No. 14 — 15
ANUL VI.
5—12 Ianuarie 1903
* o
fi
m
S>
ST
Bl
LSL
w
O
'
i ©
G
I °
, £>
0
O
O
G
O
O
M , © o o
m
©
G
0
H
G.
i:©:
B
o
6
©
G
f
©
©
©
G
0
G
©
©
©
0
Q
cr
G
m
G
G
i
o
G
«w»Ww»
•isaBs
Hevisfă Enciclopedică populară
jfipare în fie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an L»eî 5 I Abonamentul în strâin. pe an Liei 8
»	»	» 6 luni » 3 I Un număr..............15 bani
Pentru anuneiurl l leu linia. Mica publicitate 5 banî euvîntul Manuscriptele nepublicate se ard.
/W
f|«sc
%
Comitetul de Redacţie: Son KaBinderu
P. ffarţo\//cearju	Colonel p. V. JVâsfurel
~ >■ •	G- jfidamescu
V. S- J^oga
5 UC
J. Cfescu p. 2>u/fu
Jf. JYico/aescu 4s Gr. Ceodossiu
Corjsf. C. popovicî-Cască.
SUMARUL: Th. D. Sperantia, Părinţii (poe9ie).—G. Coşbuc, Prorocii de anul noii.— X., Crăciunul la Taşî în Epoca Fanarioţilor. — I. Pdtrăşcoiu, Băncile populare germane, sistem Raiffeissen. — Corist. Fussea, Armăsarul Rbenan. — Moga, importanţa şcălei din Năăs (Suedia). — O serbare şcolară. — N. Hâdul eseu-Niger, SCrbătăre ’n sat (poesiq). — Dr. Corist. A. Maori, Despre junghiu la copii mici şi vindecarea lui. — Q. P. Salviu, Dumnezeii nu bate cu ciomagul. — Bartolomcu Stdnescu, 0 cărticică folositdre. — Dr. Irimia Popescu, Corespondenţa medicală.— Smara, Bogdan Dragoş (poesie).—.% O prin-cesă muncitdre cu <}iua.—De la Corod, Munca răsplătită.—Y., Legenda Bradului.—Din activitatea cercurilor culturale.—Tragerea loteriilor Bugliile (Prahova) Măstăcani şi şcălei evangelice Galaţi.-Do Ia sate.—De pe Domeniile Coronei. — Informaţiuni.— Graţierea în vreinile vechi.—Bibliografii.—Pagina glumdţă. -Societăţi economice la sate. —Mulţumiri.— Poşta administraţiei.
Jlustraţiuni: Vedere din ţările calde. - Crucea Marelui Spătar Şerb. Cantacuzino do pe platoul Cotrocenilor. - A. S. R. Prinţul Ferdinand cu Prinţul Carol şi Prinţesa Elisa-beta.—Grădina de ărnă a M. S. Reginei din Palatul Bticurescî.
Tţedacfia fi rfdministryifatâihirifânfakinrsîlm P, pucuresci.
„Droiheria Universală" Toma Brătulescu.
lJncnrescI, Calea Griviţel, No. 145, (lângă gara de Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumurî şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiunî higenice contra mătreţeî şi cădereî perului. Capilarine, tincturi pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiuri (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţâtesci, de Karlsbad, săruri de puciosă, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratorii chimice, pentru Institute de Bacteriologie şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şi Instrumente chirurgicale, Barometre şi Therroometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalin.ă Şi, acesţă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Toma Brătulescu	2g—îs
A apărut:
LITERATORI ŞISCIINŢĂ POPULARĂ cu următorul sumar : Literatură Română
Scopul acestei scrieri: Şe(fetorea. O admirabilă idilă în versuri, asupra căreea atragem deosebit atenţiunea tuturor cititorilor.
Literatură Rusă
Romanul Căsătoriei (complect), de L. Tolstoi.
Literatură Suedeză Toma Utter (Nuvelă umoristică). Literatură Francesă Cântecul Soţilor Bătrâni, de Pierre Lotti.
Istoriore: Primul meu amor. Al doilea Amor.
Al treilea Amor (Revue Anecdotique).
Literatură Germană Istoria unei umbrele, satiră de M. G. Saphir.
Fie-care număr va cuprinde cel puţin 10 cole tipar, şi un roman. Romanele, de cei mai renumiţi scriitori, vor fi publicate în întregime. Fiecare gen de literatură, se pole broşa şi separat.
Un exemplar 1 leu. Abonament pe 12 nmnere 10 lei.
Se găsesce spre vânzare la tote librăriile şi depositele de ijiare din ţară.
Orî-cine va trimete abonamentul, până la 15 Ianuarie 1903, va primi, fără altă plată: Un elegant calendar cu foi (ţilnice pe 1903, precum şi cărţi literare şi sciinţifice renumite, în valore egală abonamentului. In privinţa altor numwtVCTld&CdlX
cu totul excepţionale, ce se acordă cititorilor acestei reviste, a se vede anunciul din revistă.
Pentru desluşiri a se adresă:
La librăria Cooperativa „Munca", Piatra-N.
____________________________4—1.
DE VÎâiŞARE
Moşia Gbedinu Comarnic
lu'klm. depme de Craiova. 664 pogone; din care 500 pădure tîneră, 140 arabile, 24 liveijî, bălţi, zăvoiu, Ecarete noi de zid. 200 lei pogonul; se pote plăti chiar în 10 ani cu procente depunendu-se jumătate înainte. Doritorii se vor adresă d-luî inginer Theodor Cliivulcscu, Craiova, str. Regina Elisabeta 18.
26-21.
Vindecarea garantată a or-cărei boli, or-cum s’ar numi ea, la bărbaţi, femei şi copii, fie cât de grea şi căutată de cei mai celebrii medici, când suferindul pote urmă tratamentul respectiv fără medicamente şi fără operaţii după
Noua Artâ de vindecare a d-lui Louis Kuhne.
Sfaturi între 9—10 dimineţa afară de Duminicile.
Provincia cât cu putinţă prin scri-sore.
Prospecte de cură gratis.
Toma Simionescu, Tomnei 30.
Mii de bolnavi, părăsiţi de doctori, au fost încă scăpaţi prin acest metod de căutare.
6 -1
PĂRINŢII
ât sunt părinţii pentru noî
k Ca omeni şi ca fiî!
Cât omu’i prunc, şi de nimic Nu pote sâ’şî dea sama,
De vîeţa lui, de tot al seu îi portă grijă mama:
Nu dorme nopţi pentru copil De dînsul e ’ngrijată;
Iar lângă ea ca păzitor Vegheză bunul tată.
Pentru copilul lor iubit Părinţii se jertfesc
Din gură ’şî rup, din vîeţă ’şî dau De dînsul se ’ngrijesc.
Ce sunt părinţii pentru noî Cât suntem noî copiî,
Şi cât de mult le datorim Ca omenî şi ca fiî!
jwyj Cât suntem noî copiî,
Şi cât de mult le datorim
Tli. 1). Spcnuitia

10
www.dacoromanica.ro
354
ALBINA
pi^eReeiî de aj\IUl-N6U
oşul Pavel nu s’a amestecat în vorbă. A stat ascultându-ne multă vreme. In urmă s’a ridicat de pe scaun, a dat cu virful toiagului în pămînt, par’că ar fi vrut sâ-1 înfigă în scânduri, apoi s’a uitat lung la cei-lalţi ţărani şi le-a dis rar şi apă-sat: «Păi, vedi! Tot aşa e, cum v’am spus-o eu de atâtea ori!
Eu sfătuiam aşâ cu vr’o câţi-vâ săteni despre proorociile câte se fac în noptea Anului-nou. Dar nu voiam să-i abat din gândurile lor; lăsam să fie aşâ cum spun ei. Mai în-tâiu, că obiceiurile vechi, de sute şi pote chiar de mii de ani, nu se lasă biruite aşâ uşor cum cred unii dintre cărturarii noştri. Şi al doilea, nu pre e nevoie mare, să ne batem joc de tote obiceiurile şi deprinderile ţăranilor, ca şi când tote ar fi nebunii gole. Or fi nebunii multe dintre ele — şi par’că noi la oraş, cei cu carte n’avem destule nebunii! — dar multe sînt lucruri nevinovate, legate de sufletul şi de mintea ţăranilor aşâ de strins încât intr’adever încercarea de a le ucide, c mai mare nebunie decât visezi acele «nebunii» părute. Că ţăranii 'şi fac în noptea Anului-nou calendar din foi de cepă în cari au pus sare, că stau la miecjul-nopţii cu ochii în sus să vadă cum se deschide cerul, că fetele fură din stebla de busuioc a preotului la Bobotăză, ca s’o aibă ca «talisman» în casă, şi altele o sută şi o mie ca acestea, de ce sînt nebunii? Eu aş pute sâ’nşir altele o sută şi o mie de lucruri pe cari le fac şi le cred omenii luminaţi şi cu carte, tot de aceia cari se miră de întunerecul în care orbecă ţăranii. Da, şi încă lucruri mai nebune decât multe ale ţăranilor. Eî, dar nu de asta ne-a fost vorba de la început.
—	Aşâ este, moş Pavele, ori nu? D-ta ai vădut multe în vieţă şi ţii minte multe. De câte ori au spus parii gardului adevărul?
—	Oho! Parii ca parii. O mai ghicesc ei câte o-dată. Uite, baba mea spune, că în trei ani de-arîndul, în noptea Anului-nou, a numărat parii şi de trei ori a pus firul la câte
www.dacoromanica.ro
_________ ALBINA_________________________________________355
un par	noduros	şi strimb. Aşa i-a fost scris, (jice ea	acum,
să aibă	bărbat mic şi	urît şi adus de spate. Asta	a ghi-
cit-o parul.
—	Cum a ghicit-o? D-ta ai fost frumos, şi înalt şi drept ca bradul. Da ce s’o ghicăscă, a spus-o anapoda!
—	Bine şi aşâ. Dar tot a ghicit: uită-te la el! pişe baba, că eră şi ea acolo. Noi toţi am rîs de vorbele babei. Da, eră scădut la statură, de bătrâneţe, şi plecat de spate moşul, că purtă în spinare peste şepte-deci de ani.
—	Aşâ mătuşo! Vedi, dacă-ţi eră ursit să pui firul la
un par	drept şi	înalt,	acum ţi-ar fi şi moşul ca un	flăcău,
de te-ai	uită la	el ca	la o cruce şi nu l-ai lăsă să	umble
ca acum totâ diua pe drumuri.
— Baba mea a avut noroc. Ia, să spue ea cum i-a prorocit boul...... Dar stâî să spuiu eu mai bine. Ci-că s’a
dus şi ea, să dea cu piciorul în boul din grajd ca să scie când se va mărită. A dat odată şi-a aşteptat. Boul nu i-a răspuns. Ei atunci i-au venit lăcrămile, şi-a mai lovit odată cu piciorul. A aşteptat, şi nimic. A dat a treia oră, şi boul tot nu s’a mişcat. Ei, Domne, boul îi proroceâ că n’are să se mărite nici în anul acesta, nici la anul, nici într’al treilea. Eix am găsit-o a doua di plîngend, de se scutură cămaşa pe ea. Şi apoi a fost, că noi ne-am luat după Pascî, şi a rămas boul de minciună. Să rîdi să te prăpâdesci de prorociile acestea.
— Aşâ a fost de când lumea, şi tot aşâ o să fie. Că, omul e aşâ. Ne maî petrecem vremea şi ne mai amăgim sufletul cu credinţe de acestea, pentru-că sufletul vreâ să aibă şi el de lucru, vreâ să aibă hrană, să crădă ce-vâ. Şi dacă n’are ce crede alta maî bun, crede în d’al de-astea. Credinţa, în fie ce o fi, este ca şi nădejdea. Trăim tot cu nădejdi şi cu aşteptări, şi cu credinţe. N’o să se mântue lumea de ele nici odată.
—	Apoi aşâ domnule. Că de nu le credem noi bătrânii pe acestea, le cred tinerii. Când sînt şi ei bătrâni, nu le mai cred, că încep să vadă şi să scie. Dar vine alt rînd de tineri, care le crede, şi tot aşâ. Din veac în veac. Eu bine sciu, că nu e aşâ cum cred tinerii, dar îmi place să-î văd crecjend, mă uit şi mă uit cum îşî fac ei vrăjile şi farmecele lor, şi rîd cu ei, şi mă bucur şi mă întristez cu ei. Aşteptăm şi noi bătrânii, cu dorul copiilor mici, să vină săr-
www.dacoramamca.ro
356
ALBINA
bătorile, că ne mai înveselim sufletul cu nebuniile tineretului. Par’că eî ne aduc aminte, în dilele necazului, de o co-moră pe care noi am uitat-o.
—	Par’că ai o nepâtă, moş Pavele, şi-o ţii în casă. E fată de măritat. îi dai voie şi ei, să pue plumb topit in apă, ca să vadă cum o fi chipul ursitului ei? O laşi să scotă de sub farfurie inel ori ban, ori sare, ardeiu, pâine, pidtră, şi câte alte comedii, din care baba pricepetore tâl-măcesce firea şi năravurile ursitului?
—	De ce să n’o las. Că, uite, după cât pote sci omul, eu şi cu baba mea, seim bine cine i-o fi ursitul, dacă va vre Dumnedeu să fie pe gîndul nostru. Flăcăul e găsit, că ne-am pus noi ochii de mult pe el. Şi-i place fetei, şi el o vrea. Ei, acum, ce-or spune parii şi plumbul, mi-e tot una. Ba mai rîdem, când nu se potrivesc prorociile. Oho, apoi de babă pricepetore, las’pe baba mea! Ea o să le prorocdscă şi de rîndul ăsta, ca şi în anul cel-lalt. Le spune şi ea, cum ii dă dintâiu prin cap, şi le potrivesce după om, din câte le scie şi le bănuesce. Dacă nu i se împlinesc spusele, nimeni n’o trage la judecată. Am avut şi anul trecut plină casa de fete, că dic ele, că baba mea e pro-roc bun Apoi de, bun, căci tuturor le spune numai de bine, pe tote le mărită de grabă de grabă, şi tot cu flăcăi frumoşi; le spune tot numai ce vreau ele să le spuie. De aceea vin aşa de multe. Şirdtă baba mea.
—	Şi n’am ghicit eu nici odată? dise baba, ore-cum superată.
— Ba, ghicit! Ghicit de multe ori, de câte ori sciaî mai de înainte şi cu bună semă cum are să fie. Da cu Ilinca Anei din del cum a fost? I-ai prorocit că ursitul ei are să fie cu ochi frumoşi minune mare — că te gîndeai la Petrea lui Pupăză — şi când colo ea s’a măritat cu Tudor, scii, care n’are un ochiu şi cel pe care-1 are e verde ca al pisicilor! Bat-o norocul de prorocie.
(Sfîrşitul într’alt numer).	Coşfouc.
Cu prilejul anului nou şi a sfintelor sărbători, urăm numeroşilor noştri abonaţi şi cititori sănătate şi spor la muncă, pentru binele lor şi al scumpei nostre patrii.
____________
www.dacoromanica.ro
ALBINA
857
Crăciunul la laşi în Epoca Fanarioţilor.
fel mai frumos compliment şi la audul căruia Domnul Moldovei tresăriâ de bucurie, eră acela de-a’I-se ţlice: «Pompa, fastul şi alaiul Măriei Tale, semănă întocmai cu acelea ale împăraţilor greci de la Constantinopole.»
