No. 11.
ANUL VI.
15 Decemvrie 1902

^Revistă Enciclopedică Populară
$pare în fie-care duminică
Abonamentul în ţară pe an Lieî 5
| Abonamentul în străin, pe an L»ei 8
6 luni »	3 [ Un număr................15 bani
i 1 leu linia. (Vllea publloltate 5 bani euvîntul nuseriptele nepublieate se ard.
ass-=--
Comitetul tie Redacţie: Bon Kalinderu
Colonel p. V. JYăshirel ff. jfdamescu
V. S- jyioga
JY. JYicolaescu ffr. Ceodossiu pop o vicî- Uas că.

SUMARUL: Th. D. Sperantia, Religia străbună. — G. Coşbiic, Fierul şi istoria lui. — /. Pdtrăşcoiu, Băncile populare germano. — O circulară patriotică. — I. St. Furtună, Despre febra aftosă.— V. S. Moga, Cultura intensivă şi econ. a lucernol.—/. Metodă rusăscă pentru conservarea merelor. — lân E. Mihăescu, Cultura pomilor fructiferi. — Irimia Po -pescu, Corespondenţa medicală.—I. Kalinderu, Câmpurile de experienţă (circulară). — P., Faptă lăudabilă.—iV. Rădulescu-Niger, Teatru sătesc. Păcatele lui Gânju (piesă). — Paul Popesou, De pe Domeniile Cordnel. — Inforinaţiunl. — Bibliografii. — Mulţumiri. — Apel. — Poşta administraţiei. — Sfaturi.
Jlu8traţiuni: Extragerea fierului.—Munca într’o mină la lumina electrică. — Vederea Cotrocenilor în 1804.—Palatul actual de la Cotrocenî, faţada despre grădină.

Redacţia fi ^dministrc^^r^^i^Bucuresel

G
G
G
O
O
o
&
o
£
O o !
O ! 0
0
O
G
O
Ol
o
0 o g !
o
o
0
01
o
o
o
0
I -©
O
o
o
0-
o
: .0 I
o
o
0 I ?
! m
Ol
„Dro^ueria Universală" Toma Brătulescu.
Bucuresci, Calea Griviţel, No. 145, (lângă gara de Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumurî şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiunî liigenice contra mătreţei şi cădereî perului. Capilarine, tincturî pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetâ aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătesei, de Karlsbad, săruri de puciosâ, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururl, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilinâ şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratoriî chimice, pentru Institute de Bacteriologie şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şilnstrumente chirurgicale,Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalină. Şi, acestâ Dr.oguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Toma Brătulescu.	26—18.
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCI
Capital în acţiuni întreg versat în
aur..................Lei 2.000.000
Fonduri de reservâ compuse din prime “ şi daune ....	„ 3.955.088.76
Idem format din capital şi alte reserve . „	1.075.842.60
Total în aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Hăicoianu.
Dir. general E. Griinwald.
Naţionala» asigură contra incendiului, a grindincl, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţă generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară.
I umînărî de ceră curată de albine, se pot găsi la preotul I. Aposto-lănu, Vâlenii-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinâritul şi au ceră de vîn^are, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenu. 26-u.
DE VÎtiQARE
Moşia 0bedinu Comarnic
10 klm. departe de Craiova. 664 pogone; din care 500 pădure tîneră, 140 arabile, 24 livezi, bălţi, zăvoiu, Ecarete noi de zid. 200 lei pogonul; se pote plăti chiar în 10 ani cu procente, depunendu-se jumătate înainte. Doritorii se vor adresă d-luî inginer Theodor Chivulescu, Craiova, str. Regina Elisabeta 18.
2G—io.
www.dacaromamca.ro
STBABUNA
<mbrin grele vremuri de restrişti Strămoşii străbătură, jgg Resboe vecinie au purtat “C3 Cu tote din natură.
Ades vrăjmaşii î-au lipsit De pace, de avere Şi de copii şi de părinţi,
De orî-ce mângâere.
Un lucru numai le-a rămas Izbândelor cunună — Făclie-aprinsă, scump odor:
Religia Străbună.
Ou dînsa ’nvins-au în restrişti:
Ca înger păzitor Ea fost-a cârmă şi cârmacii!
In lupte tuturor;
Printr’însa fost-ati ei ce-au fost In pace şi resboîu ;
Prin ea Români-au fost tot eî,
Prin ea vom fi şi noi.
Th. I). Sperantia.
www.dacoromamca.ro
282
albina
flE'RUL $1 ISTCRIA LUI
I.
ierul e un lucru nou între omeni. Vreau să cjic:, că deşi fierul e cunoscut şi întrebuinţat de mii de ani, el este maî de dincoce cunoscut decât aurul şi argintul şi arama şi plumbul. După armele ce se găsesc în pămînt, îngropate de mii de ani — pierdute de omenii de pe atunci, ori risipite pe locuri de luptă cu fiarele sălbatece, ori prin peşteri pe unde locuiau omenii maî de mult — după armele acestea pot şi ştiu învăţaţii să spue cam cât amar de vreme a trecut de când armele acele stau îngropate. Cele mai vechi arme ale omenilor au fost de piatră, bucăţi de cremene care au chipul de topor, de cuţit, de suliţă, de ciocan şi aşâ mai încolo. Au numai chipul, căci într’adevăr sunt numai bucăţi rupte dintr’un bolovan de cremene. Au trecut veacuri multe până ce omenii au început să-şi facă arme de piatră cioplită şi şle-uită. Armele lor acum aveau chip adevărat de topor, de fcuţit, de suliţă; erau tot bucăţi de cremene, dar lustruită frumos şi adese ori cu multă iscusinţă. Oamenii cei mai vechi, cu arme nelustruite, nici nu se pricepeau măcar să facă găuri de pus codă toporului ori ciocanului, toporul îl legau cu sfori de-o codă de lemn. Se înţelege, n’aveau u-nelte cu ce să sfredelescă piatra.
După armele de piatră lustruită, au venit la rînd armele de bronz, care e o amestecătură dc cositor şi de aramă. Acestea, bine înţeles, erau mai tari, şi de-odată cu priceperea omului de a-şi face arme de bronz înceteză şi sălbătecia lui, şi încetăză şi pămîntul de-a fi locuit de fiare uriaşe. Căci
www.dacoromamca.ro
albina
283
mai de mult — sunt mii de ani — omenii trăiau prin peşteri şi trebuiau să se lupte cu fiarele pădurilor cari căutau tot prin peşteri adăpost. Pădurile erau pe atunci grozave, nespus de întinse, omenii fără arme, şi pădurile locuite de fiare cari adî au pierit cu totul, animale uriaşe, cum e zimbrul şi ursul peşterilor. Pe la noi, prin peşteri în Europa, se găsesc de pe vremea aceaa ose de hienă, de elefanţi, de lei, de rinoceri, de bouri: semn că trăiau prin Europa, apoi se găsesc ose de fiare cari au pierit cu totul de mâna omului, unele aşâ de mari şi de cumplite de te cuprinde groza când le vedi osele şi te gândesci cum au fost vii In tovărăşie cu aceste fiare trăia omul, şi trcbuiâ să se lupte cu ele.
Multora omul le-a stîrpit neamul, după ce a avut arme cum se cade. Zimbrul, se scie, că trăiâ şi prin Moldova până acum câte-vâ sute de ani; adî, vînat fiind mereu, abia mai trăesce prin nisce păduri în Litvania, şi n’o să trecâ mult şi-l va pieri neamul cu totul, stins de pe faţa pâmîntului. Tot aşâ e cu lupii în Anglia. Intr’acdstă ţară au trăit mulţi lupi, dar prin împuţinarea pădurilor şi prin venătore, li s’a stins neamul, aşâ că mai bine de o sută de ani numai e nici un lup în totâ Anglia. Din causa mării, nu pot trece alţii din continentul Europei în Anglia.
Cu mult în urma armelor de bronz, încep omenii să-şi facă arme de fier. De-odată cu cunoscerea fierului şi a lucrării lui, se înţelege, s’a schimbat totâ faţa lumii. Dc la fier încoce începe să fie lumea cum e astădi.
Cât de cunoscut e fierul astădi, şi-ţi vine să credi că fără fier nici n’ar pute trăi omenii! Şi cu tote aceste câte mii de ani au trăit fără de el, căci nu-1 cunosceau şi nu sciau cum sâ-1 lucreze. Ba, fără el, numai cu unelte şi arme de bronz, s’au ridicat neamuri mari la civilisaţii şi la putere mare. Se scie că Egiptenii cei vechi au fost un popor cult şi civilisat, au ridicat piramidele cele de spaimă, au abătut rîuri, au făcut temple cum nu le-a făcut nimeni până a-cum mai uriaşe şi mai frumose, au făcut poduri şi câte şi câte lucrări de care noi astăzi ne mirăm ca de minuni. Şi cu tote acestea Egiptenii la începutul domniei lor, când au făcut pomenitele lucruri, nu cunosceau fierul şi n’aveau unelte de fier.
Dar cu mult mai încoce, sunt abea cinci sute de ani, pe
www.dacQromamca.ro
284
ALBINA
vremea lui Ştefan cel Mare al Moldovei, când s’a 'descoperit America, Europenii au găsit acolo două imperii mari, state civilisate, cu lucrări uriaşe de artă, cu instituţiuni cari ne provocă admirarea, şi cu tote acestea fierul eră necu-
noscut la aceşti Americani! Nu cunosceau nici ce e fierul, nici ce sunt caii, nici ce sunt cânii, aveau oştiri şi purtau resboie, dar ce sunt călăreţii şi ce e o cavalerie nici nu visau.
