, 13.95, 14.95. 13.95, 14.95, 15 95. 12.95, 13.95, 14.95- 13.95, 14.95, 15.95. 9.95. 7.95, 8.95, 5.95, 6.95. 6.95, 7.95, 8 95. 5.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95. Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50. » Bărbaţi » 2.95. Rupăndu-se la încercare, se dă altă pereche. Magasin la tote Sesonele, Calea , „ . . , ... , , . Victoriei Vn ?7 nlnfuri rte PnlHin Cititorii revistei vor avd un Bcă