Şi de-aceea, pentru a merită şi mal cu drept acest compliment, Fanariotul-Domn imagină eticheta cea mal complicată, ce remonialul cel mal bizar, un fel de amestec de cele sfinte cu cele lumesc!, cari făceau să se crucescă străinii aflători la curtea Domnului.
Iată în acestă privinţă ce găsim într’o carte veche intitulată: «Condica ce are întru sine obiceiuri vechi şi noul a prea înălţaţilor Domni», făcută la Iaşi acum 128 de ani din porunca lui Grigorie Calimah Voevod, de cătră Gheorghake, al doilea logofăt.
Din Ajun, după ce boierul cu rangul de-al treilea logofăt a venit să primescă ordinele Domnului, el anunţa prin fustaşiî Mitropoliei pe membrii înaltului cler (Mitropolitul, Episcopii de Roman, Rădăuţi şi Huşi), pe Patriarchil cari veniseră să umble după pomană în Moldova, şi în fine pe boeriî cari, după rang, aveau dreptul să fie faţă la leturghia princiară, ce avea să se serbeze.
In tote formalităţile, rangurile aveau o precădere sciută pe din afară de către toţi aceia cari aveau dreptul să fie boieri de Curte şi feciori de boieri de Curte.
Domnul viniâ la Mitropolie şi înainte-I mergea Spătarul cu sabia împărătescă pe umărul stâng, iar cu buzduganul în mâna dreptă. După Domnul ţării urmau boierii cel mari după rangurile lor.
Intrând în biserică, Mitropoliţiî îl întâmpină cu Evanghelia; după ce-o săruta, Domnul se ’nchina la iconele împărătesc! şi, întorcându-se la tron, heretiseâ (salută) în drepta şi ’n stânga, făcând «shimă de smerenie» la toţi.
Miruitul, grijitul, închinatul pe la icone eră orânduit de mal ’nainte; nimeni nu trebuiâ să greşescă.
La tote, Mitropolitul ţării treceâ înaintea Domnului şi Beizadelelor, cu atât mal mult de se afla vr’un patriarh.
La anaforă, după ce o aducea un Vornic de portă şi o da Paharnicului care o da Mitropolitului pentru bine-cuvântare, Paharnicul viniâ înaintea Domnului, o gusta el întâiu «pentru a luă credinţă» ş’apoî o presintâ Domnului.
In tot timpul acesta, boeriî erau datori a eşî şi-a intră în strănî, după cum eră orînduit.
Când Domnul eşiâ din biserică, Căpitanul de vânători se află împreună cu mal mulţi vânători de-a rândul, iar jos pe pămînt stăteau întinşi cerbi, ciute, capre, porci sălbatici şi alte păsări ce se puteau vînâ.
După sfîrşitul slujbei, treceau toţi cu Domnul în spătărie spre a se face «tractaţie» cu vutcă şi cu confeţione (cofeturi). Cupa-rul aduceâ înaintea Domnului pe o tipsie de argint două pahare, apoi bea el întâiu, adică «luă credinţă», ş’apol oferiâ Domnului.
www.dacorotnamca.ro
358
ALBINA
După acestea, se da cafăua Domnului de către vel-cafegiu, iar invitaţilor de către copiii de casă.
Dacă vre-odată se făcea masă în ţliua întâiii a Crăciunului, apoi veniau faţă protopsaltul (I cântăreţ) Mitropoliei, care cântă cele bisericesci şi meterhaneua, adecă musica lumescă.
Când se făcea masa domnescă, adecă atunci când «jugul nu eră aşâ de greu», toţi boerii de mâna întâia erau faţă.
Cupariul, Paharnicul, Stolnicul, Medelnicerul, Vameşul, Cămă-raşul, Clucerul serviau pe Domnul, după ce mai întâiu «luă credinţă», gustând din tote ce dădeau lui Vodă. Din mezeluri, Domnul,’ după ce i-le aducea înainte Clucerul, ordonă a se da câte cevâ fie-căruî comesean.
începeau apoi «oraţiile», adică «toasturile.» Mitropolitul da semnalul; după ce sfîrşiâ, începeau cântările corului mitropolitan. Când Domnul a făcut oraţie în sănătatea împăratului, se dau tunuri şi focuri de pusei pe plutone.
După prânrl, treceâ de se spălă, servit de Medelnicer.
Câte-odată urmă danţ. Se invitau Domna şi jupănesele a veni la joc cu Domnul şi boerii.
Căci Domna nu mâncâ la masă cu Domnul, ci în apartamentele sale cu soţiile boerilor, servită de Vornic. Se ridicau şi acolo toaste. Domna bea pentru Domnul, logofetesa cea mare pentru Domna, şi iarăşi Domna pentru tote jupănesele. După acest toast veneâ fie-care jupănesă după rang cu câte un pahar în mână, sărută mâna Domneî ş’apoi beau paharul.
Acestea în prima ţii a Crăciunului.
A doua di, Domnul primiă felicitaţiunile şcolelor: întâiu pe cele elinesci, al douilea pe cele slavonesci: cele elinescî făceau două «engomia»; dascălul cel mare şi-al douilea dascăl puneau pe şcolarii cei buni de recitau bucăţi de umflată elocuenţă.
Şcolile slavonesci ţineau cuvîntarea de laudă pe românesce. Domnul dădeâ tuturor dascălilor «bacşişuri» prin mâna vel-Vis-ternicului.
A treia <Ji, veniau la Palat toţi egumenii mănăstirilor grecescl cu plocone’. Obiceiul eră să aducă fie-care câte un miel, iar cari nu pot găsi miei, aduceau viţei mici, curcani, găini. Domnul îi primiă ’n Spătărie, le da cafea, ’i întrebă cum mai petrec la sfintele mănăstiri, ş’apoî, ridicându-se să iasă, le ţliceâ tuturor : «La anul şi la mulţi ani!»
Napoleon înaintea castelului de Holienzollern. — La un marş, prin Germania de sud, privirea lui Napoleon-Cel-Mare se opri asupra unui castel, care ca cetate avea un aspect încântător.
—«Ce cuib îi acela» ? întrebă Napoleon, pe generalul Rapp, care pe atunci îi eră aghiotant.
Rapp îi răspunse aprbpe profetic:
«— Sire, acela e culcuşul vulturului negru. Să nu’l conturbăm!».
www.dacoramaiiica.ro
www.dacoromanica.ro
Vedere din ţările calde.
360
ALBINA
Băncile populare germane (1).
— Sistem Raiffeissen —
Solidaritatea sau răspunderea membrilor.
întemeierea une! bănci trebue să aibă în vedere în deosebi două lucruri de căpetenie: să ajute pe membri dân-du-le împrumuturi şi să le dea prilejul de a-şi adună capitaluri proprii prin depuneri şi economie.
Băncile Raiffeissen au în deosebi în vedere, că sătenii simţesc mai mult nevoia de bani decât lipsa unui loc unde să-î depună; de aceea pun deosebit preţ pe mijldcele cari le înlesnesc putinţa de a le da ţăranilor-membri bani cu împrumut fără să le ceră şi să-î silescă a depune ei. Pe cât le este cu putinţă, băncile Raiffeissen nu cer de la membrii lor nici părţi sau cotisaţii obligative, nici taxe de intrare; dar le dau cu t<5te acestea împrumuturi pe termeni lungi, de 1 — 10 ani şi mai mult, şi cu dobîndă de 4 — 5°/o-
Un singur lucru îl cere o bancă Raiffeissen de la membrii săi, şi anume: să garanteze toţi cu avutul lor pentru datoriile băncii, adecă pentru banii, pe cari banca îi i-a cu împrumut de aiurea pentru ei.
Acest fel de garanţie se chiarnă respundere solidară şi este de două feluri: limitată şi nelimitată.
1.	Răspunderea este limitată, când membrii garanteză şi răspund nnmai cu o anumită sumă hotărâtă de mai nainte. Cu acestă sumă ei garanteză atât faţă cu banca, cât şi de-a dreptul faţă cu creditorii ei.
2.	Răspunderea este nelimitată, când membrii garanteză nemărginit cu tot avutul lor pentru tâte datoriile băncii, atât faţă cu banca, cât şi de-a dreptul faţă cu creditorii ei, în ori-ce timp.
La aceste doue feluri se mai adaogă un al treilea fel de respundere numită- repartisare nelimitată, când membrii răspund nelimitat dar numai faţă cu banca, nu de-a dreptul creditorilor ei şi numai dacă avutul băncii nu este îndestulător pentru a-i plăti tâte datoriile.
Băncile Raiffeissen sunt mai t<5te întemeiate pe răspunderea nelimitată a membrilor lor. Răspunderea limitată a fost primită mai mult de băncile Schulze-Delitzsch, iar re-partisarea nelimitată este o formă fdrte puţin răspândită.
O	bancă Raiffeissen se întemeiază aşâ : sătenii harnici, cinstiţi şi fără viţii sau patimi urâte, bogat şi sărac se unesc şi se legătuiesc să răspundă cu tot avutul lor, toţi pentru unul şi unul pentru toţi, iscălesc acest legămînt-statute şi aleg dintre ei persdne de încredere care să represinte obştea.
(1) Ve<jî No. 10, 11 şi 12-13.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
361
Aceste pers6ne împuternicite caută bani cu împrumut pentru obştea răspuntjătăre — pentru bancă.
Bani se găsesc cu uşurinţă când e vorba de chezăşia tuturor membrilor unei bănci cu tot avutul lor, căci nu-i vorba de un om şi de o singură garanţie, ci cincizeci o sută ori două de persăne— de un sat cu tot avutul: pămînt, cară, vite, unelte, îmbrăcăminte, cinste s. a. m. d.
Ori unde se găsesc bani cu împrumut când stă chezaş un sat cu tot avutul seu.
Aşa găsesc băncile Raiffeissen banii pe cari îi dau cu împrumut membrilor lor pe 5 — 10 ani şi cu dobîndă de 4 — 5 la sută; aşâ înfloresce o gospodărie rurală, un sat, o ţară; aşa se ridică o ţară la înălţimea la care s’a urcat Germania prin băncile populare.
O	bancă Raiffeissen condusă cu înţelepciune de ăineni de bună credinţă, schimbă în câţî-vâ ani de tjile satul cel mai sărac, şi nu e nici un sat în care să nu se pătâ întemeia o bancă Raiffeissen.
Prin răspunderea nemărginită a membrilor, prin garanţia tuturor pentru toţi, se păte întemeia cu uşurinţă cea mai frumăsă bancă în cel mai sărac sătuleţ. Pe lângă netăgăduita valăre a răspunderii membrilor pentru găsirea banilor de împrumutat, nu trebue să uităm nici folosul moral al unui ast-fel de legămînt între consăteni. Fie-care se simte legat de vecinul său, are drepturi şi datorii către el, e su-praveghiat şi-l supraveghiază şi el pentru a nu fi întrebuinţaţi fără folos banii luaţi cu împrumut pe răspunderea tuturor; fie-care se feresce de apucături rele, de deprinderi urâte, se lasă de trândăvie şi de orî-ce narav care l-ar opri să facă parte dintre membrii băncii. Intre membrii aceleiaşi bănci se nasce o legătură mai puternică şi mai adîncă: simţul de frăţie şi de dragoste frăţescâ.
Aşâ se face o putere mare din câte-vâ puteri răsleţite şi adese ori duşmănite între ele.
Dar sunt mulţi deprinşi să vadă numai partea cea rea a lucrurilor; aceştia vor vede în răspunderea nelimitată cea mai mare primejdie pentru membrii unei bănci.
Ei vor vrea să credă că răspunderea e cu atât mai pri mejdiăsă cu cât e mai nemărginită.
Din fericire însă nu este aşâ. E adevărat că creditorii (împrumutătoriî) unei bănci se pot adresă fie-căruia dintre membrii ei pentru a-şî scăte banii împrumutaţi. Dar tocmai de aceea răspunderea tuturor e mai folosităre şi iată cum : chiar dacă am presupune că sunt şi creditori, cari conduşi de vr’un duh de răutate ar alergă să-şi cără banii numai de la unul, să nu uităm că şi acest membru are la rîn-du-î drepturile creditorului, faţă cu cei-l’alţi membrii; el se păte adresă tot aşâ la altul pentru despăgubire şi aşâ mai departe. Adecă la urma urmii, tot de către toţi au să fie
www.dacoromamca.ro
362	ALBINA
plătite datoriile; acesta o scie fie-care; do aceea, când s’ar întâmplă aşâ, ar fi siliţi să-şî dea de la început părţile şi primejdia n’ar pută fi.
Privirăm aci caşul cel mai rău, presupuserăm o primejdie care nu p6te ave loc în băncile Raiffeissen şi iată de ce : Mai întâiu într’o bancă Raiffeissen, pierderea capitalurilor împrumutate de bancă e cu neputinţă; acesta se va vede din cele ce vor urmă în viitor. Pe de altă parte banca ia împrumuturile maî numai de la membri, sub formă de depuneri de economie şi numai ce nu găsesce la eî caută aiurea ; aşâ în cât e cu neputinţă cererea neaşteptată a banilor împrumutaţi băncii, cu atât maî mult ameninţarea vre-unei primejdii.
Dar nu pdte fi maî puternică dovadă despre folosul şi lipsa de vre o primejdie a răspunderii nelimitate, ca acăsta: Germania are aprdpe 13 mii de bănci întemeiate pe răspunderea nelimitată şi numai vre-o două miî întemeiate pe răspunderea limitată; maî tăte băncile Raiffeissen sunt cu răspunderea nelimitată, a membrilor şi nicî-odată în timp de 50 de ani, de când sunt băncile Raiffeissen, nu s’a arătat acest fel de garanţie, maî puţin folositor într’un loc decât într’altul.
De vre-o nenorocire pricinuită de răspunderea nelimitată a membrilor nu se pomenesce, şi nici că s'a pomenit când-vâ în îndelungata istorie a băncilor Raiffeissen.
Sătenii noştri se înfrăţesc maî cu uşurinţă, ba sunt totdeauna fraţi; acesta o arată şi în vorbă şi în faptă —ceea-ce nu putem lăudă la nici un popor din lume.
Deci dar, prin introducerea răspunderii nelimitate şi a băncilor Raiffeissen, la noi s’ar [legiferâ ceea-ce există de fapt: fraternitatea şi legămîntul între săteni.
I.	Pătrăşcoiu.
________________ Lipsea.
O prineesă muncitâre cu (J,iua. — Princesa rusă Elena Zulu-lukiy, forte bine cunoscută în înalta aristocraţie rusescă, lucreză actualmente ca muncitore într’un şantier de zidărie la Odesa Ea amestecă molozul pe care-1 cară lucrătorilor şi lucreză de la şese căsurî dimineţa până la şăse săra, câştigând cam vre o patru franci pe săptămână.
Princesa Zululukiy şi-a pierdut totă averea în urma unor întâmplări nenorocite, numerosele sale rude au părăsit-o cu totul, aşâ în cât ea e silită să-şî câştige viaţa ca salahor la zidărie. In vremea din urmă ea izbutise să economisescă 25 lei, dar suma a-cesta i-a fost furată. Depunând o plângere la comisariat a trebuit să-şî descopere rangul şi titlul.