Dar nu numai asta. Sunt chiar şi acum popore cari nu cunosc fierul. E adevărat că popore sălbatece în totă legea nu mai sunt astâcjî, căci Europenii, maî ales cu corăbiile cutreieră tote mările şi cunosc tote insulele; străbat peste tot locul. Şi pe unde străbat, îşi şi fac cuib şi iau pămîntul în primire. Bieţii sălbateci nu se mai pot apără şi se supun, şi primesc încet-încet obiceiuri mai civilisate. In faţa puscii
www.dacoromamca.ro
ALBINA
285
cu repetiţie şi a tunurilor cum să se împotrivăscă eî cu săgeţile lor? Sălbatecii, dintre câte lucruri au vădut la Europeni, fierul l’au căutat mai tare.
Munca într’o mină la lumina electrică.
Aurul lor şi mărfurile ce le au, le dau în schimb Europenilor mai ales pe fier, pe alcool — pe care-1 iubesc grozav — şi pe sticle colorate şi alte comedii strălucitore cu cari se împodobesc. Am cetit unde-vâ, că într’o insulă australiană, sălbatecii după ce a vădut ce bun e fierul şi ce ajutor le aduce, îşi vindeau tot ce aveau pentru un topor de pildă; pentru 10 cuie de fier, un căpitan al unei corăbii a căpătat de la un şef de trib tot atâtea chilograme de aur. Cei ce cresc vite, nu stau pe gânduri să-ţi dea un bou pentru un cuţit de oţel, ori pentru o bardă, şi pentru un cuiu o oie. Aceştia n’au fier în ţara lor şi-l cumpără aşâ de scump. Cel mai bogat şef într’o insulă, vestit pentru bogăţia lui, avea următorea avere: dece suliţi cu vîrf de oţel, cinci topore, 12 potcove de cal, o cutie de pirone şi o rotă de sîrmă, tote cumpărate de la Europeni în schimbul unei bucăţi de pămînt, în mărime de 18.000 de pogone! Şi toţi supuşii săi îl ţineau că e cel mai bogat om în ţara lor, pentru cutia lui de cuie.	(;. Coşltuc.
www.dacoromamca.ro
286
ALBINA
Băncile populare germane (1).
— Sistem Raiffeissen —
Administraţia băncii se face de: 1. Un comitet administrativ; 2. Un consiliu supraveghetor; 3. Un casier-comptabil şi
4.	Adunarea generală.
Comitetul administrativ se compune din 5 membri, aleşi pe 4 ani. Dintre aceştia unul e preşedinte şi altul vice-pre-şedinte al bănci!. Comitetul administrativ represintă banca, lucreză în numele eî şi conduce afacerile Zilnice, acordă împrumuturi, etc.
Consiliul supraveghetor constă de regulă din 9 membri, între car! unul e preşedinte al consiliului, aleşi pe 3 anî. Rolul lor este maî mult de a supraveghiâ. Atât membri! comitetului administrativ, cât şi ce! a! consiliului supraveghetor trebue să fie ast-fel răspândiţi, în cât să aibă cunoscinţă cât mai precisă despre starea membrilor din ori-ce punct de vedere. Un membru nu păte face parte în acelaşi timp şi din comitetul administrativ şi din consiliul supraveghetor. Şi consiliul supraveghetor şi comitetul administreză gratuit.
Casierul-comptabil nu păte fi membru nici al consiliului supraveghetor nici al comitetului administrativ. El conduce casa şi registrele şi este răspunzător băncii pentru ori-ce neregulă în acestă privinţă.
Casierul se angajezâ cu contract de către bancă şi depune cauţiune sau garant. Pentru servicii! el primesce o lefă stabilită de adunarea generală după munca pe care o depune, nu după veniturile băncii.
Adunarea generală se compune din toţi membrii băncii. Ei îi sunt reservate tote drepturile ; este cel maî înalt organ administrativ.
Operaţiunile băncilor Raiffeisen se mărginesc de regulă la împrumuturi şi fructificarea economiilor celor cari le depun. Nu dau împrumuturi decât numai membrilor, depuneri de economii primesc însă şi de la membri. împrumută cu înscrisuri, chitanţe, în cont curent, pe ipotecă, dar nici odată cu poliţă.
înainte de a se da împrumutul se cercetăză amănunţit solvabilitatea şi reputaţia de bun platnic, de om cinstit, harnic şi fără viţii a celui care îl cere şi se determină întrebuinţarea banilor. A întrebuinţa banii alt-fel de cum s’a declarat în cererea de împrumut, e cu desăvîrşire oprit.
împrumuturile se dau : sau pe termene scurte — până la un an — saîi pe termene lungi — până la 10 anî.
In resumat acestea sunt principiile fundamentale ale băncilor Raiffeissen. 1
(1) Ve<Jî No. 9 şi 10.
www.dacaramanica.ro
albina
287
1.	Responsabilitatea membrilor cu avutul lor pentru datoriile bănci!. Responsabilitatea e nelimitată, când răspund cu tot avutul în mod solidar şi limitată când răspund numai până la o anumită sumă hotărâtă prin statute. Prima formă (cea nelimitată) e precumpănităre în băncile Raiffeissen, a doua (cea limitată) în ale lui Schulze Delitzsch.
2.	Limitarea întinderii băncii la un cerc cât mai mic.
3.	înlăturarea părţilor membrilor din bancă sau cel puţin micşorarea lor cât se păte. Băncile Schulze cer părţi cât maî mar! posibil de la membri.
4.	Neînpărţirea câştigului şi adunarea lu! în fond indivizibil. Băncile Schulze împart câştigul sub formă de divi-dente; acelea au fondul de rezervă, nu însă pe cel indivizibil.
5.	Determinarea întrebuinţării împrumuturilor. Băncile Schulze nu o fac.
6.	Termenele lungi, până la 10 an! şi cu posibilitatea prelungire!. Băncile Schulze nu dau împrumuturi decât pe câte 3 Iun! şi le prelungesce din trei în trei lnnî până la cel mult 1 an.
7.	Administraţia gratuită. In băncile Schulze administraţia e plătită.
I. Pătrăşcoin.
________________ Lipsea.
6 circulară patriotică
D-l Spiru Haret, în dragostea neţărmurită ce are de a vede cât ma! curînd adusă la îndeplinire, noua direcţiune ce toţi omenii de bine din ţară, doresc să dea înveţămîntuluî nostru agricoi, a adresat circulara de maî jos d-lor prefecţi, pentru a le cere concursul în ajungerea scopului. Suntem siguri că d-nii Prefecţi vor răspunde apelului d-luî Ministru şi credem chiar că mulţi dintre marii proprietari se vor grăbi a veni in ajutorul d-lul Haret.
Domnule Prefect,
Domnia Vdstră cundsceţî silinţele pe car! şi le dă Ministerul pentru a imprimă învăţămîntuluî primar rural o direcţiune mal potrivită cu nevoile populaţie! agricole.
Printre măsurile luate de no! în acest scop, se pune în prima linie introducerea învăţămîntuluî practic agricol în şcolile rurale-Deşi patru din şepte părţi din şcolele rurale nu au încă pămînt, ar fi deja un forte bun început ca cele-lalte tre! părţi se pdtă începe cât ma! neîntârdiat a se folosi de pămînturile ce au pentru a aplică noul învăţămînt.
La acăsta însă este o mare piedecă şi anume, că învăţători! în mare parte nu posedă cunoscinţele practice necesare de agricultură.
Pentru a remedia acest rău, no! am recurs anul acesta la sistemul învăţătorilor ambulanţi care constă în acesta: dintre învăţători! unu! judeţ, se aleg aceia car! posedă cunoscinţele de agriculură practică de car! avem nevoe. Fie-care din aceştia primesce în sămă un număr de 8-15 şcoli rurale din cele car! au pămînt şi car! sunt nu prea departe de satul lui de reşedinţă. El este dator, ca
www.dacaromamca.ro
288
ALBINA
în timpul muncii câmpului, de la Martie până la Octomvrie, să visiteze la intervale cât mal scurte şcolile ce-I sunt încrdinţate, pentru a regulă şi a dirige lucrările agricole şi hoiticole ale acelor şcoli.
Cu modul acesta în câţi-va ani se va ajunge, nu numai a se scdte mal multe serii de copil de săteni cu cnnoscinţe practice folositdre, dar a se şi formă un număr însemnat de învăţători buni pentru a predă asemeni cunosciinţe, pe cari le vor fi căpătat şi ei de la colegii lor însărcinaţi cu învăţământul ambulant.
Sistemnul acesta are dar avantagiul de a permite să ne servim imediat de acel învăţători cari, prin cine scie ce împrejurări, posedă dejâ cunoscinţele de cari avem nevoe, precum şi pe acela de a pregăti în acelaşi timp un mare număr de învăţători pentru predarea învăţămîntuluî practic agricol.
El mal are şi avantagiul de a fi forte puţin costisitor, căci un învăţător ambulant nu costă mal mult de cât 600 până la 800 lei pe an, şi pote deservi 8 până la 15 şcoli.
Ministerul, ajutat de Casa Şcolelor, a înfiinţat anul acesta un număr de învăţători ambulanţi şi cu tot timpul scurt, resultatele dobândite sunt de natură a ne încurajâ forte mult. Nu numai şcolarii dar şi părinţii lor se folosesc de noua organisare, şi deja se pot cita localităţi unde industria grădinăritului a fost luată cu totul din mâinele streinilor, şi sate unde cel mal mulţi săteni şi-aii creiat grădini de legume împrejurul caselor. In ceea ce privesce agri-culturaa propriu disă, ni se semnaleză introducerea de culturi noi, şi de dre-carf regule mal raţionale în lucrul pămîntuluî.
Este uşor de înţeles de ce mare importanţă economică este ca mişcarea acăstă să fie susţinută şi continuată.
Din nenorocire, mijldcele ndstre şi ale Casei Şcolelor, nu ne permit să dăm măsurii nostre tdtă estensiunea de care are nevoie. Abia am putut înfiinţa auul acesta vre-o 32 de învăţători ambulanţi, pe când ar fi necesari cel puţin 150.