__________________ * *
www.dacoromanica.ro
ALBINA
3153
Armăsarul Rhenan
_ e mult observ cum stalul nostru procedeză cu pră-y jH sila cailor. Statul aduce armăsari de rasă Arabă
ryzftj' Engleză şi rasă încrucişată. Rcsullalul s’a vă-(jut, şi noi din preajma locului am observat, in câţi-vă ani, cât a durat herghelia de la Nucet.
Pe cât putinţa omenescă judecă, efectul acestei delicate întreprinderi, nu a corespuns tocmai cu scopul. Cauzele, noî profanii, adică observatorii privaţi, nu le putem pătrunde, decât mimai din aurite.
După atâtea cercări făcute de stat cu armăsarii menţionaţi, n'ar fi ore nemerit ca să se facă o experienţă şi cu armăsarul Rhenan? (Germania).
Societatea agricolă pentru provincia Rhenană, încă din anul 1835, agitând chestia înfiinţării unui deposit de armăsari, a izbutit ca după 4 ani de stăruinţe energice, să se înfiinţeze un deposit cu 50 armăsari, chiar în oraşul Wielcrath.
După o experienţă de 38 ani, crescătorii s’aii convins că reclamaţiile repetate pentru armăsari grei sunt bine fundate, au desfăcut treptat armăsarii uşori, adoptând armăsarul greu de rasă Belgiană Clydestală şi Normană pentru muncă, ca mai puternică şi mai bine desvollată.
Astăfji depositul de cai de la Wielcrath posedă peste 130 armăsari, compus numai de armăsari de rasă Belgiană şi Rhenană Belgiană.
Cumpărarea unui armăsar de la numita fermă de către
www.dacoromamca.ro
364
A T. BINA
stal, eu cred că ar costă mult mai eftin decât armăsarul Arab sau Englez, cât s'a plătit până acum. Experienţe sunt făcute în timp de 38 ani de către societatea agricolă, pentru provincia Rhenană care a dat rode strălucite.
Pe asemenea experienţe basându-ne, întreprinderea, n'ar fi hazardată, ba cred chiar că ar fi sigură.
Const. Fussea.
Crucea Marelui Spătar Şerbau Cantaenzino (le pe platoul
Cotrocenilor.
www.dacoromamca.ro
AT.UTNA
365
Importanţa şcolel din Nââs (Suedia) în propagarea lucrului mannal.
u vre-o 50 de ani în urmă, situaţiunea economică în Suedia, devenise destul de îngriji-tore, din causa desfiinţăreî micilor industrii casnice prin industria mare, întinderii alcoolismului, propagarea instrucţiunii prea unilaterală teoretică în popor etc. etc. Răul se simţiâ cu atât maî mult, cu cât mijldcele naturale de traiu şi clima, sunt în ţara acesta, destul de vitrege.
Starea acăsta de lucruri, îndemnă la muncă pe toţi acei cari se îngrijiau de viitorul naţiunii Suedeze şi printre mijldcele găsite bune pentru îndreptare, a fost şi reînvierea industriilor casnice, prin îndrumarea populaţiuniî către meserii.
După exemplul Finlandei, începîi şi în Suedia să se dea acestă îndrumare tinerelor generaţiuni, chiar de pe băncile şcdlei primare. Ast-fel de pe la 1867 sub impulsul guvernatorului provinciei Elfsborg, începură să se înfiinţeze societăţi filantropice, cu scop ca să ajute şi să înlesnescă propagarea şi predarea lucrului manual în şcdlele de băeţî şi a celui de mână în şcdlele de fete; înfiinţând mai întâiu şcdle şi cursuri speciale pentru pregătirea de maeştri şi maestre pentru acest scop. Printre acestea se numără şi şcola din Năas (Nees), localitate situată la ţară, cam la 30 km. spre Vest do Goeteborg şi la 4 km. spre N. V. de gara Floda, de pe linia Goeteborg-Stockholm.
Sub impulsul curentului ce predomină în acel timp, pro-pietarul acestei moşiore, comerciantul August Abrahamsohn, ajutat de nepotul său d-1 Otto Solomon, întemee în anul 1872, o şcdlă de meserii pentru copiii de pe moşia sa.
încetul cu încetul, veniră copii şi de prin împrejurimi, în cât la 1874 întrega şcdlă fu transformată într’un fel de şcdlă primară superidră; învăţând copiii mai mult aritmetica, de-semnul liniar, instrucţia militară şi canto; iar în atelier, numai tâmplăria.
Faţă însă cu răspândirea lucrului manual în şcdlele din ţară, simţindu-se din ce în ce maî mare nevoie de maeştri speciali, se alipi în acest scop, de la 1876, la şcdlă existentă şi-o secţiune superidră. Durata cursului in acăstă secţiune, eră de un an; primindu-se absolvenţi de şcdlă primară, cari dovedeau că au practicat lucrul manual precum şi din cei cari absolviau secţiunea inferidră.
In timpul cursului, elevii secţiunii superidre făceau practică cu cei din secţiunea inferidră şi după absolvire se du-
www.dacaromamca.ro
ALBINA
Hi 16
ceau cu maeştrii speciali de lucru manual prin diferitele comune.
Introducendu-se însă în urma decretului regal din 11 Septemvrie 1877, învăţămîntul manual în programul şcdlelor primare şi simţindu-se nevoia ca să-l predeâ însă-şî învăţătorii, secţiunea superidră de la şcdla din Nâăs, nu avu lungă durată, fiind transformată în cursuri temporale anuale, pentru pregătirea maî întâiu a învăţătorilor din provincia Elfsborg şi pe urmă din întrega ţară.
La 1881 luă parte şi un învăţător din Norvegia, primul strein, venit la acăstă şcdlă şi în 1882 luă parte şi o insti-tut6re din Goeteborg, prima femee, care urmă cursul de lucru manual.
La 1888 se desfiinţa şi secţiunea inferidră, introducendu-se lucrul manual la şcdla primară din comună şi tot în acest timp şcola normală de lucru manual e recunoscută în mod oficial şi rămâne singurul focar de propagare, pentru învăţătorii deja în activitate, din întrega ţară şi chiar strei-nătate.
In ce privesce însă specialităţile de lucru manual, aprdpe de la început, după o serie de încercări s’a rămas numai la lucrările de lemn, întocmindu-se în 1880 o serie de 100 modele, din care 50 fundamentale şi 50 repetitdre; iar la 1887 se alcătuiră în locul acesteia trei altele de câte 50 modele: una fundamentală, una pentru şcdlele urbane şi a treia pentru şcdlele rurale, tipărindu-se povăţuitdre şi desemne grafice anume.
La alcătuirea acestor serii s’a avut în vedere unul şi a-celaş număr de 88 de exerciţii de lucrare, aranjate metodic, şi întrupându-le pentru fie-care treptat în nisce obiecte (modele) practice în cercul de viăţă al copilului, întru cât la executarea lucrului se are în vedere maî întâiu cultivarea elevului şi apoi folosul obiectului lucrat, se cere de aceea cu rigdre, ca aceste modele să fie lucrate cu cea mai mare exactitate şi curăţenie.
Simţindu-se apoi nevoie de nisce norme generale bine stabilite în alcătuirea şi conducerea lucrului manual în în-trăga ţară, se convocă în anul 1895 prin stăruinţa d-lui Otto Solomon, directorul şcdlei normale de lucru manual din Năăs, un congres didactic în Stockholm, care hotărî urmă-tdrele puncte:
1)	Lucrul manua.1 în şcdlă să plece de la subiecte concrete.
2)	Să mergă fără salturi de la uşor la greu.
3)	Să fie individual.
4)	Pentru armonica desvoltare a spiritului şi a corpului, trebue să îndemne copilul la lucru şi exactitate, desvol-tându-î interesul prin însu-şî activitatea de sine.
5)	Trebue să fie predat de învăţători pregătiţi pedago-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
307
gicesce, posedând ast-fel pe lângă dexteritatea manuală, tactul şi technica necesară.
Şi dacă astăcjl se văd din loc în loc dre-carî deosebiri în alcătuirea modelelor şi conducerea lucrării, ele nu sunt de cât variaţii de formă; normele de basă fiind aceleaşi în tdte şcdlele Suedeze.
La Năăs, actualmente sunt anual patru cursuri de câte şese săptămâni fie-care, două vara şi două erna; deschise până la compleetarea locurilor, înscrierii tuturor membrilor corpului didactic din ţară şi întrega lume.
Materialul, instrumentele, înhăţarea, tdte sunt gratuite de la începutul şcăloi. Numai pentru masă şi locuinţă fie-care păi'taş plătesce pentru şese săptămâni în total 58 corăne, adecă cam 74 lei.
pilnic lucrul în ateliere alterneză cu ore de desemn liniar, conferinţe relative la înjghebarea şi conducerea lucrului manual, ţinute de director în limba suedeză şi pe timpul cursurilor de vară şi în limbile germană şi engleză; precum şi diferite conferinţe pedagogice ţ:nute şi (je alte persdne. A-semenea pe fie-care săptămână este şi câte o oră de discuţiune în care cursiştiî îşi exprimă observaţiunele lor asupra modelelor ce lucreză.
Obiectele lucrate sunt examinate de un maestru special, dimpreună cu o comisiune de cursişti şi nu trebue să se credă că în şese săptămâni s’ar făuri maeştri desăvîrşiţî, căci în realitate li se dă numai o direcţie temeinică, ca apoi prin ei însăşi să pătă lucră mai departe.
Numai cu chipul acesta, prin conferinţe, discuţiunî, stăruinţă şi exactitate neobosită s’a ajuns ca acestă şcdlă, pornită în mic şi fără mari pretenţiuni, să ajungă în cele din urmă singura, care să deâ şi să susţie o direcţiune temeinică învăţămîntuluî manual.
An cu an numărul cursiştilor din ţară şi streinătate cresce mereu, ducând tot mai departe în unghierele hunei, teoriele şi îndrumările temeinice ce propagă acestă şcdlă. La finea anului 1899, când am părăsit Suedia, numărul celor cari luaseră parte până atunci la Năăs trecea peste 3.000, din care 900 erau numai străini bărbaţi şi dame; cea mai mare parte triineşi cu bursă de prin diferitele ţări ca: Norvegia, Danemarca, Finlanda, Rusia, Germania, Anglia, Franţa, Belgia, Olanda, Italia, Austria, Ungaria, Serbia, Bulgaria, România, Statele-Unite, Canada, Brasilia, Argentina, Uruguay, Chili, Colonia-Capo-Abisinia, Egipt, India, Japonia şi Australia.
In anul 1899, murind August Abrahamsohn, fundatorul a-cestei şcole, lasă statului sub numele de «Fondaţia Abrahamsohn» tdtă averea sa mobilă şi imobilă, precum şi un capital de 300.000 cordne pentru întreţinerea acestei şcdle normale de lucru manual, atâta vreme până ce nu va mai fi nevoie de ea, fiind atât în ţară, cât şi în străinătate,
www.dacaromamca.ro
368
ALBINA
înveţămîntul manual, destul de în fldre şi atunci s’o transforme într’altă instituţiune tot cu un scop practic, găsit necesar.	______________ Moga.
O serbare şcolară
In (Jiua de 24 Noemvrie, s’a inaugurat noul local de şcolă din comuna Gârbovăţul de jos, judeţul Mehedinţi, construit prin ajutorul listelor de sub-scripţiune.
La acestă serbare a participat membrii cercului cultural «De-cebal», majoritatea sătenilor din Gârbovăţ şi elevii şcolei. Localul eră frumos împodobit.
Serbarea s’a deschis prin imnul «Trăiască Regele», «Ostaşi Români» şi «Deşteptă-te Române», după care d-1 înveţător-diri-ginte, D. Istodorescu, a ţinut o frumosă cuvîntare despre importanţa şi scopul şcolei şi al bisericii. In urmă, în numele tinerei generaţiuni şcolare, a exprimat vii mulţumiri personelor cari au contribuit cu sume la clădirea localului şi anume:
D-lui Petre Gârboviceanu, administratorul Casei Sf. Biserici, pentru dragostea ce păstreză satului natal şi sprijinul moral şi material ce-i dă. D-sa a luat 35 liste de sub-scripţie şi le-a distribuit la diferite persone, prin ajutorul cărora a încasat suma de lei 1.614, bani 50.
Domneî Elena D. Pârvulescu, proprietară şi d-lui Th. I. Car-tianu, inspectorul Creditului Funeiar-Rural Bucuresci, pentru un hectar pămînt donat, care să serveîcâ pentru curtea şi grădina şcolei. D-1 Cartianu a mai ajutat şi cu 200 lei.
D-lui Dimitrie C. Bungeţianu, revisor şcolar, membrilor Corpului didactic şi tuturor personelor, cari au venit în ajutorul clâdirel localului.
Cu ocasiunea acestei serbări au mai vorbit d-nii învăţători:
Marcu Popescu, Imosa; I. Covlescu, Zegujanî; Gh. Roşulescu, Florescî şi Popescu, suplinitor Ciovernăşani, despre higiena casei. îmbrăcăminte, alcoolism şi Pelagră.
La finitul serbării, publicul a mulţumit d-lui învăţător-diri-ginte, pentru frumosa serbare şi pentru munca ce a depus să facă un aşâ local vrednic de şcolă.	ţjn asisteut.
Pentru limpezirea mustului un bun mijloc sunt gutuile, căci pe lângă că ele dau mustului o colore aurie, apoi îl iac gustos şi durabil, aşa că sunt de preferat, pentru limpezire, cleiului de morun (gelatină). La 100 litri must punem 10 — 15 gutui tăiate felii, după ce le-am muiat mai întâiu cât-vâ timp în apă ferbinte. Când tragem mustul în anul viitor, prin Maiu, atunci scotem felile de gutui.
Domnii membrii ai Societăţeî culturale „Steaua44,^ sunt rugaţi a luă parte la adunarea generală, care se va ţine Duminecă, 12 Ianuarie a. c. ta ora S sera, in localul Administraţiunei Domeniului Coronei (Strada Stirbey-Vodă No. 3).	Comitetul.
www.dacaromanica.ro
SEj^ĂTeîK ’N 5AT
cea cl’întâiu alesătură Din pînza erniî, — tort întins ^ Pe dealuri, văi, tot de o măsură, V Tot una de-alb, de ’nalt, de lins.
Iar totă raza de la sore Se oglindesce ’n calea ei Intr’o steluţă de ninsore,
De-î câmpul tot numai scântei !
E plin de sănătate gerul Ce înfloresce trandafiri Pe chipuri vesele ca cerul,
Ca lucrurile ’ntregeî Firi.
E plin de mare ’nsufleţire Întregul sat, la şcolă prins.
Pe lângă nea, ce mulţămire Cumătră Iarnă ’î-a mai nins?
S’a strîns ca să sărbătorescă, întregul sat, o mare <;li De cuminţie românescă Ce Domnul sfînt îi hărăzi.
Sciâ vre unul ce să fie Agonisirea ’n viaţa lui,
Şi «Casa-de-Economie»
In care banul face pui ?
De unde ! Toţi trăiau pe-acasă In sărăcie de orbeţi, —
Şi ’n sat, ca inşi ce nu le pasă Nici unul d’altul, stând răsleţi.
www.dacoromanica.ro
370
albina
Dar iată vînt de cuminţie Suflă din sfatul a doi, trei,
Şi izvorî tovărăşie,
Pe toţi legându-î între eî.
Cinci ani, — nici cum maî mulţi trecură,— Şi ’n ăştî cinci ani de neuitat,
Ca prin minune se veţlură Alţi omeni par’că, — toţi din sat!