Socotesc, Domnule Prefect, că utilitatea cea mare a acestor învăţători şi micul sacrificiu ce se cere pentru înfiinţarea lor ne îndreptăţesc a ne adresă şi D-stră pentru a solicită sprijinul ce ne puteţi da, pentru a da estensiunea şi a întări instituţiunea acăsta. Dacă fie-care judeţ ne-ar da mijlocul de a mal înfiinţă unul, doi sau trei învăţători ambulanţi, ceea ce nu ar represintă un sacrificiu mal mare de 600 până la 2000 lei pe an, vedeţi ce mare bine s’ar face populaţiei rurale, dacă numai într’un an şi numai cu ce am putut face noi, am realisat dejâ resultate aşâ de încurajiătore.
De aceea vă rog să bine-voitl a avea în vedere acestă interve-nire a nostră cu ocasia alcătuirii budgetului judeţului D-stră pe viitorul eserciţiu, pentru ca pe cât se va putea să ne vină şi judeţul în ajutor.
Ministru, S. Haret.
www.dacoramanica.ro
albina
289
DE5PRE; FEBRA AFT6A5Ă
(Boia (le gură şi de picidre)
LA
ANIMALELE G6Î(NUTE 51 LA peîţei.

et>ra aftosă este forte molipsitore. Se bolnăvesc cu jfly* uşurinţă vitele cornute mari, boi şi bivoli, cele mărunte, oi şi capre, precum şi porcii. Oile şi caprele se bolnăvesc mai mult la piciore de cât la gură. Caii se bolnăvesc forte rar şi nu se ţine semă de acăsta în poliţia sanitară. S’au văcjut şi păsări bolnave de febră aftosă, dar ele sunt primejdiose prin aceea că pot duce molima (contagiul) dintr’un loc într’altul prin penele şi fulgii lor.
Febra aftosă pote bolnăvi şi pe om, mai ales pe copii cari se hrănesc cu lapte de la vaci bolnave şi pe femeile cari le mulg.
Febra aftosă in alte ţâri şi la noi. Boia de gură şi de piciore bîntue pretudindeni, in tote ţările Europene, fără ca silinţele desfăşurate şi măsurile luate să o potă stinge desăvîrşit.
In Germania, de pildă, unde este cea mai supusă lume la legiuirile ţării şi unde măsurile de poliţie sanitară se îndeplinesc bine, febra aftosă totuşi nu a putut fi stinsă de 15 ani încoce. S’a ivit in 1887 şi dăinuesce şi astăzi. Franţa a fost bântuită de acăsta epizootie de la 1871 a-prope continuu; a încetat în două rînduri pentru timpuri scurte. In Elveţia există de 14 ani; în Belgia de asemenea; Rusia o are de 25 de ani, fără întrerupere, şi pe a-colo nu este tot-deauna aşa de uşoră; sunt guvernăminte, cum de pildă Kieff, Kasan, Saratoff, unde vitele bolnăvite mor cam 70 la 100.
La noi in ţară boia acesta se ivesce cu o fire mai blândă, nu ucide animalele mari, ci numai din viţei, miei, şi purcei de lapte, şi acesta mai mult la începulul năvălirii episootiei.
Din statistica serviciului veterinar central, se constată că febra aftosă a bîntuit în ultimii 12 ani, in felul următor.
www.dacoromanica.ro
290
ALBINA
Anii	1889	1890	1891	1892 | 1893	1894	1895	1896	1897	1898	1899	1900	1901
Total:	200.700	4.922	1.163	32 '174.513	8.360	901	60.565	275.429	716	14.008	2.330	159.242.
Cifra pagubelor la noi în ţară. In Englitera se socotesc la 50 de lei depreţierea unei vite cornute mari, atinsă de febra aftosă, şi cum cifra animalelor îmbolnăvite pe fie care an eră mai înainte între 500.000 şi un milion, per-derile erau de 25 la 50 de milione. In Germania numai în anul 1892 pierderile acestea s’au ridicat la 125.000.000; iar în cei-lalţi ani, varieză de la 30 la 60 de milione. Pretutindenea umde vitele cornute mari sunt de valore, perderile sunt mari pentru animalele de muncă, pentru cele supuse la îngrăşat, fiind că slăbesc, pentru cele de lapte prin împuţinarea laptelui şi prin urmările adesea vă-temătore vieţei şi sănătăţii animalelor cari au suferit de febra aftosă.
Noi nu avem vite de mare preţ, şi pierderile, prin urmare, nu se pot socoti ca în ţările de apus; am putea socoti cel mult 10 lei de cap de vită depreţierea ei prin bolâ şi pedica de la muncă; s’ar ridica perderile la 2 milione lei la fie-care patru ani, prin depreţiere şi împedi-carea de la muncă.
Pagubele însă nu se mărginesc acî. Din pricina îmbolnăvirii animalelor, decurge o mulţime de alte rele :
Nu se pot face unele arături şi semănături;
Nu se pot îndeplini unele cărâturî şi transporturi agricole;
Nu se pot ţine unele tîrguri de vite, din care causă şi sătenii şi neguţătorii şi casa primăriilor pierd;
Nu se pot transportă în ţară şi nu se pot exportă din ţară unele animale şi producte brute de la animale; şi multe altele.
Aceste pierderi trebue să fie forte mari şi nu le putem socoti nici măcar cu probabilitate.
Semnele boleî.—a). Febra aftosă la vitele cornute mari. Boia de gură se înfăţişeză la animale cornute mari sub doue forme, una mai uşoră, alta forte gravă.
Forma uşoră.—In de obşte febra aftosă la vitele cornute mari este uşoră, adică, boia începe, merge, şi se termină cu semne nu rele şi animalele nu mor.
www.dacaramamca.ro
ALBINA
291
La început animalul are friguri, îi arde pielea, botul, u-rechile şi gura; este trist; botul uscat; nu rumegă; sete mare; laptele scade chiar la jumătate.
După frigurile cele mari se ivesc în gură, între unghii, la uger, nisce băşicuţe. Din gură curge bale într’una; dinţii scârţie; nu mestecă bine nutreţul. Băşicuţele cresc până la mărimea unui gologan de 5 bani şi se sparg; se întind băşicuţele adesea pe bot, nări şi pe pleope.
Incet-încet rănile rămase în locul băşicuţelor se vindecă şi animalul începe a mestecă şi rumegă bine.
La piciore nu se bolnăvesc tote vitele; când se bolnăvesc băşicuţele se ivesc între unghii şi pe coronă. La început ard unghiile şi pielea de d’asupra; când apăsăm cu mâna, animalul simte dureri mari; şchiopătă, stă mai mult culcat. Băşicuţele nu stau întregi şi se sparg curând, lăsând răni largi, cari se vindecă mai repede, dacă vita stă pe aşternut curat, şi se vindecă forte greu şi forte târdiu, dacă stă în necurăţenii.
Pe uger la vaci se ivesc dese ori băşicuţele aftose. Pielea ugerului e mai umflată, roşie şi durerosă la pipăit, băşicuţele se ivesc pe sfircuri.
Boia începe şi se sfîrşesce în timp de 8—15 (jile la a-nimalul atins. Se întâmplă însă ca boia să lovescă uşor de tot un animal, ast-fel că mai să nu înfăţişeze semne că ar suferi, pe când alte ori să zacă şi mai mult de 15 <^ile. Acestă întârziere se vede la vitele rău ţinute în curţi şi grajduri murdare, când rănile de la gură, piciore, uger, se înrăesc şi fac ca să se hrănescă greu animalele, să piardă unghiile, să piardă laptele, sau să materizeze ugerul şi în urmă să se întărescă, ne mai putend da lapte nici odată.
Forma gravă.—In forma grea a febrei aftose, băşicuţele în loc de a se ivi în afară, ele se ivesc înăuntru, pe căile de hrănire sau de respiraţiune. Se ivesc în chiag, ceea ce aduce atingere acestui organ şi de unde urmăză încetarea rumegării, umflarea pântecelui, eşire afară nesiîrşitâ şi a-desea eşire cu sânge; dacă vitele nu mor până în 6 cjile, rămân uscate de slăbiciune şi cu greu scapă de morte.
Boii se bolnăvesc rar de forma acăsta şi se bolnăvesc mai mult la începutul năvălirii molimei în ţară, când boia e mai furiosă; de asemenea se mai bolnăvesc in unele coşare rău îngrijite.
www.dacoromamca.ro
292
ALBINA
Viţeii însă suferă mai mult de forma gravă a febrei af-tose; ei mor cam 20 la 100 după ce zac 3, 4 sau 5 dile.
(Va urma).	I. St. Furtună.
Insp. Gen. al Serv. Veterinar.
Cultura intensivă şi economică a lucernei
:urnalul de agricultură practică din Paris, în numărul de la 24 Decemvrie st. n., se ocupă de cultura acestei plante legumindse, care la noi în ţară se cultivă forte puţin, deşi din rîndurile ce urmeză se pdte cu-ndsce marile foldse ce acestâ plantă aduce unei agriculturi raţionate.
In Franţa, şi alte ţări, lucerna se cultivă aprdpe de o sută de ani, dacă nu mai mult. La început cultura s’a făcut pe suprafeţe de pămînt mici, până ce agricultorii s’au putut în credinţă de marile ei foldse, atât pentru hrana vitelor cât şi pentru înbunătăţirea pămînturilor agricole; iar astăcji are o întindere mult mai mare în cultura plantelor agricole.
Lucerna cresce bine în pămînturile acelea cari pot să cuprindă piatră de var; în aceste pămînturî, dacă de la natura lor sunt mai afenate, nu numai la suprafaţă ci până la o adîncime mai mare, rădăcina lucernei pdte să străbată până la 15 metri şi chiar la 18 metri adîncime. Acesta ne explică de ce acâstă plantă cresce fdrte bine şi în anii se-cetoşi, căci la adâncimea la care se găsesce rădăcina, are destulă umedelă şi găsesce destulă hrană pentru ca să pdtă cresce ; ast-fel că în anii secetoşî se pdte cosi cel puţin de 3 ori, căpătând un fen de calitate bună pentru tdte vitele.
Hrana de care profită lucerna la adîncimea la care pdte să ajungă, ar remânea pierdută, în dauna producţiuneî agricole, de ore-ce rădăcinele altor plante agricole nu pot să străbată stratele pământului ia o aşa mare adîncime, după cum le străbate rădăcina lucernei. Hrana pe care o absdrbe rădăcina lucernei de la o adîncime de 4 —18 metri, ajută la crescerea tulpinilor şi a frunzelor, cari prefăcute în fen hrănesc vitele, cari ne dau munca, carnea şi bălegarul, care se întrebuinţeză la îngrăşarea pământului, iar când lucerna nu mai pdte să producă mult fen, locul se ară, rădăcinele cari se amestecă cu pămîntul putrezesc şi la rîndul lor îngraşe pămîntul.
Deci de la acestă plantă tragem 3 foldse însemnate: 1) rădăcinele ei se hrănesc de la o adîncime mai mare a pămîn-tuluî; 2) ne dă un fen bun şi mult, chiar în anii secetoşî, cum au fost la noi anii 1879, 1884 şi 1899 şi 3) rădăcinele
www.dacoromanica.ro
ALBINA
293
când locul se ară, prin putrezirea lor, îngraşă pămîntul. Deci presupunerea că lucerna ar sărăci pămîntul, nu este adevărată, de 6re-ce bmeniî de sciinţă prin lucrările lor (analise) sciinţifice, a găsit că lucerna dă mal mult câştig, decât pagubă.
Oamenii mai practici în ale agricultureî, din alte ţări, Zic că nu este bine a semăna lucerna într’un loc care nu a mal fost semănat cu o altă plantă, ci unde se semănă lucerna, maî în-tâiu trebue semănat orzul sau ovăsul, şi după aceia se sămănă lucerna, apoi peste loc se trece cu un instrument agricol, numit tăfălug. E maî bine a se semăna lucerna primăvara decât tdmna, pentru că în caşul acesta răsare maî bine şi cresce mai bine, fiind adăpostită în contra căldureî sdreluî de holdele de orz sau de ovăs, cari holde cresc maî repede decât lucerna. Lucerna se pbte semăna prin aruncare cu mâna sau cu maşina de semănat. Când orzul sau ovăsul în care se semănă lucerna este semănat în rîndurî, în caşul acesta şi lucerna se semănă tot în rîndurî, cu maşina, ast-fel că rîndurile de lucernă să cadă printre rîndurile de orz sau de ovăs.
Dacă semănăm lucerna în semănătura de orz de tdmnă, se p6te semăna chiar pe zăpadă, prin aruncare, căci când începe a se topi, pămîntul fiind încărcat de apă, svîntându-se acoperă destul de bine seminţele lucerneî, ast-fel că încol-ţirea şi crescerea se face în bune condiţiunî. Când lucerna se semănă singură pe loc, după 2 ani, nu ne maî p6te da fen mult, cum ne aşteptam. In alte ţări, unde cultureî lucerneî i se dă o maî mare importanţă, sămînţa de lucernă se amestecă cu sămînţă de trifoiu sau cu seminţe de alte ierburi de nutreţ, cari se prăpădesc după 1—2 ani, şi în acest cas nu se semănă la hectar decât 8 —10 chilograme de se-mînţă de lucernă.
De obiceiu, lucerna nu se cosesce nici nu se pasce cu vitele în primul an, ci tocmai în anul al doilea de crescere. Mulţî autori Zic» că azotul de care lucerna are trebuinţă, se datoresce unei fiinţe microscopice numită Bacilliis radicicola, care stă încuibată în nisce mici unflăturî, ce se văd pe rădăcină ; iar pentru gunoirea lucernărieî sfătuesc a se întrebuinţa gunoiul, deşi în practică acest mod de gunoi re agricolă îl socotesc rău. Intr’o exploataţiune comună, bălegarul se întrebuinţeză în 2 timpuri: tbmna şi primăvara.
Bălegarul nu se pote întrebuinţa tdmna decât pentru unele liveZî naturale. Dacă bălegarul nu se pune pe d’asupra lucernărieî, ci se îngrbpă în pămînt, pot să răsară o mulţime de plante vătămătdre, a căror seminţe s’au păstrat în bună stare în bălegar, şi în caşul acesta, multă va fi în mare parte pierdută. Din contră, când bălegarul se va pune peste lu-cernărie, sărurile nutritbre din bălegar, topite (disolvate) în
www.dacoromanica.ro
294
ALBINA
apă, vor fi absorbite prin sugetorile ce se găsesc pe rădăcini, lucerna va cresce maî repede, va umbri maî bine pă-mîntul, împiedecând ast fel evaporarea apei, trebuincidsă crescerii eî. Foile cari se găsesc pe tulpina lucerneî, mal aprdpe de pămînt, ori-ce îngrijire îî vom da, la cositul lucer-neî vor căde, şi prin putrezirea lor vor face ca pămîntul să fie mal roditor. Acestă rodire sau îngrăşare a pămîn-tuluî, prin foile lucerneî căijute într’un an în timpul recoltei, se pot socoti ca şi cum pe pămînt am fi pus 10.000 chilo-grame de bălegar.
Cu t6te acestea bălegarul vitelor, pus pe o lucernărie, nu pdte să aducă decât un bine acestei legumindse, după cum aduce şi altor plante agricole.
Dacă pe lângă bălegar, pe o lucernărie se mal pune îngrăşăminte potasice şi fosfate, producţiunea fânului de lu-cernă va fi şi maî mare.
Lucerna e bine să se are după 4 — 5 ani de la semănat, chiar când ar fi în destulă putere de crescere, afară de anii secetoşl. Lucerna se ară de comun prin luna August, ca pămîntul să aibă timp de ajuns a se odihni şi a se aşetjâ până la semănatul grâului. Producţiunea grâului pe ast fel de locuri pdte să fie de la 40 — 50 hectolitri de grâu.
Ca un pămînt de natură mal vărdsă (calcardsă), să pdtă produce maî mult grâu, trebue ca pe acest pămînt să se cultive maî întâiu o plantă legumindsă, şi maî cu semâ lucernă, şi numai după aceste plante să se semene grâu. In ast-fel de pămînturl se pdte semăna grâu după grâu în timp de doi ani, făiă ca pămîntul să-şî piardă din puterea lui roditdre.
________________ Y. S. Moga.
Metodă rusâscă pentru conservarea merelor.—O metodă obicinuită în Rusia pentru conservarea merelor constă în sărarea lor. Pentru sărare se potrivesc mal ales merele vîrtose, tomnatice şi er-natice. Fructele şterse bine cu un petec de pânză sau curăţite printr’o spălătură şi pe urmă iar şterse, se pun într’un polobo-cel curat şi se udă atâta cu saramură, până când cad la fund. Polobocelul se astupă apoi din nou şi până la sosirea primelor geruri se pune în gheţărie ori pivniţă recorosă. Pentru facerea saramureî întrebuinţăm la 30 litri de apă un pahar plin cu sare; fiei’bem lichidul şi înainte de a-1 întrebuinţa îl lăsăm să se re-corescă. Unii maî adaugă la 50 litri soluţiune un klgr. de făină de secară ori grâu, ceea-ce dă cu vreme merelor un gust acrişor. Câte-o dată se adaugă în loc de făină ceva miere ori zahăr şi maî tot-deauna şi diferite feluri de mirodenii ca, cuişore şi altele. Conservate în felul acesta, merele ţin maî bine de un an,
devin mal frumose, mal transparente şi cu un gust plăcut acrişor.
________________ *
* *
www.dacarotnamca.ro

Vederea Cotrocenilor în 1864,
296
ALBINA
Cultura pomilor fructiferi (1).
Formele coronei sau cununei.
Formele cari se dau pomilor, variază după locurile unde plantăm pomii, cum şi clupă soiul pomilor. Intre formele cele mai întrebuinţate sunt: 1) Corâna naturală, adică aceea care cresce la orl-ce pom de rînd ; 2) corona în formă de piramidă ; 3) în formă de palmă numită şi espaleră şi 4) în formă de cordon. Dintre tdte aceste forme, corbna naturală este cea mai lesne de dobândit, necerend o anumită îngrijire, decât numai atât că trebuesc tăete tdte acele ramuri ale cor6neî cari cresc neregulat cum de ex. acelea ce cresc întortochiate, înăuntrul cordneî, sau acelea ce se depărteză prea mult din conturul (marginea) cordneî; asemenea, trebuesc tăeţî toţi lăstarii ce ar cresce pe trunchiu.
De alt-fel o ast-fel de cordnă e mai mult de preferat, mai ales pentru pomii plantaţi în livadă, fiind-că nu ne răpesce atâta timp cu îngrijirea lor, cum cer cele-lalte forme car! se fac mai mult pentru plăcerea de a le privi. Nucilor de altfel, urmeză de la sine să le lăsăm cordna naturală, întru cât nu suferă retezarea ramurelor.
Cor dna în formă de palmă se întrebumţeză mai mult pentru pomii cultivaţi întrun loc restrâns, cum ar fi pe lângă garduri sau ziduri.
Cum se capătă corâna în formă de piramidă. Dacă avem un loc restrâns pentru grădină şi dorim să avem mai mulţi pomi fără ca să ne ocupe loc prea mult, ne servim în meşteşugul nostru de cordna în formă de vas piramidal. Acestă cordnă se dobîndesce în chipul următor: în anul al doilea de la altoirea pomului, retezăm ramura principală, adică cea de la mijloc, lăsându-I 6 — 7 muguri, iar cele lalte ramuri laterale se taie chiar de lângă trunchiu, adecă se curăţă cu totul; mugurul ce se găsesce lângă tăietura de d’asupra, formeză prin crescere fusul pomului, iar ceî-lalţi ce vin mai jos, formeză ramurile laterale. îndată ce ramurile laterale au atins lungimea de 40 — 50 cm., se depărteză de trunchiu prin ajutorul unor mici proptele de lemn, cari tote trebuesc să fie egale de lungi, cu scopul de a face ca ramurile laterale să crescă la o depărtare egală, socotind de lângă trunchiul pomului.