Luau semînţă, împreună,
Din loc sciut de Dumnezeu,
Şi-o împărţi au. Semînţa bună Da rodul bun, curat şi greu.
Strîngeaîi recolta lor la vreme,
Şi, iarăş după sfat isteţ,
Toţi aşteptau, făr’a se teme,
Să afle bun, statornic preţ.
Intrau atuncea în tocmeală De-a dreptul, eî, c’un negustor:
Bun tîrg cu bună socotelă,
Vindeau aşa recolta lor.
Se întovărăşiau la tote:
Pentru unelte şi maşini ;
Aşa puseseră pe rote,
Livezi, fineţe şi grădini...
Prin « Casa-de-Economie»
Sciură dar agonisi Şi învăţară cum să fie Mai bine ’n chipul d’a trăi...
De-aceea mândră serbătore Eră acestă sfîntă <Ji De cuminţie roditore Ce Dumnezeu le hărăzi!
N- Rădulescu-Ni^er.


www.dacoromanica.ro
ALBINA
371
Despre junghiu Ia copii mici şi vindecarea Iui
(Bronco-pneumonia).
unghiul sau bronco-pneomonia copiilor mici. este o b<51ă forte periculdsă, provenită din răcelă, sau cele mai adesea ori vine ca complicaţiune, în cursul sau în urma bălelor ca: coriul (rugeola), angina diftericâ, sau tuşea măgărescă. Cu greu se pdte cun6sce acâstă bdlă de popor, totuşi unele mame mai obicinuite, ar pute-o cundsce cu uşurinţă, chiar de la începutul bolei, după urmă-tdrele semne fisice: când în urma unei răceli, sau în caşul bolelor enumerate mai sus, vor vede că copilul începe să ardă, mai ales la cap, să tuşăscă puţin, apoi să aibă năduf, că respiră iute, că nările se umflă şi se ridică de câte ori răsuflă, iar copiii mai mici nu mai pot plâge, ci mai mult ţipă, ca cum ’i-ar ţine cevâ, nu pot respiră bine, une-ori se înâcă, aşâ că faţa le devine vînătă şi când tuşesc, tuşea le este scurtă, dâsă şi durerdsă; nu pot scuipa nimic şi în piept le hârcăe flegma; pulsul le e repede şi slab, nu mănâncă nimic, au sete mare, şi constipaţie, nu pot dormi, ba câte o-odată au şi delir, vorbesc prin somn, şi tresar; atunci suntem aprăpe siguii după tote aceste semne că copiii au junghiu.
Ce trebne făcut în asemenea caşuri ? Cel întâiu lucru ce trebue făcut este să punem copilul într’o odae mai spaţibsă şi lumindsă, aerisită bine, şi la o căldură potrivită (18°), stropind prin casă cu soluţie de acid fenic, cât de des posibil. Copiii mici de tot să nu-î lăsăm în legăn, ci trebue purtaţi în braţe, când pe o parte, când pe alta, ca să nu se grămădescă sângele la un loc; copiilor mai mari să li se recomande ca culcându-se să nu stea numai pe o parte. Pe lângă acestea se mai recomandă ca în picidre să aibă ciorapi lungi de lână. La început pentru a micşoră durerea junghiului şi a împrăsciâ sângele de la junghiu, putem să le punem mai multe ventuse (pahare) pe piept şi pe spate, repetându-le de mai multe ori pe (ji şi ndpte; sau muştar întins pe o cârpă şi aplicat la spate şi la piept, ţinendu-1 1 — 5 minute până se roşesce pielea.
D-rul Legendre recomandă la junghiu, cărşafuri ude reci, cu cari să se învelescă tot pieptul; prin acest mijloc, în câte-vâ minute, se micşoreză numărul respiraţiunilor, tot sângele se trage în afară, şi face mult bine bolnavului. Pentru a face aceste comprese reci, se întrebuinţeză, un cerşaf înpăturit în 4 sau în 8, aşâ ca să acopere tot pieptul copilului. îl muiem în apă rece curată, sau amestecată cu un sfert spirt, după aceea îl storcem, ca să fie numai ud. Copilul este des-brăcat iute, şi i se pune cârşaful împrejurul pieptului, iar
www.dacoromanica.FO
372
ALBINA
pe deasupra se pune o gutapercă, sau o cârpă unsă cu ceră. După un sfert de oră se scăte şi iar se udă şi iar se pune a doua ără, şi se reînoiesc aceste operaţiuni la t<5te sferturile de ceas, maî târcjiu la jumătate de ceas, şi chiar la un ceas, după cum vom vede, că copilul respiră maî uşor şi maî rar, şi după căldura ce o va ave. Dacă după un număr de aplicaţiunî de acestea, nu vedem nici o îmbunătăţire, atunci să-î punem comprese peste tot corpul. Pentru ca să facem acestă operaţiune, ne trebue un cerşaf maî mare pe care îl îndoim în două sau în patru, aşâ ca să-î acopere tot corpul, îl muiem în apă rece, îl stărcem bine şi înfăşăm copilul cu acest cearşaf, afară de cap, dându-î să bea maî în-tâiu câte-vâ linguriţe de ceai cu rom. Acest cerşaf trebue aplicat peste totă pielea copilului, adică pe sub subţiori, căpse, piciăre, etc.; îl vom ţine ast-fel înfăşurat două cesurî, şi vom repetă operaţiunea după 3 ore.
L-rid Legendre, maî recomandă la junghiu şi băile reci, maî ales când junghiu vine în urma coriulul (pojarului); aceste băi recî, scobără căldura, provăcă eşirea cu udul, u-şurăză respiraţiunea şi copilul bolnav devine maî liniştit. Cea întâiu bae va fi de 28°, şi de o durată de 5 — 10 minute, băile următăre pot fi de 24° şi chiar de 18°. In timpul băii se păte turnă pe cap apă rece. îndată ce copilul începe să tremure, trebue scos din bae, se şterge şi se frecă bine cu un cerşaf, şi i se dă să bea cevâ: un ceai, o cafea sau o supă.
D-riî Benoit de Lyon şi Lemoine de Lille, recomandă la junghiu băile calde. Temperatura băeî, trebue să fie între 36 — 38 grade, iar găletarul de bae trebue să fie destul de mare şi plin cu apă, pentru ca copilul să fie cufundat în apă până la gât; pe cap trebue să-î pue un şervet udat în apă rece. Durata băeî va fi de 4ece minute, şi reînoită după un ceas. La intrare în bae să-î dăm puţin ceai sau cafea.
După sub-semnatul, tratamentul cel maî energic al junghiului la copiii mici sunt băile calde cu muştar. Pentru a prepară o bae de muştar, se pune 250 grame făină de muştar muiată cu apă rece, în fundul băii, apoi se adaugă apa caldă necesară. După eşirea din bae, bolnavul va adormi liniştit, respiraţiunea va fi maî uşără, pulsul maî regulat şi maî rar. Când băla este la început, trei băi de muştar ajung ca să se vindece; când băla este maî înaintată, trebue sâ-î facem până la 6 băi în 24 căsurî, din care 2 sau cel mult 3 numai, cu muştar, şi restul fără muştar. Durata uneî băi păte fi 10 —15 minute. Sunt une-orî caşuri grave, când putem da băî de muştar la 2 sau 3 cesurî, şi chiar putem a le răci treptat când copilul este în bae, ast-fel ca să-l scătem din bae rece, după 10 minute. Tot-deauna la copiii mici să lucrăm de la început energic, şi ori cât de multe băî le vom face nici odată nu le va strică. La ţară şi prin unele mahalale de la
www.dacaramanica.ro
albina
373
oraş, este un prejudiţiu fdrte urât asupra băilor reci sau calde, în tratamentul junghiului, mai ales când are şi coriu sau scarlatină, fără să cundscă bine-facerile lor.
D-rii Comby şi Dujardin Beaumetz, recomandă în tratamentul afecţiunelor pulmonare la copii şi alcoolul, dat sub formă de rachiu sau cogniac, sau sub formă de vin, în dosă de 5 — 10 grame pe (ji pentru fie-care an de vrâstă, cu condiţiune ca să nu se repete mat mult de o săptămână.
Lucrul esenţial Ia acăstă bdlă este şi dieta mâncâreî, căci trebue să silim bolnavul, să bea cât de mult, ca să urineze mult, şi să mănânce: lapte, supă, ouă, unt, etc., şi să-şî cureţe gura şi nasul dese ori cu apă boricată sau cu apă de Vichy.
Dr. Constantin An. Macri.
Foltesol-Covurluiu.
A.	S. E. Prinţul Ferdlnand cu Principele Cavol şi Principesa Elisabeta.
www.dacoromanica.ro
Grădina de ernă a 31. S. Reginei din palatul lîucnrescl.
www.
ca.ro
376
ALBINA
Dumrţedeu nu bate cu ciomagul (O-
1	ar fi voit să ddrmă, dar gândurile nu-1 lăsară. Atunci se hotărî să-şî scrie testamentul. Se îmbrăcă cu halatul, îşî luă pantofii, se apropie de masă şi se apucă să-şî facă o copie de testament, prin care lăsă totă averea sa pentru lucrări de bine-facerî. După acâsta, voi din noii să se culce. Dar atunci se gândi iarăşi la feciorul său de casă şi la portarul său. Işî închipui că este în inima feciorului său de casă şi îşî cjise: «Dacă aşi fi eu un fecior de casă, sărac, cu şese-(Jeci de lei lefă pe lună şi dacă, despărţit de mine pri cinci odăi, ar fi acolo un bogătaş adormit, cu o mulţime de bănet în odaia sa, şi sciind bine, cum sciu eu acuma, că nu este Dumnezeu, că nu este nici o judecată pe lumea cea-laltă,... ce-aşî face eu? Aşi face, ce-am făcut cu neguţătorul!» Şi Atanasie Vasilescu fu cuprins atunci de frică. El se sculă şi alergă să încue uşa, dar (jăvorul nu se încuia. Atunci împinse în uşe un fotoliu şi cu un şervet îl legă de rătez. Pe fotoliu puse un scaun, care, când va cădea, trebuia să facă sgomot. Numai după aceste pregătiri, el stinse luminarea şi se culcă. Dar nu a-dormi de cât în <Jiuă şi dormi atât de tânjiu că femeea sa, neliniscită, veni să vadă ce este. Când împinse de uşe, scaunul căiju cu mare sgomot. Atanasie Vasilescu sări speriat, galben: «Cine-î?... Ce este?... Săriţi, hoţi!» strigă el, şi stete mult până să-şî vină în fire. Desmeticindu-se puţin, îşî închipui că venise cine-vâ să-l ucidă. Când se desmetici de-a binele, spuse soţiei sale, că înţepenise şi el uşa mai bine ca să nu-1 turbure cine-vâ din somn, dar se silea să ascundă cât mai bine că i-a fost frică. Totuşi, din cjiua aceea, femeea sa şi slugile sale, băgară de semă că în el se făcuse o mare schimbare. Mai înainte eră vesel, cu tote că se întâmplă şi atunci să se supere câte odată. Eră bun. Câte odată, asemenea eră trist, dar numai când se gândea la omorul, pe care-1 făptuise. Mai înainte nu-î plăceau bre-cari persone, dar pe alţii îi iubea, mai cu semă copiii, micii seî copii. Acuma însă era neschimbat într’una. Mereu tăcut şi necre-cjetor, şi cu toţi, chiar şi cu copiii sei, eră rece.
Cui să lase averea sa, după morte, acesta eră acum gândul, care îl munceâ mereu. Multă vreme, el nu putu face un testament aşâ cum ar fi dorit. Nici un scriitor, chemat pentru aşâ trebă, nu-î plăcu. De aceea, acuma scria singur, ştergea, schimbă mereu în tdte (Jilele.
In privinţa inâncărei se făcuse forte de mirat. Câte-o dată lăsă neatinse mâncările cele mai bune, cari altă-dată îi fă-
(1) Ve<JI No. 12-13.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
377
ceau mare plăcere, adesea nu voia să mănânce, sau venea pe la mijlocul mesei, luă farfuria fiului său, a fiicei sale sau a femeei sale şi mânca puţin. îşi cumpără singur vinul şi-l încuia în dulapul din otlaea sa. Nu-şî mai căută de treburi ca înainte, ci numai din când în când şi nu spuneâ nici o-dată, nimănui, ce câştigă, nici ce venituri aveă.
Averea, banii, cari mai înainte îi făceau atâta bucurie, a-cuma nu-î pricinuiau de cât grijă. El să silea să-şi ferescă averea sa de poftele celor-lalţî, dar vede bine că nu se pote apără o comdră împotriva unor omeni, cari n’ar mai crede în Dumnezeu, cum eră însu-şi el.
El pricepeâ bine că, dacă toţi dmeniî ar sci ca el, că nu este nici Dumnezeu, nici judecată viitore, atunci tote măsurile de pacjă ar fi neputincidse: l-ar ucide, l-ar otrăvi, i-ar răpi averea prin înşelăciune sau chiar cu sila. Nu eră deci de cât o scăpare: să nu mai spună altor <5menî că el scie că nu-î Dumnezeu, nu-i judecată viitdre, nu-î nimica,... ci din potrivă să-î facă cât mai mult cu putinţă să credă că este Dumnecjeu.
Aşâ dar — altă schimbare — după 12 August, Atanasie Va-silescu se arătă fărte credincios, mai credincios de cât fusese în tătă vieţa lui: postea tote miercurile şi vinerile şi nu-î scăpă nici o sărbâtăre ca să nu se ducă la biserică. Nici odată apoi nu lăsă să-i scape prilejul de a sădi în familia sa,în sufletul cunoscuţilor săi, a slugilor sale ideea că este un Dumnecjeu şi o lege dumnecjeescă, că acei cari calcă a-cestă lege vor pieri şi vor fi groznic chinuiţi în viăţa vii-tdre. El vorbeâ ast-fel chiar către fiul seu, prefăcendu-se că a uitat ceea-ce aucjise de la el, asupra acestui lucru, sau voind să-i arate că vreâ să se pocăescă, că-i pare rău că a crecjut în vorbele lui: că nu-î Dumnecjeu.
De la 12 August, de când el începuse să credă că nu este Dumnecjeu, că nu mai este nici o răspundere pentru fapta sa, că de-acum pote să se bucure în linisce de fericirea sa, de atunci: bucurii şi plăceri nu mai erau pentru el: tăte se prefăcuseră în chinuri amare.
Frica de ucidere, de otrăvire, de înşelăciune, de omorurile cele mai grdznice, cari se puteau făptui în familia sa, sau de către cei din familia sa, nu-1 mai părăsiau. El bănuiâ pe toţi cei din jurul seu, se temea şi blestemă pe toţi ămenii: şi pe femeea sa, şi pe fiul său, şi pe fiica sa, şi pe toţi; chiar micii săi nepoţi, pe cari altă dată îi iubea atât de mult, acum i se păreau nisce mici dobitoce pline de crucjime. El îşi în-chipuiâ că îl urăsc toţi, cum îi ură şi el pe ei.
Se ascundeâ de toţi, luă măsuri de pază împotriva tuturor, pe când lumea nici nu se gândia să-i facă cel mai mic rău. Averea sa care crescea fără încetare, nu-1 mai bucură, ci-1 înfricoşâ. Nămurile sale îi erau vrăjmaşi. Nici plăcerile cele mici, pe cari le au şi animalele — a mâncâ, a beâ, a dormi —
www.dacoromanica.ro
378
ALBINA
pentru dînsul nu mat erau! Credea că tdtă lumea s’a înţeles ca să-l piărdă de pe faţa pămîntulul.