In anul următor, adică primăvara, retezăm din nou fusul, lăsându-î iară-şi 6 — 7 muguri; de asemenea retezăm şi ramurile laterale, lăsându-le 3 — 4 muguri la cele ce sunt mai apropiate de fus, iar la cele ce sunt mai depărtate le lăsăm 6 — 7 muguri; dacă vre-o ramură este prea mult apropiată de fus şi nu e chip a o face să crescă mai departe, o scurţi) Ve^i No. 6.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
297
tăm de tot, pentru ca prin crescerea el neregulată să nu strice forma cordneî.
Urmăm după acăstă regulă şi în anii următori, până ce cordna şi-a căpătat forma dorită.
De observat este că, tăerea ramurilor şi a fusului să se facă în tot-deauna piezişă şi deasupra unul mugure bine desvoltat (crescut frumos) şi care mugure să se afle pe latura din afară a ramurei.
In fie-care primăvară, avein grijă a rupe parte din mugurii aflaţi pe fus şi pe ramurile laterale, cu scopul de a împiedică crescerea prea multor ramuri, în care cas ar strică forma cordnel; se rup mugurii cei mal urâţi (mal puţin des-voltaţi), lăsând numai pe cel de trebuinţă.
Cel-ce nu sunt destul de îndemânatecî pentru a pute da o ast-fel de formă cordnel unul pom, nici să nu se încerce până ce mal întâiu nu va căpătă puţină practică, observând cum lucrâză uu om mal îndemânatec, căci alt-fel se pdte întâmplă nu numai să nu reuşescă, dar să strice şi pomul prin tăerea neregulată a ramurilor.
Cum se capătă cununa in formă de palmă (espaleră). Acestă cordnâ se capătă în chipul următor : Ramura pomului altoit de un an, se reteză, lăsându-i-se numai 3 muguri, adică unul lângă tăietură, iar cel-lalţl doi, unul la drâpta şi altul la stânga pomului. Mugurul lăsat lângă tăetură, va cresco şi va da nascere la fusul pomului, iar cel-lalţl doi vor da nascere la ramurile laterale.
In al doilea an, fusul pomului se reteză din nou la o înălţime de 30 — 40 cm., socotit d’asupra ramurilor din întâiul an, formând cu chipul acesta, al doilea rînd de ramuri laterale. In felul acesta urmăm regulat în fie-care an, până ce pomul a ajuns a ave 5 — 6 rîndurl de ramuri laterale.
Pentru ca cordna în formă de palmă, să fie regulată, tre-bue să băgăm de semâ ca ramurile laterale să crâscă între ele la o depărtare egală, de aceea, chiar din anul întâiu când cele doue ramuri laterale au crescut, înfigem de o parte şi de alta a pomului câte doi haragi, la o mică distanţă unul de altul, de care se legă ramurile, pentru ca ast-fel să p6tă cresce regulat. Tot pentru acest scop, de câte ori vom reteză fusul pomului, căutăm ca mugurii laterali ce 1 vom lăsă de o parte şi de alta a pomului să albă o distanţă egală între el.
Pomul în crescerea Iul dă nascere şi Ia alte ramuri cari, de le vom lăsă, strică forma cordnel, de aceea în tot-deauna căutăm şi rupem mugurii cari ar da nascere la ast-fel de ramuri, lăsând numai pe cel trebuincioşi.
(Va urma).	Ion E. Mihăescu.
— Beţivul, hoţul şi nebunul sunt fraţi.
www.dacoromamca.ro
298
ALBINA
jYout îndrumări a Societăţilor economice populare.
Se scie că pe tote Domeniile Coronei s’au înfiinţat încă din anul 1897 societăţi culturale şi economice.
Puse sub ocrotirea d-luî Ion Kalinderu, Administratorul Domeniului Coronei, la îndemnul căruia s’au fondat, aceste societăţi au luat un avînt însemnat. Progresul lor e cu atât mai îmbucurător cu cât ele nu se mărginesce numai la cultivarea poporului şi la desvoltarea spiritului de păstrare, ci şi la cumpărarea de maşini şi unelte agricole mai mari, cari din causa preţului, nu se pot procură de fie-care sătean în parte.
Nu de mult am avut plăcerea a înregistrâ scirea, că societatea «Al. N. Lahovary» de pe Domeniul Coronei Ru-şeţu, a cumpărat o garnitură de treer pentru trebuinţele societarilor şi celor-lalţî locuitori. Astădi ne vine scirea, că şi societatea «Petre Mavrogheni» de pe Domeniul Coronei Cocioc a procurat astă tomnă un trior de cel mai nou sistem pe care l-a dat pe un preţ mic în folosinţa locuitorilor, spre a-şi face semînţă de grâu curată fără neghină sau alte corpuri streine. Din acestă măsură au câştigat atât locuitorii, cari putând semănâ grăunţe alese, vor ave o recoltă maî bună cât şi societatea, care a realisat până acum din închirierea triorului, un beneficiu de aprope o sută lei. încurajată de acestă primă încercare, Societatea ’şi-a propus pe lângă împrumuturile obicinuite ce dă locuitorilor, să cumpere pe viitor şi alte maşini, ca: treerătore, vînturătorî, etc., etc.
Pentru cultivarea membrilor in număr de 150 şi a celor-lalţî săteni, societatea dispune de un local frumos, o sală de lectură şi o bibliotecă bogată dăruită de Administraţia Domeniului Coronei, împreună cu mobilierul necesar, nu lipsesc nici gazetele şi revistele speciale. Se ţin de asemenea forte des conferinţe poporale cu subiecte privitore la traiul şi ocupaţiunile sătenilor.
Toţi Domnit, cari aii primit liste ele subscripţie de-ale societăţii culturale „Steaua“, sunt călduros rugaţi a le înapoia cu orî-ce resultat, fiind că trebuie săfaîncheiem socotelile pe anul II.
Comitetul Soc. „Steaua“J
www.dacoramamca.ro
Palatul actual de la Cotroceni, faţada despre grădină.
300
ALBINA
Corespondenţa medicală.
Domnului Mihail Dimitrescu
Impiegat
Gara Sililea.
Cu privire la vaca d-v<5stră, care nu ar da lapte îndestul, ve rog a ceti corespondenţa medicală din «Albina» No. 37, pagina 1.007 din 1902, Iunie 16.
îmi mai scriţî că acea vacă tuşesce, fapt <5re-cum îngrijitor, de 6re-ce şi la animale ca şi la om, ucigătdrea bălă numită iuberculosă, oftică sau atac, se arată şi prin tuse. Se pdte ca vaca în cestiune să fie atinsă de o altă bdlă; dar sciindu-se că aceste animale sufer nu tocmai rar de atac, şi cum este dovedit că laptele unor asemenea vaci bolnave, conţine câte odată virusul, microbul ofticeî, care microb luat odată cu laptele, de om şi mai ales de către copii, le pdte fi periculos, înbolnăvindu-i de tuberculosă, în deosebi, daca un ast-fel de lapte a fost mâncat ne fiert, resultă deci, că este cu minte, ca în caşul când avem o vacă care cam tuşesce, este slăbuţă, nu dă lapte îndestul, să ne asigurăm pe deplin, daca ea nu este ofticdsă.
Ve sfătuesc dar, pentru binele dv. şi al familiei d-vdstră, să chiemaţi un domn medic-veterinar din apropiere, care atât prin examenul clinic, cât mai ales prin întrebuinţarea injecţiunei de tuberculină, vă va pută da un răspuns cert, daca vaca este sau nu tuberculdsă.
Irimia Popescu
_______________ Medic-veterina.r
Câmpurile de experienţă.
Dotnnulc Agent,
In anul 1889, prin circulara de la 12 Fevruarie, m’am întreţinut cu d-v. asupra înfiinţărei câmpurilor de experienţă pe Domeniile Coronei şi v’am dat atunci instrucţiuni arătând însemnătatea culturilor experimentale pentru agricultura ţării nostre.
Sciu că s’au înfiinţat dejâ câmpuri de experienţă pe tote Domeniile Coronei, şi în parte ni se comunică resultatele câştigate; unii dintre d-v. însă, fie că nu s’au pătruns în de ajuns de instrucţiunele ce v’am dat, fie din alte împrejurări, nu ne comunică regulat asemenea resultate.
Avend în vedere că şi Ministerul Agriculturei, Industriei,
www.dacoromanica.ro
ALBTNA
301
Comerciului şi Domeniilor a luat decisiunea pentru a se înfiinţa culturile experimentale la fermele şi pepinierile Statului, în care scop a publicat acum de curând mai multe disposiţiuni însemnate şi forte desvoltate; în vedere că prin asemenea culturi experimentale se face analisa solului prin plantă, după care putem judecă mai bine valorea lui agricolă, şi pentru a obţine resultate sciinţifice şi practice, mă refer din nou la cele ce v’am prescris mai înainte şi vă trimit în copie şi disposiţiunile luate de Minister în privinţa culturilor experimentale la fermele şi pepinierile Statului.
Nu veţi uită a cere la timp concursul Staţiune! Agronomice şi a mă ţine în curent cu tot ce veţi face, comu-nicându-mi regulat observaţiunile şi resultatele ce veţi obţine în fie-care an.
Administrator, Ion Kalinderu.
faptă lăudabilă.
Sf. Sa Economul Stavrofor Vasile Grigorescu, parohul Catedralei din oraşul Fălticeni, construind în cătunul Petia, jud. Su-ceva, un local ’de şcolă în cărămidă şi pietră şi înzestrându-1 cu tote cele trebuitore, l’a dăruit Statului.
Inaugurarea şcolei s’a făcut în Octomvrie a. c., cu o deosebită solemnitate, în faţa autorităţilor şi a unui numeros public din localitate şi de prin împrejurimi.
După săvîrşirea serviciului divin, de către Sf. Sa Protoereul judeţului; d. H. Gheorghiu, directorul prefecturei, mulţumind donatorului pentru ofranda sa. Vorbesc apoi domnii: Ionescu, revisor şcolar, Gh. Softa, senator, Gh. Rahtivan, proprietar din localitate, Serafim Ionescu, fost revisor şcolar şi toţi aduc laude meritate donatorului.
Sf. Sa Părintele Grigorescu, printr’o frumosă şi caldă cuvîn-tare, inchee seria cuvîntărilor mulţumind celor ae faţă pentru dragostea, cu care l’au îmbrăţişat.
In urmă, la prândul oferit de către donator, invitaţii au închinat în sănătatea Părintelui Grigorescu, iar Sf. Sa ridicându-se închină pentru M. S. Regele, M. S. Regina şi A. L. Regale, spunând, că sub gloriosa şi înţelepta conducere a Iubitului nostru Suveran, nemul Românesc se bucură în pace de binefacerile ci-vlisaţiunii şi sfîrşesce închinând pentru conmesenî.
Fapta nobilă a’ părintelui Grigorescu este simbolul bunului ce-tăţen şi a creştinului desăvîrşit.
Cine-vâ nu pote să aibă de cât cuvinte de laudă pentru asemenea omeni, cărî, ca Sf. Sa, îşi închină cugetul şi fapta binelui obştesc.
Fie-ca exemplul dat de acest vrednic român, să găsescă imitatori.
Părintele Vasile Grigorescu s’a născut în Petia, la anul 1831. A făcut cursul primar în cea d’intâiu şcolă primară înfiinţată
www.dacoromanica.ro
302
ALBINA
în Fălticeni de către Neofit-Scriban la 1844. A urmat apoi cursurile Seminarului Veniamin (Socola). In anul 1854 a fost numit de Vornicul Şcolelor din Iaşi, supleant la şcola Catehetică din Fălticeni. In 1866 s’a făcut preot şi în acelaş an fu numit catehet în Fălticeni, funcţionând până în anul 1869, când a fost numit institutor la şcola de fete din acelaş oraş, funcţionând până la 1871, când a fost numit profesor de Religie la Gimnasiul local, ocupând catedra până la 1884, când a ieşit la pensie. De atunci a continuat a fi preot şi paroh al Catedralei. încă din primii ani ai preoţiei a fost ridicat la gradul de Econom, iar în Septemvrie a. c., la acel de Stavrofor.
Deşi septuagenar Părintele Grigorescu este încă voinic şi’şi îndeplinesce serviciul şi sarcinele preoţiei cu o punctualitate şi un zel de râvnit.
Dee Dumnezeu dile îndelungate şi senine acestui demn păstor, pentru ca, iubit şi stimat de concetăţenii sei, să fie încă multă vreme sfătuitorul înţelept al fiilor sei sufletesc!, sprijinitorul nevoiaşilor şi pildă acelor, cari trebuesc să crescă creştinesce şi românesce.
P.
De pe Domeniile Coronei.
In dilele de 9 şi 10 Noemvrie a. c., d-1 Ion Kalinderu a visitat şcdla, biserica şi localul societăţei economice-culturale «Cordna Română», din corn. Şegarcea, jud. Doljiu.
Ca în tot-deauna, Domnia-sa a fost primit de elevii şi învăţătorii şcolel cu cântece patriotice şt recitări frumdse. Aci s’a distribuit elevilor şcdlei şi sătenilor presenţi — de însuşi d-1 Kalinderu — cărţi instructive şi religidse, precum: «Grădina de legume», «Ingrăşa-rea câmpurilor», «Poveţe despre păstrarea sănătăţeî», etc.
După acdsta, a mers la localul societăţei Economice-Culturale unde învăţătorul diriginte i-a presentat o dare de sămă şi statutele societăţei, exprimând d-luî Kalinderu profunda recunoscinţă din partea membrilor societăţei, pentru îngrijirea şi buna voinţă ce a avut tot-deauna de instituţiile culturale.
Domnia-sa, afirmând şi de astă dată dragostea ce are de ţăran, a îndemnat pe săteni ca să se înscrie toţi în acăstă societate, dând sfaturi înţelepte de modul cum trebue să se conducă societatea.
Iar ca ajtutor a dăruit societăţei o casă de fer, pentru care membrii societăţei i-au mulţumit din inimă.
A doua di — Duminecă, Domnia-sa a venit în biserică, împreună cu tot personalul administraţiei şi sătenii din localitate, unde a ascultat serviciul divin.
După terminarea serviciului divin, Domnia-sa a dat poveţe sătenilor relative la îngrăşămintele agricole, la vieţa morală, cum să se ferescă de alcoolism, etc.
Intrăga comună se simte fericită asemenea că clădirea bisericeî, care ajunsese în ruină, adî este restaurată complect de Onor. Administraţie a Domeniului Cordnei, prin zidirea din nou a turlelor şi zugrăvirea
www.dacaromamca.ro
ALBINA
303
cu multă îugrijire şi artă a interiorului şi exteriorului său ; precum şi clădirea a două capele mobilate cu cele trebuincidse : policandre, candele, scaune, etc.
Toţi locuitorii, la orl-ce visită a d-luî Kalinderu, au ocasiunea de a câştigă şi află sfaturi înţelepte, pentru care el pâstrăză o fru-mosă amintire.
Dorim din tdtă inima, ca acestea să fie o pildă vie tutulor Românilor şi să aibă cât de mulţi imitatori.
Paul Popescn.
Dirig. şc., com. Şegarcea Dolj.
Informaţii.
Ministerul Instrucţiunii, spre a înlesni înfiinţarea de pepiniere de pomi roditori pe lângă şcălele rurale, va împărţi anul acesta o cantitate de 778 klgr. diferite seminţe, precum seminţe de meri, perl, cireşi, caişî, pruni, corcoduşi, vişini şi castani sălbatici, tote strânse de prin ţară. Aceste seminţe se vor distribui în judeţele: Ilfov, Teleorman, Vlaşca şi Ialomiţa, unde cultura pomilor este aprdpe necunoscută.
Seminţele se vor distribui pe la şcdlele din aceste judeţe, cari vor avă teren împrejmuit, cari vor fi mai populate, şi al căror învăţători vor fi mal gospodari. Alegerea şcălelor se va face de către
revizorii şcolari.
>
* *
♦
Pentru a se pută face o statistică cât mal exactă a absolvenţilor şcoleî centrale de agricultură de la Herăstrău, toţi absolvenţii acestei şcoli sunt rugaţi cu insistenţă a trimete până lâ 20 Decemvrie 1902, pe adresa şcoleî centrale de agricultură, în Bucurescî poste-Restante, următărele sciri scrise cât mal desluşit:
1)	. Numele şi pronumele,
2)	. Anul când a terminat şcola,
3)	. Ocupaţiunea actuală cu arătarea localităţii,
4)	. Adresa actuală exactă.
*
* *
Societatea academică «Carmen Sylva» din Graz, ’şl a constituit comitetul pentru anul administrativ 1902/03, în şedinţa generală din 6 Decemvrie st. n. a. c. în următorul mod:
Preşedinte, Epatninonda Bocancea, când. jur.
Secretar şi bibliotecar, Dumitrie Popescu, când. jur.
Casier, Octavian Racoţan, când med.
*
* *
Mişcarea râmătorilor pe timpul de 1 la 15 Noemvrie 1902 în târgul de la Severin a fost:
Aflaţi 1.808, Intraţi 539, Eşiţî 141, Rămaşi slabi 1.263; Rămaşi graşi, 943, în total 2.206.
Societatea olandeză posedă 1.263 râmătorî.
www.dacQromamca.ro
304
ALBINA
Starea sanitară bună.
Preţul pe kilogram, după scăderea vieţeî, bani 90.
Rasa râmătorilor Mangaliţa.
*
>0 *
Venitul timbrului şi al înregistrărel de la 1 Aprilie 1902 şi până la 1 Decemvrie a. c., a fost de 12.175.779 lei şi 68 bani, iar în aceeaşi perioadă a anului trecut a fost de 10 453.872 lei şi 01 bani; resultă deci un plus de 1.721.807 lei şi 67 bani. Prevederile budgetare au fost de 9.735.743 lei, deci statul a avut un excedent de 2.440.036 lei şi 68 bani. In luna Noemvrie a anului curent s'au încasat 1.659.330 lei şi 67 bani. Pe când in luna Noemvrie a anului trecut s’au încasat 1.461.547 lei şi 06 bani, resultă deci un plus de 197.783 lei şi 61 bani.
*
* *
După ultima statistică a producţiunii petrolifere din ţară, întocmită de ministerul de domenii, se constată că concesiunile petrolifere acordate pe proprietăţile Statului pe exerciţiul 1901 — 1902, au adus un venit de 16.244, dând o producţiune de 13.861.050 kgr. Pe anul 1899—1900, venitul acestor concesiuni a fost de 73.717 ţel, iar producţiunea de 542.782 klgr.
j Schelele de petrol ale Statului din jud. Băcău, parte exploatate n regie, parte în particular, au produs în anul 1901—1902 un venit de 54.577 lei; producţiunea lor fiind 2.952.302 klgr.
Acestă statistică este însoţită de o fdrte importantă expunere, făcută de d. C. Alimăniştdnu, directorul serviciului minelor, din Ministerul Domeniilor.
*
* *
Veniturile acsizelor comunelor urbane din întrdga ţară, pe timp de 5 ani, au fost de 26.100.000 lei.
«
* *
In cursul luneî Noemvrie s’au exportat prin vama Vîrciorova pentru Germania: 12.235 kilogr. petrol rafinat, şi 62.925 kilogr., benzină.