Nefericitul Atanasie Vasilescu, petrecu ast-fel mai mult de dece ani. Toţi cel din jurul seu se mirau de dînsul, dar nimenea nu bănuia că el suferă atâta de grbznic. Şi aceste su-ferinţl erau cu atât mai grdznice cu cât el numai pute a-ştepta mângîere nici după mOrte. El se sbăteâ, suferea fără să scie pentru ce, şi-I eră temă de morte cu totă credinţa ce-o ave}, că după mdrte nu mal este nimica şi că odată cu vieţa, totul s’a sfîrşit. Ast-fel nu-şî pute răsplăti păcatul nici în lumea acesta, nici în cealaltă!
Atanasie Vasilescu duse acestă vieţă, timp de trel-spre-(Jece ani. Intr’o Duminică, întorcendu-se de la biserică, după ce mâncă în odaea sa şi bău din vinul ce-1 ţine încuiat în dulap, se culcă să dormă şi nu se mal sculă.
O morte, care vine de-o dată şi pe neaşteptate, este fără îndoălă mal puţin crudă. Bogatul sicriu al lui Atanasie Vasilescu fu condus la cimitirul Şerban-Vodă. 0 mulţime de leneşi, calici cerşetori, cari aşteptau cu nerăbdare să mănânce la îmbelşugata pomană ce se pregătea, urmară mulţimea de prieteni, cunoscuţi şi bogătaşi din tdtă ţara care înconjurau sicriul. Un predicator din BucurescI, care eră fdrte vestit pentrul darul lui de a vorbi frumos, ţinu o lungă cuvîntare despre mort, în care arată virtuţile, credinţa şi vieţa sa fericită.
Nimeni, afară de Dumnezeu, nu cunoscea fapta lui Atanasie Vasilescu, nici pedepsa, care-1 lovise din momentul în care el gonise din inima sa, credinţa în Dumnezeu. Mult se chinuise sărmanul! Veijî că Dumnecjeu nu bate nici odată cu ciomagul.
G. P. Salviu
0 cărticică folositore 0).
Şi preotul cuvios la faptă şi înţelept la sfat, să fie încredinţat, că nu va grăi în deşert. Luî i s’a dat putere de sus să dică neamurilor: «Veniţi de primiţi lumină».
Biserica creştină, cunoscăndu şî chemarea în lume, a luat sub o-crotirea eî tdte bunele obiceiuri şi a sfinţit adevărurile minţii, cele de folos poporelor.
Mî-aduc aminte din copilărie, cu câtă neoboselă curăţăm curtea şi ograda de tdte resturile nefolositore, de cum se luă zăpada, şi le ardăm în diua de 9 Martie — diua celor 40 de mucenici — încredinţat de mama, care la rîndul său eră încredinţată ca şi mine că fumul de la acestă di mare gonesce duhurile rele din prejurul casei omului; de aci truda ndstră, şi a tuturor sătenilor, de a face
(1)	Vedî No. 12—13.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
379
în curţi cât mai mult fum, şi prin urmare de a da flăcărilor tot ce găsiam prin curte putred şi fără folos.
Resultatul practic însă nu eră gonirea duhurilor rele, aşa cum ni le închipuiam noi, ci aşâ cum le cundsce sciinţa experimentală.
Noi alungam draciî şi tote iesmele, dar fugiau microbii şi miasmele putregaiurilor.
Spuseiu numai un cas, ca să deştept luarea aminte a cetitorului la multe altele de acest fel, şi în deosebi să vădesc bine-cuvînta-rea ce a dat Biserica experienţelor şi deprinderilor folositdre omului. In asemenea deprinderi ea a lăsat să se închege anumite învăţături ale eî, ca ast-fel să le potă sădi în inimă.
Prin urmare preotul sătesc nu trebue să fie nebăgător de semă acestora, ci să se nevoiască şi pentru îmbunătăţirea traiului păstoriţilor săi, aducând rod în acesta unul adecă 100, altul 60, iar altul 30, după putinţă.
Dar pentru agonisirea cunoscinţelor trebuitdre, se cuvine să fo-losâscă anumite reviste, ca de pildă : Revista Albina, Revista d-luî Datculescu etc. în care îşi spun cuvîntul lor, bărbaţi cunoscători în cele de lipsa sătenilor noştri.
In acestea însă preotul va urmă o cale cu totul deosebită de cea a învăţătorului lumesc, orî-care ar fi el. învăţătorul lumesc îşi îndreptă învăţătura sa de la minte spre inimă ; preotul, din potrivă, trebue să şi’o îndrepte de la inimă spre minte, căci pe când învăţăturile de la om desăvîrşesc sufletul din afară în năuntru, învăţăturile de la Dumnedeu îl desăvîrşesc din năuntru în afară. învăţătura de la om îl face stăpân priceput în cele ale materiei şi-l lăgă de ele; învăţătura de la Dumnedeu îl face moştenitor al cerului şi îl legă de Dumnedeire, care a supus sub piciorele omului «oile şi boii, t6te, încă şi dobitocele (fiarele) câmpului» (1).
Şi pentru că s’a dat omului sceptrul împărăţiei peste tote cele ale lumii, răspundere i s’a dat, şi grija-î este incredi.iţată; căci care împărat sau stăpânitor nu portă grija supuşilor săi? Dar, «adâncul bogăţiei, al înţelepciunii şi al sciinţel lui Dumnedeu ! cât sunt de necuprinse judecăţile Tale şi cât de nestrăbătute căile Tale» (2). Al dat omului răspundere, dar 1-aî învestit cu putere; grija i-aî dat şi el s’a arătat slab, dar tu aî făcut să prisosâscă darurile Tale. Iar dintre acestea mal mare este dragostea, «care îndelung rabdă, se milostivesce,... nu pismuesce, nu se îndărătnicesce, nu se tru-ieşce.......nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevSr» (3).
Cine ne face să luptăm dilnic cu atâtea nevoi ? Dragostea de vieţă. Cine a împins martirii creştinismului la morte ? Dragostea de Dumnedeu. Dragostea împodobesce pămîntul cu pacea adevărată şi cerul cu fericirea eternă; şi tot ea este chemată să alunge grija şi să uşureze răspunderea ce avem la Domnul, ca unii ce chivernisim darurile sale pămîntescî şi ceresc!.
(1)	Pol. 8, vr. 7.
(2)	Ep. c. Romani, cap XI v. 33.
(3)	Ep. I Cort. cap. 13 v. 4—7.
www.dacaromanica.ro
380	ALBINA
Unşilor aî Domnului, iată partea datoriei vdstre !
Voî aveţi chemarea între neamuiî a face să rodescă dragostea creştină. Numai aşa veţi zidi inima spre virtute şi veţi îndrumă sufletele spre orî-ce lucrare bună şi de folos.
Rolul vostru dar în cele de folos traiului sătenilor noştri, atunci va fi de mult preţ, când le veţi sădi în inimă drsgostea de tot ce Dumnedeu le-a pus la îndemână spre folosul lor. Păstoritul vostru când veţi vesti, că legea Domnului îî poruncesce dragoste şi milă către tot ce-1 înconjoră, cu mal multă rîvnă va îngriji de ale sale, căci temerea de Dumnedeu îl va pătrunde şi-l va înţelepţi.
(Va urma).
Bartolomeă Stânescu.
Corespondenţa medicală
Domnului Ghiriac Mexic
Comuna Geacăru
Prin scrisorea d-v. arătaţi, că un cal ce aveţi, tuşesce de vre-un an de dile. Mai spuneţi, că mai nainte de a tuşi, a suferit de «buba mânzuluî», de care s’a vindecat cu încetul.
Să vorbim dar mai întâiu despre buba mânzuluî.
Acestă bubă, numită încă în sciinţa veterinară «gurmă», se ivcscc la cal, măgar şi catâr. Ea este «molipsitore», pu-tându se deci transporta de la animalul bolnav, la un altul sănătos.
Boia se declară de obiceiu la animalele tinere, cu totul rar la cele în etate, şi mai ales la cele bătrâne. Dar în afară de molipsire şi vîrstă tîneră, mai contribue şi alte cause la desvoltarea gurmeî.
Aşâ, se socotesc ca pricini ce înlesnesc apariţia bolei, recela, vremea de tomnă şi primăvară, precum şi schimbările dintr’o localitate într’alta a cailor, când bunioră animalele şi-au schimbat locul lor de nascere sau crescere, fiind duse în alte părţi depărtate ale ţârei, sau când s’au trecut dintr’o ţară într’alta.
Gurma pote să se arate de mai multe ori la un acelaşi animal, de unde urmeză că o primă înbolnăvire, nu îl al-toesce decât pentru puţină vreme, în contra bolei.
Mai toţi caii tineri, trec prin buba mânzuluî, rar fiind aceia cari scap. Din acestă causă boia este considerată
www.dacoromanica.ro
ALBINA
381
ca destul de păgubitore, căci pe lângă că unii dintre bolnavi mor, nu rar încă se întâmplă, ca multe dintre animale să rămâie în urma ei, pentru mult timp, cu ore-cari beteşuguri, în plus că în tot cursul boleî, calul nu pote îndeplini mai nici un fel de serviciu.
Buba mânzului este una dintre bălele care să arată sub maî multe feluri. De obiceiu însă ea îmbracă forma numită «catarală», adică se manifestă printr’un fel de «trohnă», prin «guturaiu», care adesea se întinde până către bojoci.
îndată ce este lovit de bolă, din vesel, animalul devine trist, somnoros, nu mănâncă cu totă pofta. Scoţendu 1 afară din grajd se înfâţişăză lipsit de vioiciune, cu pieliţa gureî, nărilor şi mai cu semă a ochilor de o colore roşiatică cam ca cărămida; cu gura svîntată şi caldă şi cu ochii lăcră-moşi. Pus în mişcare umblă ore-cum a lene, câte odată le-gănându-se, mai ales de partea de dândărăt.
Din când în când, şi în deosebi la scoterea din grajd, tuşesce sec şi dureros.
In două trei ciile, pe lângă cele pomenite, se mai ivesce încă greutate la înghiţirea hranei şi apei, precum şi înde-sirea tusei. Acesta însemnă că alături de guturaiu, s’a declarat şi «angina».
Mult timp nu trece, şi o scurgere de muci se arată pe nas, gâtul sc umflă către beregată, suferindul ţine capul întins, răsuflă cu greu, tuşesce şi simte durere la cea mai mică apăsare asupra beregăţeî.
Odată cu umflătura gâtului, se formeză sub falca de jos, în sghiab, între bărbie şi gât, umflături ca nucile, şi mai mari, un fel de gâlci, calde şi durerose la strângerea cu mâna
Câte odată, când angina este prea înrăită, pe lângă răsuflarea îngreuiată, înghiţirea alimentelor şi a apei se face cu atâta anevoinţă, în cât la mulţi bolnavi, nu rar li se întorc parte din băutură sau mâncare pe nas. In acestă stare, tuşea se îndesesce şi mai mult, gura lasă bale, iar din nas se scurge neîncetat o scursore albă-gălbuie, formată din muci şi puroiu.
Animalele slăbesc atât de suferinţe, cât şi din causa ne-hrănirei, în grajd stă depărtat de esle, aprope nemişcat, trist şi cu ochii blojdiţî.
www.dacaromanica.ro
382
ALBINA
In mersul boleî, mai tot-deauna gâlcile din sghiab se în-mdîe şi lasă a eşi, spărgendu-se, un puroiu albicîos.
Ajuns în acestă stare, de obiceiu răul se opresce, bolnavul începe a merge spre bine, gâtul umflat se subţiază, scursorea din nas înceteză. Animalul răresce tuşea, care se arată mai numai când se scote din grajd, sau când se pune în mişcare. El se învioreză din di în di, aşâ că de regulă, după 20 de dile de la începutul bolei, se găsesce sănătos.
Ast-fel se manifestă buba mânzului; se întâmplă totuşi, de multe ori, că buba se deosibesce de felul cum am des-cris’o, fie prin uşurinţa cu care trece, fie, ceea ce nu tocmai rar se întâmplă, prin gravitatea, prin răutatea ce o ca-racteriseză.
Când boia ia un mers urât, simptome îngrijitore ce con-tribue a schimbă aspectul obicinuit al ei, se arăt de la început, sau după mai multe dile de bolire. Bronşita, bron-cho-pneumonia, pneumonia, enterita, adică aprinderea ţevilor bojocilor, a bojocilor, a maţelor, etc., mai nu lipsesc în aceste caşuri. Câte odată încă boia este de o aşâ furie în cât în două trei dile sfârşesce prin a pune căpătâiu bolnavului.
Mânjii rău ţinuţi, înţărcaţi prea de timpuriu, ne hrăniţi în deajuns, sunt aceea la care boia se arată sub acestă urâtă formă.
Deşi gurma nu produce o mortalitate mare, căci la un total de 100 de bolnavi, rar se întâmplă mai mult de 5 caşuri de morte, cu tote acestea după cum am mai spus, boia este forte vătămătore mai ales prin faptul că mulţi bolnavi rămân în urmă, pentru mult timp şi câte odată pentru totdeauna, slabi şi fără putere sau cu câte un beteşug, ca o «tuse cronică» sau cu «cornaj», adică cu resuflarea «hă-râitore», sau mai bine «fluerătore».
(Sfîrşitul în No. viitor).
Irimia Popescu
Medic-veterinar.
Contrapanglicei şi viermilor intestinali.—In tote dimineţele, timp de 30 (jiile, să se mănânce câte 5—6 seminţe de dovleac. Acest mijloc atât de simplu a dat de multe ori resultate bune.
www.dacoromamca.ro
BOGDAN DBAGOŞ
Wn
aramureşul nu ’ncape pe voivodul fără sămă,

(j Vînătoriî de aceea, Dragoş, din bucium îi chiamă
Şi-i vestesce că purcede spre Moldova cea frumdsă Să ucidă tdtă fiara, rea, spurcată, veninâsă.
Sună cornul... Toţi voinicii gata ’s gata de plecare ; Zăngănit de lănci şi arcuri se aud în depărtare De sub coifuri lucitdre cad lungi şi lucitoro plete; Sbor trăgacii, sbor ca vîntul şi ’n codrii intră ’n cete.
Fug din faţa lor vulturii şi mistreţi, şi căpriore;
Insă a Moldovei cjînă, mândră rază ca de sdre,
Spre Bogdan înainteză, şi sfidsâ îngenuche,
Tocmai când un zimbru grdznic cobora de sus din muche;
Fata tremurând îngână: „D6mne veiţicumplita fiară Fă de poţi din aste locuri cât mai grabnic ca să piară Şi coprinsul tot pe tine ’n veci de veci te-o lăudă; Iar coronă pe-a, ia frunte îţi vom pune... Vel purtă.
Nume mare, nume falnic.., Te-o slăvi o lume ’ntregă Flori frumâse p’aste locuri or veni ca să culegăi Tâte fiicele Moldovei, toţi feciorii, tot poporul,
Ca să le presare ’n calea lui Bogdan mântuitorul.11
Dragoş, fermecat de zînă, arcul seu în sus ridică Şi săgeta ’n fruntea fiarei o înplântă fără frică. Capul ei pe stema ţărei dă poruncă să se scrie Şi ’n Moldova cea mănbsă ’ntemeiază a sa Domnie.