Prin vama Cerna-Vodă s’a exportat pentru Bulgaria 162.255 kilogr. petrol brut.
*
* *
Venitul vămilor pe ultimele 10 dile din luna Noemvrie 1902 a fost de 539.393 lei şi 15 bani, iar pe aceeaşi periddă a anului trecut au fost de 741.316 lei şi 60 bani, deci resultă un minim de 201.923 lei si 45 bani.
* * *
In diua de 20 Decemvrie 1902, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie publică cu oferte închise la Eforia Spitalelor civile din Bucurescî, pentru arendarea moşiilor, pe un nou period de 10 şi 15 ani; iar în diua de 21 Decemvrie 1902, orele 10 a. m., se va ţine la Eforie licitaţie publică orală, pentru moşiile pentru cari nu s’au presintat concurenţi, cu oferte închise în diua de 20 Decemvrie 1902.
1)	. Livedea din VâlsanT, comuna Urluescî-BăbenI, cu începere de la 23 Aprile 1903, judeţul Argeş, garanţie provisorie lei 20.
2)	. Muntele Tigvele, comuna Novaci, judeţul Gorj, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 250.
www.dacoramamca.ro
albina
305
3)	. Muntele Clăbucetu, comuna Nucşora, judeţul Muşcel, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 450.
4)	. Vatra schitului Poiana, comuna Poiana, judeţul Prahova, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 800.
5)	. Stanicul şi Verbilău, comuna Slănic, judeţul Prahova, garanţie provisorie lei 1 600.
6)	. Muntele Coţofana, comuna Sinaia, judeţul Prahova, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 600.
7)	. Muntele Pleşuva Mare, comuna Comarnic, judeţul Prahova, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 400.
8)	. Un teren de pe moşia Poiana, judeţul Prahova, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 50.
9)	. Bordesca, comuna Bordescî, judeţul R. Sărat, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 300.
10)	. Horezul, comuna Gropşanî, judeţul Romanaţî, cu începere de la
23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 1.000.
*
♦ *
Tot în aceeaşi (ji se va ţine licitaţie publică orală pentru vîn<Jarea spre exploatare a următorelor porţiuni de pădure:
1)	. Judeţul Prahova.—537 bracji din pădurea Măneciurile, valea Buş-tureilor, comuna Mâneciu-Ungurenî, exploatabil într’un an, garanţie provisorie lei 400.
2)	. 5 parchete din pădurea Măneciurile, Valea Telejenuluî, cuprinse între Valea Orăţiilor, plaiul Orâţii şi restul parchetelor, garanţie provisorie lei 600.
3)	. 7 parchete din pădurea Pleşuva Mică, partea cuprinsă între Valea Măgarului şi plaiul cu acelaş nume, garanţie provisorie lei 1.000.
4)	. 6 parchete din pădurea Petricica, garanţie provisorie lei 1.100.
5)	. 5 parchete din pădurea Doftăneţul, garanţie provisorie lei 1.500.
6)	. 5 parchete din pădurea Nemţu, de pe Valea Azuga, garanţie provisorie lei 650.
7)	. Judeţul Romanaţî. —16.429 arbori seria I Fusendrea, pădurea Mo-runglav, exploatabili în 6 ani, garanţie provisorie lei 5.000.
8)	. 23.555 arbori seria II Băresci, pădurea Morunglav, exploatabili în 6 ani, garanţie provisorie lei 6.000.
9)	. 17A27 arbori din pădurea Cârloganî, comuna Cârlogani, exploatabili într’un an, garanţie provisorie lei 400.
10)	. Judeţul Argeş.—513 arbori frasini, pădurea Toca Grebla Groşi, comuna Dângesci, exploatabil într’un an, garanţie provisorie lei 800.
11)	. 852 bracjî că<Juţî din vijelie din Muntele Oticu, proprietatea Al-bescî, estragerea până la 1 Iulie 1903, garanţie provisorie lei 300.
Condiţiunile generale pentru exploatarea acestor arbori sunt cele publicate în «Monitorul Oficial* 174, din 1901; iar cele speciale precum şi orî-ce alte informaţii, se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei, în (Jilelo şi orele de lucru.
BIBLIOGRAFII.—Amicul şi membrul nostru în comitet, d-1 P. Dulfu, a dat la lumină o lucrare de o adevărată valore literară, pe care de sigur cercurile competinte o vor aprecia: D-sa a tradus în versuri, frumosa piesă Ifigenia, a unuia dintre fruntaşii poesiei dramatice elene «Euripide.»
Cartea cuprinde 186 pagini format octav, pe hârtie velină şi costă 3 lei volumul. Pentru abonaţii revistei „Albina" se vinde numai cu 2 lei, expediată franco la domiciliu. Cum lucrarea s’a tipărit într’un număr forte restrîns de exemplare, abonaţii cari ar dori să şi-o procure, sunt rugaţi a se grăbi, trimiţând costul prin mandat poştal Administraţiei
revistei nostre, cu indicarea exactă şi desluşită a adresei.
*
„MERCURUL ROMÂN", Bucorescl, strada Smârdan, 11. piar financiar şi de tragere la sorţi. — Abonamentul anual Lei 5.
Cereţi număr de probă.
www.dacoromanica.ro
306
ALBINA
TEATRU SĂTESC
PĂCATELE LUI GÂNJU (L
(piesă în trei tablouri) de N. RflDOLESCO»fllGER
SCENA IV.
Gânju, Joiţa apoi Dan.
Flârea.. Vecjl, tătucă, cu ce omeni buni ne vecinim...
Gânju. Mila Domnului... (după o clipă de gândit). Ore m’oiă pută lasă?
Dan. Bună vremea... Cum îţi mal este bade Gânjule?
Gânju. Uite... par’c’aş fi venit de-departe...
Dan. Apoi... mal de-departe ca de lângă morte...
Gânju. Eaca... mal avuiă ^Lile...
Dan. (şet)ănd jos, lângă el). Nu’ţî fie cu supărare, bade Gânjule.. Da cu vorba ceea?..
Gânju (îritunecându-se la chip). Vorba!.. De!
Dan.. Indură-te, bade Gânjule...
Gânju (ridică ochii în sus şi ntâlnesce căutătura rugâtore a Fibrei) (după o clipă de codire). Eaca... m’oiti îndură...
Dan. Să trăescî, bade Gânjule...
Gânju.. (mal luminat). Cât, ziceai?
Dan.. Apoi... un pol până după Sân’Petru...
Gânju . 1(1 dau... şi... (se opresce o clipă). Şi... fără camătă...
Dan. Fără?.. Eaca taci!
Gânju. Fără, fără... Numa să’ţî fie vorba, vorbă: la vreme să’mî aduci polul...
Dan. Ţi’l aduc pe sus, bade Gânjule.. ţi’l aduc... fiind-că o să am atunci...
Gânju. (Scote chimirul şi începe a numără încet, cu tremu-rălură de mână).
Dan. Da mult mă minuneză că nu’mî iei camătă... Şi satul <Jice că strângi lumea de gât cu camăta..
Gânju (oftând). Apoi... făceam şi păcatul ăsta... Da uite că mă las... Vreau să fiu creştin când stau cuî-vâ într’ajutor... Numa... ascultă Dane: n’al să spui nimănuia... Sciî, nu vreaă să dea năvală toţi...
Dan.. Domne feresce, nu spuiu..
Gânju.. Oiu mal lace bine unde-oiu vede nevoea... da fără vorbă... Nu vreau nici laudă, nu vreau să arunc însă în drăpta şi’n stînga, aşa, ori cui...
Dan. Eaca, măre, că se pote lepădă omul de-un nărav, când 1
(1) Vecjî No. 50, 51, anul al V-lea şi No. 2, 3, 8, 9 şi 10 anul al Vl-lea.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
307
îşî pune în gând... Ca şi mine... SocoţI că am maî înjurat de erl ? De fel!
Gânju. Eaca, Dane... şi du-te sănătos...
Dan (luând paralele). Mulţumesc... Şi... las’că ţi-1 dau înapoi la vreme... da ţi-oiu da şi ceva pe de-asupra, că iar să nu aibă omul nici un folos, nu să cade..
Gânju. Măre... cum ’ţi-o fi omenia...
Dan. Cu sănătate (se ridică şi ese).
SCENA V.
Gânju, Fior ea.
Florea. Vecjî că omul cunosee la bine, tătucă?..
Gânju.. Văd, fata tati... Faci bine, aî bine... Acu, ia să văd, m’oiu pute scula?
Florea.. Da la ce nu maî şe<JI culcat?
Gânju. Par’că mi-I a umblă... (ajutat de Florea, se ridică). Eaca... mă ţin piciorele.. (se închină). D6mne... facă-se voea ta... (se sprijină de Florea). Da tot par’că mă clatină vîntul... (după o clipă). Aşâ... am să iert şi celor-lalţî jumătate din camătă... Vorba lui Dan: nu să cade să fie paraua fără folos., numai folos omenesc să fie...
Florea (îl sărută). Acuma mi-I la inimă vorba dumitale tâ-tucă...
SCENA IV.
Gânju, Flârea.. Ion.
Ion. Eaca! In piciore, tătuca Gânju?
Gânju.. Copăcel, fătul meu, copăcel... ca să viu la alde tat’tu şi maică-ta...
Ion.. Auqll, Floreo?
Gânju.. Să vă dea Dumnezeu noroc... Să fiţi strângătorl, feţii mei... dar să vă pătjiţl de sgârcenie, că e foc şi pară, că e păcat... Să agonisiţi cu cinste şi să faceţi bine, la nevoe, cui vă cere din ele e de la Dumnecjeu... şi Dumnezeu cu îndurare... (se închină). Domne, iartă-mă...
Ion. Amin, tătucă...
Gânju.. Hal, la voi acasă, fătul meu...
Flârea. Stal, tătucă: înc’o linguriţă de doftorie.. .
Gânju. Inc’o linguriţă, fata tati... (Florea îi tornă şi-î dă).