Smara.
www.dacoromanica.ro
384
ALBINA
MUNCA ■RE5PLĂTITĂ
Nu este multă vreme de când învăţătorul, acest luminător al satelor, acăstă furnică care muncesce fără preget şi a-dună materialul pe care va trebui să se clădescă marele palat în care se va sărbători emanciparea culturală şi economică a ţăranului Român, eră dacă nu cu desăvîrşire uitat, dar cel puţin cu totul ne luat în sămă.
Muncitori şi consciî de marea lor misiune în mijlocul satelor, învăţătorii însă n’au pierdut nici odată curajul.
A venit timpul ca munca lor să fie răsplătită. Şi în adevăr, d-1 Spiru Haret, Ministrul Instrucţiunii publice. în discursul rostit în şedinţa adunărei deputaţilor de la 20 Decemvrie 1902, cu prilejul discuţiei budgetului Ministrului Instrucţiunii, vorbind de corpul învăţătoresc, îi aduce laude pentru rîvna cu care muncesce şi sprijinul ce D-sa a găsit în acest corp, pentru aducerea la îndeplinire a multor îmbunătăţiri ce s’au realisat în învăţămînt. Mai mult, D-sa vorbind de măsura luată de la 1 Septemvrie 1902, ca şcolarii de la sate, să vină la şcălă cu rîndul, adecă seria a Il-a şi IlI-a numai de dimineţă şi seria I numai după prâncj, arată că acăstă măsură în mare parte a aplicat’o, numai mulţumită unui simplu îvăţător sătesc şi că ea a dat resultate fărte satisfăcătdre. Ne facem o deosebită plăcere de a reproduce textual cuvintele d-lui Ilaret în acestă privinţă:
Al douilea pas, şi cel decisiv, este datorat în mare parte unul simplu înveţător sătesc-, pe care îmi fac plăcerea să-l numesc aci, ca să rămână numele lui în analele Camerei, ca răsplată a serviciului pe care, în modestul lui cerc de activitate, a ştiut să-l aducă ţării.
Acesta este Vasile Dorin, de la Romanesci, judeţul Iaşi. (Aplause).
Este adeverat că ideea accesta eră în aer la minister încă mai de demult; dar noi, cari aveam răspunderea, ne temeam să luăm o măsură aşa de radicală, ale cărei bune resultate nu ni se păreau destul de sigure. Numai stăruinţei lui Dorin se datoresce că am avut curajul să o aplicăm ; căci ne-am (jis că el, care este chemat a aplică prin el însuşi măsurile nostre, pote să vadă multe lucruri pe cari noi, de aci, nu le veclem; şi dacă el are curajul să susţină cu atâta stăruinţă măsura ce propune, este multă probabilitate că măsura este bună. De aceea am esperimen-tat o timp de un an în vre-o căte-va şcoli, şi când am vă-(jut resultalele ei, am generalisat-o. Acum mai I6te rapor-tele pe cari le primim sunt pline de laude pentru noul orar, şi ne promit cele mai bune resultate.
Este unic în analele parlamentare faptul ca un Ministru să aducă laude unui învăţător sătesc. Ei bine, în anul de graţie 1902, acest fapt s’a vă^ut: Cel mai sus pus şef al
www.dacaramamca.ro
albina
385
înveţămîntuluî aduce laude celui mai mic dintre subalternii săi, în faţa parlamentului, în faţa ţării în faţa representanţilor lumeî întregi.
Munca învăţătorilor este pe deplin răsplătită şi suntem mândri şi fericiţi de el ca şi de acel care scie să-i răsplă-tescă cu atâta dărnicie.
Şi de bre ce cuvîntarea rostită de d-1 Ministru Haret în cjisa şedinţă, este privitbre numai la şcălă, de aceea o vom reproduce în curând în întregime în colănele revistei.
De la Corod.
Legenda Bradului.
Când a creat Dumnedeu lumea, în grădina Paradisului toţi arborii îşi legănau frundele mulţumiţi. Numai bradul s’a plâns.
—	Tuturor le-a dat Domnul podobe, numai eu sunt orfan între arbori. N’am frunde, numai ghimpii mi-se întind spre cer. Sunt ca un schelet.
Iar Domnul i-a c^is:
—Aşteptă să-ţi vie rendul, şi tu vei străluci odată in pompă.
Bradul a ascultat. Au trecut după acăsta sute de ani.
Afară la marginea pădurii vecinie verde stă un brăduţ. In apropiere, într’o colibă mică, locuiâ un om sărman cu familia; eră frig amorţitor şi omul s’a plâns muerei sale:
—	îngheţăm cu toţii şi pe sărmanul nostru copil nevinovat îl omoră frigul lui Dumnedeu.
ţ)icănd acesta, a privit la micul său copil şi făcăndu-şi drum prin viscol, porni la pădure, unde a tăiat un brăduleţ şi s’a întors la colibă.
www.dacoromamca.ro
38(5
albina
—	Sâ’l punem pe foc—a c^is soţie! sale. Vei vede ce căldură bine-făcetore va da în odaie.
Micul copil privi spre arborele cu frunde ca acul şi dise mâhnindu-se:
—	Cât de frumos e acest mic arbore! Să nu-1 aruncăm pe foc.
Părinţi! au ascultat de vorba copilului. Şi îndată ce ’şi a spus copilul dorinţa, pe brăduţ s’au ivit flăcări mic!, cari străluceau în odaia sărăcăciosă.
Câc! s’a întâmplat o minune. Eră spre seara nascere! Mântuitorului. Stele au căcjut din cer, şi cum cad pe alţ! arbor! picuri! de rouă, aşâ cădeau stele pe arborele mic de Crăciun.
Când s’a ’ntîmplat acesta, soţia omului sărac a suspinat:
—	Ce căldură bine-făcetore simţesc, deşi n’am aprins micul arbore.
Copilul a bătut în palme de bucurie, căci arborele, ce a ajuns în colibă pentru sărbătorea Crăciunului, a dat căldură. Focul plăcut respândeâ rade din flăcările strălucitore.
De-atuncî, în tot anul, pe la sărbătorile plăcute ale Crăciunului, împodobesc omeni! casele lor cu arborele de Crăciun.
---------------- Y.
Dir\ activitatea cercurilor culturale
Duminecă, 10 Noemvrie, a avut Ioc în Cătunul Pisc, Comuna Cocioc, şedinţa cercului cultural «Ion Kalinderu».
Toţi membrii cercului, în număr de 11, au asistat la cermonia sf. leturgiî, unde au cântat în cor.
După terminarea slujbei, s’au întrunit în cancelaria şcdlel unde domnul Ştefan Georgescu — Tâncăbescî — a făcut lecţia practici: întrebuinţarea apostrofului.
I-s’au adus elogii, unanime de modul cum a tratat acesta che stiune.
La orele 2 p. m. şedinţă publică.
Lume fdrte multă; chiar şi satele vecine au căutat a fi de faţă, sciind că cu acesta ocasiune se va da şi o representaţie teatrală.
Şedinţa se deschide cu imnul regal cântat de membrii cercului.
Publicul îl ascultă în picidre.
Domnul Ştefan Georgescu, îşi dezvoltă cu multă pricepere conferinţa sa «sentimentul religios».
Se jdcă de către elevii şcdlel din Pisc piesa: «Fiica nemilostivă» o piesă care face multă ondre autorului, d-1 Dicescu, profesor la şcdla Normală din Câmpu-Lung.
Se execută, în cor, imnul «Haideţi fraţi cu arma ’n mână» de elevii scdlel si membrii cercului.
»	i
www.dacoromanica.ro
ALBINA
387
D-şora Virginia Domide-Periş, vorbesce despre «sentimentul patriotic». Eră frumos şi mişcător tot de odată, de a audi cum vor-biă despre suferinţele soldaţilor Români pe câmpiile Bulgariei în răsboiul pentru independenţă.
Elevii execută patrioticul imn: «Scdlă mei Române».
D-l Bănescu-Pisc, tratăză cu un deosebit succes conferinţa: «Importanţa meseriilor şi spiritul de asociaţie», subiect potrivit cu o-cupaţiunea locuitorilor din Pisc.
Le arată sacrificiile ce a făcut Administraţia Domeniului Cordnel prin înfiinţarea în comună a tot felul de ateliere în cari copiii sătenilor să înveţe diverse meserii. In special le vorbesce despre a-vantagiile aduse de fabrica de olărie din comună, înfiinţată cu mari sacrifitil plătind maestrului olar, pe lângă locuinţă şi tdte instala ţimile necesare, 50 lei lunar, plus 36 stânjeni lemne, neavănd Administraţia Domenuluî Cordneî alt avantagiu de cât satisfacţia morală că se va scdte, pe fie-care an, două calfe din fabrică şi cu modul acesta, starea sătănnlu; nostru va merge progresând.
Vorbind despre «asociaţii» îndemnă pe săteni a se înscri cât mal mulţi la societatea ce avem înfiinţată în comună, arătându-le tot de o dată şi avantagiile ce ar descurge de aci.
Se mal execută, tot de elevii din Pisc şi piesa: «Cârciuma la mititel» care, atât prin coprinsul el, cât şi prin modul de interpe-retare al micilor actori, n’a lăsat nimic de dorit.
Ca terminare a serbăreî, trei elevi de la şcola din BrătulescI, conduşi de d-l Timotescu, rostesc un monolog ce stărnesce aplause una-, nime si felicitări la adresa conducătorului.
i
Programul, după cum se vede a fost destul de bogat şi publicul a rămas destul de satisfăcut.
Tragerea Loteriei lîughile (Prahova).
Iată lista numerilor câştigâtore:
No. 22.370 a câştigat 200 lei, iar No. 10.975 şi 10.395 au câştigat câte 100 lei.
Au câştigat câte 20 lei No. 3.355 ; 12.937 ; 2.225 ; 21.121 ; 7.507.
No. 20.322, 10.134, 13.323, 5.954, 15.178, 12.040,12.039,22.243, 6472 si 13.960 au câştigat câte 10 lei.
Au'câştigat câte 5 lei No. 19.463, 13.249, 8.126, 13.717,22.420, 4.433, 10.356, 10.379, 9.242, 7.427, 10.354, 2.704, 1.945, 1.946, 1.947, 20.318, 13.930, 1.950, 1.948, 1.949.
Au câştigat câte 2 lei următorele numere: 1.219, 3.762, 12.703 12.414, 12,422, 10026, 12.413, 14.231, 12.415, 9.892, 14.458, 1.536* 11.612, 10.101, 4.082, 4.773, 12 077, 4.772, 10.112, 10.102, 2.224, 10.105, 3.979, 10.126, 4.083, 2.028, 5.226, 3.447, 10.103, 4.763, 10.123, 10.277, 8.148, 17.250, 2 029, 2.001, 2.030, 2.232, 16.400, 5.149, 7.545, 12.076, 12.864, 10.124, 12.351, 14.731, 14.771, 9.732, 4.386, 8.147.
www.dacaramanica.ro
388
ALBINA
DE LA SATE
In diua de 14 Septemvrie 1902 s’a inaugurat cu o deosebită solemnitate, templul şi focarul de cultură naţională, reclădit dintr'o gâmie Cerchezască, de către obştia locuitorilor din cătunul Camber, pl. Babadag.
Presenţi la acestă imposantă solemnitate erau: D-nii Băltânu, directorul prefectureî, d-1 revisor şcolar N. Ionescu, d-1 sub-prefect al plăşel Ernest Miclescu, d-1 Petrescu şeful ocolului silvic Ciucurova, noul protopop Grigorescu cu fostul ad-interim preotul Zaharia, N. Stă-nescu parohul şi învăţătorul şcdlei de acolo, dirigintele şcdlei din Baschioî cu învăţătorii P. Ignat şi d-ra Todicescu Elena, din pre-ună cu elevii div. a Il-a şi a IlI-a; mai mulţi d-ni primari şi notari, precum şi fraţii Ilie şi Petcu Milef, prin a căror stăruinţă s’a reclădit acest local de şcdlă şi în fine aprdpe toţi sătenii cătunului, îmbrăcaţi în haine de sărbătdre.
Sfinţirea aghiasmei s'a oficiat cu mare religiositate şi imposanţă de noul protoereu, în împreună cu ceî-l-alţî preoţi presenţî. Elevii şcdlei din Başchioi au intonat în cor răspunsurile şi «Mulţi ani trăiască». După terminare preotul şi învăţătorul N. Stănescu, face istoricul şcdleî din cătuna Camber, arătând progreslele ce ea a făcut dela trecerea Dobrogei la Români şi până astădî. De asemenea vor-besce despre şcdla din cătunul de reşedinţă Armutlia şi spune că nici odată nu va putea să-şi ajungă scopul, până-ce nu se va face un local propriu ; făcând apel la administraţia comunei. Termină mulţumind locuitorilor din Camber, pentru străduinţa pusă la ridicarea acestui falnic local, aducând în acelaşi timp mulţumire fostului rivisor şcolar al acestui judeţ, care prin părintescile sale sfaturi a convins pe locuitori, să reclădâscă acest local.
Ultimul vorbitor a fost d-1 N. Ionescu, actualul revisor şcolar al judeţului, care printr’o căldurdsă cuvîntare, arată importanţa şcdlei şi fasele prin care a trecut ea, din timpurile de restrisce şi până adi. Arată ca model de imitat pe locuitorii din Camber şi încheie, urând mulţi ani Marelui Căpitan, conducătorul vitejilor de pe câmpiile Bulgariei şi întregii Dinastii, la care urare elevii şcdleî din Ba-şchioî, au răspuns cântând în cor «Imnul Regal».
Gh. Adam.
De pe Domeniile Coronei.
La 1 Decemvri I902,s’aeţinutîn salatâtrulul sătesc din Cocioc, de pe Domeniul Cordnei Cocioc, întrunirea obicinuită a Cercului cultural învăţătoresc «Ion Kalinderu» din acea localitate, la care a asistat şi d-1 Revisor şcolar respectiv.
Fiind Duminică, învăţătorii adunaţi au asistat mai întâiu, dimi-neţa, la serviciul divin, la care veniseră ca de obiceiu persdnele notabile din comună, un număr însemnat de săteni, elevii şcdlei primare, precum şi elevii adulţi sub conducerea monitorului lor.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
389
Răspunsurile liturgice s’au dat cu multă precisiune de către şcolarii din localitate sub conducerea D-luî Al. Timotescu.
După săvîrşirea sf, întî! slujbe s’a ţinut prelegere adulţilor in şcdla din Brătulescî, iar pentru după amiadă, erau anunţate conferinţele învăţătorilor, ce urmau să se ţină conform regulamentului cercurilor culturale.
La orele 2 p. m. sala tătruluî sătesc era plină de inteligenţa din comună şi de prin prejur, cum şi de o mulţime de ţăranî-cari de când cu introducerea tătruluî au prins o adevărată dragoste pentru asemenea distracţiunl şi pentru vorbirile ce li se ţin privitor la agricultură, economie, higienă etc. Serbarea s’a început cu «Imnul Regal» cântat de elevi şi de învăţători, după care d-1 I. Petrescu, învăţător în Poenarî, d-1 Gh. Ionescu, învăţător în Buti-man şi d-ra Nicolescu, învăţătăre în Brătulescî şi-au desvoltat cu multă pătrundere disertaţiunile alese despre: «Foldsele învăţăturii», «Cultura raţională a câmpului» şi «Simţul de imitaţie», îndemnând fie-care pe săteni, în marginile subiectului, la muncă stăruitdre, ei mal mult de cât toţi, pentru că se află pe Domeniul Cordnel, a cărei administraţie le stă neîncetat într’ajutor cu fapta şi vorba şi le dă pilde convingătdre în tbte direcţiunile.
D-1 Revisor şcolar a mulţămit în urmă atât conferenţiarilor, pentru dragostea cu care s’au grăbit a ţine conferinţele cât şi asistenţei atât de numerdse, pentru interesul ce părtă bunei-stărî-locale. Resumând cele dise de conferenţiari, a accentuat şi d-sa însemnătatea învăţăturii şi a muncii chibzuite şi a arătat importanţa băncilor populare. A predat după aceea medalia. «Răsplata munceî CI. H a.» C. Sale Păr. I. Enescu din Ţigănesc! şi d-luî St. Georgescu, învăţător în Tâncăbescî.
Acestă înălţătore serbare s’a încheiat cu «Strigoiul» piesă în 4 tablouri, care s’a jucat de elevi spre mulţumirea şi în aplausele întregului public.
M.
Lista complectă oficială a tragere! lotărieî comunei Mastacaui
Au câştigat următdrele numere:
Câte 100 lei numerele: 24.506, 4.232.
» 50 lei numerile: 19.204, 2.865, 24.505, 16.452.
» 40 lei numerele: 9.495, 9.275. 17.900, 17.175, 20.298.
» 30 lei numerile: 18.442, 3.913, 15.664, 11.052, 23.991 7.120, 1.318, 15.408, 27.248.
Câte 20 lei numerile : 16.765, 26.227, 5.087, 21.473, 5 913,
11.883,28.000,27.157, 26.343, 1.023, 9.232, 15.621, 11.671, 10.317, 28.982,25.310, 1.413, 8.505,27.200, 22 848, 19 070, 7.418, 20.892, 4.321, 10.898, 9.041, 24.704, 7.855, 1.001, 29.237.
Câte 5 lei numerile: 26.785, 13.957,18.798, 18.472,25.792,18.293, 24.328, 765, 4.780, 9.304, 19.319, 3.889, 19.560 25.505, 10.532 23.720, 13.845, 12.683, 12.694, 22.694, 9.974, 2.936, 28.532, 15.497, 2.918, 12.709, 28.392, 15.647, 6.630, 22 985, 8.474, 24 569, 29.105
www.dacoromamca.ro
390
ALBINA
23.973, 13.794,9.926, 20.531, 11.156, 4.631, 11.122, 13.219,29.149 13.122, 3.391, 12.169, 826, 23.868, 13.480, 1.446, 21.793, 18.940, 6.886, 5.879, 25.397, 10.331, 18.762, 8.899, 27.950, 28.996, 28.923, 11,673 26.114,9.652, 3.181,28.118, 19.146,16.138, 10.293, 18.558, 16.428 28.693,9.455, 14.814, 10.344, 25.846, 19 819, 3.189, 22.517, 315, 8.390, 22.179, 17.598, 23.815, 14.853, 4855, 6.987, 12.915, 4.581, 11.574,23.874, 18.505, 23.380, 9.334, 17.774, 8.804, 29.263, 1.475, 20.650, 27.749, 29.719, 17.775.
Inform siţi-u. ni.
Mercur!, 1 Ianuarie, Ia orele IOV2 dimineţa, M. S. Regele, împreună cu A. S. R. Principele Moştenitor, a mers în trăsură de Gală, escortată de un escadron de jandarm!, la Mitropolie, spre a a-sista la serviciul divin ce se oficia cu ocasiunea noului an.
In tot parcursul până la Catredală, publicul aflat pe strade a salutat cu iubire şi respect pe Suveran.
La intrarea în biserică. Regele fu întîmpinat de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, care ’I presentă Crucea şi Evangelia. Apoî începu serviciul divin la care aii fost de faţă: D-niî miniştri, d-niî preşedinţi şi vice-preşedinţî a! Corpurilor legiuitore, senatori! şi deputaţi!, primul-preşedinte al Înalte! Curţ! de casaţie, înnalţii demnitari ai Statului, Primarul Capitale!, oficeri! general! şi superiori aflaţ! în garnisonă.
Dnpă terminarea Sfintei Liturgiî, clerul înalţă rug! către A-Tot-Puternicul pentru fericirea MM. LL. Regelui şi Reginei, AA. LL. RR. Principelui şi Principesei Moştenitor!, Principelui Ca-rol şi Principeselor Elisabeta şi Maria.
Majestatea Sa, eşind din biserică, trecu pe d’inaintea frontului garde! de onore, ce se afla aşezată în faţa bisericei, apo! primi defilarea.
După acesta, M. S. Regele cu A. S. R. Principele, urmat de o numerosă asistenţă, a mers în apartamentele I. P. S. S. Mitropolitului Primat. Aci se aflau adunate tote personele car! fuseseră faţă la cermonia religiosă spre a aduce Suveranului felicitări de anul nou.
I. P. S. S. Mitropolitul Primat rosti în numele clerului;
D-l D. Sturdza, preşedintele consiliului, în numele miniştrilor;
D-l M. Pherekide, preşedintele Adunării deputaţilor, în numele representanţilor naţiunii şi:
D-l G. E. Schina, prim-preşedinte al înaltei Curţi de casaţie, au rostit căldurose felicitări M. Sale:
Iar M. S. Regele, la aceste felicitări, a răspuns : *
*Iarăşi ne găsim pe pragul unui nou an şi numai Durne-*<}eu scie ce el tăinuiesce în sinul seu. Am înălţat dar fer-<bintele nostre rugăciuni către A Tot Puternicul, ca să ne «conducă pe calea necunoscută, care se deschide înaintea <nostră, şi să ne păzescă de grije şi de necazuri.
www.dacoFomanica.ro
ALBINA
391
*Dea cu amil in care intrăm să fie bine-cuvîntat şi să «împlinescă tot ce doresc pentru fericirea şi propăşirea iu-tbitului Meii popor. Acesta ar fi pentru Mine darul cel mai «scump, tot aşa de scump ca caldele vâstre felicitări, cari «găsesc un adine răsunet in inima Mea.
«Petruns de viue recunoscinţă pentru nenumăratele do-«veifî de dragoste şi de credinţă, ce primesc neîncetat din «ţara îtregă, urez din tot sufletul tutulor şi din partea Reginei «ani mulţi şi fericiţi».
Cuvintele Regelui au fost acoperite cu repetate strigări de :
Trăiască Regele şi Regina !
Trăiască Familia Regală!
La orele 12, M. S. Regele şi A. S. R. Principele, S’au întors la Palat.
In timpul (Jilei un mare număr de persone, din tote treptele societăţii, s’aQ grăbit a aduce urări Suveranilor prin înscrieri la Palat.
Din ţara întregă, M. S. Regele a primit nenumărate telegrame de felicitări.
Sera a avut loc tradiţionalul bal al Curţii.
La orele 10, MM. LL. Regele şi Regina şi AA. LL. RR. Principele şi principesa României, precedaţi de Curtea Regală, au intrat în sala tronului, unde se aflau adunaţi d-nil membrii al corpului diplomatic cu domnele, d-nil miniştri cu domnele, d. preşedinte al Adunăreî deputaţilor cu domna, d-nil preşedinţi ai înaltelor corpuri ale Statului cu domnele, d. procuror-general al înaltei Curţi de casaţie şi mal mulţi fost! miniştri cu domnele.
Majestăţile Lor au ţinut aci cerc, primind felicitările tutulor celor de faţă.
Apoi, MM. LL. Regele şi Regina şi Alteţele Lor Regale, precedaţi de Curtea Regală, aii trecut în sala cea mare de danţ, unde se aflau mal mulţi d-nî senatori şi deputaţi cu domnele, membrii înaltelor Curţi de casaţie şi compturî, membrii corpului consular, ai Curţii de apel, ai tribunalelor, consiliul comunal, tuncţionril superiori şi şefii de servicii ai deferitelor ramuri ale administraţiunil publice, d-niî oficerî generali şi cel superiori şi inferiori aî garnisoneî, numeroşi representanţl aî proprietăţii şi comerciuluî şi un mare număr de persone distinse din societate.
îndată după intrarea Majestăţilor Lor şi Alteţelor Lor Regale în sala splendid iluminată, danţul începu cu animaţie, în care timp Regele şi Regina bine-voiră a convorbi cu cea mal mare parte din personele presente, primind cu bucurie urările ce Li se aduceau cu ocasiunea primei (jile a anului.
La ora 1 s’a servit supeul, la care au luat parte, în patru serii, toţi invitaţii presenţî, în total peste 1 500.
Pe tot timpul cât a durat supeul, danţul a urmat neîntrerupt până la orele 5 dimineţa când s’a terminat balul.
Majestăţile Lor şi Alteţele Lor Regale S’au retras la orele 2.
*
• *
www.dacaromamca.ro
392
ALBINA
La 1 Fevruarie va începe la laşi concursul de înaintare pe local învăţătorilor.
*
* •
La 22 Ianuarie 1903, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie publică orală, fără drept de supraofertare, în localul ministerului, Domeniilor pentru închirierea loculuî viran din Capitală, situat în strada Schitu-Măgurânu No. 11.
Licitaţiunea se va face cu oferte sigilate.
Ofertele vor fi depuse în şedinţă publică, în diua de licitaţiune, până la orele 11 a. m. De la acâstă oră nu se va mai primi nicî o ofertă.
Ofertele, pe rînd, se vor deschide şi ceti în şedinţă publică şi re-sultatul se va constată printr’un proces-verbal, încheiat chiar în şedinţă.
Dacă nu se vor presintă cel puţin două oferte, se va ţine licitaţiune prin strigări îndată după terminarea licitaţiunilor cu oferte.
Textul art. 68—79 din legea comptabilităţiî generale a Statului va fi afişat în sala de licitaţiune.
Închirierea se face pe comptul actualului chiriaş, pe restul periodului de la 23 Aprilie 1903—23 Aprilie 1906, socotit de la data aprobărel adjudecaţiuniî, cu condiţiunile generale publicate în Monitorul Oficial No. 258 din 1896 şi cu regulamentul de licitaţiuni publicat în Monitorul OJicial No. 208 din 1894.
Amatorii sunt datori a depune la licitaţiune o garanţie provisorie de lei 155.
*
♦ *
In dilele de 10 şi 11 Decemvrie 1902, şcdlele de pe Domeniul Cordnei Bicaz, au avut fericirea de a fi visitate de d-1 Ion Kalin-deru, Administratorul Domeniului Coronei.
Intâiu a visitat şcdla din satul Bicaz. Aici—după ce s’a interesat de tdte ale şcdlei— a chestionat maî mulţi elevi, cari au răspuns forte bine. In urmă, elevii au executat în cor, maî multe imnuri fru-mose precum şi răspunsurile ce se cântă la leturghie, pe care d-sa, le-a ascultat cu mare plăcere; rămânând pe deplin mulţumit, a dat la toţi elevii câte 2 cărţi şi anume: Poveţe despre păstrarea sănătăţii de Dr. Felix şi Grădinile de legume de V. M. Kogălnicenu. După acăsta a visitat atelierul şcdlei, cumpărând mai multe lucruri pentru muzău.
In diua de 11 Decemvrie a visitat scolele din satul Taşca şi Câr-nu, rămânănd şi aici mulţumiţ de progresul făcut, a distribuit şi e-levilor acelor şcdle cărţile arătate maî sus.
Mergerea D-luî I. Kalinderu în mijlocul poporului, produce cea maî mare bucurie, căci d-sa se intereseză, nu numai de progresul şcdlelor ci şi de nevoile sătănului, venindu-le la toţi in ajutor, în marginile posibilităţii.
*
* *
Ministerul Agricultureî, Industriei comerciuluî şi Domeniilor. (Serv. Agronomic), având nevoe de 1500 Kgr. piteră vînătă (Sulfat de cupru), cu o puritate de minimum 98%.
www.dacoromanica.ro
A T. RIN A
393
Se publică spre cunoscinţa generală, că se primesc oferte până la 1 Fevruarie 1903, orele 10 a. m., pentru procurai ea acestui material.
Ofertele vor fi închise şi preţurile vor fi socotite franco de port şi vamă la Galatz.
Snlfatul de cupru se va predă în sac! în primele dile ale luneî Aprilie 1903.
Ofertele închise se vor predă la Registratura serviciul agronomic între orele 10%—H a. m. In diua de 1 Fevruarie se vor deschide în faţa concurenţilor.
Ofertantul aprobat de Minister, trebue să depue şi garanţia de 10% din valorea mărfeî, care va rămâne în mâinele Ministerului până la predarea mărfeî.
*
* *
Nepreseutându-se amatori la licitaţiunea ţinută la 16 Decemvrie 1902, pentru arendarea pepinierei de viţe indigene din nisipurile de la Ciupercenî, judeţul Doljiu, Ministerul Agricultureî, Industriei, comerciulul şi Domeniilor, publică spre generala cunoscinţă, că în diua de 28 Ianuarie 1903, orele 10 a. m., se va ţine o nouă licita-ţiune cu oferte închise, atât în localul Ministerului, cât şi în localurile Prefecturel judeţului Doljiu şi Primăriei Calafat.
Condiţiunile de arendare şi licitare sunt cele arătate în anunciul No. 81.984 din 13 Noemvrie 1902, publicat în «Monitorul Oficial No. 184 din 16 Noemvrie 1902.
*
* *
Ministerul Agricultureî, Industriei, Comerciulul şi Domeniilor aduce la cunoscinţa generală, că urmând a se edită o serie de compendiî pentru instrucţiunea lncrătorilor agricoli angajaţi la ferme şi pepiniere, Ministerul publică concurs pentru cele mal bnne lucrări în ramurile agricole si anume :
Agricultura.
Crescerea, înmulţirea, îngrijirea vitelor şi lăptăria.
Crescerea vermilor de mătase şi extragerea mătase!.
Crescerea albinelor şi extragerea miereî.
Cultura viei.
Fabricatiunea si conservarea vinului.
i	i
Cultura arborilor roditori.
Cultura zarzavaturilor şi a florilor.
Aritmetica agricolă, în condiţiunile următdre :
1)	. Lucrările se vor întocmi, urmând în liniamente generale programele analitice publicate în Monitorul «Oficial No. 162 din 23 Octomvrie 1902.
2)	. Lucrările trebuesc făcute în termeni cât se pdte de populari, potrivit cu priceperea absolvenţitor cursului primar.
3)	. Primirea lucrărilor manuscrise pentru acest concurs se închide la 1 Martie 1903.
4)	. Lucrările Manuscrisului vor trebui să fie presentate Ministerului, Direcţiunea Agricultureî, în plic închis cu un motto pentru fie-care în parte.
www.dacoromamca.ro
394
AI,BINA
Pe plic se va indică pentru ce ramură e presentat manuscrisul în concurs. In plic separat cu acelaş motto se va indică pe o cdlă de hârtie, numele, pronumele şi adresa autorului.