Gânju (după ce o ia). Amară dotorie... dar dulce-I sufletului credinţa în Dumnedeîi... (se închină) Domne iartă-mă...
Sfîrşit.	________________ Cortina se lasă.
MULŢUMIRI
Epitropia biserice! parohiale «Ghimpeţenii», dimpreună cu obştea locuitorilor din corn. Ghimpeţenii, plasa şi judeţul Teleorman, aduce căl-dnrose mulţumiri ddmneî Paraschiva D Gonţea din Bucuresci, pentru buna-voinţă ce a avut de a dona Bisericil-Parohiale «Cuviosa Paraschiva» din com. Ghimpeţenii, un potir de bronz, aurit, în valore de lei
www.dacoramanica.ro
308
ALBINA
40 şi una linguriţă de argint, aurită, de 12 carate, în valore de leî 6.
Dumnezeu să bine-cuvinteze acăstă faptă, faptă, demnă de totă lauda.
*
* *
Preotul A. Bărzenu, parohul bisericii Zaval, jud. Dolj, aduce vii mulţumiri onor. d-lui director şi redactor Gh. Crăiniceanu din Roman, care au avut buna-voinţă a trimite gratuit bibliotecei acestei parohii, revista d-sale «Şcola sătenilor», pe anul al Vl-lea; operă instructivă şi morali-sătore pentru orî-ce cetitor.
*
* %
D-l N. Gh. Şaitan, dirigintele şcolei din căt. Victoria, jud. Brăila, în numele elevilor, aduce câldurose mulţumiri d-lui Stan Ciuclaru, factor poştal, oficiul Viziru, care, pe lângă că îşi îndeplinesce serviciul cu multă dragoste şi abnegaţiune spre a mulţumi pe 'locuitoiă distribuin-du-le corespondenţa, a dăruit şcoleî o frumosă iconă de lemn.
-A. p © 1.
In cătunul Victoria, jud. Brăila, înfiinţându-se o şcolă de adulţi, fac un călduros apel la d-nii autori, librari şi editori de cărţi folositore ţăranului, rugându’i să bine voiască a dărui acestei şcole câte-vâ din ast-fel de cărţi.
învăţător, N. Gh. Şaitan.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
D-lui V. G. Brătianu. — Mult regretatul d-v. părinte a fost achitatat până la 1 Octomvrie a. c., cu chitanţa No. 3.999, nu aveţi de plată de cât anul al Vl-lea în care suntem.—Vă mulţumim de bunele d-v. cuvinte.
—	D-lui V. Cosmescu, Berbeceni-Bacău. — Am primit suma de 8 lei şi v'am achitat cu chitanţa No. 9.515; dacă poşta v’o cere daţi-o, sau arătaţile revista cu acestă comunicare.
—	Th. Ionescu, Pleniţa-Dolj. — S’a primit şi v’am achitat cu chitanţa No. 6.660 pe anul al V-lea (1901-1902).
— N. Petrescu, învăţător Bela-Dâmbo viţa. —Idem cu chitanţa No. 6.555 pe acel’aş timp.
—	Chiriac Ciocănescu, Putineiu-Vlaşca.— Sunteţi achitat pe anul curent al Vl-lea cu chitanţa No. 7.183. Mulţumiri.
—	D-lui Chr. Nanian, funcţionar Gara Timnea. — Tablouri mici colorate vi le putem trimite dacă luaţi de la 10 în sus cu 0,50 bani bucata, iar mari le puteţi ave la tipografia Carol Gobl cu leî 2 bucata.
—	D-lui ii/. Mândricelu, corn. Odobesci-Dâmboviţa. — Avem colecţia broşată şi costă leî 6 o colecţie, expediată de noi.
—	D-luî N. T. Serbii, Măgura-Ungurenl. — Adresaţi-vă administraţiei acelei reviste, al cărui nume îl portă Calendaru.
Contra durerilor reumatismal.e. — Se iea 100 grame alcool, se pune înăuntru de câte 20 bani camfor, săpun de glicerina, spirt de lavandă, spirt de furnică şi balsam tranchil, se lasă să stea la un Ioc 24 ore. Apoi frecăm părţile dure-rdse cu acestă unsdre în timpul dbeî.
Dimineţa şi sera ne ungem cu vaselină camforată.
www.dacoromanica.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-luî Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalindem, membru al Academiei Române. -Vice-preşedinte, Sara Şomânescu, mare proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petru Gărboriceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Const. Banu, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spiru C. Haret, Ministru, profesor Universitar; I. Dimltrescu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Ylădescă, deputat, profesor universitar; Cristu S. Hegoescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori. Const. Aliinăneşteann, inginer de mine; Preotul econom Const. loneseu, profesor secundar; Const. Alexandrescn, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiuui plătite (Urmare).
Ionenu N. I. (Tg.-Ocna), 2 lei; Palade Cr. (Tg.-Ocna), 2 lei; Vancu B-G. (Mislea), 2 lei; Cristescu I. (Mislea), 2 lei; Sandru Şub. St. (Mislea), 2 lei; Popescu C. (Mislea), 2 lei; Gogulescu Alex. (Doftana), 2 lei;Geor-gescu Spiridon (Doftana), 2 lei; Barescu Gli. (Doftana), 2 lei; Coculescu Mateiu, învăţător (Drăga-Băscovel), 1 leu; Georgescu C., profesor (Bu-curescî), 2 lei; Victor Verzea, căpitan (Bucuresci), 4 lei; Gridenu Gr., căpitan (Bucuresci), 2 lei; loneseu Marin, locot. (Bucuresci), 2 lei; Slă-nicenu Ştef., locot (Bucuresci), 4 lei; Simion Mehedinţi, profesor Universitar (Bucuresci), 4 lei; Tamara Const., căpitan (Bucuresci), 4 lei; Bărsescu Ion, căpitan (Bucuresci), 2 leî; Popescu Toma, locot. (Bucu-rescî), 2 leî; Demetrescu Const., locot. (Bucuresci), 2 leî; Popovici Gh., protoereu (Piatra Nemţu), 2 lei; Gervescu Gh., preot (Piatra Nemţu), 2 lei; Roşescu N., preot (Piatra Nemţu), 2 leî; Capşa V., preot (Piatra Nemţu), 2 leî; Sacerdoţescu V., preot (Pietra Nemţu), 2 lei; Gheorghiu C., (Piatra Nemţu), 2 leî; Marcoci H., preot (Tîrg. Nemţu), 2 leî; Foscu
V., preot (Tîrg. Nemţu), 2 lei; loneseu V., diacon (Tîrg. .Ocna), 1 leu; Băjan G., preot (Tîrg. Ocna', 2 leî; Enăchescu V., preot (Tîrg. Ocna) 2 leî; Possa I., preot (Tîrg. Ocna), 2 leî; Stupenu Gr., preot (Com. Tas-lău), 1 leu; Gheorghiu V., preot (Com. Sebiţa), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al II-lea (1902) al Societăţii e de 1.354, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 6.251, leî şi 20 bani.
__________________ (Va urma în No. viitor).
www.dacoromamca.ro

BANCA ROMÂNIEI
Capital Social de 25.000.000 fr. împărţit în 60.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150j.fr. vărsaţi.
Comitetul central
Lachlan Mackinstosli Rate,
Escţuire................
G. I. Goschen..........
Viscount’Duncaniion . . . Hon. H. A. Larvrence . . M. Adolpho Vernes .... M. Cliarles Mallet
la Londra
n
ă Paris
!l
II
I
II
Director: M. C. A. Stolz
<> ajutor: M. E. E. Goodwin. Censorî|: Ioan Kalindern, Demetrn loan Gltika şi 'Arthur Green.
Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucurescî
Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra
LOTERIA
Societăţii pentru învăţătura Poporului Român
Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor ei normală şi primară din Bucurescî, str. Sf. Ecaterina.
Autorisatâ de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec-tureî Poliţiei Capitalei No. 56.312 din 8 Iunie 1902.
350.000 Bilete a un Leu unul
Câştiguri 1 a 35.000 Lei 15.000 »
5.000	» ,
2.000	»
•1.000 »
1
2 3 6
12
30
60
100
250
500
200
100
60
20
Lei 35.000 » 15.000 » 10.000 » 6.000 » 6.000 » 6.000 » 6.000 » 6.000 •	5.000
»	5.000
Cel mal mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil din propria ndstră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi:
de Vax cu Elastic sad Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
»»» Nasturi b Lack cu Elastic sad Şireturi b b » Nasturi
» Chevreau cu Elastic »	» b Nasturi
» 12.95, 13.95, 14.95, 15.95. » 12.95, 13.95, 14.95.
»	13.96,	14.95,	16.95.
b 12.95, 13.95, 14.95-» 13.95, 14.95, 15.95.
Preţuri corente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95.
b »	» b Botoni b
»	» Colori b b b
» Gems cu Nasturi şi Şireturi b Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi b Idem cu Şirelurf şi Nasturi » Idem de Lack diferite forme »
11.95,	12.95,	13.95,	14.95,	15.95.
12.95,	13.95,	14.95,	15.95.
7.95,	8.95,	9.95.
5.95,	6.95.
6.95,	7.95,	8 95.
6.95,	6.95,	7,95,	8.95,	9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri labulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori,
şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
b Bărbaţi b 2.95 Rupându-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la Iote Sesonele, Calea	^
«rv, o-y .. ;	Cititorii revistei vor ave un scăqSimnt de
\ ICtoriei No. 27, alatil7*l dc 1 ollţia go/o din preţurile însemnate, presentând Capitalei, Bucurescî.	cuponul.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
465 Câşt. în val. totală de Lei 100.000 Biletele se găsesc de vi udare:
In Bucurescî: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţiî de tutun.
Judeţe: La tote administraţiuuile I financiare de judeţe cu secţiile lor;| la vămi şi la debitanţii de tutun. Tragerea Lotăriel s’a fixat la 8 Iunie 1903.
II
I