Premiile ce acordă Ministerul pentru lucrările de mai sus sunt: i	ii
Pentru agricultură 300 le! 200 lei	i n
Pentru crescerea, înmulţirea, îngrijirea vitelor şi lăptăria 250	150
»	» vermilor	de	mătase şi	extragerea mătase!	200	100
>	» albinelor	şi	extragerea miere! ....	200	100
cultura vie!............................... 250	150
fabricaţiunea şi conservarea vinului . . . 250	150
cultura arborilor roditor!................. 200	100
» zarzavaturilor şi a florilor.......... 250	100
»	Aritmetica	agricolă......................... 250	100
Ministerul ma! acordă	pe	lângă un	premiu şi un numer de două
sute broşuri.
Lucrările premiate rămân proprietatea Ministerului Graţierea în vremurile vechi
I
Domni! Român! din vechime aveau un obiceiu frumos, de a graţia pe osândiţi. La începutul postului Pascilor şi ma! târrjiu în Dumineca cea din urmă a carnavalului, Vodă primea o vi-sită solemnă, apoi oprea la masă pe boerî, pe episcop! şi pe rudele sale. Punendu-se la masă, înainte de a începe să mănânce, Mitropolitul Zicea «Tatăl nostru» şi boerii stăteaâ în pi-ciore. Când ajungea mitropolitul la «iartă-ne greşalele nostre, precum iertăm şi no! greşiţilor noştri», se tăceâ tăcere şi logofătul dreptăţii (ministrul de justiţie), începea să citescă de pe o listă numele osândiţilor şi rugă pe Vodă să le ierte osânda, ori să le-o uşureze. Atunc! Vodă se întorcea spre logofăt: «Iertaţi să fie din partea mea, ca să mă ierte şi pe mine Dumnezeu», şi întorcendu-să spre Mitropolit şi spre boerl, Z'cea: «Prea sfinte, şi voi cinstiţi boeri, rog pe DumneZeti să vă ţie, ca să vă am tot-deauna ajutor la asemenea facerî de bine!» Apo! se aşeZau la masă In Ziua următore logofătul da ordine, ca osândiţi! să fie liberaţi. _____________________
BIBLIOGRAFII
A apărut:
Calendarul «Minerveî» pe anul 1903 cel mai frumos şi ma! eftin calendar. Este un adevărat ornament pentru ori-ce casă. — Pe lângă materiile necesare ori-căruî calendar, coprinde numerose ilustraţiuni, dintre car! «Hora la ţară» tablou colorat, este de o rară frumuseţe ; a-semenea bucăţi alese, din autorii cei mai renumiţi.
De vînZare numai cu 1 leu 25 bani la Institutul grafic «Minerva» Bu-curesci, strada Regală No. 6.
* *
A apărut:
«Sybaris», roman de Ion Adam.
Preţul 3 lei, de vînZare la autor, Strada Mircea, 72. — Constanţa.
Recomandăm acestă lucrare.
www.dacoromamca.ro
ALBINA	a9ă
PajŞirţa ilumeţă :
Şi de-acum pdte veni Crăciunul!
Societăţi economice la sate.
j
In comuna Câlâraşiî-Vechî din judeţul Ialomiţa, s’a înfiinţat în $iua de 10 Noemvrie 1902, o societatea economică populară cu numele de «învierea» din iniţiativa d-lor N. Câlinescu învăţător, Marin Mateescu comersant C. I. Baicu primar, G. Dimulescu notar, şi M. S. Ionescu adj. de notar.
*
* *
In comuna Poeniî-Iaşî, s’a înfiinţat o societate de economie şi ajutor cu numele «Conservarea» în <Jiua de 24 Noemvrie a. c., şi ale cărei statute sunt autentificate de Tribunal sub No. 2.283 din s/la a. c. Consiliul de Administraţie s’a constituit ast-feliu.: D-l V. Constantinescu Revisor, Preşedinte de onore; Preotul Mihaiu Bombea, Preşedinte activ. Comunal Alexandru Zavloschi învăţător Vice-Preşedinte. Vasile Mihăilescu, învăţător, Casier, iar d-nii C. Costulănu Primar, Gh. Zaharia, Ion Covăs-nănu, Preotul C. Ona, St. Alcostâchioeî, Ştef. Tlieodorescu, notar, C. Zaharia şi I. Surugiu, membrii. Societatea numără 50 membrii. începe a funcţiona de la I Ianuarie 1903.
*
* *
Cu începere de la I Decemvrie a. c., a început a funcţiona în comuna Ungheni-Nemţ o Bancă Populară «Deşteptarea» cu un număr de 50 membrii şi cu un capital de 600 lei până în present, fiind ales ca Preşedinte d-l N. Gh. Teodorescu, învăţător, Vice-Preşedinte N. I. Popa,
www.dacoramanica.ro
396
VLBINA
Casier Preotul Gh. Popescu, Secretar V. Bordeianu, N. Matei şi N. Hor-ghidan membrii, V. Dediu, învăţător Ţâbucşanî, Ion C. Pârlia, Primar, Alexandru Stan, notar şi D-tru Miromara, membrii în Comisiunea de control.
MULŢUMIRI
învăţătorul Anton I. Popescu, din com. Dracşanî-Teleorman, aduce mulţumiri Părintelui D. Constantinescu din aceeaşi comună care a o-ferit 28 lei şcoleî pentru procurarea Cărţilor de musică bisericescă transpuse pe notaţiune liniară de d. G. Musicescu.
* * *
Sub-semuatul, delegat cu mânuirea listei de subscripţie No. 92, ce ni s’a încredinţat de către d-1 revisor şcolar G. Stoinescu, în numele elevilor săraci, cari vor beneficia de ajutore la cantinele înfiinţate şi ce se vor mai înfiinţa, aduce vii mulţumiri personelor de mal jos, cari au subscris în numita listă, contribuind cu obolul d-lor la înlesnirea învăţămîntuluî, prin sprijinul cantinelor, după cum urmeză:
N. Deculescu arendaş-Valea-luî-Sore 5 lei, N. G. Cernescu arendaş-Tău-şanca 3 lei, d-ra Safta Cernescu-UlmenI 2 lei, P. Popescu-Valea-luI-Sore 5 lei, Mihi Daniel-Brăila 5 lei, Fraţii Manoleli-Olteniţâ 5 lei, Costică Băl-cescu-Ulmenl 2 lei, Preot I. Furtunescu idem 2 lei, Preot Nic. Popescu idem 2 lei, Marin Cristu idem 2 lei, Preot D. Marinescu-Olteniţa 2 lei;
D-niî: Năică Teodorescu-Spanţov, Ion Samoilescu-Valea-luî-Sore şi I. C. Popescu-Valus câte 1 leu; d-niî: D. Ionescu-Mitoiu, Gheorghe Mari-uescu, Codiţă Păun, Ion Marinescu, Gheorghiţă Cismaru, Gheorghe O-prescu, Mihalache Mănescu, Filip Albert din Ulmeni câte 1 leu şi d-nil: Ion Stoenescu, V. II. Peiof, D. Untescu, Preot C. Mihăilescu din Olteniţa câte 1 leu. Total 50 lei. (Acestâ sumă s’a înaintat locului în drept scădend 50 bani, taxa mandatului).
*
* * . ,
Sub-semnaţiî, epitropî ai parohiei Zavalu, judeţul Doljiu, aducem prin acesta viul mulţumiri, Onor. Administraţii a fruntaşului <Jiar român «Voinţa Naţională» din Bucurescî, pentru că a bine-voit a acorda bi-blioteceî acestei parohii, un abonament gratuit anual, cu începere de la prima Decemvrie 1902, la valorosul amintit (Jiar. al cărui cost este de lei 40.
Epitropî, Preot. Nicolau, Barzenu.
Lista complectă a tragere! lotăriel şcoleî evangeliCe din Galaţi.
A câştigat 1500 lei No. 53.531.
Câte 150 lei No. 9706, 6300, 22.518, 9552, 8413, 22.977,22.396, 34.480,17.368. Câte 75 lei No. 19.104, 8156, 43.142, 45.063, 15 516, 49.958, 12.866, 31.696, 483, 3836.
Câte 37 lei 50 bani No. 51.816, 49.706, 38.457, 10.255, 58.192, 6488, 49,234, 14 309, 58.572, 39.153, 6975, 2978, 29.153. 2219, 19.072, 25.875, 24.979, 4397, 33.655, 9362, 34.752, 38.878, 1711, 1624, 47.501, 38.678, 1438, 51.961, 24.794, 53.985.
A doua tragere ve ave loc la 31 Ianuarie.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
IMni Drăgan V. Dimitriu, Luncaviţa.—Sunteţi achitat pe anul al Vl-lea curent cu chitanţa 7.707.
—	D-luI P-tru M. Petrescu, Bălăciţa.— Pe anul trecut al V-lea sunteţi achitat cu chitanţa 6.783.
—	lî-rei Se vasta Florescu, Valea Lungă. — Nu s’a fixat încă, când se va trage, se va publica numerile eşite în revistă.
—	Pantelimon Victoria, Yiziru—Nu publicăm.
www.dacaromanica.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, sâ facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalindern, membru al Academiei Române. — Vice-preşedinte, Sara Şomănescn, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier delegat, Petru Gărboviceanu, Administrator al Casei Sf Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Gonst. Batiu, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spini C. Haret, Ministru, profesor Universitar; I. Dimitrescn Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Ylâdesctt, deputat, profesor universitar; Oistu S. Hopoescn, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor, preşedinte ut Societăţii corpului didactic primar. — Censori Conul. Alimăncştcniiii. inginer de mine; Preotul econom Const. lonegru, profesor secundar Const. Alexandresctt, revisor şcolar
Membrii Înscrişi şi cotisaţiunl plătite (Urinare).
N. Nicolaescu, revisor şcolar (Galaţi), 150 lei; Th. T. Brătianu, proprietar (Tigvenî-Argeş), 10 lei; Grigore Muşicâ, învăţător (Zâmbrăsca), 18 lei; Danielescu S. Ilie (Farcaşa-Suceva), 1 leu; Danielescu I. Th. (Farcaşa-Suceva), 1 leu; Danielescu F. (Farcaşa-Suceva), 1 leu; Gh. Chelaru, profesor (Bucuresci), 3 lei; Th. Iulian, comptabil la Casa Bisericii (Bu-curescî), 6 lei; Donescu G. Alex., advocat (Bucuresci), 4 lei; Ventu C. G., defensor eclisiastic (Bucuresci), 3 lei; Siniştenu B. A., revisoa şcolar (Bucuresci), 4 lei; Suţescu C. (Bucuresci), 2 lei; Câmpinenu G. Sm. (Bucuresci). 2 lei; Câmpinenu G. G. (Bucuresci), 2 lei; Rădulescu Ma-teiu (Bucuresci), 1 leu; Besteleî Zoe (Bucuresci), 3 lei; Eufr. Ţânţărenu (Bucuresci), 2 lei; Ştefănescu Vasilina (Bucuresci), 5 lei; Yaiopol Maria (Bucuresci), 1 leu; Mănescu C. (Brăila), 2 lei; Mărculescu P. (Brăila), 2 lei; Georgescu St. (Ilfov), 1 leu; Georgescu Paulina (Ilfov), 1 leu; De-metreseu G. (Ilfov), 1 leu; Demetrescu Gh. (Ilfov), t leu; Demetrescu Maria (Ilfov), 1 leu; Popescu Toma (Ilfov), 1 led; Georgescu Stef. (Ilfov), 1 leu; Timuş N. (Ilfov), 1 leu; Timuş Gh. (Ilfov), 1 leu; Popescu At. (Ilfov), 1 leu; Timuş Mih. (Ilfov), 1 leu; Creţeanu Ion (Ilfov), 1 leu; Ionaşcu N. (Ilfov), 1 leu; Popescu Ion (Ilfov), 1 leu; Arghiride P. (Bu-curescî), 2 lei; Grigorescu Damian (Jud. Ilfov), 1 leu ; Anastasia Popescu (Bucuresci), 2 lei; Yoiculescu Ion (Ilfov), 1 leu; Diaconescu I (Ilfov), 1 leu; Gioborteanu I. P. (Ilfov), 1 leu; Şoiculescu E. (Bucuresci), 2 lei; Lupu Irina (Bucuresci), 4 lei ; Gregorian M. (Bucuresci), 2 lei; Lupaşcu Sofia (Bucuresci), 4 lei; Demetrescu Heraclia (Bucuresci), 2 lei; Pasen B. (Ilfov), 1 leu; Popescu At. (Ilfov), 1 leu; Popescu C. (Ilfov), 1 leu; Jocu Ion (Ilfov), 1 leu; Jocu Matilda (Ilfov), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al II-lea (1902) al Societăţii e de 1.360, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 6.515, lei şi 20 bani.
(Va urma In No. viitor).
www.dacoramanica.ro
—- —=-~-
LOTERIA
j Societăţii pentru învăţătura Poporului Român
Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor ei normală şi primară din Bucurescî, str. Sf. Ecaterina.
Autorisatâ de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec-tureî Poliţiei Capitalei No. 56.312 din 8 Iunie 1902.
350.000 Bilete a un Leii unul
Câştiguri:
1 a	35.000	Lei . .	. Lei	35.000
i»	15.000	* .		15.000
2 .	5.000	» . . .		10.000
3 »	2.000	» •		6 000
6 .	1.000	* . .		6.000
12 »	500	a . . ,		6 000
30 .	200	» . .	. >	6.000
60 »	100	» . .		6.000
100 .	50	• . .		6.000
250 »	20	» .	*	5.000
465 Câşt. în val. totală de Lei				1U0.000
Biletele se găsesc de vindare:
In liucuresci: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţiî de tutun.
Judeţe: La tote administraţiunile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţii de tutun. Tragerea Lotâriei s’a llxat la 8 Iunie 1903.
I umînârî de ceră curată de albine.
se pot găsi la preotul I. Aposto-lănu, Vâlenii-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sânele cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vindare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenn. 26—12.
„NAŢIONALA»
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCÎ
Capital în acţiuni întreg versat în
aur................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune ....
Idem format din capital şi alte reserve .
Total în aur Lei 7.052.631.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. liăicoianu.
Dir. general E. Griinwald. «Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combinaţi unite obicinuite ca: cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social iu palatul Societăţii din str. Domne! No. 12, Bucurescî. Repre-sentanţâ generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele dimţarâ.
3.955.688.76
1.075.842.60
t
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria nbstră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi:
de Vax cu Elastic sail Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
12.95,	13.95, 14.95
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.95, 15 95.
12.95,	13.95, 14.95-
13.95,	14.95, 15.95.
»	»	» Nasturi
•	Lack cu Elastic sad Şireturi
»	»	» Nasturi
» Chevreau cu Elastic »	»	» Nasturi
Preţuri corente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95. »	# nu Botonî » 11.95, 12 96, 13.95,
•	» Colori »	»
» Gems ou Nasturi şi Şireturi
Pantofi deChuvreau albidecoltaţi Idem cu Şireluri şi Nasturi Idem de Lack diferite forme
15.95.
12 96,	13.96,	14.95,	15.95.
12.95,	13.95,	14.95,	15.95.
7.95,	8.95,	9.95.
5.95,	6.95.
6.95,	7.95,	8 95.
5.96,	6.95,	7,96,	8.95,	9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori,
şi Negre pentru Dame Lei 2.50.	_______________________________________
» Bărbaţi » 2.95 Rup6ndu-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la tote Sesonele, Calea
—	-	--- - 1 r>	Cititorii revistei vor ave un scagemint de
r i ftu *50^ ^in preţurile însemnate, presentând cuponul. r
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
fi Victoriei No. 27, alături 11 Capitalei, Bucurescî.